Memoriu Tehnic Brutarie Rusciorului

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l.
proiectare constructii PROIECT 07/2011
PROIECT
TEHNIC REZISTENTA
Faza : P.T.+D.E.
Obiectiv : EXTINDERE SUPERMARKET PLUS CU SPATII DE REFRIGERARE SI COACERE,MODIFICARE FINISAJ FATADE,MODIFICARE COPERTINA WINDFANG INTRARE,INLOCUIRE SI AMPLASARE MIJLOACE PUBLICITARE ILUMINATE SI NEILUMINATE,IMPLEMENTARE STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR
Beneficiar : S.C. LIDL ROMANIA S.C.S. Soseaua de Centura Nr.13A Cladire KLC5 Et.2 Com.Chiajna, 077040,jud.Ilfov
Amplasament : str. Rusciorului, Nr.48A,Sibiu,Jud.Sibiu .
August 2012
str.Horea, nr.15/9, ClujNapoca, jud. Cluj, Tel. 0742203741 / 0740249624, office@iconcept.ro , www.iconcept.ro
s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011
FISA PROIECTULUI
Investitia:
EXTINDERE SUPERMARKET PLUS CU SPATII DE REFRIGERARE SI COACERE,MODIFICARE FINISAJ FATADE,MODIFICARE COPERTINA WINDFANG INTRARE,INLOCUIRE SI AMPLASARE MIJLOACE PUBLICITARE ILUMINATE SI NEILUMINATE,IMPLEMENTARE STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR
Amplasament: str. Rusciorului, Nr.48A,Sibiu,Jud.Sibiu Nr. Proiect : 7/2011 Data: iunie 2012 Beneficiar: S.C. LIDL ROMANIA S.C.S. Soseaua de Centura Nr.13A Cladire KLC5 Et.2 Com.Chiajna, 077040,jud.Ilfov Faza de proiectare: P.T.+D.E.( faza 2) Proiect director magazin tipizat Lidl realizat de: s.c.Square Birou de Arhitectura ,Urbanism ,Bucuresti S.r.l. Proiectul initial:Cladire tipizataSpatiu Comercial Plus 2003 realizat de: s.c. Proiect Bucuresti S.A. Poiectant general si de specialitate arhitectura: s.c.N2 Arhitectura S.r.l. Cluj Napoca Proiectant de specialitate rezistenta: s.c. Ideal Concept S.r.l. ,Cluj Napoca
LISTA DE SEMNATURI
Proiectant de Specialitate Rezistenta : S.C. IDEAL CONCEPT S.R.L. Cluj Napoca ,jud. Cluj,
Colectiv elaborare : ing. Duhanes Sebastian

ing. Florian Paul
............................... ...............................
BORDEROU PIESE SCRISE

1.Pagina titlu 2.Lista de semnaturi 3.Borderou piese scrise si desenate 4.Referat verificare proiect 5.Memoriu rezistenta 6.Caiet de sarcini. 7.Program de control/receptii 8.Antemasuratoare 9.Extras materiale structura metalica
PIESE DESENATE
Faza 2: Extindere magazin Lidl (Brutarie) R01 R01a R01b R03 R04 R05 R06 R07 R08 R09 R10 R11 R12 R13 R14 R15 R15 R16 R17 R18 R19 R20 R21 R22 R23 R24 R25 R26 R27 -Plan si detalii fundatii -Armare GF1, GF2. -Armare GF3, GF4. -Vedere de ansamblu structura metalica -Pozitionare Asamblaje stalpi,grinzi,contravantuiri,atic -Pozitionare pane de acoperis. -Pozitionare rigle de perete. -Planuri si vederi generale. -Detaliu perete Ax 6 -Asamblaj ST1 -Asamblaj ST2 -Asamblaj ST3 -Asamblaj ST4 -Asamblaj ST5 -Asamblaj ST6 -Asamblaj ST7 -Asamblaj Si1,Si2,Si3 -Asamblaj GR1 -Asamblaj GR2 -Asamblaj GR3 -Asamblaj GR4 -Asamblaj GR5 -Asamblaj CV1,CV2 ,CV4. -Asamblaj X1,X2,X3,X4,. -Detaliu atic 1,2 (laterale) -Detaliu atic 3 (fata) -Parti principale grinzi G1,G2,G3. -Parti principale stalpi S1,S2,S3. -Rigle de perete
R28 R29 R30 R31 R32 R33 R34 R35
-Pane de acoperis -Profile suport pane si rigle -Profile componente atic -Detaliu suport chiller -Detalii imbinari -Detaliu montaj RSP1,RSP2 -Detaliu prindere grinda cadru-grinda existenta -Debitare placute metalice
Intocmit: ing. Duhanes Sebastian
MEMORIU REZISTENTA I. DATE GENERALE Investitie: EXTINDERE SUPERMARKET PLUS CU SPATII DE REFRIGERARE SI COACERE,MODIFICARE FINISAJ FATADE,MODIFICARE COPERTINA WINDFANG INTRARE,INLOCUIRE SI AMPLASARE MIJLOACE PUBLICITARE ILUMINATE SI NEILUMINATE,IMPLEMENTARE STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR Amplasament : str. Rusciorului, Nr.48A,Sibiu,Jud.Sibiu Beneficiar : S.C.LIDL ROMANIA S.C.S. Proiectant rezistenta : s.c. IDEAL CONCEPT s.r.l. , Cluj Napoca, Cluj Data intocmirii: August 2012 Documentatie intocmita conform legii nr. 50/1991republicata in 2004 Autorizarea executarii lucrarilor de constructiilor si unele masuri pentru reamenajarea spatiilor existente ,Norme metodologice 1430/2005 de aplicare a legii 50/1991 republicate II. DATE SPECIFICE PROIECTULUI 1.Caracteristicile principale ale aplasamantului : Constructiiile se incadreaza conform normativelor in vigoare P 100-1/06 , STAS 1100/0-75 , HG 766/97 astfel: - zona de amplasare seismica F (ag= 0,16g; Tc = 0,7s )(P100-1/2006) - categoria de importanta - C-normala- ( conf. HG 766/97) - clasa de importanta III (conf. P100-1/06) - zona specifica de actiune a zapezii A- ) so-k=1.5KN/mp conf.CR1.1.3-2005 - gradul de rezistenta la foc -II 2.Analiza geotehnica 2.1 Geologia si morfologia Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul cercetat face parte din zona de lunca a raului Cibin. Terenul cercetat se prezinta plan si stabil. Din punct de vedere geologic,zona cercetata prezinta o stratificatie neuniforma si incrucisata,formatiunile sedimentare intalnite sunt prezentate prin: nisipuri,nisipuri prafoase urmate spre adancime de aluviuni grosiere:nisip cu pietris si pietris cu bolovanis si nisip indesat,saturate cu apa de la cota -2.60m. 2.2 Stratificatia Plecand de la studiul geotehnic realizat in zona, stratificatia terenului pe amplasamentul studiat se prezinta astfel : -beton si umplutura de macadam si pietris in grosime de 0.30-0.60m
-strat de umplutura in forajul F2 in grosime de 1.20m , iar in forajul F1,strat de nisip prafos galben,indesare medie,in geosime de 1.00m. -depozite de nisipuri mici si mijlocii in grosime de 1.2m. -complex grosier format din bolovanisuri cu pietris si nisipuri precum si nisipuri cu pietris si bolovanis,indesate, de la cota -2.60m fata de c.t.n. 2.2 Conditii de fundare : Avand in vedere stratificatia terenului si caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor analizate, se recomanda urmatoarele conditii de fundare . Stratul bun de fundare : nisip mic-mijlociu de culoare galben,indesat umed Adancimea minima de fundare -1.80m fata de c.t.n. P conv = 400 kPa (valoare de baz, fr corecii pentru Df=2m i B=1m, conform anexei B la STAS 3300/2-85) pentru stratul 3 de nisip mic-mijlociu de culoare galben,indesat umed. 2.4 Apa subterana . Apa subteran a fost interceptata in forajele geotehnice executate dar se poate ridica sub forma de panza pana in jurul cotei de -2.50-2.60m.Apa subterana prezinta caracter ascendent,putandu-si ridica nivelul hidrostatic la cota -1.80-2.00m fata de c.t.n. in perioadele bogate in precipitatii. Apa subterana prezinta o agresivitate slab carbonica conform conf. studiu geotehnic. 2.5 Adancimea de inghet . Adncimea minima de nghe, conform STAS 6054-77 este de 0.90 cm. 3. Caracteristici structurale ale constructiei propuse Infrastructura (fundatii): Sistemul de fundare , este alcatuit din fundatii izolate cu bloc si cuzinet de beton armat C16/20 .Fundatiile izolate sunt legate la nivelul cuzinetilor in lungul axele A,4 si 7 prin intermediul unor grinzi de fundare cu dimensiunea de 30x55cm armate cu bare longitudinale 3 16 PC52 jos si sus si bare transversale sub forma de etrieri de 8/15 OB37.
Elevatiile de beton C16/20 avand dimensiunile sectiunii transversale de 15x80cm,sunt armate cu bare transversale 8/15 sub forma de U ,si bare longitudinale 6/20 sub forma de repeartitie. Barele transversale se introduc in grinzile de fundare odata cu montajul carcasei de armatura. Talpa fundatiei se afla la cota -2.20 fata de cota+/-0.00.prin intermediul unui beton de completare. Placa suport pardoseala este realizata din beton C16/20 armat cu plase sudate 5x100x100.Placa reazema pe un pat de balast compactat. Clasa minima C16/20 si ciment CEM II A-S/32,5 R A ; Materialele utilizate : - Beton - fundatii/elevatii C16/20 - Armatura - otel beton PC 52, OB 37 Suprastructura : Suprastructura este formata din cadre metalice amplasate in axele 4,5,6,7,7 ,avand o deschidere de 5.00m si 4 travei : 3 de 6.40m si una de 2.20m. Cadrele metalice sunt formate din cate o grinda IPE240 si un stalp HEA160 in axele 4,5,6,7, respectiv grinda IPE180 si 2 stalpi HEA140 in axul 7. Peste grinzile de cadru reazema pane metalice din profile UPE 140 dispuse la o distanta de 1155mm respectiv 1165 mm la partea superioara.Panele se prind
de grinzile de cadru prin intermediul unor suporti metalici din profil UPE80 sudate pe talpa superioara a grinzilor si a suruburilor M12 Clasa 8.8.
La nivelul peretilor s-au prevazut rigle orizontale pentru montarea panoului termoizolator,din profile UPE120 care reazeme pe suporti metalici din UPE100 sudati de talpa stalpului de cadru. Prinderea riglelor de suporti se face prin intermediul a 2 suruburi M12 Clasa 8.8. Prinderea stalpilor de fundatie se face in varianta articulata prin intermediul unei placi de capat sudate la partea inferioara a stalpului si a 2 buloane de ancoraj M24 Clasa 4.6 DIN 6914. Imbinarea dintre grinda de cadru si stalp se realizeaza in varianta rigida, prin intermediul unei placi de capat sudate pe capatul grinzii si a 8 suruburi M16 Clasa 8.8 DIN 6914. Prinderea grinzii de cadru de structura existenta se realizeaza prin intermediul a 2 corniere L130x90x12 prinse cu suruburu 2M16 Clasa 8.8 de inima grinzii si cu 2 suruburi 2M16 de placa de capat a grinzii de cadru a structurii existente. De placa de capat a grinzii existente se sudeaza un reazem pentru grinda de cadru ,format din 2 placute dispuse sub forma de T. Pentru realizarea placarii cu alucobond ,s-a prevazut un atic perimetral care se prinde in axul la partea superioara a stalpilor cu 4 suruburi M16 Clasa 8.8 ,si in axele 4 si 7 de grinzile de cadru prin sudura. Contravantuirile sunt realizate din 2 parti de otel rotund 16 prinse la un capat de un manson iar la celalalt capat de 2 placute gaurite care se fizeaza prin intermegiul unui bulon M16 de guseele sudate pe inima grinzilor si a stalpilor. Mansonul va fi astfel confectionat incat sa asigure un efort cel putin egal cu efortul capabil la intindere al diagonalei, considerand aria la nivelul filetului. Materiale utilizate : Profile laminate Tabla groasa Suruburi
Otel S235JRG2 Otel S235JRG2 Clasa 8.8 DIN6914
La dimensionarea si alcatuirea structurii constructive au fost respectate prevederile urmatoarei legislatii tehnice: -Cod de proiectare seismica -Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NE012/1-2007 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton armat si beton precomprimat Indicativ CR1-1-3/2005 -Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor Indicativ NP082/04 -Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor STAS 3300/1-85 -Calculul terenului de fundare SRN 1993-1-1 -Proiectarea structurilor C56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii C150-99 -Normativ privind imbinarea elementelor sudate Respectarea normelor de protectie a muncii. La executarea lucrarilor de constructii pe santier se vor respecta prevederile din : - Norme generale de protectie a muncii elaborate de Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii, in colaborare cu specialistii din cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si cu Institutul de Igiena , Sanatate Publica, Sevicii; - Legea protectiei muncii nr. 90/1996. Respectarea masurilor PSI Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor care se pot produce pe santier, se vor respecta prevederile din Norme Generale de P.S.I., care stabilesc principiile, regulile si masurile generale pentru PSI, in scopul asigurarii exigentei esentiale privind siguranta la foc . Normativ P100/2006 NP112-2004
Intocmit : ing. Duhanes Sebastian
Vizat : INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII SIBIU
PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITTATII EXECUTIEI LUCRARILOR SI STABILIREA FAZELOR DETERMINANTE LA OBIECTIVUL EXTINDERE SUPERMARKET PLUS CU SPATII DE REFRIGERARE SI COACERE,MODIFICARE FINISAJ FATADE,MODIFICARE COPERTINA WINDFANG INTRARE,INLOCUIRE SI AMPLASARE MIJLOACE PUBLICITARE ILUMINATE SI NEILUMINATE,IMPLEMENTARE STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta i stabilitatea construciilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/02.10.1995, a normativelor i a reglementrilor tehnice n vigoare, se stabilete de comun acord prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor: Nr. 1. Denumire Documentu Semnatura
Predarea amplasamentului si materializarea axelor si a nivelului +/- 0.00 2. Receptia sapaturii si a naturii terenului de fundare 3. Receptie armaturi si cofraje fundatii 4. Receptie confectie metalica inainte de montare panouri de inchidere. Mai sus au fos fost utilizate urmtoarele prescurtri: PVR - proces verbal de recepie FD - faza determinanta P - proiectant I - reprezentantul Inspectiei in Construcii. LA - lucrrile ce devin ascunse; B - beneficiar E - executant
PVR PVR-FD PVR - LA-FD PVR - FD
B+ E+P B+E+P+I B+E +P B+E+P+I
Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de ctre antreprenor cu cel puin cinci zile inainte de data verificrii. Dac una din prti nu-si respect atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. Executia va fi ncredintata unei antreprize specializate in astfel de lucrari, vor fi respectate intocmai prevederile documentaiei avizate si vor fi utilizate numai materiale agrementate tehnic. La controlul executiei lucrrilor in faze determinante (FD) vor fi prezentate toate documentele prin care se atest calitatea lucrrilor executate anterior, si toate aceste acte, impreuna cu un exemplar din prezentul program, vor fi anexate la cartea constructiei. Diriginte de santier Responsabil tehnic cu execuia Proiectant Ing.SebastianDuhanes
CAIETE DE SARCINI REZISTEN

1.DESCRIEREA SOLUTIEI PROIECTATE INFRASTRUCTURA Lucrarile de terasamente aferente cladirii se vor executa in conformitate cu plansa R01(faza 2) Plan si detalii fundatii.Pe aceasta plansa sunt prezentate cotele finite ale sapaturii pentru realizarea fundatiilor izolate ale stalpilor metalici. Pentru atingerea cotei de fundare s-a prevazut un beton de completare C16/20 de la cota 2.20 la cota -1.70 . Dupa realizarea sapaturii generale si agropilor de fundare se vor turna blocurile de fundare din beton C16/20 pana la cota -0.90. Inainte de turnarea blocurilor se vor pozitiona carcasele de armatura ale cuzinetilor conform detaliilor de fundatie. Cuzinetii de beton armat marca C16/20 se vor cofra odata cu grinzile de fundare de 30x55. Inainte de turnarea betonului in grinzi si cuzineti se vor pozitiona armatura grinzilor, mustatile pentru armarea elevatiilor si buloanele de ancoraj pentru stalpii metalici. Umpluturile in jurul fundatiilor se vor realiza cu pamant rezultat din excavatii, daca indeplineste conditiile necesare, sau cu balast compactat. Soclurile cladirii sunt prezentate in plansa R01(faza 2) Plan si detalii fundatii. Ele au o grosime de 15 cm, si sunt realizate din beton C16/20,care se toarna dupa montarea si pozitionarea stalpilor metalici. La partea exterioara sunt placate cu un strat din polistiren extrudat in grosime de 5cm. Cota inferioara a soclurilor este 0.35(cota superioara a cuzinetilor), iar cota superioara este +0.45. La partea superioara a soclurilor se vor prinde cu ajutorul unor ancore prezon elementele metalice (tip Kingspan), prezentate pe plansele R01(faza 2) necesare prinderii panourilor de inchidere. Structura de rezistenta a pardoselii este prezentata in plansa R01(faza 2) Plan si detalii fundatii Placa suport pardoseala este in grosime de 12 cm. din beton C16/20 si armata cu plasa 5/100/6/100. Placa se poate realiza si in solutie de beton armat cu armatura dispersa. In acest caz executantul va trebui sa garanteze, prin reteta adoptata, o incarcare capabila de cel putin 1000 daN/mp. Sub placa de beton armat sa prevazut un strat de hartie Kraft, o termoizolatie polistiren extrudat 5 cmm,o sapa de egalizare de 5 cm si un strat de de pietris balast compactat cu o grosime minima de 23cm, sau pana la atingerea stratului de fundare. Gradul de compactare a balstului trebuie sa fie de 95-97%. SUPRASTRUCTURA Pozitionarea samblajelor sunt prezentate in plansa R04 Plan pozitionare asamblaje si in plansa R07 Planuri si vederi generale. Stalpii de prind in fundatie cu ajutorul a 2 buloane de ancoraj M24 pozitionate odata cu montarea carcasei de armatura ale cuzinetilor.Pozitionarea acestora se face cu ajutorul a 2 piulite de reglaj M24 una dispusa sub placa de baza a stalpului iar cealalta deasupra. Intre partea inferioara a placii de baza a stalpilor si cuzineti s-a lasat un spatiu de 5 cm unde sa va turna un mortar de poza.
Grinzile de cadru se prind de stalpii metalici prin intermediul a 8 buloane M16 de clasa 8.8 la un capat(Ax-A) iar la celalalt capat (Ax-A) de capatul grinzii existente conform plansei R34 Detaliu prindere grinda cadru-grinda existenta. Pentru pozitionarea grinzii de cadru ,se va suda pe placa de capat a grinzii existente un suport metalic format din 2 placute sudate in forma de T. Totodata se va gaurii placa de capat a grinzii existente conform detaliului. Prinderea grinda cadru grinda existenta se va face cu ajutorul a 2 corniere L130x90x12 si a 6 suruburi M16 clasa 8.8. Panele structurii sunt prezentate pe plansa R05-Plan pozitionare pane de acoperis. si sunt realizate din prifile UPE140. Otelul din care sunt constituite panele este S235JRG2, conform standardelor SREN 10025 cu urmatoarele caracteristici mecanice -limita de curgere=235N/mm2 si rezistenta la rupere =360N/mm2. Continuizarea panelor se va face cu ajutorul unor placute metalice sudate de cele 2 capete ale panelor (atata pe inima cat si pe talpi-de ambele parti). Panele reazema pe talpa superioara a grinzilor si se prind cu ajutorul a 2 suruburi M12 de suportii de pane sudati de grinda. Montarea contravantuirilor se va face conform plansei R04 Plan pozitionare asamblaje si in plansa R07 Planuri si vederi generale. Realizarea contravantuirilor se va face conform planselor R21 si R22 (faza 2) si se vor monta cu ajutorul suruburilor M16 clasa 8.8. Pentru inchiderea peretilor s-au folosit rigle orizontale de perete din profile laminate UPE120 care se prind cu suruburi 2M12 de suportii metalici sudati de stalpii metalici. Otelul din care sunt constituite riglele de perete este S235JRG2, conform standardelor SREN 10025 cu urmatoarele caracteristici mecanice -limita de curgere=235N/mm2 si rezistenta la rupere =360N/mm2. Se vor consulta plansele R04 Plan pozitionare asamblaje si in plansa R07 Planuri si vederi generale. Pentru realizarea aticului se vor consulta plansele R23 Atic 1,2 si R24 Atic 3 Aticul este realizat din profile metalice de tip teava patrata si rectangulara avand sectiuni variate. In partea din fata aticul se prinde cu 4 suruburi M16 8.8 de partea superioara a stalpilor iar pe laterale cu sudura de grinzile de cadru din axele 4 si 7.Elementele se vor suda intre ele cu cordon de sudura cu grosime de 0.7*tmin(grosimea cea mai mica a piesei) pe toata lungime de contact a pieselor. Otelurile folosite la realizarea structurii metalice sunt urmatoarele: -pane si rigle de inchidere S235JRG2 -tevi laminate S235JRG2 -laminate si table S235JRG2 Profilele laminate, grosimile de tabla si forma lor, calitatile de materiale nu se pot schimba fara acordul scris al proiectantului.
Ing. Duhanes Sebastian
2.GENERALITI Prezenta documentaie cuprinde specificaiile tehnice curente pentru lucrrile aferente lucrrilor de structur: terasamente, fundaii, elemente structurale din beton armat, elemente structurale din metal. n funcie de condiiile locale nu se vor respecta acele specificaii tehnice, care nu sunt aplicabile sau sunt n exces. De asemenea, documentaia cuprinde o serie de standarde de referin (standarde romneti, normative de execuie a lucrrilor, prescripii tehnice, etc.); n cazul n care pe parcursul elaborrii proiectului i execuiei lucrrilor, unele din standardele de referin se modific sau se anuleaz fiind nlocuite cu altele se vor lua n considerare cele care se ncadreaz n legislaia n vigoare. n ntregul proces de derulare a lucrrilor de execuie sunt implicai trei factori: - Beneficiarul de investiie - numit BENEFICIAR - Proiectantul de specialitate - numit PROIECTANT - Constructorul care i-a adjudecat lucrarea in urma licitaiei - numit CONTRACTOR. n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare pe tot parcursul executrii lucrrilor prin personal propriu de specialitate angajat permanent sau nepermanent, BENEFICIARUL va asigura urmrirea lucrrii, sub dou aspecte : - cantitativ, n vederea decontrilor. - calitativ, din punct de vedere tehnic, n vederea respectrii proiectului i specificaiilor tehnice. Pe tot parcursul execuiei se numete DIRIGlNTE angajatul care urmrete cantitativ lucrarea i CONSULTANT cel care urmrete lucrarea din punct de vedere calitativ - tehnic (personal tehnic de specialitate " atestat " avnd calificarea cel puin la nivel de inginer). Caietele de sarcini / specificaiile tehnice / sunt un instrument cu dublu rol : - constituie baza de stabilire a preurilor pentru lucrrile care urmeaz s se execute, detaliind condiiile tehnice complexe de execuie, calitatea materialelor care se pun n lucrare, standardele de calitate i execuie i condiiile de verificare i recepie a lucrrilor - pe tot parcursul execuiei ct i la final constituie instrumentul de baz pentru beneficiar, alturi de proiect pentru urmrirea lucrrilor i alturi de cantitile de lucrri executate, pentru stabilirea modului de msurare i decontare a acestora. Pentru stabilirea preurilor unitare, n cadrul ofertei i eventuala negociere a acestora, conform prevederilor legislaiei n vigoare, CONTRACTORUL trebuie s prezinte oferta n ipotezele de materiale i tehnologii precizate n proiect i n specificaiile tehnice, dar poate prezenta i variante de ofert n alte ipoteze - cu respectarea standardelor i condiiilor de calitate specificate - cu suportarea tuturor cheltuielilor presupuse de eventuale refaceri pariale sau totale de documentaii tehnice de detaliu. n acelai timp cu negocierea preurilor, n funcie de eventualele variante tehnologice sau de materiale, se vor adapta eventual i specificaiile tehnice respective, sau dup semnarea contractutui se vor supune aprobrii i CONSULTANTULUI toate modificrile rezultate. n ceea ce privete stabilirea materialelor i produselor ce se pun n oper n conformitate cu uzanele internaionale, proiectul i specificaiile tehnice stabilesc condiiile tehnice i de calitate ce trebuiesc ndeplinite de lucrri, materiale i produse, propunndu-se de regul o variant fr s se limiteze posibilitatea de a utiliza alte materiale / produse sau tehnologii alternative.
3.LUCRRI DE TERASAMENTE GENERALITI Obiectul specificaiei Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de terasamente, constnd din spturi, ncrcarea n mijloacele de transport, transportul, mprtierea, nivelarea i compactarea pmntului, efectuate pentru realizarea fundaiilor. Concepte de baz La acest contract executarea lucrrilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibil sau nu este justificat. Pentru sprijinirea spturilor se vor utiliza, de regul, elemente de inventar modulate, concepute pentru un domeniu mare de utilizare i cu posibiliti de refolosire. Elemente de proiectare Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n proiect, pe baza studiului geotehnic i specificat pe planurile de fundaii i constatrile CONTRACTORULUI la execuia spturilor, n ceea ce privete stratificaia terenului de fundare, natura apei subterane, obstacole ntlnite (hrube, umpluturi locale, canalizri, etc.) vor fi semnalate CONSULTANTULUI pentru stabilirea masurilor corespunztoare. n astfel de situaii nu se va continua lucrul fr acordul scris al CONSULTANTULUI. La executarea de spturi lng cldiri existente dac se constat de CONTRACTOR c ipotezele luate n considerare n proiect la baza msurilor de asigurare a stabilitii cldirilor existente nu corespund, CONTRACTORUL va opri lucrrile pn la obinerea acordului din partea Consultantului asupra modificrilor de soluii sau dimensionrii necesare. Pentru lucrrile de terasamente de volum mai mare CONTRACTORUL va ntocmi fie sau proiecte tehnologice pe care le va supune aprobrii CONSULTANTULUI. Pentru sprijinirea spturilor cu adncimi peste 5,0 m se vor elabora proiecte de execuie de ctre CONTRACTOR pe care acesta le va supune aprobrii CONSULTANTULUI. STANDARDE DE REFERIN Standarde romneti - STAS 6054-77 Terenul de fundaie. Adncimi de nghe - STAS 2745-90 Terenul de fundaie Urmrirea tasrii construciilor - STAS 1913/1-82 Terenul de fundaie. Pmnturi. Determinarea umiditii. - STAS 2916-87 Lucrri de drumuri i ci ferate. Protejarea taluzurilor i anurilor. -STAS 9824/0-74 Trasarea construciilor. Prescripii generale. -STAS 9824/1-87 Trasarea construciilor. Normative romneti de execuie - C 169- 88 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale. - C 16- 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente. - C 56 -85 Verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaiile aferente
- C 61- 74 - C 29- 85 - C 168- 80 - C 182 - 87
Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensible la umezire prin silicatizare i electrosilicatizare Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri
Alte prescripii romneti - Ordin IGSIC nr. 8/07.11.1981, referitor la ncercrile de laborator pentru verificarea compactrii terenului. - P7- 2000 Normativ pentru proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire - NP 001 1996 Cod de proiectare i execuie pentru construcii fundate pe pamnturi cu umflri i contracii mari. MATERIALE I PRODUSE Materiale - Agregate - Balast - Pmnt pentru umplutur Accesorii Dulapi metalici executai din tabl ambutisat sub forma de chesoane rigidizai cu nervuri interioare din tabl ondulat i spraiuri mecanice pentru sprijiniri. Spraiuri mecanice. Cadre verticale portpraiuri hidraulice. Panouri metalice portglisiere. Panouri metalice cu role de ghidare. Distanieri orizontali extensibili, pentru sprijiniri. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Transportul pmntului se va face cu autobasculante incrcate cu mijloace mecanizate sau manual. Depozitarea pmntului necesar pentru umplutur se va face n imediata apropiere. Depozitarea rezultatelor defririlor i curirii terenului se va face n locurile pentru care s-a obinut avizul primriei. EXECUIA LUCRRILOR Generaliti La executarea spturilor pentru fundaii se va ine seama s nu fie periclitate instalaiile nvecinate zonelor de lucru. Dac execuia spturilor pentru fundaii implic dezvelirea unor reele de instalaii subterane existente, executarea lucrrilor va ncepe numai dup obinerea avizului de sptur i a permisului de foc. Dezafectarea reelelor de instalaii subterane se va face numai cu acordul Consultantului i acordul scris al Beneficiarului. Cnd turnarea betonului n fundaii nu se face imediat dup executarea spturii pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico- mecanice ale terenului sub talpa de fundare, aceasta va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final n funcie de calitatea terenului.
CALITATEA TERENULUI - nisipuri fine - pmnturi argiloase - pmnturi sensibile la umezire
DIFERENA DE COT 0,200,30 cm 0,150,25 cm 0,400,50 cm
Execuia fundaiilor apropiate va ncepe cu cele situate la adncimile cele mai mari. La spturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectrii apelor n timpul execuiei. Nu se vor amplasa puurile de colectare n vederea drenrii terenului sub talpa de fundare. Spturile executate cu excavatoare nu vor depi profilul proiectat al spturii. Ultimii 20-30 cm deasupra cotei inferioare a profilului spturii se vor executa manual. Dac pe fundul gropii, la cota de fundare apar crpturi n teren, msurile necesare n vederea fundrii se vor stabili n acord cu Consultantul. Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili innd seama de adncimea spturii, natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, condiiile meteorologice i climaterice din perioada de execuie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execuie adoptat, etc. Operaiuni pregtitoare nainte de nceperea lucrrilor de sptur se vor executa urmtoarele operaiuni pregtitoare : - defririle plantaiei existente pe amplasament - demolri ale unor structuri existente pe amplasament - curirea i amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale Gropile ce rmn dup scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pmnt compactat. Se vor executa rigole sau anuri de gard pentru dirijarea apelor superficiale in afara zonelor de lucru. Trasarea pe teren a lucrarilor de terasamente Amplasarea i trasarea elementelor de construcie se va face conform planurilor cu respectarea prevederilor C83 - 75 ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu in construcii. Reperul de baz pentru fixarea cotelor de nivel se va materializa astfel nct s fie independent de tasrile construciei proiectate. Se va efectua verificarea amplasamentului, a trasrii axelor modulare i a reperelor de nivelment. Execuia lucrrilor de sptur Executarea spturilor deasupra apelor subterane Spturile cu perei verticali nesprijinii se pot executa cu adncimi pn la : - 0, 75 m n cazul terenurilor necoezive i slab coezive - 1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie - 2,00 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare Pentru meninerea stabilitii malurilor, terenul din jurul spturii trebuie s nu fie ncrcat i s nu sufere vibraii. Pmntul rezultat din sptur se va depozita la o distan de minimum 1 m de marginea gropii de fundare. Contractorul va lua msuri de nlturare rapid a apelor provenite accidental i mpotriva surprii malurilor. La spturile cu perei n taluz, cu adncimi pn la 2,0m ( pmnt cu umiditate natural sub 12- 18%) panta taluzului spturii (tangena unghiului de nclinare fa de orizontal ), nu trebuie s depeasc valorile maxime admise pentru diverse categorii de pmnturi: - nisip, balast 1/1
- nisip argilos 1/1,25 - argil nisipoas 2/3 - argil 1/2 - loess 4/3 - roc friabil 2/1- 4/1 - stnc 4/1-7/1 n cazul spturilor manuale cu adncime peste 2,0m taluzul trebuie executat n trepte, prevzndu-se pe nlimi banchete care s permit evacuarea pmntului prin relee; banchetele vor avea limea de 0,6- 1,0m i distanele pe vertical ntre ele de circa 2,0m. Executarea spturilor cu perei verticali sprijinii se utilizeaz cnd nu este posibil sau economic sptura n taluz sau cnd adncimea spturii depete condiiile de execuie a spturilor cu pereii verticali nesprijinii. Sprijinirea spturilor la o adncime pn la 5,0m se execut cu elemente metalice de inventar conform normelor n vigoare. Executarea spturilor sub nivelul apelor subterane Spturile sub nivelul apelor subterane sau n terenuri cu infiltraii puternice de ap se vor executa prin sprijinirea pereilor spturii de fundaie cu palplane metalice, cu sau fr ancoraje. La ancorarea palplanelor pereii adnci turnai n teren se vor utiliza numai atunci cnd fac parte din lucrarea definitiv. ndeprtarea apei se va realiza prin EPUISMENTE DIRECTE prin pomparea direct a apei din gropile de fundaie sau EPUISMENTE INDIRECTE prin coborrea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puuri filtrante i filtre aciculare amplasate n afara contururilor excavate. Indiferent de situaie i de soluiile propuse, CONTRACTORUL nu va ncepe lucrrile fr a obine acordul CONSULTANTULUI. Execuia lucrrilor de umpluturi Umpluturile compactate ntre fundaii, la exteriorul cldirilor sau sub pardoseli se vor executa, de regul, cu pmnturile rezultate din lucrrile de sptur. Este interzis realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contracii mari, mluri, prafuri, argile moi, cu coninut de materii organice, resturi de lemn, bulgri. etc. Umpluturile ntre fundaii i la exteriorul cldirilor, pn la cota prevzut n proiect, se vor executa imediat dup decofrarea fundaiilor pe baz de fie tehnologice ntocmite de CONTRACTOR i avizate de CONSULTANT. Dup stabilirea utilajului i numrului de treceri, a grosimii stratului i umiditii optime a pmntului, se va trece la compactarea efectiv a straturilor pn la realizarea grosimii umpluturii. Condiia de calitate a compactrii Gradul de compactare al umpluturii, pentru asigurarea unei bune caliti, trebuie s respecte urmtorii parametrii : - d.min = 1,64 t/m3 ( 0,97 Proctor normal ) - Wopt = 16- 22% Pentru compactarea umpluturilor se vor folosi mijloace mecanice terasiere pentru spaiile largi exterioare i maiuri mecanice de 60-200kg cu motor cu explozie sau acionate electric. Detalierea alegerii lor se va putea face dup ce se vor cunoate disponibilitile executantului. Pamantul procurat se va aterne in straturi avnd grosimea afnat de 15cm (abatere <2cm); msurarea lor se face pe pereii fundaiei. Umiditatea pmntului se va verifica nainte de compactare, trebuind s se nscrie n mod omogen n domeniul N = 1622; in nici un caz nu se va folosi material
supraumezit (W >22%). nainte de compactare se va asigura frmiarea bulgrilor mari cu lopata. n faza 1 se vor experimenta cu un acelai mai mecanic pe ntreaga suprafa aleas : - 3 straturi x 15cm grosime afnat cu 6 treceri pe aceiai urm - 3 straturi x 15cm grosime afnat cu 5 treceri pe aceiai urm - 3 straturi x 15cm grosime afnat cu 4 treceri pe aceiai urm Grosimea straturilor dup compactare se va msura i nota pentru fiecare strat, ea trebuind s fie de 10-12 cm. Curirea, protecia lucrrilor ntreaga suprafa a terenului pe care se execut lucrrile de terasamente va fi curat de frunze, crengi, buruieni i cnd este cazul de zpad. n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare a fundaiei (betonare), iar daca umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi. n perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate mpotriva ngheului. Condiii de protecia muncii La executarea lucrrilor cuprinse n acest capitol de specificaii tehnice se vor respecta urmtoarele prescripii : - Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu ordinele 34/1975 i 60/1975 i completate cu ordinele 110/1977 i 39/1977. - Normele Generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977. - Normele tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului P118-99 si Manualul MP 008 - 2000. - Normele de protecia muncii in activitatea de construcii - montaj aprobate de M.L.P.A.T cu ordinul nr.9N/1S.03.93. Se interzice cu desvrire focul n spturile cu perei sprijinii fie pentru dezghearea pmntului fie pentru nclzirea muncitorilor. Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrrile de terasamente. RECEPIA LUCRRILOR Generaliti nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren att n ansamblu ct i pentru fiecare obiect n parte. Deficienele constatate la lucrrile de terasamente se vor consemna n Procesul verbal de lucrri ascunse mpreun cu msurile de remediere aplicate conform indicaiilor Consultantului. Verificri n vederea recepiei La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se vor verifica pentru fiecare n parte dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu cele din proiect. Se vor verifica procesele verbale de lucrri ascunse, semnate de CONSULTANT (pentru beneficiar), CONTRACTOR i de PROIECTANT (dac firma de consultan este alta dect proiectantul) referitoare la :
- modificrile introduse fa de prevederile iniiale ale proiectului i specificaiilor tehnice. - probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puin una la 200 mp suprafaa de sptur i minimum 3 pentru fiecare obiect). Verificarea calitii lucrrilor de umpluturi se va face urmrind folosirea unui material corespunztor i prin asigurarea unei tehnologii corecte de compactare i prin respectarea grosimii stratelor orizontale i a numrului de treceri prescris cu utilajele adecvate. Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar n parte i pentru toat 3 grosimea-umpluturii, se va lua cte o prob la 50-100 m de pmnt compactat. Se vor face verificri conform STAS 1913/13-1983 a tuturor caracteristicilor compactrii date prin proiect. Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesul verbaI de lucrri ascunse. Se va verifica dac lucrrile executate se nscriu n limitele de toleran admisibile, conform specificaiilor tehnice. Remedieri CONSULTANTUL va decide, n cazul unor nerespectri ale prevederilor din proiect i a prezentelor specificaii, care sunt msurile de remediere, locale sau de mai mare ntindere, n funcie de natura i amploarea deficienelor constatate. Costurile presupuse de eventualele lucrri de remediere vor fi integral suportate de CONTRACTOR. MSURTORI I DECONTARE Decontarea lucrrilor de terasamente se va face pe baza preurilor unitare stabilite prin devizul aprobat i pe baza planurilor din proiect.
4.COFRAJE PENTRU ELEMENTE DIN BETON I BETON ARMAT GENERALITI Cofrajele se vor confeciona din lemn, produse pe baz de lemn sau metal. Materialul utilizat la confecionarea cofrajului i grosimea acestuia trebuie s asigure realizarea unei suprafee de beton plane i de calitatea cerut. Cofrajele i susinerile lor vor fi astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele cerine : - s asigure obinerea unor elemente cu forma i dimensiunile prevzute n proiect - sub aciunea presiunii betonului proaspt i a ncrcrilor ce apar n procesul de execuie s nu permit deformri care s depeasc abaterile admise pentru elementele ce se toarn - s fie etane s nu permit pierderea laptelui de ciment - s permit o montare i decofrare ct mai simpl STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN Standarde. STAS 7009-79 Construcii civile industriale i agricole tolerane i asamblri n construcii; terminologie STAS 8600-79 Construcii civile industriale i agricole tolerane i asamblri n construcii, sistem de tolerane STAS 10265-75 Tolerane n construcii. Calitatea suprafeelor. Termeni i noiuni de baz. STAS 10265/1-84 Tolerane n construcii. Tolerane la suprafeele de beton aparent. STAS 12400/1-85 Construcii civile i industriale. Performane n construcii. Noiuni
i principii generale STAS 10107/0-90 Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat. Normative NE012-07* Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat. * Se vor avea n vedere i principalele reglementri care completeaz prevederile Normativului NE012-07 CONDIII DE MONTAJ I EXPLOATARE Condiii de montaj nainte de nceperea montrii cofrajelor se va proceda la : - verificarea i recepionarea armturilor montate - pregtirea rostului de betonare, respectiv a suprafeei de beton vechi care urmeaz s vin n contact cu betonul nou, prin piuire i suflare cu aer comprimat sau splare cu jet de ap. nchiderea cofrajelor pentru stlpi i perei se va face cu cel mult 24 de ore nainte de betonare i dup acceptarea de ctre diriginte a modului de pregtire a rostului de betonare. La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condiii : - poziionarea n plan conform proiectului - asigurarea orizontalitii i verticalitii - asigurarea respectrii dimensiunilor seciunilor ce se betoneaz - asigurarea grosimii prevzute prin proiect pentru stratul de acoperire a armturilor - poziionarea conform proiectului a golurilor i pieselor nglobate Condiii de exploatare Pe parcursul betonrii se va urmrii meninerea etaneitii i poziiei iniiale a cofrajelor, ntrerupndu-se betonarea i adoptndu-se msuri urgente de remediere n cazurile n care acestea se impun. Dup decofrare, panourile i piesele de susinere sau sprijinire vor fi curate, ndeprtndu-se laptele de ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea panourilor care prezint lapte de ciment sau beton aderent. Pentru reducerea aderenei ntre beton i cofraj i obinerea unor suprafee de beton corespunztoare, panourile de cofraj vor fi unse n prealabil cu substane de decofrare. Abateri, tolerane i verificri ale acestora Abaterile admisibile sunt cele precizate in NE012-07. CONTROLUL I RECEPIA LUCRRILOR DE COFRAJ La terminarea executrii cofrajelor se va verifica: - alctuirea elementelor de susinere i sprijinire - ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii necesare - dimensiunile n plan i ale seciunii transversale - poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelurile inferioare - corespondena cotelor cofrajelor, att n plan ct i ca nivel cu cele din proiect - orizontalitate i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor - verticalitate cofrajelor stlpilor i pereilor - existena msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii lor - msurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susinere - rezistena i stabilitatea elementelor de susinere, existena i corecta montare a contravntuirilor pe cele dou direcii, corecta rezemare i fixare a susinerilor,
existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc. - existena n numr suficient a distanierilor - instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau care servesc pentru crearea de goluri. n cazul cnd se constat nepotriviri fa de proiect sau se apreciaz ca neasigurat rezistena i stabilitatea susinerilor se vor adopta msurile corespunztoare. n urma efecturii verificrilor i msurilor menionate se va proceda la consemnarea celor constatate .ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Dac pn la nceputul betonrii intervin unele evenimente de natur s modifice situaia constatat se va proceda la o nou verificare conform prevederilor menionate i la ncheierea altui proces verbal. n cursul operaiunilor de decofrare se vor respecta urmtoarele : - desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de ctre conductorul lucrrii - susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii elementelor i continund simetric ctre reazeme. - slbirea pieselor de fixare ( piese, vincluri, etc. ) se va face treptat, fr ocuri - decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea, brusc a ncrcrilor din greutatea proprie a elementului ce se decofreaz. 4.5. MSURTORI I DECONTRI Cofrajele i susinerea acestora se msoar i se pltesc la mp. 5.FASONAREA I MONTAREA ARMTURILOR DIN OEL BETON GENERALITI TipuriIe de armturi foIosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a construciei sunt cele curent folosite la noi n ar. In acest caiet de sarcini sunt incIuse unele prevederi legate de montarea i urmrirea lucrriIor ce decurg din necesitatea realizrii unei caIiti a IucrriIor de construcii montaj ce decurg din clasa de importan a construciei. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN. Standarde. - STAS 438/1- 80 Oel beton Iaminat Ia cald; Mrci i condiii tehnice generale de calitate -STAS 438/2- 80 Srm tras pentru beton armat - STAS 438/3- 80 Plase sudate pentru beton armat - STAS 7009- 79 Construcii civiIe, industriaIe i agricoIe; Tolerane i asamblri n construcii. TerminoIogie - STAS 8600- 79 Construcii civile, industriale i agricole. ToIerane i asamblri n construcii. Sistem de tolerane. - STAS 12400/1-85 Construcii civile i industriaIe; Performane n construcii. Noiuni i principii generaIe - STAS 10107/0-90 CaIculul i aIctuirea eIementeIor din beton, beton armat i beton precomprimat Normative. NE012-2007 Normativ pentru executarea Iucrrilor de beton i beton armat. MATERIALE FOLOSITE; APROVIZIONRE LIVRARE I DEPOZITARE Materiale folosite OeIurile din beton trebuie s respecte condiiiIe tehnice prevzute n STAS 438-89.
Aprovizionare i livrare Fiecare lot aprovizionat trebuie s fie nsoit de certificatul de calitate eIiberat de productor. La aprovizionare se va proceda la : - constatarea existenei certificatuIui de calitate; - verificarea prin ndoire Ia rece - verificarea prin ncercare la traciune ceI puin o prob la 50 tone. Depozitare Pentru depozitare se vor respecta prevederiIe din NE012-07. ControIuI calitii armturiIor de oel beton Controlul calitii armturiIor de oel beton se va face conform prevederiIor din NE012-07. FASONAREA I MONTAREA BARELOR. Fasonarea barelor Fasonarea bareIor se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate n aa feI nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. Pentru alte cerine se vor respecta cele prezentate n Normativul NE012-07. Montarea barelor Montarea se ncepe dup recepionarea caIitativ a cofrajelor. Armturile vor fi montate in poziia prevzut n proiect i detaliile de armare. Meninerea poziiei trebuie s fie asigurat n tot timpul turnrii betonului. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevzut, se vor utiliza distanieri confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu cte o srm pentru a fi legate de armturi; se interzice folosirea cupoanelor de oel beton. Dac prin proiect nu se specific altfel legarea armturilor sa va face cu dou fire de srm neagr de 1,5 mm diametru, la fiecare ncruciare de bare. Executantul va lua toate msuriIe necesare amplasrii tuturor pieselor ngIobate, n conformitate cu detaIiile din proiectul de execuie. La montarea pieseIor ngIobate, se vor Iua msuri pentru fixarea lor astfel nct se asigure meninerea poziiei corecte n tot timpuI turnrii betonului. La monterea pieseIor ngIobate se vor respecta toIeranele prevzute n proiect. Pentru alte cerine se vor apIica ceIe prevzute n NormativuI NE012-07. La rosturile (ntreruperiIe ) de turnare ale fundaiilor se va asigura un spor de armare Iongitudinal astfel nct procentul de armare n seciune transversal n care se face ntreruperea, s fie de aproximativ 0,5%, locul acestora i modul de dispunere a armturii supIimentare, fiind stabiIite la propunerea executantului cu acordul proiectantului. TOLERANE I ABATERI Abaterile limit admise la fasonarea i montarea armturilor sunt cele indicate n NormativuI NormativuI NE012-07. Prevederi constructive PrevederiIe constructive care trebuie s fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate n NormativuI NE012-07. Stratul de acoperire cu beton Dac prin proiect nu s-au prevzut alte acoperiri se vor respecta cele prevzute prin anexa III.2. din Normativul NE012-07. Indirea barelor
Se vor respecta prevederile din proiect i din normele i standardeIe care stabilesc aceste reguli (STAS 10107-90). nlocuirea armturilor prevzute In cazul cnd nu se dispune de sortimentul i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora, cu acordul proiectantului i cu respectarea reguliIor prevzute n Normativul NE012-07. CONDIIILE DE RECEPIE ALE ARMTURILOR La terminarea montrii armturiIor beneficiarul prin reprezentantul su va verifica : - numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale aIe elementelor structurii - distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare -lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se toarn ulterior - lungimile de petrecere la nndiri - calitatea sudurilor - numrul i calitatea Iegturilor dintre bare - dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii -modul de asigurare e grosimii stratului de acoperire cu beton -poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate MSURTORI I DECONTRI Fasonarea i montarea armturiIor de oel beton se msoar i se pltesc la kg. 6.LUCRRI DE BETOANE GENERALITI Betoanele folosite n realizarea construciei sunt de marc (clas) curent folosite la noi n tar, raportate la posibilitile tehnice existente actualmente. Totui avnd n vedere clasa de importan cerut construciei decurg unele cerine de calitate care impun anumite exigene privind calitatea materialelor folosite ce intr n componena betonului, calitile betonului realizat, modul de punere n oper i urmrirea lucrrilor de punere n oper. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN Standarde. - STAS 790 - 84 apa pentru betoane i mortare - SR 3011/1996 cimenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati - STAS 1667- 76 agregate naturale grele, pentru betoane i mortare cu liani minerali - STAS 10107/0-90 calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat - STAS 8600- 79 construcii civile, industriale i agricole, tolerane i ansambluri n construcii, sisteme de toleran - STAS 10265-75 tolerane n construcii, calitatea suprafeelor, termeni i noiuni de baz - STAS 10265/1-84 tolerane n construcii, tolerane la suprafeele de beton armat - STAS 12400/1-85 construcii civile i individuale, performane n construcii, noiuni i principii generale. Normative - NE012-07 - Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat * Se vor avea n vedere i principalele reglementri care completeaz prevederile normativului NE012-07.
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR Ciment La prepararea betoanelor se va folosi ciment IIA-S32.5R ale crui condiii tehnice de recepie i livrare sunt reglementate prin SR3011/1996, cu acordul proiectantului i conform normativului NE012-07, IIA-S32.5R se poate nlocui cu alt tip de ciment. Depozitarea cimentului la staia de betoane se va face n silozuri. Se va ine obligatoriu evidena silozurilor n care a fost depozitat fiecare transport de ciment. Durata depozitrii n silozurilor staiei de betoane nu va depi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor. Dac n mod excepional se depete aceast durat de depozitare, cimentul n cauz va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului i beneficiarului i n funcie de rezistenele mecanice obinute conform STAS 227/6-86, la vrste de 2 zile pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile nainte de acceptarea utilizrii. Verificarea calitii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din anexa I. Darea n consum a fiecrui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului i n baza rezultatelor ncercrilor privind priza, constana de volum i rezistentele mecanice la vrsta de 2 zile. Agregate Sorturile de agregate trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 1667-76. Se vor utiliza sorturile 0-3, 3-7, 7-16, 16-31 cu specificaiile respective pentru diferitele clase de beton. Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului i beneficiar. Din punct de vedere al granulozitii, sorturile de agregate trebuie s respecte urmtoarele condiii : - rest pe ciurul inferior care delimiteaz sortul : max. 10% - trecere prin ciurul superior care delimiteaz sortul : min. 90% - pentru sortul 0-3 mm trecerea prin sita de 1mm trebuie s fie cuprins ntre 35...75%. n cazurile n care se constat c sorturile aprovizionate nu respect condiiile menionate, laboratorul va reanaliza proporia dintre diferitele sorturi astfel nct agregatul total s se nscrie n limitele acceptate, prin prezentul caiet de sarcini. n asemenea situaii laboratorul va urmri meninerea constant a coninutului de agregate mai mari de 3mm. Determinarea se va efectua prin cernerea pe ciurul de 3mm sub jet de ap, a unei cantiti de 10 kg beton proaspt i cntrirea n stare umed a agregatelor rmase pe ciur. Dac ntre dou determinri succesive efectuate la interval de 3-4 ore, diferena este mai mare de 10% se va corecta proporia dintre sorturi. Sorturile de agregate trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii, n ceea ce privete coninutul de impuriti : - corpuri strine (animale sau vegetale) nu se admit - pelicul de argil sau alt material aderent de granulele agregatului nu se admit - argil n buci nu se admite - coninutul de mic max.2%; - coninutul de crbune max.o,5%. Coninutul de pri levigabile nu va depi : - pentru nisip max.2%; - pentru pietri max.o,5%
- pentru agregatul total. max. 1%. Respectarea coninutului limit de parte levigabil este strict obligatorie la sursa de aprovizionare, n msura n care este necesar se va recurge la splarea agregatului, reciuruire, etc. Humusul determinat ca soluie NaOH va da o soluie incolor sau galben deschis. Metodele de verificare e calitii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606-80. Pentru cantitatea livrat n cadrul unui transport furnizorul este obligat ca odat cu documentul de expediie s trimit i certificatul de calitate cu rezultatele determinrilor efectuate. Laboratorul executantului este obligat s examineze datele nscrise n certificatul de calitate. Dac acestea garanteaz calitatea agregatulul, laboratorul va proceda n continuare la verificrile prevzute n anexa I, dac nu transportul va fi refuzat. n timpul transportului de la furnizor i depozitrii la staia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificri sau amestecarea sorturilor. Depozitele la staia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avnd asigurat evacuarea rapid e apei rezultate din precipitaii sau stropirea agregatelor. Laboratorul executantului are obligaia de a efectua verificarea condiiilor de calitate pentru fiecare sort de agregat, la aprovizionarea acestuia, se vor efectua verificri pentru : - corpuri strine - argil n buci - parte levigabil - granulozitate - forma granulelor ( pentru pietri i criblur ). Determinarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat dar cel puin cte o 3 prob pentru fiecare 200 m . Dac rezultatele se nscriu n condiiile prevzute, agregatul se va da n consum, dac nu; se va interzice utilizarea lui, iar n termen de 48 ore se va sesiza furnizorul i beneficiarul. Intrate n utilizare i pe parcursul utilizrii la staia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor i umiditatea, o dat pe schimb i ori de cte ori se consider necesar ca urmare a modificrii acestor caracteristici. Rezultatele determinrilor vor fi folosite la corectarea reetelor de beton. Laboratorul constructorului va ine evidenele verificrii calitii agregatelor astfel: - ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - ntr-un registru-caiet de agregate vor fi menionate toate rezultatele determinrilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor - ntr-un registru ( caiet de agregate ) vor fi cuprinse toate rezultatele determinrilor de laborator efectuate n cursul utilizrii agregatelor. Apa Apa folosit la prepararea betonului va proveni din reeaua public de alimentare. Aditivi Pentru mbuntirea lucrabilitii betonului proaspt se va utiliza aditivul superplastifiant flubet, n conformitate cu prevederile instruciunilor tehnice C 2ll-82, i NE012-07. Pentru betoanele de marc C12/15 (Bc15) i C8/10 (Bc10) se admite nlocuirea aditivului flubet cu aditivul disan A, la a crui utilizare se vor respecta prevederile normativului NE012-07, cu precizarea c determinarea coninutului de aer oclus este obligatorie numai n cadrul ncercrilor preliminare de laborator pentru stabilirea compoziiei betonului. Utilizarea altor tipuri de aditivi este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului.
Condiii tehnice Pentru asigurarea condiiilor de rezisten i durabilitate compoziiile diferitelor tipuri de betoane trebuie s respecte parametrii specificai n normativul NE012-07. Compoziia betonului Stabilirea compoziiei pentru betoane se va face pe baza ncercrilor preliminare de laborator. Pentru fiecare marc de beton se va ntocmi un program de ncercri cere ve lua n considerare urmtoarele : - asigurarea lucrabilitii impuse i stabilirea cantitii necesare de ap de amestec - ncadrarea granulozitii agregatului total de preferin n jumtatea inferioar a domeniului precizat n tabelul 3 i definitivarea domeniului adoptat - adoptarea dozajului optim de ciment - adoptarea procentului optim de aditiv - urmrirea evoluiei rezistenelor n primele 7 zile de ntrire - obinerea unei rezistene medii la vrsta de 28 zile care s depeasc marca cu 10-15%. Pentru toate mrcile de betoane, n funcie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de consum al staiei, personalul laboratorului va adopta compoziia de baz i va emite reeta de preparare. Prepararea betonului Staia de betoane trebuie s fie atestat conform Normativului NE012-07, executantul este obligat s ia toate msurile pentru realizarea condiiilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric admindu-se urmtoarele abateri : - ciment : 1% - agregate dozate individual : 2% - agregate dozate cumulat : 1% - ap : 1% - aditiv : 0,1 litru/litru. Se va verifica sptmnal i ori de cte ori se consider necesar, funcionarea corect a mijloacelor de dozare, folosindu-se greuti etalonate cel puin pn la 200kg (de exemplu 8 greuti a 25 kg fiecare). Este interzis prepararea betonului n instalaiile care nu asigur respectarea abaterilor prevzute mai sus. Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunztoare care s permit o msurare ct mai exact a cantitii . Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier se va face conform crii tehnice a utilajului respectiv. n cazul folosirii aditivului flubet se introduc iniial componentele solide i minimum 80% din cantitatea de ap iar dup o prim perioad de malaxare i aditivul i eventual rest de ap. Durata de malaxare va fi de minimum 60 sec. Dac se folosete aditivul flubet durata de malaxare va fi de minimum 90 sec. La locul de punere n oper se va asigura cantitatea necesar de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilitii betonului. n perioada de timp friguros executantul trebuie s ia toate msurile astfel nct temperatura betonului proaspt s nu fie mai mic de +7C. Aceste msuri vor include ndeprtarea gheii i a bulgrilor de agregate ngheate, acoperirea agregatelor cu prelate i nclzirea lor cu abur sau cu aer cald circulnd prin registre de evi, utilizarea apei calde, etc. Agregatele nu vor fi nclzite la temperaturi mai mari de 30C. Dac la prepararea betoanelor se utilizeaz ap cald cu temperatura mai mare de 40C, se va evita contactul direct al apei cu cimentul n acest caz se va amesteca mai nti apa cu agregatele i numai dup ce temperatura amestecului a cobort sub
40C, se va aduga i cimentul. n perioada de timp clduros (temperaturi mai mari de 25C) dac se execut elemente cu grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate msurile necesare producerii betonului sub temperatura maxim admis de 25C. Aceste msuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu ap rece, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea n perioade cu temperaturi mai sczute. TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului de la staia de betoane la locul de punere n lucrare se va face cu autoagitatoare transportul local al betonului se va face cu pompa, bene, skipuri, tomberoane, etc. Fiecare transport de beton va fi nsoit de un bon (fi) de transport (livrare) n care vor fi menionate : - nr. bonului i data ntocmirii - staia la care s-a preparat betonul - tipul de beton i volumul - destinaia betonului, obiectul - ora plecrii din staie - ora nceperii i terminrii descrcrii la antier Datele referitoare Ia staia de betoane vor fi completate de eful staiei, iar datele din antier vor fi completate de maistrul lucrri. Bonul de transport se va ntocmi n dublu exemplar, un exemplar va rmne n antier, iar cellalt se va ntoarce la staie. Durata de transport care se consider din momentul plecrii de la staie pn la sosirea pe antier, nu va depi 45 min. La ntreruperea lucrului, mijloacele de transport i cele de preparare vor fi splate cu jet de ap. Se interzice cu desvrire, ins, introducerea agregatelor la ncrcat nainte de golirea complet a apei din toba agitatorului. CONTROLUL CALITII BETONULUI Reguli care trebuie respectate n cadrul activitii de control i asigurare a calitii betoanelor, sunt precizate n detaliu astfel : - verificri i determinri la aprovizionarea materialelor - verificri i determinri de laborator pentru adaptarea compoziiei betonului - verificri i determinri de laborator pe parcursul preparri i livrrii betonului. - verificri i determinri la locul de punere n oper Conform metodologiei descris n Normativul NE012-07, laboratorul staiei de betoane va ntocmi o sintez a rezultatelor nregistrate pe probele de beton, de clas mai mare sau egal cu Bc15 ( B200 ) ncercate n cursul fiecrui trimestru. Rezultatele ncercrilor efectuate pe probele recoltate pe antier trebuie s respecte condiiile impuse de Normativul NE012-07. Pentru stabilirea operativ a realizrii clasei betonului pus n oper, ca prim indiciu se va satisface condiia c oricare rezultat al ncercrilor la rezistena pe cub s fie cel puin egal cu rezistena minim admisibil. TURNAREA BETONULUI Pentru fiecare categorie de elemente ( fundaii, stlpi, grinzi, planee, etc. ) se va elabora de ctre executant fia tehnologic de betonare care va fi n prealabil prezentat proiectantului i beneficiarului spre acceptare. Fia tehnologic va cuprinde : - ordinea i ritmul de betonare - utilajele de transport i punere n oper a betonului i corelarea capacitii acestora cu ritmul de betonare stabilit - msurile preconizate pentru asigurarea calitii lucrrilor nainte de turnarea betonului n cofraje se va face controlul i recepia lucrrilor de cofraje i a armturi. Betonarea va fi supravegheat permanent de un inginer numit de conducerea
unitii executante. Acesta va ntocmi o fi de betonare n care va consemna : - data i ora nceperii i terminrii betonrii - volumul de beton pus n lucrare - indicativele seriilor de probe prelevate - msurile adoptate n cazul unor dificulti aprute n cursul betonrii (intemperii, ntreruperi de betonare, defeciuni ale cofrajelor, etc). Reguli generale de betonare Punerea n oper a betonului se va face n maximum 1,5 ore din momentul plecrii betonului de la staie. nlimea de cdere liber a betonului s nu fie mai mare de 1,50m. Turnarea noului strat se va face nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. Turnarea se va face continuu pn la rosturile de tehnologice de lucru . Durata maxim a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea de msuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului. Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin Normativul NE012-07. Turnarea betonului de protecie a armturii Aceasta se va ncepe numai dup ce geotehnicianul i proiectantul au certificat c la cota respectiv de sptur sau taluz terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic. Executantul trebuie s pregteasc pentru turnarea betonului de protecie numai strict suprafaa de teren pentru care poate asigura beton n ziua respectiv. Executantul trebuie s asigure utilajul necesar evacurii eventualelor ape pluviale colectate n ampriza spturii. Turnarea fundaiilor de beton armat Turnarea betonului se va face continuu i n straturi de maxim 50 cm grosime. Acoperirea cu un nou strat de beton se va face dup un interval de maximum 2 ore. Vor fi prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii pentru a nu se acumula n zonele unde se betoneaz. Pentru alte reguli de tunare a betonului n fundaii se va avea n vedere reglementrile prevzute n Normativul NE012-07. Turnarea betonului n plci, se ve face urmnd regulile prescrise n Normativul NE012-07. Turnarea betonului pe timp friguros In condiiile n cere temperatura aerului este mai mic sau egal cu +5C, sau exist posibilitatea ca n interval de 24 ore s scad sub limita amintit, se recomand ca temperatura betonului proaspt s fie de 15-20C. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua msuri necesare pentru curirea suprafeei de betonare de zpad i ghea. Este interzis folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheare. Dac temperatura suprafeei care urmeaz s fie acoperit cu beton este mai mic de + 5C betonarea nu va ncepe. Pentru alte reglementri privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea Normativul C 16-84. Turnarea betonului pe timp clduros La turnarea betonului pe timp clduros, executantul va lua msurile necesare protejrii corespunztoare a betonului mpotriva efectului evaporrii rapide a apei din beton. Se recomand betonarea n timpul nopii, dac n cursul zilei se nregistreaz temperaturi mai mari de +25C. Tratarea betonului dup turnare a) Condiii normale de temperatur : - betonul va fi inut permanent umed timp de minimum 7 zile - acest lucru se va realiza fie prin stropirea permanent, fie prin acoperirea cu
prelate, rogojini sau pnz de sac meninute permanent umede - stropirea manual intermitent este interzis Condiii de timp friguros - msurile de protecie pe timp friguros se vor lua daca temperatura mediului ambiant (msurat la ora 8 dimineaa ) este mai mic de + 8C. - se vor asigura condiii normale de priz i ntrire - se va asigura o rezistent suficient pentru a evita deteriorarea prin aciunea dezgheului i ngheului - evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin rcirea brusc a stratului superficial de beton - protecia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse ntre dou folii de polietilen - protecia se va menine pe o durat minim de 7 zile de la turnarea betonului - n cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,0 m nlturarea protecie este admis numai dac diferenele dintre temperatura suprafeei betonului i cea a mediului este mai mic de 12C. Condiii de timp clduros - toate suprafeele vor fi meninute umede n permanen, fie prin stropire continu, fie prin acoperire cu materialele menionate la paragraful precedent i stropire manual - durata de tratare va fi de minim 14 zile Compactarea betonului Compactarea betonului se ve face cu vibratoare interne (pervibratoare). Se vor crea la intervalul de maximum 3 m a unor spaii libere ntre armturile de la partea superioar care s permit ptrunderea liber a betonului sau a furtunurilor prin care se descarc betonul. Spaiile necesare ptrunderii vibratorului se vor crea la interval de maximum cinci ori grosimea elementului. Personalul care efectueaz vibrarea va fi instruit n prealabil pentru a respecta urmtoarele reguli : - introducerea vibratorului se va face ct mai vertical fr a atinge armturile i ptrunznd n stratul turnat anterior pe o adncime de 10-15cm - durata de vibraie pe o poziie va fi de 10-30 sec aceasta prelungindu-se dac suprafaa betonului nu este orizontal sau continu s degajeze bule de aer din masa betonului - extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri - poziia urmtoare de introducere e vibratorului nu va depi distana de 1,0m. ROSTURI DE TURNARE Pentru regulile privind tratarea rosturilor de turnare se vor urmri cele prevzute n normativul NE013-99. DECOFRAREA n cursul operaiei de decofrare se vor respecta indicaiile de la capitolul COFRAJE i cerinele impuse de normativul NE012-07. ABATERI I TOLERANE Abaterile maxime admisibile la executarea lucrrilor de beton i beton armat monolit sunt cele artate n normativul NE012-07. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE BETON ARMAT Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton armat, constituie n majoritate lucrri ascunse, astfel nct verificarea i controlul calitii acestora trebuie s fie consemnate n " Registrul de procese verbale de lucrri ascunse ". Acestea vor fi ncheiate ntre reprezentanii beneficiarului i executantului i vor fi aduse la cunotina proiectantului . n procesele verbale de lucrri ascunse se vor preciza : - elementul sau lucrarea supus verificrii
- verificrile efectuate - constatrile rezultate - acordul pentru trecerea la executarea fazei urmtoare Dac se constat neconcordane fa de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza msurile necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. Dup executarea remedierilor se va proceda la ncheierea unui proces verbal de lucrri ascunse. n cazurile n care, pe parcursul execuiei se constat abateri fa de proiect, caietul de sarcini sau reglementrile tehnice n vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune ntreruperea execuiei lucrrii n cauz i va ntocmi o not de constatare ntr-un registru special constituit. n asemenea situaii, reprezentantul beneficiarului va ncunotina operativ proiectantul care va stabili i consemna msurile ce se impun a fi luate nainte de continuarea execuiei lucrrii. Pentru principalele faze de execuie reprezentantul beneficiarului va verifica: - Calitatea lucrrilor de cofraje conform seciunii COFRAJE - Calitatea lucrrilor de montare a armturilor conform seciunii ARMTURI nainte de nceperea betonrii se va verifica dac sunt pregtite corespunztor suprafeele de beton turnate anterior i cu care urmeaz s vin n contact betonul nou, respectiv dac : - s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment - s-au ndeprtat zonele de beton necompactat - suprafeele n cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre betonul nou i cel vechi Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistic a rezultatelor ncercrilor efectuate pe probele prelevate la staia de betoane conform capitolului - Controlul calitii betonului din prezenta seciune. Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structur, se apreciaz innd seama de : - constatrile examinrii vizuale a elementelor n cauz - analizarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe epruvetele confecionate la antier. Calitatea betonului pus n lucrare se consider corespunztoare dac : - nu se constat defecte de turnare sau compactare ( goluri, segregri, discontinuiti, tec ) - rezultatele ncercrilor efectuate pe cuburile de prob ndeplinesc condiiile prevzute la capitolul Controlul calitii betonului din prezenta seciune. Pentru alte exigene se vor avea n vedere reglementrile din Normativul NE012-07. n cazurile n care rezult o calitate necorespunztoare a betonului pus n lucrare, proiectantul va analiza i stabili msurile ce se impun. MSURTORI I DECONTRI Betonul preparat n staiile centralizate se msoar i se pltete la mc. Punerea n oper e betonului se msoar i se pltete la mc.
7.CONSTRUCII METALICE
GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini contine instructiunile tehnologice ce se aplica la executia in intreprindere, la montajul, controlul calitatii si expedierea constructiei metalice. CONDITII TEHNOLOGICE LA EXECUTIA IN INTREPRINDERE, CONTROLUL CALITATII SI EXPEDIEREA CONSTRUCTIEI METALICE
MATERIALE FOLOSITE Materialele ce se folosesc trebuie sa aiba compozitia chimica si caracteristicile mecanice pentru marcile si clasele de calitate prevazute in proiectul de executie. Marcile si clasele de calitate pentru materiale au fost stabilite pe baza prevederilor din standardele de produse, precum si a altor prescriptii legale in vigoare la data intocmirii prezentului proiect. Marcile si clasele de calitate ale otelurilor, precum si caracteristicile mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor nu pot fi schimbate fara acordul scris al proiectantului. Toate laminatele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate emise de furnizor. Nu se vor introduce in fabricatie alte materiale decit cele prevazute in prezentul proiect. Materialele folosite, pe linga certificatele de calitate emise de fumizor, trebuie sa aibe atestate de catre unitatea care executa confectiile metalice urmatoarele: a) Tablele cu grosimi mai mari sau egale cu 25 mm se controleaza conform STAS 8866 - 82 si STAS 12187 - 88 pct. 2.7, in urmatoarele conditii: - caroiaje de 200 x 200 mm conform normei ISCIR C 36 82: - clasa de calitate M2S2 pentru grosimi <=30 mm - clasa de calitate M3S3 pentru grosimi >=30 mm b) Pentru table, inainte de uzinare, se vor efectua contraprobe pentru fiecare sarja: incercari la tractiune, incovoiere si rezilienta. Dimensiunile probelor vor fi de 300 x 400 mm pentru fiecare grosime si se va marca cu vopsea numarul sarjei, sensul de laminare si calitatea materialului. Aspectul, defectele de suprafata si defectele interioare ale laminatelor utilizate trebuie sa corespunda standardelor de produs. Abateri limita de la forma si dimensiuni: a) Abaterea limita de la rectiniliaritate a profilelor indreptate la rece sau la cald se exprima prin sageata, a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, dar fara a depasi 10 mm. b) Trasarea pieselor se executa cu precizie de +/- 1 mm. c) La capetele frezate ale elementelor, abaterile limita admise sunt: +/- 0,3 mm pentru rostul dintre suprafata frezata si o rigla de otel asezata pe aceasta suprafata in orice directie -1: 1500 pentru devierea suprafetei frezate realizata fata de cea proiectata d) Abaterile limita admise la forma si dimensiunile elementelor uzinate sint conform tab.1. din STAS 767/ 0 - 88 e) imbinarea stalpului cu placa de baza se va realiza prin contact. In acest scop, suprafetele se vor prelucra astfel incit sa se realizeze un contact perfect. Suprafetele de contact vor fi perpendiculare pe axul stilpului. Tolerantele pentru conditia de rugozitate si perpendicularitate a suprafetelor in contact sunt in conformitate cu STAS 612 - 66, respectiv STAS 7385 66. Materialele de adaos pentru sudare se aleg de catre uzina care confectioneaza elementele de constructii din otel. Acestea trebuie sa corespunda cu marcile de oteluri indicate in proiect si sa respecte conditiile de calitate din standardele: STAS 1125/ (1, 2 si 5) - 83, STAS 1125/ (3, 4 si 6) - 82, STAS 1126 - 80. PRESCRIPTII DE EXECUTIE Indreptarea si indoirea pieselor se va face la rece sau la cald, cu respectarea conditiilor impuse prin STAS 767/ 0 - 88.
Indiferent daca se executa trasarea sau daca taierea se face direct, la stabilirea cotelor de debitare trebuie sa se tina seama ca valorile cotelor din proiect sunt cote finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oarecare. In cazul taierii termice prin procedee automate si semiautomate, marginile care urmeaza sa ramana libere, precum si cele care nu se topesc complet (pe intreaga grosime) prin sudare, trebuie sa se incadreze in clasa de calitate II, conform STAS 10654/ 1 81. Marginile care se topesc complet prin sudare, precum si toate marginile pleselor care au rol de fururi, trebuie sa se incadreze in clasa de calitate III. Piesele trebuie sa fie curatate si uscate in zona de efectuare a taierii. Dupa taierea termica, marginile taieturii precum si suprafetele adiacente (pe o latime de cel putin 20 mm) se curata de zgura, stropi si prelingeri de metal, precum si de bavuri. Dupa taierea termica, piesele care prezinta neregularitati locale mai mari decit cele prescrise pentru clasa de calitate a taierii (indicata mai sus) se vor remedia. Operatia de debitare la fierastraul circular se va executa la profilele laminate. Operatia de debitare cu disc abraziv se va executa la corniere, otel lat, otel rotund si tevi de sectiune redusa. Operatia de debitare si taiere cu foarfeca ghilotina nu este indicata. Marginile libere sau care nu sint complet topite prin sudare, se prelucreaza prin polizare sau rabotare. Marginile care urmeaza sa fie topite complet prin sudare, precum si marginile pieselor care au rol de fururi nu se prelucreaza. Inainte de asamblare, piesele trebuie taiate si indreptate (daca este necesar). Ele trebuie sa vina in contact pe toata suprafata prevazuta si asamblarea sa se faca fara fortarea lor. Abaterea dupa indreptare trebuie sa respecte prevederile pct. 2 - 3 - 1. din STAS 767/ 0 - 88. De pe suprafetele care urmeaza sa vina in contact se indeparteaza proeminentele, bavurile, rugina, tundarul si alte impuritati. Aceste suprafete trebuie sa fie perfect uscate. Tehnologiile de sudare precum si eventualele tratamente termice vor fi stabilite de catre intreprinderea producatoare, folosind numai tehnologii omologate. In tehnologia de sudare se vor prevedea ordinea de executie a cordoanelor de sudura si parametrii optimi ai regimurilor de sudare. Se interzice sudarea elementelor de oel la temperaturi sub +5C fr aplicarea de msuri speciale prevzute n procesele tehnologice. Sudorii terbuie s fie calificai i autorizai pentru procedeele de sudur aplicate, indiferent dac execut suduri pe antier sau n uzin. Cordoanele de sudura vor trebui sa se incadreze in clasa de calitate indicata in proiectul de executie. Controlul calitatii imbinarilor sudate se executa dupa regulile si conditiile stabilite in normativul C 15099. Pentru orice defect sau eventuale nepotriviri si abateri fata de documentatia de executie a elementelor de constructii metalice, intreprinderea executanta va proceda imediat la remedierea lor, cu avizul scris prealabil al proiectantului. Pregatirea suprafetelor pentru protectia anticoroziva se face in conformitate cu STAS 10166/1-77, iar stratele de protectie trebuie sa respecte prevederile din STAS 10702/1-83 si STAS 10702/2-80. La reperele debitate se vor verifica dimensiunile reperului, urmarindu-se inscrierea in tolerantele admise. Gaurirea reperelor se executa la masini prin aschiere. Gaurile se executa la diametrul definitiv numai cu sablon de gaurire acolo unde este indicat in fisele tehnologice ale executantului; in rest, toate gaurile se dau la un diametru mai mic cu 5 - 6 mm pentru a fi alezate la diametrul final in faza de preasamblare. Forma gaurilor trebuie sa fie circulara si fara fisuri. Peretii gaurilor trebuie sa fie perpendiculari pe suprafata materialului iar muchiile gaurilor sa fie curatate de bavuri. Dupa operatia de premontaj si demontarea elementelor, se va executa, daca este cazul, operatia de ajustare finala.
La receptia finala, intreprinderea producatoare va intocmi adele justificative pentru controlul calitativ. MARCAREA SI COLETAREA In vederea asamblarii si montarii corecte pe santier a subansamblelor distincte, in uzina se va face marcarea lor, constind din: - marcarea de identificare - marcarea de montaj Marcarea de identificare se aplica tuturor elementelor distinct livrabile. Marcarea de montaj se aplica tuturor subansamblelor distinct livrabile, care se asambleaza intre ele pe santier. Daca dimensiunile piesei nu permit inscriptionarea direct pe piesa, atunci marcarea de identificare se va face pe o alta placuta din tabla, legata cu sirma de piesa sau colet. Ambalarea elementelor de constructii metalice se va face in conformitate cu planele de coletare si documentatia de ambalare intocmita de executant. Depozitarea elementelor si coletelor se va face pe o platforma special amenajata si care sa nu fie in contact cu pamantul, sa permita scurgerea apei si sa respecte normele de tehnica securitatii muncii. La stivuirea elementelor se vor lua masuri pentru evitarea deformarilor, prin interpunerea de distantieri. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si depozitarii pieselor, pentru a fi ferite de orice avarii. CONDITII TEHNOLOGICE LA MONTAJUL CONSTRUCTIILOR DIN OTEL CONDITII GENERALE Montajul constructiilor din otel se face pe baza documentatiei tehnice elaborate de intreprinderea de montaj, cu respectarea proiectului de executie. Inainte de inceperea montajului se fac verificarile de la pct 4.1 2 din STAS 76710 - 88. De asemenea, se verifica daca exista nepotriviri intre elementele care urmeaza sa fie asamblate. In cazul in care sunt necesare remedieri, acestea se executa pe baza avizului proiectantului. In cazul cand unele operatii urmeaza sa aiba loc la temperaturi scazute, trebuie respectate toate prevederile prescriptiilor legale in vigoare privind executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros. La montaj se interzice largirea gaurilor cu dornul, prin pilire sau cu flacara (acestea din urma fiind permisa numai pentru gaurile de trecere destinate suruburilor de ancoraj si numai cu acordul scris prealabil al proiectantului). Indepartarea pieselor auxiliare sudate (urechi, cirlige, etc), in conditiile pct. 6 2 2 din STAS 767/0-88, se face prin taiere cu flacara oxiacetilenica, la o distanta suficient de mare de suprafata elementului de constructie pentru a nu se produce increstari. Partile din piese si cusaturile care ramin se inlatura apoi complet prin polizare, evitindu-se o incalzire prea mare. Dupa aceasta se refac straturile de protectie anticoroziva deteriorate. RECEPTIA PE SANTIER A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN OTEL LIVRATE DE UZINA La receptia elementelor pe santier trebuie sa se tina seama de reglementarile tehnice in vigoare privind receptia lucrarilor, precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului si destinatarului. Cu aceasta ocazie se incheie procese verbale de receptie. Daca la receptia pe santier se constata o neconcordanta intre calitatea executiei si atestarile de calitate date de executant, elementele respective se resping si se procedeaza conform reglementarilor legale in vigoare.
PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICE Structura metalica a cladirii, face parte din categoria constructiilor supraterane, constructie pentru care mediul agresiv este format din mediul ambiant. Agresivitatea mediului coroziv se defineste prin intensitatea cu care se manifesta actiunea mediului coroziv asupra metalului. Solutia de protectie anticoroziva se stabileste in functie de clasele de agresivitate a mediilor in care constructia va fi amplasata si exploatata, precum si de durata ei de viata estimata. INCADRAREA IN CLASA DE AGRESIVITATE A MEDIULUI Mediile agresive atmosferice se clasifica , conform STAS 10128/86, in patru clase de agresivitate asupra constructiilor din otel. Clasa de agresivitate a mediului in care este amplasata si exploatata constructia se stabileste in functie de : - starea fizica a factorilor agresivi - felul mediilor Cladirea inchisa si cu destinatie de magazin si depozit se incadreaza in clasa de agresivitate 1m neagresive ( ANEXA 1 tab . 4 GP 035 - 98). STABILIREA SOLUTIILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA Pentru clasa de agresivitate 1m sistemul de protectie anticoroziva ales este prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer. Din retetele de protectie exemplificate in Ghidul de protectie , executie si exploatare ( urmarire , interventii ) privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel indicativ GP 035 98 s-a ales sistemul alcatuit din : - grund G5162 Ac rosu oxid aplicat in doua straturi cu grosimea unui strat de 30 microni - email superpolilac E5046 aplicat in trei straturi cu grosimea unui strat de 40 microni. Durata de viata a acoperirii este estimata la 15-25 ani. Beneficiarul poate alege, cu acordul proiectantului, alt sistem de protectie exemplificat in ghidul GP 035 98 sistem care sa fie agrementat. PREGATIREA SUPRAFETELOR Pregatirea suprafetelor se va face in uzina, prin procedeul de sablare cu nisip , in urma caruia se obtine gradul de curatare 1 ( conform STAS 10166/1 ). Deasemenea pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii pentru mediul ambiant: - lipsa de praf - concentratie cat mai redusa a gazelor agresive - temperatura aerului si a pieselor de protejat intre 5 si 40C - umiditatea relativa a aerului sub 70% conform STAS 10702/1 APLICAREA PROTECTIEI Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de constructii. Se accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare. Sistemul de protectie se va aplica cu pensula, cu rola sau cu pistolul, conform indicatiilor date de producatorul de vopsele . Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore de la pregatirea suprafetelor elementelor din otel. Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de incretituri, basici, exfolieri, fisuri, neregularitati. Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului si nuanta culorii sa difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicat. Numarul de straturi al sistemului de acoperire , aplicat pe suprafata pieselor de otel trebuie sa realizeze grosimea totala minima prevazuta, inclusiv la colturi si muchii ( 170 microni - tab. 5 Ghid G035-98 ).
Dupa montarea elementelor vopsite se va verifica starea stratului de protectie si se va trece la remedieri locale sau la aplicarea unui strat de finisare generala. La executia protectiilor anticorozive trebuie sa se respecte reglementarile privind protectia mediului inconjurator si regulile de protectia muncii , corespunzatoare legilor si instructiunilor in vigoare , precum si P.S.I. PRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA STAS 10108/0-78 Construcii civile, industriale i agricole. Calculul elementelor din oel. (M-SR 6/85); STAS 767/0-88 Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel. Condiii generale de calitate; STAS 500/1-89 Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii generale tehnice de calitate; STAS 568/86 Oel laminat la cald. Oel I; STAS 564/86 Oel laminat la cald. Oel U; STAS 424/91 Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi egale; STAS 395/88 Oel laminat la cald. Oel lat; STAS 505/86 Oel laminat la cald. Table groase. Condiii tehnice de calitate; STAS 334/88 Oel laminat la cald. Oel ptrat; STAS 2350-92 uruburi pentru fundaii. Clasa de execuie C; STAS 8600-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n construcii. Sistem de tolerane; STAS 10564/1-81 Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a tieturilor; STAS 10214/84 Defectoscopie cu lichide penetrante; STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Condiii de observare a radiografiilor; STAS 6967/88 ncercri mecanice ale metalelor. Clasificare; STAS 5540-8-88 ncercri ale mbinarilor sudate cap la cap. ncercarea la ndoire a epruvetelor cu crestatura; STAS 2015/1-83 Fonte i oeluri. Luarea probelor pentru determinarea compoziiei chimice; STAS 6843-75 ncercrile metalelor. ncercarea la traciune la temperaturi sczute; STAS 8796/1-80 Organe de asamblare de nalta rezisten folosite cu pretensionarela mbinarea structurilor din oel. Suruburi IP. Dimensiuni; STAS 8796/2-80 Organe de asamblare de nalt rezisten folosite cu pretensionare, la mbinarea structurilor din oel. Piulie IP. Dimensiuni; STAS 8796/3-89 Organe de asamblare de nalt rezisten folosite cu pretensionare, la mbinarea structurilor din oel, aibe IP; STAS 8796/4-89 Organe de asamblare de nalta rezisten folosite prin pretensionare la mbinarea structurilor din oel. Condiii tehnice generale de calitate; STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor. Tehnologie general; STAS 5555/2-80 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare i terminologie; STAS 7194-79 Sudabilitatea oelurilor. Elemente de baz; STAS 8299-78 Clasificarea i simbolizarea defectelor mbinrilor sudate prin topire
STAS 6726-85 STAS 9101/2-86 aluminiu; STAS 1125/1-91
pe baza radiografiilor; mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea oelurilor sub strat de flux; mbinri sudate. Abateri limit la dimensiuni fr indicaii de tolerane ale mbinrilor sudate din aluminiu i aliaje din
Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea oelurilor cu arc electric. Condiii tehnice generale de calitate; STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea oelurilor carbon i slab aliate. Tipuri i condiii tehnice; STAS 10123/2-84 Sudarea metalelor. Clasificarea i simbolizarea cuplurilor srm-flux pentru sudarea oelurilor carbon i slab aliate; STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Srm plin din oel pentru sudare; STAS 101023/1-84 Sudarea metalelor. Clasificarea i simbolizarea fluxurilor pentru sudarea oelurilor carbon i slab aliate; STAS 10014-81 Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de deplasare a electrozilor nvelii; STAS 7084/3-86 Defectele mbinrilor sudate. Fisuri. Clasificare i terminologie; STAS 9552/87 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Examinarea mbinrilor sudate prin topire; STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Examinarea radiografic a materialelor metalice. Condiii tehnice generale; STAS 6726/85 mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea oelurilor sub strat de flux; STAS 12255-84 mbinri sudate cap la cap ale tevilor din oel. Formele i dimensiunile rosturilor; STAS 5540/1-85 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. Probe i epruvete; STAS 5540/2-82 ncercri mecanice ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la traciune; STAS 55403-81 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea ndoire a epruvetei fr cresttur; STAS 5540/4-86 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. STAS 5540/5-85 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la duritate; STAS 5540/6-77 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea de aplatizare; STAS 5976/1-82 ncercri mecanice ale sudurilor de col; STAS 7356/1-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare manual cu arc electric, electrozi nvelii; STAS 7356/2-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare manual cu arc electric sub strat de flux; STAS 7356/4-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare electric n baie de zgur; STAS 10221-83 ncercrile metalelor. ncercarea de fisurare, la cald, a metalului depus prin sudare; STAS 10128/86 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel STAS 10166/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 10702/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale. C 133-82 Instruciuni tehnice privind mbinarea elementelor de
construcii rezisten; C 150-99
metalice
cu
uruburi
pretensionate
de
nalt
Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile, industriale i agricole; P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine social-culturale, agrozootehnice i industriale; P118-93 Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea focului; - Norme republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ord. nr. 34/1975 si 60/1975. - Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj , aprobate de M. C. Ind. cu Ord. nr. 1233 / D / 1980. - Ghid de protectie, executie si exploatare (urmarire, interventii ) privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicativ G035 98. VOPSIREA CONFECTIILOR METALICE. Toate zonele elementelor structurii metalice care vor fi sub suprafaa terenului si nu se inglobeaza in beton, se vor trata cu o acoperire bituminoas. Vopsirea finala se face dupa montarea definitiva. Resturile si locurile in care s-ar putea aduna ape se astupa cu chit din miniu de Pb. Dupa repararea straturilor de vopsea date in uzina se aplica ultimul strat de vopsea. Vopseaua trebui sa fie uniforma, aderenta, facuta fara basici, fara locuri neacoperite sau acoperite inegal . URMARIREA IN EXPLOATARE. In primul an de exploatare investitorul trebuie sa urmareasca starea constructiilor metalice, in special: - daca incercarile reale nu le depasesc pe cele avute in vedere la proiectare; - daca nu apar in elementele de constructii deformatii vizibile; - starea imbinarilor; - daca nu apar fisuri in suduri sau in materialul de baza; - comportarea protectiei contra coroziunii; RECEPTIA CONSTRUCTIILOR DIN OTEL Verificarea calitatii constructiei din otel se face conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie. La cererea comisiei de receptie, intreprinderea care a executat montajul va prezenta o scurta sinteza a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate la montaj, precum si a remedierilor si modificarilor executate. Daca apar defecte sau deformatii vizibile se va anunta imediat proiectantul pentru indicarea masurilor de remediere. Pentru constructia din otel care intra in componenta obiectivului de receptionat, intreprinderea care a executat montajul trebuie sa puna la dispozitia comisiei de receptie preliminara toate documentele care atesta caIitatea lucrarilor conform pct. 5.3.2. din STAS 767/0 88. ntocmit ing.Duhanes Sebastian
ANEX
SARCINILE MAISTRULUI SUDOR I PROGRAMUL DE EXAMINARE PENTRU AUTORIZAREA MAISTRULUI SUDOR Lucrrile de sudare vor fi conduse i supravegheate permanent de un maistru sudor. Maitrii sudori sunt subordonai inginerului sudor, repartizat pentru aceast lucrare. Sarcinile i rspunderile maitrilor sudori se stabilesc de ctre un inginer sudor i li se transmit acestora n scris. Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt: verificarea calitativ a materialelor ce urmeaz a fi sudate (laminate); verificarea materialului de adaos (flux, srm, electrozi) privind condiiile de pstrare a acestora conform prevederilor din norme i din caietele de sarcini; verificarea nainte de nceperea sudrii a rosturilor pregtite pentru sudare; verificarea aparatelor i agregatelor de sudare; verificarea reglrii regimului de sudare; repartizarea sudorilor pe tipuri i feluri de suduri, conform aptitudinilor i autorizrii acestora; verificarea normelor de protecia muncii la sudare; verificarea pe faze de execuie a custurilor sudate i a subansamblelor sudate. Pentru ndeplinirea sarcinilor menionate, maistrul sudor va trebui s aib cunotine generale de metalurgie, construcii metalice, metode de sudare i metode de verificare a custurilor sudate. Ei vor fi colarizai i instruii de ctre un inginer sudor pentru genul de lucrri ce urmeaz s le execute. EXECUIA CUSTURILOR SUDATE Toate custurile sudate se execut conform prevederilor procesului tehnologic de sudare ntocmit de uzin. Custurile sudate trebuie s corespund dimensiunilor din proiect sau celor prevzute n procesul tehnologic, dac acestea din urm sunt diferite. Aspectul custurilor trebuie s rezulte neted, uniform i lipsit de defecte. Sudurile de adncime se vor ncadra n clasa 2 de calitate, iar cele n relief n clasa 2 de calitate. Arcul electric va fi amorsat n rosturi numai pe plcue tehnologice terminale sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua msuri ca s nu se produc deteriorri ale pieselor n timpul sudrii sau stropirea lor cu metal topit. Zgura de pe custuri se ndeprteaz numai dup rcirea normal a acestora. Se interzice rcirea forat a mbinrilor sudate. Craterele neumplute se vor ndeprta prin curire, polizare i resudare. La sudurile prevzute cu resudarea rdcinii, completarea cu sudur la rdcin se va face dup curarea i polizarea rostului. La sudarea n mai multe straturi suprafaa stratului anterior va fi curat de zgur, dup care va fi examinat de sudor cu ochiul liber i la nevoie cu lupa. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, neptrunderi ori alte defecte de calitate a custurilor prevzut n proiect, conform instruciunilor tehnice C 150-84. Dac se constat fisuri sudorul va anuna maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor i msurilor de remediere. Se recomand ca acolo unde este posibil sudarea s se fac n poziie orizontal. Sudurile de poziie (vertical, peste cap etc.) la montaj, vor fi executate numai de sudori cu experien.

Memoriu Tehnic Brutarie Rusciorului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic Brutarie Rusciorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l.

proiectare constructii PROIECT 07/2011

Amplasament : str. Rusciorului, Nr.48A,Sibiu,Jud.Sibiu .

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

Colectiv elaborare : ing. Duhanes Sebastian

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

BORDEROU PIESE SCRISE

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

R28 R29 R30 R31 R32 R33 R34 R35

Intocmit: ing. Duhanes Sebastian

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

Otel S235JRG2 Otel S235JRG2 Clasa 8.8 DIN6914

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

Intocmit : ing. Duhanes Sebastian

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

Vizat : INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII SIBIU

PVR PVR-FD PVR - LA-FD PVR - FD

B+ E+P B+E+P+I B+E +P B+E+P+I

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

CAIETE DE SARCINI REZISTEN

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

Ing. Duhanes Sebastian

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

- C 61- 74 - C 29- 85 - C 168- 80 - C 182 - 87

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

CALITATEA TERENULUI - nisipuri fine - pmnturi argiloase - pmnturi sensibile la umezire

DIFERENA DE COT 0,200,30 cm 0,150,25 cm 0,400,50 cm

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

STAS 6726-85 STAS 9101/2-86 aluminiu; STAS 1125/1-91

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

construcii rezisten; C 150-99

s.c I D E A L C O N C E P T s.r.l. proiectare constructii PROIECT 07/2011

S-ar putea să vă placă și