Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- August 2011
pe structuri solide
COLECTIV DE ELABORARE
- proiectant general :
-sef proiect ing.Alexa Bogdan
- subproiectant de specialitate :
-proiectant ing. Codrina Moisa
- August 2011
pe structuri solide
1.Borderou
-piese scrise1.
2.
3.
4.
Coelectiv de elaborare
Borderou de piese scrise
Instalatii sanitare
3.1.- Memoriu tehnic instalatii sanitare
3.2.-Breviar de calcul
3.3.-Caiet de sarcini privind executia instalatiilor sanitare
Bransament alimentare cu apa ;Racord canalizare menajera si pluviala
4.1.-Memoriu tehnic alimentare cu apa ,Retea hidranti, canalizare menajera si
pluviala
4.2.- Breviar de calcul racord alimentare cu apa si racord canalizare
4.3.- Caiet de sarcini - executie retele de alimentare cu apa si canalizare
-piese desenate-
I.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Alimentare cu apa
A0 Plan de incadrare in zona
A1 - Plan de situatie Utilitati
A2 - Plan de situatie Retea de alimentare cu apa
H1 Instalatii hidraulice camera vane + grup pompare
H2 Bucla contorizare camin apometru
DA1 Detaliu camin vane/apometru - constructii
DA2 Detaliu profil sant pozare conducte
DA3 Detaliu hidrant subteran + cutie protectie
DA4 Detaliu gura de scurgere punctuala
ntocmit,
ing. Bliniteanu Cezar
pe structuri solide
3. INSTALATII SANITARE
3.1.Memoriu tehnicInstalatii sanitare
1.Generalitati
Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare
Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta
fabrica Textila.
Suprafaa total a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m,
proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL S.R.L. Botoani.
n cadrul zonei studiate exista terenuri ce se ncadreaz n dou categorii de proprietate:
o zona cilor de acces domeniu de stat aflat n administrarea Centrului de Distribuie a
Energiei termice Botoani
o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa
International S.R.L, unde se ncadreaz i terenul destinat unitaii propuse. Acesta din
urm se regsete n cartea funciar la numrul 52237 pentru suprafaa de teren de
1095,00 mp i la numrul 6030/N pentru suprafaa de teren de 1706,50 mp.
Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcia EST), se realizeaz din Calea
Naional prin intermediul unei ci de acces aflat n proprietatea statului i aflat n administrarea
Centrului de Distribuie a Energiei Termice Botoani.
n prezent calea de acces menionat are laimea carosabilului de 5,00 m, asigurnd circulaia
auto pe dou sensuri i prezint mbrcminte rutier de tip rigid in stare mediocr.
Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurat prin amenajri adecvate n incint.
Soluia de organizare funcional a terenului este condiionat de forma terenului disponibil, cu
front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioar de form neregulat are o lungime
aproximativ de 100,00 m (spre SUD) i cu o adncime maxim de 36,00 m i minim de 19,50 m n
zona central a parcelei, avnd suprafaa total de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicrii
topografice).
Vecintile n cadrul zonei studiate sunt:
-Cale de acces cu limea de 5,00 m (NORD)
-teren proprietate a statului (aflat n administrarea Centrului de distribuie a energiei
termice Botoani) la EST cu acces din Ocolitor Pacea
pe structuri solide
staie de deferizare;
staie de pompe
Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv
parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta C,clasa de importanta III,gradul de
rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele
de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.
Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o
capacitate de 200 mc.
2.Dotarea cu obiecte sanitare si echipamente
Dotarea cu obiecte a grupurilor sanitare s-a realizat la specificatiile arhitectului prin studiul de
fezabilitate nr.09/2010 intocmit de SC Edifico S.R.L.-Botosani.
Obiectele sanitare ce se vor monta vor fi din portelan sanitar si se vor monta la inaltimea si
distantele intre ele prevazute prin normele si STAS-urile in vigoare.
Se vor monta baterii amestecatoare cromate montate stativ pe obiectele sanitare.Inaltimile de
montare si distantele minime pe orizontala intre acestea si peretii finiti a obiectelor sanitare,a
armaturilor si accesoriilor acestora se vor realiza conform STAS 1504.La inaltimea de montare se va
admite o abatere de montaj de 5%.
pe structuri solide
S-au prevazut closete cu iesire orizontala din portelan sanitar,rezervoare closet din portelan
sanitar cu montaj stativ pe vasul closet prevazute cu sistem de actionare prin apasare pentru evacuarea
apei.Lavoarele cu montaj pe picior din portelan sanitar si cu montaj al bateriei amestecatoare
stativ.Pisoare din portelan sanitar la o inaltime de montaj de 650 mm cu spalare intermitenta prevazute
cu robinet temporizat si respectiv cadite de dus patrare 900 x 900 x200 mm cu cabina dus patrata din
profil cromat si sistem de inchidere pe role cu rulmenti manare cromate si etansare magnetica si sticla
mata anticalcar de 4 mm securizata.
Pentru cadrul halei conform specificatiilor din proiectul referitor la dotarea cu echipamente si
mobilier pe zona stand stropit se va amplasa un echipament cu un debit de 100 l/min.~1,67 l/s.
Conform scenariu de securitate la incendiu este necesar dotarea cladirii cu 4 hidranti interiori de
incendiu cu q=2.5 l/s .Astfel se dispune la amplasarea a 2 hidranti interiori de incendiu pentru corp
A(birouri) cate unul pe fiecare etaj si respectiv 2 hidranti interiori incendiu pentru corp B(hala
cercetare)la un numar de 2 incendii simultane considerate.Se dispun hidranti interiori in cutie metalica
amplasati aparent pe perete conform STAS 2501 cu ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m si o
lungime a jetului compact 6 m.
3.Alimentarea cu apa rece si calda de consum si stingerea incendiilor
Alimentarea cu apa a consumatorilor(bateriilor amestecatoare si a robinetilor ce deservesc
obiectele sanitare) se va realiza arborescent la nivelul parterului.Instalatia se va realiza din teava din
polipropilena cu insertie de aluminiu cu dimensiuni de la 20 la 40 mm.
La trecerea prin pereti acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie. Sustinerea
conductelor orizontale pe pereti se va prin cleme de prindere. Traseul instalatiei de alimentare cu apa
rece si calda de consum se va prevedea la cota +2.85 m fata de pardoseala finita sub travanul fals pana
in cadrul grupurilor sanitare unde se vor prevedea coborari cu robineti de sectionare pentru interventii in
caz de avarie si mentenanta.Conductele de apa rece si calda de consum se vor monta in paralel la o
distanta de 2-3 cm una de alta , in cadrul peretilor de compartimentare din rigips si se vor izola pe tot
traseul cu tuburi tip elastomer sau tubolit.
Portiunile orizontale ale conductelor de alimentare cu apa rece si calda de consum se vor monta
cu panta de 0,002 in sens contrar sensului de curgere,in ipoteza golirii instalatiei pe perioada rece a
anului catre camera tehnica.Inainte de orice obiect sanitar se va monta cate un robinet de trecereinchidere,reglaj.
Prepararea apei calde de consum se va realiza in cadrul camerei tehnice prin intermediul uneui
boiler cu o capacitate de 800 litri si un debit continuu de 2429 l/h la un dt de 33 *C si o putere utila de
93 kW(vezi volum instalatii termice).
pe structuri solide
4.Consideratii finale :
-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului
-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta
proiectantului inainte de executie.
-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu
normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale
pe structuri solide
Intocmit,
ing.Bliniteanu Cezar
Denumire
Obiect sanitar
Simbol
U/
M
-Lavoar
-Pisoar
[L]
[P]
Bc
Bc
Total
Canti
tate
9
5
Debit
specific
Unitar/
Qs=[l/s]
0,07
0.035
Echiv
alent
debit
[E]
0,35
0.17
Debit
specific
qs
0.63
0.175
Echivale
nt de
debit
E
3.15
0.85
pe structuri solide
-Closet/rezervor
-Spalator vase
-Dus flexibil
-stand stropit
qs
[W]
[Sp]
[Cd]
Bc
12
0.1
Bc
1
0.3
Bc
5
0.1
[SS]-bc-1-1.66 [l/s]
0.5
1.5
0.5
1.2
0.3
0.5
1.66
4.465
q c = 0.54
[l / s ]
q c = 1,14[l / s ]
qc-debitul de calcul pe puncte de consum din cadrul cladirii [l/s]
6.0
1.5
2.5
14
pe structuri solide
qc
[l/s]
0.0700
0.0700
0.1400
0.1750
0.2100
0.3007
0.3458
0.5346
0.7627
0.8716
0.8881
0.9044
1.1410
1.1410
L
tronson
hrl
hrl hri hrl+hri hg
Hu
[m]
[Pa/m] [Pa] [Pa]
[Pa]
[Pa] [Pa]
402.9 30000
1
200
200 280
480
3.5
500
1750 350
2100
1
800
800 600
1400
1
300
300 280
580
1.1
600
660 700
1360
0.9
750
675 1000
1675
1.2
350
420 900
1320
4.2
250
1050 600
1650
0.9
300
270 800
1070
3.3
320
1056 835
1891
2.5
330
825 850
1675
0.5
450
225 800
1025
8.1
450
3645 800
4445
Hnec
Tv PPR/AL
[Pa]
Dn[mm]
30402.9
30882.9
20
32982.9
20
34382.9
20
34962.9
25
36322.9
25
37997.9
25
39317.9
32
40967.9
40
42037.9
40
43928.9
40
45603.9
40
46628.9
50
51073.9
50
5.2095378 Hnec[mCA]
0.510739
Hnec[bar]
pe structuri solide
hrl
hrl
crt.
[l/s] [m]
[mm]
[m/s] [Pa/m]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
Ajutaj 2.5 6.40
16.00
Furtun 2.5 20.0
50/3
1.20 1,000.0 20,000.0 20,000.0 Hi31(Hi2) 2.5 32.0 60.3/3.65 1.20 500.0 16,000.0 36,000.0 3.8 3,000.0 3,000.0
1(Hi2)7,500.0 43,500.0 7.0 4,000.0 7,000.0
2
5.0 30.00 88.8/4.05 1.10 250.0
2-3(Rb) 5.0 10.0 88.8/4.05 1.00 250.0
2,500.0 46,000.0 4.0 2,200.0 9,200.0
3CV(rez) 5.0 54.0
90/4.3
1.00 110.0
5,940.0 51,940.0 5.0 2,600.0 11,800.0
(il+hrl)
[Pa]
-
Hi
[Pa]
-
Hg
[mmCA]
-
39,000.0
82,500.0
6,300.0
50,500.0
55,200.0
82,500.0
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
277,284.1
281,984.1
63,740.0
0.00
0.00
0.00
290,524.1
[Pa]
-
Hnec
[Pa]
-
61,784.1 183,284.1
pe structuri solide
Denumire
Obiect sanitar
Simbol
-Lavoar
-Pisoar
-Closet/rezervor
-Spalator vase
-Dus flexibil
-stand stropit
qs
[L]
[P]
[W]
[Sp]
[Cd]
Puncte de curgere
la diferite obiecte sanitare
Lavoar
Pisoar
Closet cu rezervor montat
pe vas si la semiinaltime
-Spalator vase
-Dus flexibil
U/
M
Total
Debit
Canti specific
Unitar/
tate
Qs=[l/s]
Bc
9
0,17
Bc
5
0.5
Bc
12
2.0
Bc
1
0.33
Bc
5
0.33
[SS]-bc-1-1.66 [l/s]
qc
debit
scurgere
[l/s]
Echiv
alent
debit
[E]
0,50
0.15
6.0
1.0
1.0
E
Dnominal
Echivalent al conductei
curgere
de legatura
[mm]
Debit
specific
qs
Echivalent
de debit
E
1.53
2.5
24.0
0.33
16.5
1.66
46.52
4.5
0.75
72
1.0
5.0
83.25
0.17
0.50
2.00
0.50
0.50
6.00
30
40-50
100
normala
0.035
0.035
0.020
0.33
0.33
1.0
1,0
50
50
0,035
0,035
minima
0.025
0.025
0.012
0,025
0.025
pe structuri solide
q cs = 0,4
n * qs[l / s]
q cs = 2,73[l / s ]
3. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul, natura
si panta suprafetei
Q p = 0.0001 * I * i * S i [l / s]
in care :
i -coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori
metalice
Si -suprafata de calcul ce colecteaza [mp]-1136 mp-2 ape/568 mp fiecare
I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS
9470-200 [l/s*ha]-280 l*s/ha
f-frecventa plii de calcul functie de natura cladirii-cladiri unde apa de pe acoperis ar
patrunde in interior prin derschideri si ar provoca pagube la utilaje si materiale-f-1/3
t-durata ploii -10 minute
v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]
q1=15.11 [l/s]
q2=15.11 [l/s]
pe structuri solide
C=
70 R
k+ R
-coeficient de rugozitate;
d
[m ]
4
X =
qc
q sp
Z
u
4.8.Determinare Z
tronsonul de
pe structuri solide
Conditie necesara :
Vmin
z=0.66
Intocmit,
ing. Bliniteanu Cezar
pe structuri solide
Normative privin proiectarea si executarea instalatiilor tehnico sanitare cu tevi PVC-I 1-78.
Instalatii de alimentare cu apa , canalizari , sanitare si gaze Busuioc, M.Vintila , St. , EDP-1977
II.MATERIALE FOLOSITE
pe structuri solide
Tuburi polipropilena si/sau PVC pentru canalizare ISO 1167,respectiv STAS 6675/2 cu
diametrul de 50-110 mm
Incercarea de rezistenta constand din supunerea la presiune hidraulica de 1,5 ori presiunea
nominala , in timpul probei robinetul se tine partial deschis . Durata probei va fi de 3-10 minute
timp in care nu se admite nici o pierdere de presiune .
pe structuri solide
Semnatura CTC
Transportul se face cu vagoane , autocamioane sau containare .
Depozitarea se face in magazii amenajate .
Tuburi si piese din polipropilena de scurgere
Tuburile si piesele din polipropilena de scurgere se executa conf.ISO 1167
Forma si dimensiunea tuburilor si pieselor de legatura vor fi conform standardelor si normelor
Verificarea aspectului
Verificarea dimensiunilor
Verificarea masei
Verificarea etanseitatii
pe structuri solide
pe structuri solide
gaze naturale si tuburi electrice au un traseu comun , montarea lor se recomanda a se executa in
urmatoarea ordine de sus in jos : concucte de gaze , tuburile electrice , conducta de apa si apoi conducta
de trasare in cladire . Pozitia elementelor principale care o compun ca : obiecte sanitare , conducte de
apa rece si calda , tuburi de canalizare,sistem liniar de drenaj interior etc.
Deoarece trasarea are loc inaintea finisarii cladirii , pozitia diverselor elemente se stabileste
luand in reper linea de nivel , marcata de constructor , a fiecare etaj .
Aceasta linie , se traseaza pe directia incaperilor , la 1 m deasupra nivelului pardoselii finite .
Pozitia in plan orizontal a elementelor instalatiei , se fixeaza masurand distante de montaj , fara
de peretii incaperilor .
Conductele de alimentare cu apa se traseaza insemnand pe peretii alaturati pozitia de montaj ,
axul acestoara in mai multe puncte .
La trasarea conductelor se va avea in vedere pantele de montaj si se va monta pozitia
ramificatiilor , a armaturilor si a dispozitivelor de fixare sau sutinere
Pe traseul conductelor se indica dimensiunea acestora , precum si a tevilor de ramificatie .
pe structuri solide
pe structuri solide
Este interzisa utilizarea ipsosului sau cimentului deoarece dupa un timp mortarul crapa si se
faramiteza. Ventilul de scurgere se strange la lavoar intre garniture de cauciuc moale la partea
superioara si intre doua garnituri de cauciuc si plumb la partea inferioara .
Intre cele doua garnituri se pune , pentru etansare , un strat de chit , preparat din chit de geamuri
amestecat cu vopsea alba pe baza de ulei .
Montarea closetului
Lucrarile pregatitoare pentru montarea closetului constau din confectionarea tevii de spalare si
echiparea rezervorului de spalare .
Teava de spalare se executa de obicei direct pe santier din teava de otel , din teava PVC si uneori
din teava de plumb de scurgere .
Tevile ingropate se monteaza pe pozitie imediat dupa terminarea zidariei la 1-2 cm adancime de
la fata de plumb de scurgere .
Tevile ingropate se moteaza pe pozitie imediat dupa terminarea zidariei la 1-2 cm adancime de
la fata zidariei , spre deosebire de cele montate aparent care se monteaza odata cu closetul dupa
terminarea tencuielilor si a pardoselii.
Teava de plumb se monteaza in zidarie gata izolata cu bitum si hartie .
Ventilul rezervorului se etanseaza la interiorul vasului cu o garnitura de cauciuc si se fixeaza
prin strangerea piulitei din exteriorul vasului .
La robinetul cu plutior se pune o garnitura din piele intre piulita de strangere si rezervor .
Rezervorul de spalare din portelan sanitar avand elemente componetne din material plastic este
adus pe santier gata ambalat .
B.Fixarea diblurilor si montarea obiectelor sanitare
Fixarea obiectelor sanitare cu ajutorul suruburilor se poate realize u ajutorul diblurilor .
Diblurile servesc ca elemente constructive in care se prin suruburile de fixare . Ele pot fi din
lemn sau metalice .
Suruburile folosite pentru fixarea obiectelor sanitare sunt suruburile de fixare . Ele pot fin din
lemn sau metalice .
Suruburile folosite pentru fixarea obiectelor sanitare sut suruburi din lemn sau suruburi pentru
dibluri metalice . Ele vor avea cap seminecat si vor fi de preferinta nichelate .
Diblurile de lemn se folosesc cel mai adesea si se confectioneaza din lemn de fag avand forma
de trunchi de piramida inalt de 50 mm cu baza mare de 50X50 mm si baza mica de 30X30 mm .
Surubul trebuie sa patrunda in diblu perpendicular pe directia fibrelor .Cand se fixeaza in perete
diblurile trebuie sa fie uscate , in caz contrat , dupa uscare diblul incepe sa joace slabind obiectul fixat .
pe structuri solide
pe structuri solide
pe structuri solide
La montarea instaltiilor de peretii plecati cu faianta tebuie sa aiba in vedere si simetria fata de
desenul rosturilor de faianta .
E.Montarea racordurilor pentru alimentarea obiectelor sanitare
Racordarea lavoarului
Alimentarea cu apa a lavoarului se poate face prin armature de serviciu montate pe corpul
lavoarului ( armature , stative ) fie prin armature de serviciu montate pe perete deasupra lavoarului .
Pentru armature stative racrodurile de apa sunt prevazute totdeauna sub lavoar . Legaturile dintre
conductele de otel si robinetele se realizeaza cu condcute din plumb de presiune sau multistrat ( numai
pentru apa rece ) .
Daca lavoarul este prevazut cu robinete de trecere pe condcutele de apa rece si calda acestea vor
fi de tipul robinet de trecere pe conductele de apa rece si calda acestea vor fi tipul robinet de trecere cu
record olandez si mufa drapta sau de colt . Robinetul de colt se foloseste cand racordurile sunt ingropate
in tencuiala . Capul filetat se insurubeaza in cotul montat pe capul racordului de apa la iesirea din perete
, iar racordul de lipit de la piulita olandeza se lipeste conducta elastica care face legatura cu armatura de
serviciu.
La executarea racordului elastic pentru apa calda se foloseste totdeauna conducta de plumb de
presiune de 10/18 mm , iar pentru apa rece conducta de plumb sau multistrat .
Racordarea rezervorului de spalare
Racordul de alimentare cu apa a rezervorului de spalare montat sus se fixeaza in mod normal
deasupra rezervorului . Pentru reglajul debitului de apa , precum si pentru inchiderea in vederea unor
reparatii se prevede robinet de colt. Legatura dintre acest robinet si racordul olandez al robinetului cu
plutitor se realizeaza cu teava din plumb de 10/18 mm , lungimea de 25 cm sau cu conducta multistrat .
F.Racordul obiectelor sanitare la reteaua de canalizare
Racordarea lavoarului
Legatura intre sifonul lavoarului si racordul de scurgere se realizeaza cu teava de scurgere din
plumb de 30/34 mm sau din PVC de 32x 1,8 mm care se imbina prin lipire , atat cu sifonul cat si cu
teava de scurgere .
Racordul vasului de closet
Racordul dintre vas si conducta de scurgere se poate realiza fie cu teava de scurgere , fie din
plumb .
Racordul din teava de plumb se smoleste la exterior , se introduce in mufa tubului de fonta , iar
locul ramas in mufa se umple cu mortar .
pe structuri solide
pe structuri solide
In punctele de alimentare cu apa calda se va controla temperatura apei calde . Nu este indicat ca
temperature sa fie sub 5C fata de temperature stabilita in proiect .
Pentru proba de etanseitate instalatiile de canalizare se umplu cu apa dupa cum urmeaza :
Instalatia de canalizare menajera pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele
de evacure a apei.
Incercarea de functionare a instalatiilor de canalizare se va face prin punerea in functiune a
obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei , obiecte sanitare in masura sa
realizeze debitul de calcul al instalatiei , obiecte ce vor fi desemnate de proiectant .
Probarea si darea in functiune a instalatiilor executate cu tevi din PVC rigid se va face in
conformitate cu prescriptiile din Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor tehnicosanitare cu tevi din PVC rigid I-1.
In timpul incercarii de functionare se verifica fiecare robinet , atat cele e apa rece , cat si cele de
pe condcuta de apa calda .
In bateriile amestecatoare se va face verificarea la apa rece , apa calda si apa amestecata .
Cu ocazia incercarii de functionare se regleaza si robinetele pentru a se realize presiunile de
serviciu normale . In acest scop se folosesc robinetele de inchidere si reglaj prevazute pe condcutele de
alimentare a obiectelor respective. La rezervoarele de spalare ale closetelor dupa ce se regleaza
robinetul coltar se verifica si pozitia bratului plutitorului pentru a se realize o umplere normala a
rezervorului . La rezervorul de spalare clopotul trebuie sa inchida etans si in bune conditii pe toata
suprafata .
La incercarea de spalare se presara in interiorul vasului praf de carbine si un ghemotoc de hartie
de ziar pe fundul vasului .
La o singura golire a rezervorului de spalare vasul trebuie golit complet si bine spalat de praful
de carbine .
La cazile de baie se verifica daca au pante spre ventilul de scurgere si daca preaplinul permite
scurgerea apei in aceleasi conditii ca si scurgerea principala .
La dusuri apa trebuie sa curga toata suprafata sitei avand jetul dirijat uniform in jos.
Sifoanele de pardoseala trebuie sa primeasca apa ce se scurge la suprafata paroselii , iar cele
combinate se va verifica daca se poate scurge apa evacuate din baie fara a refula pe pardoseala .
Verificarea se face umpland cada cu apa pana la preaplin si deschizand apoi dopul de scurgere .
Receptia lucrarilor
La receptia lucrarilor de instalatii sanitare se verifica :
pe structuri solide
Daca s-au respectat prescriptiile din proiect privind traseul , dimensiunile amplasamentul si
carateristicile ;
Asigurarea dilatarii libere a conductelor de apa cald a precum si a conductelor din mase plastice
;
de a da in functine instalatia , sa se lase apa sa curga cateva zile prin condcute , interzicand in acest
tiimp consumul unei eventual de apa potabila.
In acest fel se produce in conducte un strat de oxid de plumb , care le protejeaza impotriva
coroziunii ulterioare si impiedica dizolvarea plumbului in apa . Aceasta masura este necesara ca
protectie impotriva unei eventuale otraviri cu plumb .
La darea in exploatare a instalatiilor de apa executate cu conducte din PVC se procedeaza la
spalarea condcutelor deoarece in compozitia materialului acestor tevi intra si substante plastifiante pe
baza de plumb .Conductele vor fi umplute cu apa si golite dupa 25 ore , timp de 3 zile consecutive .
Fisa tehnica de protectia muncii
In executie si exploatare se vor respecta urmatoarele norme :
Norme Republicane de protectia muncii capitole :
pe structuri solide
Cap.XV.-Iluminat;
gr.C
gr.E
gr.A11
gr.B9
gr.IX
Exp.E
2.Conform H.G.261/1994 , categoria de important a cladirii este b iar rezistenta la foc este I
3.Conform Normativului P 118/1983 , cladirile de locuit nu se impart in categorii de incediu , insa
anumite parti ale constructiei ( daca la parter sunt spatii cu destinatie ALA)
4.Fazele determinate la executia lucrarilor de instalatii sanitare interioare sunt :
Probele de presiune ;
Proba de eficacitate ;
Intocmit,
ing. Bliniteanu Cezar
pe structuri solide
1.Generalitati
Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare
Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta
fabrica Textila.
Suprafaa total a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m,
proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL S.R.L. Botoani.
n cadrul zonei studiate exista terenuri ce se ncadreaz n dou categorii de proprietate:
o zona cilor de acces domeniu de stat aflat n administrarea Centrului de Distribuie a
Energiei termice Botoani
o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa
International S.R.L, unde se ncadreaz i terenul destinat unitaii propuse. Acesta din
pe structuri solide
staie de deferizare;
staie de pompe
pe structuri solide
Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv
parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta C,clasa de importanta III,gradul de
rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele
de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.
Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o
capacitate de 200 mc.
In zona s-a identificat o conducta de alimentare cu apa 350 mm din otel apartinand SC NOVA
APA SERV SA-Botosani la aproximativ 85 m de obiectiv amplasata la capatul drumului de
acces.Conform reprezentatilor furnizorului de utilitati se poate asigura o presiune minima de 1,2 bar si
maxima de 2,2 bar.
Din punct de vedere al racordarii obiectivului la canalizare s-a identificat in zona o retea de tip
unitara din tub de beton Dn 500 mm cu punct de racord in cadrul unui camin cu H=6 m amplasat la o
distanta de 45 m de obiectiv.
2.Propuneri de amenajare alimentare cu apa
Conform breviar de calcul si datelor din teren se propune racordarea obiectivului la conducta de
otel identificata cu Dn 350 mm.Racordul se va realiza din teava de PEHD Dn 63 mm Pn 6 pe o lungime
de 145 m pana la un camin apometru amplasat in apropierea camerei tehnice a cladirii.Acesta se va
poza in spatiu public(drum acces) la adancimea de -1.10 m fata de cota teren sistematizat.
Din cadrul camin apometru se va alimenta printr-un racord consumatorii obiectivului cu intrare
in camera tehnica cu teava PEHD Dn 40 Pn6 pe o lungime de 4 m si respectiv rezervor incendiu cu
teava PEHD Dn 63 Pn6 pe o lungime de 48 m in cadrul camera vane/statie pompe.
Alimentarea hidrantilor interiori si exteriori se va realiza din cadrul rezervorului de incendiu
existent prin intermediul unei conducte din PEHD Dn 110 Pn 6`.Presiunea necesara la hidranti se va
asigura cu ajutorul uneui grup de pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h
,H=46 mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si
programator saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.
Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65
mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei
conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm si se vor amplasa pe latrile de est si vest a cladirii la o
distanta minima de 5 metri fata de aceasta.Acestea se vor marca corespunzator cu placute indicatoare.
Racordul de alimentare cu apa se va poza pe spatiul public(drum acces) ajungand in dreptul
cladirii la o distanta de 3 metri fata de aceasta .La amplasarea racordului de apa se va tine cont de
pe structuri solide
distantele minime fata de celelate retele de utilitati existente si se va contacta proiectantul pentru
solutionare in raport cu celelalte avize.
Racordul de alimentare cu apa din incinta se va monta sub adancimea de inghet -1,10 m fata de
cota teren natural pe pat de nisip de 10 cm si 10 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Pe traseul montarii acesteia se va prevedea banda avertizoare si placute indicatoare.
Camin apometru se va prevedea din beton de dimensiuni L=2100 mm ; l=1700 mm ; H=2400
mm cu capac carosabil.
La trecerea prin peretii caminului apometru acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie
si se vor etansa cu granituri de cauciuc.
Conductele se vor izola in cadrul caminului de vizitare si caminului apometru cu cu vata
minerala cu folie de aluminiu 10 cm.
La amplasarea n plan i pe vertical a conductelor exterioare de ap vor respecta distanele
prescrise fa de alte conducte subterane sau cabluri electrice i telefonice, conform STAS 8591.
Operatiunile de montare ,pozare conducta si sapaturile aferente sunt prezentate in caietul de
sarcini.
Pentru realizarea contorizarii se propune executia unui camin apometru pentru bransament
colectiv din beton necarosabil LxlxH-2.1x1.7x2.4 m model,prevazut cu capac termoizolant cu o
sectiune rectangulara 0,7 x0,7 m .
In cadrul acestuia se va monta un apometru de tip WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie
C cu urmatoarele caracteristici tehnice :
-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm
-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]
-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]
-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]
-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]
-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]
-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]
-rezolutie max. 99,999
-rezolutie min. 0,0005
-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm
-greutate : 19,0 [kg]
Pentru contorizarea consumului de apa se vor utiliza numai echipamente cu aviz B.R.M.L.,iar
montajul se va realiza conform specifiicatilor din cartea tehnica a producatorului.Acesta se va amplasa
pe structuri solide
la limita de proprietate in spatiu verde,conform plan A1/A2.In cadrul acestuia se va prevedea o bucla de
contorizare compusa din robineti sectionare Dn 2,filtru Y Dn 2 si apometru combinat cu Dn 50/25
mm.
Toate conductele din cadrul caminului se vor izola pe tot traseul cu vata minerala cu folie de
aluminiu 10 cm.
Se va avea in vedere ca la achizitionarea contoarului de apa rece acesta sa fie agrementat si
omologat de B.R.M.L.,respectiv agreat de furnizorul de apa S.C. NOVA APASERV S.A., in caz contrar
acesta se alege la recomandarile acestora tinandu-se cont doar de caracteristicile de debit minim si
maxim.
Instructiuni de folosire, instalare, exploatare si intretinere apometru
Montarea/demontarea contoarelor trebuie executata numai de personal calificat corespunzator,
apartinand unui operator economic avizat BRML.
inainte de montarea propriu-zisa a contorului, se verifica, dupa caz, pozitionarea corecta a
filtrului sj respectarea sensului de curgere a apei, conform indicatiei de pe carcasa.
Montarea contoarelor se va face numai in incinte protejate la inghet. Garantia tehnica nu
acopera cazurile de deteriorare a contorului ca urmare a fenomenului de inghet.
Pozitia de montaj a contorului va fi facuta, dupa caz, conform tipului de contor; orice montare
neconforma caracteristicii tipului respectiv de contor va influenta negativ exploatarea acestuia.
Este obligatorie spalarea cu jet de apa a aluviunilor, impuritatilor, care pot determina
deteriorari ale contorului sau reducerea debitului de apa.
imbinarile in retea se vor executa cu atentie, pentru evitarea deteriorarii filetelor sau flanselor.
Strangerea suruburilor sau a piulitelor olandeze, va fi facuta cu respectarea stricta a specificatiilor
tehnice. La montare, se va verifica cu atentie pozitionarea corecta, concentrica, a garniturilor de
etansare.
La montare, trebuie evitate socurile, izbiturile mecanice si suprasolicitarile termice prin sudare
sau lipire.
Pe conducte Dn amonte i Dn aval vor fi montati robineti de trecere (sau vane), in scopul
creerii conditiilor de demontare a contorului sau, dupa caz, a mecanismului acestuia.
Pentru asigurarea protectiei impotriva curgerii inverse a apei si a suprasolicitarii termice a
contoarelor montate in instalatiile de alimentare cu apa calda sau rece a bateriilor de amestec, pe
racordul aval se recomanda montarea unei supape antiretur.
Contoarele pentru aplicatii industriale din familia Woltaris necesita tronsoane rectilinii de
linistire de minim: 5 x DN Tn amonte si 3 x DN Tn aval. Daca in amonte de contor sunt amplasate
pe structuri solide
elemente perturbatoare (pompe, coturi, reductii, etc.) se multiplica portiunea amonte un stabilizator de
curgere. Pentru protejarea mecanismului, este necesara montarea pe conducta amonte a unui filtru de
impuritati.
Cand in instalatie exista lovituri de berbec sau cavitatie, se vor lua masuri de eliminare sau
atenuare a lor, pana la atingerea pragului de siguranta. Se vor lua masuri de prevenire a suprasolicitarii
contoarelor, cat si de urmarire a starii tehnice a altor echipamente, care prin defectare, ar putea dauna
contoarelor.
Calitatea apei utilizate este importanta in asigurarea unei exploatari eficiente si a duratei de
viata a contorului; beneficiarul va trebui sa urmareasca Tn timp calitatea apei utilizate, inlaturand
cauzele care conduc la o calitate necorespunzatoare a ei, fata de prevederile STAS 1342 / 91.
Contorul de apa este un instrument de masurare care poate fi influentat de calitatea apei
vehiculate prin el. Operatiile de intretinere se executa, de regula, odata cu verificarile metrologice
periodice. Nerespectarea instructiunilor de folosire, instalare, exploatare si intretinere duce la pierderea
garantiei si priveaza cumparatorul de dreptul la reclamatii in cadrul perioadei de garantie.
Revizia si repararea contoarelor, in interiorul perioadei de garantie sau pe intreaga lor durata
de viata, sunt asigurate de atelierele si laboratoarele noastre specializate, autorizate metrologic.
3.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer
Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 125 mm,la
care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru
realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu
Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a
coloanei propriu-zise.
La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului
accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se
admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de
evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor la
coloane cu racorduri flexibile).
4.Consideratii finale :
-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului
-solutiile privind racordurile apa-canalizare se vor considera stabilite in clar dupa avizul
detinatorului de utilitati SC NOVA APASERV SA ;
pe structuri solide
Intocmit,
ing.Bliniteanu Cezar
pe structuri solide
cald i
pe structuri solide
pe structuri solide
njQii--este numrul de jeturi i debitele hidranilor interiori (Qii) pentru incendiile simultane care
se combat din exterior (n);
Kp -este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantitile de ap suplimentare exprimate prin acest
coeficient includ i necesarul de ap pentru curarea periodic a reelei de distribuie (12) i pentru
splarea i curirea rezervoarelor (0,4%0,5%) conform 4.4, b, c.
Pentru aceast valoare a debitului toi utilizatorii luai n calcul (inclusiv hidranii interiori) pot
folosi apa n cantitatea normat i dup schema stabilit (direct la presiunea din reea sau cu mijloace
intermediare).
Conform SR 1343-1:2006 art.4.4.1 pierderile de ap tehnic admisibile n reeaua de distribuie
trebuie tratate ca un necesar de ap.
La reelele de distribuie noi (sub 5 ani) se apreciaz c pierderile nu vor fi mai mari de 15% din
volumul de ap distribuit (Kp = 1,15); acestea pot apare din execuie necorespunztoare, variaii zilnice
de presiune, materiale cu defeciuni.
La reelele de distribuie existente, la care se efectueaz retehnologizri i/sau extinderi,
pierderile pot fi pn la 35% (Kp = 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de ap sunt
considerate anormale i impun adoptarea unor msuri corespunztoare.
QIIC =1.54 [mc/h]
n-numarul de jeturi hidrantilor interiori pentru incendiile simultane care se combat din
exterior;n=2
Qii-debitul hidrantilor interiori;nu este cazul
Kp-este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantitile de ap suplimentare exprimate prin
acest coeficient includ i necesarul de ap pentru curarea periodic a reelei de distribuie (12);
Kp=1,35
5.Verificare volum rezervor apa pentru combaterea incendiilor
Vi = Te ( a * Qsorar max + 3.6 * n * Qie Qsi ) + 3.6 * Qii * Ti [ mc]
Vi = 57.18[ mc] < Vrez .existent . = 200[mc]
unde :
-Te-durata de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor-3 ore
-a-coeficient adimensional-a=0.7
-Qsoramax-debitul orar maxim al cerintei de apa-0.14 mc/h
-Qie-debitul pentru un incendiu exterior-5 l/s
pe structuri solide
pe structuri solide
L
Nr.
Tronson
qs[l/s]
crt.
qc
tronson
hrl
hrl
hri
hrl+hri
hg
Hu
Hnec
Tv PPR/AL
[l/s]
[m]
[Pa/m]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
Dn[mm]
402.9
30000
30402.9
Lavoar
0.07
0.0700
L1-a
0.07
0.0700
200
200
280
480
30882.9
20
a-b
0.14
0.1400
3.5
500
1750
350
2100
32982.9
20
b-c
0.175
0.1750
800
800
600
1400
34382.9
20
c-d
0.21
0.2100
300
300
280
580
34962.9
25
d-e
0.31
0.3007
1.1
600
660
700
1360
36322.9
25
e-f
0.41
0.3458
0.9
750
675
1000
1675
37997.9
25
f-g
0.98
0.5346
1.2
350
420
900
1320
39317.9
32
g-h
1.995
0.7627
4.2
250
1050
600
1650
40967.9
40
10
h-i
2.605
0.8716
0.9
300
270
800
1070
42037.9
40
11
i-j
2.705
0.8881
3.3
320
1056
835
1891
43928.9
40
12
j-k
2.805
0.9044
2.5
330
825
850
1675
45603.9
40
13
k-l
4.465
1.1410
0.5
450
225
800
1025
46628.9
50
14
l-CA
4.465
1.1410
8.1
450
3645
800
4445
51073.9
50
5.2095378
Hnec[mCA]
0.510739
Hnec[bar]
pe structuri solide
1xFiltru Y
0.8
1xteu trec
0.5
1xreductie
0.3
2x
0.3
rob.sert.
2.2
Total pierderi locale hrl =800 Pa=0.8 kPa=0.082 mCA
hrl =0.8 kPa
Denumire
Sim-
U/
Total
Debit
Echiv
Debit
Echivalent
Obiect sanitar
bol
Canti
specific
alent
specific
de debit
Unitar/
debit
qs
tate
Qs=[l/s]
[E]
-Lavoar
[L]
Bc
0,17
0,50
1.53
4.5
-Pisoar
[P]
Bc
0.5
0.15
2.5
0.75
-Closet/rezervor
[W]
Bc
12
2.0
6.0
24.0
72
pe structuri solide
-Spalator vase
[Sp]
Bc
0.33
1.0
0.33
1.0
-Dus flexibil
[Cd]
Bc
0.33
1.0
16.5
5.0
1.66
46.52
83.25
-stand stropit
[SS]-bc-1-1.66 [l/s]
qs
Q p 1 = 0 . 8 * 0 . 1126 * 0 . 95 * 280 = ~ 23 . 96 [ l / s ]
Q p = 0.8 * 0.0716 * 0.8 * 280 = ~ 12.83[l / s]
in care :
m-coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul-0.8 pt. t<=10 minute
i -coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori
metalice,pavaje asflat,pavele-0.8-0.90
I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS
9470-200 [l/s*ha] -280 l*s/ha
v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]
pe structuri solide
v sp = C R i [l / s ]
C
70 R
k+ R
-coeficient de rugozitate;
d
[m ]
4
d2 2
[m ]
4
qc
q sp
tronsonul de
pe structuri solide
u
5.8.Determinare Z
Conform STAS 1975 si din determinarea lui X Z
z=1.13
Intocmit,
ing. Bliniteanu Cezar
pe structuri solide
4.3. Caiet de sarcini privind executia retelelor exterioare de alimentare cu apaPrezentul caiet de sarcini contine conditii tehnice pentru executarea retelelor si bransamentelor
de apa realizate cu conducte de polietilena .
Masurile prevazute nu sunt limitative, ele completand documentatiile de specialitate si nu exclud
obligativitatea respectarii normelor si normativelor tehnice precum si STAS urilor in vigoare.
In toate operatiile de manipulare, transport, pozare, imbinari, incercari, terasamente, etc. se vor
respecta normele departamentale si republicane de protectie a muncii in vigoare la data executiei.
Verificarea calitatii lucrarilor de catre organele beneficiarului, executantului sau proiectantului,
pe parcursul executiei sau la receptia finala, se va face in conformitate cu cu continutul prezentului caiet
de sarcini, care cuprinde prevederi pentru fazele tehnologice precizate in continuare.
1.Trasarea
Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant pe baza procesului verbal
de predare-primire a amplsamentului si a bornelor de reper (cod 4-2-3- din sistemul de evidenta in
activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor publicat in buletinul constructiilor).
Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului in prezenta proiectantului pentru
verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.
Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor ce se impun
pe durata executiei se va face pe baza de proces verbal incheiat cu delegatii unitatilor de exploatare a
retelelor din gospodaria subterana existenta in zona. In functie de situatia reala de la teren, daca este
cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.
Trasarea lucrarilor se va face topometric, pe baza coordonatelor si a reperilor planimetrici si de
nivelment indicati in proiect.
Materializarea axului conductelor si a principalelor constructii accesorii, se va face prin tarusi
batuti in pamant, ce se vor planta obligatoriu in urmatoarele puncte:
-in centrul caminelor;
-in punctele de sectiune a conductelor;
-in punctele de intersectie ale traseului cu alte retele sau constructii
pe structuri solide
subterane existente;
-in punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a
lucrarii.
Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori, amplasati lateral, pe directia
perpendiculara, fata de axul conductei, astfel incat sa nu fie afectati pe durata executiei lucrarilor.
Amplasarea lucrarilor in plan vertical si verificarea cotelor de sapatura si pozarea se vor face cu
ajutorul riglelor de nivel si a teurilor de vizare.
Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu in amplasamentul caminelor, in punctele
caracteristice ale traseului, pozitionarea lor realizandu-se pe baza unui nivelment topografic de precizie,
care sa asigure aceeasi inaltime fata de fundul santului ce urmeaza a se executa.
Pentru verificarea si stabilirea adancimilor exacte ale santului si conductelor, se va folosi teul
mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.
Periodic si ori de cate ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si reface
topometric pozitia acesteia.
2.Desfacerea imbracamintilor stradale
La sapaturi executate pe strazi pavate, se va proceda la desfacerea prealabila a pavajului, pe
latimea santului + 60 cm fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor pentru protectia
muncii in vigoare.
In functie de tipul imbracamintii, desfacerea pavajului se va face dupa cum urmeaza :
-pentru pavele manual cu tarnacopul sau cu ranga
-pentru piatra de rau manual ca mai sus, sau mecanizat
-pentru imbracaminti asfaltice stratul de uzura se indeparteaza manual iar
infrastructura mecanizat cu picamerul.
Sortarea materialelor rezultate din desfacere (pavale, piatra de rau sau asfalt) se va face manual,
in vederea refolosirii.
In functie de profilul strazii si de dimensiiunile sapaturii, in conformitate cu prevederile
proiectului, materialul pavajului se indeparteaza din zona sau se depoziteaza pe o singura parte a
transeei, de preferinta pe trotuar, pentru a nu se amesteca cu pamantul de sapatura care se depoziteaza
pe celalalt mal
Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite in figuri regulate si in nici un caz nu
vor fi lasate in dezordine pe partea carosabila a strazilor mentinute in exploatare pe durata executiei.
3. Terasamente
3.1. Generalitati
pe structuri solide
pe structuri solide
pe structuri solide
pe structuri solide
Conductele interioare sau exterioare, vor fi montate dupa ce, in prealabil, s-a facut trasarea lor.
La trasare se va respecta o panta de minimum 0,5 0/00 astfel incat sa fie asigurata aerisirea si golirea
completa a conductelor.
Deplasarea conductelor si coborarea lor in sant se va face cu ajutorul macaralelor pentru
montajul conductelor. Conducta va fi suspendata in chingi, cu latime de cel putin 15 cm care sa nu
deterioreze izolatia si sa reziste la greutatea conductei. Indepartarea chingilor dupa coborarea conductei
in sant trebuie sa se faca fara deteriorarea invelisului protector al conductei. Este interzisa lansarea
conductelor in sant cu ajutorul franghiilor, lanturilor, cablurilor sau a altor mijloace improvizate. Nu se
vor tari conductele pe fundul santului.
Deplasarea lor longitudinala se va face cu ajutorul macaralelor, carucioarelor sau rolelor.
4.2. Marcarea si protectia conductelor si fitinguri pentru expeditie
Toate conductele si fitingurile vor fi marcate indicandu-se diametrul, numele fabricantului si
standardele relevante in conformitate cu care au fost produse. In cazul in care se specifica altfel, toate
materialele trebuie sa fie complet protejate inainte de expeditia de la producator si in plus vor fi
protejate pentru perioada tranzitului si stocarii impotriva coroziunii si avariilor accidentale.
Pentru protectia izolatiei interioare mortar de ciment impotriva uscarii capetele conductelor
si fitingurilor vor fi inchise cu discuri din lemn.
Materialele de protectie similare vor fi atasate la toate conductele si flansele, si vor fi inlaturate
la incorporarea in lucrare.
Mansoanele si flansele imbinarilor elastice vor fi legate impreuna in baloturi transportabile.
4.3. Stocarea materialelor pentru conducte
Conductele si fitingurile vor fi depozitate la o inaltime fata de pamant si vor fi sprijinite cu grija,
asigurate cu pene sau suporti speciali. Conductele nu se vor sprijini direct una pe alta si nu vor fi puse
mai mult de 4 (patru) bucati pe inaltime.
Cuplajele si imbinarile (cu toate componentele) si alte piese similare vor fi depozitate in conditii
uscate, ridicate deasupra pamantului in soproane sau spatii acoperite.
Spatiile de depozitare vor fi organizate cu atentie, pentru a asigura incarcarea, decarcarea si
trierea materialelor cu diferite destinatii care vor fi impachetate separat cu placute de identificare la
vedere.
Ambalajele nu vor fi desfacute, decat in momentul introducerii piesei respective in lucru.
4.4. Transportul conductelor si fitingurilor
Toate vehiculele destinate transportului conductelor vor avea un dispozitiv de sustinere a carui
lungime sa impiedice rostogolirea.
pe structuri solide
pe structuri solide
150 mm
[300,650] mm
300 mm
500 mm
Nu se vor executa sapaturi prin piloti forati la drumuri, trotuare, gradini particulare sau mai
aproape de 5 metri fata de cladiri existente ori propuse.
Lansarea si imbinarea conductelor la distante mai mici de 15 metri fata de locul unde au loc
excavatii poate duce la refacerea lucrarilor (desfacerea si refacerea imbinarilor) costurile fiind suportate
de executant.
Materialul excavat din santuri va fi manevrat cu grija, asfaltul, piatra, betonul spart la sapatura
urmand a fi depozitat separat fata de materialul granular de pamant natural.
Executantul va fi platit pentru refacerea strazilor la metru liniar si nu la suprafata de spatii
refacute ca urmare a unei slabe organizari.
6. Umpluturi
pe structuri solide
pe structuri solide
conductei va fi remediata. Se vor lua masuri pentru a nu intra in tuburi sau fitinguri materiale straine.
Inainte de imbinare conductele si fitingurile vor fi curatate cu grija.
Conductele vor fi asezate in conformitate cu liniile si nivelele indicate pe planse cu toleranta de
+/- 5 mm. Executantul va obtine de la producator toate informatiile in legatura cu fazele de instalare
inainte de a-si depune oferta.
Pana la diametrul de 200 mm conductele vor fi coborate manual pana la adancimea de 3 m.
Pentru tuburile cu diametrul mai mare vor fi folosite utilaje (lansatoare) actionate manual sau mecanic.
Tuburile se verifica bucata cu bucata inainte de coborarea lor in sant indepartandu-se cele care
au defectiuni.
Coborarea in sant se face bucata cu bucata. Tuburile trebuie sa rezeme pe pamant in mod
continuu si cat mai uniform, in caz de necesitate asternandu-se un pat de nisip sau pietris marunt de 510 cm grosime. Acest strat se va realiza si in terenuri stancoase astfel ca, conducta sa nu vina in contact
cu proeminentele stancilor.
In cazul terenurilor cu capacitate portanta redusa sapatura santului se face cu 35-40 cm mai
adanca, executandu-se pe fundul santului, sub conducta, un pat de bolovani de 20-25 cm grosime
deasupra acestuia un pat de nisip de 15 cm grosime.
Capetele conductelor care raman libere inclusiv ramificatiile se acopera cu dopuri sau flanse
oarbe pentru a impiedica patrunderea corpurilor straine in conducta la intreruperea montajului de la o zi
la alta.
Conductele se monteaza cu o panta minima de 0,1%, admitandu-se in mod exceptional o panta
de 0,05%. Este necesar a se asigura realizarea pantelor cu crearea posibilitatilor de dezaerisire spre
bransamentele consumatorilor, hidranti sau ventile de dezaerisire spre bransamentele consumatorilor,
hidranti sau ventile de dezaerisire. In caz contrar exista pericolul formarii unor pungi de aer cu
diminuarea debitului si aparitia loviturii de berbec.
Panta conductei va urmari panta terenului. Pe sectoarele orizontale sau cu pante foarte mici,
nesesizabile cu ochiul liber, controlul pozarii conductei se va face cu rigle si cruci de vizare.
Executantul va solicita de la furnizorii tuturor materialelor instructiuni de montaj,caiete de
sarcini si orice fel de informatii privind montarea si imbinarea lor, fiind edificat asupra fazelor de
lansare si imbinare a conductelor.
6.1. Imbinarile
Imbinarea conductelor va fi facuta in conformitate cu recomandarile si specificatiile
producatorului.
Instructiunile de utilizare de la producator vor fi puse la dispozitia proiectantului.
pe structuri solide
pe structuri solide
Probele hidraulice vor fi efectuate la presiunea maxima hidraulica de testare cu probe efectuate
pe toate conductele, sau cu probe efectuate in punctele unde sunt interconectate un numar mare de
conducte.
Unde o singura conducta se leaga la doua conducte existente, atunci se va face numai prima
proba.
In toate cazurile proba de inspectie vizuala a avea loc dupa ce conductele noi au fost conectate la
cele existente.
Executantul va cuprinde toate articolele necesare pentru proba hidraulica.
Nu se permit conexiuni la conductele care ar implica taierea, subtierea sau alte modificari la
lucrarile permanente.
Manometrele de testare vor fi produse de producatori autorizati, avand cadrane cu diametrul
minim de 150 mm, gradate astfel incat presiunea de proba sa fie de cel putin 75 % din cea care poate fi
citita. Daca este necesar pentru diferite sectiuni de conducta vor fi furnizate manometre diferite. Cate
doua manometre de fiecare tip vor fi furnizate pentru uzul inginerului si vor ramane in posesia sefului
de santier pe toata durata executiei.
Executantul va aranja astfel incat sa existe un mijloc rapid de instalare si de indepartare a
manometrelor in timpul probelor.
Toate manometrele vor fi probate uscat, inainte de utilizare si ulterior, la intervalle regulate,
dupa cum o cere proiectantul.
Fiecare sectiune a conductei de probat va fi inchisa la ambele capete cu dopuri (flanse oarbe)
fixate astfel incat sa suporte fortele care se vor exercita la aplicarea presiunii de proba. Vanele de
inchidere vor fi prevazute cu flanse oarbe, si acestea ca si vanele de pe conducte vor fi lasate deschise.
7.2. Parametri de proba
Lungimile maxime de proba nu votr depasi pe cele specificate de producator.
Daca presiunea de regim este mai mica de 6 bari, presiunea de proba va fi de doua ori presiunea
de regim.
Daca presiunea de regim este mai mare de 6 bari, presiunea de testare va fi de 1,5 ori presiunea
de regim, dar nu mai mica de 10 bari.
Presiunea reala de proba pentru fiecare proba va fi confirmata de proiectant.
Presiunea se va obtine cu pompa manuala, nu se admit pompe centrifugare.
Sectiunea de proba se va umple, avand grija ca tot aerul evacuat printr-un ventil de aerisire fixat
la capatul superior al conductei ; apoi sectiounea va ramane sub o presiune moderata constanta, de 1 bar
pana la 2 bari pentru mai multe ore pana cand presiunea poate fi mentinuta fara pompari suplimentare.
pe structuri solide
Presiunea va fi apoi marita usor pana la 5 bari (sau presiunea de proba daca aceasta este mai
mica de 5 bari ) : dupa atingerea presiunii de 5 bari. Aceasta va fi marita gradat cu cate 2 bari la 15
minute pana la atingerea presiunii de proba.
Mijloacele si metodele de aplicare a presiunii si masurare a scurgerilor vor fi supuse aprobarii
proiectanului: in general cantitatea de apa pompata pentru a restaura presiunea va fi masura scurgerilor
de la oprirea pomparii si pana la reluarea ei.
Se va considera ca sectiunea conductei a trecut testul daca sunt sub 0,02 l/mm de diametru de
conducta/km/24 ore pentru fiecare bar de presiune aplicata, masurata pe o perioada de presiune
constanta de cel putin 4 ore.
Perioada de presiune constanta va fi extinsa in conformitate cu instructiunile proiectantului. In
cazul in care exista mari diferente de temperatura de la zi la noapte in mediul inconjurator, proiectantul
poate cere ca probele pe o durata de 24 ore sa fie obligatoriu.
Fara a lua in considerare rezultatele satisfacatoare la proba hidraulica, daca exista scurgeri
vizibile de la conducte sau imbinari, executantul va trebui sa inlocuiasca conducta, sa o repare sau sa
refaca imbinarea si sa repete testul hidraulic.
Programul de probe va include instalarea si indepartarea manometrelor puse la dispozitie de
proiectant.
7.3. Probe hidraulice preliminare
Executantul va efectua probe hidraulice preliminare pe fiecare sectiune de conducte de incercat.
Acestea vor avea loc imediat dupa instalarea conductelor, realizarea imbinarilor si reumplerea pana la
cel putin 300 mm deasupra coronamentului
conductei. Imbinarile intre sectiunile testate vor fi lasate descoperite pana cand conducta a trecut proba
hidraulica.
Toate conductele vor fi testate corespunzator.
7.4. Proba hidraulica finala
Dupa ce toate conductele dintr-o zona ce urmeaza a fi conectata au fost imbinate la terminarea
testarilor preliminare se va face o proba hidraulica a intregii subzone, inainte de legarea finala acelor
conducte in sistemul de distributie existent.
Dupa conectarea conductelor noi in sistemul existent, imbinarile intre conductele noi si cele
existente vor fi lasate descoperite si liniile vor fi presurizate la presiunea de proba.
Proiectantul va aproba imbinarile, dupa o inspectie vizuala satisfacatoare.
Proba hidraulica finala nu fi necesara daca a fost instalata o singura linie de conducte care sa
lege doua conducte existente si aceasta a trecut in mod corespunzator proba hidraulica.
pe structuri solide
8.Dezinfectia conductelor
Toate conductele vor dezinfectate inainte de a fi conectate in sistemul de distributie existent.
Dezinfectia se ralizeaza prin umplerea cu apa avand 20 pana la 30 ml de clor / l de apa in acelasi
timp cu umplerea conductei pentru proba finala. Apa cu clor va ramane in conducte timp de 24 ore.
Vanele de sistem vor fi actionate cel putin o data in aceasta perioada.
La terminarea perioadei stabilite se vor lua probe de apa din punctele de injectie ale sistemului si
testul va fi repetat daca este necesar pana cand clorul rezidual scade sub 10 mlg/l.
Intocmit,
ing. Bliniteanu Cezar