Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEHNOLOGIA
CĂRNII ŞI
PRODUSELOR
DIN CARNE
Îndrumări metodice privind
elaborarea proiectului de an
Chișinău, 2019
1
CUVÂNT INTRODUCTIV
Prezenta indicaţie metodică este destinată pentru elaborarea proiectului de an la disciplina
„Tehnologia cărnii şi produselor din carne” pentru studenţi la secţia de zi şi cu frecvenţă redusă.
Indicaţia metodică este alcătuită ca un sprijin pentru studenţi la elaborarea proiectului de
an şi conţine material informativ şi ilustrativ.
Scopul proiectului de an – studierea profundă a tehnologie preparatelor din carne,
reţinerea şi lărgirea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor, dezvoltarea şi perfecţionarea
cunoştinţelor de a rezolva probleme teoretice şi practice privind proiectarea întreprinderilor
industriei cărnii. La îndeplinirea proiectului de an e necesar ca studentul să posede cunoştinţe
profunde în: tehnologie, utilaje, microbiologi, biochimia cărnii, proiectări tehnologice.
Comisia catedrei, formată din cel puţin trei profesori, examinează conţinutul proiectului
(nota explicativă şi partea grafică) şi prezentarea lui după ce primeşte decizie despre nivelul
teoretic şi practic de pregătire a studentului şi îl apreciază cu nota respectivă.
Temele proiectelor de an se elaborează luând în consideraţie obiectivele şi necesităţile reale de
producere, locul efectuării practicii tehnologice a studentului şi pot fi divizate în felul următor:
- proiectarea abatorului;
- proiectarea abatorului de păsări;
- proiectarea secţiei de mezeluri;
- proiectarea secţiei de conserve din carne;
- proiectarea secţiei specializate de fabricare a unor sortimente de produse speciale;
- proiectarea secţiei de specialităţi, afumături, produse delicioase;
- proiectarea secţiei de semifabricate, produse culinare.
Temele proiectelor sunt elaborate de îndrumătorii (profesorii) proiectului pentru fiecare
student în coordonare cu studentul şi sunt legate de sortimentul de preparate din carne ce se
produc la întreprinderile unde studentul efectuează practica tehnologică. Pe parcursul practicii
temele proiectelor de an pot fi precizate sau modificate.
Elaborarea proiectului se recomandă de efectuat în următoarea consecutivitate:
- alegerea sortimentului produselor fabricate;
- calculul materiei prime şi produsului finit;
- studierea tehnologiilor de fabricare şi elaborarea schemelor-bloc de fabricare a
sortimentului proiectat;
- efectuarea calculelor tehnologice şi selectarea utilajului în conformitate cu schemele
tehnologice şi calculele efectuate;
- îndeplinirea părţii grafice – planului secţiei de producere cu amplasarea utilajului,
schema aparataj-tehnologică a procesului de fabricare.
2
În conformitate cu planul calendaristic de lucru aprobat de catedră, se elaborează toate
capitolele, se verifică de către îndrumătorul proiectului, care aprobă admiterea la susţinere.
Proiectul de an la disciplina „Tehnologia cărnii şi produselor din carne” include nota
explicativă şi partea grafică. Volumul notei explicative de obicei constituie până la 50 pagini
formatul A4 scrise de mână sau dactilografiate la calculator şi 2 coli A1 materialul grafic.
Conţinutul proiectului de an
Nota explicativă a proiectului de an trebuie să conţină următoarele capitole care se
prezintă în următoarea ordine:
- foaia de titlu;
- sarcina pentru proiectul de an;
- adnotarea;
- cuprinsul;
- introducere;
- caracteristica obiectului proiectat, a secţiei de producere, produsului finit, materiei prime
şi auxiliare a ambalajului şi recipientelor;
- organizarea procesului tehnologic –legăturile tehnologice a secţiilor;
- schema-bloc tehnologică de fabricare;
- calcule tehnologice a materiei prime şi auxiliare, bilanţul material.
- alegerea şi calcul utilajului tehnologic şi a inventarului;
- calculul suprafeţelor încăperilor de producere şi depozit;
- descrierea proceselor tehnologice cu organizarea controlului tehnico-chimic şi igienico –
sanitar;
- bibliografie;
- specificare;
- anexe.
-
Introducere
În introducere se descrie situaţia contemporană de dezvoltare a ramurii de prelucrarea
cărnii, necesitatea şi prioritatea proiectării sortimentului de producere. Se enumără măsurile
esenţiale elaborate în proiect ce au ca scop modernizarea tehnologiei existente şi ameliorarea
calităţii produselor finite. O atenţie deosebită se acordă deciziilor privind organizarea
producerii.
Volumul introducerii – nu mai mult de două pagini.
3
Capitolul 1. Caracteristica secţiei de producere şi a produsului finit
Se prezintă caracteristica secţiei proiectate, capacitatea de producere a acestea fie în
unităţi de materie primă sau de produs finit. Este prezentat sortimentul produselor fabricate,
documentaţia normativ – tehnică în conformitate cu care se produce fiecare tip de produs,
precum şi tipul membranelor sau a ambalajului utilizat după următorul exemplu:
Secţia proiectată are o productivitate de 1300 kg /schimb produs finit.
Produsele fabricate în această secţie sunt:
Salamurile semiafumate:
1. Salam semiafumat „Ohotnicie colbaschi” calitatea superioară GOST 16351-86 [1] în
membrane de ovină;
2. Salam crud-afumat „Poliskaia” calitatea superioară GOST 16131-86 [2] în
membrane artificiale de belcozin;
3. Salam semiafumat „Odesscaia” calitatea I GOST 16351-86 [1]în membrane de
bovină;
4
semiovală, interior 8 – 15 ovală,legate legate cu cu capetele plate
legate cu cm cu şpagat lungimea 9- sau ovale cu
batoanelor şpagat în cruce 11cm lungimea 12,5-
14cm
Umiditatea
nu mai 50 27 53 65 70
mare, %
Partea de
masă NaCl
nu mai
4,5 3-6 4,0 2,4 2,0
mare de,
%
Partea de
masă a
nitritului
0,005 0,005 0,005 0,005 0,003
nu mai
mare de,
%
Pareta de
masă a
fosfatazei, 0,006 0,006 0,006 0,006 0,006
%
Valoarea
Lipide
Apă
Denumirea
energetică
NaCl
total
produselor Na K Ca P Fe B1 B2 PP
Cenuşă
Valoarea
Apă
Materie
energetică
primă Na K Ca P Fe Mg B1 B2 PP
6
Se studiază bibliografia şi standardele privitor la caracteristica materiei prime auxiliare –
compoziţia chimică, proprietăţile gustative, posibilitatea utilizării, puritatea chimică şi
însămânţarea microbiologică. În nota explicativă se face o descriere scurtă, precisă cu indicarea
numărului şi denumirea standardului care reglementează indicii de calitate.
7
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Gust, miros Caracteristic laptelui proaspăt pasteurizat degresat, fără
gust şi miros străin
Consistenţa Praf, uscat, fin dispersat, se admite aglomerări care
uşor se risipesc la atingere
Culoare Alb, cu nuanţă gălbuie
Umiditate, % maxim 4,0
Grăsimi, % minim 20,0
Aciditate, ºT maxim 21
Numărul de mezofili anaerobi şi
50000
facultativ anaerobi în 1 g late uscat
Microorganisme patogene (în 25 g),
salmonelele şi Nu se admite
esch. Coli (în 0,1 g)
8
Organizarea procesului tehnologic – legăturile tehnologice a secţiilor presupune
oglindirea în acest capitol a legăturilor între diferite sectoare a producerii, prezentarea originii
materiei prime şi tipul acesteia, tipurilor de materiale auxiliare membranelor şi ambalajului.
Exemplul este prezentat mai jos.
Organizarea procesului tehnologic a secţiei de salamuri cu producerea:
1. Salam semiafumat „Ohotnicie colbaschi” calitatea superioară în membrane de ovină - 469
kg/schimb;
2. Salam crud-afumat „Poliskaia” calitatea superioară în membrane artificiale -285 kg/schimb;
3. Salam semiafumat „Odesscaia” calitatea I în membrane de bovină – 539 kg/schimb;
Pentru fabricarea sortimentului dat de produse se foloseşte carne de bovină şi porcină în
carcase în stare termică congelată sau/şi refrigerată cu temperatura în centrul termic la os t =
0...+4 °C, care se recepţionează de la abatoare specializate şi de la persoane fizice şi se
depozitează în frigider. Comanda zilnică de materie primă constituie 918,5 kg bovină şi 799,2 kg
de porcină. Pe lîngă materia primă de bază se achiziţionează şpic pentru fabricarea salamului
crud-afumat „Poliskaia”, din reţiaua de comerţ în cantitate de 150 kg şi grăsimea brută de vită
pentru fabricarea safaladelor „de Vită”în cantitate de 90 kg.
Ca materie auxiliară se foloseşte: Melanj, lapte praf, sare de bucătărie, nitrit de Na,
zahăr, piper negru, piper aromat, ustroi, piper roşu, scorţişoară nucuşoare.
Materialul de ambalat sunt intestine de bovină şi porcină, membrane artificiale de
belcozin şi membrane poliamidice, clipse şi sfoară de cânepă.
Pentru realizarea unui flux continuu avem nevoie de următoarele resurse energetice:
energie electrică, gaz natural, apă
Depozit potabilă, vapori de apă, aier
Frigider Frigcomprimat. Staţia de
membrană compresoare
Pentru obţinerea fumului la tratamentul termic (afumare, prăjire) se utilizează rumeguş
de lemn.
Materie primă
Condimentele, membranele artificiale,sarea de bucătărie, detergenţii folosiţi pentru
Membrane de bază
spălare şi dezinfectare se păstrează în încăperi aparte de unde sunt aduşi în secţia de producere.
Nitritul de natriu se prepară sub formă de soluţie în cameră specială de către tehnologul
Fabricarea
şef sau laborant.
Сondi - salamurilor Gheaţă Generator de
mente gheaţă
Resturile de producere, inclusiv oasele de la dezosare sunt scoase de pe teritoriul
întreprinderii, resturile nealimentare la gunoi, oasele şi resturile alimentare la fabricarea făinii
furagere la întreprinderi specializate. Vapori
Depozit Cazangerie
condimente
Produsul finit se depozitează în camere speciale ale frigiderului, iar prin intermediul
Scurgeri
expediţiei se expediază în reţeaua de comerţ: la magazine specializate, magazine angro, piaţă.
NaCl , Apă Apă - canal
NaNO2
10
Schema-bloc generală de fabricare a salamului
crud-afumat „Zernistaia” (metoda tradiţională I)
Apa Nitrit Sare Pregati- Spic Zahar Condiment Ustu- Membra
glaci- de GOST rea tare tos e macinate roi ne
ală natriu 13830 materi- GOST GOST piper negru GOST semiarti
GOST TU -40 ei pri- 23670- 21-78 GOST 7977- - ficiale
2874- 08- me, 79 18279 67 "Belcozi
82 590- tos=+4C piper roşu n" tip
75 GOST "CA"
29053-91
Dezosare
Prepa- Cernere Sarare Cernere
rarea Spa- Inmuiere
soluti- Cernere lare in apa,
Alegere τ=5-20
ei Sterilizare Dozare
2,5% min,
Subra- Sterilizare t=+20C
Bovina Marun-
cire,
Dozare GOST
tire
Dozarea 7724-77 t=+2±1C
c.s. 20% Dozare
c.I. 40% Taiere
Maruntire Dozare
la
Cantarire
spigorezca
Sarare in
bucati,
mentinerea Cantarire
in saramura
8-12h,
t=+3±1C
2
1 7
3
4
6 Prepararea compoziţiei la
malaxor,τtot=8-10 min 5
Cantarire
4 2 1
3 6
7
5 Prepararea compozitiei la cuter, t toc. -4- 8
6C
Sprituirea
12
Legarea/Clipsare
Maturarea, τ=16h
τ= 18-19 zile
Afumarea, τ=3-4h
13
Tipul membranei Intestine ovină Intestine bovină Intestine bovină
Calculul material presupune calcularea cantităţii de produs finit din cantitatea de materie
primă necesară în schimb (formula 1) în dependenţă de randament pentru fiecare tip de produs
proiectat. La fel se determină cantitatea de materie primă de bază după tip (formula 2) necesară
pentru fabricarea sortimentului propus spre proiectare. Din tabelul 5.1.2
N – numărul unităţilor
Calculul unităţilor de utilaj cu
5. A – cantitatea de materie primă prelucrată, kg/sch.
funcţionare discontinue
q – productivitatea utilajului, kg/h
T – durata unui schimb, h
t – durata ciclului, h
6. Calculul termocamerei At
N (6)
q m T
14
q – capacitatea camerei, kg
m – numărul de camere
T – durata schimbului, h
A
N (7)
q
7. Calculul inventarului
A – materia prelucrată, kg
q – capacitatea inventarului, kg
A p t k
F (8)
q T
Pentru a determina cantitatea de carne pe oase este necesar de completat tabelul 5.1.4. Din
surse bibliografice este cunoscut randamentul % carne la carnea pe oase, care constituie la
bovine pentru categoria I – 75,5% şi pentru categoria II – 71,5%. Pentru porcinele de rase pentru
grăsime randamentul carne şi slănină la masa carcasei reprezintă pentru categoria III – 88,3%.
Randamentul carne aleasă pe calităţi la cantitatea totală de carne aleasă constituie pentru carnea
de bovină obţinută la dezosarea I şi II categorie 20% - calitatea superioară, 45% - calitatea I şi
35% - calitatea II. La alegerea pe calităţi a cărnii de porcină a III-a categorie se obţine porcină
aleasă negrasă - 25%, porcină semigrasă – 35%, porcină grasă inclusiv şpic -40%.
Cantitatea totală de carne aleasă se calculează după formula
15
Cta = Nca* 100 / Za (9)
unde: Cta – Cantitatea totală de carne aleasă, kg
Nca - Necesar carne aleasă, kg
Za - Randamentul carne aleasă la cantitatea totală de carne aleasă, %
Cantitate carne aleasă pe calităţi se calculează după formula
Cca = Cta * Za / 100 (10)
unde: Cca – Cantitatea de carne aleasă pe categorii, kg
Cantitate carne pe oase se calculează după formula
Cc/o = Cta * 100 / Zd (11)
unde: Cc/o - Cantitatea de carne pe coase, kg
Zd - Randamentul cantitatea totală de carne aleasă la carnea pe oase, %
În cazul proiectării secţiei de conserve cantitatea de materie primă necesară se determină
după norma de consum pentru 1000 borcane fizice, după formula:
Cmp = Ncon * Bf / 1000 (12)
unde: Cmp - Cantitatea totală de materie primă, kg
Ncon – Norma de consum, kg pentru 1000 cutii,
Bf - Productivitatea secţiei borcane fizice de acest tip de conserve, cutii
Iar dacă productivitatea secţiei de conserve este indicată în sarcina de proiectare în unităţi
de masă, numărul de borcane (cutii) fizice se determină după formula:
B f = Q / mc (13)
unde: mc – masa conţinutului cutiei de acest număr pentru acest tip de conserve, kg.
Q - Productivitatea secţiei de acest tip de conserve, kg.
Necesarul de carne pe oase şi subproduse ne prelucrate se poate de calculat după formula:
Cc/os = Cmp * 100 / Zd (14)
unde: Cc/os - Cantitatea de carne pe coase şi subproduse ne prelucrate, kg
Cmp - Cantitatea totală de materie primă, kg
Zd - Randamentul de carne aleasă şi subproduse, %
În cazul folosirii la dozarea în cutie a materiei prime după prelucrare (blanşare, prăjire,
fierbere) cantitatea acesteia se determină după randamentul la prelucrare cu formula:
Cp= Cmp * 100 / Zt (15)
Cmp - Cantitatea totală de materie primă neprlucrată, kg
Zt - Randamentul la tratare, %
Tabelul 5.1.4 Calculul cantităţii de carne pe oase
16
oaseRandament, % carne la carne
Resturi, de carne, kg
Masa carcasei, kg
Carne pe oase, kg
Carcase, buc
Porcină Bovină
Producti-
norma de consum,
norma de consum,
norma de consum,
Denumirea
necesarul, leg
necesarul, kg
necesarul, kg
necesarul, g
kg/ 100 kg
kg/ 100 kg
lg/ 100 kg
vitatea
g/ 100 kg
produsul
după MP,
finit
kg
Ohotnicie
colbaschi 700
3,0 21 7,5 52,5 0,135 0,945 - -
cal. sup.
Poliscaia
500 3,5 17,5 10,0 50 0,2 1,000 80 40
cal. sup.
Odescaia
700 3,0 21 7,5 52,5 0,115 0,805 80 56
cal.I
Total - - 59,5 - 155 - 2,75 - 106
* Nitritul de natriu se foloseşte în soluţie cu concentraţia 2,5%
17
În prima coloană se enumeră materia primă, materialele auxiliare ambalajul ce sunt
folosite la producerea şi ambalarea produsului finit.
Tabelul 5.1.6 Bilanţul materiei prime materialelor auxiliare şi a ambalajului
Materie primă și Un. 1 schimb 5 schimburi 22 schimburi
materiale auxiliare măs. (8 ore/ 1 zi) (o săptămână) (o lună)
Bovină în carcase kg 981,5 4907,5 21593
Porcină în carcase kg 799,2 3996 17582,4
Şpic kg 150 750 3300
Sare de bucătărie ……………………………………………………
Zahăr …………………………………………………………………
Etc… …………………………………………………………………
18
prelu- utilajulu
En.el. Apă Abur
logică crată, i l b h 3
kw/h m /h kg/h
kg kg/h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Dezosar 2742 Conveer 6000 1 9730 998 1750 4,0
P3-FJ-
e,
2B5
alegere
Mărunţi HSN
2200 Volf 800 1 1065 610 1105 4,0
re 144
Malaxar ФМУ-
2200 Malaxor 1000 1 2350 965 1245 4,1
e 150
2
h d
Q 0,785 * Z * с c 2
hb d b
19
5.2.3. Calculul suprafeţelor secţiilor principale
Suprafaţa totală a întreprinderii este compusă din suma tuturor suprafeţelor secţiilor ce
intră în componenţa întreprinderii. Suprafaţa încăperilor poate fi calculată:
- după suprafaţa specifică la o unitate de produs finit,
- după norma de încărcare la 1m2 de suprafaţă,
- după norma de deservire a utilajului tehnologic,
- după suprafaţa sanitară pentru un muncitor.[7]
Formule de calcul a suprafeţelor secţiilor de producere.
Tabelul 5.2.3. Formule de calcul tehnologic
Nr. Formula Descrierea formulei de calcul
F – suprafaţa secţiei, m2;
1. F AC А – productivitatea în schimb, t;
С – norma specifică de suprafaţă, t/m2
F – suprafaţa depozitului, m2;
А – productivitatea secţiei, t;
A p р – numărul de schimburi;
2. F k
M - durata păstrării, zile.;
k – coeficientul care ea în consideraţie suprafaţa trecerilor; k=1,5; M –
sarcina de încărcare la 1 m2 suprafaţă depozit, t/m2
Fcons. – suprafaţa camerei de refrigerare a cărnii şi subproduselor pe cale
aeriană, m2;
А – productivitatea în schimb a camerei de refrigerare, t/schimb;
A T Т – durata ciclului complet a camerei, h;
3. Fcons. k
H 24 Н – sarcina de încărcare la 1 m cale aeriană, t/m;
24 – numărul de ore în zi;
k=1,25 – coeficientul de recalculare sarcina de încărcare la 1 m cale
aeriană la sarcina de încărcare la 1 m 2 suprafaţă depozit
Fcons. – suprafaţa camerei de refrigerare a subproduselor în rezervuare pe
podea, m2;
A T А – productivitatea în schimb a camerei de refrigerare, t/schimb;
4. Fcons.
H 24 Т – durata ciclului complet a camerei, h
Н – sarcina de încărcare la 1 m2 suprafaţă depozit, t/m2;
24 – numărul de ore în zi;
Q Q – capacitatea camerei de păstrare a mărfurilor, t;
5. Fстр .
H Н – sarcina de încărcare, t/m2.
20
Frigider Conform norme 144
Sala de maşini Conform utilaj 72
Camera de maturare Conform sarcinilor 108
21
Se elaborează măsuri de micşorare a rebutului microbiologic şi pătrunderea obiectelor
străine în produsele finite.
Materialul grafic
Partea grafică cuprinde 2 coli format A1, din care: 1- planul secţiei, 2 – schema aparataj –
tehnologică, (obligatoriu este prezentată şi hârtia milimetrică). Partea grafică se elaborează în
baza selectării schemei tehnologice, liniilor şi utilajelor tehnologice.
După selectarea schemelor tehnologice conform operaţiilor, îndeplinirea calculelor
tehnologice, necesarul de utilaje în componenţa fiecărei linii, studentul efectuează asamblarea
liniilor tehnologice în secţia de prelucrare pe hârtie milimetrică la scara 1:100.
Liniile se asamblează în secţii respectând următoarele cerinţe: asigurarea fluxului
tehnologic cu materie primă şi materiale auxiliare; amplasarea liniilor cu alocarea spaţiului între
utilaje şi instalaţii pentru deservire, crearea condiţiilor de lucru pentru muncitori, prevăzând
22
ventilarea iluminarea cuvenită, locuri de odihnă, vestiare etc. Pe planul secţiei se amplasează
liniile tehnologice. Tot utilajul secţiei se numerotează cu indicarea numărului de poziţie. Unul şi
acelaşi utilaj care se repetă în linia tehnologică sau în diferite linii se înscrie sub acelaşi număr de
poziţie.
Pe planul secţiei, de asemenea, se proiectează liniile auxiliare spălării ambalajului,
serviciilor de laborator, mecanice de reparaţie, postul sanitar, vestiare etc.
Pe planuri, secţiuni se indică distanţa dintre axele liniilor tehnologice, linii şi utilaje
reparate, linii, utilaje şi perete, coloane, dimensiunile suporturilor de deservire a utilajelor, raza
de racord a monoşinei în secţia de sterilizare.
Numerele de poziţie ale utilajele de pe celelalte desene trebuie să corespundă cu numerele
de poziţie ale planului secţiei pentru unul şi acelaşi utilaj.
În materialul grafic se întocmeşte specificarea, în care se includ toate utilajele de pe desene
după numerotaţie în creştere. Specificarea se anexează în nota explicativă a proiectului.
Notă explicativă
Se prezintă pe foi de hârtie, formatul A4 cu ramă şi chenar mare sau mic. Foaia cu care
se începe capitolul nou se face cu chenar mare. Pentru celălalt material se utilizează chenarul
mic. Textul notei poate fi tipărit la calculator cu şriftul 14 cu 1 interval, 12 cu 1,5 intervale sau
scris caligrafic de mână cu cerneală neagră, albastră sau violetă.
Nota explicativă se scrie clar, corect, cu folosirea tehnologiei şi literaturii de specialitate.
Prescurtări libere nu se admit în afară de cele prevăzute de documentele normative tehnice,
standarde. La descrierea materialului, referirile la sursa de literatură se indică cu litere arabe în
paranteze patrate. La descrierea proceselor tehnologice numărul de poziţie al utilajului de pe
desen se indică în paranteze rotunde.
Adnotarea
În adnotare se prezintă caracteristica pe scurt a proiectului - denumirea, numărul de
pagini, tabele, grafice, scheme, caracteristica sortimentului, ambalajului, productivităţii liniilor
tehnologice, precum şi tot ce este nou şi progresiv în majorarea calităţii preparatelor din carne,
utilizarea ambalajelor sau a utilajului tehnologic avansat. Se enumeră partea grafică cu
caracteristica desenelor.
Bibliografia
Lista surselor bibliografice literatură se prezintă la sfârşitul notei explicative în conformitate
cu cerinţele standardului după următorul exemplu:
23
1. ГОСТ 16351-86 „Колбасы полукопченые”. Технические условия. Москва 1986.
2. ГОСТ 16131-86 „Колбасы сырокопченые”. Технические условия. Москва 1986.
3. ГОСT 23670-79 „Колбасы варёные, сосиски и сардельки, хлебы мясные” Технические
условия, Москва 1979.
4. СКУРИХИН И.М. Химический состав пищевых продуктов. М.:
Агропромиздат, 1987. кн.1 – 340с.
5. ГОСТ 7595-79 Мясо говяжье Технические условия, Москва 1979.
6. ГОСТ 7724-77 „Мясо свиное” Технические условия,Москва 1977.
7. ПРОЦЮК Т.Б., РУДЕНКО В.И. „ Технологическое проектирование предприятий
мясной промышленности”, Киев, Вища школа, 1982.
8. РОГОВ И.А. „Технология мяса и мясопродуктов”, Москва Агропромиздат, 1988.
9. „Технологическая инструкция по производству варёных колбасных изделий”, Москва ,
1994.
10. BANU C. „Tehnologia produselor din carne”, Bucureşti 1964, vol. I şi II.
11. BĂLĂNUŢĂ M., RUBŢOV S., NISTOR I. „Microbiologia, sanitaria şi igiena alimentară”,
Chişinău 1999.
12. Standard moldovenesc SM241:2005. Mezeluri fierte. Condiţii tehnice generale.
13. ГОСТ 13830-91 „Соль поварённая пищевая”, Технические условия. Москва 1991.
14. ГОСТ 21-78 „Сахар песок”, Технические условия. Москва 1978.
15. ГОСТ 4495-87 „Молоко сухое”, Технические условия. Москва 1987.
16. ГОСТ 16402-70 „Кишки свиные консервированые”, Технические условия. Москва
1970.
17. ГОСТ 17508 – 88 „Шпагат”, Технические условия. Москва 1988.
18. ЗАБАШТА А.Г., ПОДВОЙСКАЯ И.А., МОЛОЧНИКОВ М.В.„Српавочник по
производству фаршированых колбас, сарделек, сосисок и мясных хлебов”, Москва, 2001
Cuprins
Cuvânt introductiv
Elaborarea notei explicative
Introducere
Capitolul 1. Caracteristica secţiei de producere şi a produsului finit
Capitolul 2. Caracteristica materiei prime şi produsului finit
2.1. Caracteristica produsului finit
2.2. Materia primă pentru prelucrare − categoriile de carne
2.3. Caracteristica materialelor auxiliare
2.4. Caracteristica ambalaje, accesorii
24
Capitolul 3. Organizarea procesului tehnologic – legăturile tehnologice a secţiilor
Capitolul 4. Aprofundarea şi elaborarea schemelor-bloc tehnologice de fabricare a
preparatelor din carne
Capitolul 5. Calcule tehnologice
5.1. Calcul materiei prime şi materialelor auxiliare
5.2. Calcule tehnice
5.2.1 Calculul inventarului tehnologic
5.2.2. Calculul şi selectarea utilajului tehnologic
5.2.3. Calculul suprafeţelor secţiilor principale
Capitolul 6. Descrierea proceselor tehnologice
Capitolul 7. Controlul igienico-sanitar şi tehnico-chimic a fluxului tehnologic
7.1. Controlul igienico-sanitar a producerii
7.2. Controlul ciclului tehnologic de fabricare
Materialul grafic
Notă explicativă
Adnotarea
Bibliografie
25