Memoriu PTH Liveni

Atelier de proiectare si expertizare tehnica a constructiilor
- S.C. ExproSov S.R.L. –

Nr.Reg.Com.: J22/5/2017 Cont ING: RO11INGB0000999911066667 Bvd. Poitiers nr.10, Parcul Stiintific Tehnopolis Iasi www. exprosov.com
CUI: RO 368 843 58 Cont Trezorerie: RO05TREZ4065069XXX024220 Office@exprosov.com +40 742 291 123
PROIECT TEHNIC
- SPECIALITATEA STRUCTURA, FAZA PT -
„REABILITARE CASA MEMORIALA „GEORGE ENESCU” – LIVENI JUDETUL

BOTOSANI”
DATE DE IDENTIFICARE A PROIECTULUI TEHNIC

Proiectant specialitatea structura: SC EXPROSOV SRL
Proiectant general: SC POLARH – DESIGN SRL
Beneficiar: Muzeul judetean Botosani
Amplasament Imobil: Sat George Enescu, comuna George Enescu, jud. Botosani
Nr. Proiect Tehnic: 3175/2022
Faza: PT
Revizia: 0
Nr. contract: CTR254/2020
Acest document intra sub incidenta Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Utilizarea sa trebuie sa fie conform celei pent ru care a fost elaborat,
fiind interzisa reproducerea, fotocopierea sau preluarea substantiala a unor parti din acest document fara acordul scris al proiectantului. Pagina: 1/77
Aceasta pagina este lasata intentionat goala.
fiind interzisa reproducerea, fotocopierea sau preluarea substantiala a unor parti din acest document fara acordul scris al proiectantului. Pagina: 2/77
Atelier de proiectore si expertizore tehnico o constructiilor
- s.c. ExproSov s.R.L. -
N.Reg.Com.'. )2215/2017 Cont ING: RO I I 1NG80000999911A66667 g Bvd. Poitiem nr.l0, Porcul Sliintific Tehnopolis losi fl w. exprosov.com
CUt: RO 368 843 58 Conl Trezorerie: RO05IR84065069XXX024220 @ Offlce@expr:sov.com A +4A742291 1X
FOAI E RESPONSABI LITATI
P ROI ECTANT SPECIA TITATEA
S.C. ExproSov S.R.L.

CUI 35884358
Nr. Reg. Com. )22/5103.01.2017
INTOCMIT:
Sef proieci slructurq
dr. lng. Lucion Sovejo
SPECIALIST otestot Ministerul Culturii nr. 5625
Domeniul 4 - lnginerie - consolidore
Speciolizoreo D - sef proiect
Proieclonti siructuro
ing. Drogos Ciobonu
ing. Bogdon Crismoriu ffi5v"
ing. Donut G
ing. Cloudi
EXPERT TEHNIC:
ing.Constontin *$-:
EXPERT TEHNIC
Domeniul
EXPERT TEH
4 hstq-i
a ?\
r*
"J,q
EJ
€'{l+)
Z*
Acest document intro sub incidenlo Legil nr. 8/1996 privind dreptul de outor. Utilizoreo so'frebule so fie conform celei pentru core o fost eloboel,
fiind inteuiso reproducereo, fotocopiereo sou preoluoreo substontlqlo o unor porli din ocesl document foro ocordul scris ol proieciohfului. Pogino: 3177
CUPRINS
1. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA ...................................................................................................... 6

1.1 DESCRIEREA STRUCTURII ..................................................................................................................................................6
1.1.1 Istoricul constructiei ......................................................................................................................................... 6
1.1.2 Structura de rezistenta .................................................................................................................................... 6
1.2 CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI ........................................................................................................................6
1.2.1 Incadrarea in reglementarile tehnice.......................................................................................................... 6
1.3 SOLUTIA DE REABILITARE STRUCTURALA PROIECTATA .................................................................................................6
1.4 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE ....................................................................................................................9
1.5 REGLEMENTARILE TEHNICE ................................................................................................................................................9
1.6 PROTECTIA MUNCII ..........................................................................................................................................................10
2. PROGRAM PENTRU URMARIREA EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUIRE SPECIALITATEA
STRUCTURA ............................................................................................................................................ 11
3. PIESE DESENATE ................................................................................................................................. 13
PLANSA R01 – PLAN COFRAJ SI ARMARE INTERVENTII FUNDATII ....................................................................................13
PLANSA R02 – PLAN COFRAJ SI ARMARE INTERVENTII PARTER ......................................................................................13
PLANSA R01 – PLAN COFRAJ SI ARMARE CENTURI PLANSEU PESTE PARTER ................................................................13
4. CAIETE DE SARCINI ........................................................................................................................... 14
TERASAMENTE .......................................................................................................................................................................14
Legislatie de referinta ............................................................................................................................................ 14
Trasarea .................................................................................................................................................................... 14
Lucrari preliminare .................................................................................................................................................. 15
Lucrari de excavare ............................................................................................................................................... 15
Lucrari de umplutura.............................................................................................................................................. 16
Lucrari de sprijiniri .................................................................................................................................................... 19
Executia pe timp friguros ....................................................................................................................................... 19
Verificarea calitatii lucrarilor. Abateri admise.................................................................................................... 20
COFRAJE ...............................................................................................................................................................................20
Legislatie de referinta: ........................................................................................................................................... 20
Conditii tehnice generale: .................................................................................................................................... 21
Tolerantele de executie admise pentru lucrarile de cofraje sunt: ................................................................. 22
Decofrarea .............................................................................................................................................................. 22
ARMATURI ..............................................................................................................................................................................28
Tipurile de armaturi utilizate sunt: ......................................................................................................................... 28
Livrarea otelului pentru armaturi ......................................................................................................................... 30
Transportul si depozitarea otelului pentru armaturi ........................................................................................... 30
Controlul calitatii armaturilor ................................................................................................................................ 31
Fasonarea armaturilor............................................................................................................................................ 31
Montarea armaturilor ............................................................................................................................................. 32
Legarea armaturilor ............................................................................................................................................... 33
Innadirea armaturilor ............................................................................................................................................ 33
Tolerante de executie pentru fasonarea si montarea armaturilor ................................................................. 34
Controlul calitatii lucrarilor..................................................................................................................................... 34
BETON ....................................................................................................................................................................................35
Clase de expunere................................................................................................................................................. 36
Cerinte de baza privind nivelul de performanta al betonului ........................................................................ 36
Materiale .................................................................................................................................................................. 36
Prepararea si transportul betonului ..................................................................................................................... 39
Stabilirea compozitiei betoanelor ........................................................................................................................ 39
Consistenta betonului proaspat........................................................................................................................... 39
Controlul calitatii betonului la statia de betoane ............................................................................................ 39
Informatii de la utilizatorul betonului pentru producator ................................................................................. 40
Transportul betonului .............................................................................................................................................. 41
Betonarea ................................................................................................................................................................ 41
Tratarea si protectia betonului dupa turnare .................................................................................................... 43
Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros ......................................................................................... 44
Rosturi de lucru la turnarea betonului ................................................................................................................. 44
Prelevarea de probe de beton............................................................................................................................ 45
Decofrarea .............................................................................................................................................................. 45
Tolerante de executie............................................................................................................................................ 45
Controlul calitatii betonului ................................................................................................................................... 46
ZIDARIE ...................................................................................................................................................................................47
fiind interzisa reproducerea, fotocopierea sau prealuarea substantiala a unor parti din acest document far a acordul scris al proiectantului. Pagina: 4/77

Prevederi generale................................................................................................................................................. 48
Materiale pentru zidarie ........................................................................................................................................ 50
Prepararea mortarelor ........................................................................................................................................... 55
Materiale auxiliare .................................................................................................................................................. 55
Betoane pentru zidarie .......................................................................................................................................... 56
Transportul, depozitarea si manipularea materialelor pentru zidarie ............................................................ 59
Executia lucrarilor de zidarie ................................................................................................................................. 60
Rostuirea zidariei ..................................................................................................................................................... 63
Montarea buiandrugilor prefabricati .................................................................................................................. 64
Executia pe timp friguros a lucrarilor de zidarie ................................................................................................ 64
Protectia zidariei dupa executie.......................................................................................................................... 64
Precizia geometrica a lucrarilor de zidarie......................................................................................................... 65
Controlul calitatii executiei lucrarilor de zidarie ................................................................................................ 66
STRUCTURI DIN LEMN............................................................................................................................................................70
Generalitati .............................................................................................................................................................. 70
Materiale .................................................................................................................................................................. 70
Livrare, manipulare si depozitare ......................................................................................................................... 72
Materiale de protectii ............................................................................................................................................ 72
Executia lucrarilor ................................................................................................................................................... 72
Verificarea calitatii lucrarilor ................................................................................................................................. 73
LUCRARI DE REPARATII LA ZIDARIILE EXISTENTE.................................................................................................................73
Injectarea fisurilor din zidarii cu amestecuri pe baza de ciment si rasini epoxidice .................................... 73
Lucrari de reteseri zidarii cu dislocari, elemente crapate, friabilizari ............................................................. 74
5. ANTEMASURATOARE ......................................................................................................................... 76
6. DEVIZ DE LUCRARI ............................................................................................................................. 77
fiind interzisa reproducerea, fotocopierea sau prealuarea substantiala a unor parti din acest document far a acordul scris al proiectantului. Pagina: 5/77
Atelier de proiectore si experlizore tehnico o constructiilor
I gvO. Poitiers nr.l0, Porcul Stiintific Tehnopolis losi
Q www.exprosov.com
m Ofiice@exprosov.com O *+o 742291 i23
DENumiTe: REABILITARE CASA MEMORIALA,,GEORGE ENESCU'' _ LIVENI JUDETUT BOTOSANI
Sot George Enescu, jud. Botosoni
I. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
1.I DESCRIEREA STRUCIURII
I.I.l lstoricul conslrucliei

lmobilul este inscris ln Listo Monumentelor lstorice, lo pozitio 509, sub codul BT-lV-m-A-02048, constructie reolizoto in jurul
onului lBB0, din orgilo neorso (volotuci). Afloto lo oproximotiv l5 km de Dorohoi si 50 de km de Botosoni, clodireo in
core o fost omenojot muzeul ,,George Enescu" o oportinut porintilor compozitorului (Costoche si Morio Enescu),
,l954,
lncepond cu onul coso o fost tronsformqio in muzeu, ior in onul 2005 o fost renovoio si reoduso lo fomecul onilor
de demuli, prezentond ostfel otmosfero copiloriei geniolului muzicion. lntre onii l95O - l960 clodireo initiolo o fost
desfocuto si refocuto integrol din zidorie de coromido plino.
Clodkeo o suportot de-o lungul exisientei monumentrului reconstruit urmotoorele cutremure de pomont. toqte cu
mognitudineo peste 6 grode M.:
Dotq Mognitudine lnlensitote Epicentru
4 mcrtie 1977 7.2Mw Xl. Extrem Nereju, Vronceo
30 oug ust 1986 7,] Mw Vlll. Destructiv Guro Teghii
30 moi l99A 6,9-7 Mw Vlll. Destructiv Vronceo
27 octombrie 2004 6Mw Vll. Foorte putemic Vronceo
1.1.2 Slrucluro de rezislenlo
Clodireo ore formo in plon reguloto, dimensiunile moxime ole goboritului se pot inscrie intr-un drepiunghi cu loturile de
9,01 x15,62 m. Regimul de inoltime ol clodirii este porter, inoltimeo moximo in dreptul steoinei fiind de +3,90 m, respectiv
+6,50 m lo coomo, roportote lo coto +0,00 o constructiei.
Pe fotodo principolo se poote identifico un pridvor sustinut de o structurq din lemn (stolpi si grinzi din lemn ecorisot),
ior pe fotodo loterol dreopto o fost reolizotq o onexo, sustinuto de stolpi si grinzi din lemn, cu sectiune dreptunghiuloro.
Siructuro de rezistento este reolizoto din pereti portqnti de zidqrie neconfinoto (ZNA) de coromido plino presoto, cu
mortor de vor-ciment. Grosimeo peretilor portonti esie de 29 cm otot pentru peretii exteriori, cot si pentru pereiii
inieriori.
Peste porter este reolizot un ploneu de lemn, cu grinzi din lemn ecorisqt cu sectiuneo l5xl5 cm, dispuse Iq distonte
interox de 90 cm, cu podino din sconduro cu grosimeo de 2,5 cm.
Sorponto este olcotuito otot din elemente de le se, cot si din elemente de lernn NEECOTiSOt
(copriori cu sectiuneo 9x9 cm si popi cu sectiu. iffiiY"qry,E ,din sconduro si lnv ,dil sindrilo.
ln urmo sondojului geotehnic efectuot de lo ,tiile clodirii b pereti
de zidorie plino si sunt reolizote din beton to ev foto
de C.T.A, nerespectond coto de ing ntru
omplosomentul studiot este de l,0O ... l,lQf rnt -1lryffiij
1 .2 CARACTERISTICI tE AMP TASAMENTU I.UI
* y''"\.
1.2.1 lncodroreo in reglementorile tehnice
ffi
.g1-
(i) Conform codului P1OOl20l3: K,-J'^rt',ui;4 _!
,,
rioeo
- closo de importonfd: closo o il-o (cf. P t1 3, S 4.4
- coeficientul de importonfd ol constructiei: y, =-i,iltf."Fi
- qccelerofio terenului pentru proiectore: og= 0,159 (c 2013,S3.1,
- perioodo de coll omplosoment: T.= O,Ts (cf. pl00-201 fis. 3.2);
(ii) Conform codului CR- 1 -1 -3-2012:
- zono cu incdrcdri din zdpoddt
(iii) Conform codului CR- 1 -1-4-20i2:
- presiuneo de referintd o v0ntulUil erer=0,7 kN/mz;
so.r< = 2,5 kN/mz ;
W
(iv) Conform HG nr. 76611997:
- cotegorio de importonfd o clddirii: C
1.3 SOLUTIA DE REABITITARE STRUCTURATA PROIECTATA

Conform expertizei tehnice, ou fost dispune urmotoorele mosuri de interventie:
Acest document inlro sub incidento Legii nr. 8/1996 privind dreptul de dutor. Lltilizoreo so trebuie so iie conform celei pentru core o fosl eloborol,
fiind inteziso reproducereo, fotocopiereo sou preoluqreo subsiontiolo o unor porfi din ocest document foro ocordul scris ol proiectonlului. Pogino: 6177
- S.C. ExproSov S.R.L. -
Bvd. Poitiers nr.10, Parcul Stiintific Tehnopolis Iasi www.exprosov.com
Ofiice@exprosov.com +40 742 291 123
Denumire: REABILITARE CASA MEMORIALA „GEORGE ENESCU” – LIVENI JUDETUL BOTOSANI
Adresa: Beneficiar: Nr. Proiect: Revizia: Faza:
Sat George Enescu, jud. Botosani Muzeul judetean Botosani 3175/2022 0 PT
A. LUCRARI DE DESFACERI
Intr-o prima etapa se vor executa toate lucrarile de desfacere, in toata cladirea. Nu se vor demara alte lucrari inaintea
finalizarii lucrarilor de desfaceri dispuse in proiect.
- se vor desface toate tencuielile interioare si exterioare;
- se vor desface toate trotuarele exterioare;
- se va desface pardoseala din lemn existenta;
- se va deface structura din lemn si fundatiile existente ale pridvorului situat pe fatada principala;
- se vadesface si reface planseul din lemn de peste parter;
- se va desface si reface sarpanta;
Dupa executia lucrarilor de desfacere se va chema expertul tehnic pe santier pentru vizualizarea starii constructiei si
investigarea elementelor structurale existente. Nu se vor demara lucrarile de consolidare pana la relevarea de catre expert
a starii tehnice a constructiei vizibila dupa desfacerea tencuielilor.
B. LUCRARI DE REPARATIE ALE ZIDARIILOR
B.1. Injectarea fisurilor din zidarii cu amestecuri pe baza de ciment si rasini epoxidice
Se vor injecta fisurile cu amestecuri pe baza de ciment si rasini epoxidice. Procedura de injectare se va stabili de comun
acord cu fisa tehnica a produsului si procedura tehnica a producatorului materialului. De regula, in fisuri cu deschiderea mai
mica de 2mm se injecteaza rasina epoxidica iar pentru deschideri mai mari se injecteaza amestecuri pe baza de ciment.
In principiu, etapele de lucru vor fi urmatoarele:
- indepartarea tencuielii de pe suprafetele cu fisuri (daca aceasta exista);
- intocmirea releveelor cu fisuri;
- pe planurile releveu se vor marca fisurile existente prin linii;
- in dreptul fiecarei fisuri se vor nota un numar de identificare fisura, directie (orizontala, verticala sau
diagonala), lungime, deschidere maxima: Fis01, orizontala, L=...cm, Smax=...mm;
- forarea golurilor cu diametre 14mm si adancimea de 50-80mm la distanţe de 300 mm; se recomandă ca găurile
să fie înclinate faţă de corpul zidăriei;
- curatarea cu jet de aer a fisurilor si a suprafetei adiacente care urmeaza a fi aplicat mortarul de etansare a fisurii
- montarea tuburilor de injectare cu diametrul de circa 12 mm şi lungime de circa 100..130mm;
- închiderea fisurilor şi a spaţiilor din jurul tuburilor de injectare (se foloseşte, de regulă, pastă de ipsos dar se poate
folosi si mortar de ciment in compozitia 1:3 ciment, nisip sort 0-3);
- verificarea comunicarii dintre stuturi cu aer comprimat;
- curăţarea cu apă a fisurilor şi a golurilor prin introducerea apei în tuburi de jos în sus;
- injectarea amestecului cu o presiune între 0,1÷0,5 mpa în funcţie de starea şi de tipul zidăriei, succesiv în fiecare
tub începând cu cel situat la partea inferioară;
- operatia se repeta, cu un amestec mai fin, pentru fisurile cu deschideri mici (eventual cu rasina epoxidica);
Executantul va intocmi o Procedura Tehnica de Executie a lucrarilor de injectare fisuri, care va cuprinde:
- releveele cu fisuri; acestea se vor transmite expertului tehnic si proiectantului inainte de inceperea lucrarilor de
injectare;
- descrierea etapelor de injectare fisuri;
- fisa tehnica echipamente utilizate;
- fisa tehnica material utilizat;
- fise de injectare care va cuprinde:
- numarul fisei de injectare;
- identificarea fisurii injectate si descrierea acesteia conform relevee fisuri
- fotografie cu fisura existenta, fotografie cu fisura injectata;
- alte caracteristici dupa caz;
- intreaga procedura (inclusiv fisele de injectare) si lucrarile propriu-zise se vor verifica in santier de catre RTE si
Dirigintele de santier si se vor viza corespunzator de catre acestia;
- intreaga procedura se va transmite expertului tehnic si proiectantului;
- intreaga procedura se va adauga la cartea tehnica a constructiei;
B.2. Lucrari de reteseri zidarii cu dislocari, elemente crapate, friabilizari
Se vor retese si plomba zonele de zidarie cu dislocari sau elemente si mortar friabilizate cu materiale cu caracteristici
mecanice similare cu cele existente.
fiind interzisa reproducerea, fotocopierea sau prealuarea substantiala a unor parti din acest document fara acordul scris al proiectantului. Pagina: 7/77
- intocmirea releveelor cu zidariile degradate care se vor retese;

- pe planurile releveu se vor marca printr-un cerc zonele de zidarie cu degradari care se vor retese;
- in dreptul fiecarei zone ce se va retese se vor nota un numar de identificare retesere, lungime, latime,
adancime: Ret01, L=...cm, l=...cm, ad=...cm;
- desfacerea cu grijă şi îndepărtarea elementelor din zidarie din zonele degradate începând de jos (baza zidului),
cu practicarea de ştrepi pe laturile adiacente;
- curăţarea lăcaşului obţinut de resturi de material şi praf cu peria de sârmă şi jet de aer comprimat;
- umezirea corespunzatoare a zonei desfacute si a elementelor ce urmeaza a fi puse in opera;
- intervalele obţinute dintre ştrepi se zidesc urmărindu-se realizarea de legături cât mai bune cu ştrepii şi cu porţiunile
nedegradate ale zidăriei;
- reţeserea elementelor se face prin legături/ştrepi atât în planul peretelui cât şi perpendicular pe acesta în cazul
pereţilor cu grosime mare;
- reţeserea se face utilizând elemente pentru zidărie şi mortar cu proprietăţi cât mai apropiate de cele din zidăria
originară din punct de vedere al formei, al dimensiunilor şi al proprietăţilor mecanice de rezistenţă şi deformabiltiate;
- realizarea de incizii metalice cu tije zincate, din 20 in 20cm, cu diametrul de 8-10mm si lungimi de ancorare de
40..60cm functie de gravitatea degradarii;
- lucrările se vor executa în etape-zone de 5-7 asize;
Executantul va intocmi o Procedura Tehnica de Executie a lucrarilor de reteseri, care va cuprinde:
- releveele cu zidarii degradate care se vor retese; acestea se vor transmite expertului tehnic si proiectantului
inainte de inceperea lucrarilor de retesere;
- descrierea etapelor de retesere;
- fise de retesere care va cuprinde:
- numarul fisei de retesere;
- identificarea zonei de zidarie degradata si descrierea acesteia conform relevee zidarii degradate
- fotografie cu zidaria degradata, fotografie cu zidaria retesuta;
- alte caracteristici dupa caz (volum zidarie inlocuit, etc.);
- intreaga procedura (inclusiv fisele de retesere) si lucrarile propriu-zise se vor verifica in santier de catre RTE si
C. INTERVENTII LA FUNDATII
C.1. Acoperis provizoriu la baza constructiei pentru lucrarile la fundatii
- se va realiza un acoperis de protectie perimetral, la baza acesteia, cu latimea de 3m, pentru executia lucrarilor de interventii
la fundatii;
- se va inchide cu schelet din lemn, folie si latura verticala dintre acoperis si teren pentru evitarea inundarii sapaturii in caz de
furtuna;
- la picatura acoperisului de protectie se va realiza un sant de colectare rapida si indepartare a apelor pluviale;
C.2. Consolidarea fundatiilor prin realizarea de subzidiri din beton armat
- cresterea adancimii si a suprafetei de fundare se va realiza prin subzidiri din beton armat sub talpa fundatiilor existente,
conform detaliilor din planele atasate;
- se va realiza o protectie impotriva umiditatii prin aplicarea unei hidroizolatii pensulabile in 3 straturi;
- dupa finalizarea sistemului termo-hidroizolant, se va executa la exteriorul cladirii un dop de argila grasa (gr. de compactare
>95%);
- in zona fatadei principale se vor executa fundatii noi formate dinntr-o talpa continua din beton armat C20/25 cu sectiunea
transversala de 60x55cm, asezate pe egalizare de beton simplu C12/15;
C.3. Executia de trotuare din beton armat
- la partea superioara se va realiza un trotuare din beton armat (strat suport pentru pardoseala exterioara) cu grosimea de
10cm, armat cu o plasa ø6x100x100 SPPB;
- acesta se va dispune pe un strat de margaritar si o folie;
- trotuarele se vor executa cu rosturi de tasare, inchise atent cu dop de bitum;
- trotuarele se vor executa cu panta minima de 2% spre exterior;
C.4. Sistematizarea exterioara
- se va asigura printr-un proiect de sistematizare verticala si in plan a amplasamentului colectarea si evacuarea rapida a
apelor de la baza constructiei si din incinta; se recomanda hotarat ca preluarea apelor sa se execute la suprafata terenului;
D. INTERVENTII LA PERETII DIN ZIDARIE

D.1. Executia de centuri din beton armat
- desfacerea zidariei pentru executia centurilor din beton armat;
- realizarea unor centuri din beton armat C25/30 cu sectiunea transversala de 30x20cm;
- se vor realiza buiandrugi din beton armat C25/30 cu sectiunea de 30x20cm la partea superioara a tuturor golurilor, care se
vor ingloba in zidaria existenta;
- dupa executia lucrarilor de desfacere a tencuielilor, obligatoriu se va chema expertul tehnic pe santier, pentru
vizualizarea starii constructiei si investigarea elementelor structurale existente; nu se vor demara lucrarile de
consolidare pana la relevarea de catre expert a starii tehnice a constructiei vizibila dupa desfacerea tencuielilor;
- barele de armatura se vor comanda/fasona doar dupa masurarea dimensiunilor reale din santier si clarificarea
tuturor neconformitatilor dintre situatia proiectata si situatia reala din santier;
- executantul va verifica cotele si eventualele nepotriviri dintre proiect si situatia reala din santier si le va transmite
proiectantului pentru dispunerea masurilor necesare; se interzice modificarea solutiei tehnice fara acordul
proiectantului; modificarile de solutii tehnice fata de cele proiectate fara avizul proiectantului vor fi asumate
unilateral de catre constructor conform legislatiei in vigoare;
- dimensiunile elementelor editate in plansa se vor prelua numai din cotele aferente prezentate;
- nu se vor face masuratori directe pe planse;
- dimensiunile barelor sunt masurate la partea exterioara a acestora;
- in timpul executiei lucrarilor de interventie se vor lua toate masurile de protectie a muncii prevazute in "NORMELE
SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII" in vigoare; masurile din Normele specifice de securitate a muncii si eventualele
masuri de punere in siguranta dispuse de catre proiectant nu au caracter limitativ; in functie de situatia din santier,
de la caz la caz, constructorul va lua toate masurile suplimentare necesare de sprijinire si de punere in siguranta;
daca in timpul executiei lucrarilor de interventie se observa procese, activitati, interventii care pot pune in pericol
siguranta persoanelor implicate, lucrarile se vor stopa si se va semnala proiectantului necesitatea unor masuri
suplimentare de punere in siguranta;
1.4 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se va face respectând prevederile următoarelor legi şi reglementări tehnice în
vigoare:
- P130/1990 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor;
- HG 766/1997 Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post utilizarea
constructiilor;
- Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
- P100-1/2013 Cod de proiectare seismica, partea I, Prevederi de proiectare pentru cladiri;
- ST016-1997 Specificatie tehnica. Criterii si metode pentru determinarea prin masuratori a tasarii constructiilor.
Instructiuni tehnice pentru determinarea prin metode topo geodezice a deplasarii constructiilor datorate
deformatiilor terenului de fundare;
- STAS 2745-1990 Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice;
- NP 125/2010 Fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire;
Organizarea urmăririi curente a comportării construcţiilor revine în sarcina proprietarilor şi/sau a utilizatorilor.
Urmarirea comportarii in exploatare (curenta sau speciala) se va efectua pe baza unui proiect de urmarire a comportarii in
exploatare (curenta sau speciala dupa caz) intocmit prin grija proprietarului.
Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire curentă, va întocmi rapoarte ce vor fi menţionate în Jurnalul
evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei.
1.5 REGLEMENTARILE TEHNICE
La execuţia lucrărilor se vor avea în vedere următoarele reglementări tehnice:
- NP 112-2014 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directă;
- NE 012-2010 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat;
- SR EN 1991 – Eurocod 1 - Acțiuni asupra structurilor;
- CR 0 – 2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor;
- SR EN 1991-1-6-2005 – Acțiuni generale. Acțiuni pe durata execuției;
- C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor din zidărie şi tencuială;
- NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri;
- P130-99 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
Atelier de proiectore si expefiizore tehnico o constructiilor
- s.c. ExproSov -
Expros
s.R.L.
I gvO. Poitiers nr.lO, Porcul Stiintific Tehnopolis losi

Q www.exprosov.com
m Ofiice@exprosov.com o *+o 742291 123
DENuMiTe: REABILITARE CASA MEMORIALA,,GEORGE ENESCU'' - LIVENI JUDETUL BOTOSANI
Fozo:
Sot George Enescu, jud. Botosoni PT
- C 167-87 Norme privind cuprinsul modul deintocmire, completore !i pdstrore o cdrtii tehnice o constructiilor;
5i
- C 56-85 Normotiv pentru verificoreo colitdfii 5i recepfio lucrdrilor de construcfii gi instolofii oferente.
- P 59-85 lnstructiuni tehnice pentru proiecioreo gi folosireo ormdrii cu plose sudoie o elementelor de beton;
- STAS 76710-88 Constructii civile, industriole $i ogrozootehnice. Constructii din ofel. Condifii tehnice generole de
colitote;
- STAS 8600-79 Constructii civile industrinle gi ogrozootehnice. Toleronfe gi osombldri in constructii. Sistem de
toleronfe;
,l50-99
-C Normotiv privind coliioteo imbindrilor sudote din otel ole constructiilor civile, industriole qi ogricole;
- P I lB-20,l3 Normotiv privind securitoteo lo incendiu o constructriilo[
- C I3947 lnstructiuni tehnice pentru protectio onticorosivd o elementelor de constructii metolice;
- C 167-87 Norme privind cuprinsul 5i modul de intocmire, completore gi pdsirore o cdrfii tehnice o conslructiilor;
- C 5645 Normotiv pentru verificoreo colitdfii 5i recepfio lucrdrilor de constructii qi instolofii oferente.
I.6 PROIECTIA MUNCII
Lo executie se vor respecto prevederile legote de securitoteo 5i sdndtoteo muncii:
- Legeo 319/2006 o securitdfii sonotd{iiin muncd;
gi
-HG1425/2006Normdmetodologicodin llljOl2OO6deoplicoreoprevederilorLegii securiidtii5isdndidtiiinmuncd

nr.31912C0,5, cu completdrile 5i modificdrite ulterioqre;
- HG 955/2010 pentru modificoreo gi completoreo Normelor metodologice de oplicore o prevederilor Legii
securitdfii gi sondtdfii in munco nr.3t9 /2006;
- HG 300/2006 privind cerinfele minime de securitote sondtote pentru gontierele temporore sou mobile;
5i
- HG 97112006 privind cerintele minime pentru semnolizoreode securitote gi/sou de sdndiqte lo locul de muncd;
- HG 104812006 privind cerintele minime de securitote gi sdndtote pentru utilizoreo de cdtre lucrdtori o
echipomentelor individuole de proiecfie lo locul de muncd;
- HG 1091 /2006 privind cerinfele minime d_e_5qqujlcte gi sdndiote pentru locul de muncd;
- HG 114612006 privind cerinfele ryj
f;onotote pentru utilizoreo in muncd de cdtre lucrdtori o
echipomentelor de muncd;
Prevederile indicote moi sus nu sunt li , re pe core
le considerd necesore in vedereo un
fliu^ryuhtqr'.1uf\
2
INTOCMIT:
Sef proiecl slruciuro
dr. lng. Lucion Sovejo
rn t*x;\ih
* -''\.
l* ''*\B?[.'*
vg l-l
r.c\{:'
SPECIALIST otestot Ministerul Culturii nr. 5625/2016
Domeniul 4 - lnginerie - consolidore
\4'tl*-41
Speciolizoreo D - sef proiect e1P?o*"
Proieclonti strucluro ar'
-----.-a
ing. Drogos Ciobonu
ing. Bogdon Crismoriu
.'j; -_ll:4
ing. Donut Gheorghe Zbughin
ing. Cloudiu Andrei Arcono ql)%3
q
Acesi document intro sub incidenlo Legii nr. 8/1996 privind dreptul de ouior. Utilizoreo so trebuie so fie conform celei peniru core o fosi eloboroi,
fiind inteziso reproducereo, folocopiereo sou preoluoreo substonliolo o unor porti din ocest documenl toro ocordul scris ql proiectontului. Pogino: 10177
2. PROGRAM PENTRU URMARIREA EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUIRE

SPECIALITATEA STRUCTURA
Vizat, Inspectoratul Judetean in Constructii
Obiectiv: REABILITARE CASA MEMORIALA „GEORGE ENESCU” – LIVENI JUDETUL BOTOSANI

Proiectant specialitatea structura: SC EXPROSOV SRL, reprezentată prin ing. Lucian Soveja, ing. Dragos Ciobanu, ing,
Bogdan Crismariu, ing. Danut Gheorghe Zbughin, ing. Claudiu Andrei Arcana.
Executant: ………………………………….., reprezentat prin ....…………………………….
În conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare se stabileste urmatorul program al proiectantului specialitatea
structura pentru urmarirea executarii lucrarilor de construire pe specialitatea structura pentru indeplinirea cerintei
esentiale rezistenta si stabilitate:
PROGRAM DE FAZE DE CONTROL PENTRU VERIFICARI SI CERCETARI ALE CALITATII MATERIALELOR SI LUCRARILOR PRIN
DOCUMENTE SCRISE
* B=Beneficiar/Investitor; E=Executant; P=Proiectant structura; G=Geotehnician; I=Inspector IJC;
* * PV=proces verbal; PVPP=proces verbal de prelevare probe; FCP=Fisa confectionare probe; DC=Declaratii de conformitate; FD=faza determinanta
1 2 3 4 5
PARTICIPA LA TIP
NR. ŞI DATA
CONTROL SI DOCUMENT
NR. DOCUMENT
FAZE DE CONTROL SEMNEAZA DE
CRT. DE
DOCUMENTUL DE CERTIFICARE
CERTIFICARE
CERTIFICARE * **
A LUCRARI DE DESFACERI
Vizualizare stare constructie si investigare elemente structurale existente de
A.1 B+E+P PV
catre Expert/Proiectant dupa executia lucrarilor de desfacere
B LUCRARI DE REPARATIE ALE ZIDARIILOR
B.1 Injectare fisuri zidarii
B.1.1 Verificare relevee cu fisuri intocmite de catre constructor B+E+P PV
Verifica Procedura tehnica de executie a lucrarilor de injectare fisuri
B.1.2 B+E+P PV
intocmita de catre constructor
B.2 Lucrari de reteseri zidarii
B.2.1 Verificare relevee cu zidarii degradate intocmite de catre constructor B+E+P PV
Verifica Procedura tehnica de executie a lucrarilor de reteseri intocmita de
B.2.2 B+E+P PV
catre constructor
C INTERVENTII LA FUNDATII
C.1 Acoperis provizoriu la baza constructiei pentru lucrarile la fundatii
C.1.1 Verificare acoperis provizoriu la baza constructiei pentru lucrarile la fundatii B+E+P PV
C.2 Consolidarea fundatiilor prin executia unor subzidiri din b.a.
C.2.1 Verificare natura teren de fundare B+E+G PVPP, PV
C.2.2 Verificare cota de fundare B+E+G PV
C.2.3 Verificare trasare fundatii B+E PV
C.2.4 Verificare cofraje fundatii B+E PV
C.2.5 Verificare caracteristici mecanice otel armaturi fundatii B+E PVPP
C.2.6 Verificare armare fundatii B+E+P PV
C.2.7 Verificarea caracteristicilor betonului proaspat in fundatii B+E FCP
C.2.8 Verificarea aspectului betonului dupa decofrare fundatii B+E+P PV
C.2.9 Verificare hidroizolatii fundatii B+E PV
C.2.10 Verificare umpluturi B+E PV
D INTERVENTII LA PERETII DIN ZIDARIE
D.1 Executia de centuri din beton armat in pereti din zidarie parter
D.1.1 Verificare trasare centuri parter B+E PV
D.1.2 Verificare cofraje centuri parter B+E PV
D.1.3 Verificare caracteristici mecanice otel armaturi centuri parter B+E PVPP
D.1.4 Verificare armare centuri parter B+E+P PV
D.1.5 Verificarea caracteristicilor betonului proaspat centuri parter B+E FCP
D.1.6 Verificarea aspectului betonului dupa decofrare centuri parter B+E+P PV
D.2 Executia de buiandrugi din b.a.
D.2.1 Verificare trasare buiandrugi B+E PV
D.2.2 Verificare cofraje buiandrugi B+E PV
D.2.3 Verificare caracteristici mecanice otel armaturi buiandrugi B+E PVPP
D.2.4 Verificare armare buiandrugi B+E+P PV
D.2.5 Verificarea caracteristicilor betonului proaspat buiandrugi B+E FCP
Atelier de proiectore si expertizore tehnico o constructiilor
I
x Ofiice@exprosov.com
DENumiTe: REABILITARE CASA MEMORIALA,,GEORGE ENESCU', _ LIVENI JUDETUL BOTOSANI

- s.c. ExproSov
gvO. Poitiers nr.lO, Porcul Stiintific Tehnopolis losi
s.R.L. -
El wvwv.exprosov.com
o *+o 742291 123 ffi
Fozo:
Sot George Enescu, jud. Botosoni PT
D.2.6 Verificoreo ospectului betonului dupo decofrore buiondrugi B+E+P PV

E INTERVENTII LA SARPANTA
E.l Refocere sqrpqnlo
E.t.t Irosore sorponto B+E PV
E.] .2 Ancorore sorponto de elementele structurole B+E PV
E.t.3 Montore piese metolice siscoobq legoturi lo elemente din lemn sorponto B+E PV
E.l .4 Verifi coreo co ro cteristicilor moterio lelor so po ntei B+E DC
E.r.5 Verificore structuro sorponto B+E+P PV
Menliuni:
- prin fozo de control (conform coloono 2 din progromul de foze) se intelege stodiul fizic lo core o lucrore de constructii,
o dqto ojunso, nu moi poote continuo foro occeptul scris ol fociorilor core porticipo lo control (vezi coloono 3) prin
semnoreo documeniului de certificore din coloono 4;
- constructorul vo urmori cu strictete prezentul progrom de urmorire o executorii lucrorilor si vo convoco proiectontul
pentru porticiporeo lo fozele de control conform coloonei 3 din progromul de foze de control; convocoreo
proiectontului se vo foce in scris (fie prin inmonore directo in formot fizic fie in formot electronic pe emoil, lo odreso
office@exprosov.com) inointeo fozei de control cu min. 3 zile lucrotoore;
- prezentul progrom de foze de control nu inlocuieste sistemul propriu de osigurore o coliiotii lo executont si nu
inlocuieste sou exclude rospunderile foctorilor implicoti in executio constructiilor;
- documentele de certificore intocmite de cotre constructor conform progromului de foze ('. pv=proces verlcol;
PVPP-proces verlcol de prelevore probe; FCP=Fiso confeciionore probe; DC=Declorotii de conformitote) se vor inointo
proiectontuluiimpreuno cu progromul de foze compleiot in coloono 5 cu numerele sidqtele documentelorde certificore intocmite
pono lo etopo respectivo;
- prezentul progrom de foze de control poote fi modific tot odoto cu dispunereo de lucrori noi prin dispozitii
de sontier;
B en eficio r/l nvestilor, Executont,
.i*
W -ffi
Acest document intro sub incidento Legii nr. 8/l??6 privind dreptul de ouior. Utilizoreo so irebuie so fie conform celei penku
core o fost ejoborot,
fiind inleuiso reproducereo, fotocopiereo sou preoluoreo substqnliolo o unor porti din ocesl documenl foro ocorduJ
scris ol proiectontului. Pogino: 12/77
3. PIESE DESENATE
Plansa R01 – Plan cofraj si armare interventii fundatii
Plansa R02 – Plan cofraj si armare interventii parter
Plansa R01 – Plan cofraj si armare centuri planseu peste parter
4. CAIETE DE SARCINI
TERASAMENTE
Legislatie de referinta
- STAS 9824-1/87 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole;
- SR EN ISO 14688-1:2018 – Investigatii si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea
1: Identificare si descriere;
- STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Determinarea umiditatii;
- STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu
umflari si contractii mari;
- STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercari Proctor;
- STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice, pe teren;
- STAS 1913/16-75 – Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic;
- GE 028/1997 – Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical;
- C16/1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
- C29/1985 – Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice;
- NP 075/2002 – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii;
- C169/1988 – Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale;
- ISO9001:2015 – Sisteme de management al calitatii – Cerinte;
- ISO 14001:2015 – Sisteme de management de mediu – Cerinte cu ghid de utilizare;
- SR ISO 45001:2018 – Sisteme de management al sanatatii si securitatii in munca. Cerinte si indrumari pentru
utilizare;
- Legea 10/95 – Legea privind calitatea in constructii;
- STAS 9824/0-74 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale;
- STAS 9824/1-87 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,industriale si agrozootehnice;
- SR ISO 8322/1995 – Retele imobiliare. Instrumente de masurat. Metode de determinarea preciziei de utilizare;
- P 100-1/2013 – Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri;
- GE-026-97 – Ghid pentru executia compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor;
- C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
- STAS 9850-89 Verificarea compactarii terasamentelor;
Trasarea
Conform „STAS 9824/0-74 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale”, trasarea pe
teren a constructiilor cuprinde:
- trasarea pe teren a axelor constructiilor si a punctelor care delimiteaza conturul acestora, precum si a
punctelor ajutatoare (auxiliare) se face cu ajutorul aparatelor si procedeelor care asigura preciziile stabilite
in proiectul de trasare;
- materializarea pe teren a punctelor si axelor de trasare sau a punctelor ajutatoare se face prin stalpi, picheti
sau marcaje pe elemente ale constructiilor invecinate, conform prevederilor celorlalte parti ale STAS 9824;
- trasarea pe teren, dupa executare, trebuie verificata in ceea ce priveste incadrarea in tolerantele prescrise
prin celelalte parti ale STAS 9824.
Conform STAS 9824/1-87 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice,
trasarea pe teren a constructiilor cuprinde:
- identificarea, reconstituirea si, dupa caz, rematerializarea reperelor de trasare (ale retelei geodezice, ale
bazei de trasare sau ale retelei de trasare);
- aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevazute in planul de trasare care definesc pozitia punctelor
caracteristice ale constructiilor;
- verificarea aplicarii pe teren a planului de trasare.
Conform „C169/1988 – Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale”, trasarea pe teren a constructiilor cuprinde:
- trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea fiecarei
constructii conform proiectului;
- intocmirea planului de executare a lucrarilor de trasare necesare fixarii pozitiei constructiilor pe

amplasamentele proiectate si abaterile admisibile la trasare sunt date in „Indrumatorul privind executarea
trasarii de detaliu in constructii” indicativ C83-75.
Lucrari preliminare
Conform „SR EN ISO 14688-1:2018 – Investigatii si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea
1: Identificare si descriere”, clasificarea pamanturilor se face pe baza granulometriei acestora, conform urmatorului
tabel:
Interval de dimensiuni ale
Clasa de pamanturi Fractiuni granulometrice(simbol)
particulelor (mm)
Pamanturi foarte grosiere Blocuri mari (IBo) > 630
Blocuri (Bo) > 200 pana la ≤ 630
Bolovanis (Co) > 63 pana la ≤ 200
Pamanturi grosiere Pietris (Gr) > 2,0 pana la ≤ 63
Pietris mare (cGr) > 20 pana la ≤ 63
Pietris mediu (mGr) > 6,3 pana la ≤ 20
Pietris mic (fGr) > 2,0 pana la ≤ 6,3
Nisip (Sa) > 0,063 pana la ≤ 2,0
Nisip mare (cSa) > 0,63 pana la ≤ 2,0
Nisip mediu (mSa) > 0,20 pana la ≤ 0,63
Nisip fin (fSa) > 0,063 pana la ≤ 0,20
Pamanturi fine Praf (Si) > 0,002 pana la ≤ 0,063
Praf mare (cSi) > 0,02 pana la ≤ 0,063
Praf mediu (mSi) > 0,0063 pana la ≤ 0,02
Praf fin (fSi) > 0,002 pana la ≤ 0,0063
Argila (Cl) ≤ 0,002
Nota 1: Folosirea limitelor specifice (2,0 si 6,0 mm) in locul celor specificate (2,0 si 6,3 mm) este foarte raspandita.
Diferenta nu este semnificativa in identificarea pamanturilor.
Nota 2 : Intervalele de dimensiuni ale prafului si argilei sunt date numai ca referinta pentru „particule argiloase” si
„particule prafoase”, nu pentru „argila” si „praf” ca fractiuni fine.
constructiilor civile si industriale”:
- lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise, sunt, in principal cele
de defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru;
- defrisarea terenului consta in taierea arborilor si tufisurilor sau, atunci cand este posibil, smulgerea lor din
radacina, scoaterea buturugilor si radacinilor izolate, precum si in indepartarea materialului lemnos de pe
suprafata de teren pe care se vor executa terasamentele;
- gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamant compactat;
- suprafetele de teren ce urmeaza a fi defrisate se vor stabili prin proiect.
- inainte de inceperea lucrarilor de demolari, se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de
gaze, canalizare, electrice etc. din zona constructiilor respective. Prin proiect se vor stabili masurile speciale
ce trebuie luate pentru ca lucrarile de demolare sa nu fie stanjenite in executarea lor de eventualele
distrugeri accidentale ale acestora si a se evita accidentele sau incediile.
Lucrari de excavare
Conform C169/1988 – „Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale”, lucrarile de excavare se vor face astfel:
- la executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor existente
pe o distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile constructiilor invecinate;
- cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile
sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a
impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
- in cazul cand in aceeasi incinta se executa mai multe constructii apropiate, atacarea lucrarilor se va face
astfel incat sa se asigure executarea fundatiilor incepand cu cele situate la adancimea cea mai mare, iar
sapaturile sa nu influenteze constructiile sau instalatiile executate anterior si sa nu afecteze terenul de fundare
al viitoarelor lucrari invecinate (fundatii de masini etc.).
- sapaturile de lungimi mari pentru fundatii se vor organiza astfel incat, in orice faza a lucrului, fundul sapaturii
sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul executiei;
- sa va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de

pamant din zona lor de influenta, sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele
de constructie invecinate;
- nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiilor constructiilor sau
a unor masini sau instalatii grele;
- sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in niciun caz, profilul proiectat al
sapaturii. In acest scop sapatura sa va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta
executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual;
- dimensiunile in plan, cotele si gradul de planitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura
conditiile tehnologice, de securitate a muncii si calitate a lucrarilor in conformitate cu legislatia in vigoare;
- in cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietrisuri, terenuri stancoase, etc), lucrarile de sapatura se
executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect.
- sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la:
- 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive;
- 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
- in cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii
malurilor:
- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
- pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la
marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pana la 1,00 m adancime, distanta se poate lua egala
cu adancimea sapaturii;
- se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental.
- sapaturile cu pereti in taluz se pot executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
- pamantul are o umiditate natural de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca;
- sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp;
- panta taluzului sapaturii, definita prin tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala (tg B=h/b)
sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi date in tabelul
urmator:
Adancimea sapaturii
Natura terenului pana la 3 m mai mare de 3 m
tg B= h/b Tg B= h/b
nisip,pietris 1/ 1,25 1/ 1,50
nisip argilos 1/ 0,67 1/1
argila nisipoasa 1/ 0,67 1/ 0,75
argila 1/ 0,50 1/ 0,67
loess 1/ 0,50 1/ 0,75
Lucrari de umplutura
constructiilor civile si industriale”, lucrarile de umplutura se vor executa respectand urmatoarele prevederi:
- umpluturile se vor executa, de regula, din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura;
- se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, argile moi, cu continut
de materii organice, resturi de lemn, bulgari etc.;
- inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamant vegetal, iar suprafata
rezultata va fi amenajata cu pante de 1,0-1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii.
Conform C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, gradul
de compactare admisibil in functie de natura pamantului este:
Gradul de compactare admisibil, in functie de natura pamantului
Zone de terasament la care
Necoeziv Coeziv
Nr. se prescrie gradul de
Imbracaminti Imbracaminti
crt. compactare, in % fata de cel Imbracaminti Imbracaminti
semi- semi-
din proiect permanente permanente
permanente permanente
Primii 30 cm ai terenului
natural de sub un rambleu
1 cu inaltime (h) de:
h ≤ 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
In corpul rambleelor, cu
adancimea (h) sub patul
drumului:
2
h ≤ 0,50 m 100 97 100 97
0,5h ≤ 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
In deblee, pe adancimea de
3 100 100 100 100
0,30 m sub patul drumului
Conform „GE-026-97 – Ghid pentru executia compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor”, punerea in
opera a umpluturilor sub forma de strate elementare se va face respectand urmatoarele prevederi:
- punerea in lucrare a umpluturilor se face in strate elementare a caror grosime se stabileste pe baza studiului
geotehnic si in functie de utilajele folosite;
- materialul pus in lucrare este caracterizat prin urmatorii parametri tehnici: umiditate (de preferinta optima),
grosimea stratelor si numarul de treceri ale utilajului de compactare;
- in vederea definitivarii parametrilor tehnici de compactare, realizarea terasamentelor va fi precedata de
executarea unei piste experimentale pentru stabilirea umiditatii, grosimii stratelor si numarului optim de treceri
ale utilajelor efectiv folosite, pentru a putea obtine greutatile volumice in stare uscata stipulate in proiect si
valorile caracteristicilor geotehnice luate in calcul la dimensionarea lucrarii;
- pista experimentala poate fi realizata in ampriza constructiei sau in afara ei. Se recomanda executarea
pistei in ampriza constructiei pentru a putea fi inglobata in volumul de terasamente care se pun in opera;
- materialul este descarcat din autobasculante sau screpere, dupa care este asternut in strate, cu ajutorul
buldozerului la grosimea prevazuta si nivelat cu autogredere;
- in cazul in care umiditatea materialului nu corespunde cu cea indicata in proiect, aceasta se ajusteaza
prin umezire sau uscare, dupa care se trece la compactarea propriu-zisa.
Conform STAS 9850-89 Verificarea compactarii terasamentelor, gradul de compactare realizat in lucrare se determina
cu relatia:
𝛾𝑑
D= 100 (%)
𝛾𝑑,𝑚𝑎𝑥
in care,
γd – greutatea volumica a pamantului compactat in lucrare, in stare uscata, determinata in
laborator sau pe teren;
γd – greutatea volumica maxima a pamantului, in stare uscata, determinata in laborator pe probe
din pamantul utilizat in lucrare.
Nu se trece la executia lucrarilor de terasamente inainte ca executantul sa verifice pe piste experimentale situate, de
regula, pe amplasamentul lucrarilor, daca pot fi obtinuti parametrii de compactare impusi si daca sunt
corespunzatoare caracteristicile de compactare (grosimea stratului elementar, numarul de treceri ale utilajului de
compactare etc.)
Daca se constata ca sunt necesare modificari fata de proiect, impuse de conditiile de teren, executantul trebuie sa
sesizeze proiectantul si beneficiarul pentru a se lua masurile corespunzatoare.
Determinarea gradului de compactare D realizat in lucrare se va face conform STAS 9850-89, respectand urmatoarele
prevederi:
- determinarea greutatii volumice γ a pamantului compactat se face, dupa caz, in laborator conform STAS
1913/3-76 (metoda prin stantare, metoda prin imersare in mercur, metoda prin cantarire hidrostatica dupa
parafinare), sau pe teren conform STAS 1913/15-75 (metoda determinarii volumului cu nisip afanat, metoda
determinarii volumului cu apa si cu folie din material plastic, metoda topografica) sau conform STAS 1242/9-
76 (metode radiometrice);
OBS – Prevederile STAS 1913/15-75 pot fi aplicate si pentru pamanturile avand fractiuni sub 20 mm,
cu conditia ca adancimea gropii de verificare sa fie egala cu grosimea stratului compactat.
- in cazul in care determinarea greutatii volumice a pamantului se face in laborator, aceasta se stabileste pe
trei probe din fiecare punct de verificare, prelevate de la suprafata, mijlocul si baza statului compactat, iar
rezultatul se exprima prin media valorilor obtinute pe cele trei probe;
- daca determinarea se face cu utilizarea stantelor, este indicat ca acestea sa aiba volumul de 1000 cm 3;
pot fi folosite si stante mai mici si anume:
- pentru pamanturi coezive V=150 cm3 (Φmin=70mm);
- pentru pamanturi slab coezive V=250 cm3 (Φmin=70mm).
- grosimea peretelui stantei trebuie sa nu fie mai mare de 3 mm;
- in cazul folosirii stantelor cu volumul mai mic de 1000 cm 3 , se recolteaza cate doua probe pentru fiecare
nivel de prelevare, iar greutatea volumica se stabileste ca media valorilor obtinute pe cele sase probe;
- datele obtinute experimental se inregistreaza intr-un tabel, dat exemplificativ in anexa A.

- greutatea volumica in stare uscata γd a pamantului compactat intr-un punct de verificare, se determina
cu relatia:
𝛾
γ d= (kN/m3)
1+𝑤
in care
γ – greutatea volumica a pamantului compactat, in kilonewtoni pe metru cub,
determinata conform pct. 4.1.1;
w – umiditatea pamantului compactat, exprimata sub forma zecimala, determninata
conform STAS 1913/13-83.
- greutatea volumica a pamantului, in stare uscata γd,max se determina in laborator conform STAS 1913/13-83
(incercarea Proctor) sau conform STAS 1913/14-74 (incercarea prin rulare);
Conform „STAS 1913-1-82- Teren de fundare- Determinarea umiditatii”, umiditatea pamanturilor pe santier se realizeaza
astfel:
- determinarea umiditatii se va face pe o proba sau pe trei probe a caror masa totala va fi de:
- pentru pamant coeziv, aproximativ 75 g ;
- pentru nisip fin, aporximativ 100 g;
- pentru nisip mare, mijlociu, aproximativ 200 g;
- pentru pietris cu nisip, aproximativ 500 g;
- pentru pietris, aproximativ 1 kg;
- pentru bolovanis , 2...6 kg.
- in cazul pamanturilor preponderent nisipoase se poate folosi o singura proba de aproximativ 150 g.
- in cazu pamanturilor coezive se folosesc trei probe paralele de aproximativ 25 g ;
- aparatura:
- capsule, de preferinta metalice si cromate, numerotate si tarate, avand Ø10cm;
- spatula flexibila din otel;
- placa de azbest de 30x30 cm, grosime minima 4 mm, sau orice alt suport, necombustibil,
neaderent si cu conductibilitate termica mica;
- balanta termica CI II cu cursor, incarcare maxima 100 g, cu valoarea diviziunii in cg. sau balanta
corespunzatoare conform pct. 2.3.
- exsicator cu deshidratant adecvat, conform pct.2.3.
- reactivi:
- alcool metilic pur;
OBS – La utilizarea alcoolului meitilic, se vor avea in vedere normele de tehnica securitatii.
- mod de lucru:
- probele mari se impart in probe mai mici, corespunzator capacitatii capsulelor;
- niciodata nu se va proceda la arderea a mai mult de 50 g pamant;
- capsula cu materialul de incercat se cantareste imediat dupa prelevarea probei;
- se adauga o cantitate de alcool metilic care sa acopere epruveta de pamant faramitat cat mai
bine cu ajutorul spatulei;
- se aseaza capsula cu materialul astfel pregatit pe placa de azbest si se aprinde. In timpul arderii
se agita pamantul cu ajutorul spatulei.
- arderile se fac succesiv, numarul de arderi fiind conform urmatorului tabel; dupa fiecare ardere se aseaza
capsula sa se raceasca intr-un exsicator cu deshidratant adecvat;
Categorii de pamanturi Numar de arderi
Nisip cu pietris, nisip, nisip prafos, praf nisispos, praf 2
Nisip argilos, praf argilos, argila nisipoasa, argila
3
prafoasa
Argila, argila grasa 4
- dupa racirea finala se face cantarirea cat mai repede;
- umiditatea se calculeaza pe baza valorilor mu, md, mc, rezultate din cantarire, cu relatia:
𝑚𝑢 −𝑚𝑑
w= 100
𝑚𝑑 −𝑚𝑐
in care:
mu – masa materialului umed + tara recipientului, in g;

md – masa materialului uscat + tara recipientului, in g;
mc – tara recipientului, in g.
Daca determinarea s-a facut pe trei probe (pct. 2.2), umiditatea este media aritmetica a celor trei valori partiale
obtinute daca acestea nu difera intre ele cu mai mult de 2% (procente de umiditate); in caz contrar determinarea se
repeta.
In cazul pamanturilor necoezive, pamanturilor stratificate sau celor cu frecvente intercalatii (feruginoase, nisipoase,
argiloase), precum si pamanturilor cuprinzand frecvente impregnatii de gips sau substante organice, ce furnizeaza
abateri ale umiditatii peste cele prevazute mai sus, media aritmetica a determinarilor partiale se face in conditiile
datelor reesite din incercare, inscriind totodata observatia cuvenita in buletinul de analiza.
Lucrari de sprijiniri
Conform C169/1988 – Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale” lucrarile de sprijinire se realizeaza astfel:
- executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
- adancimea sapaturii depaseste conditiile indicate la pct 4.16., din C169/88;
- nu este posibila desfasurarea taluzului;
- cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz.
- alegerea sistemului de sprijinire trebuie facuta de proiectant, pe baza datelor cuprinse in studiile geotehnice
si a observatiilor de pe santier;
- dupa executarea mecanizata a sapaturilor, in cazul cand este necesara sprijinirea peretilor, suprafetele
acestora vor fi rectificate manual;
- dimensiunile in plan ale sapaturii trebuie sporite corespunzator cu grosimea sprijinirii si cu spatiul necesar
executarii lucrarilor propriu-zise de fundatii;
- tipul de sprijinire se va stabili in functie de natura terenului si dimensiunile sapaturii;
- pentru sprijinirea sapaturilor cu adancimi peste 5,50 m dimensiunile si elementele necesare executarii
sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de executie;
- sapaturile de fundatii cu pereti sprijiniti pe o anumita adancime a partii inferioare a gropii, iar partea
superioara executata in taluz se pot utiliza in cazul in care conditiile locale nu permit saparea in taluz pe
toata adancimea sau din considerente economice, in care caz adancimea de sprijinire se va stabili printr-
un calcul tehnico-economic;
- in cazul sprijinirii partiale a peretilor fiecarei portiuni i se aplica prescriptii tehnice specifice ei;
- intre partea superioara, cu peretii in taluz si partea sprijinita, trebuie lasata o bancheta orizontala de
0,50...1,00 m latime, in functie de inaltimea portiunii in taluz;
- executantul impreuna cu beneficiarul si proiectantul lucrarii vor stabili necesitatea renuntarii la recuperarea
elementelor de rezistenta ale sprijinirilor in cazul in care demontarea acestora prezinta pericol pentru
securitatea muncitorilor ce executa aceast operatie sau pentru stabilitatea constructiilor si instalatiilor
invecinate.
Conform „C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente”:
- la terminarea lucrarilor de sapaturi se va verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel
realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; in cazul depasirii oricarei dintre abaterile admisibile,
este interzisa inceperea executarii corpului fundatiilor inainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare
aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile;
- in toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita pentru proiect natura terenului nu
corespunde cu ceea avuta in vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita pe
baza unei dispozitii scrise a proiectantului;
- verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare
statica sau dinamica. Aceste probe se vor face cel putin cate una la fiecare 200 m 2 suprafata de sapatura
si minimum 3 pentru fiecare obiect;
- inainte de inceperea executarii corpului fundatiilor se va incheia un proces verbal de lucrari ascunse,
semnat de beneficiar, constructor si proiectant; in procesul verbal se vor inscrie si toate modificarile introduse
fata de proiect.
Executia pe timp friguros

Conform „C16/1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente”,
executia lucrarilor de constructii pe timp friguros se realizeaza astfel:
- executia va incepe dupa dezghetarea naturala a stratului superficial;
- la sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat, pentru a nu se forma gheata in jurul
punctului de lucru si pentru a impiedica infiltrarea apei sub talpile de fundatie;
- transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de inceperea inghetului;
- umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se
respecta urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditiile de realizare Temperatura Durata
Saparea, transportul, asternerea in umplutura si compactarea Durata totala de
+1 0C
pamantului neinghetat executie
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care
+1 0C Durata de sapare
terenul nu este inghetat
Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior In momentul
+1 0C
neinghetat asternerii stratului
- la atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel, executarea umpluturilor se opreste luandu-se masuri
de protejare a suprafetelor de capete cat si a celor realizate prin umplutura;
- toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren,
activitatea care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de
lucrare sa fie complet terminata;
- la asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi
subtiri de 20cm si se va alterna cu compactarea lor.
Verificarea calitatii lucrarilor. Abateri admise

Conform „C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente”:
- abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect sunt :
- pentru sistematizari verticale : mediu – 10%; minim – 15%;
- jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli : mediu – 5%; minim -8%;
- la santuri de conducte : mediu – 5%; minim 8%.
- inaintea inceperii lucrarilor trebuie verificata existenta PV predare-primire amplasament, a bornelor de
reper, a studiului geotehnic cu informatii despre stratificatia terenului, grosimea naturala, coeziunea si
umiditatea straturilor, cota apelor subterane si a detaliilor de executie;
- la terminarea lucrarilor de sapaturi se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel
realizate si natura terenului;
- se vor executa probe de laborator pentru materialele de umplutura conform instructiunilor inginerului
geotehnician, rezultatele investigatiilor de laborator transmitandu-se contractorului.
Conform STAS 9824/1-75, tolerantele admise:
- la trasarea constructiilor pe orizontala pentru lungimi sunt prevaute in urmatorul tabel:
Lungimi in m
25 50 100 150 200 250
Tolerante in cm
Tolerante coordonate rectangulare T/d1 ±2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±5
Nota: Pentru lungimi intermediare, tolerantele se stabilesc prin interpolare.
Tolerantele prevazute in tabelul de mai sus se majoreaza, in functie de panta terenului, cu suporturile din tabelul
urmator:
Panta terenurilor (p) in grade p≤3 3<p≤10 10<p≤15 p>15
Sporul de panta % zero 25 50 100
- pentru unghiuri, toleranta de trasare este ±1º;
- la trasarea reperului de cota ± 0,00 este de ±1 cm.
COFRAJE
Legislatie de referinta:
- NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrarilor din beton;
- C11-1974 – Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje;
- C162 -1973 – Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din
beton monolit la cladiri;
- C41-1986 – Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante;
- C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
Conditii tehnice generale:

Conform „NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrarilor din beton”, conditiile generale pe care trebuie sa la
indeplineasca cofrajele sunt:
- asiurarea conformitatii cu proiectul in ceea ce priveste pozitia, forma si dimensiunile volumului cofrat,
rezistenta, stabilitatea si indeformabilitatea, precum si integritatea sectiunii din beton, se realizeaza prin:
- utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj;
- realizarea corespunzatoare a sustinerilor si legaturilor;
- realizarea etanseitatii;
- aplicarea agentilor de decofrare corespunzatori;
- stabilirea si aplicarea corespunzatoare a modalitatilor si a etapelor de decofrare.
- utilizarea agentilor de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate pe baza
specificatiilor de produs ale producatorilor, care trebuie sa contina, dupa caz, prevederi privind domeniul
de utilizare, precum si conditii si metode de aplicare;
- agentii de decofrare se aplica dupa ce cofrajele au fost curatate in prealabil; aplicarea se efectueaza,
tinand seama de perioada programata pentru turnarea betonului si de perioada si/sau conditiile in care
agentii de decofrare sunt eficace;
- asigurarea curatarii cofrajelor (a spatiului in care se toarna betonul), este fundamentala pentru respectarea
cerintei esentiale privind rezistenta mecanica si stabilitatea elementelor/ structurii din beton, beton armat si
beton precomprimat. Pentru asigurarea curatarii cofrajelor sunt de luat in considerare doua situatii:
- situatia in care spatiul cofrat este accesibil direct pana la fundul cofrajului, caz in care verificarea
si curatarea imediat inaintea turnarii betonului se poate efectua cu usurinta;
- situatia in care spatiul cofrat nu este accesibil direct pana la fundul cofrajului (spre exemplu, stalpi,
pereti etc), caz in care, pentru verificare si curatare imediat inaintea turnarii betonului trebuie
prevazute, la partea de jos a cofrajului, dar si in alte zone, daca este cazul, ferestre de curatare,
astfel:
- dimensiunile sa permita accesul pentru curatare;
- distanta dintre acestea sa fie astfel incat sa poate fi realizat accesul pe intreg volumul
cofrat;
- sa permita defacerea si, mai ales, fixarea la loc si etansarea corespunzatoare.
Conform C11-1974 – Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje, ordinea de cofrare a diferitelor elemente de constructii este:
- la fundatiile continue, se traseaza mai intai axul longitudinal pe fundul santului (sapaturii), fata de care apoi
se va trasa pozitia fetelor interioare ale panourilor de cofraj;
- la fundatiile izolate, pe fundul sapaturii se traseaza cele doua axe perpendiculare ale fiecarei fundatii in
parte, in raport cu care se traseaza apoi pozitia fetelor interioare ale panourilor de cofraj;
- fixarea cofrajelor la fundatii (continue sau izolate) se va face cu montanti, proptele, tarusi, distantieri etc.,
dupa ce in prealabil s-a verificat pozitia cofrajelor in raport cu prevederile proiectului;
- cofrarea peretilor cu panouri se executa in urmatoarea ordine:
- se traseaza axele peretilor si conturul lor;
- se fixeaza talpile de rezemare si aliniere;
- se monteaza panourile de cofraj pentru una din fetele peretelui incepand cu panoul de la
intersectie si pe masura ce se executa montarea, fiecare panou de cofraj se asambleaza de cel
montat anterior cu ajutorul unor cleme din otel beton, se introduc si piesele ce asigura
coplaneitatea panourilor si se sprijina provizoriu cu proptele;
- se monteaza armatura peretelui;
- se fixeaza cutiile si ramele pentru goluri;
- se monteaza panourile de cofraj pe cea de-a doua fata a peretelui;
- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua fata a peretelui se
monteaza distantierii prin care se introduc tirantii;
- se monteaza scheletul de sustinere (montanti, rigle, moaze) si se fixeaza cu tirantii;
- se verifica verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului cu plumb si se face proptirea in pozitie
definitiva.
- montarea cofrajelor din panouri pentru stalpi se executa in urmatoarea ordine:
- se traseaza axele perpendiculare si conturul stalpului fixandu-se rama de trasaj;
- se monteaza armatura;
- se curata baza stalpului;

- se monteaza cofrajul gata asamblat si prevazut cu sipcile triunghiulare de tesire a colturilor;
- se sprijina provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor;
- dupa verificarea pozitiei si verticalitatii se strang definitiv calotii si se fixeaza definitiv proptelele.
- in cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curatirea bazei stalpului se face ca ultima operatie. In cazul
asamblarii la fata locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se monteaza inaintea armaturii, sprijinindu-se
provizoriu, iar dupa montarea armaturii cofrajul se incheie cu cea de-a patra latura;
- montarea esafodajelor de sustinere a cofrajelor pentru plansee (grinzi, nervuri, placi) se face in urmatoarea
ordine:
- se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi, palei etc);
- se amplaseaza elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
- se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi extensibile etc);
- se verifica pozitia si dimensiunile, operandu-se corecturile necesare.
- strangerea definitiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea
cofrajelor;
- montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi si nervuri se face in urmatoarea ordine:
- pe esafodajul stabilit de proiectant (pct. 1.6) si executant conf. pct. 4.10 se fixeaza pe traverse
cofrajul pentru fundul grinzii sau nervurii, verificandu-se cu atentie cota, rectiliniaritatea si
orizontalitatea;
- se monteaza panourile fetelor laterale;
- in cazul unor grinzi inalte, dupa cofrarea unei fete laterale se monteaza armatura;
- se consolideaza cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la partea
superioara tiranti de strangere trecuti prin distantieri.
- montarea cofrajelor din panouri pentru placi se face in urmatoarea ordine:
- se monteaza panourile de inventar si eventualele panouri de completare pe esafodajul pregatit
conf. pct. 4.10. corespunzator planului de panotaj, luand masuri menite sa impiedice deplasarea
orizontala a panourilor in timpul turnarii betonului;
- se completeaza conform aceluiasi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare
decofrarii;
- se verifica cotele intradosului placii si orizontalitatea acestuia.
Tolerantele de executie admise pentru lucrarile de cofraje sunt:

Conform - C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente,
tolerantele de executie admise pentru lucrarile de cofraje sunt:
- la fundatii:
- lungime ±15mm
- latime ± 6mm
- inaltime ±10mm
- la placi:
- lungime/latime ±10mm
- grosime ± 3mm
- inclinare fata de pozitia din proiect: max. 2mm/m, <10mm in total
- la grinzi:
- lungime ±10mm
- sectiune ± 3mm
- inclinare fata de pozitia din proiect: max. 2mm/m, <10mm in total
- la pereti (elevatie):
- lungime ±10mm
- inaltime ±10mm
- grosime ± 3mm
Decofrarea
indeplineasca cofrajele sunt:
- elementele pot fi decofrate in cazul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea prelua,
integral sau partial, dupa caz, solicitarile pentru care acestea au fost proiectate;
- trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care, dupa decofrare, suporta aproape
intreaga solicitare prevazuta prin calcul,
- se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra:
- partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum
25 N/mm2, astfel incat sa nu fie deteriorate fetele si muchiile elementelor;
- cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se pot indeparta, mentinand sau remontand popi de
siguranta, numai in conditiile in care rezistenta la compresiune a atins, fata de clasa, urmatoarele
procente:
- 70% pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
- 85% pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;
- indepartarea popilor de siguranta se face la termenele stabilite in proiect; nu este permisa indepartarea
popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se decofreaza sau la care se toarna betonul;
- stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie, in vederea decofrarii, se face prin incercarea
epruvetelor de control, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza (a se
vedea anexa H, tabelul H1). La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetelor de control trebuie sa se tina
seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din element
(evolutia diferita a caldurii in beton in cele doua situatii, tratarea betonului etc.), precum si fata de rezistenta
determinata prin incercari conf. SR EN 206-1 si SR EN 12390-3.
- in cazurile in care existe dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda incercari nedistructive; in
tabelele 17, 18 si 19 se prezinta recomandari cu privire la termenele minime de decofrare si indepartare a
popilor de siguranta, precum si la termenele orientative de incercare a epruvetelor de beton in vederea
stabilirii rezistentei betonului, in functie de temperatura si de viteza de dezvoltare a rezistentei betonului;
- recomandari cu privire la termenele minime de decofrare a fetelor laterale, in functie de temperatura
mediului si de viteza de dezvoltare a rezistentei betonului, sunt date dupa cum urmeaza:
- pentru fetele laterale, in tabelul urmator (tabelul 17, pct.11.7.3, NE012/2-2010):
Temperatura mediului (ºC)
Evolutia
+5 +10 +15
rezistentei betonului
Durata de turnare (zile)
Lenta 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
- pentru fetele inferioare ale cofrajelor, cu mentinerea popilor de siguranta, in tabelul urmator
(tabelul 18, pct.11.7.3, NE012/2-2010):
Dimensiunile Temperatura mediului (ºC)
deschiderii +5 +5 +5 +5 +5 +5
elementului Evolutia rezistentei betonului
Lenta Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 6 5 4 5 5 3
≥ 6,0 m 10 8 6 6 5 4
- pentru indepartarea popilor de siguranta, in tableul urmator (tabelul 19, pct.11.7.3, NE012/2-2010):
Temperatura mediului (ºC)
Dimensiunile +5 +10 +15 +5 +10 +15
deschiderii Evolutia rezistentei betonului
elementului Lenta Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 18 14 9 10 8 5
6,0 ... 12,0 m 24 18 12 14 11 7
≥ 12,0 m 36 28 18 28 21 14
Nota:
- Duratele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executare (in
functie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) in momentul in care elementele au atins rezistentele
minime indicate in functie de tipul de element si dimensiunile deschiderilor;
- Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5ºC, atunci durata minima de decofrare se prelungeste
cu durata respectiva.
- in cursul operatiei de decofrare trebuie respectate urmatoarele reguli:
- desfasurarea operatiei trebuie supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru; in
cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea
constructiei decofrate, se sisteaza demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea

masurilor de remediere sau consolidare;
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand
simetric catre reazeme;
- slabirea pieselor de descintare (pene, vinciuri) se face treptat, fara socuri;
- decofrarea sa face astfel incat sa se evite preluare brusca a incarcarilor de catre elementele care
se decofreaza, precum si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si
sustinerilor acestuia.
- in termen de 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se face o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, de catre conducatorul punctului de lucru, reprezentantul
investitorului si de catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), incheiandu-se un proces-verbal
in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventuale defecte constatate; este interzisa
efectuarea de remedieri inainte de efectuarea acestei examinari.
In cazul constatarii unor defecte, remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul proiectantului,
conform prevederior din C149-87 – Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton armat.
Conform „C149-87 – Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si
beton armat”, defectele de executie constatate la decofrarea elementelor se clasifica conform tabelului urmator
(tableul 1, C149-87):
Tipul de defect Caracterizarea defectului Procedeul de
Nr. crt
Descriere Notatie Adancime (cm) Suprafata (m2) remediere
Defecte de suprafata
pasta de ciment
1 Segregari sau pori la DS max 1 oricare
conf. 2.7.
suprafata elementului
Defecte in stratul de
mortar de
acoperire a armaturilor:
2 DSA 1...4 oricare ciment conf.
segregari sau desprinderi
pct. 2.8.
de beton
Defecte de adancime si max 1/4 din
beton de
3 suprafata redusa: DASR grosimea
ciment conf. max 0,3 m2
segregari, goluri elementului
pct. 2.9.
max 1/4 din
- injectare cu
peste 0,3 m2 grosimea
pasta de ciment
elementului
conf. pct. 2.11
Defecte de adancime sau
4 si/sau suprafata mare : DASM peste 1/4 din - betonare in
segregari, goluri grosimea oricare exces conf. pct.
elementului 2.12. sau
- torcretare
conf. pct. 2.13
Remedierile cu amestecuri pe baza de ciment se executa la temperaturi ale mediului ambiant de minimum +10 ºC.
Suprafata remediala se va mentine in stare umeda minimum 7 zile, prin stropirea periodica, acoperire cu prelate
umede, folii sau prin aplicarea de pelicule de protectie.
Remedierea defectelor se va face conf. C149-87, respectand urmatoarele prevederi pentru fiecare tip de defecte:
- Defecte de suprafata (DS)
- lucrari pregatitoare:
- perierea zonei cu o perie de sarma;
- curatirea cu un jet de aer;
- umezirea zonei astfel incat sa fie saturata de apa.
- compozitia pastei de ciment pentru remediere (unitati de volum) este urmatoarea:
- ciment ............................... 1 parte
- poliacetat de vinil D 50 ... 0,3 parti
- apa .....................................0,3...0,4 parti
- nota - in situatiile in care nu se dispune de poliacetat de vinil se admite utilizarea
compozitiei: ciment 1 parte si apa 0,4...0,5 parti.
- prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat
apa, amestecand pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consostenta necesara
punerii in lucrare;
- in cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se
omogenizeaza pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce cimentul si se
continua amestecarea; sa adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei necesare;
- punerea in lucru : se aplica pe zone cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria
sau spaclul.
- Defecte in stratul de acoperire a armaturilor (DSA)
-defectele in stratul de acoperire a armaturilor constau in segregari sau desprinderi de beton, cu
adancimea de 1÷4 cm, pe oricare suprafata se vor remedia conf. cu pct. 2.8 din C149-87
respectandu-se urmatoarele operatii:
- desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar;
- curatarea cu jet de aer;
- umezirea betonului cu apa pana la saturare;
- lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa zvantarea suprafetei de beton ce
urmeaza a fi reparate.
- compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
- ciment 1 parte;
- nisip 0..3mm 2 parti;
- apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului aplicat
sa-si mentina pozitia;
- In compozitia mortarului se poate adauga max. 0.2 parti poliacetat de vinil D50.
- prepararea mortarului:
- se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga apa treptat, amestecandu-se
in continuare pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara
punerii in lucrare;
- in cazul utilizarii adaosului de poliactetat de vinil, acestsa se va dilua cu 50% din apa,
dupa care se vor introduce cantitatile de nisip si ciment; se continua amestecarea ca mai
sus, completandu-se apa pana la consistenta necesara;
- punerea in lucru:
- se aplica mortarul in straturi de max. 15mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare.
- Defecte de adancime si suprafata redusa (DASR)
- defectele de adancime si suprafata redusa constau in segregari si goluri, cu adancimea max. 1/4
din grosimea elementului, pe o suprafata de max. 0,30 m2. Pentru remediere se va aplica BETON DE
CIMENT, de clasa C25/30 cu ciment tip I-42.5, conf. pct. 2.9 din C149-87 respectandu-se
urmatoarele operatii:
- indepartarea betonului necorespunzator, prin spargere cu spitul;
- corectarea formei golului, asfel incat sa se asigure posibilitatea unei corecte completari
cu beton nou;
- curatarea zonei cu jet de aer;
- umezirea betonului pana la saturare;
- lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa zvantarea suprafai de beton ce
urmeaza a fi reparata.
- daca nu se asigura beton de la statiile de betonare atunci compozitia betonului de completare(in
volume) va fi urmatoarea:
- ciment 2 parti
- agregate sort 0-3 mm 1 parte
3-7 mm 1 parte
7-16 mm 1 parte
- apa 1/2 ... 3/4 parti
- punerea in lucru se va face in urmatoarele etape:
- se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de vinil pe suprafata de beton
prin pensulare in doua straturi, la un interval de 5...20 minute intre ele;
- dupa zvantarea ultimului strat, zona de reparat se umple cu beton; punerea in lucru se
va face in straturi, prin presare;
- daca grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va monta un cofraj care sa permita
introducera vibratorului in interior, iar betonarea se va face in exces (vezi fig. 3 din normativ
C149-87);
- decofrarea se va face dupa 24 ore, iar imediat dupa aceasta operatie se va indeparta
betonul in exces prin spituire usoara.
- repararea defectelor mari poate necesita utilizarea betonarii in cofraje sau utilizarea tehnicii
torcretarii.
- in cazul in care, dupa efectuarea lucrarilor de decopertare a betonului degradat, se constata ca
dimensiunile si adancimea acestora nu se inscrie in limitele admise din normativul C149-87 se va
informa proiectantul structurii de rezistenta pentru adoptarea masurilor de interventie.
- Defecte de adancime si/sau suprafata mare (DASM)
- defectele de adancime si/sau suprafata mare constau in segregari si goluri, cu adancimea max.
1/4 din grosimea elementului, pe o suprafata mai mare de 0,30 m2 sau cu adancimea mai mare de
1/4 din grosimea elementului. Pentru remediere se poate interveni cu injectare cu pasta de ciment
conf. pct. 2.11., betonare in exces conform pct. 2.12 sau torcretare conform pct. 2.13.
- procedeul de remediere prin injectare cu pasta de ciment
- stabilirea zonelor ce urmeaza a fi injectate prin:
- examinarea vizuala si eventuale sondaje;
- probe cu apa pentru recipienti, marcandu-se portiunile in care se
constata exfiltratii;
- incercari cu ultrasunete in cazul elementelor de structura si a
fundatiilor; in acest caz, vitezele de propagare sunt mai mari cu 300m/s
fata de zonele de beton compact;
- stabilirea locurilor orificiilor de injectare, astfel incat sa fie dispuse la distanta de
20-60cm, in functie de porozitatea zonei; orificiile vor fi amplasate pe toate fetele
accesibile ale elementului;
- pregatirea tubului IPV sau PVC de 5..7 cm lungime in functie de procedeul de
remediere ales (manual sau cu pompa);
- tencuirea intregii suprafete segregate pe toate fetele accesibile cu mortar de
ciment de compozitie 1:3 (ciment:nisip) in grosime de 1cm, aplicat in min.2
straturi; in jurul tuburilor se aplica mortarul intr-un strat de 3cm; in cazul injectarii
cu pompa, dupa 3 ore de la tencuire se extrag tuburile; la injectarea manuala
tuburile raman in orificii, in ele introducandu-se seringa;
- in anumite situatii, cand zonele segregate sunt de adancimi mari, se creeaza
prin perforare cu masina rotopercutanta orificii de injectare cu 10..20cm si
adancime de 25..40% din grosimea elementului, dupa care se continua cu
etapele de pregatire a tuburilor si a tencuirii;
- cu circa 24 h inainte de inceperea injectarii se va face verificarea continuitatii
dintre punctele de injectare, introducandu-se in orificii apa sau aer sub presiune.
- compozitia pastei de ciment se stabileste prin incercari preliminare de laborator,
urmarindu-se caracteristicile:
- fluiditate: 13-15 sec.;
- sedimentare sub 15ml;
- orientativ raportul A/C=0.5;
- determinarea caracteristicilor pastei de ciment:
- fluididatea:
- se determina prin masurarea timpului de scurgere a pastei de ciment
printr-o palnie metalica conform normativului C149-87, cap. 2.11.3,
Fig.1.
- verificarea palniei se face cu apa si se considera corespunzatoare
daca timpul de scurgere a apei este de 11’’ 2/10 ± 0’’ 2/10. Daca
timpul de scurgere este mai mic sau mai mare se va ajusta in
consecinta orificiul interior. La determinarea timpului de scurgere a
apei sau a pastei de ciment palnia va fi complet umpluta.
- sedimentarea:
- se determina prin masurarea cantitatii de apa ce se separa din pasta
de ciment tinuta in repaus intr-un cilindru gradat de sticla de 500 ml
capacitate nominala (STAS 4095-82).
- cilindrul se aseaza intr-un loc ferit de vibratii sau de socuri si se umple
pana la diviziunea corespunzatoare gradatiei de 500 ml, dupa care se
acopera cu un capac.
- dupa 2 ore cantitatea de apa separata se masoara cu ajutorul unui
cilindru gradat.
- Prepararea pastei de ciment:
- in cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa,
amestecand pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta
necesara punerii in lucrare.
- in cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din
apa si se omogenizeaza pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se
introduce cimentul si se continua amestecarea; se adauga in continuare apa
pana la obtinerea consistentei necesare.
Punerea in lucru:
- se incepe injectarea de la orificiul amplasat cel mai jos si se continua din
aproape in aproape pana se ajunge la orificiul amplasat cel mai sus. In cazul
suprafetelor orizontale, injectarea va incepe de la orificiul amplasat la o
extremitate a defectului si continua din aproape in aproape pana la cealalta
extremitate.
- injectarea cu seringa consta in:
- se incarca seringa cu pasta de ciment;
- se fixeaza capul seringii in stut si se impinge incet pistonul;
- operatiunea se considera terminata pentru un orificiu de injectare,
dupa ce se constata aparitia pastei de ciment intr-unul din orificiile
apropiate. Se astupa cu un dop orificiul respectiv si se continua prin
orificiul imediat urmator.
- injectarea cu pompa consta in:
- se alimenteaza pompa cu pasta de ciment; la introducerea pastei de
ciment se foloseste o sita cu ochiuri de 1…2 mm pe latura, pentru a
indeparta eventualele impuritati existente in amestec;
- se porneste pompa pana la aparitia pastei de ciment la capatul
stutului, dupa care pompa se opreste;
- se introduce stutul in orificiul de injectare si se strange piulita de
etansare;
- se porneste pompa si se urmareste permanent manometrul acesteia,
astfel incat sa nu se depaseasca presiunea de 20 atm., caz in care se
opreste functionarea ei. Daca dupa oprirea pompei presiunea scade,
atunci injectarea decurge in bune conditii. Se reporneste pompa cand
presiunea atinge 5 atm;
- operatiunea de injectare se considera terminata pentru un orificiu de
injectare, dupa ce se constata aparitia pastei de ciment intr-unul din
orificiile apropiate. Se astupa cu un dop orificiul respectiv si se continua
injectarea prin orificiul imediat urmator;
- daca la inceperea operatiei de injectare presiunea creste
instantaneu, atingandu-se 20 atm., si dupa oprirea pompei nu se
constata scaderea presiunii, rezulta ca s-a format un dop de ciment in
orificiul de injectare. In acest caz se spala orificiul cu apa sub presiune
pentru a indeparta dopul format, dupa care se reia injectarea .
- procedeul de remediere prin betonare in exces
- Lucrarile pregatitoare se executa conform C149-87, pct. 2.9.1 la care se adauga
operatia de montare a cofrajului, asigurandu-se etanseitatea, posibilitatea de patrundere
a vibratorului si depasirea cu 10...15 cm a marginii superioare a zonei de remediere(C149-
87, pct. 2.12 fig. 2,3 si 4);
- Compozitia betonului se stabileste conform Normativului C 140-86 pentru clasa de beton
stabilita de proiectant;
- Prepararea betonului se face conform Normativului C 140-86;

- Verificarea caracteristicilor betonului se face prin determinarea rezistentei conform STAS
1275-81.
- procedeul de remediere prin torcretare
- Lucrarile pregatitoare se executa conform pct. 2.12.1.;
- Torcretarea se executa conform Instructiunilor tehnice C130-78.
ARMATURI
- ST009-2011: Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de
performanta;
- STAS 438/1-2012 : Produse de otel pentru armarea betonului. Partea 1: Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice de calitate;
Pentru otelurile fabricate in strainatate sunt necesare:
- certificatul de garantie emis de producator;
- agrementul tehnic eliberat de autoritatile romane abilitate, conform reglementarilor in vigoare;
- C28-1999: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton;
- P59-1986: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton;
- NE 020-2003: Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutata-beton;
- GE 040-2001: Ghid privind utilizarea metodei electromagnetice la determinarea parametrilor de armare a
elementelor existente din beton armat;
- ST 043-2001: Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pentru ancorarea in beton cu
sisteme mecanice si metode de incercare;
- ST 042-Specificatie tehnica privind ancorarea armaturilor cu rasini;
- NP 093-2003: Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste diferite si a conectorilor
pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari;
- SR EN 1992-1-1: Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru
cladiri;
- SR 438-3:2012 – Produse de otel pentru armarea betonului. Partea 3 – Plase sudate;
- SR EN 10244-2:2009 – Sarme si produse trefilate din otel. Acoperiri metalice neferoase pe sarma de otel.
Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc;
- NE 012-2-2010 – Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton;
- NE 012-2-2010 – Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton; (Anexele C si D)
Tipurile de armaturi utilizate sunt:

Conform „ST009-2011: Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de
performanta”, cerintele specifice pentru produsele din otel sunt (pentru armaturi utilizate in elemente si structuri din
beton armat):
- principalele cerinte obligatorii pentru produsele din otel pentru armaturi utilizate in elemente din beton
armat se refera la:
- caracteristicile mecanice :
- caracteristicile de tractiune:
- limita de curgere Re (Rp0,2);
- rezistenta la tractiune Rm;
- raportul Rm/Re (Rp0,2);
- alungirea totala la forta maxima Agt;
- alungire la rupere An.
- forta de forfecare a imbinarilor sudate sau mecanice (Fs;Fw;Fd);
- comportarea la oboseala;
- aptitudinea la indoire;
- aderenta si geometria suprafetei:
- geometria suprafetei otelurilor cu nervuri fR;

- geometria suprafetei otelurilor cu amprente fP;
- sudabilitatea si compozitia chimica (pe otel lichid);
- dimensiuni, masa si tolerante:
- diametre, sectiuni;
- mase pe metru liniar si tolerante;
- lungimea barelor;
- masa colacului;
- dimensiunile plaselor sudate;
- dimensiunile carcaselor cu zabrele.
- categoriile de rezistenta pentru produsele din otel pentru armaturi, in functie de valoarea caracteristica a
limitei de curgere, sunt in conformitate cu tabelul urmator (tabelul 1, ST009-2011):
Limita de curgere Re (Rp0,2)
Categoria de rezistenta
(N/mm2)
1 240
2 340
3 400
4 450
5 500
6 600
In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat
otelul sau cea care asigura desfacerea astora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel
cf. ST009-2011 sau STAS438/1-2012, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator si impreuna cu acordul scris al proiectantului.
Categoriile de ductilitate in functie de alungirea la forta Agt, alungirea la rupere An, precum si de raportul Rm/Re (Rp0,2),
(rezistenta la tractiune/limita de curgere) sunt in conformitate cu tabelul nr. 2. In absenta unei specificatii tehnice
armonizate sau agrement tehnic european) se admit urmatoarele valori:
Categoria de ductilitate Alungirea la forta maxima Agt Alungirea la rupere An Raportul Rm/Re (Rp0,2)
As min. 1.5 min. 6.0 min. 1.03
A min. 2.5 min. 6 min. 1.05
B min. 5.0 min. 10 min. 1.08
min. 1.15
C min. 7.5 min. 16
max 1.35
min. 10 min. 20 min. 1.25
Cs
min. 7.5 min. 16 min. 1.25
Categoriile de aderenta in functie de geometria suprafetei sunt stabilite astfel:
- pentru produse netede: produsele fara nervuri, precum si cele cu nervuri avand suprafata relativa a nervurii f R mai
mica decat valorile din tabelele de mai jos;
- pentru produse de inalta aderenta: produse cu nervuri, avand suprafata relativa a nervurii fR cel putin egala cu
valorile din tabelele de mai jos;
Valorile minime ale suprafetei relative a nervurii fR pentru otelul beton cu nervuri, livrat sub forma de bare si colaci sunt
in conformitate cu tabelul de mai jos:
Diametrul nominal
6 ≤8 ≤10 ≤11...≤40
(mm)
Suprafata relativa a
0.039 0.045 0.052 0.056
nervurii fR
Valorile minime ale suprafetei relative a nervurii fR pentru sarmele din alcatuirea plaselor sudate si carcaselor cu zabrele
sunt in conformitate cu tabelul nr. 3.2
Diametrul nominal
4...4,5 5...6 6,5...8,5 11...12
(mm)
Suprafata relativa a
0.036 0.039 0.045 0.056
nervurii fR
Livrarea otelului pentru armaturi

Conform „NE 012-2-2010 – Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton” livrarea otelului beton se va face respectand prevederile
in vigoare si va fi insotita de certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de
aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificatele de garantie corespunzatoare loturilor pe care le
livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:
- fiecare colac, fiecare legatura de bare sau plase sudate, fiecare carcasa sudata, trebuie sa poarte o
eticheta durabila, bine atasata, care sa contina:
- denumirea producatorului;
- tipul si clasa produsului;
- numarul lotului si al colacului/legaturii;
- marcajul de conformitate;
- stampila controlului de calitate.
- documentele care insotesc livrarea produselor trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii cuprinse
in declaratia de conformitate eliberata de producator, inclusiv o copie dupa acest document:
- numele si adresa producatorului;
- numarul certificatului de conformitate, atasat;
- referinte la caracteristicile produsului:
- numarul standardului de produs;
- tipul si clasa produsului;
- dimensiunea;
- limita de curgere;
- rezistenta la rupere;
- alungirea la forta maxima si la rupere;
- continutul de carbon echivalent pe otel lichid.
- date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legaturii.
Prin tipul produsului se intelege forma suprafetei:
- neted;
- cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil.
Lungimi de livrare sunt conform tabelului urmator (tabelul 5, NE 012-2-2010):
Lungimi Abateri limita (mm)
De fabricatie: 6 m pana la 18 m.
Se admit, pana la 10% din cantitatea livrata, bare cu -
lungimi de 2 m pana la 6 m
Fixe sau multiple : 6 m pana la 12 m
Se admit, pana la 10% din cantitatea livrata, bare cu ±100
lungimi de 4 pana la 11 m, ambalate separat
Nota: Barele de otel beton cu lungimi fixe sau multiple se executa pe baza acordului intre parti si se specifica in
contract.
Transportul si depozitarea otelului pentru armaturi

precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton”:
- marcarea, livrarea, transportul, manipularea si depozitarea produselor pentru armaturi trebuie sa se faca
astfel incat sa nu se modifice caracteristicile acestora; produsele pentru armaturi trebuie depozitate separat
pe tipuri, clase si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii, inclusiv prin ventilarea spatiilor;
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte substante;
- accesul si identificarea usoara a fiecarui sortiment.
- suprafata produselor pentru armaturi nu trebuie sa fie acoperita cu rugina neaderenta si nici cu substante
care pot afecta negativ otelul, betonul sau aderenta intre ele.
- proiectantul va preciza in proiect, tipul si clasa produselor care trebuie sa fie utilizate, precum si diametrul
barelor si forma armaturilor, notate distinct si unitar in tot cuprinsul proiectului;
- in cazurile in care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect,
modificarile privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiecatantului (dispozitie
de santier, care face parte din proiect si intra in cartea tehnica a constructiei)
Controlul calitatii armaturilor

Calitatea produselor de armatura va fi verificata conform actelor normative in vigoare. Pentru fiecare
cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control de calitate va consta din :
- examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise
in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
- verificarea dimensiunilor sectiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere);
- verificarea prin indoire la rece.
In cazurile in care nu exista certitudine asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea
caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si la sudabilitate (pentru otelurile la care vor fi facute imbinari
sau innadiri sudate). In aceleasi conditii calitatea plaselor sudate si a sudurilor se va verifica prin incercari pe epruvete
precum si prin incercari pe plase, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare.
Fasonarea armaturilor
- inainte de a trece la fasonarea armaturii executantul trebuie sa analizeze posibilitatea de a realiza armarea
conform prevederilor din proiect (privind, in special, montarea si fixarea barelor, innadirile barelor, dar si
turnarea si compactarea betonului) si sa solicite, daca este necesara, reexaminarea, impreuna cu
proiectantul, a prevederilor din proiect;
- fasonarea armaturii se poate face de catre executant (in atelierele proprii si/sau la fata locului, pe santier)
sau prin comandarea acesteia, de catre executant, la un prelucrator specializat in fasonarea armaturii;
- fasonarea armaturii se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare in ceea ce priveste
echipamentul tehnologic utilizat si personalul care executa aceasta activitate.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect (tipul otelului si/sau diametrele) se va face numai cu acordul proiectantului
(din punct de vedere tehnic) si al beneficiarului (din punct de vedere al costurilor suplimentare care ar putea rezulta
din aceasta operatie).
In cazul fasonarii armaturii prin comanda la un prelucrator, se aplica urmatoarele conditii:
- executantul, care emite comanda, trebuie sa trasnsmita prelucratorului toate datele din proiect privind
armatura;
- incercarile produselor pentru armaturi, conf. pct. 8.1.7.c., vor fi efectuate de cel care aprovizioneaza
produsele si rapoartele de incercare cu rezulatatele obtinute vor face parte din documentele care insotesc
armatura fasonata;
- prelucratorul va insoti armatura fasonata de declaratia de conformitate care trebuie sa se refere la :
- certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate in copie;
- declaratia ca au fost respectate toate prevederile proiectului in ceea ce priveste: produsele
utilizate, forma si dimensiunile armaturilor, precum si conditiile de fasonare;
- armatura fasonata va fi receptionata de executant, pe baza prevederilor din proiect, receptie care are in
vedere si existenta documentelor si marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate ( a se vedea
si subcap. 8.5)
Armatura fasonata in atelier (la executant sau prelucrator) poate fi livrata, pentru montare, fie sub forma de elemente
separate, fi asamblata in carcasa:
- in primul caz, elementele de acelasi tip vor fi depozitate in pachete separate, etichetate, astfel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana la montarea acestora;
- in al doilea caz, depozitarea si manipularea vor trebui sa asigure indeformabilitatea, precum si starea de
curatenie. Asamblarea in carcase va fi realizata in urmatoarele conditii:
- nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor intre ele;
- fixarea elementelor intre ele se face prin legarea cu sarma neagra, fiind interzisa utilizarea sarmei
galvanizate care, prin atingerea cu armatura, poate forma pile electrica cu pericolul de coroziune
care decurge din aceasta.
Fasonarea armaturii trebuie efectuata cu respectarea urmatoarelor conditii:
- fasonarea nu se executa la temperaturi sub -10ºC;
- fasonarea cu masina a barelor de profil periodic, la masini cu doua viteze, se va face numai cu viteza mica;
- indoirea barelor se executa cu miscare lenta, cu viteza uniforma, fara socuri;
- diametrul dornurilor utilizate pentru indoirea barelor trebuie sa fie:
- pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel putin patru ori diametrul
barei;
- pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel putin sapte ori diametrul barei;
- forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor reglementarilor tehnice
aplicabile si se vor preciza in proiect;
- razele de indoire pentru barele inclinate si pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea, cele prevazute in
reglementarile tehnice aplicabile, ele trebuind sa fie precizate in proiect.
Fasonarea armaturilor se va realiza conform Sectiunea 8.3. Diametrele admise pentru dornurile de indoire a barelor
din „SR EN 1992-1-1: Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri”
Montarea armaturilor
- montarea armaturii se efectueaza in urmatoarele conditii:
- receptionarea si verificarea cofrajelor in care se monteaza armatura imediat inaintea inceperii
montarii armaturii (pct.7.4.1.5 si 7.5.3.2);
- asigurarea conformitatii cu prevederile din proiect;
- asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului;
- asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj.
- verificarea cofrajelor imediat inainte de montarea armaturii trebuie sa asigure faptul ca acestea si-au
mentinut conformitatea, constatata la receptie, mai ales in ceea ce priveste:
- stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravantuiri, legaturi
interioare etc)
- forma si dimensiunile;
- etanseitatea;
- starea de curatenie.
- distantierii intre randurile de armatura se vor monta in urmatoarele conditii:
- la retele de armaturi din placi si pereti:
- distantierii vor fi sub forma de capre (la placi si pereti) sau agrafe (la pereti)
confectionate din bare din otel si legate de barele din cele doua retele intre care se
monteaza, astfel incat sa fie rezistente si stabile la solicitarile care apar la punerea in opera
a betonului;
- dispunerea distantierilor va fi de cel putin 1 buc/m2 in campul retelelor la placi si pereti,
se de cel putin 4 buc/m2 la retelele placilor in consola;
- la armatura dispusa pe doua sau mai multe randuri (de regula, in grinzi) distantierii pot fi cupoane
de bare din otel, cu diametrul corespunzator, montati la cel mult 2,0 m intre ei si legati de barele
intre care sunt amplasati.
- distantierii fata de cofraj asigura grosimea acoperirii cu beton a armaturii si, prin aceasta, au rol esential in
ceea ce priveste durabilitatea elementelor din beton armat.
- montarea distantierilor fata de cofraj se efectueaza in urmatoarele conditii:
- se interzice utilizarea ca distantieri fata de cofraj a cupoanelor din bare din otel;
- se pot utiliza urmatoarele tipuri de distantieri:
- prisme din mortat de ciment, de dimensiuni corespunzatoare, prevazute cu mustati din
sarma neagra pentru legarea pe barele de armatura;
- confectionati special, din material plastic;
- amplasarea distantierilor fata de cofraj se va face astfel:
- cel putin 2 buc/m2 de placa sau perete;
- cel putin 1 buc/m, in doua parti ale aceleiasi laturi, pe fiecare latura, la grinzi si stalpi.
- valoarea nominala a acoperirii cu beton (cnom) trebuie prevazuta explicit in proiect, pentru fiecare
categorie de elemente in parte (fundatii, grinzi, stalpi, placi, pereti etc).
Legarea armaturilor
precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton” :
- legarea armaturii la incrucisari se realizeaza numai cu sarma neagra, fiind interzisa utilizarea sarmei zincate,
precum si fixarea cu sudura. Se utilizeaza doua fire de sarma de 1,0 ... 1,5 mm diametru.
- legarea armaturii la incrucisari se va realiza astfel:
- la retele de armaturi din placi si pereti:
- fiecare incrucisare, pe doua randuri de incrucisari marginale, pe intregul contur;
- restul incrucisarilor, in camp, se vor lega in sah, din doua in doua;
- la retele de armaturi din placi curbe subtiri, se vor lega toate incrucisarile;
- la grinzi si stalpi:
- toate incrucisarile cu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor;
- incrucisarile cu portinile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din doua in doua;
- barele inclinate se vor lega, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza;
- etrierii si agrafele montate inclinat, precum si fretele, se vor lega la toate incrucisarile cu
barele longitudinale.
Innadirea armaturilor
- innadirea barelor de armatura se poate realiza in urmatoarele moduri:
- prin petrecere;
- prin sudare;
- prin alte metode (cu manson si filet, specifice barelor cu profil periodic etc)
- modul de innadire a barelor trebuie sa fie prevazut in proiect, impreuna cu conditiile specifice, daca este
cazul, precum si cu abaterile admisibile;
- innadirea barelor de armatura prin petrecere se face conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste:
- modul de realizare : cu spatiu intre bare sau prin juxtapunere si legare;
- pozitia innadirilor in elemente;
- lungimea de petrecere (lpa), fata de care trebuie prevazuta abaterea admisibila negativa, dar nu
mai mult de – 0,06 lpa.
- innadirea barelor de armatura prin sudura poate fi realizata, de regula, prin sudare electrica, in mediu
normal sau de bioxid de carbon, in urmatoarele moduri:
- prin suprapunere;
- cu eclise;
- cap la cap;
- cap la cap, in cochilie;
- cap la cap, in semimanson de cupru.
- modul de innadire a barelor prin sudura va fi precizat in proiect, impruna cu eventualele conditii specifice,
precum si cu abaterile admisibile.
Conform „SR EN 1992-1-1: Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru
cladiri”:
- innadirile prin suprapunere ale barelor trebuie sa fie astfel incat:
- sa fie asigurata transmiterea eforturilor de la o bara la alta;
- sa nu se produca exfolierea betonului in vecinatatea innadirilor;
- sa nu apara fisuri deschise care sa afecteze comportarea structurii.
- in mod normal trebuie ca innadirile prin suprapunere:
- sa fie decalate si sa nu fie dispuse in zone puternic solicitate (articulatii plastice, de exemplu); unele
execeptii sunt indicate in paragraful (4) de mai jos;
- sa fie dispuse de maniera simetrica oricare ar fi sectiunea.
- se stabileste sa se respecte dispunerea barelor din figura 8.7 :

- se limiteaza la 4Φ sau la 50 mm distanta libera intre barele suprapuse; daca aceasta conditie nu
este satisfacuta, se mareste lungimea de suprapunere cu o valoare egala cu distanta libera intre
bare;
- suprapunerile vecine sunt distantate longitudinal cu cel putin 0,3 din lungimea de suprapunere l 0;
- in cazul suprapunerilor vecine se respecta o distanta libera minima de 2Φ sau 20 mm intre barele
adiacente.
Tolerante de executie pentru fasonarea si montarea armaturilor

precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton”-( Cap. 8.3.9 si Anexele C si D), clasele de toleranta la
montarea armaturii sunt prevazute astfel:
- la distantele dintre barele de armatura:
- la fundatii: TD,IX , dar nu mai mult de ±10mm;
- la placi si pereti: TD,VIII , dar nu mai mult de ±5mm;
- la stalpi si grinzi TD,VIII, dar nu mai mult de ±3mm;
- pentru etrieri, agrafe si frete: TD,IX, dar nu mai mult de ±10mm;
- la acoperirea cu beton a armaturii fata de dimensiunea nominala, in functie de inaltimea elementului (h),
abaterile admise sunt:
- h≤150mm: ±10mm;
- h=400mm: -10mm ...+15mm;
- h≥2500mm: -10mm ...+20mm.
Cu urmatoarele mentiuni:
- pentru valori intermediare ale inaltimii se va interpola liniar;
- la fundatii si elemente din beton in fundatii acoperirea poate fi sporita cu 15mm.
Pentru toate elementele de structura se vor respecta si urmatoarele abateri limita:
- lungimi partiale/totale fata de proiect:
- L< 1 m  5 mm
- 1 m  L < 10 m  20 mm
- L  10 m  30 mm
- lungimea de petrecere la imbinarea prin sudura:  3d
- pozitia innadirii: 50 mm
Controlul calitatii lucrarilor

precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton”, verificarea si receptia armaturii montate se efectueaza:
- la terminarea lucrarilor de montare, pentru o etapa de lucru, cand se face si receptia lucrarilor;
- imediat inainte de punerea in opera a betonului, cand se efectueaza o noua verificare.
Verificarea armaturii montate se efectueaza prin examinare directa si masuri simple, care se refera la urmatoarele:
- tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizuala si confruntarea cu documentele privind
produsele respective;
- diametrele si incadrarea in tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin masurare directa, in cel putin doua
sectiuni, in fiecare zona in care armarea difera, o atentie deosebita fiind acordata distantei fata de
cofraj(acoperirea cu beton);
- pozitia si aspectul innadirilor: prin observare vizuala si masurare directa, cu urmatoarele precizari:
- pentru imbinari sudate sau realizate prin alte metode, executate in atelier (de catre executant
sau prelucrator), se vor lua in considerare documentele de receptie care trebuie sa fie intocmite la
atelier;
- pentru imbinari executate la fata locului, se vor lua in considerare documentele de receptie
intocmite de executant, dupa realizarea innadirilor respective;
- legarea armaturii la incrucisari si existenta distantierilor, prin observare vizuala si apreciere, inclusiv prin
solicitare manuala, a stabilitatii carcasei de armatura si a fixarii distantierilor;
- starea armaturii, prin observare vizuala si masurare, dupa caz, privind:
- suprafata armaturii nu trebuie sa fie acoperita de materii care impiedica aderenta (pamant,
substante grase etc.);
- starea de corodare, pentru care se aplica urmatoarele conditii: se accepta starea existenta in
cazurile in care armatura prezinta rugina superficiala neaderenta (brun-roscata), care se curata
usor prin stergere, rugina superficiala aderenta (brun roscata sau neagra), cu aspect mat, rugos,
care nu se desprinde prin lovire; se masoara adancimea zonelor cu coroziune localizata (puncte,
pete) sau cu rugina in straturi care se desprind prin lovire, dupa curatarea ruginii urmand ca in cazul
in care reducerea sectiunii este mai mica decat cea corespunzatoare abaterilor limita admisibile
negative pentru diametrul armaturii, sa se poata accepta starea existenta, cu avizul proiectantului,
sau in cazul in care reducerea sectiunii este mai mare, sa se refuze receptia armaturii.
Evaluarea starii armaturii in cazurile in care aceasta prezinta coroziune localizata sau in straturi, prin masurarea
reducerii sectiunii, trebuie efectuata in zonele in care coroziunea este vizibil avansata, in cel putin trei sectiuni ale
fiecarei bare de armatura.
In cazuri cu dubii privind verificarea armaturii montate conform celor aratate mai inainte, se vor prevedea masuri
pentru a se clarifica situatia, iar pentru neconformitati se va dispune remedierea lor.
Pentru a evita aparitia neconformitatilor este recomandata verificarea armaturilor la fasonarea acestora, inainte de
montare.
O atentie deosebita va fi acordata verificarii armaturii din zonele de ancorare a armaturilor pretensionate (alcatuire,
pozitie, fixare).
Receptia armaturii montate reprezinta confirmarea conformitatii acesteia cu proiectul si cu prevederile
reglementarilor tehnice aplicabile, pe baza verificarii efectuate, prin incheierea procesului verbal de receptie
calitativa pe faze (pentru lucrari ce devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii; in cazul
receptiei armaturii elementelor structurale, si cu participarea proiectantului.
In cazurile in care executantul lucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii, la baza procesului
verbal de receptie calitativa pe faze a lucrarilor de confectionare si montare a armaturii nepretensionate vor sta
documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere(proceduri, instructiuni si inregistrari privind:
aprovizionarea, receptia, manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea lucrarilor;
echipamentele de masurare; calificarea personalului; tratarea neconformitatilor etc.);
BETON
- NE012/1,2-2007,2010 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
- CP012 – 2007 – Cod de practica pentru producerea betonului;
- C248 - 1993 – Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip;
- NE013 - 2002 – Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat;
- ST043 - 2001 – Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pentru ancorarea in beton
cu sisteme mecanice si metode de incercare;
- SR EN 1008 – 2003 – Apa de preparare pentru beton;
- SR EN 12620+A1:2008 – Agregate pentru betoane;
- SR EN 197-1:2011 – Ciment Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale;
- C155-2013 – Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare;
- SR EN 12390-6:2010 – Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor;
- SR EN 197-1:2011 – Ciment Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale;
- SR EN 197-2:2020 – Ciment. Partea 2: Evaluarea si verificarea constantei performantei;
- SR EN 934-1:2008 – Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 1: Cerinte comune;
- SR EN 934-4:2009 – Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 5: Aditivi pentru beton aplicat prin pulverizare.
Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare;
- SR EN 934-2+A1:2012 – Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare;
- SR EN 934-3+A1:2012 – Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii,
conditii, conformitate, marcare si etichetare;
- CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului;
- SR EN 206-1:2014 – Beton: Specificatie, performanta, productie si conformitate;
- SR EN 12350-1:2019 – Incercari pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare si aparatura uzuala;
- SR EN 12390-2:2019 – Incercari pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si pastrarea epruvetelor pentru incercari
de rezistenta;
- SR EN 12390-3:2019 – Incercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor;
- SR EN 206-1:2014 – Beton: Specificatie, performanta, productie si conformitate;
- C16/1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
Clase de expunere
Conform „NE012/1,2-2007,2010 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat”, clasele de expunere sunt definite in functie de mecanismele de degradare ale betonului. Notatia
utilizata pentru identificarea acestor clase este formata din doua litere si o cifra.
Prima litera este X (de la eXposure in limba engleza) urmata de o alta care se refera la mecanismul de degradare
considerat, astfel:
- C de la Carbonation (Carbonatare);
- D de la Deincing Salt (Sare pentru dezghet);
- S de la Seawater (Apa de mare);
- F de la Frost (Inghet);
- A de la Aggresive environment (Mediu agresiv chimic);
- M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune).
A doua litera este urmata de o cifra care se refera la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate
(XA, XM).
Pentru o componenta structurala data, suprafete diferite ale betonului pot fi supuse unor diferite actiuni ale mediului.
Cerinte de baza privind nivelul de performanta al betonului

Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate sau cu proprietati specificate sau cu
compozitia prescrisa trebuie sa fie alese (a se vedea 6.1 cf. NE012-1:2007) astfel incat sa satisfaca cerintele specificate
pentru betonul proaspat si intarit, inclusiv consistenta, masa volumica. Rezistenta, durabilitatea, protectia contra
coroziunii a piesele din otel inglobate, tinand seama de procedeele de productie si metoda prin care se intentioneaza
sa se execute lucrarile de beton.
Materiale
Conform „SR EN 197-1:2011 – Ciment Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale”:
- pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se vor folosi utiliza unul din urmatoarele tipuri de
ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- CEM I Ciment Portland;
- CEM II Ciment Portland compozit;
- CEM III Ciment de furnal;
- CEM IV Ciment puzzolanic;
- CEM V Ciment compozit.
- rezistenta initiala a unui ciment este rezistenta la compresiune determinata in conformitate cu EN 196-1 fie
la 2 zile, fie la 7 zile si trebuie sa corespunda conditiilor din tabelul de mai jos (tabelul 3, EN 196-1);
- pentru fiecare clasa de rezistenta standard sunt definite trei clase de rezistenta initiala, o clasa cu rezistenta
initiala uzuala, notata cu N, o clasa cu rezistenta initiala mare, notata cu R si o clasa cu rezistenta initiala
mica, notata cu L. Clasa L se aplica numai pentru cimenturile CEM III. Acestea sunt cimenturi de furnal
distincte cu rezistenta initiala mica.
Rezistenta la compresiune Timp
Stabilitate
Clasa de MPa initial
(expansiune)
rezistenta Rezistenta initala Rezistenta standard de priza
2 zile 7 zile 28 zile min mm
32,5 La - ≥ 12,0
32,5 N - ≥ 16,0 ≥ 32,5 ≤ 52,5 ≥ 75
32,5 R ≥ 10,0 -
42,5 La - ≥ 16,0 ≤ 10
42,5 N ≥ 10,0 - ≥ 42,5 ≤ 62,5 ≥ 60
42,5 R ≥ 20,0 -
52,5 La ≥ 10,0 - ≥ 52,5 - ≥ 45
52,5 N ≥ 20,0 -
52,5 R ≥ 30,0 -
a Clasa de rezistenta definita numai pentru cimenturile CEM II
Conform „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”- Anexa M, alegerea tipurilor de cimentuti
se realizeaza in functie de temperatura la punerea in opera. Alegerea tipului de ciment se va realiza in functie de
aplicatia si mediul de expunere respectand prevederile din CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea
betonului”- Anexa F.
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. In cazul betoanelor gata
preparate livrarea cimentului se va face direct catre producatorul de beton.
In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, este obligatorie prezenta unui
certificat de garantie in care se mentioneaza:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
- numarul avizului de utilizare dat de laborator;
- garantarea respectarii conditiilor de utilizare.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin constatarea
existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare. Cand este posibil,
depozitarea cimenturilor primite direct de la producator, se va face dupa verificarea caracteristicilor fizice intr-un
laborator avizat.
Pentru cimenturile cu adaos durata de depozitare a sacilor nu va depasi 60 zile de la data expedierii, iar pentru
cimenturile fara adaos, 30 zile.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea de garantie emis de producator sau de baza de livrare conform
NE012-1:2007;
- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Agregate naturale
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500 kg/m3, se folosesc agregate cu
densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor de egalizare, in elemente nearmate sau pentru betoane turnate fara pompa:
- nisip de granulozitate intre 0.125 si 4mm;
- pietris de granulozitate 4mm-32mm(63mm).
Pentru prepararea betoanelor in elemente structurale se vor utiliza sorturile:
- nisip de granulozitate intre 0.125 si 4mm;
- pietris de granulozitate intre 4mm si16mm.
Utilizarea altor agregate se face doar cu acordul proiectantului.
Controlul calitatii agregatelor se face:
- la aprovizionare, conform prevederilor normativului SREN 12620+A1:2008;
- inainte de utilizare, conform prevederilor normativului SREN 12620+A1:2008.
Pentru conţinutul maxim de cloruri al agregatelor se consideră următoarele limite:
- maximum 0,15 % pentru beton fără armătură sau alte piese metalice înglobate
- maximum 0,04 % pentru beton armat şi cu piese metalice înglobate
- maximum 0,02 % pentru beton precomprimat.
Continutul de cloruri al unui beton ,exprimat in procent de masa al ionilor de clor fata de masa cimentului nu
trebuie sa depaseasca pentru clasa selectionata valorile din tabel:
Conţinutul maxim de Cl - raportat la
Utilizarea betonului Clasa de cloruri conţinute
masa cimentului
Beton care nu conţine armături de
oţel, sau alte piese
metalice înglobate (cu excepţia Cl 1,0 1,0%
pieselor de ridicare
rezistente la coroziune)
Beton conţinând armături de oţel Cl 0,20 0,20%
sau piese metalice
Cl 0,40 0,40%
înglobate
Beton conţinând armături de Cl 0,10 0,10%

precomprimare de oţel Cl 0,20 0,20%
Pentru cimentul CEM III continutul de clor trebuie sa fie de maximum 0.10% pentru toate tipurile de betoane.
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa caz in care trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003. Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu
detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton, in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de
masa cimentului. Aditivii sunt adaugati pentru imbunatatirea fabricarii sau a proprietatilor cimentului. Cantitatea totala
de aditivi trebuie sa fie de maximum 1.0% din masa cimentului (exceptie fac pigmentii). Cantitatea de aditivi organici
sub forma uscata trebuie sa fie de maximum 0.2% din masa cimentului. O cantitate mai mare poate fi incorporata in
cimenturi, stipuland ca, cantitatea maxima, in % sa fie declarata pe ambalaj si/sau pe documentul de livrare.
(Conform SR EN 197-1:2011 – Ciment Partea 1).
precomprimat”, utilizarea aditivilor este reglementata astfel:
- cantitatea totala de aditvi nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim recomandat, de producatorul de
aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment, in afara de cazul cand
s-a stabilit influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabilitatii betonului;
- aditivii utilizati in cantitate inferioara valorii de 2 g/kg nu sunt admisi decat dispersati intr-o parte din apa de
amestec;
- daca cantitatea totala de aditiv lichid (in solutie), este superioara valorii de 3 l/m 3 de beton, continutul sau
de apa trebuie luat in consideratie la calculul raportului apa/ciment;
- cand sunt utilizati mai multi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificata atunci cand se efectueaza
incercarile initiale;
Nota: Betoanele de consistenta ≥ S4; V4; C3 sau ≥ F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic reducatori de apa
sau cu superplastifianti.
- betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi; conditiile de utilizare a aditivilor sunt prezentate in tabelul
urmator (tabelul 2a, NE012/1,2-2007,2010).
Nr.Crt. Tip beton, tehnologie si conditii de turnare Aditiv recomandat Observatii
1 Betoane de rezistenta avand clasa cuprinsa Plastifiant Dupa caz:
intre C8/10 si C30/37 Superplastifiant
2 Betoane supuse la inghet-dezghet repetat Antrenor de aer
3 Betoane cu permeabilitate redusa Reducator de apa / Dupa caz:
plastifiant - intens reducator de apa
/ superplastifiant
- impermeabilizator
4 Betoane expuse in conditii de agresivitate Reducator de apa / Dupa caz:
intensa si foarte intensa plastifiant - intens reducator de apa
/ superplastifiant
- inhibitor de coroziune
5 Betoane executate monolit avand clasa ≥ Superplastifiant / intens
C35/45 reducator de apa
6 Betoane fluide superplastifiant
7 Betoane masive (Plastifiant)
Betoane turnate prin tehnologii speciale superplastifiant +
(autocompactate) intarzietor de priza
8 Betoane turnate pe timp calduros Intarzietor de priza +
superplastifiant
(Plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-inghet + accelerator
de priza
10 Betoane cu rezistente mari la termene scurte Acceleratori de intarire
fara cloruri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine, ce se pot adauga in beton, in vederea imbunatatirii caracteristicilor
acestuia. (lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la atacuri chimice, etc.).
Exista doua timpuri de adaosuri:
- inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0-
4mm. Folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
- active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului.
Adaosuri active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu etc. In cazul adaosurilor cu proprietati
hidraulice, la calculul raportului apa/ciment se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu prevederile normativului NE012-1:2007, pct. 5.2.5.
Prepararea si transportul betonului

precomprimat” si „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”:
- amestecarea materialelor componente trebuie efectuata in malaxoare conform 9.6.2.3 si continuata pana
la obtinerea unui amestec de beton cu aspect uniform;
- malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea lor nominala de amestecare;
- in cazul in care se utilizeaza aditivi, acestia trebuie adaugati in timpul procesului principal de amestecare,
exceptand aditivii mari reducatori de apa sau aditivii reducatori de apa care pot sa fie adaugati, dupa
amestecarea principala; in ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pana la dispersarea completa a
aditivului in amestec si pana ce el a actionat complet;
- intr-un malaxor, durata de re-amestecare dupa adaugarea aditivilor trebuie sa se stabileasca in functie de
tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie sa fie mai mica de 1 min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai
mica de 5 m3.
Stabilirea compozitiei betoanelor

precomprimat” si „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”, la stabilirea compozitiei
betoanelor se tine seama de urmatorii parametri :
- cerinte de conformitate cu NE 012-1:2017/ SR EN 206-1;
- clasa de rezistenta la compresiune;
- clasele de expunere;
- dimensiunea nominala maxima a agregatelor;
- clasa de cloruri continute in functie de tipul utilizarii betonului (beton nearmat, armat, precomprimat);
- dozajul de ciment;
- tipul de ciment si clasa de rezistenta;
- fie raportul apa/ciment, fie consistenta;
- in plus pentru betonul usor:
- clasa de masa volumica sau masa volumica specificata pentru betonul greu;
- masa volumica specificata;
- in plus pentru betonul gata de utilizare si betonul de santier:
- clasa de consistenta, sau in cazuri speciale valoarea specificata a consistentei.
Consistenta betonului proaspat

Conform „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”, betonul proaspat va avea urmatoarea
consistenta :
Clasa de
Tasare
Tipul de elemente turnate (descriere sumara) tasare
[mm]
„S””
10...40 S1
Fundatii din beton simplu sau slab armat, betoane masive
50...90 S2
Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti structurali ( turnate cu bena) 50...90 S2
Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti structurali realizati cu beton pompat,
100...150 S3
recipienti si monolitizari
Elemente sau monolitizari cu armaturi dese sau cu dificultati de compactare, elemente 100...150 S3
cu sectiuni reduse 160...210 S4
160...210 S4
Elemente pentru a caror realizare tehnologia de executie impune betoane foarte fluide
>210 S5
Controlul calitatii betonului la statia de betoane

Conform „NE012/1,2-2007,2010 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat” si „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”, controlul calitatii betonului
la statia de betoane se face conform cu metodologia aprobata cu ocazia autorizarii statiei.
In termen de 35 zile de la terminarea livrarii, statia va elibera certificate de calitate pentru fiecare tip de beton livrat
santierului.
Informatii de la utilizatorul betonului pentru producator

precomprimat” si „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului” utilizatorul trebuie sa se puna de
acord cu producatorul asupra:
- datei, orei si ritmul livrarii;
si, daca este necesar, sa informeze producatorul asupra:
- distantelor de transport;
- gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe santier;
- metodelor speciale (utilizate) de punere in opera (inclusiv prin pompare);
- volumul betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului;
- limitarilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau fara agitare, dimensiuni,
inaltime sau greutate totala.
Informatii de la producatorul betonului pentru utilizator
precomprimat” si „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”, utilizatorul poate sa ceara, cand
emite comanda, informatii privind compozitia betonului, ca sa poata pune in opera corect betonul proaspat, sa-i
aplice metoda de tratare adecvata si sa evalueze evolutia rezistentei.
Informatiile urmatoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante specificate la cerere:
- tipul si clasa de rezistenta a cimentului si tipul de agregate;
- tipul de aditivi, tipul si continutul aproximativ de adaosuri, daca este cazul;
- raport apa/ciment specificat;
- rezultatele incercarilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al productiei
sau incercari initiale;
- evolutia rezistentei;
- sursa materialelor componente;
- pentru betonul in care se adauga aditiv in santier: clasa de consistenta sau consistenta prevazuta inainte si
dupa adaugarea aditivului.
In cazul betonului gata de utilizare, informatiile pot de asemenea sa fie furnizate, cand ele sunt cerute, prin referinta
la, catalogul de compozitii de beton al producatorului unde se gasesc informatii detaliate referitor la clasele de
rezistenta, clasele de consistenta, greutatea amestecurilor si alte date utile.
Pentru determinarea duratei de tratare, informatiile referitoare la evolutia rezistentei betonului pot sa fie prezentate
sub forma unor date conform urmatorului tabel (tabelul 12), sau sub forma unei curbe de evolutie a rezistentei la 20ºC
intre 2 zile si 28 zile.
Date informative sunt prezentate in anexa M.
Evolutia rezistentei Estimarea raportului rezistentelor
fcm2 / fcm28
Rapida ≥ 0,5
Medie ≥ 0,3 si < 0,5
Lenta ≥ 0,15 si < 0,3
Foarte lenta < 0,15
Raportul rezistentelor indica evolutia rezistentei, corespunzatoare raportului intre rezistenta medie la compresiune la 2
zile (fcm2) si rezistenta medie la compresiune la 28 zile (f cm28), determinate prin incercarile initiale sau pe baza
performantelor cunoscute ale unui beton avand compozitie comparabila. Pentru aceste incercari initiale, epruvetele
destinate determinarii rezistentei trebuie prelevate, confectionate, conservate si incercate conform SR EN 12350-1 si
SR EN 12390-1; SR EN 12390-2 si SR EN 12390-3.
La livrarea betonului, producatorul trebuie sa emita utilizatorului un bon de livrare pentru fiecare sarja de beton pe
care sunt imprimate, stampilate sau inscrise cel putin urmatoarele informatii:
- numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare;
- numarul de serie a betonului;
- data si ora de incarcare, aceasta inseamna momentul primului contact intre apa si ciment;
- numarul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
- numele cumparatorului;
- numele si localizarea santierului;
- detalii sau referinte referitor la specificatii, de exemplul numarul de cod, numarul de comanda;
- cantitatea de beton in metri cubi;
- declaratia de conformitate cu referinte la specificatii si la SR EN 206-1;

- numele sau marca organismului de certificare daca este cazul;
- ora de sosire a betonului pe santier;
- ora de incepere a descarcarii;
- ora de terminare a descarcarii.
In plus, bonul de livrare trebuie sa furnizeze detaliile urmatoare:
- pentru betonul cu proprietati specificate:
- clasa de rezistenta;
- clasele de expunere;
- clasa de continut de cloruri;
- clasa de consistenta sau valoarea specificata;
- valorile limita de compozitie a betonului, cand sunt specificate (inclusiv continutul de apa al
agregatelor);
- tipul si clasa de rezistenta a cimentului, cand sunt specificate;
- tipul aditivilor si adaosurilor, daca sunt specificate;
- proprietatile speciale, daca au fost cerute;
- dimensiunea nominala maxima a agregatelor;
- pentru betonul usor sau betonul greu, clasa de masa volumica sau masa volumica specificata;
- pentru betonul avand compozitia prescrisa:
- detalii referitoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment si daca este cerut, tipul de aditivi;
- fie raportul apa/ciment, fie consistenta in termen de clasa sau de valoarea specificata in functie
de cerinte;
- dimensiunea nominala maxima a agregatului.
In cazul in care se adauga aditiv pe santier, ora exacta la care s-a adaugat, cantitatea care s-a adaugat, volumul
de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate in copiile bonului de livrare.
Transportul betonului
Conform „NE012/1,2-2007,2010 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat” si „CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului”, transportul betonului trebuie
efectuat asigurand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea
betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare, fiind interzisa folosirea
autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu
permite pierderea laptelui de ciment.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5 0C si 300C. In situatia
betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare care vor stabili de catre un institut de
specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in
opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
Durata maxima de transport se stabileste in functie de temperatura exterioara, dupa cum urmeaza:
- t > 30oC 45 minute
- 10oC <t 30oC 60 minute
- t  10oC 90 minute
Durata de transport se considera din momentul terminarii incarcarii mijlocului de transport pana la sfarsitul descarcarii.
Betonarea
Conform „NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrarilor din beton”, punerea in opera a betonului va fi
condusa de conducatorul tehnic al punctului de lucru, care are urmatoarele obligatii:
- sa aprobe inceperea turnarii betonului pe baza verificarii directe a urmatoarelor:
- starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor in care se toarna betonul: verificare
efectuata conform subcap. 7.4 si 7.5.3;
- starea armaturii: verificare efectuata conform subcap. 8.5;
- starea tecilor / tevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armatura pretensionata, daca
este cazul: verificare efectuata conf. pct. 9.6.13;
- starea pieselor inglobate in beton: verificare efectuata conf. pct. 10.4.;
- starea rosturilor de turnare, daca este cazul;
- sa verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la statia proprie de preparare) avand in vedere:
- prevederile de la pct. 11.1.3;
- planificarea livrarilor;
- eventuale alte conditii.
- sa verifice faptul ca sunt asigurate conditiile corespunzatoare pentru transportul betonului la locul de punere
in opera, precum si mijloacele, facilitatile si personalul pentru punerea in opera a betonului, inclusiv cele
necesare in caz de situatii neprevazute;
- sa cunoasca si sa supravegheze modul de turnare si compactare a betonului (cu respectarea prevederilor
privind rosturile de turnare) precum si prelevarea de probe pentru incercarile pe beton proaspat si beton
intarit, cu intocmirea unei proceduri de punere in opera, daca este cazul.
Turnarea betonului va fi supravegheata dupa urmatoarele reguli:
- cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 - 3 ore inainte de turnarea betonului, iar
excesul de apa se va inlatura;
- betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in cofraje;
- daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va fi interzisa;
- se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant,
conform prevederilor din NE 012-2007;
- inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m - in cazul elementelor
cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (fundatii, grinzi,
placi, etc);
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la
maximum 1.50 m de zona care se betoneaza;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale
de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat
anterior;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola. Daca totusi se produc
asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de
acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe
armaturi;
- In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri nu
sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea
vibratorului;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri
operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat
sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat;
- betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului - in cazul cimenturilor cu
adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri;
- in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
pregatirea suprafetelor rosturilor;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate precum si
depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 - 48 de ore de la
terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru
temperatura peste 200C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).
Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza:
- betonul trebuie astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus;
- cumpactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta
betonului, tipul elementului etc.;
- in afara cazului in care se stabileste o alta metoda, compactarea se efectueaza cu un vibrator interior;
- se admite compactarea manuala(cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu ciocanirea
cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
(i) introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau a desimii
armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
(ii) intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care punerea in opera trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost;
- vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare si nu ca metoda de deplasare a betonului pe distante
lungi, sau de prelungire a duratei de asteptare pe santier inainte de turnare;
- vibrare cu vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic dupa turnare pana la eliminarea
aerului oclus. Se evita vibratiile excesive care pot conduce la slabirea rezistentei suprafetei sau la aparitia
segregarii;
- in mod normal, se recomanda ca grosimea stratului de beton turnat sa fie mai mica decat inaltimea tijei
vibratoare, asigurandu-se sistematic vibrarea si revibrarea suprafetei stratului anterior;
- in cazul in care structura contine cofraje pierdute, trebuie luata in considerare absorbtia de energie a
acestora, la selectarea metodei de compactare si la stabilirea consistentei betonului;
- in sectiuni cu grosimi mari, reluarea compactarii stratului de suprafata este recomandata pentru
compensarea tasarii plastice a betonului situat sub primul rand de armaturi orizontale;
- cand se utilizeaza numai vibratoare de suprafata, stratul de beton dupa compactare nu trebuie, in mod
normal, sa depaseasca 100mm, in afara cazului in care se demonstreaza prin turnari de proba ca sunt
acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obtine o compactare corespunzatoare, poate fi uneori necesara o
vibrare suplimentara la margini;
- in timpul compactarii betonului proaspat, trebuie evitata deplasarea armaturilor;
- betonul se compacteaza doar pe durata de lucrabilitate.
Turnarea betonului in elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este cel putin egala
cu 1.5m, se face avand in vedere aspectele particulare prezentate in continuare:
- adoptarea de masuri speciale la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de turnare, in vederea
asigurarii calitatii lucrarii. In scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie, la stabilirea compozitiei
si prepararii betonului se urmareste:
(i) adoptarea unui tip de ciment cu caldura de hidratare redusa (corelat cu clasa betonului) si a
unui dozaj cat mai scazut, utilizand in acest scop un aditiv reducator de apa si agregate cu
dimensiuni cat mai mari;
(ii) asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat, reducerea temperaturii
agregatelor prin stropire artificiala, utilizarea de apa rece, fulgi de gheata;
- turnarea betonului in elemente masive se face fie in strat continuu, fie in trepte. Aceste prevederi se aplica
si in cazul elementelor cu grosimea de 0.8-1.5m, daca volumul acestora depaseste 100m3;
- detalierea tehnologiei de turnare a betonului se face in mod obligatoriu, prin caiete de sarcini sau proceduri
de executare a lucrarilor, tinand seama de:
- capacitatea de turnare a betonului Cb exprimata in m3/h, respectiv cea mai mica dintre valorile
capacitatii de preparare si a capacitatii de transport de la statie sau de la locul de preparare la
cel de punere in opera;
- durata de timp Ta maxima admisa pentru turnarea unui nou strat sau treapta de beton;
- grosimea stratului sau treptei, care nu poate depasi 50 cm;
- numarul necesar de trepte suprapuse.
Finisarea suprafetei prin netezire cu rigla sau mistria se efectueaza la intervale si intr-o maniera care sa permita
obtinerea finisarii specificate. La finisarea suprafetei nu trebuie sa ramana lapte de ciment. In timpul finisarii nu se
adauga apa, ciment, agenti de intarire a suprafetei sau alte materiale, decat in cazul in care se specifica.
Tratarea si protectia betonului dupa turnare

Tratarea si protectia betonului, in perioada de dupa turnare se va face conform „NE012/2-2010 – Normativ pentru
executarea lucrarilor din beton” si are scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv,
in functie de domeniul de utilizare.
Caracteristicile avute in vedere sunt:
- rezistenta si deformatiile betonului;
- evitarea efectului contractiei betonului, a producerii fisurilor si, dupa caz, impermeabilitatea;
- durabilitatea, in functie de clasele de expunere.
Pentru protectia betonului se utilizeaza, de regula, urmatoarele metode, separat sau combinat:
- pastrarea cofrajului in pozitie;

- acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini si la imbinari pentru a
preveni uscarea;
- amplasarea de invelitori umede pe suprafata si protejarea acestora impotriva uscarii;
- mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu apa;
- aplicarea unui produs de tratare corespunzator.
Durata de tratare a betonului stabilita in functie de parametrii prezentati la 11.4.6, se determina dupa cum urmeaza,
pentru:
- elemente nestructurale, pentru care nu se pun conditii privind tratarea: perioada minima de tratare trebuie
sa fie de 12 ore, cu conditia ca priza sa nu dureze mai mult de 5 ore si temperatura la suprafata betonului sa
nu fie sub 5ºC;
- elemente structurale din constructii ce urmeaza a fi supuse doar conditiilor din clasele de expunere X0 sau
XC1, daca prin proiect nu se prevede altfel: conform conditiilor pentru atingerea a 35% din valoarea
caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevazute in tabelul 14;
- elemente structurale din constructii ce urmeaza a fi expuse unor conditii corespunzatoare altor clase de
expunere decat X0 sau XC1, astfel:
- daca acestea nu sunt supuse altor conditii prevazute in proiect : conform conditiilor pentru
atingerea a 50% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevazute in
tabelul 15;
- daca acestea sunt supuse unor conditii prevazute in proiect (de exemplu rezervoarele pentru
lichide): conform conditiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristica a rezistentei la
compresiune la 28 zile, prevazute in tabelul 16, avand in vedere si precizarile de la pct. 11.4.6 c.
Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros

Conform „C16/1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente”
parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se
masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2m inaltime de la sol si la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie.
Calitatea lucrarilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- betonul este preparat cu agregate dezghetate, avand temperatura minima de +5ºC;
- temperatura betonului, dupa punerea lui in opera nu coboara sub temperatura sa de inghet, inainte de a
atinge un nivel critic de intarire, variabil in functie de raportul A/C si exprimat in procente din marca betonului.
Nivelul critic de intarire rezulta din tabelul urmator:
Nivelurile critice de intarire, in %, din marca betonului pentru A/C
0,40 0,50 0,60 0,70
18 25 31 36
Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0ºC, cu exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi
care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lor de folosire.
Rosturi de lucru la turnarea betonului

Conform „NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrarilor din beton”: Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care
se intrerupe turnarea betonului in elementele in care, la proiectare, sectiunea din beton este considerata continua.
Aceasta face ca stabilirea pozitiei acestora, precum si tratarea corespunzatoare a zonei, pentru continuarea turnarii
betonului, sa fie deosebit de importante.
La stabilirea pozitiei rosturilor de lucru trebuie respectate urmatoarele reguli:
- la stalpi se prevad rosturi de lucru numai la baza acestora; in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi
la 30-50mm sub grinda sau placa;
- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea turnarii betonului, rosturile se pot amplasa
la o distanta de doua ori mai mare ca inaltimea grinzii, masurata de la una din extremitatile grinzii;
- in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se pevede la 30-50mm sub nivelul inferior al
placii sau al vutei acesteia;
- la placi, rostul de lucru trebuie amplasat la 1/5-1/3 din deschiderea placii;
- la plansee cu nervuri, cand turnarea se face perpendicular pe directia nervurilor rostul se prevede in zona
cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale; trebuie ca, totodata, pe cat posibil, in placa rostul
sa fie amplasat la 1/5-1/3 din deschiderea placii;
- la plansee cu nervuri, cand turnarea se face in directia nervurilor, rostul se prevede in zona cuprinsa intre
1/2 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
- in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se pot prevedea rosturi verticale pentru evitarea
fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru; asemenea rosturi se dispun la maximum 15m intre ele si
se realizeaza cu un cofraj al suprafetei rostului confectionat cu sicane.
- in cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5m) se prevede un rost de lucru
orizontal, creandu-se doua lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se adopta una dintre
urmatoarele solutii:
- crearea de praguri, de tip crenel, pe verticala;
- dispunerea unor armaturi suplimentare de legatura, ancorate corespunzator in betonul de sub rost
si de deasupra acestuia;
- la fundatii de utilaje supuse la solicitari dinamice pot fi prevazute rosturi in zone cu eforturi reduse numai cu
prevederea in proiect a unei armari corespunzatoare.
Prelevarea de probe de beton

Conform „NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrarilor din beton”:
Este obligatorie verificarea betonului la locul de armare, pe probe, conform prevederilor din anexa H.
Epruvetele confectionate vor fi pastrate astfel:
- epruvete pentru verificarea clasei betonului pus in opera se pastreaza in conditiile prevazute in SR EN 12390-
2;
- epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor la compresiune la termene intermediare se pastreaza
in conditii similare betonului pus in opera;
- epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, daca este cazul, se pastreaza in conditiile
prevazute in standardele de incercare aplicabile.
Decofrarea
indeplineasca betonul in momentul decofrarii sunt:
- la decofrare trebuie sa se respecte urmatoarele prevederi:
- elementele pot fi decofrate in cazul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea
prelua, integral sau partial, dupa caz, solicitarile pentru care acestea au fost proiectate; trebuie
acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care, dupa decofrare, suporta aproape
intreaga solicitare prevazuta prin calcul.
- se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra:
- partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta la
compresiune de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat sa nu fie deteriorate fetele si muchiile
elementelor;
- cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se pot indeparta, mentinand sau remontand
popi de siguranta, numai in conditiile in care rezistenta la compresiune a betonului a atins,
fata de clasa, urmatoarele procente:
- 70% pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
- 85% pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;
- indepartarea popilor de siguranta se face la termenele stabiite in proiect. Nu este
permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se
cofreaza sau la care se toarna betonul.
- stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie, in vederea decofrarii, se face prin incercarea
epruvetelor de control, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza (a se
vedea anexa H, tabelul H1); la aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tine
seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din element
(evolutia diferita a caldurii in beton in cele doua situatii, tratarea betonului etc.), precum si fata de rezistenta
determinata prin incercari conform SR EN 206-1 si SR EN 12390-3.
- in cazurile in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda incercari nedistructive; in
tabelele 17, 18 si 19 se prezinta recomandari cu privire la termenele minime de decofrare si indepartare a
popilor de siguranta, precum si la termenele orientative de incercare a epruvetelor de beton in vederea
stabilirii rezistentei betonului, in functie de temperatura mediului si de viteza de dezvoltare a rezistentei
betonului.
Tolerante de executie
precomprimat”, Anexele C si D, abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de betonare (dupa decofrare)
sunt:
Dimensiuni
- fundatii :
lungime/latime  20 mm
inaltime < 2m  20 mm
inaltime > 2 m  30 mm
- stalpi :
inaltime < 3 m  16 mm
inaltime 3 - 6 m  20 mm
inaltime > 6 m  25 mm
sectiune cu latura < 50 cm  5 mm
sectiune cu latura > 50 cm  8 mm
- pereti :
lungime/inaltime < 3 m  16 mm
lungime/inaltime 3 - 6 m  20 mm
lungime/inaltime > 6 m  25 mm
grosime > 10 cm  5 mm
- grinzi, centuri :
lungime < 3 m  16 mm
lungime 3 - 6 m  20 mm
lungime > 6 m  16 mm
sectiune cu latura < 50 cm  5 mm
- placi :
lungime/latime < 3 m  16 mm
lungime/latime 3 - 6 m  20 mm
lungime/latime > 6 m  25 mm
grosime > 10 cm  5 mm
Pozitia elementelor
- axe in plan orizontal  10 mm
- cote de nivel :
- fundatii  10 mm
- stalpi < 6 m  10 mm
- stalpi > 6 m  16 mm
Controlul calitatii betonului

precomprimat”, inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
- geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;
- inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul;
- stabilitatea cofrajelor;
- integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
- tratarea suprafetelor cofrajelor;
- curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta;
- dimensiunea distantierilor;
- conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de consistenta
specificata a betonului;
- receptionarea calitativa a betonului;
- rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;
- asigurarea unui personal instruit;
- asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor.
In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ
si adoptarea unor masuri conform anexei H. din NE 012-2:2010, urmarindu-se:
- evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc
conditiile impuse;
- adoptarea de masuri operative la statia producatoare de betoane pentru corectarea compozitiei betonului
sau a conditiilor de preparare.
Modul in care se diferentiaza controlul calitatii lucrarilor este prezentat in tabelul de mai jos:
Elemente care conduc
Criterii avute in vedere si conditii privind tinerea sub control a realizarii lucrarilor
la diferentieri
Clasa de importanta a constructiei
A B C D
Se permite si
Modul de preparare al In statii de betoane specializate, cu dozare automata prepararea pe
betonului (independente sau ale constructorului) santier, cu dozare
manuala
ZIDARIE
- CR-6-2013- Cod de proiectare pentru structurile din zidarie;
- P100-1 - Cod de proiectare seismica. Partea I: Prevederi de proiectare pentru cladiri;
- P 100-3/2019- Cod de proiectare seismica– partea a III-a –prevederi pentruevaluarea seismica a cladirilor
existente;
- C 17-1982- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala;
- C 193-1979- Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta;
- C 14-1982 - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie;
- C 14/1-1994 Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidarie din beton cu agregate grele BZG290x240x88
mm;
- NE 036-2014- Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie;
- GP 053–2000- Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastica a peretilor de compartimentare de
structura de rezistenta;
- SR EN 771-1 - Elemente pentru zidarie de argila arsa;
- SR EN 771-2 - Elemente pentru zidarie de silico-calcar;
- SR EN 771-3 - Elemente pentru zidarie din beton;
- SR EN 771-4 - Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat;
- SR EN 771-5 - Elemente pentru zidarie din piatra artificiala;
- SR EN 771-6 - Elemente pentru zidarie din piatra naturala;
- SR EN 772-1 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 1: Determinarea rezistentei la
compresiune;
- SR EN 772-3 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 3: Determinarea prin cantarire
hidrostatica a volumului net si a procentului de goluri al elementelor pentru zidarie din argila arsa;
- SR EN 772-5 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 5: Determinarea continutului de
saruri solubile active al elementelor pentru zidarie din argila arsa;
- SR EN 772-7 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 7: Determinarea absorbtiei de apa
prin fierbere pentru ruperea capilaritatii elementelor pentru zidarie din argila arsa;
- SR EN 772-11 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de
apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala
si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor pentru zidarie din argila;
- SR EN 772-13 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 13: Determinarea densitatii
aparente si absolute in stare uscata a elementelor pentru zidarie (cu exceptia pietrei naturale);
- SR EN 772-16 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 16: Determinare dimensiuni;
- SR EN 772-19 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 19: Determinarea dilatarii la
umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale mari pentru zidarie de argila;
- SR EN 998-1 - Specificatie a mortarelor pentru zidarie. Partea 1: Mortare pentru tencuire si gletuire;
- SR EN 998-2 - Specificatie a mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru zidarie;
- SR EN 1015-1 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie – Partea 1 : Determinarea distributiei
granulometrice (analiza prin cernere);
- SR EN 1015-2 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 2: Luarea probelor de mortar din
gramada si pregatire incercari;
- SR EN 1015-7 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 7: Determinarea cantitatii de aer
din mortarul proaspat;
- SR EN 1015-9 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 9: Determinarea duratei de
lucrabilitate si timpului de corectie a mortarului proaspat;
- SR EN 1015-10 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 10: Determinarea densitatii
aparente a mortarului intarit;
- SR EN 1015-11 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 11 : Determinarea rezistentei la
incovoiere a mortarului intarit;
- SR EN 1015-17 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 17: Determinarea continutului de
saruri solubile din mortarele proaspete;
- SR EN 1015-18 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie- Partea 18: Determinarea coeficientului de
absorbtie a apei datorata actiunii capilare a mortarelor intarite;
- -SR EN 1052-1 - Metode de incercare a zidariei. Partea 1: Determinarea rezistentei la incovoiere;
- SR EN 1052-3 - Metode de incercare a zidariei. Partea 3: Determinarea rezistentei initiale la forfecare;
- SR EN 1052-4 - Metode de incercare a zidariei. Partea 4: Determinarea rezistentei la forfecare tinand seama
de umiditatea inclusa;
- SR EN 845-1 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare,
etriere,suport si console;
- SR EN 845-2 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Buiandrugi;
- SR EN 845-3 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 3: Plase de otel pentru armarea
imbinarilor orizontale;
- SR EN 846-2 Metode de incercare a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Determinarea
rezistentei la aderenta a armaturilor din rosturile cu mortar;
rezistentei la forfecarea sudurilor in armatura confectionata;
rezistentei si caracteristicilor deformarii sub sarcina a bridelor de fixare;
rezistentei la tractiune si compresiune si caracteristicile deformarii legaturilor peretelui (incercare intre doua
elemente);
rezistentei la tractiune si compresiune si caracteristicile deformarii legaturilor peretelui montate la suprafata
(incercare pe fata elementului);
rezistentei la forfecare si caracteristicile deformarii legaturilor la forfecare si legaturilor la alunecare (incercare
pe doua elemente pentru legaturile din rost);
rezistentei si caracteristicile deformarii etrierelor suport;
rezistenŃei la incovoiere si rezistenŃei la forfecare a buiandrugilor;
rezistenŃei si rigiditatea consolelor;
dimensiunilor si curburii buiandrugilor;
rezistenŃei la soc mecanic, abraziune si coroziune a acoperirilor organice;
Prevederi generale
Executia lucrarilor de interventii se va face pe baza urmatoarelor categorii de documente:
- piese desenate: planuri la scari convenabile pentru descrierea completa a lucrarilor in ansamblu si a tuturor
detaliilor aferente; nu se accepta trimiteri pentru detalii la documente normative sau alte surse de informare;
- piese scrise: documente scrise care explica / precizeaza prevederile proiectului in vederea executarii cladirii
in conformitate cu:
- obiectivele / cerintele investitorului;
- ipotezele de proiectare referitoare la materialele componente si la procedurile de executie.
Continutul minim obligatoriu al documentatiei sunt date in paragrafele de mai jos.
Executia lucrarilor de zidarie va fi inceputa numai daca documentatia tehnica mentionata mai sus este elaborata,
verificata si avizata conform prevederilor legale.
Verificarea calitatii executiei conform prevederilor din acest Cod se va face in raport cu conditiile tehnice specificate
in proiect si cu reglementarile specifice materialelor si procedeelor respective de executie.
Descrierea generala a lucrarilor de zidarie prevazute in proiect
Descrierea generala a lucrarilor de zidarie prezinta:
- identificarea / localizarea in cladire a lucrarilor de zidarie;
- conditiile tehnice si nivelurile de performanta ale materialelor pentru zidarie luate in considerare la
proiectare.
Modificarea la executie a acestor prevederi nu este permisa fara acordul scris al proiectantului (din punct de vedere
al solutiei tehnice) si al investitorului (din punct de vedere al costurilor care rezulta).
Documentatia tehnica va contine lista de mai jos in care se va bifa situatia corespunzatoare din proiect si se vor inscrie
valorile specificate.
Tipuri de zidarie:
- zidarie simpla / nearmata (ZNA);
- zidarie confinata (ZC);
- zidarie confinata si armata in rosturile orizaontale (ZC+AR);
- zidarie cu inima armata (ZIA);
- zidarie inramata in cadre de beton armat / de otel (ZIC).
Pereti exteriori
- pereti structurali:
- tipul zidariei ZNA/ZC/ZC + AR/ZIA;
- alcatuirea peretilor conform planselor de executie din proiect.
- pereti nestructurali inramati in cadre de beton armat / de otel ZIC; conform planselor de executie din
proiect.
- pereti nestrucutrali care nu sunt inramati in cadre de beton armat / de otel conform planselor de executie
din proiect.
- pereti de placare conform planselor de executie din proiect.
- sistem de termoizolatie exterior (daca este cazul) tipul sistemului: conform planselor de executie din proiect.
Pereti interiori
- pereti structurali: tipul zidariei ZNA/ZC/ZC + AR/ZIA, grosime conform planselor de executie din proiect.
- pereti nestructurali inramati in cadre de beton armat / de otel ZIC: grosime conform planselor de executie
din proiect.
- pereti despartitori nestructurali: grosime conform planselor de executie din proiect.
Se specifica separat pentru:
- pereti structurali / panouri inramate;
- pereti exteriori / pereti interiori.
Elemente pentru zidarie
- material si dimensiuni conform planselor de executie din proiect.
Clase de tolerante definite conform SR EN 771-1 si SR EN 771-4
- Valoare medie / Limite
- produse ceramice conform SR EN 771-1:
- T1 / R1
- T1+ / R1+
- T2 / R2
- T2+ / R2+
- produse din BCA conform SR EN 771-4
- GPLM – pentru utilizare generala;
- TLMA – pentru straturi (rosturi) subtiri;

- TLMB – pentru straturi (rosturi) subtiri.
Mortar
- mortar tip:
- metoda de stabilire a compozitiei:
- compozitia pentru mortare de reteta: conform planselor de executie din proiect.
- rezistenta la compresiune: conform planselor de executie din proiect.
- cerinte speciale de durabilitate (in functie de conditiile specifice de utilizare).
Materiale auxiliare
- straturi de rupere a capilaritatii: conform planselor de executie din proiect
- ancore / agrafe: conform planselor de executie din proiect
- armaturi pentru rosturi: conform planselor de executie din proiect
- buiandrugi prefabricati: descriere conform SR EN 845-2.
Specificatie privind realizarea sliturilor
- la realizarea zidariei;
- prin frezare (cu dispozitive mecanice) dupa realizarea zidariei.
Prevederi de verificare si control
Documentatia va contine si urmatoarele categorii de prevederi pe baza carora executantul (constructorul) va intocmi
programul de asigurare si control al calitatii lucrarilor de zidarie:
- fazele determinante, cu precupizarea pozitiilor / marimile care se verifica;
- valorile de control si conditiile pentru continuarea lucrarilor;
- fazele / etapele care devin lucrari ascunse (pentru care trebuie intocmite documente de receptie partiala).
Materiale pentru zidarie

Conditiile tehnice pentru elemente de zidarie
- elementele pentru zidarie folosite la santier trebuie sa satisfaca in totalitate urmatoarele cerinte la locul de
punere in opera pentru fiecare cantitate si produs livrat la santier (depasirea unui procent de 10%
neconformitati conduce la respingerea cantitatii livrate; prelevarea se va face in conformitate cu
specificatiile din standardul de produs):
- specificatiile tehnice ale proiectului;
- cerintele de performanta din SR EN 771-1 (pentru elementele din argila arsa) si din SR EN 771-4
(pentru elementele din BCA);
- conditiile speciale de utilizare stabilite prin P100-1 si CR 6;
- conditiile de calitate, din punct de vedere al aspectului si al proprietatilor fizice stabilite prin acest
Cod.
- elementele pentru zidarie se clasifica din punct de vedere al cerintelor de aspect si al proprietatilor fizice in
doua clase de calitate, astfel:
- clasa de calitate A (superioara);
- clasa de calitate B (normala).
- parametrii care definesc clasele de calitate si valorile acestora pentru fiecare clasa de calitate sa dau in
prezentul Cod.
- elementele pentru zidarie din cele doua clase de calitate se folosesc dupa cum urmeaza:
- elementele pentru zidarie din clasa de calitate A se vor folosi obligatoriu, pentru toate lucrarile de
zidarie, in urmatoarele conditii:
- pentru toate cladirile din clasele de importanta- expunere I si II in toate zonele seismice;
- cladirile din clasa de importanta – expunere III cu inaltime ≥ P+2E in zonele seismice cu
acceleratia terenului pentru proiectare ag ≥ 0,25g, pentru pereti structurali.
- elemente din zidarie din clasa de calitate B se vor folosi pentru toate cladirile la care nu este
obligatorie folosirea elementelor din clasa de calitate A.
- in functie de aspect si de caracteristicile fizice, elementele din argila ars HD, se impart in doua clase de
calitate: calitatea A si calitatea B conform criteriilor si valorilor tolerantelor din tabelul urmator:
Conditii de admisibilitate
Caracteristica Calitatea A Calitatea B
(superioara) (normala)
Absorbtie de apa, %:
18 20
max.*
Rezistenta la inghet-dezghet* clasa F1 sau F2 clasa F1 sau F2
se admit in masura in care nu sunt
Eflorescente nu se admit
daunatoare
Culoarea nu se normeaza nu se normeaza
Deformarea muchiilor si a fetelor
3 4
(sageata), mm, max.
Stirbituri la muchii, colturi si fete: 1
- numar, max. 25 3
- lungimea, mm, max. la mai mult 2 din fetele laterale si muchiile 25
de 5% din cantitatea livrata aferente trebuie sa fie fara stirbituri
Crapaturi mai mici de 0,1 mm (i) pe Se admite maxim o crapatura cu
fetele laterale: deschiderea mai mare de 1 mm pe
(i) nu se admit crapaturi vizibile cu
- numar, max. fiecare dintre fete
ochiul liber
- lungime, mm, max. 1
(ii) pe fetele de asezare (1 x b) 22
la mai mult de 5% din cantitatea (ii) nu se admit crapaturi mai mari (ii) se admit crapaturi mai mari de 1
livrata de 1 mm deschidere mm deschidere
Corpuri straine in caramizi in stare
6 6
cruda, cu dimensiuni, max., mm
Granule de var in caramizi arse nu se admit mai mari de 1 mm nu se admit mai mari de 2 mm
Jumatati de caramizi, %, max. 5% din cantitatea livrata 5% din cantitatea livrata
Caramizi insuficient arse, %: max. nu se admit 3
* pentru zidaria neprotejata / aparenta
- in functie de aspect si de caracteristici fizice, elementele din argila arsa LD din grupele 2 si 2S (asa cum sunt
definite in codul CR 6) se impart in doua clase de calitate: calitatea A si calitatea B, conform criteriilor si
valorilor tolerantelor din tabelul urmator:
Denumirea Conditii de acceptabilitate
Calitatea A Calitatea B
Clasa de calitate
(superioara) (normala)
Variatii ale Lungime mm Clasa de toleranta
Clasa de toleranta
dimensiunilor Latime mm T2/R2, sau T1/R1, sau
T2/R2 sau Tm/Rm
nominale Grosime mm Tm/Rm
Densitate % D2 D2, sau D1, sau Dm
Muchii interioare
crapate la mai mult
Procent lungime % cm 10 25
de 5% din
cantitatea livrata
Numar maxim /
Muchii exterioare
perimetrul numar maxim max. 1 max. 2
crapate
elementului lungime
Muchii interioare
intrerupte Intreruperi de la fata
(accidente locale superioara la fata
numar maxim 2 (dar nu alaturate) 3 (dar nu alaturate)
rezultate din inferioara de
extrudarea argilei, asezare
etc.)
≤ 1,2% din ≤ 1,5% din
Concava / diagonala diagonala
Planeitate mm / mm
Convexa suprafetei de suprafetei de
asezare/ idem asezare / idem
2 la max. 1/3 din 4 la max. 1/2 din

Stirbituri la muchii la
inaltimea inaltimea
mai mult de 5% din maxim buc/ mm
elementului de elementului de
cantitatea livrata
zidarie zidarie
2 la max. 1/3 din 4 la max. 1/2 din
Stirbituri la colturi la
inaltimea inaltimea
mai mult de 5% din maxim buc / mm
elementului de elementului de
cantitatea livrata
zidarie zidarie
* abaterea de forma spatiala reprezinta diferenta de forma fata de figura geometrica considerata paralelipiped
dreptunghic (masurabil prin verificarea unghiurilor de 90 grade intre laturile corpului).
- elementele care nu se incadreaza in limitele stabilite in tabelul nr.2 se vor folosi numai pentru anexe
gospodaresti si constructii provizorii pentru toate zonele seismice;
- in functie de aspect si de caracteriticile fizice, elementele pentru zidarie din BCA se clasifica in doua clase
de calitate conform criteriilor si valorilor tolerantelor din tabelul urmator:
Denumirea Conditii de acceptabilitate
Calitatea A Calitatea B
Clasa de calitate
(superioara) (inferioara)
GPLM
Lungime mm ± 3 mm ± 3 / -5 mm
Inaltime mm ± 2 mm ± 3 / -5 mm
Latime mm ± 2 mm ± 3 mm
TLMB
Variatii ale
Lungime mm ± 1,5 mm -
dimensiunilor
Inaltime mm ± 1,0 mm -
nominale
Latime mm ± 1,5 mm -
TLMA
Lungime mm - ± 3 mm
Inaltime mm - ± 2 mm
Latime mm - ± 2 mm
GPLM
mm 3 3
Max.
Abatere de la
TLMB
rectiliniaritatea mm 1 -
Max.
muchiilor
TLMA
mm - 2
Max.
GPLM
mm 3 3
Max.
Abatere de la TLMB
mm 1 -
planeitate a fetelor Max.
TLMA
mm - 2
Max.
2 buc 4 buc
Stirbituri la muchii Cel mult cu adancimea ≤ 15 mm si lungimea ≤ 30
mm fiecare
2 buc 4 buc
Stirbituri la colturi Cel mult cu dimensiunile ≤ 25 mm x 35 mm x latimea
elementului
2 buc 4 buc
Adancituri pe fete Cel mult cu dimensiunea cea mai mare, in planul
fetelor, ≤ 100 mm si adancimea ≤ 20 mm
- elementele care nu se incadreaza in limitele stabilite in tabelul nr.3 se vor folosi numai pentru anexe
gospodaresti si constructii provizorii pentru toate zonele seismice; pentru abateri minore fata de cerintele si
limitele din prezentul Cod, proiectantul poate decide pe baza unei evaluari, ce se va atasa la Cartea
tehnica a constructiei, acceptarea sau respingerea loturilor cu astfel de probleme.
Conditii tehnice pentru mortare de zidarie
Prevederi pentru mortarele preparate industrial si semifabricate industrial
Mortarele de tip industrial si semifabricate industrial se vor utiliza pe baza fiselor tehnice ale producatorilor, in
conformitate cu SR EN 998-2 si tinand seama de clasele de expunere.
Prevederi pentru mortarele preparate la santier
Conditii pentru folosirea mortarelor preparate la santier
- utilizarea mortarelor preparate la santier este permisa numai pentru peretii structurali, panourile de zidarie
inramata si peretii nestructurali din urmatoarele cladiri:
- cladiri din clasele de importanta - expunere III si IV in toate zonele seismice;
- cladiri din clasa de importanta – expunere II in zonele seismice cu ag≤ 0,20g.
- pentru toate elementele de constructie din zidarie ale cladirilor din clasa de importanta – expunere I in
toate zonele seismice nu este permisa folosirea mortarelor preparate la santier;
- lucrabilitatea mortarului proaspat si rezistenta mortarului intarit pentru mortarele de reteta preparate la
santier vor fi verificate obligatoriu prin incercari prealabile pentru rezistenta, conform SR EN 1015-11 si pentru
lucrabilitate, conform SR EN 1015-3 si SR EN 1015-9, pentru urmatoarele categorii de cladiri:
- cladiri din clasa de importanta – expunere III cu inaltime ≥ P+2E in zonele seismice cu ag ≥ 0,15g;
- cladiri din clasa de importanta – expunere II cu inaltime ≥ P+1E in zonele seismice cu a g = 0,15g si
ag=0,20g.
- mortarele preparate la santier sunt mortare de utilizare generala (G);
- compozitia mortarelor preparate la santier se va stabili prin specificatiile de proiectare, avand in vedere
cerintele de:
- rezistenta la compresiune;
- rezistenta la aderenta in asociere cu elementele pentru zidarie specificate;
- durabilitate;
- executie.
- pentru asigurarea cerintelor de rezistenta la compresiune si de aderenta, mortarele preparate la santier vor
avea compozitiile date in tabelul urmator conform CR 6, art. 3.2.2.(3):
Clasa mortarului Ciment Nisip Var
M 2.5 c 1 4 -
M 2.5 c-v 1 7 1
M5c 1 3 -
M 5 c-v 1 5 1/4
M 7.5 c 1 2.75 -
M 10 1 2.5 -
- pentru asigurarea cerintelor de durabilitate conform CR 6, art.4.3.3.2., in functie de clasa de expunere,
mortarele preparate la santier vor avea compozitiile specificate mai jos (pentru clasa de rezistenta minima
M 5):
- mortar S
- ciment CEM II / B-M 32.5 385 kg
- nisip 0-4 mm 1540 kg
- aditiv antrenor de aer 3.73 l/m3
- apa in cantitatea necesara obtinerii lucrabilitatii.
- mortar M
- ciment CEM II / B-M 32.5R 315 kg
- apa in cantitatea necesara obtinerii lucrabilitatii
- mortar P
- ciment CEM II / B-M 32.5R 240 kg
- apa in cantitatea necesara obtinerii lucrabilitatii.
Conform SR EN 998-2, mortarele se incadreaza in trei categorii in functie de categoria conditiilor de expunere a
elementelor la care vor fi folosite:
- S- mortar pentru elemente de constructie expuse la conditii severe;
- M- mortar pentru elemente de constructie expuse la conditii moderate;
- P- mortar pentru elemente de constructie expuse la conditii pasive;
Domeniile de utilizare a mortarelor S,M,P în corelare cu conditiile de microclimat definite la 4.3.2.1.(3).vor fi cele stabilite
prin standardul SR EN 1996-2, Anexa B (informativă) după cum urmează:
- Clasa de expunere MX 1 - mortar P, M sau S;
- Clasa de expunere MX 2.1 - mortar M sau S;
- Clasa de expunere MX 3.2 - mortar S;
Pentru zidăriile din clasele de expunere MX4 si MX5 se vor evalua pentru fiecare amplasament, si pentru fiecare
proiect, gradul de expunere la:
- saruri;
- umezire;
- cicluri de inghet/dezghet;
- substante chimice agresive (cantitatea acestora si tipul de reactie).
La stabilirea retetei se va avea in vedere limitarea continutului de cloruri conform SR EN 998-2 cu exceptia cazurilor in
care specificatiile au prevederi explicite in acest sens.
Conditii tehnice privind materialele componente pentru mortarele preparate la santier
Conditii privind agregatele
Agregatele folosite pentru mortarele preparate la santier vor respecta cerintele specificate in prezentul Cod.
Conditii privind liantii
- liantii folositi pentru mortarele preparate la santier vor respecta cerintele specificate in prezentul Cod;
- conditiile de folosire a adaosurilor si aditivilor pentru mortarele preparate la santier se stabilesc prin
specificatiile de proiectare; in lipsa acestor precizari nu este permisa folosirea adaosurilor si aditivilor;
- pentru mortarele folosite la zidariile din zonele seismice cu ag≥ 0,25g adaosurile de tip „antrenor de aer” vor
fi limitate la 16% din cantitatea de ciment;
- la prepararea mortarului se vor utiliza adaosuri si aditivi cu performante ale caracteristicilor esentiale (dozaj,
continut de aer antrenant, continut maxim de ioni de clor/alcali, continut/emisie de substante periculoase,
comportare la coroziune, etc.) conforme cu prevederile din regelmentarile tehnice de la pct.2.2.2. privind
proiectarea/executia constructiilor din zidarie, precum si cu cele din legislatia privind punerea pe piata a
produselor pentru constructii, in vigoare;
- la prepararea mortarelor „decorative” se vor utiliza coloranti cu performante ale caracteristicilor esentiale
(timp de priza, rezistenta la compresiune, compozitie mortar cu coloranti, continut de substante solubile in
apa, cloruri solubile, continut/emisie de substante periculoase, pierdere la calcinare, putere de colorare,
rezistenta la interperii, stabilitate termica, etc.) conforme cu prevederile din reglementarile tehnice de la
pct.2.2.2. privind proiectarea/executia constructiilor din zidarie, precum si cu cele din legislatia privind
punerea pe piata a produselor pentru constructii, in vigoare;
- liantii mortarelor preparate pe santier trebuie sa indeplineasca cerinte privind caracteristicile fizico-tehnice:
Caracteristica Valoarea de referinta Standardul de incercari
Timp de priza inital (min) ≥ 120 SR EN 196-3
Timp de priza final (ore) ≤ 15 SR EN 196-3
Stabilitate (mm) ≤ 10 SR EN 196-3
Rezistenta la compresiune
- 2 zile ≥ 7 Mpa SR EN 196-1
- 28 zile ≥ 12,5 Mpa
- mortarul proaspat preparat pe baza de lianti trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
Caracteristica Valoarea de referinta Standardul de incercari
SR EN 413-2/
Continut de aer % din volum 8÷20
SR EN 1015-2
Retinerea de apa % din masa 80÷95 SR EN 413-2

Timp de imprastiere (sec)
SR EN 413-2/
Lucrabilitatea corespunzatoare 5÷30 sec
SR EN 1015-3
pentru un ciment de zidarie
- pentru mortarul preparat pe baza de lianti, se recomanda utilizarea urmatoarelor retete de preparare:
Nisip Apa
Caracteristica Mortar predozat sac
(litri) (litri)
M 10 1 10 (1 galeata) 28
M5 1 12 35
M 2.5 1 17 43
- in cazul in care nu sunt specificate alte domenii de utilizare, mortarele preparate pe baza de lianti nu se
folosesc in medii sulfatice si acide.
Conditii privind apa de amestec
- apa de amestec trebuie sa fie limpede, potabila si sa nu contina cantitati periculoase de acizi, alcali si
materiale organice;
- pentru prepararea mortarului nu se accepta folosirea apei de mare.
Prepararea mortarelor
- amestecarea mortarului pentru prepararea mortarului pentru zidarie folosit la cladirile din toate clasele de
importanta – expunere si in toate zonele seismice, indiferent de numarul de niveluri, se va face obligatoriu cu
malaxorul mecanic;
- amestecarea manuala este permisa numai pentru anexele gospodaresti si cladirile provizorii;
- in malaxor sunt amestecate mai intai jumatate din cantitatea de apa si agregatele de apa so agregatele
fine; liantii si restul de apa de adauga apoi; amestecarea finala va dura cel putin 5 minute;
- mortarul va fi utilizat in timp de cel mult 1 ora de la amestecare;
- daca mortarul se intareste datorita absorbtiei apei de amestecare poate fi reamestecat dupa ce s-a
adaugat o cantitate de apa; aceasta operatie se poate face o singura data;
- mortarul care a inceput sa faca priza va fi inlaturat de la puntul de lucru.
Materiale auxiliare
Dimesiunile, detaliile constructive si modul de dispunere in plan si in elevatie a elementelor de prindere vor fi cele
stabilite prin proiect. Modificarea acestora de catre executant se poate face numai cu acordul scris al priectantului.
Bridele, consolele si ancorele utilizate vor avea performante ale caracteristicilor esentiale (dimensiuni – lungimi, grosimi,
diametre -, tolerante, rezistenta mecanica la compresiune/tractiune – dupa caz, deplasare sub incarcare, penetrare
a apei in cavitate, durabilitate, etc. ) conforme cu prevederile din reglementarile tehnice de la pct.2.2.2. privind
proiectarea/executia constructiilor din zidarie, precum si cu cele din legislatia privind punerea pe piata a produselor
pentru constructii, in vigoare. Atunci cand elementele de ancorare sau de fixare sunt furnizate sau sunt specificate ca
parte integranta dintr-o componenta auxiliara, cerintele de performanta sa aplica intregului produs.
Materialele utilizate pentru executarea produselor (bride, console, ancore, etc.) si a acoperirilor de protectie impotriva
coroziunii trebuie sa corespunda specificatiilor din proiect pentru satisfacerea exigentelor de rezistenta si de
durabilitate impuse de conditiile de expunere. Materialele trebuie sa fie compatibile cu mortarele/betoanele in care
se inglobeaza.
Materialele utilizate pentru fabricarea bridelor de fixare, consolelor si ancorelor (de exemplu: otel inoxidabil austenitic,
bronz, sarma de otel zincata, table sau benzi din otel zincate cu acoperire organica, benzi de otel prezincate, etc.)
trebuie sa satisfaca conditiile prevazute in anexa A a standardului SR EN 845-1 in ceea ce priveste sistemele de
protectie impotriva coroziunii.
Producatorul trebuie sa declare modul de combinare a elementelor pentru zidarie, mortare si fixari pentru care valorile
declarate ale caracteristicilor de performanta pentru produs corespund specificatiilor din proiect.
Elementele de ancorare, care nu sunt realizate din materiale rezistente la coroziune, se vor proteja anticoroziv prin
procedee chimice sau electrochimice conform specificatiilor din proiect.
Toate elementele care alcatuiesc ancorajele trebuie sa fie incadrate si tratate impotriva coroziunii in aceiasi clasa de
expunere. In conditiile in care unul dintre elementele sistemului de ancorare are o incadrare intr-o clasa de expunere
inforioara, clasa de expunere a sistemului va fi cea a elementului cu incadrarea cea mai defavorabila.
In cazul in care elementele de fixare auxiliare trebuie sa permita deformatii in timpul montajului sau al utilizarii, se va
tine seama de capacitatea materialului de acoperire pentru protectie de a rezista deformatiilor specifice.
Acoperirea cu material de protectie importiva coroziunii, trebuie aplicata dupa fasonarea ancorelor si trebuie sa isi
mentina integritatea pe toata durata de serviciu a ancoralor raspunzand la solicitarile normale de exploatare si la
solicitarile exceptionale (seismice).
Conditii tehnice pentru buiandrugi prefabricati
Materiale
- buiandrugii folositi in cladirile din zidarie pot avea una dintre urmatoarele alcatuiri:
- buiandrugi simpli;
- buiandrugi compusi;
- buiandrugi combinati.
- buiandrugii prefabricati (simpli) se vor realiza din urmatoarele materiale:
- otel;
- beton armat sau precomprimat.
- atunci cand materialele sau partile componente ale unui buiandrug combinat sau a unui buiandrug
compus nu sunt furnizate pentru a fi parte din produs, materiale componente trebuie specificate conform
specificatiilor tehnice de produs.
Dimensiuni si tolerante
- lungimea buiandrugului este definita de latimea golului la care se adauga de doua ori lungimea de
rezemare; lungimea de rezemare minima trebuie sa fie cel putin egala cu cea specificata in proiect;
- forma si dimensiunile buiandrugului trebuie sa corespunda prevederilor proiectului cu incadrarea in
tolerantele date in tabelul urmator:
Caracteristica Toleranta
Lungimea ± 15 mm
Latimea si inaltimea ± 5 mm
0.5 % din lungime, dar ≤ 10 mm in raport cu profilul
Liniaritate sau curbura
prevazut
Curbura partii prefabricate 0.7 % din lungime, in raport cu profilul prevazut
Betoane pentru zidarie

- pentru betoanele folosite la realizarea elementelor de confinare a peretilor din zidarie se vor respecta
cerintele si toate conditiile de calitate din NE 012/2 in ceea ce priveste:
- materialele folosite la preparare;
- cerinte de baza privind compozitia betoanelor;
- prepararea betonului;
- cerintele si niveluri de performanta pentru caracteristicile betonului proaspat si intarit;
- transportul;
- punerea in opera;
- sistemul de asigurare si de control al calitatii.
- in cazul in care se doreste imbunatatirea unor caracteristici ale betonului se vor introduce aditivi, dupa caz,
pentru cresterea lucrabilitatii, pentru reducerea contractiei sau pentru accelerarea sau reducerea timpului
de priza si de intarire; cantitatea de aditivi se va specifica in lista componentilor constitutivi din reteta de
preparare data in specificatiile de proiectare; cantitatile vor fi mentionate gravimetric sau volumetric;
- limitarea aditivilor / adaosurilor:
- antrenorii de aer se vor utiliza conform specificatiei din proiect;
- aditivii pentru timp friguros (clorura de calciu) se vor utiliza conform 5.2.2.1.
- pentru betonul elementelor de confinare si pentru betonul din stratul median al zidariei cu inima armata
(ZIA) se vor respecta prevederile din CR 6 in ceea ce priveste dimesiunile agregatelor si lucrabilitatea.
Conform CR6-2013- Cod de proiectare pentru structurile din zidarie, dimensiunea maxima a agregatelor betonului si
consistenta betoanelor sunt limitate astfel:
- dimensiunea maxima a agregatelor betonului (dagr) va fi limitata astfel :
- pentru elementele de confinare : dagr ≤ 20 mm
- pentru stratul media la peretii din ZIA:
- pentru grosimea peretelui median < 100 mm sau cand acoperirea este ≤ 25 mm, dagr ≤
10 mm;
- in celelalte cazuri dagr ≤ 12 mm
- pentru a se asigura betonarea corecta a elementelor, consistenta betonului proaspat, definita prin Clase
de tasare conform NE 012/1-2007, tab.3, se va lua dupa cum urmeaza:
- pentru stalpisorii cu sectiune ≤ 750 cm2: S4;
- pentru stalpisorii cu sectiune > 750 cm2 si pentru centuri – indiferent de dimensiunea sectiunii
transversale: S3;
- pentru zidaria cu inima armata cu grosimea stratului median ≥ 10 cm: S3;
- pentru zidaria cu inima armata cu grosimea stratului median < 10 cm: S4.
- betonul de reteta fabricat la santier poate fi utilizat la turnarea elementelor de confinare si a stratului median
al ZIA numai pentru urmatoarele categorii de cladiri:
- cladiri din clasele de importanta – expunere III si IV in toate zonele seismice;
- cladiri din clasa de importanta – expunere II in toate zonele seismice cu ag ≤ 0,20g.
- pentru elementele de confinare si pentru stratul median al ZIA ale cladirilor din clasa de importanta –
expunere I in toate zonele seismice nu este permisa folosirea betoanelor preparate la santier;
- la utilizarea betonului de reteta, fabricat la santier, se vor verifica calitatile componentelor din punct de
vedere al concordantei cu cerintele din reglementarile tehnice in vigoare; in cazul in care cimentul este
procurat de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului trebuie sa fie insotita de o declaratie de
conformitate in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
- garantia respectarii conditiilor de pastrare;
- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata potrivit reglementarilor tehnice si
legislatiei aplicabile in vigoare si datele continute in acesta;
- precizarea conditiilor de utilizare in cazurile in care termenul de garantie a expirat.
- betoanele de tip grout (mortar-beton) sunt utilizate pentru umplerea golurilor din elementele cu forme
speciale folosite la zidaria armata precum si pentru stratul central al zidariei cu inima armata;
- in functie de aplicatie si de modul de preparare mortar-betonul se clasifica in:
- mortar-beton fin preparat numai cu nisip, in cazul folosirii in spatii mici, inguste sau cu aglomerate
de armaturi;
- mortar – beton grosier preparat cu nisip si pietris monogranular sau cu granulatie continua, cu
dimensiunea maxima a agregatului de:
- 10 mm, in caul folosirii in spatii mai largi, orientativ ≥ 75 mm;
- 16 mm, in cazul folosirii in spatii cu largime ≥ 18 ÷ 20 cm; aceasta granulatie se foloseste,
in special, pentru stratul central al zidariei cu inima armata.
- in cazul mortar-betonului grosier se va prefera pietrisul cu granulatie continua, folosind agregate fine in
proportie de 60 ÷ 70 % din volumul total de agregate iar restul de 30 ÷ 40 % agregate mari;
- la alegerea segregatelor se va tine seama de inaltimea stratului de mortar-beton care se toarna intr-o
singura etapa, pentru e se evita segregarea componentelor; alegerea curbei granulometrice se va face
tinand seama si de consistenta betonului;
- in cazul folosirii agregatelor marunte se recomanda urmatoarele proportii ale componentelor de masa
recomandate:
- pietris : 25% ÷ 50%;
- nisip: 75% ÷ 50%.
- in cazul prepararii la santier, amestecarea componentelor se face in malaxor timp de 3 ÷ 10 minute (chiar
si in cazul amestecurilor preparate industrial);
- cantitatea de apa folosite pentru prepararea groutului va fi specificata prin reteta si se va corecta in functie
de aditivii utilizati si de tipul elementelor cu care betonul intra in contact (se va tine seama de absorbtia de
apa a elementelor pentru zidarie).
Conditii tehnice pentru armaturile din rostul zidariei si din elementele de confinare
- armaturile din rosturile zidariei, din elementele de confinare si din stratul median al ZIA trebuie sa satisfaca
integral cerintele din ST 009;
- armarea rosturilor orizontale ale zidariei cu alte produse (grile polimerice, polimeri armati cu fibre, fibre de
carbon, etc.) se va face
- armaturile din otel utilizate pentru armarea zidariei in rosturile orizontale, si pentru armarea elementelor de
confinare si a stratului median al ZIA vor fi alese in functie de conditiile de expunere, specificate in NE 012/1.
- pentru asigurarea durabilitatii se va folosi otel pentru beton armat (otel carbon), protejat prin masurile date
in continuare, sau otel rezistent la coroziune; masurile de protectie sunt corelate cu clasele de expunere
MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN 1996-2, Anexa A (informativa);
- in functie de clasele de expunere MX2 si MX3, protectia otelului utilizat pentru armarea zidariei se va realiza
prin:
- inglobare in mortar sau beton;
- galvanizare;
- acoperire cu rasini epoxidice.
- protectia armaturilor din elementele de confinare si din stratul median al ZIA se va asigura prin stratul de
acoperire cu grosimea prevazute in proiect pentru conditiile de expunere in care este incadrata zidaria.
Pentru barele montate in rosturile orizontale protectia se asigura prin grosimea acoperirii laterale cu mortar
conform CR 6;
- armaturile prefabricate (plasele) utilizate pentru armarea rosturilor orizontale ale zidariei vor avea
performante ale caracteristicilor esentiale (grosime, limita de curgere caracteristica, dimensiuni, tolerante,
rezistenta mecanica, clasa de ductilitate, aderenta si lungime de acoperire, durabilitate, etc.) conforme cu
prevederile din reglementarile tehnice de la pct.2.2.2 privind proiectarea/executia constructiilor din zidarie,
precum si cu cele din legislatia privind punerea pe piata a produselor pentru constructii, in vigoare.
Exemple de zidarie in aceasta
Clasa Micro conditia zidariei
conditie
Interiorul cladirilor pentru locuire
normala si pentru birouri, inclusiv
stratul interior al peretilor dubli cu
gol interior care probabil nu devin
umezi.
MX1 In mediu uscat
Zidarie tencuita in pereti exteriori
care nu este expusa la scurgeri
moderate sau severe de apa de
ploaie, si izolate de umezeala in
zidaria sai materiale adiacente.
Zidarie interioara la un nivel ridicat
de vapori de apa, ca intr-o
spalatorie. Pereti exteriori de zidarie
Expusa la umiditate sau la umezire
MX2 adapostiti de stresini sau atice
Expusa la umiditate dar nu expusa la cicluri de inghet/dezghet
MX2.1 inclinate, care nu este expusa la
sau la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfati sau
scurgere severe de apa sau la
substante chimice agresive
inghet in pamant bine drenat,
neagresiv.
Zidarie care nu este expusa la
inghet sau substante chimice
Expusa la umezire severa dar nu expusa la cicluri de
agresive, amplasata in : pereti
inghet/dezghet sau la surse exterioare cu nivel semnificativ de
MX2.2 exteriori cu piese de acoperire sau
sulfati sau substante chimice agresive
cu streasini drepte; in parapeti, in
ziduri izolate (neancorate) in
pamant, sub apa.
Expusa la umezire si la cicluri inghet/dezghet
MX3 Expusa la umiditate sau la umezire severa si la cicluri de
Zidarie ca in clasa MX 2.1 expusa la
MX3.1 inghet/dezghet dar nu expusa la surse exterioare cu nivel
cicluri de inghet / dezghet
semnificativ de sulfati sau substante chimice agresive
Expusa la umezire severa si la cicluri de inghet/dezghet dar nu
Zidarie ca in clasa MX2.2 expusa la
MX3.2 expusa la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfati sau
cicluri de inghet/dezghet
substante chimice agresive
Zidarie ca in zona de litoral. Zidarie

Expusa la aer saturat de saruri, apa de mare sau saruri de topire a
MX4 in apropierea drumurilor pe care se
ghetii
imprastie sare in timpul iernii.
Zidarie in contact cu pamanturi
naturale sau umplutura de pamant
sau apa freatica, care au umiditate
si niveluri semnificative de sulfati.
Zidarie in contact cu pamanturi cu
MX5 Intr-un mediu chimic agresiv
aciditate inalta, pamanturi sau apa
freatica contaminate. Zidarie in
apropierea zonelor industriale unde
in atmosfera se afla substante
chimice agrasive.
Nota – La decizia expunerii zidariei se ia in considerare efectul finisajelor aplicate si al placajelor de protectie
Transportul, depozitarea si manipularea materialelor pentru zidarie

Elemente pentru zidarie
- elementele pentru zidarie vor fi transportate paletizat, protejate in folii de polietilena si, dupa caz, asigurate
cu benzi de fixare;
- incarcarea si descarcarea in mijloacele de transport se va realiza prin procedee mecanice utilizând
motostivuitoare, macarale,etc, prevazute cu dispozitive speciale penru evitarea aparitiei fenomenelor de
strivire locala a elementelor de zidarie;
- elementele pentru zidarie pot fi transportate in vehicule rutiere sau in vagoane de cale ferata. In vehicul,
paletii vor fi bine fixati cu chingi speciale pentru a nu se produce deplasarea lor si nici distrugerea elementelor
prin strivire; paletii vor fi astfel asezati incât sa fie posibila incarcarea/descarcarea lor cu dispozitive
mecanice;
- pentru a se asigura integritatea produselor in timpul manipularilor:
- se vor lua masuri pentru a evita ciocnirea sau dezechilibrarea paletilor in timpul transportului;
- se interzice descarcarea prin aruncarea sau bascularea paletilor.
- elementele pentru zidarie se vor depozita in aer liber, ambalate in folie; paletii vor fi asezati pe teren plan si
sigur;
- la depozitarea pe timp friguros se va verifica integritatea foliei astfel incât sa nu se produca, in cazul
elementelor cu goluri verticale, patrunderea si inghetarea apei sau patrunderea zapezii situatii care pot
produce distrugerea elementelor;
- daca depozitarea s-a facut pentru o perioada mai lunga in cursul careia elementele au fost supuse unor
fenomene de inghet-dezghet, executantul va proceda la verificarea lotului prin incercari ale caror rezultate
vor fi comparate cu valorile declarate de producator.
- verificarile constau in:
- analiza vizuala a aspectului elementelor si a defectelor constatate;
- determinarea rezistentei la compresiune fb in conformitate cu prevederile standardului SR EN 772-
1.
- pe parcursul depozitarii se va urmari pastrarea integritatii marcajelor care contin datele de identificare si
instructiunile tehnice care insotesc produsul.
Lianti
- depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa.
- depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte
materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment; depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie
sa se faca in incaperi inchise; pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de
ciment depozitate pe fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor;
- sacii vor fi asezati in stive pe scânduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia aerului la partea
inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient
pentru circulatie; stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapusi;
- nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat;
- cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare va putea fi
intrebuintat la lucrari de beton si beton armat si mortare numai dupa verificarea starii de conservare si a
rezistentelor mecanice.
Elemente auxiliare
- produsele auxiliare se vor transporta in ambalaje (specifice produsului) pe care sunt marcate clar toate
elementele care permit identificarea corecta a elementului respectiv;
- pe ambalaj se va specifica modalitatea de manipulare si de depozitare la santier in functie de specificul
elementului;
- elementele auxiliare vor fi pastrate in ambalajul initial pâna la punerea in opera pentru a se evita
deteriorarea mecanica, chimica sau stropirea acestora cu vopsele, produse petroliere sau solventi;
- depozitarea produselor ambalate se va face in conformitate cu specificatia tehnica a producatorului in
ceea ce priveste masurile specifice de securitate la foc pe timpul depozitarii de scurta sau lunga durata si a
masurilor de protectia si igiena muncii.
Buiandrugi prefabricati
- buiandrugii prefabricati realizati ca elemente liniare de beton armat sau beton precomprimat se vor livra in
pachete alcatuite de catre producator in functie de gabaritul, greutatea, si capacitatea de rezistenta a
acestora, etc.;
- se recomanda ca buiandrugii sa fie dispusi pe cant pe elemente de rezemare si sa fie legati cu benzi din
materiale rezistente;
- pachetele vor fi inscriptionate si vor fi insotite de documente intocmite conform legislatiei in vigoare cu
privire la punerea pe piata a produselor pentru constructii;
- manipularea se va face cu mijloace mecanice, folosind dispozitive de prindere adecvate, pentru a se limita
solicitarea la incovoiere a buiandrugilor si deteriorarea mecanica care s-ar putea produce din aceasta
cauza;
- depozitarea se va face in aer liber, pe platforme special amenajate, plane si stabile. Depozitarea se va
face in zone in care nu este posibila stropirea buiandrugilor cu noroi sau cu alte materiale. Se vor lua masuri
pentru a impiedica lovirea sau rasturnarea buiandrugilor dupa taierea bridelor de ancorare.
Materiale de izolare/ruperea capilaritatii
- conditiile de transport si de manipulare ale materialelor de izolare/ruperea capilaritatii vor fi cele stabilite
de producatorii acestora in fisele tehnice de produs;
- pe parcursul transportului, al depozitarii si manipularii materialelor de izolare/ruperea capilaritatii se va evita
contactul direct cu produse ce pot deteriora mecanic, prin strivire, intepare sau taiere membranele si
contactul direct al acestora cu diferiti solventi;
- la depozitare vor fi respectate urmatoarele conditii:
- membranele hidroizolante in foi se depoziteaza sub forma de suluri, in pozitie verticala, pe
platforme sau paleti, in spatii acoperite;
- materialele hidroizolante fluide se depoziteaza in bidoane sau butoaie, eventual paletizat, in spatii
inchise, acoperite si ventilate.
Agregate
- la executarea mortarelor si betoanelor se vor folosi agregate cu densitate normala (1201 - 2000 kg/mc)
provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor;
- caracteristicile geometrice si granulometria agregatelor pentru mortarele si betoanele care se pun in opera
vor satisface cerintele de performanta din reglementarile tehnice NE 012/1 si CR 6;
- agregatele utilizate vor fi insotite de documentele de calitate impuse de legislatia in vigoare pentru punerea
pe piata a produselor pentru constructii.
Armaturi
- cerintele aplicabile armaturilor sunt specificate in ST 009.
Executia lucrarilor de zidarie

Operatiuni pregatitoare
- inainte de inceperea executiei zidariei se vor verifica:
- orizontalitatea suprafetei de pozare;
- verticalitatea elementelor structurale adiacente pentru zidaria inramata si nestructurala;

- pozitia armaturilor pentru elementele de confinare;
- existenta la punctul de lucru a sculelor si dispozitivelor necesare executiei mentionate la art. 5.2.1.1.
- pentru executia peretilor cu inaltimi mai mari de 1.25 m se vor amenaja schele de lucru.
- trasarea pozitiei zidariei se va face in raport cu reperele din planurile de executie sau in raport cu elementele
deja executate (dupa verificarea corectitudinii acestora) folosind dreptare, coltare si sabloane; trasarea va
fi materializata cu produse rezistente la apa;
- golurile de usa se vor materializare pe planseu prin marcarea dimensiunilor din planurile de detaliu si din
specificatiile proiectului.
- pentru zidaria de umplutura se vor verifica distantele intre elementele verticale, starea suprafetelor si
existenta pieselor de ancorare in conformitate cu planurile de executie si cu specificatiile proiectului;
- golurile de fereastra se vor trasa respectand prevederile proiectului de structura privind dimensiunile, forma
si inaltimea parapetului raportata la fata superioara bruta (nefinisata) a planseului;
Nota. Inaltimea parapetului din planurile de detaliu de arhitectura difera de inaltimea parapetului din
planurile de structura deoarece este raportata la nivelul pardoselii finite.
- la trasarea si executia parapetului se va tine seama de eventualele elemente de glaf (realizate din
elemente prefabricate sau furnitura a ferestrei); executantul va verifica daca inaltimea parapetului
reprezinta un multiplu intreg al inaltimii elementului/blocului pentru a se putea realiza teserea parapetului cu
spaletii adiacenti; aceasta cerinta nu este obligatorie daca golul respectiv este marginit de stalpiaori din
beton armat care se dezvolta pe toata inaltimea nivelului;
- in cazul in care suprafata de asezare a primului strat de elemente nu este plana si orizontala, pentru corectie
se va executa un strat de mortar de uz general a carui grosime va fi stabilita pentru preluarea denivelarilor;
acest strat este obligatoriu si in cazul zidariei cu elemente din BCA si cu mortar pentru rosturi subtiri;
- pentru fiecare element (perete structural sau nestructural) sau spalet, executantul va verifica posibilitatea
de tesere a zidariei si utilizarea, pentru elementele din grupa 2S a subdiviziunilor de bloc din sortimentul curent
(de exemplu jumatati), conform prevederilor din CR 6; in situatia in care aceasta modulare nu este asigurata
se va solicita proiectantului aplicarea prevederilor din CR 6, art.7.1.2.; pentru zidaria cu elemente din B.C.A.
se va realiza trasarea si se vor taia blocurile la dimensiunile necesare teserilor folosind mijloace manuale sau
mecanice.
Executia zidariei se va face utilizand elementele pentru zidarie si mortarul specificate in proiectul de executie (a se
vedea Cap.3 din „NE 036-2014- Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie”). Nu se
accepta inlocuirea materialelor (elemente si/sau mortar) fara acordul scris al proiectantului.
Executia peretilor din zidarie nearmata
- zidaria se alcatuieste din elemente asezate pe lat sau pe cant (cu exceptia celor cu goluri verticale, care
se aseaza numai pe lat), in rânduri orizontale si paralele; la alcatuirea zidariilor din elemente pline si cu goluri
verticale, pe langa elementele intregi se folosesc si fractiuni, necesare realizarii teserii legaturilor, ramificatiilor
si colturilor; la ziduri cu grosimea de 1/2 element si de un element se admite folosirea elementelor de tip HD
(din grupa 1) sparte (jumatati sau mai mari) in proportie de cel mult 15%;
- toti peretii structurali de pe un nivel al cladirii se vor zidi din elemente cu aceiasi inaltime; in cazul in care
acest lucru nu este posibil, legatura dintre ziduri se va realiza prin executarea de stalpisori in zonele unde se
modifica inaltimea elementelor pentru zidarie;
- rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea elementelor din doua randuri succesive pe inaltime,
atat in camp cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum 1/4 din lungimea elementului in
lungul peretelui si pe 1/2 element pe grosimea acestuia; teserea se va face obligatoriu la fiecare rand figura
1;
- grosimea nominala a rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm; abaterile
admisibile la grosimea rosturilor sunt cele prezentate in tabelul nr.10. din „NE 036-2014- Cod de practica
privind executarea si urmarirea executiei lucrarile de zidarie”.
Perete cu grosimea de 240 mm alcatuit din elemente Perete cu grosimea de 375 mm alcatuit din elemente
cu dimensiunile 115 × 240 mm si rosturi de mortar de 10 cu dimensiunile 115 × 240 mm_si rosturi de mortar de 10
mm mm
Figura 1. Alcatuirea zidariei in camp curent (teserea) pentru elemente de zidarie cu inaltime de asiza ≤150mm
- colturile si ramificatiile peretilor din elemente din BCA se vor realiza obligatoriu prin tesere in trepte (fig.2);
succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure
posibilitatea realizarii teserii in trepte;
- la peretii structurali, pe cantul vertical al elementului din BCA se va aplica obligatoriu cu mistria mortar,
dupa care acesta va fi asezat in pozitia definitiva, prin lovire cu ciocanul de cauciuc; la zidaria cu rosturi
subtiri, mortarul adeziv se va aplica uniform cu mistria dintata sau cu masina pentru mortar pe suprafata
respectiva intr-un strat de circa 3 mm grosime (fara udarea in prealabil a elementelor); consistenta mortarului
adeziv se determina vizual dupa urmele lasate de mistria dintata, urme care trebuie sa fie clare si fara
tendinta de scurgere;
- inainte de aplicarea mortarului adeziv, pe fata superioara a elementelor de BCA montate anterior se va
aplica o amorsa, daca mortarul nu specifica eliminarea acestei prevederi in mod expres.
Executia peretilor din zidarie confinata
- un perete de zidarie este considerat confinat daca este marginit pe toate cele patru laturi de elemente de
beton armat verticale (stalpisori) si orizontale (centuri) turnate dupa executarea zidariei asigurand
conlucrarea acestora in toate stadiile de solicitare
- elementele verticale de confinare se vor executa in pozitiile si cu dimensiunile si armarile prevazute in
proiect
- legarea elementelor verticale de confinare cu zidaria se va face prin strepi (executati la zidire) sau prin
bare de armatura
- zidaria confinata executata cu blocuri care au inaltimea asizei > 150 mm se va realiza fara strepi (cu fata
plana la contactul cu betonul) si legaturi prin elemente din otel; pentru tesere se vor folosi elemente cu
dimensiuni mai mici din sortimentul respectiv (de regula 1/2 din lungimea blocului); nu este permisa utilizarea
fragmentelor de element rezultate prin spargerea elementelor intregi in cazul elementelor din argila arsa;
pentru elemente din BCA se admite obtinerea elementelor cu dimensiuni mai mici, prin debitare la
dimensiunile cerute prin procese mecanice;
- armatura dispusa in rosturile orizontale se va monta in mod obligatoriu conform prevederilor din proiect in
ceea ce priveste sortimentul otelului, diametrul, numarul de bare si distanta pe verticala intre rosturile armate;
- armatura dispusa in rosturile orizontale se va proteja prin imersarea in lapte de ciment; in cazul in care zidaria
se utilizeaza in zone cu agresivitate chimica, la executie se vor aplica masuri speciale de protectie in
conformitate cu clasa de expunere a peretelui stabilite conform specificatiilor din proiect;
- la montarea armaturilor din elementele de confinare si din rosturile orizontale ale zidariei se vor respecta
urmatoarele prevederi:
- armaturile vor fi fasonate si montate in conformitate cu detaliile si cu specificatiile din proiect si cu
tolerantele corespunzatoare;
- ancorarea armaturilor din rosturile orizontale in elementele de beton de confinare se va realiza
conform detaliilor din proiect;
- se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe si distantieri pentru legarea armaturilor in pozitiile
corespunzatoare, astfel incât sa se asigure acoperirile de beton specificate in proiect.
- inadirea barelor se va realiza numai in pozitiile indicate in proiect.
- armaturile se vor lega provizoriu cu sârma in vederea mentinerii pozitiei corecte a acestora, pe
parcursul punerii in opera a betonului sau mortarului.
Executia peretilor din zidarie cu inima armata
- cele doua straturi exterioare din elemente pentru zidarie, care formeaza cofrajul pentru inima armata,
trebuie sa fie bine legate intre ele cu ancore astfel incât sa poata suporta impingerile date de betonul
proaspat;
- legatura dintre cele doua straturi exterioare ale peretelui se va face cu dispozitive de ancorare ale caror
dimensiuni si pozitii se vor determina prin calcul si se vor specifica in proiect;
- dispozitivele de legatura vor fi rezistente la coroziune pentru clasa de expunere a peretelui;
- la capetele libere se vor introduce legaturi suplimentare in vederea cresterii stabilitatii peretelui;
- alegerea tipurilor de legatura trebuie sa tina seama de posibilitatea producerii unor deplasari diferentiate
ale celor doua straturi;
- in zonele in care peretele este strapuns de goluri legatura intre straturi se va asigura prin prevederea de
ancore suplimentare;
- turnarea betonului de umplutura, in stratul median, se va realiza in straturi de circa 80 ÷ 100 cm pentru
asigurarea posibilitatii de compactare manuala sau mecanica si pentru a evita solicitarea zidariei proaspete;
se recomanda utilizarea betonului autocompactant.
Executia peretilor din zidarie inramata in cadre de beton armat sau de otel
- peretii din zidarie inramata in cadre de beton se vor executa folosind elemente pentru zidarie din grupele
1, 2 si 2S; elementele cu goluri, din grupele 2 si 2S se vor aseza obligatoriu cu golurile in pozitie verticala;
- in cazul in care in proiect este prevazuta realizarea panoului inramat din doua straturi cu gol interior liber
sau umplut cu material termoizolant, fiecare strat va fi ancorat separat de structura de rezistenta iar cele
doua straturi vor fi solidarizate cu elemente de legatura metalice alcatuite conform standardului SR EN 845-
1; se vor folosi numai elemente de legatura protejate impotriva coroziunii conform specificatiilor din proiect;
se interzice legarea celor doua straturi prin caramizi dispuse transversal;
- zidaria inramata in cadre de beton armat va fi bine impanata la partea superioara si ancorata de
elementele portante ale cladirilor (stâlpi, pereti structurali) conform detaliilor din proiect;
- pentru zidaria inramata in cadre se recomanda executia unui panou de zidarie intr-o singura etapa.
Executia zidariei cu rosturi subtiri
- mortarele pentru rosturi subtiri se utilizeaza pentru realizarea zidariei cu blocuri ceramice slefuite sau cu
elemente din BCA tip TLMB;
- pentru zidaria cu rosturi subtiri se recomanda sa se aleaga elemente din argila arsa si din BCA fara stirbituri
pe fete sau pe muchii;
- prepararea mortarelor se va face in conformitate cu specificatia tehnica a producatorului; in mortar se pot
introduce adaosuri sub forma de fibre pentru cresterea rezistentelor sau pentru reducerea contractiei;
colorantii utilizati pentru zidaria aparentase pot utiliza numai pe baza specificatiei proiectantului;
- mortarele cu adaosuri se pot utiliza la executie timp de doua ore dupa preparare; daca mortarul nu este
pus in opera in acest interval se interzice utilizarea lui;
- rosturile de mortar, verticale si orizontale, vor avea grosimi de 0.5 ÷ 3 mm;
- mortarele pentru rosturi subtiri sunt mortare cu rezistente initiale si finale mari permitând executia rapida a
lucrurilor; dupa 24 ore zidaria cu rosturi subtiri se poate incarca cu sarcina verticala.
Rostuirea zidariei
Rostuire in timpul executiei zidariei
- in cazurile prevazute in proiect, zidaria se va executa cu rosturi aparente; in rosturile aparente fata expusa
a mortarului din rost va fi prelucrata in timpul cât mortarul este inca plastic pentru a realiza o fata finisata,
astfel incât sa se asigure caracteristicile de durabilitate si rezistenta la ploaie ale peretelui. Daca este
specificat in proiect, rosturile se pot umple la fata expusa cu mortar de marca superioara;
- pentru peretii cu grosimea mai mica de 200 mm, rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm,
decât daca in proiect este prevazuta o alta adâncime.
Rostuire la zidaria existenta
- daca rostuirea se executa dupa realizarea zidariei, folosind materiale de adaos, acestea trebuie si aiba
proprietati asemanatoare cu cele ale mortarului folosit in rosturile zidariei;
- in acest caz rostul se va curata prin scoaterea mortarului existent, astfel incât fetele zidariei sa fie curate, pe
o adâncime de cel putin 15 mm, dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui, iar apoi se va umple cu
mortar;
- inainte de rostuire, mortarul neaderent se va indeparta, iar suprafetele adiacente rostului se vor uda cu
apa.
Montarea buiandrugilor prefabricati

- zidaria se executa astfel incât sub punctele de reazem ale buiandrugilor sa fie asezate elemente intregi;
- inainte de montarea buiandrugului se verifica dimensiunea golului in zidarie; in cazul in care dimensiunea
golului nu se incadreaza in prevederile din proiect (inclusiv abaterile admisibile) se va solicita proiectantului
prezentarea unei solutii pentru corectarea neconformitatii; se accepta, cu avizul scris al proiectantului,
inlocuirea buiandrugului prefabricat cu un buiandrug monolit
- se aseaza buiandrugul pe un pat de mortar de ciment, dispus pe capetele zidariei pe care reazema;
rezemarea buiandrugilor se face pe lungimea specificata in proiect;
- in cazul buiandrugilor de tip liniar se va realiza o sprijinire provizorie, la maximum 1 m distanta, cu 1 sau 2
popi, in functie de deschiderea pe care o acopera;
- portiunea de perete de deasupra buiandrugilor se poate realiza fie din beton pentru o inaltime mai mica
de 40÷50 cm, fie din zidarie;
- popii provizorii se indeparteaza numai dupa realizarea rezistentei necesare a betonului, respectiv a zidariei,
din portiunea de perete de deasupra buiandrugilor;
- la realizarea portiunii de perete de deasupra buiandrugului se interzice introducerea in buiandrug a unor
elemente de prindere prin gaurire, impuscare sau daltuire care pot afecta rezistenta acestuia.
Executia pe timp friguros a lucrarilor de zidarie

- utilizarea apei calde la realizarea zidariei se face atunci când temperatura exterioara coboara sub 4ºC
pentru urmatoarele cazuri:
- temperatura elementelor pentru zidarie este mai mare de - 7ºC;
- elementele nu prezinta crusta de gheata pe suprafata lor;
- mortarul obtinut va avea temperaturi cuprinse intre 4ºC si 49ºC;
- pâna la intrarea in priza nu exista riscul ca mortarul sa inghete.
- utilizarea pe timp friguros a elementelor pentru zidarie cu goluri verticale se va face numai pe baza
specificatiei tehnice a producatorului; pe perioada de iarna zidaria cu aceste elemente se protejeaza prin
acoperire cu folii din PVC astfel incât sa nu se produca inghetarea apei sau a zapezii in golurile elementelor
ceramice; daca pe parcursul executiei se constata existenta unor elemente cu microfisuri datorate
fenomenului de inghet-dezghet, acestea se vor inlatura si zidirea elementului se va relua de la stratul de
elemente neafectate;
- daca se constata urme de gheata pe fata superioara a zidariei continuarea lucrarilor se va face dupa
indepartarea totala a acesteia.
Protectia zidariei pe timp friguros
- in cazul executiei zidariei la temperaturi negative se vor utiliza surse suplimentare de incalzire astfel incât sa
se asigure temperatura 0ºC la fata zidariei;
- pentru temperaturi cuprinse intre - 7°C si - 40ºC se vor utiliza surse suplimentare pe ambele fete ale zidariei;
curentii de aer rezultati nu trebuie sa depaseasca 24 Km/h pentru a se evita deshidratarea rapida a
mortarului;
- pentru temperaturi cuprise intre 0ºC si +4ºC zidaria executata se va proteja in totalitate impotriva ploii si a
zapezii cu o membrana rezistenta la apa pe o durata de cel putin 24 ore de la executie;
- daca dupa executia zidariei temperaturile diurne coboara sub – 40ºC zidaria se va proteja prin acoperire
cu materiale termoizolante pe o durata de cel putin 24 de ore de la executie.
Protectia zidariei dupa executie

- incarcarile verticale exterioare se vor aplica pe elementele de constructie din zidarie executata cu mortar
de uz general (G) preparat industrial sau preparat la santier numai dupa un interval de trei zile de la data
terminarii executiei elementului respectiv;
- nu se vor realiza intr-o singura zi pereti sau stâlpi din zidarie cu inaltime > 4.0 m;
- se interzice sprijinirea sau ancorarea schelelor pe zidaria proaspat executata;

- pentru zidaria executata in conditii in care temperatura este mai mare de 40ºC iar viteza vântului depaseste
15 km/h se va asigura udarea suplimentara a zidariei, de minim trei ori pe zi, pe perioada de intarire a
mortarului dar nu mai putin de 3 zile; in aceste conditii se recomanda ca elementele pentru zidarie si
malaxorul pentru prepararea mortarului sa nu fie expuse direct razelor de soare;
- dupa terminarea executiei, fiecare perete de zidarie se va proteja cu folie din polietilena pentru pastrarea
umiditatii, pe perioada prizei;
- taierea sliturilor si a canalelor pentru instalatii se va face cu mijloace mecanice dupa ce mortarul de uz
general va atinge 70 % din valoarea rezistentei dar nu mai putin de 7 zile si de 3 zile pentru zidaria realizata
cu mortare pentru rosturi subtiri.
Precizia geometrica a lucrarilor de zidarie

Trasarea si executia peretilor de zidarie se va face pe baza desenelor de executie si a specificatiilor din proiect. Cotele
din proiect sunt valori care se refera la peretii netencuiti.
Abaterile limita (admisibile) de la dimensiunile totale si partiale si de la pozitiile prevazute in proiect sunt date in tabelul
urmator:
Nr. Denumirea caracteristicilor Abateri limita Observatii
crt. [mm]
La dimensiunile zidurilor, la grosimea de
executie a zidurilor:
a. din caramida si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea ≤63 mm ±3
- ziduri cu grosimea de 90 mm ±4
- ziduri cu grosimea de 115 mm +4
-6
-6
-8
1
- ziduri cu grosimea >240 ±10
b. din blocuri mici de beton cu agregate
usoare
- ziduri cu grosimea de ≥365 mm +10
c. din blocuri mici , fasii si placi de beton
celular autoclavizat:
La goluri
a. pentru ziduri din caramizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare:
2
- pentru dimensiunea golului ≤100 cm ±10
- pentru dimensiunea golului >100 cm +20/-10
b. pentru ziduri din blocuri mici , din
±20
placi si fasii de BCA
La dimensiunile in plan ale incaperilor
±15
3 - cu latura incaperii ≤300 cm
- cu latura incaperii >300 cm ±20
4 La dimensiunile in plan ale neregularitatilor
±20
(nise, spaleti, etc.)
La dimensiunile in plan ale intregii cladiri Cu conditia ca denivelarile unui planseu
5 ±50
sa nu depaseasca 15 mm
La dimensiunile verticale
a. pereti din elemente de argila arsa
6 - pentru un etaj ±20
- pentru intreaga cladire (cu nniv≤5) +50/-20
b. pereti din elemente de BCA ±20
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire (cu nniv≤5) ±30
La dimensiunile rosturilor dintre elementele
pentru zidarie
7 - rosturi orizontale +5/-2
- rosturi verticale +5/-2
- rosturi la zidarii aparente ±2
La suprafete si muchii ≤ 10 mm pentru o camera
La planeitatea suprafetelor:
- pentru pereti portanti 3 mm/m
- pentru pereti neportanti 5 mm/m
- pentru zidarie aparenta, la pereti portanti si 2mm/m
neportanti
8 La rectiliniaritatea muchiilor: ≤ 20 mm pe lungimea neintrerupta a

2 mm/m
- pentru pereti portanti peretelui
- pentru zidarie aparenta, la pereti portanti si ≤ 10 mm pe lungimea neintrerupta a
1 mm/m
neportanti peretelui
La verticalitatea suprafetelor si a muchiilor: ≤ 10 mm pe etaj si ≤ 30 mm pe
3 mm/m
- pentru pereti portanti inaltimea cladirii
- pentru pereti neportanti 2 mm/m ≤ 10 mm pe etaj
- pentru zidarie aparenta, la pereti portanti si ≤ 5 mm pe etaj si ≤ 20 mm pe inaltimea
2 mm/m
neportanti cladirii
Abateri fata de orizontala a suprafetelor
superioare ale fiecarui rand de elemente:
a. pentru pereti cu elemente din argila arsa: ≤ 15 mm pe lungimea neintrerupta a
- pentru pereti structurali peretelui
2 mm/m
9 - pentru pereti nestructurali ≤ 20 mm pe lungimea neintrerupta a
3 mm/m
peretelui
b. pentru pereti cu elemente din BCA ≤ 15 mm pe lungimea neintrerupta a
4 mm/m
- pentru pereti structurali peretelui
- pentru pereti nestructurali ≤ 20 mm pe lungimea neintrerupta a
6 mm/m
peretelui
La dezaxarea zidurilor suprapuse: ≤ 20 mm pe lungimea neintrerupta a
±10
- dezaxarea de la un nivel la urmatorul peretelui
- maxima pe intreaga constructie ≤ 30 mm dezaxarea maxima cumulata
10
pe mai multe niveluri
±30
La rosturile de dilatatie, tasare si seismice:

- la latimea rostului + 20/-10
11
- la verticalitatea muchiilor rosturilor ≤ 20 mm pentru intreaga inaltime a
2 mm/m
cladirii
Controlul calitatii executiei lucrarilor de zidarie

Conform „NE 036- 2014- Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie”:
- controlul executiei lucrarilor de zidarie se face, pentru fiecare cladire, diferentiat, functie de clasa de
importanta - expunere si de zona seismica conform tabelului urmator:
Zona seismica
Clasa de importanta-expunere
ag≤0.20g ag≤0.25g-0.40g
IV Redus Normal
III Normal
I si II Special
- fiecare categorie de control (R, N, Sp) implica activitati diferentiate prin continutul lor si prin frecventa cu
care sunt realizate, dupa cum urmeaza:
- controlul prealabil se efectueaza inainte de inceperea lucrarilor de executie (se refera la
documentele de calitate si la lucrarile premergatoare celor de zidarie);
- controlul periodic se efectueaza la intervale stabilite de proiectant. Proiectantul poate stabili
intervale diferentiate in functie de zona seismica si de caracteristicile cladirii;
- controlul permanent se efectueaza pentru toate etapele de executie ale tuturor lucrarilor de
zidarie prevazute in proiect.
- relatia intre categoria de control si frecventa operatiilor de control este data in tabelul urmator:
Frecventa controlului
Categoria de control
Prealabil Periodic Permanent
Redus (R) Da Nu Nu
Normal (N) Da Da Nu
Special (S) Da Nu Da
- obiectivele controlului executiei se refera la:
- verificarea documentelor;
- verificarea lucrarilor prealabile;
- verificarea materialelor in santier;
- verificarea executiei.
Conform „CR6- Cod de proiectare pentru structuri din zidarie”, verificarile de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
se efectueaza la:
- toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in opera
numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si
prescriptiilor tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc
la livrare (certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizuala si masuratori.
- la elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de conditiile
tehnice cerute pentru fiecare material.
- caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se va
evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere, cioplire sau slefuire spre interior.
- verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de
transoprt in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari, temperatura, precum si
prin incercari pentru controlul realizarii marcii.
- verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului si alcatuirilor plaselor sudate prin
puncte.
- in cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului, utilizare lui in lucrare se va face
doar cu avizul beneficiarului (diriginte, consultant) si proiectantului efectuandu-se si incercari de laborator
suplimentare.
- verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa,
maistru, iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
- controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele:
a) Zidarii:
- se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, placilor de b.c.a, ipsos, s.a,
interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
- se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie inainte
de punerea in opera;
- pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi
fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;
- se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicandu-se
folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte;
- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte
higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin
depozitarea necorespunzatoare;
- prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja
de mortar, cat mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele
prevazute in tehnologia de lucru.
- 8 ... 13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si
usoare;
- 7 ... 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
- 10 ... 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;

- 11 ... 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos;
- ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor,
protectia impotriva umiditatii.
b) Pereti despartitori:
- se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria
structurala;
- zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton
prevazute in rosturile orizontale;
- se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat,placilor
si fasiilor de ipsos, interzicandu- se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte
impuritati;
- ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si
protectia impotriva umiditatii.
- executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde
prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
- verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:
- prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel
ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum 1/4
caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime; la blocurile ceramice, din beton cu agregate
usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare
rand ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc;
- la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica daca
teserea verticala s-a facut la fecare rand, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;
- se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5 – 20 de rosturi
la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in
limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1;
- vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu
mortar, cu exceptia adancimii de 1 ... 1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu se admit rosturi
neumplute; la peretii din placi de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos;
- orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la
toate zidurile;
- modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile,
asigurandu-se executarea lor conform cu prevederile din prezentul Cod
- grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin
masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele
fete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului, iar media
aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect;
- verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului
cu lungimea de cca.2,5 m, verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului
a unui dreptar cu lungimea de cca.2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre
rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face la toate zidurile;
- lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica
prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul. Media a 3 masuratori se compara cu dimensiunile
din proiect.
- la zidaria armata, pe langa cele aratate la (11) se verifica urmatoarele:
- se va verifica daca armarea zidariei sau cu plase sudate prin puncte se face in sectiunile
prevazute in proiect;
- prin masuratori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale, tinand seama ca
acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2 bare + 4 mm; totodata se va controla
daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2
cm grosime.
- la zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele:
- trasarea pozitiei stalpisorilor;
- sortimentul si diametrele armaturilor;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect);
- pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se
realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie;
- cofrarea si betonarea stalpisorilor.
- la zidaria cu inima armata se va acorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidurile de
caramida si cel de beton.
- pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator si
prevederile normativelor NE 012-1 si NE 012-2.
- la zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de BCA verificarile constau in
urmatoarele:
- se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si pereti structurali se executa
conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare sau
dimensiunile platbandelor, sectiunile in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de
elementele de beton armat.
- se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee, iar rosturile verticale dintre
zidarie si stalpi sau peretii structurali sunt umplute complet cu mortar; se va controla daca
suprafetele stalpilor sau peretilor structurali din beton armat care vin in contact cu zidaria se
amorseaza cu mortar de ciment.
- rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii portante, ce urmeaza a
se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De asemenea, se inscriu in procese verbale de
lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau fonica.
- la controlul si receptia cladirilor si a constructiilor de zidarie, de piatra se vor preciza urmatoarele:
- daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si standarde;
- daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
- daca rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate si in locurile prevazute in proiect;
- daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor;
- daca s-au lasat golurile si santurile pentru conductele de apa, canalizare, incalzire, prevazute in
proiect;
- verticalitatea zidurilor, stalpilor si ferestrelor;
- orizontalitatea glafurilor;
- daca buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de usi si ferestre;
- centrarea stalpilor, precum si a grinzilor principale si secundare pe stalpi si ziduri;
- executarea conform cu planurile a incastrarii corniselor;
- calitatea suprafetei peretilor de fatada netencuiti;
- legatura dintre zidaria de umplutura si elementele scheletului.
- verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de
lucrari ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu
comisia de receptie si a modului de realizare a remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de
beneficiar, proiectant sau organele de control.
- verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente ca si cele de la art.9.2.1, cu
frecventa de cel putin cate unul la fiecare 100 mp de perete.
- verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control, dimensiunile fiind variabile in raport
cu calitatea zidariei ceruta prin proiect:
- zidaria deosebit de ingrijita cu rosturi pana la 1 mm;
- zidaria ingrijita, cu rosturi de 1-2 mm;
- zidarie izolatoare de caramida cu diatomit, cu rosturi de 3-4 mm.
- dupa executarea receptiei pe faza, comisia incheie un proces verbal in care consemeneaza verificarile
efectuate, rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor sau propune
supunerea lor unei comisii de expertiza.
- comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara ei,
procedeaza la verificarea scriptica si directa prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea
zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
- in cazul in care o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare se va dubla numarul verificarilor; daca si in acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare, comisia vaproceda la refacerea tuturor verificarilor prevazute
in prescriptiile tehnice, cu aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.
STRUCTURI DIN LEMN
- NP 005 – 2003 – Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn;
- SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 – Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare;
- STAS 857 – 83 – Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate;
- STAS 1040 – 85 – Lemn rotund de rasinoase pentru constructii. Manele si prajini;
- P 113 – 1981 – Instructiuni tehnice privind proiectarea executarea si receptionarea peretilor despartitori din
panouri prefabricate pe baza de produse lemnoase;
- C 36 – 1986 – Indrumator privind utilizarea in constructii a placilor din lemn si a placilor din fibre de lemn;
- C 58 – 96 - Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile
utilizate in constructii;
- STAS 4342 – 85 – lemn rotund de foioase pentru constructii;
- SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale. Partea 1:
Cherestea de rasinoase;
- SR EN 1313-2+AC:2001 Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale. Partea 2:
Cherestea de foioase;
Generalitati
Sarpantele reprezinta scheletul de rezistenta al unui acoperis avand invelitoare continua sau discontinua (tabla, tigla,
dranita, etc.). In general sarpantele sunt alcatuite din elementele verticale (popi, scaune), pe care reazema elemente
orizontale (pane), elemente inclinate (capriori), dispuse dupa panta acoperisului la intervale notate in partea
desenata a proiectului, asigurand imbinarea dintre popi, pane, capriori si contrafise.
Materiale
Conform „NP 005 – 2003 – Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn” domeniile de utilizare, a diverselor specii
de lemn indigen la realizarea elementelor structurale sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Specia Domenii de utilizare
Elemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice, lemn lamelat incleiat,
Brad, molid
case prefabricate, constructii provizorii, panouri de cofraj, tamplarie
Elemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice stalpi pentru esafodaje si
Larice
sustinere
Elemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice, case prefabricate,
Pin
constructii provizorii, panouri de cofraj, tamplarie
Carpen, Frasin,
Elemente structurale cu solicitari reduse, sarpante de acoperis cu deschideri mici si medii
Paltin
Fag Elemente de rezistenta la constructii provizorii, stalpi pentru esafodaje si sustineri
Mesteacan Elemente structurale la constructii civile, industriale si agrozootehnice
Plop Elemente structurale in cazul unor solicitari mecanice reduse
Salcam Elemente structurale la constructii agrozootehnice, stalpi pentru esafodaje si sustineri
Stalpi de rezistenta la constructii civile, industriale si agrozootehnice, sarpante de acoperis
Cer, Gorun
pentru deschideri mici si medii, tamplarie
Elemente structurale cu solicitari mecanice importante la constructii civile, industriale si
Stejar
agrozootehnice, case prefabricate, constructii provizorii, tamplarie
La alegerea materialului lemnos se tine seama de conditiile de exploatare in cadrul constructiilor.
Speciile de material lemnos folosite sunt:
- lemn de rasinoase;
- lemn de foioase.
Lemnul folosit la executia sarpantelor poate fi:
- lemn rotund, sub forma de bile si manele;

- lemn semi-ecarisat, cu una sau mai multe fete plane, sub forma de lemn semi-rotund;
- lemn ecarisat, cu fete plane, care poate fi sub forma de scanduri, dulapi, sipci, rigle si grinzi.
Conform „STAS 857 – 83 – Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate”,
piesele constitutive ale unei constructii se impart in trei categorii, dupa destinatia, dupa natura si marimea solicitarii:
- categoria I: piese intinse sau intinse-incovoiate ale constructiilor, intre care piesele grinzilor compuse;
- categoria II: piese comprimate si incovoiate ale constructiilor, intre care si podina de circulatie;
- categoria III: platforme de lucru, astereala acoperisului si piesele a caror deteriorare nu pericliteaza
rezistenta si stabilitatea constructiei.
La lemnul de categorie I nu se admit urmatoarele defecte:
- albastreala, atunci cand elemetnul nu este ferit de intemperii;
- coloratie casfenie si roseata;
- putregai sfaramicios sau fibros;
- crapaturi la capate, crapaturi radiale sau crapaturi de ger;
- gauri si galerii de insecte;
- mucegai ( cu exceptia petelor izolate);
- maduva, atunci cand este insotita de crapaturi radiale;
- coja infundata cu latimea mai mare de 1/10 din latimea elementului si lungimea mai mare de 1/20 din
lungimea elementului;
- pungi de rasina (cu exceptia fetelor si canturilor) patrunse;
- noduri izolate cu diametrul mai mare de 1/5 din latimea sectiunii sau 50 mm;
- suma diametrelor nodurilor grupate pe o lungime de 150 mm (pe fiecare fata) in grinzi mai mare 2/5 din
latime si in scanduri dulapi sau sipci mai mare de 1/10 din latime;
- abaterea fibrei rasucite mai mare de 100 mm/m;
- abaterea inelelor anuale mai mare de 70mm/m;
- curbura mai mare de 5 mm masurata pe 2 metri lungime si mai mare de 1/400 din lungimea elementului;
- alte defecte care pot reduce rezistenta elementului
Modul de prindere, dimensiunile sectionale si tipul lemnului sunt prezentate in plansele de executie;
- panele – sunt piese din lemn, rezemate pe popi, dispuse longitudinal sau transversal; dimensiunile sectiunii,
tipul lemnului, distantele intre pane, deschiderea lor si modul de innadire sunt prezentate in plansele de
executie;
- popii – sunt piese din lemn asezati vertical sau inclinat; popii reazema pe zidurile portante sau pe plansee
prin intermediul unor talpi; la partea superioara pot sustine panele; sectiunile si tipul lemnului sunt indicate in
plansele de executie;
- clestii – sunt elemente orizontale din lemn care solidarizeaza popii sau capriorii intre ei, formand un cadru
indeformabil; dimensiunile sectionale, tipul lemnului si modul de prindere sunt prezentate in plansele de
executie;
- contrafisele – sunt piese din lemn care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau
incarcarile orizontale; dimensiunile sectionale, tipul lemnului, dispunerea si modul de prindere sunt prezentate
in plansele de executie.
- panouri din lemn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele acoperisului si
stratul de scanduri de sub acoperis;
- sipci pentru fixarea invelitorii;
- scanduri pentru pazie si placare.
- cuie, suruburi, autofiletante;
- bolturi, piulite, saibe, tije filetate;
- placi pentru insurubare;
- ancore;
- adezivi;
- protectii impotriva ciupercilor;
- produse de ignifugare.
- elevatoare si trolii.
Livrare, manipulare si depozitare

Conform „STAS 857 – 83 – Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate”,
depozitarea si transportul elementelor din lemn se realizeaza astfel:
- elementele negeluite se depoziteaza in stare acoperita, iar elementele si piesele geluite se depoziteaza in
incaperi inchise, curate, in conditii care sa le fereasca de deteriorari, umezeala, raze directe ale soarelui,
etc;
- transportul elementelor si pieselor se face in general numai cu mijloace de transport inchise; ca exceptie,
se admite transportul acestora si in mijloace de transport deschise, cu conditia sa fie ferite de precipitatii
atmosferice si deteriorari;
- elementele si piesele se expediaza in garnituri complete pentru o cladire, conform specificatiei de
expeditie, sau in loturi mai mici.
Materiale de protectii
Conform „C58-96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate
in constructii”:
- materialul lemnos se va proteja cu substante fungicide. Lemnul utilizat la utilizarea sarpantei este expus la
risc biodegradabil de gradul 2. La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie, trebuie sa se tina seama
de conditiile si locul de utilizare ale acestuia, respectiv de riscul de biodegradare. Alegerea substantelor de
tratare se va alege de beneficiar.
- pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii este obligatorie utilizarea numai a produselor
avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si – dupa caz – cu agrement tehnic;
- produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii;
- producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai produse
corespunzatoare standardului de firma sau a normei interne si sa obtina avizul Comandamentului Trupelor
de Pompieri si cu agrement tehnic pentru produsele noi sau modificari ale carecteristicilor produselor
existente;
- dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn (placi din aschii
de lemn, placi din fibre de lemn etc) si a materialelor textile trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a
se aprinde usor si de a arde in continuare;
- intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de
ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor.
Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de minim +100C.
Pregatirea lemnului in vederea aplicarii produselor ignifuge se face astfel:
- curatarea suprafeleor de praf, noroi, var, vopsea prin periere sau razuire;
- chituirea cu masa de spaclu (realizata din produsul ignifug respectiv si praf de creta) a tuturor crapaturilor
si golurilor existente.
- ignifugarea poate fi de suprafata sau prin impregnare.
La alegerea produselor ignifuge si a procedeelor de ignifugare se au in vedere:
- esenta materialului si particularitatile de impregnare ale acestuia;
- conditiile specifice in care este utilizat materialul (in interior sau exterior);
- dispunerea vizibila sau nevizibila a materialului, precum si rolul acestuia in constructii (de rezistenta, finisaj,
decorativ etc).
Executia lucrarilor
Etapele de realizare ale sarpantelor sunt urmatoarele:
- verificarea terminarii lucrarilor anterioare si a existentei in centura de la ultimul nivel sau de la atic a
scoabelor pentru prinderea cosoroabei;
- trasarea pozitiei talpilor popilor;
-fixarea cosoroabei de centura din atic;
- fixarea rigida a talpilor popilor prin intermediul unor piese metalice ancorate in placa de beton de peste
ultimul nivel;
- montarea popilor;
- montarea clestilor si innadirea lor cu popii prin chertare si prin scoate, cuie, buloane;
- montarea panelor si inadirea lor numai in dreptul popilor;
- montarea tuturor celorlalte elemente de rigidizare ale structurii acoperisului.
Verificarea calitatii lucrarilor

Verificari inainte de inceperea executiei:
- existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta;
- existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat;
- incheierea lucrarii executate anteriror (pv receptie calitativa);
- existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie;
- trasarea pozitiei talpilor popilor;
- depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata
suprafata placii;
- existenta scoabelor/placutelor metalice pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel;
- corespundenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de sarpanta:
- respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate;
- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
- fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice;
- rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor;
- daca innadirea panelor se face in dreptul popilor;
- daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete
plane de contact;
- daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane.
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta:
- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
- existenta agrementelor tehnice;
- examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor, distanta dintre
elemente, aspectul vizual;
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru
aceasta lucrare.
LUCRARI DE REPARATII LA ZIDARIILE EXISTENTE
Injectarea fisurilor din zidarii cu amestecuri pe baza de ciment si rasini epoxidice

Se vor injecta fisurile cu amestecuri pe baza de ciment si rasini epoxidice. Procedura de injectare se va stabili de
comun acord cu fisa tehnica a produsului si procedura tehnica a producatorului materialului. De regula, in fisuri cu
deschiderea mai mica de 2mm se injecteaza rasina epoxidica iar pentru deschideri mai mari se injecteaza amestecuri
pe baza de ciment.
- intocmirea releveelor cu fisuri;
- pe planurile releveu se vor marca fisurile existente prin linii;
- in dreptul fiecarei fisuri se vor nota un numar de identificare fisura, directie (orizontala, verticala
sau diagonala), lungime, deschidere maxima: Fis01, orizontala, L=...cm, Smax=...mm;
- forarea golurilor cu diametre 14mm si adancimea de 50-80mm la distanţe de 300 mm; se recomandă ca
găurile să fie înclinate faţă de corpul zidăriei;
- curatarea cu jet de aer a fisurilor si a suprafetei adiacente care urmeaza a fi aplicat mortarul de etansare
a fisurii
- montarea tuburilor de injectare cu diametrul de circa 12 mm şi lungime de circa 100..130mm;
- închiderea fisurilor şi a spaţiilor din jurul tuburilor de injectare (se foloseşte, de regulă, pastă de ipsos dar se
poate folosi si mortar de ciment in compozitia 1:3 ciment, nisip sort 0-3);
- verificarea comunicarii dintre stuturi cu aer comprimat;
- curăţarea cu apă a fisurilor şi a golurilor prin introducerea apei în tuburi de jos în sus;
- injectarea amestecului cu o presiune între 0,1÷0,5 mpa în funcţie de starea şi de tipul zidăriei, succesiv în
fiecare tub începând cu cel situat la partea inferioară;
- operatia se repeta, cu un amestec mai fin, pentru fisurile cu deschideri mici (eventual cu rasina epoxidica);
Executantul va intocmi o Procedura Tehnica de Executie a lucrarilor de injectare fisuri, care va cuprinde:
- releveele cu fisuri; acestea se vor transmite expertului tehnic si proiectantului inainte de inceperea lucrarilor
de injectare;
- descrierea etapelor de injectare fisuri;
- fise de injectare care va cuprinde:
- numarul fisei de injectare;
- identificarea fisurii injectate si descrierea acesteia conform relevee fisuri
- fotografie cu fisura existenta, fotografie cu fisura injectata;
- alte caracteristici dupa caz;
- intreaga procedura (inclusiv fisele de injectare) si lucrarile propriu-zise se vor verifica in santier de catre RTE
si Dirigintele de santier si se vor viza corespunzator de catre acestia;
Lucrari de reteseri zidarii cu dislocari, elemente crapate, friabilizari

Se vor retese si plomba zonele de zidarie cu dislocari sau elemente si mortar friabilizate cu materiale cu caracteristici
mecanice similare cu cele existente.
- intocmirea releveelor cu zidariile degradate care se vor retese;
- pe planurile releveu se vor marca printr-un cerc zonele de zidarie cu degradari care se vor retese;
- in dreptul fiecarei zone ce se va retese se vor nota un numar de identificare retesere, lungime,
latime, adancime: Ret01, L=...cm, l=...cm, ad=...cm;
- desfacerea cu grijă şi îndepărtarea elementelor din zidarie din zonele degradate începând de jos (baza
zidului), cu practicarea de ştrepi pe laturile adiacente;
- curăţarea lăcaşului obţinut de resturi de material şi praf cu peria de sârmă şi jet de aer comprimat;
- umezirea corespunzatoare a zonei desfacute si a elementelor ce urmeaza a fi puse in opera;
- intervalele obţinute dintre ştrepi se zidesc urmărindu-se realizarea de legături cât mai bune cu ştrepii şi cu
porţiunile nedegradate ale zidăriei;
- reţeserea elementelor se face prin legături/ştrepi atât în planul peretelui cât şi perpendicular pe acesta în
cazul pereţilor cu grosime mare;
- reţeserea se face utilizând elemente pentru zidărie şi mortar cu proprietăţi cât mai apropiate de cele din
zidăria originară din punct de vedere al formei, al dimensiunilor şi al proprietăţilor mecanice de rezistenţă şi
deformabiltiate;
- realizarea de incizii metalice cu tije zincate, din 20 in 20cm, cu diametrul de 8-10mm si lungimi de ancorare
de 40..60cm functie de gravitatea degradarii;
- lucrările se vor executa în etape-zone de 5-7 asize;
Executantul va intocmi o Procedura Tehnica de Executie a lucrarilor de reteseri, care va cuprinde:
- releveele cu zidarii degradate care se vor retese; acestea se vor transmite expertului tehnic si proiectantului
inainte de inceperea lucrarilor de retesere;
- descrierea etapelor de retesere;
- fise de retesere care va cuprinde:
- numarul fisei de retesere;
- identificarea zonei de zidarie degradata si descrierea acesteia conform relevee zidarii degradate
- fotografie cu zidaria degradata, fotografie cu zidaria retesuta;
- alte caracteristici dupa caz (volum zidarie inlocuit, etc.);
- intreaga procedura (inclusiv fisele de retesere) si lucrarile propriu-zise se vor verifica in santier de catre RTE si
5. ANTEMASURATOARE
Cantitatile prezentate in masuratorile anexate la documentatie au caracter informativ avand rolul de a stabili bugetul
estimativ al investitorului. In elaborarea ofertei, contractorul isi asuma intreaga responsabilitate a calculului cantitatilor
in baza caruia face oferta, bazate pe documentatia scrisa si desenata din proiect. In faza de licitatie, ofertantii vor
considera specificatiile din masuratorile proprii si proiectul desenat ca avand intaietate in fata antemasuratorilor si
devizelor intocmite de catre proiectant. In faza de executie, decontarea lucrarilor se va face pe baza masuratorilor
directe si a situatiilor de lucrari confirmate si aprobate de catre dirigintele de santier.
OBIECTIV: REABILITARE CASA MEMORIALA "GEORGE ENESCU" - LIVENI JUDETUL BOTOSANI
OBIECTUL: Casa memoriala
ANTEMASURATOARE: Structura
Proiectant: s.c. ExproSov s.r.l.
Executant: ________________________________________
F3AM - Antemasuratoare
lista cu cantitati de lucrari fara preturi
Nr. Simbol Denumire UM Cantitate
0 1 2 3 4
1 A. LUCRARI DE DESFACERI
1.1 RCSB18C# Demolari si spargeri ale betonului simplu sau armat,vechi,cu mc 3.00
mijloace mecanice. Asimilat: Desfacere trotuare exterioare
1.2 RCSG32D% Spargeri pt.creeri de goluri in zidarie. Asimilat: Desfaceri cosuri de mc 2.00
fum existente
1.3 RCSB18C# Demolari si spargeri ale betonului simplu sau armat,vechi,cu mc 10.00
mijloace mecanice. Asimilat: Desfacere tundatii existente pridvor
2 B. LUCRARI DE REPARATII ALE ZIDARIILOR
2.1 NC_RMA00 Injectarea fisurilor din zidarii cu amestecuri pe baza de ciment si m 16.00
1 rasini epoxidice
2.1.1 RPCT49C1 Forarea mecanica a gaurilor de 5 cm in zidarie de caramida si buc 48.00
elemente de beton armate cu grosimea de...30cm. Asimilat: forarea
golurilor cu diametre 14mm si adancimea de 50-80mm la distante
de 300 mm;
2.1.2 H1B02A3 Pregatirea suprafetei rosturilor de lucru orizontale si verticale, prin mp 4.80
frecare cu peria de sîrma, suflare cu aer comprimat si spalare cu jet
de apa sub presiune;
2.1.4 RPCB15B1 Injectarea fisurilor pâna la 3mm deschidere cu rasini epoxidice pe m 16.00
adincime 15cm in...stâlpi, grinzi. Asimilat: injectarea amestecului cu
o presiune între 0,1÷0,5 mpa în functie de starea si de tipul zidariei,
succesiv în fiecare tub începând cu cel situat la partea inferioara,
inclusiv montare tuburi pvc, inchidere fisuri din jurul tuburilor
2.2 NC_RMA00 Lucrari de reteseri zidarii cu dislocari, elemente crapate, friabilizari mc 5.00
2
2.2.1 RPCG06C Demolarea peretilor din zidarie de caramida plina,gvp;blocuri mc 5.00
ceramice sau din beton,din blocuri bca
2.2.2 H1B02A3 Pregatirea suprafetei rosturilor de lucru orizontale si verticale, prin mp 40.00
frecare cu peria de sîrma, suflare cu aer comprimat si spalare cu jet
de apa sub presiune;
2.2.3 RPCT49C1 Forarea mecanica a gaurilor de 5 cm in zidarie de caramida si buc 100.00
elemente de beton armate cu grosimea de...30cm
2.2.4 2000470 Otel beton profil periodic PC 52 s 438 D = 8mm kg 20.00
2.2.5 RMB03C# Lucrari de zidarie de epoca din caramizi tip..., executate in arce mc 5.00
subliniate, cu mortar...caramizi epoca, tip VIII 30 X 15X5,5 cm
3 C. INTERVENTII LA FUNDATII
4 C.1 Acoperis provizoriu la baza constructiei pentru lucrarile la fundatii
4.1 RMC01A# Sarpanta la acoperisuri avand structura pe scaune sau ferme mp 245.00
realizate din lemn ecarisat de rasinoase compuse din cosorobe,
coarde, capriori, diagonale, clesti, etc. (confectionare si
montare)...la acoperisuri cu contur regulat pe scaune. Asimilat:
Acoperis de protectie fundatie
4.2 RCSE29A% Prelata pt.protejarea terasei pe timp ploios, pe durata refacerii mp 245.00
Pag 1
STADIUL FIZIC: Structura
0 1 2 3 4
5 C.2. Consolidarea fundatiilor prin realizarea de subzidiri din beton
armat
5.1 RMAA01B Sapaturi manuale de pamant pt executarea subzidirilor: teren mc 140.00
normal la adancime peste 1 m
5.2 CA01D1 Turnarea betonului simplu în straturi de 3—20 cm grosime, pentru mc 4.00
egalizari, pante, sape etc, la constructii cu înaltimea pâna la 35 m
inclusiv. Asimilat: Turnare beton simplu C 12/15 egalizare
5.3 RMAB08A Cioplirea suprafetelor betonate. Asimilat - Buciardare suprafata mp 36.00
beton
5.4 RCSJ10C# Reconditionarea fatadelor prin curatare cu peria, adincire rosturi si mp 36.00
spalare cu apa excl.schela. Asimilat Curatare fundatie existenta din
beton
5.5 RMA12B# Armaturi din beton pentru fundatii si subzidiri, executate pe kg 2,290.00
tronsoane limitate intre 1-3 m, cu petrecerea armaturilor conform
normativelor in vigoare (fasonat si montat)...PC 52
5.6 RMA06A# Cofraje din lemn de brad prevazute cu jgheab suprainaltat la mp 157.00
partea superioara, pentru turnarea betonului in subzidiri,...inclusiv
sustineri pana la 3 m
5.7 RMAB04A Beton armat Bc 15 (B 200) prep si turn.in elem.de subzidire/consol. mc 30.00
fundatii,cond.spec,sp.restranse. Turnare beton C20/25 interventii
fundatii
5.8 RCSF09C-0 Zidarie din piatra cu.... Asimilat: Elemente din piatra si mortar de mc 30.00
1% ciment M10c;
5.9 IZA18A+ Hidroizolatie bituminoasa exterioara in strat gros execuata cu mp 200.00
grosimea stratului de...3 mm - impotriva umiditatii solului /infiltratiilor
apei fara presiune
5.10 IZF28A(i.m.) Membrana protectie hidroizolatie mp 200.00
5.11 CG20XB Umpluturi in straturi compacte,executate cu argilecompactate cu mc 98.00
mijloace mecanice
6 C.3. Executia de trotuare din beton armat
6.1 IFB09B3 Strat drenant din pietris, avand grosimea dupa compactare de : 10 mp 55.00
cm
6.2 RPCE07B+ Strat de bariera contra vaporilor cu folie de polietilena montata mp 55.00
prin asezare
6.3 RMAD02C Armaturi stnb pt.beton armat, turnat in elem.de consolidare in kg 231.00
infrastructura si suprastructura. Asimilat Plasa sudata cu diametru de
6mm tip SPPB, ochiuri 100x100mm
6.4 RPCB07A1 Beton armat marca B200, turnat in elemente de constructie simple mc 5.50
turnat în ...stâlpi, grinzi, nervuri, placi, podeste, scari ziduri de sprijin.
Turnare beton trotuare C16/20
6.5 PE21D# Rostuire cu mastic bitumin. adanc.4 cm, restul cu nisip, lat.rost 1,5 m 55.00
cm dale beton g=10 cm. Asimilat: Dop de bitum
6.6 RMAC02A Cofraje din panouri si lemn de brad, pt.turnare beton in elem. noi mp 10.00
(placi,grinzi,stalpi,pereti,etc.). Asimilat: Cofrare trotuare
7 D. INTERVENTII LA PERETII DIN ZIDARIE
8 D.1. Executia de centuri din beton armat
8.1 RCSG32D% Spargeri pt.creeri de goluri in zidarie. Asimilat: Desfaceri zidarie mc 7.00
inglobare centuri b.a. si buiandrugi
8.2 RCSJ10C# Reconditionarea fatadelor prin curatare cu peria, adincire rosturi si mp 31.00
spalare cu apa excl.schela. Asimilat Curatare zidarie cu peria de
sarma
Pag 2
Atelier de proiectore expertizore tehnico o constructiilor
si
1 \1 vf v Y I gv,C Poitiers nr.l0, Porcul Stiintific Tehnopolis losi
G www.exprosov.com
r Cfiice@exprosov.com +N7422?1 123
3
RMADO2B Armoturi pc 52 pt.beton ormot, turnot in elem de consolidore in kg 756.00
infrostructuro si suprostructuro. Armore centuri si buiondrugi,
ormoturi 8500C
8.4 RMACO2A Cofroje din ponouri si lemn de brod, pt.iurnore beton in elem. noi mp ss.00
( p loci, g ri nzi,sto pi, pereti,etc.
I
)
RPCBO4B+ Turnore beton in diofrogme si stolpi cu pompo . Asimilot: Turnore MC 7 .00

beton C25130 centuri si buiondrugi
RPCGO3A+ Zidorie de coromido din.... Asimilot: Elemente pline din orgilo orso tr
MC 3.00
grupo l, closo Cl0, fb min=l0N/mm2,240x115 ix63mm si mortor de
ciment MlOc, cu rezistento lo foc conform proiect orhitecturo.
Refocere cosuri de fum
8.7 RMADO2B Armoturi pc 52 pt.beton ormot, turnot in elem.de consolidore in
infrostructuro si suprostructuro. Armoturi tencuiolo si centuri ormote
cosuri de fum
RPCJ I 4A_O Tenc.int.si ext.pe zid.corom.sou bet.cu mort ml00t, 2 cm mp
l+ sime-suprofete plone - Pentru consolidori si restourori. Asimilot:
tencuiolo se vo executo cu grosimeo de [min] 3 cm si vo fi de closo
C25/30;
Confectii metolice diverse din profile lominote, toblo,...toblo
....-.., I , ".._
oto,otel beton, tevi pentru sustineri sou ocoperiri, inglobote totol
sporturi
TRBOI CI 9 ronsportul...moteriolelor cu roobo pe pneuri - evocuore moteriole
TRAOIAIOP ronsportul rutier ol...pomontului sou molozului cu outobosculonto -
evocuore moferiole
TRA06A I 5 rCInsportul rutier ol betonului-mortorului cu outobetoniero -
procurore moteriol
,l
9.4 TRAO A30 ro ns portu I rutier o 1... moterio lelor,semifo bricotelor cu
outobosculonto - procurore moteriol
TRBOICI9 ronsportul...moteriolelor cu roobo pe pneuri - procurore moteriol tono
ontitotile si preturi in mosurotorile onexote lo documentotie ou corocter informotiv ovond rolul de o

obili buge i. ln elobororeo ofertei, controctorul isi osumo intreogo responsobilitote o
o lcu lu lui ferto, bozote pe documentotio scriso si desenoto din proiect. ln fozo de
citotie, din mosurotorile proprii si proiectul desenot co ovond intoietote in
oto u rotori lo r si USEHh-i nffOc cqtre proiectont. ln fozo de executie, decontoreo lucrorilor se vo
oce o mosurot confirmote si oprobote de cotre dirigintele de sontier.
tu
i""He"lUgrori
,ffi
. aoaa4
\sr.%.#
€rru,ril*
Roport generot cu ISDP , www.devize.ro, e-moil: office@intersoft.ro, tel,.:0236 477.OOn

6. DEVIZ DE LUCRARI
Cantitatile si preturile prezentate in masuratorile anexate la documentatie au caracter informativ avand rolul de a
stabili bugetul estimativ al investitorului. In elaborarea ofertei, contractorul isi asuma intreaga responsabilitate a
calculului cantitatilor in baza caruia face oferta, bazate pe documentatia scrisa si desenata din proiect. In faza de
licitatie, ofertantii vor considera specificatiile din masuratorile proprii si proiectul desenat ca avand intaietate in fata
antemasuratorilor si devizelor intocmite de catre proiectant. In faza de executie, decontarea lucrarilor se va face pe
baza masuratorilor directe si a situatiilor de lucrari confirmate si aprobate de catre dirigintele de santier.
OBIECTIV: REABILITARE CASA MEMORIALA "GEORGE ENESCU" - LIVENI JUDETUL BOTOSANI
OBIECTUL: Casa memoriala
Proiectant: s.c. ExproSov s.r.l.
Executant: ________________________________________
F3 - LISTA cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari

- lei -
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
Pretul unitar TOTALUL

Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5=3x4
1 A. LUCRARI DE DESFACERI
1.1 RCSB18C# Demolari si spargeri ale betonului simplu mc 3.00 726.35 2,179.06
sau armat,vechi,cu mijloace mecanice. material: 0.15 0.45
Asimilat: Desfacere trotuare exterioare manopera: 708.00 2,124.00
utilaj: 18.20 54.61
transport: 0.00 0.00
1.2 RCSG32D% Spargeri pt.creeri de goluri in zidarie. mc 2.00 304.03 608.05
Asimilat: Desfaceri cosuri de fum material: 0.40 0.80
existente manopera: 302.00 604.00
utilaj: 1.63 3.25
1.3 RCSB18C# Demolari si spargeri ale betonului simplu mc 10.00 726.35 7,263.52
sau armat,vechi,cu mijloace mecanice. material: 0.15 1.50
Asimilat: Desfacere tundatii existente manopera: 708.00 7,080.00
pridvor utilaj: 18.20 182.02
2 B. LUCRARI DE REPARATII ALE ZIDARIILOR

2.1 NC_RMA001 Injectarea fisurilor din zidarii cu m 16.00 159.38 2,550.03
amestecuri pe baza de ciment si rasini material: 33.72 539.44
epoxidice manopera: 93.48 1,495.64
utilaj: 32.18 514.95
2.2 NC_RMA002 Lucrari de reteseri zidarii cu dislocari, mc 5.00 2,343.18 11,715.89
elemente crapate, friabilizari material: 806.88 4,034.39
manopera: 1,449.58 7,247.92
utilaj: 86.72 433.58
3 C. INTERVENTII LA FUNDATII
4 C.1 Acoperis provizoriu la baza constructiei pentru lucrarile la fundatii
4.1 RMC01A# Sarpanta la acoperisuri avand structura mp 245.00 157.15 38,502.73
pe scaune sau ferme realizate din lemn material: 77.15 18,902.73
ecarisat de rasinoase compuse din manopera: 80.00 19,600.00
cosorobe, coarde, capriori, diagonale, utilaj: 0.00 0.00
clesti, etc. (confectionare si transport: 0.00 0.00
montare)...la acoperisuri cu contur
regulat pe scaune. Asimilat: Acoperis
de protectie fundatie
Pag 1
0 1 2 3 4 5=3x4
4.2 RCSE29A% Prelata pt.protejarea terasei pe timp mp 245.00 36.79 9,014.27
ploios, pe durata refacerii material: 17.78 4,356.91
manopera: 18.40 4,508.00
utilaj: 0.61 149.35
5 C.2. Consolidarea fundatiilor prin realizarea de subzidiri din beton

armat
5.1 RMAA01B Sapaturi manuale de pamant pt mc 140.00 480.00 67,200.00
executarea subzidirilor: teren normal la material: 0.00 0.00
adancime peste 1 m manopera: 480.00 67,200.00
utilaj: 0.00 0.00
5.2 CA01D1 Turnarea betonului simplu în straturi de mc 4.00 454.81 1,819.22
3—20 cm grosime, pentru egalizari, material: 328.25 1,313.00
pante, sape etc, la constructii cu manopera: 125.90 503.60
înaltimea pâna la 35 m inclusiv. utilaj: 0.66 2.62
Asimilat: Turnare beton simplu C 12/15 transport: 0.00 0.00
egalizare
5.3 RMAB08A Cioplirea suprafetelor betonate. mp 36.00 120.00 4,320.00
Asimilat - Buciardare suprafata beton material: 0.00 0.00
manopera: 120.00 4,320.00
utilaj: 0.00 0.00
5.4 RCSJ10C# Reconditionarea fatadelor prin mp 36.00 46.42 1,671.16
curatare cu peria, adincire rosturi si material: 0.07 2.37
spalare cu apa excl.schela. Asimilat manopera: 44.00 1,584.00
Curatare fundatie existenta din beton utilaj: 2.36 84.79
5.5 RMA12B# Armaturi din beton pentru fundatii si kg 2,290.00 10.97 25,121.30
subzidiri, executate pe tronsoane material: 4.17 9,549.30
limitate intre 1-3 m, cu petrecerea manopera: 6.80 15,572.00
armaturilor conform normativelor in utilaj: 0.00 0.00
vigoare (fasonat si montat)...PC 52 transport: 0.00 0.00
5.6 RMA06A# Cofraje din lemn de brad prevazute cu mp 157.00 113.19 17,771.60
jgheab suprainaltat la partea material: 46.25 7,261.00
superioara, pentru turnarea betonului in manopera: 58.20 9,137.40
subzidiri,...inclusiv sustineri pana la 3 m utilaj: 8.75 1,373.20
5.7 RMAB04A Beton armat Bc 15 (B 200) prep si turn.in mc 30.00 591.02 17,730.56
elem.de subzidire/consol. material: 263.24 7,897.28
fundatii,cond.spec,sp.restranse. Turnare manopera: 320.00 9,600.00
beton C20/25 interventii fundatii utilaj: 7.78 233.28
5.8 RCSF09C-01% Zidarie din piatra cu.... Asimilat: mc 30.00 1,383.81 41,514.43
Elemente din piatra si mortar de ciment material: 175.72 5,271.61
M10c; manopera: 1,200.00 36,000.00
utilaj: 8.09 242.82
Pag 2
0 1 2 3 4 5=3x4
5.9 IZA18A+ Hidroizolatie bituminoasa exterioara in mp 200.00 11.82 2,364.00
strat gros execuata cu grosimea material: 11.78 2,355.20
stratului de...3 mm - impotriva umiditatii manopera: 0.04 8.80
solului /infiltratiilor apei fara presiune utilaj: 0.00 0.00
5.10 IZF28A(i.m.) Membrana protectie hidroizolatie mp 200.00 39.91 7,981.05
material: 39.43 7,886.74
manopera: 0.04 8.00
utilaj: 0.43 86.31
5.11 CG20XB Umpluturi in straturi mc 98.00 111.33 10,909.85
compacte,executate cu material: 60.30 5,909.30
argilecompactate cu mijloace manopera: 48.00 4,704.00
mecanice utilaj: 3.03 296.55
6 C.3. Executia de trotuare din beton armat

6.1 IFB09B3 Strat drenant din pietris, avand mp 55.00 20.36 1,119.80
grosimea dupa compactare de : 10 cm material: 12.36 679.80
manopera: 8.00 440.00
utilaj: 0.00 0.00
6.2 RPCE07B+ Strat de bariera contra vaporilor cu mp 55.00 9.56 525.53
folie de polietilena montata prin material: 5.56 305.53
asezare manopera: 4.00 220.00
utilaj: 0.00 0.00
6.3 RMAD02C Armaturi stnb pt.beton armat, turnat in kg 231.00 10.20 2,355.05
elem.de consolidare in infrastructura si material: 4.20 969.05
suprastructura. Asimilat Plasa sudata cu manopera: 6.00 1,386.00
diametru de 6mm tip SPPB, ochiuri utilaj: 0.00 0.00
100x100mm transport: 0.00 0.00
6.4 RPCB07A1 Beton armat marca B200, turnat in mc 5.50 490.60 2,698.31
elemente de constructie simple turnat material: 300.60 1,653.31
în ...stâlpi, grinzi, nervuri, placi, podeste, manopera: 190.00 1,045.00
scari ziduri de sprijin. Turnare beton utilaj: 0.00 0.00
trotuare C16/20 transport: 0.00 0.00
6.5 PE21D# Rostuire cu mastic bitumin. adanc.4 cm, m 55.00 318.83 17,535.88
restul cu nisip, lat.rost 1,5 cm dale beton material: 312.59 17,192.61
g=10 cm. Asimilat: Dop de bitum manopera: 4.80 264.00
utilaj: 1.44 79.27
6.6 RMAC02A Cofraje din panouri si lemn de brad, mp 10.00 111.03 1,110.25
pt.turnare beton in elem. noi material: 22.28 222.79
(placi,grinzi,stalpi,pereti,etc.). Asimilat: manopera: 80.00 800.00
Cofrare trotuare utilaj: 8.75 87.47
7 D. INTERVENTII LA PERETII DIN ZIDARIE

8 D.1. Executia de centuri din beton armat
Pag 3
0 1 2 3 4 5=3x4
8.1 RCSG32D% Spargeri pt.creeri de goluri in zidarie. mc 7.00 304.03 2,128.18
Asimilat: Desfaceri zidarie inglobare material: 0.40 2.80
centuri b.a. si buiandrugi manopera: 302.00 2,114.00
utilaj: 1.63 11.38
8.2 RCSJ10C# Reconditionarea fatadelor prin mp 31.00 46.42 1,439.06
curatare cu peria, adincire rosturi si material: 0.07 2.04
spalare cu apa excl.schela. Asimilat manopera: 44.00 1,364.00
Curatare zidarie cu peria de sarma utilaj: 2.36 73.02
8.3 RMAD02B Armaturi pc 52 pt.beton armat, turnat in kg 756.00 11.00 8,312.22
elem.de consolidare in infrastructura si material: 4.20 3,171.42
suprastructura. Armare centuri si manopera: 6.80 5,140.80
buiandrugi, armaturi B500C utilaj: 0.00 0.00
8.4 RMAC02A Cofraje din panouri si lemn de brad, mp 55.00 111.03 6,106.39
pt.turnare beton in elem. noi material: 22.28 1,225.33
(placi,grinzi,stalpi,pereti,etc.) manopera: 80.00 4,400.00
utilaj: 8.75 481.06
8.5 RPCB04B+ Turnare beton in diafragme si stalpi cu mc 7.00 549.78 3,848.46
pompa. Asimilat: Turnare beton C25/30 material: 377.19 2,640.30
centuri si buiandrugi manopera: 172.00 1,204.00
utilaj: 0.59 4.16
8.6 RPCG03A+ Zidarie de caramida din.... Asimilat: mc 3.00 1,689.71 5,069.13
Elemente pline din argila arsa grupa 1, material: 1,347.30 4,041.90
clasa C10, fb min=10N/mm2, manopera: 326.55 979.65
240x115x63mm si mortar de ciment utilaj: 15.86 47.58
M10c, cu rezistenta la foc conform transport: 0.00 0.00
proiect arhitectura. Refacere cosuri de
fum
8.7 RMAD02B Armaturi pc 52 pt.beton armat, turnat in kg 320.00 11.00 3,518.40
elem.de consolidare in infrastructura si material: 4.20 1,342.40
suprastructura. Armaturi tencuiala si manopera: 6.80 2,176.00
centuri armate cosuri de fum utilaj: 0.00 0.00
8.8 RPCJ14A_01+ Tenc.int.si ext.pe zid.caram.sau bet.cu mp 18.00 91.17 1,641.02
mort m100t, 2 cm grosime-suprafete material: 7.79 140.16
plane - Pentru consolidari si restaurari. manopera: 83.30 1,499.40
Asimilat: tencuiala se va executa cu utilaj: 0.08 1.46
grosimea de [min] 3 cm si va fi de clasa transport: 0.00 0.00
C25/30;
8.9 CL18A# Confectii metalice diverse din profile kg 65.00 32.50 2,112.53
laminate, tabla,...tabla striata,otel material: 12.10 786.53
beton, tevi pentru sustineri sau manopera: 20.40 1,326.00
acoperiri, inglobate total utilaj: 0.00 0.00
9 Transporturi
Pag 4
0 1 2 3 4 5=3x4
9.1 TRB01C19 Transportul...materialelor cu roaba pe tona 299.44 50.56 15,139.57
pneuri - evacuare materiale material: 0.00 0.00
manopera: 50.56 15,139.57
utilaj: 0.00 0.00
9.2 TRA01A10P Transportul rutier al...pamantului sau tona 299.44 9.00 2,695.08
molozului cu autobasculanta - material: 0.00 0.00
evacuare materiale manopera: 0.00 0.12
utilaj: 0.00 0.00
transport: 9.00 2,694.96
9.3 TRA06A15 Transportul rutier al betonului-mortarului tona 163.92 15.00 2,458.80
cu autobetoniera - procurare material material: 0.00 0.00
manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00
transport: 15.00 2,458.80
9.4 TRA01A30 Transportul rutier tona 365.44 25.00 9,136.00
al...materialelor,semifabricatelor cu material: 0.00 0.00
autobasculanta - procurare material manopera: 0.00 0.00
utilaj: 0.00 0.00
transport: 25.00 9,136.00
9.5 TRB01C19 Transportul...materialelor cu roaba pe tona 365.44 50.56 18,476.50
pneuri - procurare material material: 0.00 0.00
manopera: 50.56 18,476.50
utilaj: 0.00 0.00
procent material manopera utilaj transport total
Total Cheltuieli directe: 109,657.97 249,272.40 4,442.73 14,289.76 377,662.86
Recapitulatia: Recap 2019: CAM 2,25
Contributie 2.2500 % 0.00 5,608.63 0.00 0.00 5,608.63
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Total Inclusiv Cheltuieli directe: 109,657.97 254,881.03 4,442.73 14,289.76 383,271.49
Cheltuieli indirecte 10.0000 % 10,965.80 25,488.10 444.27 1,428.98 38,327.15
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte: 120,623.77 280,369.13 4,887.00 15,718.74 421,598.63

Profit 5.0000 % 6,031.19 14,018.46 244.35 785.94 21,079.93
Total Inclusiv Beneficiu: 126,654.96 294,387.59 5,131.35 16,504.67 442,678.57
Pag 5
Atelier de proiectore
oroiectore si constructiilor
expertizore tehnico o constructiilor
siexoertizore 1@x
TOTAT GEN_ERAI (foro TVA):

TVA:
TOTAT GENERA[:
-**_-{
526,797.sdi
*"*-j
*_-*___"j
pontitoiile prelurile prezentote in mosurqtorile onexote lo documentqtie ou corocter infon
si rformotiv ovond
iolul de o stobili bugetul estimotiv ql investitorului. ln elobororeo ofertei, controctorul isi osum
umo intreogo
!'esponsobiliiole o colculului contitolilor in bozo coruio foce oferto, bozote pe documentoti< lotio scriso si
pesenoto din proiect. ln fqzo de licitqtie, ofertontii vor considero specificotiile din mosurotorirtorile proprii si
iroiectul desenoi co ovond intoielqle in foto ontemosurotorilor si devizelor intocmite de co' cotre proiectont.
In fozo de executie, decontoreo]yffiFtqle pe bozo mosurotorilor directe si o situo tuotiilor de lucrori
confirmore si o proboie a. .ffi,gfr+"SQi'ffii
,r.,".r."rffi.ffi "*'
\.-**t,,S----ft,,-
Wre
Roport generot cu ISDP , www.devize.ro, e-mqil: office@intersoft.ro, tel.: 0236 477.007
Pog
I
6

Memoriu PTH Liveni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu PTH Liveni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atelier de proiectare si expertizare tehnica a constructiilor

- S.C. ExproSov S.R.L. –

„REABILITARE CASA MEMORIALA „GEORGE ENESCU” – LIVENI JUDETUL

DATE DE IDENTIFICARE A PROIECTULUI TEHNIC

FOAI E RESPONSABI LITATI

P ROI ECTANT SPECIA TITATEA

S.C. ExproSov S.R.L.

1. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA ...................................................................................................... 6

Legislatie de referinta ............................................................................................................................................ 47

Sot George Enescu, jud. Botosoni

I. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

1.I DESCRIEREA STRUCIURII

I.I.l lstoricul conslrucliei

1.3 SOLUTIA DE REABITITARE STRUCTURATA PROIECTATA

- intocmirea releveelor cu zidariile degradate care se vor retese;

D. INTERVENTII LA PERETII DIN ZIDARIE

I gvO. Poitiers nr.lO, Porcul Stiintific Tehnopolis losi

-HG1425/2006Normdmetodologicodin llljOl2OO6deoplicoreoprevederilorLegii securiidtii5isdndidtiiinmuncd

2. PROGRAM PENTRU URMARIREA EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUIRE

Obiectiv: REABILITARE CASA MEMORIALA „GEORGE ENESCU” – LIVENI JUDETUL BOTOSANI

DENumiTe: REABILITARE CASA MEMORIALA,,GEORGE ENESCU', _ LIVENI JUDETUL BOTOSANI

D.2.6 Verificoreo ospectului betonului dupo decofrore buiondrugi B+E+P PV

B en eficio r/l nvestilor, Executont,

- intocmirea planului de executare a lucrarilor de trasare necesare fixarii pozitiei constructiilor pe

- sa va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de

- datele obtinute experimental se inregistreaza intr-un tabel, dat exemplificativ in anexa A.

mu – masa materialului umed + tara recipientului, in g;

Executia pe timp friguros

Verificarea calitatii lucrarilor. Abateri admise

Conditii tehnice generale:

- se curata baza stalpului;

Tolerantele de executie admise pentru lucrarile de cofraje sunt:

constructiei decofrate, se sisteaza demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea

- Prepararea betonului se face conform Normativului C 140-86;

Tipurile de armaturi utilizate sunt:

- geometria suprafetei otelurilor cu nervuri fR;

Livrarea otelului pentru armaturi

Transportul si depozitarea otelului pentru armaturi

Controlul calitatii armaturilor

- se stabileste sa se respecte dispunerea barelor din figura 8.7 :

Tolerante de executie pentru fasonarea si montarea armaturilor

Controlul calitatii lucrarilor

Cerinte de baza privind nivelul de performanta al betonului

Beton conţinând armături de Cl 0,10 0,10%

Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu prevederile normativului NE012-1:2007, pct. 5.2.5.

Prepararea si transportul betonului

Stabilirea compozitiei betoanelor

Consistenta betonului proaspat

Controlul calitatii betonului la statia de betoane

Informatii de la utilizatorul betonului pentru producator

- declaratia de conformitate cu referinte la specificatii si la SR EN 206-1;

Tratarea si protectia betonului dupa turnare

- pastrarea cofrajului in pozitie;

Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros

Rosturi de lucru la turnarea betonului

Prelevarea de probe de beton

Controlul calitatii betonului

- TLMA – pentru straturi (rosturi) subtiri;

Materiale pentru zidarie

2 la max. 1/3 din 4 la max. 1/2 din

Retinerea de apa % din masa 80÷95 SR EN 413-2

Betoane pentru zidarie

Zidarie ca in zona de litoral. Zidarie