Breviar de Calcul

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Proiect diplomă
Facultatea de Construcţii – secţia C.C.I.A.

Îndrumător : S.L.Dr.ing. Deaconu Ovidiu Pustan Bogdan
Cuprins
A. Borderou de piese scrise
CAPITOLUL 1 – Memoriu tehnic

1.1. Prezentarea temei de proiectare
1.2. Condiţii de proiectare
1.3. Prezentare soluţie arhitecturală, funcţională
1.4. Prezentare soluţie structurală
1.5. Protecţia muncii
1.6. Măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor:
1.7. Program de control pe şantier a calităţii lucrărilor
CAPITOLUL 2 – Breviar de calcul

2.1. Schematizarea structurii
2.2. Evaluarea încărcărilor.
2.3. Predimensionarea elementelor
2.4. Evaluarea încărcărilor seimice
2.5. Calculul şarpantei
2.6. Calculul structurii de rezistenţă
2.7. Calculul armăturilor pentru grinzi

2.8. Calculul fundaţiei
2.9. Calculul armaturilor la scări
B. Borderou de piese desenate

Arhitectură:
- Plan parter
- Plan etaj
- Plan mansardă
- Plan secţiune
- Plan învelitoare
Rezistenţă:
- Plan fundaţie
- Detaliu fundaţie
- Planşee armare
- Stâlpi şi sâmburi din beton armat
- Grinzi subsol
- Grinzi parter
- Plan centuri şi buiandrugi
- Plan şarpantă
1
- Secţiune şarpantă
CAPITOLUL 1
Memoriu tehnic
1.1 Prezentarea temei de proiectare
- Denumirea investiţiei: Proiect de Licenţă – Casă de locuit
- Amplasament: Piatra Neamţ
- Autor proiect: Pustan Bogdan
- Beneficiar: Universitatea „Transilvania” Braşov
- Regim de înălţime:S+P+E+M
- Categoria de „C” – Construcţii de importanţă normala,

cf. H.G. 766/1997
- Clasa de importanţă Clasa „III” - ,, Construcţii de importanţă normala

cf. Normativ P 100/1-2006
- Zona seismică de calcul: = 0.20g, = 0.7s cf. Normativ P 100/1-2006
2
1.2 Condiţii de proiectare
La proiect s-au folosit următoarele STAS-uri, normative, coduri:
o STAS 10101/1-78 ”Greutăţi tehnice”.

o STAS 10101/2A1-78 ”Acţiuni datorate procesului de exploatare pentru construcţii civile şi
industriale”.
o STAS 10101/0-90 ”Calculul şi alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi
precomprimat”.
o STAS 3300-1,2-85 ”Teren de fundare. Principii generale”.
o STAS 9824/1-87 ”Trasarea construcţiilor”.
o STAS 10107/2-92 ”Planşee curente din placi şi grinzi din beton armat şi beton
precomprimat”.
o P10-86 Normativ privind ”Proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la
construcţii”.
o P7-2000 Normativ pentru ”Proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pamânturi
sensibile la umezire”.
o C169-88 Normativ privind ”Executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundaţiilor civile şi industriale”.
o NE012-99 Normativ pentru ”Executarea lucrărilor din beton şi beton armat”.
o NP007-97 ”Cod de proiectare pentru structurile în cadre din beton armat”.
o C28-83 ”Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton”.
o CR6 - 2006 Normativ privind ”Alcătuirea , calculul şi executarea lucrarilor de zidarie”.
o C17-82 ”Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de
zidărie şi tencuială”.
o C16-84 ”Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construcţii şi a
instalatiilor aferente”
3
o P118-99 ”Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protectia la

acţiunea focului”.
o ”Norme generale de protecţia muncii”, elaborate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi
Ministerul Sanătăţii, Editiă 1996.
o CR0-2005 ”Codul de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii”.
o NP-082-2004 ”Codul de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor.
Acţiunea vântului”.
o CR1-1-3-2005 ”Codul de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”.
o P 100/1-2006 „Codul de proiectare seismică – Prevederi de proiectare pentru clădiri”.
o Legea nr. 10/28 ianuarie 1995 – privind ”Calitatea în construcţii”.
o Legea nr. 114/11 octombrie 1996 – privind ”Legea locuinţei”.
1.2.1. Amplasament
Construcţia va fi amplasată în Piatra Neamţ
Vecinătăţile proprietăţii sunt:

N – Proprietate privata
S – Drum proiectat
E – Proprietate privata
V - Proprietate privata.
Accesul principal, atât pietonal cât şi carosabil, se va face pe latura de sud.

Suprafaţa de teren pe care urmează să se amplaseze obiectivul este de 3000 mp, iar indicii
urbanistici stabiliţi în Planul Urbanistic de Detaliu aprobat sunt P.O.T. = 15.35 % şi C.U.T. = 0.79.
În vecinătate sunt predominant locuinţe cu regim de înălţime S+P+2E şi S+P+E.
Terenul beneficiază de alimentare cu apă, canalizare de apă menajera, canalizare de ape
pluviale, energie electrică, precum şi de alimentare cu combustibil gazos, telefon, televiziune şi
internet. Statutul juridic al terenului pe care se va construi este intravilan, are PUZ aprobat şi face
parte din patrimoniul universităţii, aceasta având drept deplin asupra lui prin achiţionarea acestuia.
Modul de asigurare al utilităţilor, aliniamentul şi volumetria construcţiei, organizarea incintei
şi accesului se vor realiza conform P.U.D.
Cota 0.00 reprezintă cota feţei finite a pardoselii parterului, şi este cu +0.60 m superioară
cotei trotuarului construcţiei.
4
1.2.2. Zona seismică
În conformitate cu prevederile “Codului de proiectare seismică” P100/1-2006, partea I,

“Prevederi de proiectare pentru clădiri”, în funcţie de zonarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru
cutremure având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii) IMR = 100 ani, structura este
realizată din zidarie confinata cu grinzi şi stalpi din beton armat având raportul α u/ α1 = 1 şi clasă de
ductilitate înaltă (H), proprietatea de amortizare fiind dată de factorul de comportare
q = 1.75 ⋅ α u / α 1 = 1.75 .
1.2.3. Informaţii climatice

În conformitate cu prevederile “Codului de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra
construcţiilor. Acţiunea vântului”, indicativ NP-082-04, structura fiind poziţionată în Piatra Neamţ,
valoarea vitezei vântului mediată pe un minut la 10 m, având intervalul mediu de recurenţă de 50
ani, deci 2% probabilitate anuală de depăşire va fi v = 35 m/s, iar presiunea de referinţă a vântului,
mediată pe 10 minute la 10 m, având intervalul mediu de recurenţă de 50 ani, deci 2% probabilitate
anuală de depăşire va fi p = 0.5 KPa.
În conformitate cu prevederile “Codului de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor”, indicativ CR1-1-3-2005, structura are valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă
pe sol (având intervalul mediu de recurenţă de 50 ani): so.k=2.0KN/m2. Conform STAS 10 101/21-
1992
Adâncimea minimă de îngheţ conform STAS 6 054/77 este de 1,1 m.
Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe ţara +11.2 ℃.
Precipitaţiile prezintă valori anuale de cca. 378.8 mm,
Vânturile sunt determinate de circulaţia general atmosferică şi condiţiile geografice locale
1.2.4. Informaţii geotehnice şi geologice
Conform studiului geotehnic, din punct de vedere geomorfologic, zona cercetată face parte
din Depresiunea Neamţului.
Adâncimea maximă de îngheţ în perimetrul considerat conform STAS 6054/77 este de – 1.1
m.
5
Din coroborarea datelor geotehnice obţinute prin forare şi încercarea în laborator a probelor
recoltate pentru zona respectivă rezultă că stratificaţia terenului de fundare faţă de suprafaţa terenului
natural se prezintă sub forma următoarelor succesiuni litologice:
0.00 0.30 m - sol vegetal omogen cenuşiu – negricios, uscat

0.30 6.00 m - un pachet de argilă prăfoasă, nisipoasa plastic vârtos
6.00 10.00 m - argilă vânătă marnoasă, plastic consistent
Presiunea convenţională de calcul pe stratul de fundare este = 200 kPa pentru gruparea
fundamentală a încărcărilor.
Săpătura generală se va executa până la cota -3.00 m, într-o incintă uscată, cu măsuri
corespunzătoare de sprijinire şi stabilizare a malurilor realizată prin taluz natural 1:1 deoarece
vecinătăţile o permit.
Conform Normativului C 56-88 şi a Ordinului nr. 20 IGSIC, la deschiderea săpăturilor şi
înainte de turnarea betonului se va chema obligatoriu geotehnicianul pentru verificarea şi recepţia
terenului de fundare.
1.2.5. Clasa de importanţă a connstrucţiei
Nivelul de asigurare al construcţiilor se diferenţiază în funcţie de clasă de importantă şi de

expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanţa construcţiilor depinde de consecinţele
prăbuşirii asupra vieţii oamenilor, de importanţa lor pentru siguranţa publică şi protecţia civilă în
perioada de imediat după cutremur şi de consecinţele sociale şi economice ale prăbuşirii şi avarierii
grave.
Încadrarea obiectivului conform prevederilor normativului P 100/1-2006 este necesară
deoarece din această rezulta:
- mărimile parametrilor utilizaţi la determinarea încărcărilor seismice orizontale pentru
calcul;
- criteriile de alegere a metodelor de investigare în vederea evaluării nivelului de protecţie
antiseismica a obiectivului.
1.2.6. Categoria de importanţă
Încadrarea construcţiei în categoriile de importanta definite prin HG 766/1997 se face în

conformitate cu metodologia prezentată în regulamentul adoptat prin ordinul MLPAT nr. 31/N-1995.
Impunându-se un punctaj pentru criteriile asociate factorilor determinanţi pentru stabilirea categoriei
de importantă a construcţiilor, se obţine un total care încadrează construcţia într-o anumită
categorie, respectiv categoria de importanta „C” - construcţii de importanta deosebita, conf. H.G.
766/1997.
1.2.7. Grad de rezistenţă la foc
6
Corespunzător pevederilor din normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor

privind protecţia la acţiunea focului indicativ P113-1999, clădirea se incadrează în gradul II de
rezistenţă la foc.
1.3 Prezentare soluţie arhitecturală, funcţională
Constructia proiectata are destinatia de casă de locuit. Amplasarea pe teren s-a realizat astfel
încat întrarea să fie pe latura sudică a clădiri.
1.3.1. Dimensiuni
Pe terenul în suprafaţă de 3000mp urmează a se edifica o construcţie S+P+E+M cu destinaţia

casă de locuit. Această construcţie prezintă următoarele caracteristici:
- Suprafata teren: 3000 mp.

- Suprafaţa construită = 120 mp;
- Lăţimea construcţiei: 12,5 m
- Lungimea construcţiei: 15,65 m
- Înălţimea unui nivel: 2.80
1.3.2. Camere, destinaţie spaţii
Construcţia S+P+E+M va fi alcătuită dintr-un singur corp ce va conţine spaţiile necesare

pentru prezentul program de arhitectură şi anume:
1. Subsol
Cotă pardoseală subsol: -2.80 m.

Suprafaţa construită: 120 mp.
Suprafaţa utilă: 78,68 mp , din care :
- Garaj – 26.8 m2
- Spatiu depozitare - 26.345 m2
- Hol - 5.78 m2
- Baie - 6.70 m2
- Centrala termica - 13.05 m2
2. Parter
7
Cotă pardoseală parter: 0.00 m.

Suprafaţa utilă: 109,88 mp, din care :
- Terasă - 20,00 m2
- Dressing - 2,8 m2
- Living - 26,8 m2
- Bucătărie - 14,22 m2
- Hol + casa scării - 28,6 m2
- Dining - 15,10 m2
3. Etaj
Cotă pardoseală etaj I: +2.80 m.

- Dormitor - 18,00 m2
- Dressing - 2,76 m2
- Dressing - 5,2 m2
- Dressing - 5,12 m2
- Baie - 14,1 m2
- Baie - 6,70 m2
- Terasă - 2,4 m2
3. Mansardă
Cotă pardoseală mansardă: +5.60 m
Suprafaţa construită: 120 mp
- Living - 16,00 m2
- Birou - 11,5 m2
- Baie - 6,7 m2
1.3.3. Finisaje
Finisaje interioare:
 Tencuieli driscuite şi gletuite, cu vopsitorii acrilice la camere.
8
 Placaje cu faianta la bai, bucatarie.

 Pardoseli din parchet laminat la camere.
 Pardoseli din gresie montata pe adeziv la băi, bucătărie şi casa scării.
 Trepte la scara interioara sunt executate din beton şi placate cu gresie.
 Balustrada la scara este cu mana curenta din inox şi panouri din fier forjat.
 Glafuri la ferestre din PAL profilat (Homopal).
Finisaje exterioare:
 Inchiderea peretelui se face cu zidărie, cărămizi cu goluri verticale

 Solbancuri la ferestre din granit.
 Tamplaria exterioara este din PVC, cu geam termopan
 Trepte şi contratrepte din beton armat.
 Trotuare de protectie din beton spalat cu agregate sortate.
 Balustrade din teava circulara din inox ca mana curenta şi panouri.
1.4. Prezentare soluţie structurală
Prezenta documentatie are ca obiect proiectarea unui imobil ce se dezvolta pe parter, etaj şi
mansardă cu structura de rezistenta formata din:
 Infrastructura - fundaţie realizata în sistem de fundatie continua sub pereti.
 Suprastructura - zidarie confinata cu grinzi şi stalpi din beton armat.
Soluţia constructivă a clădirii este impusă de condiţiile de amplasare pe teren, de regimul de

înălţime propus precum şi de dorinţa de a oferi beneficiarului spaţii interioare generoase, elastice şi
funcţionale.
Avand în vedere valoarea presiunii convenţionale pconv =200 KPa, valoarea încărcărilor
transmise la terenul de fundare şi a condiţiilor existente în amplasament (risc seismic), s-a optat
pentru un sistem de fundatie continua sub pereti.
Suprastructura clădirii va fi o structură din zidarie confinata cu grinzi şi stalpi din beton
armat, cu grinzi dispuse pe directii perpendiculare, excepţie făcând două centuri C2 şi o parte din C1,
care au o înclinatie de 100 ,fată de axele A,B,C,D,E, şi cu planşee din beton armat de 13 cm dispuse
la nivelul grinzilor.
Stâlpii structurii se vor realiza din beton armat monolit de clasă C12/15, cu secţiunea de
35x35, 30x30 si 25x25 cm. Înălţimea stâlpilor la subsol va fi de 3.05 m, iar la parter,etaj si mansardă
de 2.80 m, aceştia se vor arma cu oţel OB37 şi PC52..
Grinzile cadrelor vor fi realizate din beton armat monolit de clasă C12/15, de secţiuni 30x45
cm, 25x40cm şi 25x25 cm dispuse la subsol, iar cele de la parter si etaj cu secţiunea 25x45 cm, şi se
vor arma cu oţel OB37 şi PC52.
9
Planşeele vor fi realizate din beton armat monolit C12/15 armate cu oţel beton OB37 şi
PC52.
Accesul pe verticală se va realiza pe scară din beton armat în două rampe.
Închiderile perimetrale vor fi realizate din zidărie.
Conform legii calităţii nr.10/1995, construcţia va răspunde următoarelor exigenţe:

- rezistenta şi stabilitate la solicitarile statice şi dinamice;
- siguranta de exploatare;
- siguranta de foc;
- sanatatea oamenilor şi protectia mediului;
- izolatie termica, hidrofuga şi economie de energie;
- protectie impotriva zgomoului.
În ceea ce priveşte respectarea standardelor de calitate se face precizarea că materialele puse

în operă să fie însoţite de certificate de calitate emise de fiecare furnizor, iar recepţionarea etapelor
de executie să se facă conform “Program pentru controlul calitatii lucrarilor”.
1.5. Protecţia muncii
La executarea lucrărilor se vor respecta:
- regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT Ord. Nr.
9/N/15.03.93;
- norme generale de protecţia muncii editate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – ediţia
1996;
- legea protecţiei muncii nr.90/1996 publicată în M.O. nr. 157/23.07.1996;
- norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje
în construcţii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. MLPAT nr. 773/N/15.10.1996;
- norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele, indicativ IM 007 – 90,
aprobate cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996.
Constructorul va respecta toate măsurile de tehnică a securităţii şi protecţia muncii în

conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, prevăzându-se eventual lucrări suplimentare impuse de
condiţiile locale.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se vor stabili toate instalaţiile subterane, în
special cablurile electrice, luându-se măsurile de protecţie corespunzătoare.
Şeful punctului de lucru va întocmi un program care va cuprinde toate măsurile speciale de
protecţia muncii, program ce va fi prelucrat pe bază de semnături atât cu muncitorii cât şi cu
personalul de coordonare, supraveghere şi control.
Echipamentul de protecţie va cuprinde: cizme de cuciuc, cască de protecţie, mânuşi sau
palmare, salopetă, măşti de sudură şi lorturi de protecţie pentru sudori.
10
Pe perioada executării lucrărilor se vor respecta prevederile în vigoare şi normele de

protecţia muncii activităţii de construcţii.
1.6. Măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor:
Se vor respecta prevederile cuprinse in:

- Ordonanta Guvernului nr.60/1997;
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului,
indicativ P118/99;
- Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE-009/93
- Ordinul nr.1118/1999 al comandantului Corpului Pompierilor Militari pentru aprobarea
Metodologiei pentru elaborarea scenariilor de siguranta la foc.
Normele prezentate mai sus sunt obligatori pentru toti.

Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a incecdiilor se stabilesc de catre
elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre unitatea de executie.
Receptia si punerea in executie a lucrarilor se va face numai daca s-au realizat masurile PSI indicate
in normele indicate mai sus.
1.7. Program de control pe şantier a calităţii lucrărilor
În conformitate cu Legea 10/1995, Legea calităţii în construcţii, se stabilesc de comun acord

prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor pe şantier.
Nr. Lucrări ce se controlează, se verifică Document scris Cine participă la Nr. data
crt. sau se recepţionează calitativ şi pentru care se încheie întocmirea şi menarea documentului
care trebuieîntocmite documente documentului
11
1 Predare primire amplasament P.V. B+E

2 Trasarea construcţiei P.V. B+E+T+P+A
3 Atingearea cotei de fundare şi natura P.V. B+E+P+G+I
terenului
4 Cofrare şi armare radier P.V. B+E+P+Pi+I
5 Cofrare şi armare placă peste subsol P.V. B+E+P
6 Cofrare şi armare planşeu peste parter P.V. B+E+P+Pi
7 Cofare şi armare planşeu peste etaj P.V. B+E+P+Pi
8 Armare stâlpi (la fiecare nivel) P.V. B+E+P
9 Cofrare Cofrare şi armare atic P.V. B+E+P+A
10 Recepţia structurii de rezistenţă F.D P.V. B+E+P
Notă:
F.D.= fază determinantă P= proiectant de rezistenţă

P.V.= proces verbal Pi= proiectant instalaţii
B= beneficiar G= geotehnician
E= executant T= topograf
A= proiectant arhitect I= inspecţia de stat în construcţii
La toate fazele executantul va prezenta certificatele de garanţie, agrement, tehnic, certificate

de calitate şi rezultatul probelor de laborator (după caz) pentru materialele puse în operă.
Anunţarea proiectantului se face în scris cu min. 3 zile înainte de atingerea fazei care se
verifică.
Procesul verbal la faza determinantă se va semna de toţi factorii implicaţi, respectiv:
- Beneficiarul împreună cu dirigintele de şantier
- Executantul împreună cu responsabilul tehnic cu execuţia (R.T.E)
- Proiectanţii
- Geotehnicianul
- Inspecţia de Stat în Construcţii
BENEFICIAR EXECUTANT PROIECTANT
12
CAPITOLUL 2
Breviar de calcul
2.1. Schematizarea structurii
Regim de înălţime:S+P+E+M
Structura de rezistenta:
- Infrastructura - fundaţie realizata în sistem de fundatie continua sub pereti.
- Suprastructura - zidarie confinata cu grinzi şi stalpi din beton armat.
13
Materiale folosite:
- beton: C6/7.5 (bloc fundaţie)
C12/15 (elevaţie)
- armătură de oţel tip: OB37, PC52.
Calculul tuturor elementelor din beton armat se face la starea limită de rezistenţă.
La structurile de tip curent (cazul nostru), calculul se reduce la verificarea elementelor componente
ale structurii la starea limită de rezistenţă şi la verificarea condiţiilor de rigiditate la deplasări
laterale.
Calculul elementelor din beton armat solicitate la încovoiere (grinzi) s-a facut la starile limita
ale capacitatilor portante şi ale exploatarii normale. Calculul la starile limita ale capacitatii portante
(de rezistenta) a constat în dimensionarea şi verificarea secţiunilor normale la actiunea momentului
încovoietor şi la actiunea fortei tăietoare.
Calculul la starile limita ale exploatarii normale consta în limitarea marimii sagetii
elementelor şi a deschiderii fisurilor .
2.2. Evaluarea încărcărilor.
2.2.1.Încărcări permanente
2.2.1.1. Placa
P = γ ba ∗ h p [daN m 2 ]
n
p
Ppc = γ G ∗ p np [ daN m 2 ]
γ G = 1.35
14
Pardoseală caldă.
nr.
Material d[m] ρ[daN/m3] gn[daN/m2] gG gc[daN/m2]
cr.
Parchet
1.3
1 lemn 0.01 800 8 10,8
5
stejar
sapa de 1.3
2 0.05 2100 105 141,75
egalizare 5
placa
1.3
3 beton 0.13 2500 325 438.75
5
armat
1.3
4 tencuială 0.005 1900 9,5 12,125
5
TOTAL 447,5 604,125
Pardoseală rece (baie, bucătărie, casa scării).
nr.
cr.
1.3
1 gresie 0.015 2300 34,5 46,575
5
sapa de 1.3
2 0.05 2100 105 141,75
egalizare 5
placa
1.3
3 beton 0.13 2500 325 438.75
5
armat
1.3
4 tencuială 0.005 1900 9,5 12,125
5
TOTAL 474 639,9
Scări şi podeste.
nr.crt. Material d[m] ρ[daN/m3] gn[daN/m2] gG gc[daN/m2]

1 gresie 0.015 2300 34.5 1.35 46.575
15
sapa de
2 0.05 2100 105 1.35 141,75
egalizare
trepte
3 0.175 2400 420 1.35 567
beton
rampa
4 0.13 2500 325 1.35 438,75
beton
5 tencuiala 0.005 1900 9,5 1.35 12,825
TOTAL 894 1206.875
Pereti desparţitori
nr.c ρ[daN/m3 gn[daN/m2

Material d[m] gG gc[daN/m2]
rt. ] ]
zidărie 1.3
1 0.25 1600 400 540
cărămidă 5
tencuială 1.3
2 0.03 2100 63 85,05
int. x2 5
TOTAL 463 625,05
Pereţi închidere
nr.
crt.
zidărie
1 0.38 1600 608 1.35 820,8
cărămida
tencuiaşă
2 0.015 2100 31,5 1.35 42,525
interioară
tencuiala
3 0.02 2100 42 1.35 56,7
exterioară
TOTAL 681,5 920,025
Acoperiş
nr Material d[m] ρ[daN/m3] gn[daN/m gG gc[daN/m2]
16
.
2]
cr.
învelitoare
1 tablă tip 0.015 12 34,5 1.35 18,71
ţiglă
astereală +
2 0.05 600 33,25 1.35 44,9
lambriu
3 şarpantă 0.126 600 75,6 1.35 102,06
Izolaţie vată
4 0.8 250 200 1.5 300
de sticlă
TOTAL 343,35 469
2.2.1.2. Grinzi şi centuri
Pgn GM 1 = γ ba ∗ h g 1 ∗ b g1 = 2500 * 0.25 * 0.30 =187 .5 daN m 2

Pgc GM 1 = γ G ∗ Pgn GM 1 =1.35 * 187 .5 = 253 .12 daN m 2
Pgn GM 2 = γ ba ∗ h g 2 ∗ b g 2 = 2500 * 0.25 * 0.25 =156 .22 daN m 2

Pgn GM 3 = γ ba ∗ h g 3 ∗ b g 3 = 2500 * 0.25 * 0.35 = 218 .74 daN m 2



17


Pgn C1 = γ ba ∗ hc1 ∗ bc1 = 2500 * 0.30 * 0.30 = 225 daN m 2

Pgc C1 = γ G ∗ Pgn C1 =1.35 * 225 = 303 .75 daN m 2
Pgn C 2 = γ ba ∗ hc 2 ∗ bc 2 = 2500 * 0.30 * 0.30 = 225 daN m 2

Pgc C 2 = γ G ∗ Pgn C 2 =1.35 * 225 = 303 .75 daN m 2
2.2.1.3. Stâlpi
- Cu secţiune pătrată
-SB1
bst*hst = 0.25*0.25 m
H = 3.0 m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.25 * 0.25 * 3 = 468 .75 daN m 2

Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 468 .75 = 632 .82 daN m 2
-SB2A
18
bst*hst = 0.30*0.30 m
H = 2.8 * 3 +1.1 = 9.5m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.30 * 0.30 * 9.5 = 2137 .5 daN m 2

Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 2137 .5 = 2885 .625 daN m 2
-SB2B
bst*hst = 0.30*0.30 m
H = 2.8 * 3 + 1.1 = 9.5m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.30 * 0.30 * 9.5 = 2137 .5 daN m 2

Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 2137 .5 = 2885 .625 daN m 2
-SB3
bst*hst = 0.25*0.25 m
H = 2.8 * 3 +1.1 = 9.5m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.25 * 0.25 * 9.5 =1484 .375 daN m 2
Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 1484 .375 = 2003 .9 daN m 2
-SB3A
bst*hst = 0.30*0.30 m
H = 2.8 * 3 + 2.6 =11m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.30 * 0.30 * 11 = 2475 daN m 2

Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 2475 = 3341 .25 daN m 2
-SB3P
19
bst*hst = 0.30*0.30 m
H = 2.8 * 3 +1.1 = 9.5m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.30 * 0.30 * 9.5 = 2137 daN m 2

Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 2137 = 2885 .625 daN m 2
-SB4
bst*hst = 0.25*0.25m
H = 2.8 * 3 + 2.6 =11m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.25 * 0.25 * 11 =1718 .75 daN m 2
Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 1718 .75 = 2320 .31 daN m 2
-SB4P
bst*hst = 0.25*0.25m
H = 2.8 * 3 + 2.6 =11m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.25 * 0.25 * 11 =1718 .75 daN m 2

Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 1718 .75 = 2320 .31 daN m 2
-SB5
bst*hst = 0.25*0.25m
H = 2.8 * 3 + 0.3 = 8.7m
Pstn = γ ba ∗ hst ∗ bst * H = 2500 * 0.25 * 0.25 * 8.7 =1359 .375 daN m 2
20
Pstc = γ G ∗ Pstn =1.35 * 1359 .375 =1835 .16 daN m 2
- Cu secţiune rotundă
-SB2
d = 0,35 m
H = 2.8 * 3 + 2.6 =11 m
ast = ( πd2 )/4 = (3.14*0.352)/4 = 0.096 m2
Pstn = γ ba * a st * H = 2500 * (3.14 * 0.35 * 0.35 ) / 4 * 11 = 2644 .47 daN m 2

Pstc =1.35 ∗ Pstn =1.35 ∗ 2644 .47 = 3570 .03 daN m 2
-SB2P
d = 0,35 m
H = 2.8 * 3 + 2.6 =11m
ast = ( πd2 )/4 = (3.14*0.352)/4 = 0.096 m2
Pstn = γ ba * a st * H = 2500 * (3.14 * 0.35 * 0.35 ) / 4 * 11 = 2644 .47 daN m 2

Pstc =1.35 ∗ Pstn =1.35 ∗ 2644 .47 = 3570 .03 daN m 2
2.2.2. Încărcări variabile
Element de Incarcari Incarcare Grupare

constructie normate y(Gf) de calcul y(Gs) speciala
[daN/m2] [daN/m2] [daN/m2]
Planseu curent (incaperi) 200 1.5 300 0.4 120
Planseu curent
200 1.5 300 0.4 120
(scari,podeste)
Observatie: Evaluarea incarcarilor variabile s-a realizat folosind prevederile SR EN 1990 - 2004.
21
2.2.3. Determinarea încărcărilor din acţiunea zăpezii
Evaluarea incarcarilor din zapada se va realiza folosind prevederile SR EN 1991-1-3.
- amplasamentul constructiei va fi în localitatea Piatra Neamţ, respectiv in zona 2; -

intensitatea normata a încărcării date de zapada se va calcula cu relatia:
S =µi * c e * c t * s k
µi -coeficient de forma al incarcarilor date de zapada , se calculeza dupa un

grafic in funtie de panta acoperisului
h
µ1 = γ ⋅
s o ,k
⇒ µi = 0.8
c e coeficient de expunere , care este loat din tabel
⇒ c e = 0 .8
c t -coeficient termic , se utilizeza pt reduceria incarcarilor data de zapada pe acoperisurile cu

transmitere termica ridicata
⇒ c t =1
s k -valoarea caractreristica a incarcarii data de zapada la nivelul solului , este data

in funcţie de zonarea teritoriului ţării
– Construcţia se afla în Piatra Neamţ, adică în zona II

S k = 2 kN m 2 = 200 daN m 2
S =µi * c e * c t * s k
S n =0.8 * 0.8 *1* 200 =128 daN m2
22
S n =0.7 *1.5 * S n =0.7 *1.5 *128 =134 .4 daN m2
2.2.4. Determinarea încărcărilor din acţiunea vântului
Încărcările din zapada au fost calculate conform CR 1-1-3-2005, astfel

W( z ) =q ref * ce( z ) * c p
q ref -presiunea de referinta a vantului

ce ( z ) -factorul de expunere la inaltime (z) desupra terenului se defineste
c p -coeficient aierodinamic de presiune
c g ( z ) -factor de rafala
Inaltimea deasupra terenului z, m
200
Zone urbane dens construite
180
160 Zone urbane cudensitate
redusa de constructii
140
Camp deschis
120
Mare
100
80
60
40
20
0
1.5 2 2.5 3 3.5
cg(z)
c g ( z ) = 2.75
c r ( z ) -factor de rugozitate
23
Inaltimea deasupra terenului z, m
200
180
Zone urbane dens
160
construite
140
Zone cu densitate
120 redusa a constructiilor
100
80
60
Camp deschis
40
Mare
20
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
cr(z)
cr ( z )
= 0.65
ce( z ) =2.75 * 0.65 =1.78
ce( z ) =1.78
q ref = 0.5 kn/m2 (conform harta)
b = lungimea construcţei = 15.65 m
d = lăţimea construcţiei = 12.5 m
h = înălţimea construcţei = 11.66 m
e = b sau 2h = 15,65 m
24
-
Zona F – 3.9 m – Cpe10 = + 0,7 - presiune
- Zona G – 6,1 m – Cpe10 = + 0,7 - presiune
- Zona H – 15,65 m – Cpe10 = + 0,7 - presiune
- Zona Y – 15,65 m – Cpe10 = - 0,5 - sucţiune
- Zona I – 15,65 m – Cpe10 = - 0,4 - sucţiune
WFm =50 *1.78 * 0.7 =62 .3daN / m 2

WGm =50 *1.78 * 0.7 =62 .3daN / m 2
WHm =50 *1.78 * 0.7 =62 .3daN / m 2
WYm =50 *1.78 * ( −0.5) =−44 .5daN / m 2
WEm* =50 *1.78 * ( −0.4 ) =−35 .6daN / m 2
25
- pe panta cu 600 , acţiunea vântului produce presiune iar încărcarea din zăpadă este nulă.
- pe panta cu 300, acţunea vântului produce sucţiune iar încărcarea din zăpadă acţionează
asupra acoperişului, rezultă că acţiunea vântului descarcă acoperişul, deci nu se mai ia în
considerare.
26
2.2.5. Calculul încărcărilor pe grinzi şi centuri
27
28
2.2.5.1. Grinda GM1
A1 A A
PGcM 1 = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +Pgc.GM 1
a a a
Încărcările cvasipermanente au fost luate în calcul la încărcările permanente.
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 5.49
= =1.42
a 4
Pp = PPc. R . +PPc. I . +PGcM 1
Pp =639 .9 +625 .05 +253 .12
Pp =1518 .07
PGcM 1 =1518 .07 * 1.42 +300 * 1.42 +253 .12
PGcM 2 =2838 .57
2.2.5.2. Grinda GM2
A1 A A
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 3 .2
= =1.14
a 2 .8
Pp = PSc. P . +PPc. I . +PGcM 2
Pp =1206 .875 +625 .05 +210 .9
29
Pp =2042 .9
PGcM 2 =2042 .9 * 1.14 +300 * 1.14 +210 .9
PGcM 2 =2881 .80
2.2.5.3 Grinda GM6
A1 A A
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 8.8
= =1.76
a 5
Pp = PPc.C . +PPc. I . +PGcM 6
Pp =604 .125 +625 .05 +295 .3

Pp =1524 .47
PGcM 2 =1524 .47 * 1.76 +300 * 1.76 +295 .3
P c
GM 2 =3506 .37
2.2.5.4. Grinda GM7
A1 A A
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
30
A1 5.43
= =1.43
a 4
Pp =604 .125 +625 .05 +253 .12

Pp =1488 .29
PGcM 7 =1488 .29 * 1.43 +300 * 1.43 +253 .12
PGcM 7 =2805 .5
2.2.5.5 . Grinda GM8
A1 A A
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 8.83
= =1.76
a 5
Pp =604 .125 +625 .05 +295 .3

Pp =1524 .47
PGcM 7 =1524 .47 * 1.76 +300 * 1.76 +295 .3
PGcM 7 =3506 .37
2.2.5.6 . Grinda GM3
- AX B între 2,3
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 3
a a a
31
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 2.48
= =0.82
a 3
Pp =604 .125 +625 .05 +295 .3

Pp =1524 .47
PGcM 3 −axB −2.3 =1524 .47 * 0.82 +300 * 0.82 +295 .3
P c
GM 3 −axB −2.3 =1801 .53
- AX B între 3,4
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 3
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 4.62
= =0.924
a 5
Pp =604 .125 +625 .05 +295 .3

Pp =1524 .47
PGcM 3 −axB −3.4 =1524 .47 * 0.924 +300 * 0.924 +295 .3
PGcM 3 −axB −3.4 =1981 .11
32
2.2.5.7. Grinda GM4
- AX A” între 2,3
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 4
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 2.18
= =0.73
a 3
Pp =604 .125 +625 .05 +253 .12

Pp =1482 .3
PGcM 4 −axA ' ' −2.3 =1482 .3 * 0.73 +300 * 0.73 +253 .12
PGcM 4 −axA ' ' −2.3 =1554 .2
- AX A” între 3,3’
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 4
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 3
= =0.789
a 3 .8
Pp =604 .125 +625 .05 +253 .12
33
Pp =1482 .3
PGcM 4 −axA ' ' −3.3 ' =1482 .3 * 0.789 +300 * 0.789 +253 .12
PGcM 4 −axA ' ' −3.3 ' =1659 .35
- AX A între 2,3
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 4
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.31
= =0.436
a 3
Pp = PPc.C . +PPc. E . +PGcM 4
Pp =604 .125 +920 .025 +253 .12

Pp =1777 .27
PGcM 4 −axA −2.3 =1777 .27 * 0.436 +300 * 0.436 +253 .12
P c
GM 4 −axA −2.3 =1158 .81
- AX A între 3,3’
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 4
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
34
A1 1.8
= =0.474
a 3.8
Pp =604 .125 +920 .025 +253 .12

Pp =1777 .27
PGcM 4 −axA −3.3 ' =1777 .27 * 0.474 +300 * 0.474 +253 .12
PGcM 4 −axA −3.3 ' =1237 .18
2.2.5.8. Grinda GM5
- AX 2 între A,A’ şi AX 3’ între A,A’
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 5
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 0 .8
= =0.53
a 1 .5
Pp =604 .125 +920 .025 +253 .12

Pp =1777 .27
PGcM 5 −ax 2 , 3' −A , A ' ' =1777 .27 * 0.53 +300 * 0.53 +253 .12
PGcM 5 −ax 2 , 3' −A , A ' ' =1359 .99
- AX 3 între A,A’’
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PGcM 5
a a a
35
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1 .6
= =1.06
a 1 .5
Pp =604 .125 +625 .05 +253 .12

Pp =1482 .295
PGcM 5 −ax 3 −A , A ' ' =1842 .295 * 1.06 +300 * 1.06 +253 .12
PGcM 5−ax 3−A , A '' =2142 .35
2.2.5.8. Centura C1
- AX 2 şi 4 între B,C
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a

( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 0.79
= =0.395
a 2
36
Pp = PPc.C . +PPc. E . +PCc1

Pp =604 .125 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
PCc1−ax 2 , 4 −B , C =1827 .9 * 0.395 +300 * 0.395 +303 .75
PCc1−ax 2 , 4 −B , C =1144 .27
- AX 3 între B,C
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.58
= =0.79
a 2
Pp = PPc.C . +PPc. I . +PCc1
Pp =604 .125 +625 .05 +303 .75
Pp =1532 .925
PCc1−ax 3 −B , C =1532 .9 * 0.79 +300 * 0.79 +303 .75
PCc1−ax 3 −B , C =1751 .76
- AX C între 1,2
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
37
A1 3.4
= =1.13
a 3
Pp = PPc. R . +PPc. E . +PCc1
Pp =639 .9 +920 .025 +303 .75
Pp =1863 .67
PCc1−axC −1.2 =1863 .67 * 1.13 +300 * 1.13 +303 .75
PCc1−axC −1.2 =2748 .7
- AX 1 între C,D
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 3.42
= =0.855
a 4
Pp =639 .9 +920 .025 +303 .75
Pp =1863 .67
PCc1−ax 1−C , D =1863 .67 * 0.855 +300 * 0.855 +303 .75
PCc1−ax 1−C , D =2153 .69
- AX 4 între C,D
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
38
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 3.42
= =0.855
a 4
Pp =604 .125 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
PCc1−ax 4 −C , D =1827 .9 * 0.855 +300 * 0.855 +303 .75
PCc1−ax 4 −C , D =2123 .9
- AX D între 1,2
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 4.01
= =1.34
a 3
Pp =639 .9 +920 .025 +303 .75
Pp =1863 .67
PCc1−axD −1.2 =1863 .67 * 1.34 +300 * 1.34 +303 .75
PCc1−axD −1.2 =3203 .07
- AX 2 între D,E şi între E,F
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
39
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.2
= =0.48
a 2.5
Pp =604 .05 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
PCc1−ax 2 −D , E ; E , F =1827 .9 * 0.48 +300 * 0.48 +303 .75
PCc1−ax 2 −D , E ; E , F =1325 .142
- AX F între 2,3
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 0.96
= =0.96
a 1
Pp =639 .9 +920 .025 +303 .75
Pp =1863 .67
PCc1−axF −2.3 =1863 .67 * 0.96 +300 * 0.96 +303 .75
P c
C 1−axF −2.3 =2380 .87
40
- AX 4 între E,F
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 2.4
= =1
a 2.4
Pp =604 .05 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
PCc1−ax 4 −E . F =1827 .9 * 1 +300 * 1 +303 .75
PCc1− ax 4− E .F = 2431.65
- AX 4 între E,D
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.7
= =0.607
a 2.8
Pp =604 .125 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
41
PCc1−ax 4 −E , D =1827 .9 * 0.607 +300 * 0.607 +303 .75

PCc1−ax 4 −E , D =2346 .534
- AX 2 şi 3’ între A’’,B
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 0.14
= =0.14
a 1
Pp =604 .125 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
PCc1−ax 2 , 3' −A' ', B =1827 .9 * 0.14 +300 * 0.14 +303 .75
PCc1−ax 2 , 3' −A '', B =601 .656
- AX 3 între A’’,B
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 0.28
= =0.28
a 1
42

Pp =604 .125 +625 .05 +303 .75
Pp =1532 .925
PCc1−ax 3 −A' ', B =1532 .925 * 0.28 +300 * 0.28 +303 .75
PCc1−ax 3 −A '', B =816 .969
- C1.2.
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.62
= =0.58
a 2.8
Pp = PSc. P .. +PPc. E . +PCc1
Pp =1206 .875 +920 .025 +303 .75
Pp =2430 .65
PCc1.2 =2430 .65 * 0.58 +300 * 0.58 +303 .75
PCc1.2 =1887 .53
- C1.3.
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc1
a a a
43
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.7
= =0.607
a 2.8
Pp = PPc.C .. +PPc. E . +PCc1
Pp =604 .125 +920 .025 +303 .75
Pp =1827 .9
PCc1.3 =1827 .9 * 0.607 +300 * 0.607 +303 .75
PCc1.2 =1595 .38
2.2.5.9. Centura C2
- AX 3 între B,C
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc2
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 1.58
= =0.79
a 2
Pp =604 .125 +625 .05 +303 .75
Pp =1532 .925
PCc2 −ax 3 −B , C =1827 .9 * 0.395 +300 * 0.395 +303 .75
PCc2 −ax 3 −B , C =1751 .76
44
- AX X între DE
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc2
a a a

( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 2.56
= =1.024
a 2.5
Pp =604 .125 +625 .05 +303 .75
Pp =1532 .925
PCc2 −axX −D , E =1532 .925 * 1.024 +300 * 1.024 +303 .75
PCc2 −axX −D , E =2180 .67
- AX X între E,F
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc2
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 2.45
= =1.02
a 2.4
Pp = PSc. P . +PPc. I . +PCc2
Pp =1206 .875 +625 .05 +303 .75
Pp =2135 .67
PCc2 −axX −E , F =2135 .67 * 1.02 +300 * 1.02 +303 .75
PCc2 −axX −E , F =2788 .13
45
- AX Y între E,F,
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc2
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 4.785
= =1.65
a 2.9
Pp = PSc. P . +PPc. I . +PCc2
Pp =1206 .875 +625 .05 +303 .75
Pp =2135 .67
PCc2 −axY −E , F =2135 .67 * 1.65 +300 * 1.65 +303 .75
PCc2 −axY −E , F =4322 .6
- AX Y între DE
A1 A A
P c = Ppc * +C c * 1 +U c 1 +PCc2
a a a
( a +a −b ) b
A1 = 2 =a * a
2 4
A1 3.645
= =1.458
a 2 .5
Pp =604 .125 +625 .05 +303 .75
Pp =1532 .925
PCc2 −axX −D , E =1532 .925 * 1.458 +300 * 1.458 +303 .75
46
PCc2 −axX −D , E =2976 .15
2.3. Predimensionarea elementelor
47
2.3.1. Predimensionare plăci
48
a. Plăci armate pe o direcţie (placa de tipul 1)
a=3m
b=1m
- condiţii de predimensionare a plăcii
hmin = 13cm
a 5
hplaca = = = 0.085m
35 35
P a + b 1+ 3
h placa = = = = 0.044m
180 90 90
Se alege cea mai mare valoare

hplaca = 0.13m
placă
Din motive constructive, toate plăcile armate pe o direcţie, se vor executa cu h = 0,13 m.
b. Plăci armate pe două direcţii (placa de tipul 2)
a=5m
b=4m
hmin = 13cm
a 5
hplaca = = = 0.125m = 0.13m
40 40
P a+b 5+4
hplaca = = = = 0.1m
180 90 90
Se alege cea mai mare valoare

hplaca = 0.13m
placă
Din motive constructive, toate plăcile armate pe două direcţii, se vor executa cu h = 0,13
m.
c. Predimensionare consolă (placa de tipul 3)

a=3,8m
b=1,5m
49

1.5
hmin = 13cm hplaca = = 0.125m = 0.13m placă
12 ⇒h = 0,13 m
2.3.2. Predimensionare grinzi
- grinda GM1
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
h g1 = 0.406
15
= 0.27 ⇒ rotunjit = 0.30 m
b g 1 = 10..53 = 0.2 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM1
h = 0.40 m
o GM1
b = 0.25 m
- grinda GM2
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
50
h g1 = 0.28
15
= 0.18 ⇒ rotunjit = 0.20 m
b g1 = 0 .2
1 .5
= 0.13 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM2 GM2
b = h = 0,25 m.
- grinda GM3
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
hg1 = 0.5
15
= 0.333 ⇒ rotunjit = 0.35 m
bg1 = 0.35
1 .5
= 0.233 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM3
h = 0.45 m
o GM3
b = 0.25 m
- grinda GM4
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
h g1 = 0.38
15
= 0.253 ⇒ rotunjit = 0.30 m
51
b g 1 = 10..53 = 0.2 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM4
h = 0.45 m
o GM4
b = 0.30 m
- grinda GM5
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
h g1 = 0.15
15
= 0.10 ⇒ rotunjit = 0.10 m
b g 1 = 01..335 = 0.21 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM5
h = 0.45 m
o GM5
b = 0.25 m
- grinda GM6
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
52
bmin ≥ 25cm
hg 1 = 015.5 = 0.333 ⇒ rotunjit = 0.35 m
bg1 = 01..335 = 0.22 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM6
h = 0.45 m
o GM6
b = 0.25 m
- grinda GM7
a
hg1 =
15
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
hg 1 = 015.4 = 0.2667 ⇒ rotunjit = 0.30 m
bg1 = 10..53 = 0.2 ⇒ rotunjit = 0.20 m
Se adoptă :
o GM7
h = 0.45 m
o GM7
b = 0.25 m
- grinda GM8
a
hg1 =
15
53
h g1 h g1
=1.5....... 3 ⇒b g1 =
b g1 1.5
bmin ≥ 25cm
hg1 = 015.5 = 0.333 ⇒ rotunjit = 0.35 m
bg1 = 01..355 = 0.22 ⇒ rotunjit = 0.25 m
Se adoptă :
o GM6
h = 0.45 m
o GM6
b = 0.25 m
2.3.3. Predimensionarea stâlpilor
N
Ast =
α * f cd
Ast = bst xh st
Unde:
N- forta axiala in stalpul calculat (forta centrala) provenita din incarcarile gravitationale
(verticale) de calcul, provenite din suprafete aferente sralpului si calculate la baza stapului si
calculate la baza stalpului
Coeficient ce tine seama de pozitia staplului in structura

αcentral = 0.25
αm arg inal = 0.3
αcoltl = 0.35
f cd = 8MPa = 95 daN / cm 2
Clasa de beton C12 / 15 ( B 200 )
54
2.3.3.1. Stâlpii centrali – secţiune pătrată (Sb3a-ax E,Y)

a) Conditia geometrica:
bs ≥ bgr + 10 =20+10=30 cm => bs = 30 cm.
b) Conditia constructiva (cf P100-1/2006):
bmin = 0,25 m,
hmin = 0,25 m.
c) Conditia de rezistenta:
As = bs xhs ,
N
As ≥ ,
α × f cd
bs , hs - laturile stâlpului,
As - aria secţiunii stâlpului,

α – coeficient care are în vedere asigurarea unei ductilităţ adecvate,
αcentral = 0.25
αm arg inal = 0.3
αcoltl = 0.35
f cd = 95 pentru beton C12/15,
N = PBcU * a +3PBcC * a +P2cU * b +3P2cC * b +Pstc

N =3(1.45 * 4322 .6 +1.25 * 2976 .15 +1.4 * 2881 .8) +
+0.25 * 0.25 * 2500 * 9.5 * 1.1
N =3 * 14022 +1484 .375
N =43698 .81
43698 .81
= > As ≥ = 1839 .94 cm2,
0.25 * 95
55
1839.94
bs= 25 cm=> hs= = 28.01 ≈ 30 cm.
25
În concluzie, fiind relevante conditia geometrică şi condiţia de rezistenta, dimensiunile
secţiunii stâlpilor centrali vor fi de 25x25 cm.
2.3.3.2. Stâlpii marginali – secţiune pătrată (Sb3 - E,4)

bs ≥ bgr + 10 =25+10=35 cm => bs = 35 cm,
b) Conditia constructiva:
bmin = 25 cm,
hmin = 25 cm.
As = bs ⋅ hs ,
N
As ≥ ,
α × Rb

α – coeficient care are în vedere ductilitatea
αcentral = 0.25
αm arg inal = 0.3
αcoltl = 0.35
Rb = 95 pentru beton C12/15,

N =3(1.2 * 2431 .65 +2346 .543 * 1.25 ) +
+0.3 * 0.3 * 2.8 * 3 * 2500 * 1.1
N =19632 .47
56
19632.47
= > As ≥ = 688.58 cm2,
0.30 × 95
688.58
bs= 30 cm=> hs= = 22.961 ≈ 30 cm.
30
secţiunii stâlpilor marginali şi de colt vor fi de 30x30 cm.
2.3.3.3. Stâlpii de colţ – secţiune pătrată (Sb3p - 1,C)

bs ≥ bgr + 10 =25+10=35 cm => bs = 35 cm,
b) Conditia constructiva:
bmin = 25 cm,
hmin = 25 cm.
As = bs ⋅ hs ,
N
As ≥ ,
α × Rb

α – coeficient care are în vedere ductilitatea
αcentral = 0.25
αm arg inal = 0.3
αcoltl = 0.35
Rb = 95 pentru beton C12/15,

N =3( 2153 .39 * 2 +2748 .7 * 1.5) +
+0.3 * 0.3 * 2500 * 9.5 * 1.1
N =27640 .74
57
27640.74
= > As ≥ = 831.3 cm2,
0.35 × 95
831.3
bs= 30 cm=> hs= = 27.71 ≈ 30 cm.
30
secţiunii stâlpilor marginali şi de colt vor fi de 30x30 cm.
2.3.3.4. Stâlpii centrali – secţiune rotundă (Sb3a-ax E,Y)

bs ≥ bgr + 10 =20+10=30 cm => bs = 30 cm.
b) Conditia constructiva (cf P100-1/2006):
dmin = 0,25 m,
As = πd2/4
N
As ≥ ,
α × f cd
d - diametrul stâlpului,

α – coeficient care are în vedere asigurarea unei ductilităţ adecvate,
αcentral = 0.25
αm arg inal = 0.3
αcoltl = 0.35
f cd = 95 pentru beton C12/15,

N =3( 2 * 2805 .5 +3506 .37 ) +(3.14 * 0.35 2 )/4 *
* 2500 * 1.1
58
N =27352 .11 +1012

N =28409 .9
28409 .9
= > As ≥ = 1196 .21 cm2,
0.25 * 95
1196.21
ds= 35 cm=> ds= = 34.177 ≈ 35 cm.
35
În concluzie, fiind verificate condiţiile de rezistenţa, stâlpii cu secţiune rotundă se vor
executa cu diametrul de 35 cm.
2.4. Evaluarea încărcărilor seimice
În tara noastra, ca de altfel în toate tarile cu teritoriul expus fenomenului seismic, evaluarea
încărcărilor seismice pentru structurile în cadre din beton armat prezinta o deosebita importanta.
Evaluarea încărcărilor seismice pentru “Casă de locuit S+P+E+M” s-a realizat conform
“Codului de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri” – P100-1/2006.
Încarcarile seismice care actioneaza asupra construcţiei se determina pentru fiecare mod
propriu de vibratie.
În cazul particular în care oscilatiile proprii se produc intr-un plan, încărcările seismice
corespunzatoare directiei de miscare considerate pentru teren şi modului propriu de vibratie se
determina dupa cum urmeaza:
Forţa tăietoare de baza:
Fb = γ I ⋅ S d ( T1 ) ⋅ m ⋅ λ
Stabilirea coeficientului γ I:
59
Factorul de importanţă γ I diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale construcţiilor în

functie de clasele lor de importanta, evaluat pe baza consecintelor cedarii structurale.
Cladirea analizata în cadrul proiectului face parte din clasa de importanta III.
γI =1
Stabilirea coeficientului ag:
Coeficientul ag reprezinta valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare având
intervalul mediu de recurenţă IMR=100 de ani.
Cladirea analizata face parte din zonarea seismica corespunzatoare unui valori ag=0,2 g =
1.962, conform normativului P100-1/2006.
Stabilirea Sd(T1):
Sd(T1) - reprezinta spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat în m/s2, este un spectru
de răspuns inelastic care se obţine cu relaţiile:
 βo 
 −1 
q
S d ( T ) = a g ⋅ 1 + ⋅ T  , pentru 0 < T ≤ TB ,
 TB 
 
β (T )
S d (T ) = a g ⋅ , pentru T > TB .
q
În condiţiile seismice şi de teren din România, pentru cutremure având IMR = 100 ani, din
zonarea pentru proiectare a teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), TC, a
spectrului de răspuns obţinută pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele
orizontale ale mişcării seismice va rezulta TC=0,7s.
Cunoscând perioada de colţ TC=0,7s, vor rezulta perioadele: TB=0,07s şi TD=3,0s, iar β ( T ) =
β o = 2.75 .
Structura e realizată din zidărie confinată cu stâlpi şi grinzi din beton armat având raportul
αu/ α1 = 1 şi clasă de ductilitate înaltă (H), proprietatea de amortizare fiind dată de factorul de
comportare q= 1,75 αu/ α1 = 1.75.
60
Stabilirea maselor modale mk, se determina cu realţia:

2
 n 
 ∑ mi ⋅ si , k 
mk =  i =n1  , unde :
∑ mi ⋅ si2,k
i =1
mk – masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k,

mi – masa de nivel,
si,k – componenta vectorului propriu în modul de vibraţie pe direcţia gradului de
libertate dinamică de translaţie la nivelul “i”.
Factor de corecţie λ - ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa
modală efectivă asociată acestuia, ale cărui valori sunt:
λ = 0,85 dacă T1 ≤ TC şi clădirea are mai mult de două niveluri şi
λ = 1,00 în celelalte situaţii.
Calculul forţei seismice de bază
Avand în vedere cele prezentate anterior, forţa seismica se va determina astfel:
m=147531,08 daN/mp
β (T ) 2.75 m
S d (T ) = a g ⋅ = 0.2 g × = 0.314 2
q 1.75 s
Fb = γ I ⋅ S d ( T1 ) ⋅ m ⋅ λ = 1 * 0.314 *147531,08 * 0.85 = 39376kN
61
2.5. Calculul şarpantei
2.5.1. Dimensionarea elementelor şarpantei
Conform normativ P 019-97:

“Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn”.
2.5.2. Calculul panelor
-AX 3-CD - pană 20 x 25 cm

-Solicitată la încovoiere .
l = 4,00 m; d = 2,00/2 + 3,35/2 = 2,675 m; α = 30°
Ix = 20 x 253/12 = 26042 cm3
- Încărcarea de calcul q = 169 + 300 = 469 daN/m2
- Calculul momentului
M = q x l2/8 = 469 x 4,02/8 = 938 daNm = 93800 daNcm
- Verificarea rezistenţei
Mr =Rci x Wx x mTi x mL
Rci = mui x mdi x Ri / γ i , in care
Mr - capacitatea portantă la încovoiere a secţiunii
Rci - rezistenţa de calcul masiv la încovoiere static
Wx = 20 x 252/6 = 2083 cm3
mTi - coeficientul de tratare
62
mTi = 1,0
mL - coeficientul pentru stabilitate laterală, care introduce în calcul riscul ca elementul sa intre în
colaps prin pierderea stabilitatii laterale (flambaj lateral)
mL = 1,0
mui - coeficientul condiţiilor de lucru care introduce în calcul umiditatea de echilibru a materialului
lemnos, definit pe baza conditiilor de microclimat în care sunt exploatate elementele de construcţie
care se proiectează
mui = 1,0 pentru clasa 2 de exploatare, lemn de răşinoase
mdi - coeficientul condiţiilor de lucru, stabilit în funcţie de durata de acţiune a încărcărilor
mdi = 0,55 pentru încărcări permanente; mdi = 1,0 pentru încărcări din zapadă
mdi = (0,55 x 169 + 1,0 x 300)/(169 + 300) = 0,84
Ri - rezistenţa caracteristica a diferitelor specii de lemn
Ri = 168 daN/cm2 pentru încovoiere, lemn de răşinoase
γ i - coeficient partial de sigurantă , definit în funcţie de tipul solicitărilor
γ i = 1,1 pentru încovoiere
Mr = (1,0 x 0,84 x 168/1,1) x 2083 x 1,0 x 1,0 = 267230 daNcm > 93800 daNcm
Secţiunea 20x 25 cm este suficientă pentru condiţia de rezistenţă.
- Verificarea săgeţii
fmax = f1 + f2 = 0,70 + 0,90 = 1,60 cm < fadm = L/200 = 400/200 = 2,00 cm

in care:
f1 - reprezintă săgeata datorată încărcărilor permanente
f2 - reprezintă săgeata datorată încărcărilor temporare
Deformaţiile f1 si f2 se stabilesc ca valori finale, ţinând cont de fenomenul de fluaj şi de umiditatea de
echilibru a materialului lemnos, cu relaţiile:
f1 = (1+ kdef1) f1inst = (1 + 0,8) x 0,39 = 0,70

f2 = (1+ kdef2) f2inst = (1 + 0,45) x 0,62 = 0,90
63
în care:
f1inst si f2inst - se stabilesc pe baza încărcărilor normate, neafectate de coeficienţii de încărcare,
pentru secţiunea brută a elementului, luând în considerare modulul de elasticitate mediu EII = 110000
daN/cm2
kdef - este coeficientul care ţine cont de durata de acţiune a încărcărilor şi de clasa de
exploatare a construcţiei
kdef1 = 0,8 pentru încărcări permanente
kdef2 = 0,45 pentru încărcări din zapadă
f1inst = (5/384) x (gpnp x l4/E x Ix )=(5/384) x (125 x 267,5 x 4004 x 10-4 /11,0 x 104 x 26042) = 0,39
f2inst = (5/384) x (gznp x l4/E x Ix )=(5/384) x (200 x 267,5 x 4004 x 10-2 /11,0 x 104 x 26042) = 0,62
2.5.3. Calculul căpriorilor
-Căpriori 10 x 15 cm
-Solicitaţi la încovoiere
l = 2,675/0,866 = 3,1 m; d = 0,5 m; α = 30°
-Incărcări permanente pc = 67 daN/m2
gpp = pc x d x cos2α = 67 x 0,5 x 0,8662 = 25 daN/m
-Incărcări din zapadă
pcz = 300 daN/m2
gpz = pcz3 x d x cos2α = 300 x 0,5 x 0,8662 = 112 daN/m
-Incărcarea de calcul q = 25 + 112 = 137 daN/m2
-Calculul momentului
M = q x l2/8 = 137 x 3,12/8 = 165 daNm = 16500 daNcm
Wx = b x h2 /6 = 10 x 152/6 = 375 cm3; Ix = b x h3 /12 = 10 x 153 /12 = 2813 cm4
-Verificarea rezistenţei
Mr =Rci x Wx x mTi x mL
Rci = mui x mdi x Ri / γ i , in care
64
mTi = 1,0; mL = 1,0; mui = 1,0 pentru clasa 2 de exploatare, lemn de răşinoase
mdi = 0,55 pentru încărcări permanente; mdi = 1,0 pentru încărcări din zapadă
mdi = (0,55 x 25 + 1,0 x 112)/(25 + 112) = 0,92
Ri = 168 daN/cm2 pentru încovoiere, lemn de răşinoase; γ i = 1,1 pentru încovoiere
Mr = (1,0 x 0,92 x 168/1,1) x 375 x 1,0 x 1,0 = 52690 daNcm > 16500 daNcm
2.5.4. Calculul popilor
-AX 3D - pop 20 x 20 cm; l=2,8 m; Ix = b x h3 /12 = 20 x 203 /12 = 13333 cm4

S=(2,0 + 3,35)/2 x 2,75 = 7,35 m2
-Incarcari pe pop
Np = 469 x 7,35 = 3447 daN
-Verificarea rezistentei - compresiune axiala paralela cu fibrele
Cr =RcII x Ac x ϕ c x mTc
RcII = mui x mdi x Ri / γ i , in care
mui = 1,0 pentru clasa 2 de exploatare, lemn de rasinoase
mdi = 0,8 pentru incarcari permanente; mdi = 1,0 pentru incarcari din zapada
mdi = (0,8 x 169 + 1,0 x 300/(169 + 300) = 0,93
Ri = 120 daN/cm2 pentru compresiune, lemn de rasinoase; γ i = 1,25 pentru compresiune
RcII = 1,0 x 0,93 x 120/ 1,25 = 89 daN/ cm2
ϕ c = 1 - 0,8(z/100) 2 = 0,807
z = lf / i = 280/5,77 = 49 < 75
-i este raza de giratie i = √ Ix / Ac = √13333/400 = 5,77 cm
mTc = 0,9
Ac = 400 cm2
Cr =89 x 400 x 0,807 x 0,9 = 25856 daN > 3447 daN
65
2.6. Calculul structurii de rezistenţă
66
2.6.1. Calculul grinzilor
Grinzile preiau încărcările de la planșee, de la pereții de închidere, cei despărțitori

și le transmit stâlpilor.
Grinzile principale fiind elemente principale ale construcției se calculează în stadiul
elastic.
- Grinda GM1 (25x40 cm):
Calculul momentelor în câmp şi în reazem pentru grinzi a fost efectuat cu ajutorul programului
automat de calcul AXIS VM 9. În urma calcului întocmit au rezultat:
- Diagrama de moment în camp şi pe reazem :
- Diagrama de forţă tăietoare :
67
Solicitari de bare [Linear, ST1]
Sec Distanta Nod Nx Vy Vz Tx My Mz

[m] [daN] [daN] [daN] [daNm] [daNm] [daNm]
1 1 L=4.060
0 (1) 0 0 -5762.3 0 3899.2 0
0.406 0 0 -4609.8 0 1793.6 0
0.812 0 0 -3457.4 0 156.0 0
1.218 0 0 -2304.9 0 -1013.8 0
1.624 0 0 -1152.5 0 -1715.6 0
2.030 0 0 0 0 -1949.6 0
2.436 0 0 1152.5 0 -1715.6 0
2.842 0 0 2304.9 0 -1013.8 0
3.248 0 0 3457.4 0 156.0 0
3.654 0 0 4609.8 0 1793.6 0
4.060 (2) 0 0 5762.3 0 3899.2 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -5762.3 0 3899.2 0
1 1 4.060 (2) 0 0 5762.3 0 3899.2 0
1 1 2.030 0 0 0 0 -1949.6 0
1 1 0 (1) * * * * 3899.2 *
68

1 1 L=2.800
0 (1) 0 0 -4034.5 0 1882.8 0
0.280 0 0 -3227.6 0 866.1 0
0.560 0 0 -2420.7 0 75.3 0
0.840 0 0 -1613.8 0 -489.5 0
1.120 0 0 -806.9 0 -828.4 0
1.400 0 0 0 0 -941.4 0
1.680 0 0 806.9 0 -828.4 0
1.960 0 0 1613.8 0 -489.5 0
2.240 0 0 2420.7 0 75.3 0
2.520 0 0 3227.6 0 866.1 0
2.800 (2) 0 0 4034.5 0 1882.8 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -4034.5 0 1882.8 0
1 1 2.800 (2) 0 0 4034.5 0 1882.8 0
1 1 1.400 0 0 0 0 -941.4 0
1 1 0 (1) * * * * 1882.8 *
69
Solicitari de bare [Linear, ST
70
1 1 L=5.000
0 (1) 0 0 -4952.8 0 4127.3 0
0.500 0 0 -3962.2 0 1898.6 0
1.000 0 0 -2971.7 0 165.1 0
1.500 0 0 -1981.1 0 -1073.1 0
2.000 0 0 -990.6 0 -1816.0 0
2.500 0 0 0 0 -2063.7 0
3.000 0 0 990.6 0 -1816.0 0
3.500 0 0 1981.1 0 -1073.1 0
4.000 0 0 2971.7 0 165.1 0
4.500 0 0 3962.2 0 1898.6 0
5.000 (2) 0 0 4952.8 0 4127.3 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -4952.8 0 4127.3 0
1 1 5.000 (2) 0 0 4952.8 0 4127.3 0
1 1 2.500 0 0 0 0 -2063.7 0
1 1 0 (1) * * * * 4127.3 *
71

1 1 L=3.800
0 (1) 0 0 -3152.8 0 1996.7 0
0.380 0 0 -2522.2 0 918.5 0
0.760 0 0 -1891.7 0 79.9 0
1.140 0 0 -1261.1 0 -519.2 0
1.520 0 0 -630.6 0 -878.6 0
1.900 0 0 0 0 -998.4 0
2.280 0 0 630.6 0 -878.6 0
2.660 0 0 1261.1 0 -519.2 0
3.040 0 0 1891.7 0 79.9 0
3.420 0 0 2522.2 0 918.5 0
3.800 (2) 0 0 3152.8 0 1996.7 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -3152.8 0 1996.7 0
1 1 3.800 (2) 0 0 3152.8 0 1996.7 0
1 1 1.900 0 0 0 0 -998.4 0
1 1 0 (1) * * * * 1996.7 *
72

1 1 L=1.500
0 (1) 0 0 -1333.0 0 333.2 0
0.150 0 0 -1066.4 0 153.3 0
0.300 0 0 -799.8 0 13.3 0
0.450 0 0 -533.2 0 -86.6 0
0.600 0 0 -266.6 0 -146.6 0
0.750 0 0 0 0 -166.6 0
0.900 0 0 266.6 0 -146.6 0
1.050 0 0 533.2 0 -86.6 0
1.200 0 0 799.8 0 13.3 0
1.350 0 0 1066.4 0 153.3 0
1.500 (2) 0 0 1333.0 0 333.2 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -1333.0 0 333.2 0
1 1 1.500 (2) 0 0 1333.0 0 333.2 0
1 1 0.750 0 0 0 0 -166.6 0
1 1 0 (1) * * * * 333.2 *
73

1 1 L=5.000
0 (1) 0 0 -8765.9 0 7304.9 0
0.500 0 0 -7012.7 0 3360.3 0
1.000 0 0 -5259.6 0 292.2 0
1.500 0 0 -3506.4 0 -1899.3 0
2.000 0 0 -1753.2 0 -3214.2 0
2.500 0 0 0 0 -3652.5 0
3.000 0 0 1753.2 0 -3214.2 0
3.500 0 0 3506.4 0 -1899.3 0
4.000 0 0 5259.6 0 292.2 0
4.500 0 0 7012.7 0 3360.3 0
5.000 (2) 0 0 8765.9 0 7304.9 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -8765.9 0 7304.9 0
1 1 5.000 (2) 0 0 8765.9 0 7304.9 0
1 1 2.500 0 0 0 0 -3652.5 0
1 1 0 (1) * * * * 7304.9 *
74

1 1 L=4.000
0 (1) 0 0 -5611.0 0 3740.7 0
0.400 0 0 -4488.8 0 1720.7 0
0.800 0 0 -3366.6 0 149.6 0
1.200 0 0 -2244.4 0 -972.6 0
1.600 0 0 -1122.2 0 -1645.9 0
2.000 0 0 0 0 -1870.3 0
75

2.400 0 0 1122.2 0 -1645.9 0
2.800 0 0 2244.4 0 -972.6 0
3.200 0 0 3366.6 0 149.6 0
3.600 0 0 4488.8 0 1720.7 0
4.000 (2) 0 0 5611.0 0 3740.7 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -5611.0 0 3740.7 0
1 1 4.000 (2) 0 0 5611.0 0 3740.7 0
1 1 2.000 0 0 0 0 -1870.3 0
1 1 0 (1) * * * * 3740.7 *

76

1 1 L=5.000
0 (1) 0 0 -8765.9 0 7304.9 0
0.500 0 0 -7012.7 0 3360.3 0
1.000 0 0 -5259.6 0 292.2 0
1.500 0 0 -3506.4 0 -1899.3 0
2.000 0 0 -1753.2 0 -3214.2 0
2.500 0 0 0 0 -3652.5 0
3.000 0 0 1753.2 0 -3214.2 0
3.500 0 0 3506.4 0 -1899.3 0
4.000 0 0 5259.6 0 292.2 0
4.500 0 0 7012.7 0 3360.3 0
5.000 (2) 0 0 8765.9 0 7304.9 0
— — — — — — — — — —
1 1 0 (1) 0 0 -8765.9 0 7304.9 0
1 1 5.000 (2) 0 0 8765.9 0 7304.9 0
1 1 2.500 0 0 0 0 -3652.5 0
1 1 0 (1) * * * * 7304.9 *
77
2.6.2. Calculul planşeului între axele 3,4 – B,D

Planșeele sunt elemente de construcție orizontale care compartimentează
volumul clădirii pe verticală în etaje și o închid la partea superioară. Din punct de vedere
al rolului în structura de rezistență, planșeele au rolul de a prelua încărcările
gravitaționale și de a le transmite altor elemente structurale ( grinzi, pereți, stâlpi ), precum și de a
asigura intrarea în lucru a altor elemente verticale (stâlpi, diafragme ) la acțiunea încărcărilor
orizontale ( efectul de șaibă ).
Planșeele se calculează în stadiul plastic.
În general, planșeele se dimensionează la încărcări verticale și se verifică la încărcări orizontale.
Încărcări verticale la planșee:
- greutatea proprie a planșeelor ( placă, șapă, pardoseală, tencuială );

- greutatea pereților despărțitori;
- utile ( persoane, mobilier, utilaje );
- temporare ( zăpadă → doar la planșeul de acoperiș ).
Condiții de rezemare și descărcare: Se referă la rezemarea și conlucrarea planșeelor cu
elemente de construcție pe care reazemă: grinzi, pereți portanți.
Rezemarea elementelor de planșeu se consideră astfel:
- simplu rezemate, atunci când rotirile de reazeme sunt posibile, iar momentele
pe care reazemul le poate prelua sunt de valori neglijabile.
- încastrate, când rotirile de reazem sunt extrem de mici, momentul de încastrare
se poate prelua si transmite integral, iar rigiditatea reazemului este suficient de
mare.
- încastrate parțial, atunci când sunt îndeplinite condiții intermediare simplei
rezemări și încastrării.
Eforturile la care sunt solicitate plăcile planșeelor se determină prin calcul static
în domeniul elastic, utilizând una sau mai multe scheme de încărcare.
Armarea planșeelor din beton armat se poate realiza:
- după o singură direcție, când :L/l ≥ 2;

- după două direcții, când :L/l ≤ 2;
78
2.6.2.1. Stabilirea încărcărilor

Se consideră placa încastrată pe 4 laturi :
- în cîmp : moment pozitiv
- pe reazem : moment negativ
79
bg 1 +bg 2
l1 =b + =6
2
l2 =a +bg 3 =5
l2 6
λ= = =1.2
l1 5
Conform STAS 3300/2-85 se calculează ²
M1´ = α 61 q l1²
M2 = α 62 q l2²
M1´ = q 1 l1² / 12
M'2 = q 2 l2² / 12
q 1 = β 61 q
q 2 = β 62 q
λ = 6/5 = 1,2
unde : α 61 = 0,0244
α 62 = 0,0118
β 61 = 0,6747
β 62 = 0,3253
q = 1100 daN/m2 ( fără pereţi despărţitori)
q 1= 0, 6747 ∙1100 = 742 daN/m2
q 2= 0,3253 ∙ 1100 = 350 daN/m2
2.6.2.2. Determinarea momentelor de calcul
M1 = 0,0244∙1100∙5,0²= 671 daN/m (67100 daN/cm )
M2 = 0,0118∙1100∙6,0²= 467 daN/m (46700 daN/cm )
M'1 = 742∙5²/12= 1546 daN/m (67100 daN/cm )
80
M'2 = 358∙6²/12= 1074 daN/m (107400 daN/cm )

2.6.2.3. Determinarea procentelor de armare - q
M = B∙ b ∙ 40² Rc unde B= M/ 340 Rc

B – mărime în funcţie de tipul şi clasa betonului
b – lăţimea elementului – la planşee b = 100cm deoarece calculul se face pe o fâşie de 1m
40 – înălţime utilă a secţiunii de beton
40= 4-a = 15-2= 13 cm
a = 1,5 + 0,5 = 2cm

1,5 este acoperirea cu beton a armăturii în cazul planşeelor
0,5 = ½
Rc = rezisţenta la calcul a betonului
P ∙ C12 / 15 (B200) Rc = 95 daN/cmC

( tab. 3 din STAS 10107/0-90 )
In funcţie de M se determină B, iar din tabele , în funcţie de clasa betonului se determină P.
B1 = M1 /Bho²Rc =67100/ 100∙13² ∙ 95 = 0,041 → p1 =0,137
Se efectuează interpolare liniară
0,039...............0,131
0,049...............0,163
0,010...............0,032
0,002...............x → 0,006→ p1 =0,137
81
B2 = M2 /Bho²Rc =46700/ 100∙13² ∙ 95 = 0,029 → p2 =0,095
0,020...............0,066
0,030...............0,098
0,010...............0,032
0,001...............x → 0,003→ p2 =0,095
B'1 = M'1 /Bho²Rc =154600/ 100∙13² ∙ 95 = 0,096 → p1 =0,331

0,104...............0,360
0,095...............0,327
0,009...............0,033
0,001...............x → 0,004→ p1 =0,331
B'2 = M'2 /Bho²Rc =107400/ 100∙13² ∙ 95 = 0,067 → p2 =0,232

0,068...............0,229
0,058...............0,196
0,010...............0,033
0,001...............x → 0,003→ p'2 =0,232
2.6.2.4. Determinarea secţiunilor de armătură
Aa = P % Bho
Aa1 = P 1 /100 ∙ 100 ∙ 13 =0,137∙13 = 1,78 cm²

Aa2 = P 2 /100 ∙ 100 ∙ 13 =0,095∙13 = 1,23 cm²
A'a1 = P' 1 /100 ∙ 100 ∙ 13 =0,331∙13 = 4,30 cm²
A'a2 = P' 2 /100 ∙ 100 ∙ 13 =0,232∙13 = 3,01 cm²
Bara ø 8 are secţiunea de 0,503 cm²
Pentru secţiunea de armatură de 4,73 cm² rezultă p ø 8 / ml Acf13 = 4,527 cm² > Amec =
4,30 cm²
Deoarece planşeul se armează cruciş, adică pe ambele direcţii, se poate ca în practică secţiunile de
armătură pe cele doua direcţii să fie egale.
Deasemenea în practică se armează cu acelaşi număr de bare şi partea inferioară a planşeului.
82
Nu este economic să se aplice acest principiu când diferenţa între cele două laturi este mai
mare.
2.7. Calculul armăturilor pentru grinzi
În urma predimensionării s-au ales mai multe dimensiuni ale grinzilor, calculul efectuându-se
pe grinda cu secţiunea cea mai mare, şi anume grinda GM4 cu dimensiunile: 30x45cm.
Forţa tăietoare infaşurătoare avand în vedere evitarea ruperilor casante în cazul unor
cutremure de intensitate mare.
Calculul ariilor de armătură longitudinală se realizeaza astfel:
Date iniţiale
- Lăţimea grinzii: b = 30cm ,
- Înălţimea grinzii: h = 45cm ,
φ
- a ; =a =2.5 + =3.5cm ,
2
- Înălţimea utilă a secţiunii de beton:
ho =45 −2 * 3.5 =38 cm ,
- Rezistenţa la compresiune a betonului C12/15:

Rc =95 daN cm 2
- Rezistenţa la întindere a armăturii PC 52:

Ra =3000 daN cm 2
Momentul pe grindă este cel luat direct din diagramele de momente :

M =1996 .7 daN * m
83
Trebuie sa verificam conditia
B ≤Blim cand conditia este
- adevarata nu avem nevoie sa facem si calculul la partea superioara

- falsa avem nevoie sa facem calculul la partea superioara a armaturi
M 1996 .7 * 100
B= 2
= =4.609
b * h0 30 * 38 2
Blim =0.42 Rc =39 .9
cand conditia este adevarata

B ≤Blim
Acoperirea de beton:
φ
a ; =2.5 + =3.5cm
2
Înălţimea utilă a secţiunii de beton:
ho =38 −3.5 =34 .5cm ,
Aria aferenta va fi
A '
=
( B −Blim )bh o2
=
( 4.609 −39 .9 )30 * 38 2
=14 .77 cm 2
a
ha Ra 34 .5 * 3000
- Cunoscând aria efectivă de armătură, se vor alege diametrele şi numărul de bare de armătură:
2Φ20
Procentul de armare
R 95
Pmax =0.6 c 100 =0.6 100 =1.9
Ra 3000
Aria aferenta va fi
84
Pmax 1.9
Aa = bh 0 + Aa' = 30 * 34 .5 +14 .77 =2.82
100 100
- Cunoscând aria necesară de armătură se alege aria efectivă de armătură Aa ,
- Cunoscând aria efectivă de armătură, se vor alege diametrele şi numărul de bare de armătură.
2Φ20
Din considerente constructive, toate grinzile se vor arma la fel ca grinda GM4 fiindca are
secţiunea cea mai mare, astfel celelalte grinzi cu sectiune mai mică vor rezista fără nici un fel de
probleme in cazul unor cutremure de intensitate mare.
2.8. Calculul fundaţiei
85
- Încărcare din planşee :
17,125*(3*1200+469) ≈ 70000 daN
- se repartizează pe metru linar :
70000 / 6 = 11667 daN/ml
- Încărcare din pereţi pe metru liniar
- perete subsol :
0,3*2,8*2500*1,35 = 2835 daN/ml
- pereţi :
0,3*2,65*1,35*3 = 322 daN/ml
86
Total încărcări :
322+2835+11667 = 14823 daN/ml
- Greutate proprie fundaţie (Nf) :
1,8*0,8*2400*1,35 = 3110 daN/ml
0,9*0,25*2200*1,35 = 668 daN/ml
Nf = 14823+3110+668 = 18602 daN/ml
2.8.1. Verificarea presiunii sub talpa fundaţiei
Natura terenului : argilă nisipoasă
_
Pconv = 200 daN ( pentru adâncimea de 2 m şi lăţimea de 1 m )
- Conform STAS 3300/2-85 se calculează :

- Corecţia de adâncime : faţă de cota terenului natural, fundarea se face la 2,5 m adâncime, de
unde va rezulta corecţia faţă de 2 m adâncime :
h f −h _
CD = * Pconv
4
2.5 −2.0
CD = * 200 =25 kPa
4
- corecţia de lăţime :
C B =(l f −l ) * k
C B =(1.2 −1.0) * 0.05 =2kPa
87
← - presiunea convenţională de calcul este:

_
Pconv = Pconv + CD + CB = 200+25+2 = 227 kPa = 2,27 daN/Cm2
k – coeficient care ţine cont de natura terenului
← - presiunea efectivă :
N ef
Pef = < Pconv
A
18602
Pef = =1.55 daN / cmp <2.27 daN / cmp
100 * 120
Relaţia se verifică.
88
2.9. Calculul armăturilor la scări
Placa tip 1: 2 laturi încastrate
bg 1 +bg 2
l1 =b + =4.28 +0.30 =4.58
2
l 2 =a +bg 3 =3.8 +0.30 =4.1
l2
λ= =0.89
l1
Calculul momentului 2 se face cu formula M =α * q * l 2

2 41 2
Unde :
q- suma tuturor incarcarilor de calcul
q =Ppc +U c +C c =550 +1500 +111
q =2161 daN m2
Ppc -incarcarea permanenta de calcul data de greutatea proprie
-incarcarea utila de calcul
Uc
C c -incarcarea cvasipermanenta de calcul
α41 =0.0215
α41 -coeficient tabelar pentru placa incastrata pe 2 laturi si rezemenata pe celelalte 2
M 2 =0.0215 * 2161 * 8 2
M 2 =10267 daN * m
Calculul momentului 1 se face cu formula M =α * q * l 2
1 41 2
Unde :
q- suma tuturor incarcarilor de calcul
q =Ppc +U c +C c =550 +1500 +111
q =2161 daN m2
89
Ppc -încărcarea permanenta de calcul data de greutatea proprie

- încărcarea utila de calcul
Uc
- încărcareacvasipermanenta de calcul
Cc
α42 =0.0327
α42 - coeficient tabelar pentru placa încastrată pe 2 laturi si rezemenata pe celelalte 2
M 1 =0.0327 * 2161 * 4.58 2
M 1 =10267 daN * m
Popt =0.5
Rezistenţa la compresiune a betonului C12/15:
B 200 = Rc =95 daN cm 2
Rezistenţa la întindere a armăturii Pc 52:
Pc 52 =Ra =3000 daN cm 2
Calculul grosimi placi

Popt * Ra 0.5 * 3000
ξ= = = 0.12
100 * Rc 100 *150
1
r = =2.97
ξ(1 −0.5ξ)
M max
ho =r 19 .5 ⇒ho =20 cm
b * Rc
Calculul armaturii
In camp pe directia I
Momentul in camp pe directia I M 1 =10267 daN * m
Grosimea placi
h p =13 cm
Acoperirea cu beton
a =1.5cm
h po =11 .5cm
Rezistenţa la compresiune a betonului C18/22.5:
90
B 200 = Rc =95 daN cm 2

Rezistenţa la întindere a armăturii Pc 52:
Pc 52 =Ra =3000 daN cm 2
Calculul ariilor de armătură în câmp

M1 10267 *100
m1 = = =0.2
b * h po * Rc 100 *18 .5 2 *150
ξ =1 − 1 −2 * m1 =1 − 1 −2 * 0.2 =0.2
Procentul minim de armare
125 150
P =ξ* *100 =0.2 * 100 =0.1
3000 3000
Aria efectivă va fi
Rc 150
Aa =ξ* * b * hop =0.2 * 100 *18 .5 =18 .85 cm 2
Ra 3000
10Φ16/m.
In camp –pe directia aIIa

Momentul in camp pe directia II M 2 =10267 .5daN * m
Calculul ariilor de armătură în câmp
M2 10267 .5 *100
m2 = = =0.20
b * h po * Rc 100 *18 .5 2 *150
ξ =1 − 1 −2 * m2 =1 − 1 −2 * 0.2 =0.2
Procentul minim de armare
125 150
P =ξ* *100 =0.01 * 100 =0.1
3000 3000
Aria efectivă va fi
Rc 150
Aa =ξ* * b * hop =0.20 * 100 *18 .5 =18 .85 cm 2
Ra 3000
10Φ16/m.
91
CAPITOLUL 3
CAIET DE SARCINI
92
3.1. Prevederi generale
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia lucrărilor de

terasamente, cofrare, armare şi betonare. De asemenea documentaţia cuprinde şi condiţiile
tehnice ce trebuie să fie îndeplinite la execuţia lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de
recepţie.
Execuţia structurilor din beton simplu şi beton armat, verificarea calităţii ca şi
recepţia lucrărilor se va face, în general, pe baza standardelor, instrucţiunilor şi
normativelor în vigoare, în mod special a „Codului de practică pentru executarea lucrărilor din
beton”.
Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului de sarcini

Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor şi
beneficiar la realizarea lucrărilor menţionate.
Constructorul (antreprenorul) este obligat să asigure organizarea executării, cadrele
tehnice calificate şi mijloacele tehnologice care să conducă la respectarea stricta a
prevederilor caietelor de sarcini şi a proiectului de execuţie. Este obligat de asemenea, ca prin
93
mijloace proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate să efectueze pe cheltuiala sa toate
încercările şi determinările care să certifice corectitudinea aplicării prevederilor caietelor de
sarcini. În cazul în care se dovedesc necesare verificări suplimentare, la cererea în scris a
beneficiarului sau proiectantului, contracost suportat de beneficiar, constructorul va asigura
efectuarea încercărilor sau determinărilor respective.
Beneficiarul este obligat să asigure controlul permanent al execuţiei lucrărilor prin
dirigintele de şantier şi să intervină în cazul încălcării prevederilor caietelor de sarcini,
mergând până la întreruperea execuţiei, cu luarea masurilor de remediere.
În cazul îmbunătăţirii soluţiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica şi
(sau) completa proiectul şi capitolele corespunzătoare din caietele de sarcini. Aplicarea
modificărilor şi (sau) completărilor devine obligatorie pentru constructor, după comunicarea
în scris prin beneficiar.
În măsura în care prin aplicarea modificărilor şi (sau) completărilor aduse soluţiilor
constructive iniţiale rezulta modificări substanţiale ale tehnologiei de execuţie, aceasta va fi
pusa în acord de către proiectant cu constructorul şi beneficiarul, ţinând seama de respectarea
termenelor de punere în funcţiune.
Se menţionează ca prevederile prezentului caiet de sarcini sunt stabilite ţinând
seama de posibilităţile tehnologice actuale ale constructorilor.
3.2. Terasamente, săpături, umpluturi
3.2.1. Aspecte generale
Acest capitol conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând în

îndepărtarea stratului de pământ vegetal, săparea, încărcarea în mijloacele de transport, transportul,
împrăştierea şi nivelarea pământului pentru realizarea fundaţiilor. Toate aceste lucrări se vor executa pe
tronsoane, fără întreruperi şi în timp cât mai scurt pentru a se evita variaţiile importante de umiditate.
94
3.2.2. Lucrări pregătitore
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se executa următoarele lucrări pregătitoare în

limita proprietăţii beneficiarului: defrişări; curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
decaparea şi depozitarea pământului vegetal; asanarea zonei lucrării prin îndepărtarea apelor de
suprafaţă; demolarea construcţiilor existente. După transportul molozului în zona indicata de Primăria
oraşului Năvodari, se va trece la curăţirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni şi alte materiale
pe întreaga suprafaţa de teren.
Decaparea pământului vegetal se va face pe întreaga suprafaţa a terenului şi se va depozita intr-
un depozit provizoriu sau definitiv în vederea unei eventuale reutilizări.
Săparea şi îndepărtarea stratului vegetal este necesară din considerente tehnologice,
caracteristicile fizico-mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării lui în cazul lucrărilor de
umplutura sau preluării încărcărilor de la construcţii, dar este necesara şi din considerente economice,
deoarece stratul vegetal reprezintă o valoare funciara şi necesita reintroducerea lui în circuitul
economic. Îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe şenile de 0.4÷0.7 mc.
Depozitarea pământului vegetal se va face pe şantier.
95
3.2.3. Trasarea lucrărilor de terasamente
Prin trasare se realizează transpunerea pe teren a formei şi dimensiunilor exacte ale construcţiei
ce urmează să se execute luându-se din proiect coordonatele în plan (x,y) şi de nivel (H) ale punctelor
construcţiei. Lucrările de trasare se execută parcurgând următoarele etape:
- fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele construcţiei;
- trasarea pe teren a axelor principale ale construcţiei;
- trasarea pe teren a conturului gropilor de fundaţii.
Aceste operaţii se fac pe baza planului general de situaţie, planului de săpătura şi planului de
fundaţii.
În cazul acestei lucrări se vor folosi repere din lemn carbolinizat pe care se vor
inscripţiona cotele de nivel şi pe baza acestora se vor trasa axele principale 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10, 11 la distantele de 8 m, respectiv axele secundare A, B, C, D, E, F, la distanţele de 8 m.
Axele construcţiei se materializează prin ţăruşi de lemn cu lungime de 60 cm care vor fi
protejaţi cu o apărătoare de lemn pentru a nu fi deplasaţi de muncitori sau vehicule în timpul
lucrului. Apoi se va trasa conturul gropii generale de fundaţie, contur ce va fi marcat pe
suprafaţa terenului cu dulapi fixaţi cu ajutorul unor ţăruşi.
3.2.4. Executarea săpăturilor
Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se va verifica dacă pe amplasament nu sunt

reţele electrice, de apa, canalizare, etc.
La executarea săpăturilor se va urmări: planul de săpătura şi de fundaţii.
Săpături generale mecanizate

Săpătura generală se va executa cu excavatoare pe senile de 0.4÷0.7 mc pana la cota de
96
-6.20m.
Săpături manuale
Ultimul strat de pământ de cca 20 cm grosime se va săpa manual în ziua respectivă şi
imediat înainte de turnarea betonului în fundaţii, pentru a se evita efectele negative cauzate de
variaţiile de umiditate.
Pentru a asigura stabilitatea săpăturii, se vor lua următoarele masuri:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;
- pământul rezultat din săpătura să nu se depoziteze la o distanta mai mica de l.00
m de marginea gropii; pentru săpături de pana la l.00 m adâncime, distanta se poate lua egala cu
adâncimea săpăturii;
- înlăturarea rapida a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;
- daca din cauze neprevăzute, turnarea fundaţiei nu se realizează imediat după săpare şi se
observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a pereţilor în
zona respectiva, sau de transformare a lor în pereţi cu taluz.
Pentru săparea manuala şi transport, muncitorii trebuie să fie dotaţi cu următoarele:
- pentru săpare: cazma, lopata, târnăcop, spit, ranga;
- pentru transport pe distanta mica: roaba, tomberon, bena, banda rulanta.
Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să constate şi să
accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate. Aceasta acceptare trebuie să fie în mod
obligatoriu menţionata în registrul de şantier.
3.2.5. Realizarea pernelor de fundare
Executarea lucrărilor de compactare a pernei de piatră spartă se vor face în conformitate cu

C 140 – 86 “Normativ privind executarea şi compactarea pernelor” şi conform cu indicatiile din
studiul geotehnic. Perna de piatra sparta se va executa cu placile vibratoare şi se va folosi un material
97
cu o granulatie continua şi neuniforma (U≥5). Stratul ce urmeaza a fi compactat va avea grosimea

maxim 25...30 cm, în stare afanata.
3.2.6. Umpluturi
Executarea lucrărilor de umplutura se vor face în conformitate cu „Normativul privind

executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” -
Indicativ C169-88, cap.5, cât şi a prevederilor în „Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” - Indicativ C56-85, cap.l, art. 1.1.
Din aceste prevederi menţionam:
a) umpluturile necesare între elevaţiile fundaţiilor pentru ridicarea nivelului terenului la
exteriorul clădirilor se vor face cu pământul excavat de la lucrările de săpătura fara corpuri străine
(cioturi, moloz, resturi de lemne).
b) compactarea umpluturilor se va face în straturi de 20 cm grosime realizându-se o densitate
medie de ρ = 1.67 t / mc .
c) în cazul umpluturilor cu volum redus şi în spatii înguste se va utiliza compactarea manuala
cu maiuri metalice cu o greutate de circa 20 kg.
d) verificarea lucrărilor de umplutura va fi menţionata în mod obligatoriu în procese verbale
de lucrări ascunse.
e) executarea lucrărilor de săpătura se vor face în stricta concordanta cu prevederile
normativului P7-88.
3.2.7. Verificări în vedere recepţiei
Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predare-primire a

amplasamentului, trasării reperelor cotei zero, etc, consemnata într-un proces verbal încheiat de
delegatii beneficiarului, proiectantului şi executantului.
98
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren conform

STAS 9824/1-76.
La terminarea lucrărilor de săpaturi pentru fundaţii se vor verifica dimensiunile şi cotele de
nivel realizate şi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul în care este depăşită oricare
abatere admisibila este interzisa începerea lucrărilor corpului fundaţiei înainte de a se fi efectuat
toate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile. În toate cazurile în care
se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu aceea avuta
în vedere la proiectare, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilita decât pe baza unei
dispoziţii scrise a proiectantului.
Pentru umpluturile de pământ utilizate pentru platforme, cai de acces pietonale sau cu
circulaţie auto uşoara, sistematizări verticale, completarea săpaturilor de fundaţie sau pentru
conducte sub pardoseli, se va verifica:
- îndepărtarea pământului vegetal şi a altor straturi indicate în proiect;
- corespondenta cu proiectul a naturii pământului utilizat şi a tehnologiei de compactare;
- realizarea gradului de compactare ( B ), conform STAS 1913/13-83.
Rezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse.
3.2.8. Standarde de referinţă
- C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente;

- C 140 - 86 Normativ privind executarea şi compactarea pernelor;
- C83 – 75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii;
- C56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii;
- P 10 – 86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe;
- STAS 5091 – 71 Terasamente. Prescripţii generate;
- STAS 2914 – 84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condltii generale;
- STAS 6054 – 77 Terenul de fundaţie. Adâncimea de îngheţ;
- STAS 1913/1-82 Terenul de fundaţie. Pământuri. Determinarea umidităţii;
99
- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale;

- STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice;
- STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul;
- STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.
3.3. Structura de rezistenţă
3.3.1. Descrierea structurii
3.3.1.1. Infrastructura
Având în vedere valoarea presiunii convenţionale pconv = 200 KPa, valoarea încărcărilor
transmise la terenul de fundare şi condiţiile de teren (risc seismic) s-a optat pentru un sistem de
fundare continuu, de tip fundatie continua sub pereti. Principalele faze ale tehnologiei de executare a
fundaţiilor executate din beton sunt: operaţiile pregătitoare, betonarea fundaţiei, decofrarea şi
controlul execuţiei lucrărilor.
Operaţiile pregătitoare constau în: verificarea săpăturilor gropii de fundaţie, a cofrajelor şi a
armăturilor.
Săpaturile sunt verificate prin controlarea amplasării corecte a conturului şanţului şi gropii de
fundaţie faţă de axele principale ale construcţiei, a dimensiunilor în plan şi a adâncimii de fundare,
precum şi a pereţilor săpăturii care nu trebuie să prezinte surpări locale. La cofraje se verifică
dimensiunile interioare (care trebuie să corespundă cu cele ale fundaţiei), verticalitatea panourilor,
100
etanşeitatea (daca este cazul) şi modul de execuţie a sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea
pământului.
La armături se verifica numărul de bare, diametrele, poziţiile, marca oţelului (care trebuie să
fie conform proiectului de execuţie), aspectul lor exterior (să nu fie ruginite, deformate sau murdare
de noroi) şi daca au fost deformate după montarea lor în cofraje.
Înainte de a începe turnarea betonului, groapa de fundaţie şi cofrajele se curăţă de pământ,
eventual de impurităţi, aşchii de iemn, etc. Se sapă cei 10-50 cm de pământ lăsat nesăpat, până se
ajunge la cota prescrisă de fundare. Cofrajele din panouri de lemn se udă cu 2-3 ore înainte de
turnarea betonului, pentru ca altfel acestea absorb apa din beton. Pentru a preîntâmpina pătrunderea
apelor în groapa de fundaţie, se amenajează şanţuri şi taluzuri pentru scurgerea acestora. De
asemenea, se amenajează căi de acces pentru mijloace de transport al betonului şi ai altor materiale,
în straturi de 15÷20 cm, atunci când se compactează manual, şi de 30÷40 cm, când se vibrează. Până
la înălţimi de 2÷2.5 m, betonul se toarnă direct din roabe. După turnarea fiecărui strat se
compactează betonul, manual sau cu vibratorul.
Operaţiile de turnare şi compactare a straturilor se execută succesiv şi continuu, până când se
betonează întreaga fundaţie, iar ultimul strat de beton se netezeşte.
Decofrarea fundaţiei se execută după întărirea betonului. Mai intai se decofreaza fetele
laterale ale fundaţiilor prin tăierea sârmelor care leagă panourile opuse, apoi se desfac spraiturile, se
înlătura montanţii şi chingile orizontale (când exista), se scot panourile de cofraj (cu ranga).
Controlul execuţiei fundaţiilor consta în verificarea aspectului exterior al betonului întărit
care nu trebuie să prezinte fisuri, goluri, zone segregate, iar muchiile trebuie să fie drepte şi
suprafeţele plane.
3.3.1.2. Suprastructura
Suprastructura clădirii va fi o structură din zidarie confinata cu grinzi şi stalpi din beton
armat, cu grinzi dispuse pe directii perpendiculare, excepţie făcând două centuri C2 şi o parte din C1,
care au o înclinatie de 100 ,fată de axele A,B,C,D,E, şi cu planşee din beton armat de 13 cm dispuse
la nivelul grinzilor.
101
Stâlpii structurii se vor realiza din beton armat monolit de clasă C12/15, cu secţiunea de
35x35, 30x30 si 25x25 cm. Înălţimea stâlpilor la subsol va fi de 3.05 m, iar la parter,etaj si mansardă
de 2.80 m, aceştia se vor arma cu oţel OB37 şi PC52..
Grinzile cadrelor vor fi realizate din beton armat monolit de clasă C12/15, de secţiuni 30x45
cm, 25x40cm şi 25x25 cm dispuse la subsol, iar cele de la parter si etaj cu secţiunea 25x45 cm, şi se
vor arma cu oţel OB37 şi PC52.
Planşeele vor fi realizate din beton armat monolit C12/15 armate cu oţel beton OB37 şi
PC52.
Tehnologia de execuţie a cadrelor cuprinde următoarele lucrări pentru toate tipurile de
elementele componente: cofrarea elementului respectiv, armarea elementului respectiv, turnarea şi
compactarea betonului şi decofrare; lucrări ce vor fi prezentate detaliat în subcapitolele următoare:
3.3.2. Cofrarea betonului
3.3.2.1. Generalităţi
Cofrajele sunt construcţii temporare, necesare construcţiilor pentru redarea formei şi

dimensiunilor elementelor din beton, precum şi pentru susţinerea acestora în perioada când ele nu au
capacitatea de a o face singure.
Soluţiile de realizare a cofrajelor trebuie să fie:
- economice, astfel încât costul, consumul de materiale şi de manopera să rezulte în ponderi
cât mai scăzute din totalul necesar realizării construcţiei;
- rezistente la sarcinile ce le revin, în special:
- din greutatea (împingerea) betonului care solicită elementele de susţinere
sau faţa cofrajului;
- la montări-demontări şi manipulări repetate;
- la acţiunea agenţilor atmosferici;
- exacte, în privinţa redării corecte a formei şi dimensiunilor elementelor din beton în limita
abaterilor admisibile;
- etanşe, astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
102
- simple, astfel încât să asigure: însuşirea rapidă de către muncitori a tehnicii de lucru; o
uşurinţă la montare-demontare, manipulare şi transport.
Cofrajele sunt utilizate în prezentul proiect pentru realizarea fundaţiei, stâlpilor, grinzilor şi
plăcilor .
3.3.2.2. Livrare, depozitare, manipulare
Recepţia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calităţii la recepţie se

face prin examinarea unei probe reprezentând 5 % din lot; dacă din aceasta probă o cantitate mai
mare de 10 % nu corespunde, lotul se recepţionează panou cu panou; verificarea dimensiunilor se va
putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor, după o prealabila
verificare atenta a acestora; pentru fiecare lot de panouri constructorul va verifica existenta
certificatului de calitate emis de furnizor .
Transportul panourilor, atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât şi de la un
şantier la altul se va face de preferinţă în pachete de cel mult 500 kg, cuprinzând 10÷16 panouri de
acelaşi tip, asamblate prin balotare.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare folosind
dispozitive de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor. Atât panourile
de cofraj cât şi celelalte materiale şi elemente de inventar ce formează setul de cofrare se vor
manipula cu atenţie pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta .
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15÷20 cm
înălţime, chiar şi pentru o perioada scurta de neutilizare, stivele vor fi formate prin suprapunerea
panourilor astfel împerecheate încât suprafeţele lor de contact cu betonul să se afle faţă în faţă.
Daca depozitarea urmează a se face pe o perioada mai îndelungată, stivele se vor acoperi cu
prelate sau cu folii de polietilenă. După recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj şi a
celorlalte piese componente ale setului de cofraj, acestea vor fi curăţate de resturile de beton şi vor fi
unse pentru o mai bună conservare până la următoarea folosire. Pentru ungerea de gardă, imediat
după curăţire, se recomandă folosirea emulsiei parafinoase SIN având următoarea compoziţie:
- parafină: 20÷25 %,
103
- săpun: 1.5÷2 %,
- apă: 78.5÷73 %.
Tratarea cofrajelor se va face la rece într-un strat subţire.
3.3.2.3. Tehnologia lucrărilor de cofrare cu panouri
Lucrări pregătitoare şi principalele etape ale cofrării

Pentru orice element de construcţii operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în
principiu în următoarea ordine:
- curăţirea şi nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de
inventar, în apropierea locului de monta;
- curăţirea şi ungerea panourilor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;
- verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în
plan cât şi pe verticală, şi fixarea lor în poziţia corectă;
- încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor
cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranţi, zăvoare,
distanţieri, contravântuiri, proptele, etc.) şi etanşarea rosturilor.
La folosirea panourilor de cofraj se vor evita pe cât posibil practicarea găurilor în astereală şi
baterea cuielor în schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor în scopul
adaptării lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate aceste cazuri fiind
necesară adoptarea unor completări la faţa locului sau folosirea unor panouri speciale.
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găurile de trecere, şipcile pentru şanţuri ale
traseelor de instalaţii, etc, vor fi folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire.
Cutiile şi şipcile se vor fixa de panouri în cuie având grosimea minimă de 1,8 mm. Pentru a
se uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi curăţate şi unse cu
deosebită atenţie.
104
Contravântuirile eşafodajeior vor fi bime strânse cu dispozitiveielor de asamblare, verificarea

lor fiind obligatorie.
Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din „Normativ
pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat” - NE 012-99.
Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului folosind raşchete,
dălţi sau polizoare şi se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului.
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor de cofraj sunt necesare următoarele activităţi
pregătitoare:
1. Analiza proiectului de execuţie şi a condiţiilor specifice de execuţie, urmărind în special:
- secţiuni prin obiectiv, forme şi dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit şi
prefabricat;
- specificaţiile privind obligativiâtatea continuităţii unor elemente din beton turnat monolit,
rosturi de lucru, tehnologii de execuţie sau alte indicaţii tehnologice preconizate;
- dotarea şantierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule, etc., în vederea
alegerii proceselor tehnologice;
- termenul de execuţie al obiectivului;
- stadiul organizării de şantier şi termenul de începere a lucrărilor propriu - zise.
2. Gruparea elementelor de beton armat monolit şi alegerea tehnologiilor:
- elementele se grupează după formă şi dimensiuni, avându-se în vedere tehnologia ce se
poate adopta la fiecare grupă şi indicaţiile proiectantului privind obligativitatea continuităţii
betonării anumitor elemente;
- întocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrările de cofraj.
Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţii
Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor se folosesc montanţi, cleşti, distanţieri, dulapi de

aliniere, proptele, etc.
105
La fundaţiile continue tip radier se trasează mai întâi axul longitudinal pe fundul şanţului
(săpăturii), faţă de care apoi se va trasa poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la fundaţii se va face cu montanţi, proptele, ţăruşi, distantieri, etc., după
care în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului .
Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armaturilor în scopul de a se uşura
operaţia de decofrare şi a se mări numărul de folosiri ale panourilor. Ungerea se face imediat după
montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui.
Pentru ungere se vor folosi substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de gardă
aplicat după decofrare, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant care degradează
materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se facă prin pulverizare.
La operaţiile de armare se va avea grijă ca unguentul să nu atingă carcasele de armaturi.
Înainte de începerea turnării betonului se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi la stâlpi,
podinele de lucru pentru muncitorii betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi fiind
prevăzute cu parapete de protecţie precum şi punţi de circulaţie deasupra armaturilor la planşee.
De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în
operă şi compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare).
Decofrarea elementelor de construcţii

La decofrarea elementelor, ordinea operaţiilor este, în general, inversă faţă de cele indicate la
montarea acestora:
- desfacerea zăvoarelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi);
- scoaterea fururilor de compensare la pereţi;
- scoaterea panourilor la pereţi, începând de la fururi;
- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor este, în
general, următoarea:
- slăbirea contravântuirilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu;
106
- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea

asupra dispozitivelor amintite (pene, filete, etc.);
- scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
- demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a popilor şi a
contravântuirilor.
-
Abateri admisibile
Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale: 3 mm.
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiilor:
- pe 1 m: 3 mm,
- pe toată lungimea muchiei: 4 mm.
Toleranţe la planeitatea suprafeţei: 3 mm.
Deformaţiile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării şi compactării betonului nu vor
depăşi limitele admisibile.
Verificări în vederea recepţiei

Etapele controlului de calitate la lucrările de cofraje sunt:
a) Etapa preliminară caracterizată prin asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice necesare
executării şi realizării lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice şi
prescripţiile tehnice, constând din:
- verificarea lucrărilor premergătoare celor de cofraje;
- verificarea mijloacelor de muncă cantitativ şi calitativ conform documentaţiilor
tehnologice;
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj şi înscrierii în limitele abaterilor
admisibile;
- verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenţă tuturor elementelor prevăzute
în documentaţia de execuţie; fixarea corectă a elementelor de prindere (menghine,
cleme, şuruburi, etc.); integritatea feţei cofrajului.
107
b) Etapa de execuţie a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice şi

prescripţiile tehnice, constând din:
- verificări după trasare şi înscriere în abaterile admisibile privind poziţia marcajelor
faţa de axele construcţiei şi faţa de elementele corespunzătoare turnate la etajul
inferior; dimensiunea elementelor ce urmează a fi cofrate;
- verificarea după montarea elementelor de baza privind existenţa tuturor elementelor
prevăzute în documentaţie, fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi
legatură, poziţionarea corectă faţă de marcaj, în limitele abaterilor admise;
- verificări după montarea fiecărui nivel de elemente privind:
 existenţa tuturor elementelor prevăzute;
 fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi legătură;
 poziţia golurilor, inclusiv a celor destinate verificării la recepţia
structurii, a poziţiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la
diferite niveluri;
 încheierea corectă şi asigurarea etanşeităţii;
 curăţirea cofrajelor;
 asigurarea măsurilor de protecţia muncii şi PSI;
 poziţionarea corectă faţă de marcaj;
 dimensiunile cofrajului;
 poziţionarea faţă de orizontală şi verticală.
c) Etapa finală de verificare la recepţia lucrărilor conform documentaţiilor tehnologice şi
prescripţiilor tehnice.
La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia finală de către o comisie formată din
beneficiar (diriginte de şantier) şi constructor (şeful de lot, şeful punctului de lucru, şeful de echipă).
Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus precum şi alte verificări prevăzute în fişele de
utilizare specifice.
108
Rezultatele verificării şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în

„Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse”. După efectuarea
remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou proces verbal.
Înainte de turnarea betonului conducătorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat
să verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanşeitatea, poziţionarea şi stabilitatea
elementelor ce vor fi înglobate în beton (armatura, rame, goluri, plăcute metalice, instalaţii, etc.)
conform documentaţiei de execuţie.
După turnarea şi întărirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispoziţii scrise date
de şeful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE 012-99.
3.3.2.4. Standarde de referinţă
- CI 1-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor

din placaj pentru cofraje;
- NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.
3.3.3 Armarea elementelor din beton armat
3.3.3.1. Generalităţi
La realizarea acestei construcţii se vor folosi:

- armături de rezistenţă, care asigură elementului rezistenţa necesară;
- armături de repartiţie, care au rolul de a repartiza sarcinile;
- armături de montaj, care servesc pentru montarea armăturilor de rezistenţă (etrieri, care au şi
rol de rezistenţă, agrafe, capre,etc);
109
Oţelul beton utilizat trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89,
pentru oţeluri cu profil neted OB37 şi profilate PC52, respectiv STAS 438/2-91 şi STAS 438/3, /4-
98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat.
3.3.3.2. Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea oţelului beton se face numai conform prevederilor în vigoare şi însoţită de

certificate de calitate care vor cuprinde:
- valorile proprietăţilor mecanice rezultate din încercări;
- rezultatele îndoirii la rece;
- rezultatele analizei chimice.
Livrarea otelului beton se face în legătura de bare sau colaci, masa minimă a unui colac este
de 40 kg, iar masa maximă este de 600 kg.
Colacii vor fi legaţi strâns în trei sau mai multe locuri, marcarea se va face prin vopsire, iar
depozitarea oţelurilor pentru armături se va face astfel încât să se evite condiţiile care favorizează
corodarea şi murdărirea barelor cu pământ sau alte materiale.
3.3.3.3. Execuţia lucrărilor de armare
1. Curăţirea şi îndreptarea barelor - sunt operaţii care trebuie efectuate înaintea tăierii şi
fasonării acestora. La curăţire se va îndepărta:
- pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurităţi;
- rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
- rugina aderentă, prin frecarea cu peria de sârma în zona de sudare a barelor sau care urmează
a fi îndoite prin sudură.
După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor
secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile limită de diametre prevăzute în anexa III.l din NE
012-99 şi anume:
110
- pentru bare cu D < 25 mm abatere limită de -0,5 mm;

- pentru bare cu D > 25 mm abatere limita de -0,75 mm.
Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la
tăierea şi fasonarea barelor, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul alungirea
maximă nu va depăşi 2 mm/m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenţelor în cursul operaţiei de îndreptare.
2. Fasonarea barelor - confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în

strictă conformitate cu prevederile proiectantului. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în
pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confruntarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi
curăţeniei în momentul montării.
Pentru a le împiedica smulgerea din beton, armăturile sunt prevăzute la capete cu ciocuri,
care se vor îndoii în funcţie de tipul şi de diametrul barei.
În cazul armăturilor netede ciocul se va îndoii la 180 cu raza interioară de minim 2,5 D şi
porţiunea dreaptă de la capăt de 3 D.
În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se va îndoii la 90 cu raza interioară de minim
2,5 D şi porţiunea dreaptă de la capăt de 7 D completate cu prevederi suplimentare din STAS
10107/0-90, cap. 6.2 ,6.3, 6.4, 6.5.
În cazul etrierilor care se va îndoii după un unghi drept, cercul de îndoire va fi de minim 2 D
( D - diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lent, fără şocuri. La
maşinile de îndoit cu două viteze nu se admite curbarea barelor din oţel cu profil periodic la viteza
mare a maşinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomandă să
nu se execute fasonarea armăturilor la temperaturi sub 10˚C.
3. Legarea armăturilor - trebuie efectuată la încrucişarea barelor, prin legături cu sârma

neagră sau cu sudura electrica prin puncte.
Când legarea se face cu sârma, se vor utiliza 2 fire de sârmă de 1÷1.5 mm diametru.
111
Reţelele de armaturi din placi şi din pereţi vor fi legate în mod obligatoriu două rânduri de
încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, vor fi legate din
2 în 2 în ambele sensuri (şah).
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii la colţurile etrierilor sau a
ciocurilor agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate
numai în şah (cel puţin din 2 în 2).
4. Înnădirea barelor - se face în conformitate cu prevederile proiectului. Astfel trebuie

respectate următoarele prevederi principale:
- Înnădirea armăturilor cu diametrul peste 25 mm se face prin sudare (obligatoriu de la
diametrul de 32 mm). Nu se vor înnădi cu sudura bare având diametrul sub 10 mm.
- Înnădirea armăturilor cu sudură se face de regulă prin procedeele obişnuite de sudare prin
topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescripţiile speciale.
- Secţiunea armăturilor întinse, din oţel PC52, innadite prin petrecere fara sudura, intr-o
singura secţiune trebuie să fie de maximum 50 % din secţiunea totala de armatura întinsa.
- Lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald, amplasate în
zona întinsa a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excentrica şi întindere
excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel puţin cu valorile lungimilor de ancorare
prevăzute în tabelul 1, multiplicate cu coeficientul: Ks - 1+ r, în care r este raportul dintre
aria armaturilor innadite intr-o aceeaşi secţiune şi aria tuturor armaturilor din secţiunea
respectiva.
- Lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona comprimata va
fi de 3 D pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mică (C12/15).
Lungimile de suprapunere pot fi reduse în mod corespunzător daca innadirea se face intr-o
zona cu solicitare mai redusa. La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a
armaturilor în zona de întindere, etrierii vor fi îndesiţi, distanta maxima intre ei fiind de 10 D.
Tabelul 1: Lungimile de ancorare a armăturilor:
112
Calitatea oţelului Marca betonului (clasa betonului)

C 8/l0 şi C 12/l5 C 16/20 şi C 20/25
Lungimile de ancorare în număr de diametre
OB37 (cu ciocuri) 40 35
PC52 35 30
5. Montarea armăturilor se poate face bară cu bară (bare flotante) sau sub formă de
subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate în ateliere centralizate sau organizate în
apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate în condiţii industriale asigură o
creştere a productivităţii muncii.
La terminarea montării armăturilor, datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei
acestora cât şi faptul ca după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple,
acestea vor fi obligatoriu recepţionate încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.
Pentru a se putea face o comparaţie cu cantitatea de armatura prevăzuta în devize este
necesar să se tina o evidenta a consumurilor pe obiect sau parti de obiecte.
Montarea armaturilor va fi efectuata în poziţiile prevăzute în proiect, asigurându-se
menţinerea acestor poziţii şi în timpul turnării betonului.
La montare se va prevedea:
- cel puţin 3 distanţieri la fiecare metru pătrat sau perete;
- cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp;
- cel puţin un distanţier la fiecare 2 metri liniari de grindă sau în zona cu armatura pe doua sau
mai multe rânduri.
Distanţierii pot fi confecţionaţi din mase plastice sau prisme din mortar prevăzute cu câte o
sârmă pentru a fi legate de armături.
Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
Pentru menţinerea în poziţie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi
capre din otel beton sprijinite pe cofraj dispuse între ele la distanta de maximum 1 m (respectiv 1
buc./mp).
În cazul plăcilor în consolă distanta dintre caprele de menţinere a poziţiei armaturii va fi de
maximum 50 cm (respectiv 4 buc./mp).
113
Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armatura

să se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinţa sudate prin puncte.
a). Montarea barelor flotante deşi nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizează la
fundaţii, pereţi şi placi.
Executarea lucrărilor se va face cu grija pentru a nu introduce în cofraj pământ, murdarii sau
alte corpuri care ar dauna calităţii betonului.
La executarea fundaţiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform
proiectului, legându-se între ele şi montând distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu
beton.
Se introduc de asemenea mustăţile pentru stâlpi şi se fixează de armatura fundaţiei.
Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare, mai întâi pe o direcţie şi apoi pe cealaltă,
legându-se conform prevederilor constructive .
Urmează introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.
b). Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat,
dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregătiri, printre care:
- partea de construcţii în care se face montarea să fie degajata de alte elemente sau materiale de
construcţii;
- elementele de cofraj să fie deschise;
- cofrajul să fie curăţat de murdării, moloz, capete de scândură, zăpadă;
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Aşezarea în cofraj a carcaselor trebuie
făcută cu grijă pentru a nu produce deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
c). Montarea plaselor sudate comportă o anumită operaţiune pregătitoare ce are ca scop
scurtarea timpului de armare şi obţinerea unei calităţi superioare, aceste operaţii fiind:
- verificarea dimensională şi calitativă a plaselor;
- remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfăcute);
- prelucrarea propriu-zisă prin tăieri, decupări, legări de bare suplimentare.
d). Montarea armăturii se face în două moduri:
114
- montarea la sol cu introducerea ulterioara în cofraj, soluţie ce permite realizarea cofrajului

şi armaturii în paralel. Pe o platforma cu raza de acţiune a mijlocului de ridicare se realizează
armatura (inferioara, superioara, distantieri, etc.) după care cu un dispozitiv cadru se ia şi se
montează în cofraj.
- montarea directă în cofraj plasă cu plasă care necesită însemnarea cu cretă a poziţiei
plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai scăzută dar se limitează posibilitatea erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se montează prin tăierea ultimei bare transversale şi introducerea
prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca:
- ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor să nu prezinte mal mult de 5%
noduri nesudate;
- aşezarea plaselor să se facă într-o succesiune care să permită, fără a stânjeni montarea
plaselor următoare;
- înnadirile prin petrecere să fie executate corect;
- să se asigure menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonarii şi asigurarea grosimii stratului
de acoperire cu beton.
6. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop
asigurarea protecţiei armaturii contra eroziunii şi buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea
necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata în tabelul urmator:
Grosimea minimă a stratului

Element Observaţii
de acoperire (mm)
115
Plăci cu grosimea:
≤ 100 mm 10
≥ 100 mm 15
Grinzi cu înălţimea: Dacă înălţimea <500mm şi
≤ 50 mm 15 diametrul armaturii <16mm,
≥ 250 mm 25 grosimea minimă = 20mm.
Stâlpi:
25
Fundaţii cu strat de egalizare la Se poate menţine acoperirea
35
armăturile de la faţa inferioară. normală, dacă se execută o
Fundaţii, stâlpi, grinzi în tencuială cu grosime de minim
45
contact cu pământul. 20 mm, cu mortar M100 sau altă
Etrieri, armături transversale protecţie similară.
15
din carcase sudate.
7. Înlocuirea armăturilor se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentul şi

diametrele prevăzute în proiect, cu respectarea următoarelor condiţii:
- adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria
armăturii să rezulte egală sau cel mult cu 5 % mai mare decât cel prevăzut în proiect, dar fara
a schimba tipul de oţel;
- distanţele minime şi respectiv maxime rezultate între bare, precum şi diametrele minime
adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din NE 012-99;
- înlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de oţel decât cel prevăzut în proiect se va efectua pe
baza datelor precizate de proiectant.
8. Executarea lucrărilor de armături pe timp friguros
116
În scopul continuării activităţii de construcţii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie - 15

martie) proiectul de organizare va fi completat de către executant cu 30 de zile înaintea începerii
acestei perioade, cu masuri menite să facă posibila continuarea lucrărilor.
În afara masurilor generale care se iau pe şantier, pentru lucrările de armatura se vor avea în
vedere următoarele masuri speciale:
- depozitarea armaturilor se va face de preferinţa în spatii închise, iar în cazul ca acestea nu
exista se vor proteja cu prelate, folii, astfel încât să se evite căderea zăpezii sau formarea
ghetii pe suprafaţa barelor;
- barele pe suprafaţa cărora s-a format gheata trebuie curăţate înainte de prelucrare prin
ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedează
şi în cazul armaturilor montate, dar numai cu puţin timp înaintea turnării betonului pentru a
nu se forma din nou pojghiţa de gheata. Este interzisa dezgheţarea cu ajutorul flăcării
deoarece prin afumarea suprafeţei otelului se micşorează aderenta la beton
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (în cazuri speciale şi sub 0˚C) folosind
după posibilităţi, spatii închise;
- la fundaţiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu puţin timp înainte de
turnare, deoarece în cazul unei eventuale îngheţări, armatura ar împiedica operaţiunea de
dezgheţare a fundului săpăturii;
- porţiunile de armaturi care rămân afara din beton după turnarea acestuia se vor izola cu grija
prin învelirea cu pâslă minerala, câlti, etc, carton asfaltat, pentru a nu se produce îngheţarea
betonului care adera la ele;
- în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5˚C decât
cu încălzirea barelor de sudat la 40˚÷50˚C.
- nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea montării, se vor curata de
zăpada sau gheata;
- cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi de asemenea curăţate de zăpada sau gheata şi vor fi
verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara tronsoane sau sârme rupte. Legarea
117
sarcinii se face numai de către oameni instruiţi în acest sens, iar comanda de ridicare se va da
numai de şeful formaţiei de lucru;
- pentru asigurarea bunei funcţionari a utilajelor de debitat-fasonat, acţionate de motoare
electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor. Se va verifica
consistenta motoarelor în lagăre, se va sufla cu aer sub presiune la colector şi bobinaj pentru
eliminarea prafului sau umezelii.
Se recomandă ca prin proiectul de organizare amintit să nu se programeze executarea
lucrărilor a căror protecţie împotriva îngheţului este dificila sau costisitoare (placi subţiri în încăperi
unde se asigura uşor temperaturi necesare lucrului normal - fasonări, asamblări de carcase, etc.) sau
lucrări la elemente de construcţii masive executate în spatii care pot fi uşor închise (fundaţii, etc.).
9. Condiţii de calitate, verificarea şi recepţia lucrărilor de armături

La terminarea montării armăturii în fiecare element de construcţie în care urmează a se turna
beton, trebuie efectuata o verificare foarte minuţioasa privind calitatea acestor lucrări, deoarece ele
constituie „Lucrări ascunse”, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.
Verificările trebuie efectuate de către beneficiar (diriginte de şantier), executant (şeful de lot)
şi proiectant şi trebuie să se refere la toate aspectele lucrării şi anume:
- numărul, diametrul, poziţia barelor în diferite secţiuni;
- transversale caracteristice elementului de structura;
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
- lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elemente care se toarnă ulterior (mustăţi);
- lungimi de petrecere la înnadiri;
- calitatea sudurilor;
- numărul şi calitatea legaturilor dintre bare;
- dispozitivele de menţinere a poziţiei armaturilor în cursul betonarii (capre, distantieri, etc);
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii;
- poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor;
118
Aceste elemente se consemnează cronologic în „Registrul de procese verbale pentru

verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse”.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrări ascunse încheiate numai de şeful de lot. Nu se
admite trecerea la o noua faza de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza
precedenta, daca aceasta devine ascunsa.
Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile; daca în acest timp nu s-au
executat betonarile, trebuie refăcut procesul verbal.
În procesul verbal de lucrări ascunse încheiat după decofrarea elementului din beton se va
consemna şi poziţia mustăţilor.
Se interzice cu desăvârşire să se execute lucrari care să înglobeze sau să ascundă defecte ale
structurii de rezistenta sau care să împiedice accesul şi reparaţiile corecte ale acestora.
Registrul constituie un document oficial şi ca atare se numerotează şi se parafează de către
directorul întreprinderii de execuţie sau împuternicitul acestuia.
Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor şi ştersăturilor
sunt interzise.
Registrul va fi vizat de către organele tehnice ale firmei executante şi ale beneficiarului, ale
forurilor tutelare precum şi de către proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor şi
conformitatea lor cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).
Remedierile defecţiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile se vor efectua
numai cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.
3.3.3.4. Standarde de referinţă

NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.
C 56 – 89 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii.
STAS 438/1-80 Oţel beton laminat la cald
3.3.4 Betoane simple şi armate
119
În acest capitol sunt prezentate pe mărci şi elemente de construcţii condiţiile de preparare şi

punere în opera a betonului.
3.3.4.1. Materiale şi produse
1). Betonul marfă - betonul livrat de staţiile de betoane trebuie obligatoriu să fie însoţit de
fisa de calitate. Sortimentele de beton ce se livrează trebuie respectate, pentru fiecare marca,
următoarele caracteristici prevăzute de norme: consistenta, mărimea maxima a agregatelor, tipul de
ciment utilizat.
2). Ciment
Stabilirea cimentului s-a făcut ţinând seama de următoarele criterii:
- marca betonului;
- condiţii de execuţie;
- condiţii de exploatare.
3). Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta între 2201-2500 kg/mc se folosesc
agregate grele provenite din sfărâmarea naturală sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterate de aer, apa sau îngheţ.
4). Apa
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie limpede şi fara miros;
- sa aibă reacţie neutra, slab acida sau slab alcalina (maxim=10; minim=4);
- sa nu conţină deşeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, de zahăr, glucoza, acid
sulfuric, vopsele, cocseriî, ateliere de galvanizare.
3.3.4.2. Livrarea, depozitarea, manipularea
120
Cimentul poate fi depozitat în saci sau vrac.

Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie să se facă în încăperi închise, fara umezeala,
bine aerisite.
Păstrarea cimentului vrac se face în depozite de tip siloz.
Durata de depozitare nu va depasi 3 luni de la data fabricării pentru cimenturile cu întărire
normala şi respectiv o luna în cazul cimenturilor cu întărire rapida (RIM).
Cimentul depozitat un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi
beton armat decât după verificarea stării de conservare şi a rezistentelor mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii
respective, vor fi declasate şi folosite numai în domeniul corespunzător noii mărci.
Înainte de folosirea cimentului se va face controlul calităţii cimentului, efectuându-se
următoarele verificări:
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- examinarea stării de conservare;
- verificarea constantei de volum.
Aceste verificări se respecta lunar precum şi în cazul evenimentelor accidentale ca: umezire,
amestecare cu corpuri străine.
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate şi separat pe suporturi
compartimentate corespunzător evitării amestecării cu alte sorturi.
3.3.4.3.Executarea lucrărilor de betonare
1. Preparare şi transportul betonului

Preparare şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din NE
012-99, cap.5.
121
Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 (tasarea conului 59 cm, respectiv 10÷15 cm)

se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului 1÷4 cm) cu autobasculante
cu bena amenajat corespunzător.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu condiţia ca la locui
de descărcare să se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, vagoneti,
jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie suprafaţa libera de beton trebuie să fie protejata astfel încât să evite
modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se considera din momentul începerii încărcării în mijlocul de transport şi
sfârşitul descărcării acesteia şi nu poate depasi valorile de mai jos decât când se utilizează aditivi
întârzietori.
Temperatura amestecului de Durata maxima de transport (minute)

beton ˚C Ciment marca C12/15 Ciment marca C18/22,5
între 10 şi 30 ˚C 60 30
sub 10 ˚C 90 60
În cazul autobasculantelor durata maxima se reduce la 15 minute. Ori de câte ori intervalul de
timp dintre descărcarea şi reîncarcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o ora, precum şi
la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apa.
2. Pregătirea turnării betonului

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:
- corespondenta cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical cu cele din
proiect;
- orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor;
- existenta masurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii lor;
122
- masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susţinere;

- dispoziţia corecta a armaturilor şi corespondenta diametrelor şi numărul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor între ele (prin legare, sudura, petrecere), existenta în număr
suficient a distantierilor;
- instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton sau care
servesc pentru crearea de goluri. În cazul în care se constata nepotriviri fata de proiect sau se
apreciază ca neasigurata rezistenta şi stabilitatea susţinerilor se vor adopta masuri
corespunzatoare.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul şi armaturile se vor curata de eventualele corpuri
străine, mortar rămas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc., şi se va proceda la închiderea
ferestrelor de curăţire.
În urma efectuării verificărilor şi masurilor menţionate mai sus se va proceda la consemnarea
celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Daca până la începutul betonarii intervin
unele evenimente de natura să modifice situaţia constatata (întreruperi, accidente, etc.) se va proceda
la o noua verificare şi la încheierea unui nou proces verbal.
Suprafaţa betonului turnat anterior şi întărit, care va veni în contact cu betonul proaspăt, va fi
curăţat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghiţa superficiala de ciment şi de betonul slab
compactat, îndepartându-se apoi materialul prin spălare cu jet de apa sau cu aer comprimat.
Cofrajele din lemn, betonul vechi şi zidăriile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu
2÷3 ore înainte şi imediat înaintea turnării betonului iar apa rămasa în denivelări va fi îndepărtata.
Se vor verifica de asemenea suprafeţele de zidărie pe care urmează a se turna betonul, prin
confruntarea cotelor reale cu cele din proiect şi se va proceda la curăţirea resturilor de mortar.
Daca se constata crăpaturi între scândurile de cofraj care nu s-au închis la udarea acesteia, ele
vor fi astupate, înainte de turnarea betonului trebuie verificata funcţionarea corecta a utilajelor de
transport şi de compactare a betonului.
Se interzice începerea betonarii înainte de efectuarea verificărilor şi masurilor indicate.
3.3.4.4. Reguli generale de betonare
123
1). Betonarea unei construcţii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi menţinerea
poziţiei iniţiale a susţinerilor cofrajelor şi armaturilor şi va lua masuri operative de remediere a
oricăror deficiente constatate. Atât deficientele constatate cât şi masurile adoptate vor fi consemnate
în condica de betoane.
2). Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare. Punerea în lucrare se va face fara întreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea
rosturi de lucru.
3). La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
- la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau
jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări;
- daca betonul adus la locul de punere în opera prezintă segregări, se va proceda la descărcarea
şi reamestecarea lui pe o platforma special amenajata, fara a se adaugă însă apa;
- înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1.5 m;
- turnarea betonului de la înălţime mai mare de 1.5 m se va face prin tuburi alcătuite din
tronsoane de forma tronconica;
- betonul trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite
întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distante mai mari de 1.5
m;
- se vor lua masuri pentru evitarea deformării sau deplasării armaturilor fata de poziţia
prevăzuta în proiect, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor în
consola; daca totuşi se vor produce asemenea defecte, ele se vor corecta în timpul turnării;
- se va urmări cu atenţie înglobarea completa în beton a armaturilor, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii în timpul vibrării betonului şi nici
aşezarea pe armaturi a vibratorului;
- în nodurile cu armaturi dese se va urmări cu toata atenţia umplerea completa a secţiunii, prin
îndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, prin vibrarea lui; în cazul ca aceste
124
masuri nu sunt suficiente se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin spatii care
să permită pătrunderea vibratorului;
- circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonarii se va face pe punţi
speciale care să nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulaţia directa pe armaturi sau pe
cofraje;
- în cazul turnării unor betoane speciale (aparent, torcret, etc.) sau a unor elemente de
construcţii diferite de cele indicate, se vor respecta prescripţiile speciale sau precizările date
prin proiect.
3.3.4.5. Compactarea betonului
1). Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica în cazul imposibilităţii de

continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.),
turnarea betonului se va continua până la poziţia corespunzătoare unui rest, compactând manual
betonul;
2). Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi
funcţionale şi pentru care se dispune de prescripţii de utilizare şi întreţinere;
3). Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra
modului de utilizare, a procedeului pe care urmează să îl aplice;
4). În cazul plăcilor suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei
operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare;
5). Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forţa perturbatoare şi frecventa
corespunzătoare acestuia) se va face în funcţie de dimensiunile elementelor şi de posibilităţile de
introducere a capului vibrator (butelie) printre barele de armatura;
6). Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomandă să fie L3 sau L4;
125
7). Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico-economic, se situează între durata
minima de 5sec şi durata maxima de 30sec în funcţie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator
utilizat.
8). Prelungirea duratei de vibrare până la 60sec, impusa de condiţii locale, nu este de natura a
dauna calităţii betonului.
Semnele exterioare după care se recunoaşte ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt
următoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafaţa betonului devine orizontala şi uşor lucioasa;
- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor;
9). Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
1.40 ⋅ r , unde r este raza de acţiune a vibratorului. În cazurile în care nu este posibila respectarea
acestei distante (din cauza configuraţiei armaturilor, a unor piese înglobate sau din alte cauze) se
recomandă utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta între ele depăşind 2 ⋅ r ;
10). Grosimea stratului de beton supusa vibrării se recomandă să nu depăşească % din
lungimea capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat butelia trebuie să pătrundă 5...15
cm în stratul compactat anterior;
ll). Vibrarea de suprafaţa se va utiliza prin compactarea betonului din elementele de
construcţie de suprafaţa mare şi grosimi de 3...35 cm, domeniul de grosime optima fiind de 8...20
cm;
12). Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţa se recomandă să fie L2
(tasare 1-4 cm);
13). Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30÷60 sec. Timpul optim de vibrare se
stabileşte prin determinări de proba efectuate în opera la prima şarja de beton ce se compactează;
14). Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie să fie de 1.1÷1.35 mai mare
decât grosimea finala a stratului compactat;
În funcţie de lucrabilitatea betonului, în cadrul determinărilor de proba prevăzute la punctul
anterior se stabileşte şi grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii
finite a elementului;
126
15). Distanta dintre doua poziţii succesive de lucru ale plăcilor şi riglelor vibrante trebuie să
fie astfel stabilita încât să asigure acoperirea succesiva a întregii suprafeţe de beton compactat.
3.3.4.6. Tratarea betonului după turnare
1). Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire şi pentru reducerea deformatiilor din
contracţie se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare protejând
suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
2). Acoperirea cu materiale de protecţie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
Aceasta operaţie se face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistenta pentru ca materialul să nu
adere de suprafaţa acoperita. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umeda.
3). Stropirea cu apa va începe după 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment utilizat
şi temperatura mediului dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta
operaţie să nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, în asa fel
încât suprafaţa betonului să se menţină umeda. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile prevăzute
pentru apa de amestecarea betonului, care poate proveni din reţeaua publica sau din alta sursa. În
ultimul caz apa trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-84. Stropirea se va
face prin pulverizarea apei, în cazul în care temperatura mediului este mai mica decât 5˚C nu se va
proceda la stropirea cu apa.
4). Pe timpul ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilena, atât timp cât, prin căderea precipitaţiilor, exista pericolul antrenării pastei de ciment.
5). Betonul ce ar urma să fie în contact cu apa curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora
prin devierea provizorie a apei timp de cel puţin 7 zile după turnare sau prin sisteme etanşe de
protecţie (palplanşee sau batardouri).
3.3.4.7. executarea lucrărilor de beton pe timp friguros
127
Prevederi generale :
l). În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativele
C16-84 şi NE 012-99.
2). Masurile specifice ce se adopta în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând seama
de:
- regimul termoclimatic real existent pe şantier în timpul preparării, transportul, turnării şi
protejării betonului;
- dimensiunile şi masivitatea sau subţirimea elementelor ce se betoneaza;
- gradul de expunere a lucrărilor ca suprafaţa şi durata - la acţiunea timpului friguros în cursul
întăririi betonului;
- intensitatea prezumata a frigului în perioada respectiva.
3). La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un
control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, delegatului
CTC şi al beneficiarului şi, oricând va fi nevoie, din partea proiectantului. În procesele verbale de
lucrări ascunse se vor menţiona masurile adoptate pentru protecţia lucrărilor şi constatările privind
eficienta acestora.
Lucrări executate monolit
1). Cofrajele trebuie să fie bine curăţate de zăpada şi gheata. Se recomandă ca imediat
înaintea turnării betonului să se procedeze la curăţirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau
abur. În ceea ce priveşte susţinerile cofrajelor se va acorda o atenţie deosebita rezemarii lor, luându-
se masurile corespunzătoare în funcţie de comportarea la îngheţ a terenurilor şi anume:
- pentru pământurile stabile la îngheţ, rezemarea popilor se va face pe tălpi aşezate pe
pământul curăţat în prealabil de zăpada, gheata şi stratul vegetal, şi nivelat;
- pentru pământurile nestabile precum şi în cazul umpluturilor, popii se vor aşeza pe grinzi cu
suprafaţa mare de rezemare, pe fundaţii existente, etc.
128
În funcţie de condiţiile de temperatura, suprafaţa expusa şi forma elementelor, se va stabili

tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de încălzire, precum şi
modul de rezemare a susţinerilor.
2). Depozitarea armaturilor se va face de preferinţa în spatii acoperite disponibile, în lipsa
unor asemenea spatii armaturile vor fi protejate astfel încât să se evite căderea zăpezii sau formarea
ghetii pe suprafaţa barelor.
Barele acoperite cu gheata vor fi curăţate înainte de taiere şi turnare, prin ciocanire cu un
ciocan de lemn. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, după caz,
spatii încălzite. Dezgheţarea cu ajutorul flăcării este interzisa.
3). Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe şantier la tratament
termic în scopul accelerării întăririi betonului, conform anexei IV.1 din Normativul NE 012-99.
Pentru betoane de marca C12/15 şi C16/20, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz 35,
SR 35 şi SRA 35. Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi numai
justificat de imposibilitatea procurării unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente
tehnico-economice temeinic fundamentate .
4). Se recomandă utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau
antigel, în funcţie de particularităţile lucrărilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor
din anexa V.4 din Normativul NE 012-99.
5). La stabilirea compoziţiei betonului se va urmări adoptarea unei cantităţi cât mai reduse de
apa de amestec.
6). Reţeta de beton afişată la locul de preparare a betonului trebuie să indice următoarele:
- temperatura apei la introducerea în amestec în funcţie de temperatura agregatelor în ziua
preparării betonului;
- temperatura betonului la descărcarea din betoniera care trebuie sa fie cuprinsa între 15˚C şi
30˚C.
7). La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de
căldura ale betonului prin:
- evitarea distantelor mari de transport, a staţionarilor pe trasee şi a transbordarilor betonului
- în cazul benelor şi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
129
8). Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton, se va verifica daca în mijlocul de transport
utilizat nu exista gheata sau beton îngheţat, acestea vor fi îndepărtate cu grija în cazul ca exista,
folosind un jet de apa calda;
9). Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica.
10). Protejarea betonului după turnare trebuie să asigure acestuia temperatura de minim 5˚C
pe toata perioada de întărire necesara până la atingerea rezistentei de minim 50 daN/cm2, moment de
la care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia, în acest scop
suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperire cu prelate, folii de
polietilena, saltele termoizolante, etc., astfel încât între ele şi beton să ramâna un strat de aer
staţionar (neventilat) de 3...4 cm grosime. Durata minima de menţinere a protecţiei pentru atingerea
rezistentei de 50 daN/cm2 se numeşte “durata de preîntarire” şi este determinata de:
- tipul de ciment utilizat şi valoarea raportului A/C;
- temperatura medie a betonului din lucrare.
11). Decofrarea se poate face numai după verificarea rezistentei pe probe de beton păstrate în
aceleaşi condiţii ca şi elementul în cauza şi după examinarea atenta a calităţii betonului pe fetele
laterale ale pieselor turnate, efectuându-se în acest scop unele decofrari parţiale, de proba.
3.3.4.8. Decofrarea
Reguli generale
a). La îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistenta betonului să fi
atins valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente fata de marca):
Elementul de cofraj ce se Deschiderea elementului de beton în m

îndepărtează L=6m L=6÷12m L=12m
La atingerea rezistentei de minim 25 daN/cm2 astfel ca
Părţile laterale
feţele şi muchiile elementului sa nu fie deteriorate.
Feţele interioare cu menţinerea 50% 60% 60%
popilor de siguranţă
130
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns părţile de construcţie se va face prin încercarea

epruvetelor de control confecţionate în acest scop şi păstrarea în condiţii similare elementelor în
cauza, conform prevederilor din STAS 1275-81 sau prin încercări nedistructive.
b). În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
- desfăşurarea operaţiei va fi supravegheata direct de către conducătorul de lot. În cazul în care
se constata defecte de turnare (goluri, zone de segregare, etc.) care pot afecta stabilitatea
construcţiei, decofrarea se va sista până la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
- susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrala a deschiderii elementelor şi
continuând simetric către reazeme;
- slăbirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara şocuri;
- decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea brusca de către elemente ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului şi susţinerilor.
c). În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lăsa
sau se vor monta popi de siguranţa.
d). După decofrarea oricărei parti de construcţie se va proceda, de către şeful lotului,
delegatul beneficiarului şi eventual de către proiectant, la o examinare amănunţita a tuturor
elementelor de rezistenta ale structurii, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse, în care se
vor consemna calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importantei
lor. Este interzisa efectuarea de operaţii de orice fel, înaintea acestei examinări. În cazul în care se
constata defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate, etc.), remedierea acestora se
va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea beneficiarului. După
executarea acestor remedieri se va întocmi procesul verbal de lucrări ascunse în care se va menţiona
procedeul de remediere adoptat. La lucrările la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele
superficiale se vor remedia odată cu executarea finisajului respectiv.
3.3.4.9. Controlul calităţii lucrărilor
Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu capitolul 10 din NE 012-99 din care se
prezintă mai jos un extras:
131
1). Înaintea începerii betonarii se va verifica şi daca sunt pregătite corespunzător suprafeţele
de beton turnate anterior şi cu care urmează să vina în contact betonul nou, respectiv dacă:
- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
- s-a îndepărtat zona de beton necompactat;
- suprafeţele în cauza prezintă rugozitatea necesara asigurării unei bune legaturi între betonul
nou şi vechi.
Constatările acestor verificări se vor înscrie în procesul verbal de lucrări ascunse.
În cursul betonarii elementele de construcţii se vor verifica daca:
- datele înscrise în fisele de transport ale betonului corespund celor prevăzute şi nu s-a depăşit
durata de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
- condiţiile de turnare şi compactare asigura evitarea oricăror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe;
- se asigura menţinerea poziţiei armaturilor şi a pieselor înglobate;
- se asigura menţinerea dimensiunilor şi formelor cofrajetor precum şi comportarea
elementelor de susţinere şi sprijinire;
- se aplica masurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se vor consemna:
- fisele de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
- ora începerii şi terminării betonarii;
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
- masurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii).
În cazul în care conducătorul de lot răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este
obligat să verifice în paralel calitatea cimentului şi a agregatelor, precum şi modul de dozare,
amestecare şi transport al betonului. Constatările acestor verificări se trec în condica de betoane.
La decofrarea oricărei parti de construcţie se va verifica şi consemna în procesul verbal de
lucrări ascunse:
132
- aspectul elementelor, semnalându-se daca se întâlnesc zone de beton necorespunzatoare

(necompactat, segregat, goluri, rosturi, etc.);
- dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
- distantele dintre diferite elemente;
- poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi în raport cu cele corespunzătoare
situate la nivelul imediat inferior;
- poziţia golurilor de trecere;
- poziţia armaturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior.
Calitatea betonului pus în lucrare se considera corespunzătoare daca:
- nu se constata defecte de turnare sau de compactare (goluri, segregări, întreruperi de betoane,
etc.);
- la ciocanire se înregistrează un sunet corespunzător şi uniform;
- calitatea betonului livrat este corespunzătoare;
- rezultatele încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate pe şantier sau a celor nedistructive
sunt corespunzătoare. Rezultatele aprecierii calităţii betonului pus în lucrare pentru fiecare
parte de structura, se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar şi executant.
Daca nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant masurile ce se
impun.
2). Recepţia structurii de rezistenta se efectuează pe întreaga construcţie sau pe parti de
construcţie (fundaţii, tronson, scara, etc.) în funcţie de prevederile programului privind controlul de
calitate pe şantier, stabilit de proiectant împreuna cu beneficiarul st executantul. Aceasta recepţie are
la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul execuţiei.
Suplimentar se va verifica:
- existenta şi conţinutul proceselor verbale de lucrări ascunse precum şi a proceselor verbale de
verificare a calităţii betoanelor după decofrare şi de apreciere a calităţii betonului pus în
lucrare;
133
- constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant, CTC sau alte
organe de control;
- confirmarea prin proces verbal a executării corecte a masurilor prevăzute în diferitele
documente examinate;
- consemnările din condica de betoane;
- dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;
- comportarea la proba de inundare a teraselor;
- respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.;
- orice alta verificare se considera necesara. Verificările efectuate şi constatările rezultate la
recepţia structurii de rezistenta se consemnează într-un proces verbal încheiat între
beneficiar, proiectant şi executant, precizându-se în concluzie daca structura în cauza se
atesta sau se respinge.
În cazurile în care se constata deficiente în executarea structurii, se vor stabili masurile de
remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o noua recepţie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente (ziduri, tencuieli, protecţii finisaje, etc.)
este admisa numai în baza dispoziţiei de şantier data de beneficiar şi proiectant. Aceasta dispoziţie se
va da după încheierea recepţiei structurii de rezistenta sau, în cazuri justificate, după încheierea
recepţiei structurii de rezistenta sau, în cazuri justificate, după încheierea recepţiei parţiale a
structurii de rezistenta.
Recepţia parţiala va consta din efectuarea tuturor verificărilor menţionate cu excepţia
examinării rezistentei betonului la vârsta de 28 zile care se face la recepţia definitiva a structurii de
rezistenta. În asemenea situaţii proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra cărora să se
poată efectua determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei
definitive a structurii.
În cazul construcţiilor cu caracter deosebit în ceea ce priveşte alcătuirea constructiva sau
tehnologia de execuţie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca recepţia
structurii de rezistenta să se facă prin încercări în situ.
134
3.3.5. Tehnologia de executare a elementelor din beton armat
3.3.5.1. Tehnologia de execuţie a cadrelor
Execuţia monolita a cadrelor de beton armat se foloseşte atunci când este necesara realizarea
unor noduri rigide la îmbinarea intre stalpi şi rigle.
Tehnologia de execuţie monolita a cadrelor din beton armat cuprinde următoarele lucrări:
armarea şi cofrarea stâlpilor, cofrarea şi armarea riglelor, turnarea şi compactarea betonului în stalpi
şi rigle şi decofrarea.
1. Cofrarea şi armarea elementelor cadrului

Aceste lucrări sunt similare celor prin care se realizează flecare element în parte (stalpi şi
grinzi). O atenţie deosebita trebuie acordata armării nodurilor, precum şi cofrarii acestor zone.
Cofrarea şi armarea stâlpilor
La cofrarea stâlpilor se folosesc atât cofrajele demontabile alcătuite din panouri, juguri
(caloti) şi sprijiniri metalice de inventar, cat şi cofrajul metalic pentru stalpi cu toate piesele necesare
cofrarii îmbinării stalp-grinda.
Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel incat să se realizeze înălţimea stâlpului pana
sub grinda, reducandu-se la minimum volumul completărilor. La partea inferioara a cofrajului se lasă
o fereastra, pentru a se putea scoate din cofraj, înainte de turnarea betonului, deseurile care s-au
adunat în interior la baza stâlpului.
Fereastra este prevăzuta cu un capac care astupa golul în timpul turnării betonului.
Lucrările de armare a stâlpilor constau în alcătuirea carcaselor şi legarea acestora de
armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele se pot realiza fie direct în cofraj,
la poziţia indicata în proiect, fie pe bancul de lucru şi se montează ulterior la poziţie.
Asamblarea carcaselor pe banc este mai des utilizata, deoarece duce la creşterea
productivităţii şi asigura o calitate superioara lucrărilor de armaturi.
135
Înainte de montarea carcaselor se elimina deseurile de la baza stâlpilor, se îndreaptă mustăţile

de continuitate şi se pun în poziţia necesara pentru îmbinare.
După montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustăţile lăsate din fundaţie sau din
stâlpul etajului inferior, îmbinarea se realizează prin legarea cu sarma moale sau prin sudare.
După cofrarea stâlpului, se asigura stabilitatea cofrajului prin contravantuiri şi apoi se
executa cofrajul riglei cadrului.
Cofrarea şi armarea grinzilor
Pentru grinzi se pot folosi cofraje demontabile din panouri netipizate sau tipizate, din
scândură sau placaj.
Cofrajele demontabile netipizate sunt alcătuite din trei panouri din scânduri solidarizate cu
chingi, reprezentând partile laterale şi partea inferioara a cofrajului grinzii. La partea inferioara,
partile laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund, iar la partea superioara sunt prinse cu sipci
dispuse transversal. Panoul de la partea inferioara are lăţimea egala cu lăţimea grinzii şi reazemă pe
popi de lemn care au la partea superioara o scândura aşezata pe muchie. La partea de jos, popii
reazemă prin intermediul unor pene de tălpi de dulapi. Popii se aseaza în axa grinzilor şi se
solidarizează intre ei cu cleşti sau contravantuiri. Când grinzile reazemă pe stâlpi, cofrajul grinzii
intra în lăcaşul prevăzut în panourile cofrajului pentru stâlpi. Când grinzile reazemă pe ziduri
portante, cofrajul se executa pe lungimea corespunzătoare distantei intre ziduri.
Cofrajele demontabile tipizate sunt alcătuite din panouri de cofraj modulate, completări şi
susţineri obişnuite sau de inventar. Panourile de fund au lăţimea egala cu lăţimea grinzii, iar cele
laterale au lăţimea egala cu înălţimea grinzii pana sub placa planşeului plus lăţimea panoului de
fund.
Grinzile se pot arma direct în cofraj sau prin execuţia carcaselor pe bancul de lucru şi
montarea lor ulterioara în cofraj. Grinzile se pot arma direct în cofraj după montarea armaturii
stâlpilor, astfel:
- se însemnează cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, poziţia indicata în proiect
pentru etrieri;
136
- se introduc etrierii în cofraj în dreptul semnelor; daca etrierii sunt închişi, latura lor
superioara se lasă deschisa pentru a se putea introduce barele longitudinale;
- se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se aseaza la poziţia din proiect şi se
leagă cu sarma de etrieri;
- se aseaza apoi barele ridicate, călăreţii şi toate celelalte bare prevăzute la poziţia din proiect,
inchizandu-se etrierii şi legandu-se cu sarma.
O atenţie deosebita trebuie data respectării poziţiei armaturii în cofraj şi pe reazeme, precum
şi acoperirii cu beton, atât pe fundul grinzii, cat şi lateral.
După montarea carcasei de armatura a riglei, se executa armarea nodului prin îndoirea şi
petrecerea barelor din stâlpi şi rigle. La stâlpii cadrelor etajate, barele longitudinale se înnădesc prin
petrecere sau prin suduri în zona de deasupra nivelului fiecărui etaj. Mustăţile lăsate din stâlpii
nivelului inferior pentru îmbinări trebuie să depăşească nivelul superior al planşeului cu 3D. Pe
porţiunea îndoirii, etrierii se îndesesc, astfel ca distanta maxima intre ei să nu depăşească 10 D. În
cazul unui nod central armatura trece prin nod, asigurând continuitatea riglei şi în acelaşi timp
legătura monolita dintre stâlpi şi rigla.
2. Turnarea şi compactarea betonului
Înainte de betonarea cadrelor, se efectuează verificările obişnuite dinaintea turnării betonului
la stâlpi şi grinzi, o atenţie deosebita acordandu-se nodurilor cadrului, zonelor cu armaturi înclinate
şi cu etrieri suplimentari. Turnarea betonului trebuie executata concomitent din cete doua extremităţi
ale cadrului, pentru a se evita deplasarea cofrajului datorita încărcării excentrice la turnarea dîntr-o
singura parte.
Cu structura din cadre de beton armat se betoneaza numai be baza fisei tehnologice care
indica pe faze ordinea de execuţie a lucrărilor. Între terminarea betonarii stâlpilor şi începerea
betonarii riglei se lasă o pauza de 1-2 ore, pentru ca betonul proaspăt din stâlpi să aibă timp să se
taseze. Pentru vibrarea betonului turnat în cadre se folosesc vibratoare de cofraj şi vibratoare de
interior şi, acolo unde nu este posibila o vibrare corespunzătoare, se iau masuri suplimentare de
compactare manuala. În stâlpi, betonul se toarnă continuu. În cazuri deosebite se admite intreruperea
betonarii cadrului în stâlpi, sub rigla cadrului sau sub nivelul vutelor. La cadrele etajate, intreruperea
137
se face la baza stâlpului superior. Betonarea în riglele cadrului se poate întrerupe intre (1/4÷1/5∙L, L
fiind deschiderea riglei).
La reluarea betonarii, suprafaţa rosturilor de lucru se curata cu grija de betonul care nu a fost
compactat şi de pojghiţa de lapte de ciment. Durata întreruperii betonării la rosturile de lucru nu
poate depasi anumite limite, în funcţie de natura cimentului utilizat şi de temperatura mediului
exterior, fiind cuprinsa intre 4 şi 10 ore. După terminarea lucrărilor de turnare şi compactare a
betonului în cadre, se iau masuri de protejare, asigurandu-se un mediu umed cel puţin şapte zile, prin
stropirea cu apa la intervale de 2÷6 ore şi acoperirea fetei riglelor cu rogojini sau cu folii din material
plastic.
3. Decofrarea cadrelor turnate monolit
Ordinea de decofrare a elementelor cadrului este următoarea: intai se desfac părţile laterale
ale cofrajului stâlpilor şi riglei, când betonul are rezistenta la compresiune de minimum 25 daN/cm2,
şi apoi părţile orizontale ale cofrajului riglei. La decofrare se are în vedere ca să nu se producă
şocuri, să nu se deterioreze atât cofrajul (in vederea refolosirii lui cu reparaţii minime), cat şi a
elementului decofrat.
3.3.5.2. tehnologia de executare a planşeelor din beton armat
Tehnologia de execuţie a planşeetor din beton armat monolit cuprinde următoarele lucrări:
cofrare, armare, montare a pieselor şi a elementelor de instalaţii, turnare şi compactare a betonului,
decofrare.
1. Lucrări de cofrare
Cofrajele demontabile tipizate sunt alcătuite din panouri şi elemente de susţinere şi
solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, cleşti). Panourile de cofraj se dispun astfel incat să
acopere în totalitate suprafaţa planşeului sau să se folosească un număr minim de completări.
La cofrarea planşeelor cu placi drepte se foloseşte şi cofrajul din panouri metalice, care
asigura obţinerea de suprafeţe plane şi netede, în condiţiile unui număr mare de refolosiri.
138
Succesiunea operaţiilor pentru cofrarea planşeelor este: curăţirea şi nivelarea locului de

montaj, trasarea poziţiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor şi a elementelor componenete pe locurile
trasate şi susţinerea lor provizorie, verificarea şi definitivarea poziţiei lor, fixarea definitiva.
La planşeele cu placi şi grinzi dispuse după o direcţie, cofrarea este aceeaşi ca la planşeele cu
placi drepte, cu particularităţile de execuţie a cofrajuluî pentru grinzi, prezentate la tehnologia de
execuţie a grinzilor din beton armat monolit.
Cofrajul pentru planşeele cu grinzi principate şi secundare se executa din panouri tipizate şi
netipizate. O atenţie deosebita trebuie acordata cofrarii intersecţiilor grinzilor, pentru a se folosi
minimum de completări sau de materiale ce nu se pot refolosi.
2. Armarea planşeelor
În cazul plăcilor dublu armate, se montează intai barele de rezistenta, peste care se aseaza şi
se leagă cel de-al doilea rând de bare de rezistenta.
O importanta deosebita la armarea plăcilor o are acoperirea cu beton, precum şi menţinerea
armaturii la poziţia din proiect. Aceasta se realizează cu ajutorul distantierilor. Armatura din
planşee se leagă cu sarma de armatura din grinzi.
Centurile şi grinzile se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate, în tehnologiile
prezentate anterior. După execuţia armării planşeelor, se montează piesele şi elementele de
instalaţii înglobate, precum şi tiparele pentru realizare golurilor şi a traseelor instalaţiilor
realizate ulterior betonarii planşeelor.
3. Turnarea şi compactarea betonului
Înainte de turnarea betonului în planşee, se executa operaţiile pregătitoare:

- se verifica cofrajele din punctul de vedere ai dimensiunilor, calităţii şi stabilităţii, precum şi a
poziţiei pieselor inglobate;
- se verifica armaturile din punctul de vedere al alcătuirii constructive şi al poziţiei;
- se curata cofrajul şi armaturile şi se uda abundent cu 2÷3 ore înainte de turnare (la cofrajele
din lemn);
139
- se aseaza pe cofraje podinele de circulaţie pentru muncitori, utilajele şi materialele necesare

betonarii.
Se recomandă ca planşeele să se betoneze pe toata suprafaţa lor, adică betonul adus la locui
de punere în opera să se toarne odată în cofrajul plăcilor şi al centurilor sau în cofrajul plăcilor,
grinzilor şi să se vibreze.
La planşeele cu grinzi, se betoneaza grinzile în straturi continue şi se vibrează cu
pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea plăcilor pana la nivelul superior
marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafaţa (placi vibrante sau rigle
vibrante).
O atenţie deosebita se acorda betonarii intersecţiilor grinzilor sau zonelor de rezemare a
planşeelor pe stâlpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie să umple complet cofrajul, să nu
prezinte segregări sau goluri. Având în vedere volumul mare de beton necesar execuţiei monolite a
planşeelor, este indicata folosirea pompei de beton.
În timpul betonarii planşeelor, muncitorii şi utilajele folosite trebuie să circule pe podine şi
pe trasee special amenajate, care reazemă pe cofraje; nu se admite circulaţia pe armaturi, care ar
putea produce deformarea sau deplasarea lor, şi nici crearea de aglomerări de beton prin descărcarea
lui intr-un singur loc.
Daca nu se poate asigura turnarea betonului în tot planşeul, se admite întreruperea betonarii şi
crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevăzute în zonele de
solicitări minime. Când grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasă 3-5cm sub nivelul
inferior al plăcii sau vutei plăcii.
La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armaturile de rezistenta sau cu latura cea mai mica şi
situat în zona cuprinsa intre 1/5 şi 1/3 din deschidere.
Durata maxima admisa a intreruperitor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească momentul de începere a prizei
cimentului folosit. Când s-a produs o intrerupere mai mare, reluarea turnării este permisa după
pregătirea suprafeţei rosturilor. Suprafaţa rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa lor,
iar la placi perpendiculara pe suprafaţa lor. Suprafaţa rostului se curata de betonul ce nu a fost bine
140
compactat şi de pojghiţa de lapte de ciment, iar imediat, inainte de turnarea betonului proaspăt, va fi
spălata abundent cu apa.
După terminarea betonarii planşeelor, se iau masuri care să asigure condiţii favorabile de
întărire şi să reducă deformatiile din contracţii. Umiditatea betonului se menţine minimum 7 zile
după turnare, protejând suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie şi stropirea cu
apa, la intervale de 2÷6 ore, dar după 2÷12 ore de la turnare. Pe timp ploios, suprafeţele de beton
proaspăt se acoperă cu prelate sau cu folii de polietilena, pentru a evita spălarea pastei de ciment.
Daca temperatura aerului este sub 5°C, betonul nu se mai stropeşte, ci se iau masuri de protejare
contra îngheţului.
4. Decofrarea
După ce betonul s-a intarit, cofrajele se demontează prin desfacerea legaturilor şi
îndepărtarea elementelor componente ale acestuia. La planşeele cu grinzi, se decofreaza intai
panourile laterale grinzilor şi pe urma părţile orizontale ale cofrajului şi plăcilor, la fel ca în cazul
precedent.
Izolaţia termica a planşeelor din beton armat se realizează cu materiale elastice (saltele de
vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice, zgura, granulit), numai la partea superioara a
planşeului.
Termoizolatia amplasata la partea superioara a planşeului de beton armat este protejata cu o
folie bitumata pe care se toarnă o şapă din mortar, armată sau nearmată, ca suport a pardoselii.
Izolarea fonica a planşeelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora,
masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselilor sau la finisarea tavanului.
3.3.5.3. Tehnologia de executare a acoperişului terasa din beton monolit
Acoperişurile realizate din beton armat monolit sunt plate, din ultimul planşeu al construcţiei
care constituie şi structura portanta a invelitorii. Un acoperiş trebuie să satisfacă condiţii de izolare
hidrofuga şi termica. În acest scop, structura lui este alcătuita din următoarele straturi succesive cu
rol bine determinat:
141
- strat protecţie pietriş cu grosimea de 4 cm;

- mortar de poză cu grosimea de 2 cm;
- hidroizolaţie 2c+3b cu grosimea de 0.4 cm;
- şapa armată rabiţ cu grosimea de 5 cm;
- termoizolaţie vată minerală rigidă cu grosimea de 10 cm;
- barieră de vapori folie polietilenă;
- şapă de egalizare cu grosimea de 2 cm;
- placă din beton armat monolit cu grosimea de 13 cm;
- tencuială mortar cu grosimea de 2 cm.
Tehnologia de execuţie a stratului-suport (placa din beton armat) s-a prezentat anterior.
1. Tehnologia de executare a hidroizolaţiei
Execuţia hidroizolaţiilor cuprinde următoarele lucrări:

- verificarea şi remedierea elementelor de construcţie înainte de începerea hidroizolatiilor;
- executarea amorsajului;
- executarea straturilor de etansare prin vopsire;
- executarea hidroizolatiei propriu-zise din foi bitumate;
- executarea hidroizolatei la puncte dificile (rosturi, guri de scurgere, străpungeri);
- executarea straturilor de protecţie a hidroizolatiei.
a). Verificarea şi remedierea elementelor de construcţie înainte de începerea hidroizolarii

Verificările se refera la stratul-suport al hidroizolatiei care este şapa suport.
La aceste verificări se urmăreşte daca au fost realizate pantele de 3.5%, daca este asigurata
planeitatea necesara şi daca este respectata umiditatea suportului. Intersecţiile suprafeţelor (scafe,
dolii, muchii, coame) se rotunjesc cu o raza de curbura de 3÷5 cm.
Umiditatea stratului suport se controlează cu ajutorul umidometrelor electrice sau prin lipirea
la cald a unor fasii din carton bitumat de 300x200 mm în diferite puncte ale stratului suport. Daca la
smulgerea fâşiilor (după 1÷2 ore de la lipire) desprinderea se realizează în masa stratului de bitum
142
folosit la lipire sau se sfasie cartonul bitumat, înseamnă ca suprafaţa suport este corespunzătoare din
punctul de vedere al umidităţii maxime admise. De asemenea, se verifica poziţia pieselor înglobate
pentru scurgeri şi străpungeri, remediindu-se defectele constate. Suprafaţa suport a hidroizolatiei se
curata foarte bine.
b). Executarea amorsajului

Amorsajul se executa cu solutii bituminoase, prin vopsire şi frecare energica, în doua straturi
succesive aplicate pe suprafaţa suport perfect uscata. Fiecare strat se aplica numai după uscarea celui
precedent. Consumul de soluţie pentru ambele straturi este de minimum 0.400 l/m2.
Daca amorsarea se executa cu suspensie de bitum filerizat, suprafaţa stratului suport trebuie
să fie uscata. Amorsajul se executa în trei straturi succesive, dar numai după uscarea fiecăruia dintre
ele, consumul de suspensie fiind de minimum 0.500 kg/m2.
c). Executarea straturilor bituminoase de etansare prin vopsire

Soluţia de bitum se aplica la rece, prin vopsire cu peria de par sau fibra, cu gletuitorul de
cauciuc sau cu o pensula groasa, în trei straturi succesive, după uscarea fiecărui strat. Consumul de
soluţie bituminoasa pentru fiecare strat este cuprins intre 1.5 şi 2 l/m2.
d). Executarea hidroizolatiei din straturi multiple

Aceasta hidroizolatie se executa după ce stratul de amorsaj este uscat şi temperatura
exterioara este de minimum 5°C pe timp frumos şi fara vânt.
Hidroizolatia cu straturi multiple din foi de carton bitumat se obţine prin executarea a cel
puţin doua straturi lipite de suprafata suport şi intre ele şi acoperite cu straturi de masa bituminoasa.
Execuţia se incepe prin derularea sulurilor de foi de carton bitumat, care trebuie să fie bine curăţate
şi întinse un timp pentru îndreptarea şi relaxarea lor. Foile se croiesc la lungimea necesara, după
pozarea lor pe porţiunea ce urmează a fi hidroizolata şi se rulează din nou în suluri strânse. Pentru
lipire se derulează sulurile peste un strat de mastic fierbinte, turnat din cancioc, în fata şi pe toata
lungimea solului. Petrecerile trebuie să aibă 7÷10 cm şi se presează cu o spatula din lemn sau cu
canciocul, pentru a elimina excesul de mastic. Procedeul este asemănător pentru toate straturile,
143
avandu-se grija să se alterneze petrecerile prin lipirea de la început la marginea suprafeţei a unei fasii
cu lăţimea de 1/2, 1/3 sau 1/4 din lăţimea foii, în funcţie de numărul straturilor ce se suprapun.
Aplicarea materialelor în foi se incepe de la partea cea mai coborâtă a suprafeţei, consumul de mastic
pentru fiecare strat fiind cuprins intre 2.5 şi 2 l/m2.
La executarea hidroizolaţiilor din foi de pânză bitumata şi carton bltumat, intai se aplica
pânza bitumata în straturi, după care se aplica ultimul strat din carton bitumat. În dreptul elementelor
verticale ale terasei (aticuri), se realizează suprafaţa de racordare pe care se lipesc fasii din pânza
bitumata (lata de 30÷50 cm), înainte de executarea hidroizolatiei în câmp.
e). Executarea hidroizoiatiei în puncte dificile

Punctele dificile aie hidroizolatiei sunt acelea unde hidroizolatia este străpunsă de diverse
instalaţii. În aceste zone, stratul suport al hidroizolatiei trebuie să aibă o panta de minimum 5% pe
lăţime de 25 cm, daca punctele dificile sunt interioare. O atenţie deosebita trebuie acordata racordării
hidroizolatiei care vine în contact cu diversele piese ale instalaţiei. Principala condiţie pe care trebuie
să o îndeplinească aceste zone este să asigure scurgerea apelor pluviale fara stagnări, de aceea se
acorda o mare atenţie executării straturilor de protecţie a hidroizolatiei în aceste zone.
f). Executarea straturilor de protecţie a hidroizolatiei

Protecţia hidroizolatiei la terase se executa pentru eliminarea efectelor negative ale însoririi şi
pentru crearea posibilităţii de circulaţie a oamenilor.
La terasele necirculabile, peste hidroizolatia protejata se aşterne un strat de pietriş de 4 cm
grosime, cu granulatia de 6-15 mm.
3.3.6. Dispoziţii finale
Se vor respecta toate prevederile, standardele şi normativele mentionate în prezentul caiet de

sarcini.
144
Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abarere de la proiect, care ar surveni
în timpul execuţiei lucrărilor pentru ca acestea să analizeze ce masuri de protectie s-ar impune din
cauza modificarilor fata de proiect.
Conform Legii nr. 10-1995 şi a Normativului P130/1988 beneficiarul a acorda o atentie
deosebita comportarii în timp a construcţiei.
145

Breviar de Calcul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar de Calcul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Proiect diplomă

Facultatea de Construcţii – secţia C.C.I.A.

A. Borderou de piese scrise

CAPITOLUL 1 – Memoriu tehnic

CAPITOLUL 2 – Breviar de calcul

2.7. Calculul armăturilor pentru grinzi

B. Borderou de piese desenate

1.1 Prezentarea temei de proiectare

- Denumirea investiţiei: Proiect de Licenţă – Casă de locuit

- Amplasament: Piatra Neamţ

- Autor proiect: Pustan Bogdan

- Beneficiar: Universitatea „Transilvania” Braşov

- Categoria de „C” – Construcţii de importanţă normala,

- Clasa de importanţă Clasa „III” - ,, Construcţii de importanţă normala

- Zona seismică de calcul: = 0.20g, = 0.7s cf. Normativ P 100/1-2006

1.2 Condiţii de proiectare

La proiect s-au folosit următoarele STAS-uri, normative, coduri:

o STAS 10101/1-78 ”Greutăţi tehnice”.

o P118-99 ”Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protectia la

Construcţia va fi amplasată în Piatra Neamţ

Vecinătăţile proprietăţii sunt:

Accesul principal, atât pietonal cât şi carosabil, se va face pe latura de sud.

1.2.2. Zona seismică

În conformitate cu prevederile “Codului de proiectare seismică” P100/1-2006, partea I,

1.2.3. Informaţii climatice

1.2.4. Informaţii geotehnice şi geologice

0.00 0.30 m - sol vegetal omogen cenuşiu – negricios, uscat

1.2.5. Clasa de importanţă a connstrucţiei

Nivelul de asigurare al construcţiilor se diferenţiază în funcţie de clasă de importantă şi de

1.2.6. Categoria de importanţă

Încadrarea construcţiei în categoriile de importanta definite prin HG 766/1997 se face în

Corespunzător pevederilor din normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor

1.3 Prezentare soluţie arhitecturală, funcţională

Pe terenul în suprafaţă de 3000mp urmează a se edifica o construcţie S+P+E+M cu destinaţia

- Suprafata teren: 3000 mp.

1.3.2. Camere, destinaţie spaţii

Construcţia S+P+E+M va fi alcătuită dintr-un singur corp ce va conţine spaţiile necesare

Cotă pardoseală subsol: -2.80 m.

Cotă pardoseală parter: 0.00 m.

Cotă pardoseală etaj I: +2.80 m.

 Tencuieli driscuite şi gletuite, cu vopsitorii acrilice la camere.

 Placaje cu faianta la bai, bucatarie.

 Inchiderea peretelui se face cu zidărie, cărămizi cu goluri verticale

1.4. Prezentare soluţie structurală

Soluţia constructivă a clădirii este impusă de condiţiile de amplasare pe teren, de regimul de

Conform legii calităţii nr.10/1995, construcţia va răspunde următoarelor exigenţe:

În ceea ce priveşte respectarea standardelor de calitate se face precizarea că materialele puse

1.5. Protecţia muncii

La executarea lucrărilor se vor respecta:

Constructorul va respecta toate măsurile de tehnică a securităţii şi protecţia muncii în

Pe perioada executării lucrărilor se vor respecta prevederile în vigoare şi normele de

1.6. Măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor:

Se vor respecta prevederile cuprinse in:

Normele prezentate mai sus sunt obligatori pentru toti.

1.7. Program de control pe şantier a calităţii lucrărilor

În conformitate cu Legea 10/1995, Legea calităţii în construcţii, se stabilesc de comun acord

1 Predare primire amplasament P.V. B+E

10 Recepţia structurii de rezistenţă F.D P.V. B+E+P

F.D.= fază determinantă P= proiectant de rezistenţă

La toate fazele executantul va prezenta certificatele de garanţie, agrement, tehnic, certificate

BENEFICIAR EXECUTANT PROIECTANT

2.1. Schematizarea structurii

2.2. Evaluarea încărcărilor.

S n =0.7 1.5 S n =0.7 1.5 128 =134 .4 daN m2

WFm =50 1.78 0.7 =62 .3daN / m 2