Raport de Expertiza

Ing. POPESCU D. ION P.F.A.:Autorizaţia nr.312/1992 Tg-Jiu, str. Gheorghe Doja nr.
23, cod poştal

210189, jud. Gorj ; CIF 21446422 ; tel - fax 0253241572 , mobil 0744535892
Expert tehnic C.A. 152 şi Verificator C.A. 312 - Proiectare , execuţie studii Geo DIP 36533 - Asistenţă, Cercetare , Urmărirea
construcţiei DIP 180815 ; CNP 1300701182815 ;
Cont R035BRDE20QSV07242002000 - Banca Română pentru Dezvoltare Sucursala Gori din Tg - Jiu__________________
Nr. /2015
RAPORT EXPERTIZĂ TEHNICĂ DE CALITATE
1. DATE GENERALE
1.1. Elemente de identificare: Corn. Obârşia Cloşani, sat Obârşia Cloşani,

jud.Mehedinţi
1.1 .a Denumirea obiectivului:,.Expertiză tehnică pentru proiectul cu titulatura

” Construire locuinţa, anexa gospodăreasca si imprejmuire proprietate ” din
Comuna Obârşia Cloşani, sat Obârşia Cloşani, jud.Mehedinţi.
1.1 .b. Beneficiar: Murdeală M. Mitică
1.1 .c. Proiectant : Necunoscut.
1.1. d. Data punerii în funcţiune: anul 2014 .

1.2 Amplasament - Obiectivul este amplasat în comuna Obârşia Cloşani, sat
Obârşia Cloşani, jud. Mehedinţi.
1.3. Date de temă
1.3.1. Expertizarea obiectivului în conformitate cu PI 00-3/2013 - Prevederi

pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, se face în vederea stabilirii stării
tehnice a construcţiei .
1.3.2. Clădirea existentă are o vechime de exploatare de 23 ani şi structura tip
pereţi portanţi din zidărie de cărămidă.
2. MOTIVUL $1 SCOPUL EXPERTIZEI
2.1. Verificarea rezistenţei, stabilităţii şi a siguranţei în exploatare a clădirii cu

regimul de înălţime parter în vedere construirii peste aceasta un nou nivel - etaj
1.
2.2. Realizarea acestor stadii de construcţii impun analizarea structurii, în
vederea stabilirii stării tehnice a construcţiei şi stabilirea măsurilor şi a
modalităţilor de realizare a viitoarelor lucrări.
i
Ing. POPESCU D. ION P.F.A.:Autorizaţia nr.312/1992 Tg-Jiu, str. Gheorghe Doja nr. 23, cod poştal
Expert tehnic C.A. 152 şi Verificator C.A. 312 - Proiectare, execuţie studii Geo DIP 36533 - Asistenţă, Cercetare , Urmărirea
Cont R035BRDE200SV07242002000 - Banca Română pentru Dezvoltare Sucursala Gori din Tg - Jiu__________________
3. CONDIŢII SEISMICE PE AMPLASAMENT

3.1 Condiţii climaterice
• Intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă a fost calculată conform
CR 1991-1-3-2012.
Sk = 2.0 kN/m2, conform Indicativ CR 1991-1-3-2012.
Yls = 1.00 corespunzător clasei III de importanţă a clădirii Ce =1,0-
coeficient prin care se ţine seama de condiţiile de expunere a construcţiei;
Ct =1,0- coeficient termic
pi = 0,8-coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş
• din punctul de vedere al încărcării din vânt
Intensitatea normată a încărcării dată de vânt a fost calculată conform Cod
de proiectare, Indicativ CR 1991-1-4-2012. încărcări date de vânt.
Glw = 1.00 corespunzător clasei III de importanţă a clădirii g.b = 0,40 kPa -
presiunea de referinţă a vântului V =31,00m/s-viteza vântului.
3.2 Date privind zonarea seismică
• Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns, pentru cutremure având
IMR = 100 ani, conf fig. 3.2 si tabel 3.1 din PI00-1/2013: Tc=0.7sec;
Tb=0.14sec; Td=3.00sec
• Factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a
terenului de către structură , conf fig. 3.3 din PI00-1/2013 şi a prescripţiilor
ulterioare este:
fio = 2.50
• Valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare a g, pentru
cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani şi 20%
probabilitate de depăşire în 50 de ani, conf fig. 3.1 din PI 00-1/2013:
ag=0,15g
• clasa de importanţă şi expunere la cutremur, conf tab. 4.2 din PI 00-
1/2013: III
• valoarea factorului de importanţă, conf tab. 4.2 din PI 00-1/2013
Y = 1,00
• tipul de alcătuire a construcţiei: structură tip cadru, cu stâlpi din beton
armat, pereţi tip diafragma şi planşee din beton armat.
• Factorul de comportare pentru acţiuni seismice orizontale q, pentru zidărie
nearmată având formă neregulată în plan şi elevaţie, conf tabel.
5.1 din P100-1/2013:
q=5.00
2
7.5.1.3.1 Rezistentele de proiectare ale zidăriei

1. Valoarea rezistenţei de proiectare la compresiune pentru pereţii solicitaţi la
încovoiere cu forţă axială (fd) se ia egală cu rezistenţa medie de rupere la
compresiune a zidăriei (fm) împărţită la factorul de încredere CF stabilit conform
tabelului 4.1 din PI00-3/2013.
fd = fm / CF
fm = 1.3*fk
unde: fk - rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei stabilită conform
CR06-2006; fk = 2.30N/mm2;
fm = 1.3 * 2.30 = 2.99N/mm2 CF = factorul de
încredere, stabilit conform tab. 4.1 din PI 00-3/2013 CF = 1,35
fd = 2.99 / 1.35 = 2,21 N/mm2 = 22,1daN/cm2
2. Valoarea rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare se stabileşte în funcţie de
mecanismul de rupere :
Rupere prin lunecare in rost orizontal (fvd)
V M *CF
Unde:
fvm = rezistenţa medie de rupere la forfecare in rost orizontal ;
fvm = 1.3 * fvk = 1.3 * 0.226 = 0.294N/mm2
fvk = rezistenţa caracteristică unitară la forfecare a zidăriei (CR06-2006, relaţia
4.3. a)
fvk = fvkO + 0Ac7J
fvk = 0.226N/mm2, (CR06-2006, tab 4.4.a)

7M - coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie (CR06-2006, 2.4.2.3.1)
- 3,00, pentru zidării cu un control redus al execuţiei f vd
= 0,294 / 3.0/1,35 = 0.072N/mm2 =0.72daN/ cm2
Rupere in scară (ftd)

0.04* f
r _ J m
Jtd
y *CF
fw = 0,04 x 2.99/3,0/1.35= 0.029N/mm2 =0.29daN/ cm2
7.5.1.3.2 Capacitatea de rezistentă a pereţilor structurali pentru forte în olari 1.
Determinarea forţei tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică
solicitat la forţă axială de proiectare Nd.
c „*/L
în care:
A Er.
. L = factorul de formă al peretelui de zidărie
ii
Ing. POPESCU D. ION P.F.A.:Autorizaţia nr.312/1992 Tg-Jiu, str. Gheorghe Doja nr. 23, cod
poştal 210189, jud. Gorj ; CIF 21446422 ; tel - fax 0253241572 , mobil 0744535892
Hp = înălţimea
peretelui; lw = lungimea
peretelui.
cp = coeficient care depinde de condiţiile de fixare la extremităţi ale
peretelui; cp = 2.00 - pentru perete consolă cp = 1.00 - pentru perete dublu
încastrat la extremităţi N ,
o-0 =——
= efort mediu de compresiune corespunzător forţei axiale de
proiectare Nd; t = grosimea peretelui
Montant S Nd o0 Hp l A c fd vd Vfl
montant w p p
___OM___ da (daN/cmp) m m daN/cmp daN
Grosime 20.52 N
64 0.25 2.5 8. 0. 1. 22.1 0.01 232
30cm 20 8 55 3 00 1
2. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a peretelui

Vf 2 - min(Vf2 l,Vf22)
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în rostul
orizontal:
v = f * D'*t
v 1
f2\ Jvd ^
D’ = lungimea zonei comprimate a

peretelui; t = grosimea peretelui (= 30 cm);
fvd = rezistenţa de proiectare la lunecare în rost (=0.72daN/cm 2);
Element Nd fd AZc t D' fvd Vf21
da daN/cmp c cm
daN/cmp daNc
şpalet 25 cm N
642 m
10 p
2500
0.72 m
30
0 22.1 2160
0
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare diagonală:
Unde:
b - coeficient şi se ia i < b < 1.5
ftd = rezistenţa de proiectare a zidăriei la eforturi principale de întindere
(=0.29daN/cm2)
Vf22=6767 daN
Determinarea capacităţii de rezistenţă la forţă tăietoare
Vf2= minim ( Vf2i sau V^) = 2160daN
Vf2 > Vf1 2160daN > 232daN - şpaletul are rezistenţă la forţă tăietoare
7.5.1.3.2. Verificarea preliminară prin calcul a capacităţii de rezistenţă pentru

ansamblul clădirii (metodologia de nivel 1)
în cadrul metodologiei de nivel 1, evaluarea preliminară prin calcul constă
în determinarea capacităţii de rezistenţă la forţă tăietoare a clădirii pe baza unor
ipoteze simplificatoare şi compararea acesteia cu forţa tăietoare de bază.
Capacitatea de rezistenţă se calculează în secţiunea de la baza pereţilor
structurali (secţiunea de încastrare definită în CR 6-2006).
^ n. niv X P taj X A etaj / Azx+AZy
—
e
unde n = numărul de nivele

9 etaj 9 zidetaj 9 planseu A etaj =
— +
Aparter= 95.80mp
Azx = aria secţiunii de zidărie pe direcţia x - longitudinal 10.55 mp A zy
= aria secţiunii de zidărie pe direcţia y - transversal = 7.70 mp o° = 2.23
to/mp
Forţa tăietoare capabilă se calculează cu formula DII din PI00-3-2013,
pentru direcţia în care aria de zidărie este minimă - direcţia transversală
zk reprezintă valoarea de referinţă a rezistenţei la forfecare a zidăriei care

se ia 0.06N.mmp pentru zidărie cu mortar de var, 0.12N/mmp pentru zidărie cu
mortar de ciment, pentru mortarele var-ciment sau ciment-var se recomandă
interpolarea liniară între valorile de mai sus în funcţie de raportul între cei doi lianţi
(ciment/var).
Fbcap = 98 kN Fb = Yi
xSd (T|) x m x A Unde :
Sd= ag x (Po: p) = 0.15 x 2.50 : 2.50= 0,15 m/s2
Yi = factor de importanţă - expunerea a construcţiei = 1,00
m = masa construcţiei
A = factor de corecţie
Fb =1,00 x0,15 x 549 kN x 0,85 =70 kN
13
7.6. Evaluarea siguranţei seismice si încadrarea în clasele de risc seismic se

face pe baza a 3 categorii de condiţii care fac obiectul investigaţiilor şi analizelor
efectuate în cadrul evaluării. Pentru orientarea în decizia finală privitoare la
siguranţa structurii (inclusiv la încadrarea în clasa de risc a construcţiei) şi la
măsurile de intervenţie necesare, măsura în care cele 3 categorii de condiţii sunt
îndeplinite este cuantificată prin intermediul a 3 indicatori.
- gradul de îndeplinire a condiţiilor de conformare structurale, de alcătuire a
elementelor structurale şi a regulilor constructive pentru structuri care
preiau efectul acţiunii seismice. Acesta se notează cu R1 şi se denumeşte
prescurtat gradul de îndeplinire al condiţiilor de alcătuire seismică:
- valoarea = 100 puncte corespunde clasei IV de risc seismic;
- gradul de afectare structurală, notat cu R2, care exprimă proporţia
degradărilor structurale produse de acţiunea seismică şi de alte cauze;
- valoarea R2 = 100 puncte : corespunde clasei IV de risc seismic;
- gradul de asigurare structurală seismică, notat cu R3 care reprezintă
capacitatea de rezistenţă a clădirii se determină cu relaţia
R3 = Fbcap / Fb =98 kN / 70 kN = 1.4
R3 x 100 = 140 puncte corespunde clasei IV de risc seismic
8. EVALUAREA FINALĂ SI FORMULAREA DECIZIILOR
Valorile celor trei indicatori R^ R2 şi R3 se asociază cu clasa de risc seismic

IV care cuprinde construcţiile la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui
obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.
8.1. INTERVENŢII REALIZATE Nu este cazul .
8.2. INTERVENŢII PROPUSE Se propun următoarele lucrări:

LA PARTER:
Nu se vor face intervenţii constructive la parter.
LA ETAJ 1 :
-Construirea pereţillor portanţi şi de compartimentare peste parter, din zidărie de
cărămidă;
-Realizarea unui planşeu din beton armat peste etajarea propusă.
-Realizarea tencuielilor în încăperire propuse;
-Extinderea circuitelor termica si electrice;
14
LA ACOPERIŞ SI ÎNVELITOARE :
9 9
-Construire şarpantă şi învelitore;

-Echiparea cu sitem pluvial şi parazăpezi a şarpantei;
-Ignifugare şi tratare antiseptic şarpantă;
LA EXTERIORUL CLĂDIRII:
-Realizare tencuieli;
-Realizare termosistem de faţadă;
-Vopsitorii exterioare.
9. CONCLUZIILE SI PROPUNERILE EXPERTULUI
Conform capitolului 7 de mai sus, construcţia în urma realizării intervenţiilor

se încadrează în clasa IV de risc seismic corespunzătoare construcţiilor la care
răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe
baza prescripţiilor în vigoare.
Durata normată pentru obiectiv este între - 70 de ani - planşee din beton
armat, prevăzută în normativul P95/1977 , BC nr. 11/1997 , cod 14,18( 143- 146),
(181-183) punct 6.8. cu 3 reparaţii capitale la 25 de ani , cu 20% din valoarea
reactualizată a obiectivului.
Expert tehnic,
Ing. Popescu D. Ion
15
Cont R035BRDE200SV07242002000 - Banca Română pentru Dezvoltare Sucursala Gori din Ta - Jiu__________________
3.3 Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări

limită (anexa A. pet. A.2)
• Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de
performanţă de siguranţă a vieţii din codul PI00-3/2013; pentru evaluarea
construcţiilor existente valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului
este definită cu un interval mediu de recurenţă de 100 de ani (40%
probabilitate de depăşire în 50 de ani), conf. Tab A.1 din PI 00-3/2013;
Sunt active pentru amplasament două surse seismice, Vrancea subcrustală şi
Banat crustală. Intervalul de recurenţă 100 ani, clasa de importanţă şi expunere la
cutremur este III iar valoarea factorului de importanţă este 1,00.
4. STABILIREA OBIECTIVELOR DE PERFORMANTĂ IN VEDEREA

EVALUĂRII CONSTRUCŢIEI.
Obiectivul de performanţă este determinat de nivelul de performanţă

structurală / nestructurală al clădirii evaluat pentru un anumit nivel de hazard
seismic.
Nivelul de hazard seismic este caracterizat de intervalul mediu de
recurenţă, în ani, a valorii de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului (asociat cu
probabilitatea de depăşire în 50 de ani a valorii de vârf a acceleraţiei terenului).
Nivelurile de performanţă ale clădirii descriu performanţa seismică aşteptată
a acesteia prin descrierea degradărilor, a pierderilor economice şi a întreruperii
funcţiunii acesteia.
Este obligatorie considerarea următoarelor niveluri de performanţă ale
clădirii, şi anume:
1. Nivelul de performanţă de limitare a degradărilor, asociat stării limită de
serviciu (SLS); După cutremur apar doar degradări structurale limitate.
Sistemul structural de preluare a încărcărilor verticale şi cel ce preia
încărcările laterale păstrează aproape în întregime rigiditatea şi rezistenţa iniţială.
Riscul de pierdere a vieţii sau de rănire este foarte scăzut. Pot fi necesare unele
reparaţii structurale minore.
2. Nivelul de performanţă de siguranţă a vieţii, asociat stării limită ultime
(ULS): Acest nivel de performanţă are în vedere o stare post-seism a structurii cu
degradări semnificative, dar pentru care rămâne o marjă de siguranţă faţă de
prăbuşirea parţială sau totală. Unele elemente structurale sunt serios avariate,
fără însă ca acestea să pună în pericol viaţa ocupanţilor clădirii prin căderea unor
părţi degradate.
Se stabileşte ca obiectiv de performanţă - Obiectiv de performanţă de bază
- OPB.
3
OPB - Obiectivul de performanţă de bază este constituit din satisfacerea

exigenţelor nivelului de performanţă de Siguranţă a vieţii pentru acţiunea seismică
având IMR=50 ani.
Obiectivul de performanţă de bază este obligatoriu pentru toate construcţiile.
5 CERCETAREA CARACTERISTICILOR CONSTRUCŢIEI

5.1. Informaţii generale
Construcţia a fost realizată în anul 2014. Normativele principale care au
stat la baza proiectării construcţei fiind -NP 007-97 normativ pentru construcţii din
beton armat, CR6-normativ pentru structuri din zidărie, PI00-1/2013- Cod de
proiectare seismică.
Investigaţiile din teren au constat în identificarea structurii şi a stării
construcţiei.
Nu au fost executate teste in situ sau în laborator.
5.2. Informaţii iniţiale.
• Regimul de înălţime : P.
• Vechime : 1 an.
• Destinaţie : clădire de locuit cu o capacitate de aproximativ 10 persoane
în aria totală expusă.
• Clasa de importanţă conform Normativ P 100-1/ 2013 este III.
• Categoria de importanţă conform H.G. 766/ 1997 este C
• Tipul construcţiei conf. PI 00-1/2013 cap. 5.2.2. este sistem tip pereţi
portanţi din zidărie.
Clădirea studiată este compusă dintr-un singur corp de clădire.
Construcţia are structura de rezistenţă compusă din fundaţii continue din
beton armat, stâlpi din beton armat şi planşee din beton armat, pereţi portanţi din
zidărie de cărămidă.
Nu se observă fisuri, crăpături, deplasări sau alte degradări la stâlpi sau la
planşeele din beton armat.
5.3 Date generale privind construcţia
(5.3.1) Informaţiile cu caracter general :
- data (perioada) execuţiei;
Execuţia a fost realizată in anul 2014.
- numărul de niveluri;
Parter.
-forma şi dimensiunile în plan;
Regulată cu dimensiuni :8.85 m x 3.60 m,8.50 x8.15 m.
-forma şi dimensiunile în elevaţie : h= 2.65 m la cota superioara a plăcii peste
parter faţă de cota pardoselii de la parter.
-tipul zidăriei - nearmată ;
- natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire : cărămizi cu goluri
4
Ing. POPESCU D. ION P.F.A.:Autorizaţia nr.3I2/1992 Tg-Jiu, str. Gheorghe Doja nr. 23, cod poştal
Cont R035BRDE20QSV07242002000 - Banca Română pentru Dezvoltare Sucursala Gori din Tg - Jiu__________________
verticale şi mortar nisip-var-ciment;

-tipul şi materialele planşeelor: planşeu din beton armat.
- natura terenului de fundare : teren bun de fundare cu următoarele staturi:
sol vegetal argilor-30 cm, argilă prăfos-nisipoasă-80cm, pietriş cu bolovăniş in
matrice-1,90 m.
-tipul şi materialele fundaţiilor: fundaţii continue din beton armat.
- tipul şi materialele finisajelor şi decoraţiilor exterioare : Nu este cazul.
5.3.2 Date privind starea fizică a construcţiei

(5.3.2.1) Vor fi cercetate următoarele aspecte legate de starea fizică, relevante
pentru evaluarea siguranţei la cutremur a clădirilor de tip cadre din beton armat:
• degradarea fizică a materialelor structurii:
- degradarea betonului armat prin: fisurări, crăpături, ascensiunea apei capilare,
efecte de îngheţ-dezgheţ.
Nu este cazul.
- degradarea zidăriilor prin: ascensiunea capilară a apei (igrasie), efecte de
îngheţ - dezgheţ, degradarea mortarului , sfărâmare .
Nu este cazul.
- degradarea planşeelor din beton armat prin : fisuri , încovoieri ;
Planşeele din beton armat ale clădirii au avut o comportare bună în timp , nu
prezintă fisuri şi încovoieri.
- incendiu.
Nu au fost semnalate incendii în spaţiul analizat
• afectarea structurii din cauze neseismice:
- cedarea terenului de fundare (tasare uniformă/neuniformă);
Nu este cazul.
- efectul împingerilor echilibrate/neechilibrate date de arce , bolţi, cupole;
Nu există elemente care să producă împingeri.
- deteriorarea planşeelor din încărcări verticale (ruperi locale, deformaţii
excesive, vibraţii):
Nu este cazul .
• afectarea structurii din acţiuni seismice:
- identificarea şi descrierea stării de fisurare, prin clasificarea fisurilor pe baza
tipologiei specifice (separare, rotire, lunecare, ieşire din plan) sau prin
identificarea deformaţiilor aparente : ieşire din plan vertical, umflare, deformarea
bolţilor etc.
Nu se constată deprecieri ale structurii datorate acţiunilor seismice
care au solicitat clădirea .
5
(5.3.2.2) Informaţiile de la (5.3.2.1) s-au colectat prin examinare vizuală şi nu
sunt necesare relevee sau fotografii.
5.3.3 Date privind geometria structurilor de tip cadre din beton armat.
(5.3.3.1) Principalele date privind geometria structurilor de tip cadre din beton
armat se referă la:
• poziţionarea în plan şi în elevaţie a stâlpilor şi planşeelor din beton armat
şi dimensiunile pereţilor structurali;
Poziţia în plan este neregulată, cu distanţe interax neegale. Poziţia în plan
a planşeului din beton armat (peste parter) este neregulată, forma clădirii fiind
neregulată.
• continuitatea pe verticală a structurii;
Structura nu pune probleme de continuitate pe verticală.
• poziţionarea şi dimensiunile în plan şi în elevaţie ale golurilor (uşi,
ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nişe);
Sunt redate în planşele PLAN PARTER EXISTENT, PLAN ETAJ şi în
planşele cu faţade.
• poziţionarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeelor
din lemn ; existenţa planşeelor parţiale sau cu goluri mari;
Nu este cazul.
5.3.4 Detalii constructive specifice structurilor de tip pereţi portanţi din

zidărie.
(5.3.4.1) Informaţiile privind detaliile constructive specifice structurilor tip pereţi
portanţi din zidărie sunt:
• tipul şi calitatea legăturilor între planşee şi pereţi; existenţa / lipsa
centurilor la nivelul planşeului; existenţa / lipsa ancorelor şi tiranţilor;
Centurile planşeului au secţiunea transversală de 30 x 30 cm sunt
amplasate deasupra tuturor zidurilor clădirii. Nu există o legătură între planşeu şi
pereţi, zidăria fiind de tip nearmată.
• lipsa/existenţa/alcătuirea buiandrugilor cu rezistenţă semnificativă la
încovoiere;
Nu există elemente care să poată genera împingerii semnificative.
• detalii privind intervenţiile în timp asupra construcţiei:
- modificarea poziţiei şi/sau dimensiunilor golurilor din pereţii structurali; de
exemplu, modificarea deschiderii şi/sau a înălţimii golurilor, desfiinţarea totală
sau parţială a buiandrugilor sau arcelor, etc.;
Nu s-au constatat desfiinţări ale golurilor de uşi şi ferestre .
- crearea de goluri noi;
Nu s-au creat.
-desfiinţarea de goluri: umpluturi din zidărie/alte materiale cu/fără ţesere;
Nu s-au desfiinţat goluri.
6
Cont R035BRDE200SV07242002000 - Banca Română pentru Dezvoltare Sucursala Gori din Tg - Jiu_______________
- spargerea şliţurilor orizontale şi verticale pentru instalaţii;

Nu sunt şliţuri afectate de instalaţii
- alcătuirea elementelor structurale/ nestructurale, cu vulnerabilitate ridicată:
Nu se identifică elemente cu vulnerabilitate ridicată .
• alcătuirea infrastructurii şi fundaţiilor:
- existenţa/lipsa subsolului, suprafaţa ocupată:
Construcţia nu are în componenţă subsol.
- adâncimea de fundare;
Adâncimea de fundare este de -1.30 m faţă de nivelul terenului natural.
- materialele din care sunt alcătuite fundaţiile: beton armat.
Fundaţiile sunt de tip continue din beton armat
- existenţa/lipsa hidroizolaţiilor verticale/orizontale ;
Nu s-au făcut decopertări pentru identificarea hidroizolaţiilor orizontale.
• condiţiile de teren:
-topografia amplasamentului: teren plan, în pantă (stabilitatea versantului), teren
inundabil ;
Amplasamentul este situat în perimetrul construibil al localităţii , este plat,
fără riscuri de pierdere a stabilităţii .
- natura terenului de fundare: normal, cu sensibilităţi (sensibil la umezire, cu
contracţii şi umflări mari , lichefiabil) , agresiv faţă de materialele de
construcţie;
Terenul de fundare este normal, fără sensibilităţi sau tendinţe agresive
faţă de materialele de construcţie.
- nivelul apei freatice ;
Nivelul pânzei freatice este cantonat la adâncimea de -2.80 m faţă de cota
terenului natural si nu poate afecta fundaţiile construcţiei .
- existenţa / lipsa reţelelor edilitare (apă/canalizare) cu pierderi de apă.
Nu este cazul.
5.3.5 Proprietăţile materialelor
(5.3.5.1) Calitatea stâlpilor, planşeelor, zidăriei se evaluează în funcţie de:
A. Tipologia şi calitatea stâlpilor şi a planşeelor din beton armat:
Stâlpii au secţiunea de 40cm x 40cm, au înălţimea de 3 m şi nu prezintă
probleme de planeitate, verticalitate şi degradare.
Planşeele din beton armat (peste parter) sunt formate din centuri de beton
armat cu secţiunea de 30 x 30 cm, grinzi de beton armat cu secţiunea de 30cm x
45cm şi placa de beton armat de 12 cm grosime. Acestea nu prezintă probleme
de planeitate şi verticalitate, nu sunt fisurate, încovoiate şi nu prezintă degradări.
7
B. Tipologia şi calitatea zidăriei:

- tipul şi materialul elementelor pentru zidărie;
Cărămidă cu goluri verticale cu dimensiunile 29x24x18,8cm.
- calitatea elementelor pentru zidărie: cărămizi formate manual/presate;
uscate sau arse (cu precizarea gradului de ardere);
Cărămizi presate arse cu grad uniform, normal de ardere .
- gradul de afectare (îngheţ/dezgheţ, igrasie, etc);
Nu se constată elemente afectate de îngheţ.
- tipul şi calitatea mortarului: tipul liantului şi agregatelor, raportul liant /
agregat.
Mortar var-ciment - fără determinarea raportului liant/agregat.
- gradul de afectare (carbonatare, îngheţ/dezgheţ sau alte acţiuni);
Nu se constată fenomene de carbonatare sau de înghet-dezgheţ care să
fi acţionat asupra mortarului.
- lungimile minime/maxime de suprapunere şi regularitatea suprapunerii
elementelor în rânduri succesive şi a grosimii rosturilor verticale şi orizontale;
Lungimile de suprapunere sunt presupus cuprinse între Vz şi % din
dimensiunea cărămizii. Grosimea rosturilor este cuprinsă intre 0,5 şi 1 cm
datorate în special neuniformităţilor dimensionale a cărămizilor.
- legăturile (ţeserea) la intersecţiile pereţilor;
Nu s-au făcut decopertări.
- umplerea rosturilor cu mortar: toate rosturile umplute, rosturile verticale
neumplute, gradul de umplere, compactitatea mortarului, zidărie fără mortar.
Se constată o umplere considerată completă a rosturilor atât orizontale
cât şi verticale a zidăriei.
C. Precizia execuţiei stâlpilor, planşeelor, pereţilor: verticalitate,

planeitate.
Nu se constată abateri de planeitate, putând considera precizia execuţiei în
limita abaterilor prescripţiilor.
6. STABILIREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE

în vederea selectării metodei de calcul şi a valorilor potrivite ale factorilor de
încredere, se stabileşte nivelul de cunoaştere KL1 care corespunde următoarei
stări de cunoaştere:
6.1. în ceea ce priveşte geometria: configuraţia de ansamblu a structurii şi
dimensiunile elementelor structurale sunt cunoscute din relevee.
6.2. în ceea ce priveşte alcătuirea de detaliu: nu se dispune de proiectul de
execuţie al structurii clădirii şi de aceea se concep detalii plecând de la practica
obişnuită din perioada realizării construcţiei; s-a făcut sondaje în
câteva dintre elementele considerate critice şi s-a stabilit măsura în care

ipotezele adoptate corespund realităţii.
6.3. în ceea ce priveşte materialele: nu se dispune de informaţii directe
referitoare la caracteristicile materialelor de construcţie, şi se vor alege valori în
acord cu documentele normative din perioada realizării clădirii, asociate cu teste
limitate în teren în elementele considerate critice (esenţiale) pentru structură.
6.4.Informaţiile culese sunt suficiente pentru întocmirea verificărilor locale ale
capacităţii elementelor şi pentru realizarea unui model de calcul al structurii. 6.5.
Stabilirea factorului de încredere şi a valorilor de calcul ale rezistenţelor Valoarea
factorului de încredere CF = 1.35 , şi este stabilit conform tabel
4.1. PI 00-3/2013.
Rezistenţele de calcul la proiectare ale materialelor folosite sunt:
Blocuri de zidărie din cărămidă plină de marca 50 Rc=5N/mm 2
Mortar pentru zidării de marcă Ml 0 - Rc=1 N/mm2
7. EVALUAREA CALITATIVĂ
Evaluarea calitativă preliminară (pentru metodologia de nivel 1)

(7.1) Evaluarea calitativă preliminară se face ţinând seama de:
- caracteristicile generale ale clădirii;
- starea generală de afectare din cauza cutremurului şi/sau a altor
acţiuni.
(7.2) Caracteristicile generale considerate pentru evaluarea calitativă
preliminară sunt:
Regimul de înălţime:
1.1 < P+2E; 1.2 > P+2E
Rigiditatea planşeelorîn plan orizontal:
2.1 rigide; 2.2 fără rigiditate semnificativă
Regularitatea geometrică şi structurală:
3.1 cu regularitate în plan şi în elevaţie; 3.2 fără regularitate în
plan sau în elevaţie; 3.3 fără regularitate în plan şi în elevaţie.
(7.3) Pe baza acestor caracteristici generale se stabileşte valoarea indicatorului
R1 care cuantifică, din punct de vedere calitativ, alcătuirea clădirii.
Tabelul D.la Valorile indicatorului R 1 pentru zidăria

nearmată
Rigiditate Regim de Condiţii de regularitate
planşee înălţime 3.1 3.2 3.3
1.1 100 85 70
2.1
1.2 85 70 60
1.1 75 55 40
2.2
1.2 55 40 20
9
Ing. POPESCU D. ION P.F.A.:Autorizaţia nr.312/1992 Tg-Jiu, str. Gheorghe Doja nr. 23, cod
poştal 210189, jud. Gorj ; CIF 21446422 ; tel - fax 0253241572 , mobil 0744535892
Expert tehnic C.A. 152 şi Verificator C.A. 312 - Proiectare, execuţie studii Geo DIP 36533 - Asistenţă, Cercetare ,
Urmărirea construcţiei DIP 180815 ; CNP 1300701182815 ;
Pentru structura analizată valoarea indicelui R1 se consideră 100.
(7.4) Pentru evaluarea calitativă preliminară, starea generală de avariere a

clădirii se notează în funcţie de tipul şi de gravitatea avariilor prin punctajul dat
în tabelul D.2.
Tabelul D.2 Calculul indicatorului R2 pentru evaluare

calitativă preliminară
Tipul avariilor orizontale(Ah) verticale (Av)
Nesemnificative 70 30
Moderate 60 20
Grave 45 15
Foarte grave 25 10
Elementele orizontale includ: planşee, şarpante.

(5) Indicatorul R2 care defineşte gradul de avariere seismică a clădirii se
determină cu relaţia: R2 = Ah + Av
Indicele R2 pentru structura analizată este 100.
7.5. Evaluarea prin calcul a siguranţei clădirii
7.5.1 Siguranţa faţă de efectele acţiunii seismice în planul peretelui
7.5.1.1 Determinarea valorii de proiectare a forţei tăietoare de bază (F b)
Se face cu următoarele precizări:
- corectarea factorilor de rezistenţă q din tabelul 4.1;
- spectrul de răspuns elastic se corectează, conform anexei A din PI 00/1-
2013, art. A7, prin înmulţire cu coeficientul ?7 = o.88
7.5.1.2 Distribuţia forţelor seismice

orizontale Distribuţia forţei tăietoare (Fb) se
face astfel:
- în cazul planşeelor rigide în plan orizontal - proporţional cu rigiditatea la
deplasări laterale a fiecărui perete; rigiditatea la deplasări laterale se
calculează considerând deformaţiile din încovoiere şi forfecare pentru
secţiunea de zidărie fisurată (se foloseşte >2 din rigiditatea secţiunii
nefisurate - in cazul zidăriei confinate se folosesc modulii de elasticitate
longitudinal si transversal echivalenţi determinaţi conform CR-2006,
4.1.2.2);
7.5.1.3 Calculul capacităţii de rezistentă pentru acţiunea seismică in planul

pereţilor
Se face un calcul simplificat numai pentru şpaletul de 8.55 m din şirul 1 care
are grosimea de 30 cm.
1
0

Raport de Expertiza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Expertiza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ing. POPESCU D. ION P.F.A.:Autorizaţia nr.312/1992 Tg-Jiu, str. Gheorghe Doja nr.

23, cod poştal

RAPORT EXPERTIZĂ TEHNICĂ DE CALITATE

1.1. Elemente de identificare: Corn. Obârşia Cloşani, sat Obârşia Cloşani,

1.1 .a Denumirea obiectivului:,.Expertiză tehnică pentru proiectul cu titulatura

1.1 .b. Beneficiar: Murdeală M. Mitică

1.1 .c. Proiectant : Necunoscut.

1.1. d. Data punerii în funcţiune: anul 2014 .

1.3. Date de temă

1.3.1. Expertizarea obiectivului în conformitate cu PI 00-3/2013 - Prevederi

2. MOTIVUL $1 SCOPUL EXPERTIZEI

2.1. Verificarea rezistenţei, stabilităţii şi a siguranţei în exploatare a clădirii cu

3. CONDIŢII SEISMICE PE AMPLASAMENT

7.5.1.3.1 Rezistentele de proiectare ale zidăriei

fvk = 0.226N/mm2, (CR06-2006, tab 4.4.a)

Rupere in scară (ftd)

2. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a peretelui

D’ = lungimea zonei comprimate a

Element Nd fd AZc t D' fvd Vf21

7.5.1.3.2. Verificarea preliminară prin calcul a capacităţii de rezistenţă pentru

unde n = numărul de nivele

zk reprezintă valoarea de referinţă a rezistenţei la forfecare a zidăriei care

7.6. Evaluarea siguranţei seismice si încadrarea în clasele de risc seismic se

8. EVALUAREA FINALĂ SI FORMULAREA DECIZIILOR

Valorile celor trei indicatori R^ R2 şi R3 se asociază cu clasa de risc seismic

8.1. INTERVENŢII REALIZATE Nu este cazul .

8.2. INTERVENŢII PROPUSE Se propun următoarele lucrări:

-Construire şarpantă şi învelitore;

9. CONCLUZIILE SI PROPUNERILE EXPERTULUI

Conform capitolului 7 de mai sus, construcţia în urma realizării intervenţiilor

Ing. Popescu D. Ion

3.3 Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări

4. STABILIREA OBIECTIVELOR DE PERFORMANTĂ IN VEDEREA

Obiectivul de performanţă este determinat de nivelul de performanţă

OPB - Obiectivul de performanţă de bază este constituit din satisfacerea

5 CERCETAREA CARACTERISTICILOR CONSTRUCŢIEI

verticale şi mortar nisip-var-ciment;

5.3.2 Date privind starea fizică a construcţiei

5.3.4 Detalii constructive specifice structurilor de tip pereţi portanţi din

- spargerea şliţurilor orizontale şi verticale pentru instalaţii;

B. Tipologia şi calitatea zidăriei:

C. Precizia execuţiei stâlpilor, planşeelor, pereţilor: verticalitate,

6. STABILIREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE

câteva dintre elementele considerate critice şi s-a stabilit măsura în care

Evaluarea calitativă preliminară (pentru metodologia de nivel 1)

Tabelul D.la Valorile indicatorului R 1 pentru zidăria

Pentru structura analizată valoarea indicelui R1 se consideră 100.

(7.4) Pentru evaluarea calitativă preliminară, starea generală de avariere a

Tabelul D.2 Calculul indicatorului R2 pentru evaluare

Elementele orizontale includ: planşee, şarpante.

7.5.1.2 Distribuţia forţelor seismice

7.5.1.3 Calculul capacităţii de rezistentă pentru acţiunea seismică in planul

S-ar putea să vă placă și