Breviar de Calcul Arad PDF

BREVIAR DE CALCUL

Legislație tehnică:
o P 100‐1‐2006 ‐ “Cod de proiectare seismică ‐ Partea I – Prevederi de proiectare pentru
clădiri”
o STAS 11100/1/1993 ‐ privind zona cu gradul VIII de intensitate macroseismică
o CR1‐1‐3‐2005 “Cod de proiectare ‐ Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor “.
o NP‐082 – 04 ‐ “Cod de proiectare bazele proiectării şi acțiuni asupra construcțiilor –
Acțiunea vîntului “.
o CR‐0‐2005 ‐ “Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții ”.
o STAS 10107/0‐90 “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat şi beton precomprimat”.
o CR 3‐01‐1 ‐ ”Normativ privind prescripții generale de proiectare.Verificarea prin
calcul a elementelor de construcții metalice şi a îmbinărilor acestora”
o C 150‐1999 – “Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oțel ale clădirilor
industriale, civile şi agricole”
o CR2‐1‐1.1 – ” Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat”
o P 59‐86 – ” Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate
a elementelor de beton”
o P 2‐85 ‐ ”Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie”
o C 37‐ 88 – ”Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcții”
o C 107‐2‐97 – ” Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la
clădiri cu altă destinație decât cele de locuit”
o NP 112–04 “ Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundații directe
la construcții”.
o P 7/2000 – “Normativ privind proiectarea şi executarea construcțiilor fundate pe
terenuri sesibile la umezire de grupa B”
o GP 014‐97 – “Ghid de proiectare. calculul terenului de fundare la acțiuni seismice în
cazul fundării directe”
o C 169/1988 – ”Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru
realizarea fundațiilor construcțiilor civile şi industriale”
o STAS 1242/2/1985 ‐ privind studii şi cercetări geotehnice specifice traseelor pentru
căi ferate şi drumuri
o Indicator TS/1981 – categorii de teren în care se vor executa săpăturile
o STAS 6054/1977 ‐ privind adâncimea de îngheț

Proiect nr 39161/2010 Page 1

Clasificarea incărcărilor
În vederea alcătuirii unor grupări raționale pentru calculul structurii, acțiunile
încărcărilor se vor clasifica dupa criteriul frecvenței cu care sunt întâlnite la anumite
intensitați :
 Acțiuni permanente
 Acțiuni temporare – cvasipermanente
– variabile
 Acțiuni excepționale

Acţiunile permanente se aplică în mod continuu cu o intensitate practic constantă în
raport cu timpul. Această intensitate poate să se reducă sensibil sau să se anuleze numai în
cazuri excepționale. În cazul acțiunilor permanente s‐a considerat: greutatea elementelor
permanente ale construcției.
Acţiunile temporare variază sensibil în raport cu timpul sau pot să lipsească total în
anumite intervale de timp.
Acţiunile temporare cvasipermanente se aplică cu intensități ridicate pe durate lungi sau
ăn mod frecvent.
Intensitatea acţiunilor temporare variabile variază sensibil în raport cu timpul, sau
încărcările pot lipsi total pe intervale lungi de timp.
Acţiunile excepţionale apar foarte rar, eventual niciodata în viața construcției, la
intensități semnificative.


4.1. Încărcări permanente
4.1.1. Încărcări permanente din pereţi exteriori
Greutate Grosime Valori Valori de

Nr. tehnică strat normate Coeficientul calcul
Denumire strat
crt. încărcării
(daN/m3) (m) (daN/m2) (daN/m2)
1. Tencuială interioară 1900 0,02 38 1,35 51,30
Zidărie cărămidă tip
2. 1450 0,30 435 1,35 587,25
porotherm 30
3. Polistiren celular 20 0,1 3,0 1,35 2,7
4. Tencuială exterioară 2100 0,03 63,0 1,35 85,05
TOTAL 726,3

4.1.2. Încărcări permanente din pereţi despărţitori

Denumire strat
crt. încărcării
1. Tencuială interioară 1900 0,015 28,5 1,35 38,475
2. Zidărie cărămidă GV 1450 0,15 217,5 1,35 293,65
3. Tencuială interioară 1900 0,015 28,5 1,35 38,475
TOTAL 370,6
4.1.3. Încărcări permanente din terasa acoperiş

Denumire strat
crt. încărcării
1. Tencuială tavan 1900 0,015 28,50 1,35 38,475
2. Planşeu beton armat 2500 0,13 325,0 1,35 438,75
3. Şapă de egalizare 2100 0,03 63,0 1,35 85,05
4. Barieră de vapori ‐ ‐ 12,5 1,35 16,875
5. Strat de pantă 720 0,08 57,6 1,35 77,76
Strat de difuzie a
7. ‐ ‐ 3,5 1,35 4,725
vaporilor
8. Izolație termică PEX 20 0,15 3,0 1,35 4,05
10. Hidroizolație 3c+4b ‐ ‐ 17,5 1,35 23,625
Strat de protecție a
11. hidroizolației (nisip 1600 0,02 32,0 1,35 43,20
grăunțos)
12. Strat de uzură 2500 0,03 75,0 1,35 101,25
TOTAL 947,16

4.1.4. Încărcări permanente din pardoseală
 Pardoseală rece
Denumire strat
crt. încărcării
1.
2. Planşeu beton armat 2500 0,15 375 1,35 506,25
3. Şapă mortar 2100 0,02 42,0 1,35 56,70
4. Placi mozaicate 2100 0,022 46,20 1,35 62,37
TOTAL 625,32
4.2. Încărcări temporare
4.2.1. Încărcări din pereţi despărţitori

Greutate Grosime Valori
Nr. tehnică strat normate
Denumire strat
crt.
(daN/m3) (m) (daN/m2)
1. Gips carton 600 0,015 9,0
2. Vată minerală 100 0,045 4,50
3. OSB 900 0,02 18,0
4. Polistiren expandat 20 0,1 2,0
5. Caramida aparenta 1300 0.01 13,0
TOTAL 46,5
Conform SR EN 1991‐1‐1:2004, greutatea proprie a pereților despărțitori mobili poate fi
luată în considerare ca o încărcare uniform distribuită qk, care se adaugă încărcărilor utile
obținute. Acestă încărcare uniform distribuită depinde de greutatea proprie a peretelui
despărțitor, dupa cum urmează:
- pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie 1k N/m din lungimea peretelui
qk = 0,5 kN/m2
- pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie 2 kN/m din lungimea peretelui
qk = 0,8 kN/m2
- pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie 3 kN/m din lungimea peretelui
qk = 1,2 kN/m2
qpd/ml = qpd/mp x (Het – hpl) = 22,50 x (2,75 – 0,13) = 59,95 daN/m < 100 daN/m
 pn = 50 daN/m
4.3. Încărcări utile
Conform SR EN 1991‐1‐1:2004 ‐ tabel 6.1 ‐ Categorii de utilizare, avem:
 categoria A ‐ zone pentru activitati domestice si rezidentiale
o qk = 1,5 până la 2,0 KN/m2; Qk = 2,0 până la 3,0 KN
se adopta qk = 2,0 KN/m2; Qk = 3,0 KN

Conform SR EN 1991‐1‐1:2004 ‐ tabel 6.9 ‐ Categorii de acoperişuri, avem:
o qk = 1,5 până la 2,0 KN/m2; Qk = 2,0 până la 3,0 KN
se adopta qk = 2,0 KN/m2; Qk = 3,0 KN
4.4. Încărcări variabile – zăpada
(cf. CR 113/2005)
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş este:
sk  i CeCt s0,k

- i = 0,8 ‐ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş
s0,k
-
= 2,5 ‐ valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş
-
Ce = 1,0 ‐ coeficientul de expunere al amplasamentului construcției
-
Ct = 1,0 ‐ coeficientul termic
Conform Tabel 3.1 şi Figura 3.3 al capitolului 3.2 din CR 1‐1‐3/ 2005:

4.5. Încărcări excepţionale – seism
(cf. P100 2006)
Încărcarea din seism a fost calculată conform metodei de calcul cu spectre de răspuns
din P100‐2006. Astfel:
Forța tăietoare de bază aplicată pe direcția de acțiune a mişcării seismice este:
Fb   I S d (T1 )m
- spectrul de răspuns
-  I =0, 8 ‐ clădirea se încadrează în clasa de importanță IV (clădire de mică
importanță)
-
S d (T1 ) ‐ ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T1
- T1 – perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii în planul ce conține
direcția orizontală considerată
- m – masa totală a clădirii
-  = 0,85 ‐ factorul de corecție care ține seama de contribuția modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată
 T 
S d (T )  ag
q

- ag ‐ accelerație a terenului pentru proiectare = 0,16g
- perioada de colț
TC = 0,7 s
- q – factorul de comportare al structurii (clasa de ductilitate M)
= 3,5 αu/α1
-
 u / 1 = 1,15
 T  TC = 0,7 s
- ‐ spectrul normalizat de răspuns elastic pentru

4.5. Gruparea încărcărilor
(cf. Normativ CR 0 2005)
 Gruparea fundamentală

1.35 Gk , j  1.5Qk ,1  1.5 0,i Qk ,i ;
unde: Gk,i= este efectul pe structură al acțiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică
Qk,i= efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre
actiunile variabile, luata cu valoarea caracteristica;
0,i= este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i
(i=2,3....m) luate cu valorile lor caracteristice avand valoarea 0,i= 0.7
In cazul in care actiunea variabila preodominanta este zapada atunci :
1.35 Gk , j  1.5Z k  1.05(Vk sauU k );
unde: Gk= este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea
caracteristica a actiunilor permanente;
Zk= valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea
caracteristica a incarcarii din zapada;
Vk= valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristica
a actiunilor vantului;
Uk= valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile „utile”)
calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii.

 Gruparea specială
G k, j 
  I AEk   2,i Qk ,i ;
unde: AEk= este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu
de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani in P100‐2005);
2,i= coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi;
I= coeficient de importanta a construcției
5. Natura terenului de fundare
Din foraje au fost prelevate probe de pământ netulburate şi tulburate, care au fost analizate
macroscopic şi corelate cu analizele de laborator (anexa 11). Pe baza acestora, stratigrafia
amplasamentului poate fi descrisă astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului din punctul de executie
al forajului):
 Sol vegetal, în grosime de 0,1 – 0,2 m;
 Umplutură neomogenă, formată din fragmente de materiale de constructii cu
liant argilos, nisip, pietriş, fragmente de mixturi asfaltice şi resturi vegetale
putrezite, până la adâncimea de 0,8 – 1,4 m;
 Urmează un pachet coeziv, în grosime de 1,6 – 2,2 m, reprezentat prin:
 PRAF ARGILOS/ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafeniu, plastic consistent, pe alocuri cu
oxizi de fier, concretiuni carbonatice alterate, resturi vegetale putrezite (până la
adâncimea de 1,7 – 2,2 m);
 PRAF NISIPOS ARGILOS, cenuşiu/ cafeniucenuşiu, plastic consistent, pe alocuri
cu oxizi de fier, resturi vegetale putrezite şi miros de baltă, saturat în forajele F1
şi F3 (până la adâncimea 2,3 – 2,8 m);
 ARGILĂ PRĂFOASĂ, cenuşie/ cafeniucenuşie, plastic consistentă, cu oxizi de fier
şi concretiuni carbonatice alterate, saturată în forajul F1 (strat neepuizat până la
adâncimea de investigare de 3,0 m în forajele F1 şi F2);
 NISIP FIN, cenuşiu, mediu îndesat, inundat (strat neepuizat până la adâncimea de
investigare de 3,0 m în forajul F3).

În foraje s‐a executat câte un test de forfecare directă folosind aparatul de forfecare

cu palete. Rezistenta la forfecare nedrenată (Su) obtinută în cadrul încercărilor (vezi
anexele 8 – 10) este:

Adâncimea fată de CTN (m) Rezistenta la forfecare – Su

(kPa)
1,30 (1,40) 61 – 105
La valorile de mai sus recomandăm adoptarea, în calcul, a unui coeficient de
sigurantă FS = 2 ÷ 5.

APA SUBTERANĂ
Apa subterană a fost atinsă numai în forajele F1 şi F3 la adâncimea de 1,4 m,
respectiv 2,2 m fată de cota terenului natural (CTN) din punctul de executie al forajelor,
acviferul fiind cu nivel liber, apa subterană sa stabilizat în foraje la aceiaşi adâncime de
1,4 – 2,2 m fată de CTN (NH1= 1,4 m; NH3= 2,2 m). Nivelul hidrostatic maxim absolut
poate fi indicat doar în urma unor studii hidrogeologice complexe, realizate pe baza
observatiilor asupra fluctuatiilor nivelului apei subterane, dea lungul unei perioade
îndelungate de timp. Totuşi, în perioade cu precipitatii extraordinare sunt de aşteptat
creşteri ale nivelului apei freatice cu până la 0,50 m fată de cele măsurate la data
cercetării.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Din datele prezentate mai sus, precum şi din cele culese cu ocazia lucrărilor de teren,
pot fi sintetizate următoarele particularităti ale amplasamentului prospectat:
Terenul nu este afectat de fenomene fizicomecanice care să pericliteze
stabilitatea constructiei proiectate.
Stratificatia interceptată în foraje este eterogenă, dedesubtul solului vegetal şi a
umpluturii, aflânduse pământuri de natură coezivă, în forajul F3 a fost interceptat şi un
strat nisipos, (până la adâncimea de 3,0 m).
Apa subterană a fost interceptată numai în forajele F1 şi F3 la adâncimea de 1,4 m,
respectiv 2,2 fată de CTN, acviferul fiind cu nivel liber NH1= 1,4 m; NH3= 2,2 m.

Lucrările de teren au pus în evidentă, în zona activă a viitoarei constructii, prezenta
unor pământuri cu o compresibilitate medie.
Adâncimea de fundare optimă pentru eventualele constructiile proiectate care vor fi
executate pe amplasament va fi aleasă de către proiectantul de rezistentă, în functie de
caracteristicile constructive şi functionale ale acestora.
Având în vedere caracteristicile terenului din zona activă a constructiilor care vor fi
amplasate în parc (alei, băncute, stâlpi de iluminat, etc. – vezi şi pct. 1.2.), pentru zona forajelor
F2 şi F3, putem aprecia ca fiind posibilă fundarea directă a acestora la o adâncime minimă de
0,90 m fată de CTN (Dfmin= 0,90 m); în această variantă, presiunea efectivă transmisă terenului
pe talpa de fundare nu trebuie să depăşească valoarea de pef=100 kPa. Terenul de fundare va fi
considerat depozitul de umplutură din topul succesiunii stratigrafice.
Pentru spatiul tehnic propus, zona forajului F1, adâncimea de fundare optimă va fi
aleasă de către proiectantul de rezistentă, în functie de caracteristicile constructive şi
functionale ale acestuia. Totuşi, pentru spatiul tehnic proiectat, recomandăm adoptarea
unei adâncimi minime de fundare de 2,50 m fată de CTN actual, din punctul de executie
al forajului (Dfmin= 2,50 m), pe stratul de argilă prăfoasă, cenuşie, plastic consistentă.
De asemenea, la proiectarea apatiului tehnic se va tine cont şi de caracteristicile zidului
de sprijin din apropiere, precum şi de influenta dintre cele două structuri vecine
(existentă şi propusă). Cercetarea conditiilor de fundare a zidului de sprijin nu a fost
inclusă în tema de proiectare care a stat la baza acestei documentatii.
Având în vedere adâncimea minimă de fundare recomandată pentru spatiul tehnic
propus şi nivelul apei freatice (vezi pct. 4.2.), în timpul executiei, pentru realizarea
săpăturilor pentru fundatii, nivelul hidrostatic va trebui coborât până sub nivelul
cotelor de fundare, prin epuismente. Din cauza naturii argiloase a terenului de fundare,
epuismentele pot fi directe.
În calculul terenului de fundare, pentru spatiul tehnic propus, pentru gruparea
fundamentală de încărcări (conform STAS 3300/285, anexa B), se recomandă adoptarea
unei presiuni conventionale de bază pconv = 200 kPa, valabilă pentru o latime a tălpii
fundatiei B = 1,0 m, şi o adâncime de fundare fată de nivelul terenului sistematizat Df =
2,0 m. Pentru a obtine presiunea conventională de calcul, se vor aplica corectiile de
lătime şi de adâncime (vezi STAS 3300/285, anexa B, pct. B.2), folosind coeficientii K1 =
0,05 respectiv K2 = 2.

Având în vedere nivelul freatic apreciat şi adâncimea minimă de fundare recomandată
sub adâncimea de înghet, pentru eventualele fundatii din beton, apreciem următoarele
clase de expunere ale acestuia în functie de actiunile datorate mediului înconjurător în
conformitate cu NE 0121:2007, tabelul 1a în functie de următoarele variante de
fundatii: X0 pentru beton simplu fără piese metalice înglobate, XC2 pentru fundatii din
beton armat sau precomprimat, respectiv XC2+XF1 pentru elevatiile fundatiilor.
Cu ocazia proiectării sistemelor rutiere/ aleilor, se vor avea în vedere următoarele:
Umplutura respectiv stratul de praf argilos recomandate pentru fundare sunt de tip P4,
iar argila prăfoasă de tip P5. Din punct de vedere al gradului de sensibilitate la înghet
acestea sunt foarte sensibile (conform STAS1709/290);
Amplasamentul este situat în zona cu tip climatic I (conform STAS1709/190);
Se va asigura compactarea pământurilor din patul sistemelor rutiere cu utilaje adecvate;
Pentru străzile şi aleile propuse se vor lua măsuri de stabilizare a patului acestora prin
regularizarea scurgerii apei provenite din precipitatiile de suprafată;
La umpluturile din pământuri omogene realizate şi compactate în mod organizat se
recomandă determinarea caracteristicilor de compactare pe tipul de teren din groapa
de împrumut (analize proctor).
Vor fi luate măsuri pentru asigurarea rezistentei sistemelor rutiere şi aleilor
la actiunea înghetului si dezghetului repetat, prin lucrări de drenaje corespunzătoare,
precum si prin folosirea unui substrat de materiale rezistente la înghet
Eventuale umpluturi locale sau alte pământuri slabe (de consistentă moale sau afânate)
se vor îndepărta, în trepte, la executie, urmând a se asigura încastrarea fundatiei cu
minim 0,2 m în terenul bun de fundare.
Pentru încadrarea terenului functie de rezistenta la săpare (Indicator de norme
de deviz TS/1981 ) pământurile se pot încadra astfel :
 săpătura manuală teren tare
 săpătura mecanică teren categoria II
Având în vedere planeitatea amplasamentului, stabilitatea terenului este
asigurată. Totuşi, lucrările de săpături, sprijiniri, umpluturi, eventual epuismente etc. se
vor executa cu respectarea normativelor în vigoare cu privire la aceste lucrări (C16983,
Ts etc.).

După realizarea săpăturilor pentru eventualele fundatii/ terasamente, înainte de
turnarea betonului, se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului
de fundare. Anuntul se va face cu minimum 5 zile înainte.
Deoarece pentru amplasarea constructiilor uşoare sa acceptat fundarea directă pe
depozitul de umplutură, se va acorda o atentie sporită urmăririi geotehnice a executiei.
În această documentatie sunt prezentate interpretări şi recomandări
profesionale. Ele sunt bazate partial pe evaluarea informatiilor de ordin tehnic, partial
pe alte documentatii geotehnice pentru amplasamente limitrofe şi partial pe experienta
noastră generală asupra conditiilor geotehnice din zonă. Trebuie retinut faptul că
forajele pot să nu reprezinte potentiale conditii nefavorabile de fundare, care pot apărea
între acestea. Dacă în timpul executiei sunt întâlnite conditii stratigrafice care diferă de
cele prezentate în această documentatie geotehnică, sau regimul de înăltime sau
structura constructiilor proiectate se schimbă, trebuie să fim imediat anuntati, în sensul
de a putea evalua efectele, dacă sunt, asupra comportării terenului de fundare şi implicit
ale noii structuri. Recomandările prezentate în această documentatie sunt aplicabile
doar acestui amplasament
6. Note de calcul
6.1 SPATIU TEHNIC
6.1.1 Calculul structurii
Structura de rezistență este formată din cadre de beton armat pe fundatii izolate tip bloc
si cuzinet legate prin intermediul unor grinzi de compensare (grinzi de fundare).Calculul
structurii s‐a realizat cu ajutorul programelor de calcul specializat(Robot Milenium, IdCon).

6.1.2 Fundaţii
Dimensiunile bazei fundației s‐au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu
respectarea prevederilor din STAS 3300/1‐85 şi STAS 3300/2‐85. Dimensiunile bazei fundației
s‐au ales astfel încât presiunile la contactul între fundație şi teren să aibă valori acceptabile,
pentru a se împiedica apariția unor stări limită care să perecliteze siguranța construcției şi/sau
exploatarea normală a construcției.
Conform STAS 3300/2‐85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenționale trebuie să se respecte condiția:
şi ,
în care :
‐ – presiunea medie verticală pe talpa fundației provenită din încărcările de calcul din
gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială
‐ ‐ presiunea convențională de calcul

S‐a ales soluția de fundare tip fundații independente bloc de fundare din beton simplu
C8/10 100x100x80 cm şi cuzinet din beton armat C16/20 de 60x60x60 cm. Armatura din
cuzinet a rezultat 8 bare din PC 52 Ø 16 şi etrieri din OB 37 Ø 8.
6.1.3.Calculul stâlpului 30x30 L=5,3 m
Încărcări
stâlp:
În urma calculelor efectuate cu programul Robot Milenium şi IdCon a rezultat armare cu
4bare Ф16 aria efectivă fiind de 8,04 şi armare transversală cu etrieri din OB37 Ф8 la 10
cm distanță în reazem şi 15 cm în câmp

Denumire Proiect: Spatiu tehnic Arad
Cod Proiect: 39161/2010
Proiectant: Ing. Ciobanu Constantin
Dimensionare Armatura M+N cunoscut

Element: Stalp 30x30
Date de intrare:

M = 68.09 kNm
N = 35.96 kN
b = 30 cm
h = 30 cm
Ra = 300 N/mmp
Rc = 10.625 N/mmp
a = 2.5 cm
n = 1
ζb = 0.55
p1 = 0.2 %
p = 0.7 %
Date intermediare:

ho = 27.5 cm
mb = 0.39875
x = 11.281568627451 mm

ζ = 0.0410238859180036
ζb ho = 151.25 mm
ea = 20 mm
eoc = 1913.49276974416 mm
Aacalcul = 757.522666666667 mmp
Aamin/lat = 180 mmp
Aatotalmin = 630 mmp
Date finale:

Aal = 7.57522666666667 cmp
Aatmin = 6.3 cmp
Aal efectiv = 8,042477 /ml
Reprezentand = 4d16
Fisier generat de IdCon

6.1.4.Calculul grinzii 30x40 L=5,65 m

6bare Ф16 aria efectivă fiind de 12,06 şi armare transversală cu etrieri din OB37 Ф8 la 10
cm distanță în reazem şi 15 cm în câmp
Dimensionare armatura sectiune dreptunghilara s.a

Element: Grinda 30x40
Date de intrare:

M = 90.06 kNm
Ra = 300 N/mmp
Rc = 12.5 N/mmp
b = 30 cm
h = 40 cm
a = 2.5 cm
ξ1 = 0.25
pmin = 0.45
Date intermediare:

ho = 37.5 cm
m = 0.170780444444444
ζ = 0.188557388898567
p = 0.785655787077363

Date finale:

Exact: Aa = 8.83862760462033 cmp
Aa efectiv = 12.0637157897848 cmp
Reprezentand = 6d16
6.1.4.Calculul grinzii 30x30 L=3,15 m


Dimensionare armatura sectiune dreptunghilara s.a

Element: Grinda 30x30
Date de intrare:

M = 30.15 kNm
Ra = 300 N/mmp
Rc = 12.5 N/mmp
b = 30 cm
h = 40 cm
a = 2.5 cm
ξ1 = 0.25
pmin = 0.45
Date intermediare:

ho = 37.5 cm
m = 0.0571733333333333
ζ = 0.0589084352023267
p = 0.245451813343028
Date finale:

Exact: Aa = 5.0625 cmp
Aa efectiv = 8.04247719318987 cmp
Reprezentand = 4d16

6.1.5.Calculul planseului 15 cm


Dimensionare Armatura

Element: planseu 15 cm grosime dimensionare calareti
Date de intrare:

M = 22.05 kNm
Ra = 300 N/mmp
Rc = 12.5 N/mmp
hpl = 15 cm
a = 1.5 cm
Date intermediare:

ho = 13.5 cm
m = 0.0967901234567901
ζ = 0.101991228836589 cm
p = 0.424963453485787 %
pmin = 0.1 %
Date finale:

Exact: Aa = 5.73700662205813 cm2
Aa efectiv = 6.28318530717959
Reprezentand = 8d10 /ml

Dimensionare Armatura

Element: planseu 15 cm grosime dimensionare armatura camp
Date de intrare:

M = 8.67 kNm
Ra = 300 N/mmp
Rc = 12.5 N/mmp
hpl = 15 cm
a = 1.5 cm
Date intermediare:

ho = 13.5 cm
m = 0.0380576131687243
ζ = 0.0388107503396892 cm
p = 0.161711459748705 %
pmin = 0.1 %
Date finale:

Exact: Aa = 2.18310470660752 cm2
Aa efectiv = 2.51327412287183
Reprezentand = 5d8 /ml

8 bare Ф10/ml pentru călăreți, respectiv 5 bare Ф8/ml pentru armare în câmp.
Intocmit Ing. Constantin Ciobanu

Breviar de Calcul Arad PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar de Calcul Arad PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Greutate Grosime Valori Valori de

1. Tencuială interioară 1900 0,02 38 1,35 51,30

3. Polistiren celular 20 0,1 3,0 1,35 2,7

4. Tencuială exterioară 2100 0,03 63,0 1,35 85,05

Greutate Grosime Valori Valori de

1. Tencuială interioară 1900 0,015 28,5 1,35 38,475

2. Zidărie cărămidă GV 1450 0,15 217,5 1,35 293,65

3. Tencuială interioară 1900 0,015 28,5 1,35 38,475

1. Tencuială tavan 1900 0,015 28,50 1,35 38,475

2. Planşeu beton armat 2500 0,13 325,0 1,35 438,75

3. Şapă de egalizare 2100 0,03 63,0 1,35 85,05

4. Barieră de vapori ‐ ‐ 12,5 1,35 16,875

5. Strat de pantă 720 0,08 57,6 1,35 77,76

6. Şapă de egalizare 2100 0,02 42,0 1,35 56,70

8. Izolație termică PEX 20 0,15 3,0 1,35 4,05

9. Şapă de egalizare 2100 0,02 42,0 1,35 56,70

10. Hidroizolație 3c+4b ‐ ‐ 17,5 1,35 23,625

12. Strat de uzură 2500 0,03 75,0 1,35 101,25

2. Planşeu beton armat 2500 0,15 375 1,35 506,25

3. Şapă mortar 2100 0,02 42,0 1,35 56,70

4. Placi mozaicate 2100 0,022 46,20 1,35 62,37

1. Gips carton 600 0,015 9,0

2. Vată minerală 100 0,045 4,50

3. OSB 900 0,02 18,0

4. Polistiren expandat 20 0,1 2,0

5. Caramida aparenta 1300 0.01 13,0

1.35 Gk , j  1.5Qk ,1  1.5 0,i Qk ,i ;

1.35 Gk , j  1.5Z k  1.05(Vk sauU k );

Adâncimea fată de CTN (m) Rezistenta la forfecare – Su

Aacalcul = 757.522666666667 mmp

Aa efectiv = 12.0637157897848 cmp

Aa efectiv = 8.04247719318987 cmp

S-ar putea să vă placă și