Prevederi de alcătuire - GRINDĂ proiectată pentru cadre cu noduri rigide participante în

Clase de ductilitate
Clasa minimă de beton

Secțiunea minimă și poziție

Lățimea efectivă de placă activă

Valori de proiectare ale eforturilor de

încovoiere

Momente de proiectare la extremitățile

grinzilor pentru calculul forțelor tăietoare

Secțiune de beton și eforturi de proiectare

Forță tăietoare
 Forță tăietoare

Categoria minimă de ductilitate a armăturii

din oțel

Asigurare ductilitate locală

Coeficient minim de armare longitudinală

Numărul minim de bare pe o latură

Distanţa maximă în secţiune dintre barele

consecutive aflate la colţul unui etrier sau
prinse de agrafe

Øsl,min

Condiții

Ancoraje și înnădiri

Lungime de ancoraj
Armare longitudinală

Ancoraj (lungime notate pentru DCH)

5·Øsl
 5·Øsl
5·Øsl
1,2·lbd 1,2·lbd

Armare transversală
Zonele critice

Coeficient minim de armare transversal al

etrierilor în dreptul zonelor critice

Øsw,min

Øsw (informativ pentru zonele dublu armate -

prevenirea flambajului barelor longitudinale
comprimate)

Distanța maximă transversală între brațele

verticale de etrieri și agrafe

Distanța maximă longitudinală între etrieri pe

zonele critice

Distanța maximă longitudinală între etrieri în

afara zonelor critice

Distanța maximă longitudinală între barele

înclinate

4·Øsw Condiție

Øsw
Forma etrierilor și agrafelor. Ancoraj
 Eforturi de proiectare

Clasa de ductilitate joasă (DCL)

Rezistența la încovoiere și la forță tăietoare

Alcătuire și armare
e cu noduri rigide participante în preluarea ac țiunii seismice (P100-1:2013+2019, SR EN 1992-1-1:2004+AC+NB)
Clasa de ductilitate înaltă (DCH) Clasa de ductilitate medie (DCM)
C20/25 C16/20
hw ≥ L0/16, bw ≥ 20cm, bw/hw ≥ 1/4
ew ≤ bc /3 NA
Grinzi care intră în stâlp de margine, beff=bc dacă nu există grinzi transversale în nod, daca exista grinzi
transversale beff=bc+2 hf

În cazul grinzilor care intră în stâlpii interiori beff = condiție (G4)+2 hf

∑MRd,b≥∑MEd,b
γRd=1.20 γRd=1.0
Mdb,i=γRd∙MRb,i∙min(1;∑MRc /∑MRb)

În zonele critice ale grinzilor, înclinarea diagonalei comprimate în modelul de grindă cu zăbrele se ia egală cu 45º

ζ=VEd,min / VEd,max, |VEd |max=max(|VEd,min|;|VEd,max|)

ζ≥-0.50, calculul şi armarea transversală se efectuează pe baza prevederilor specifice din SR EN 1992-1-1
ζ≤-0.50 și |VEd |max ≤ (2+ζ)∙bw∙d∙fctd calculul şi armarea transversală se efectuează pe baza
prevederilor specifice din SR EN 1992-1-1
 Aria de armătură înclinată
0.5∙|VEd |max ≤2∙Asi∙fyd∙sin⁡α

ζ≤-0.50 și |VEd |max >(2+ζ)∙bw∙d∙fctd, atunci:

B C

xu≤ 0.25∙d

ρsl ≥ 0.5∙fctm/fyk

s ≤ min {350mm; 0.75·d}

Ø14 Ø14
(1) Cel puţin un sfert din armătura maximă de la partea superioară a grinzilor se prevede continuă pe toată
lungimea grinzii.
(2) Cel puţin jumătate din secţiunea de armătură întinsă se prevede şi în zona comprimată a acestor sec țiuni.

Ancorarea armăturilor se va realiza în afara zonelor critice. De regulă, şi înnădirea armăturilor se recomandă să
se realizeze în afara zonelor critice. Este preferabil ca înnădirile prin suprapunere să nu fie plasate în zonele în
care armătura este solicitată la întreaga sa capacitate de rezistenţă.

Armături întinse 1,2·lbd+5·Øsl, iar armături comprimate Armături întinse și comprimate lbd, unde lbd e determinat
lbd, unde lbd e determinat conform SR EN 1992-1-1. conform SR EN 1992-1-1.

Diametrul armăturilor longitudinale care trec prin nodurile centrale grindă – stâlp se limitează superior la:

Øsl,max
Diametrul armăturilor longitudinale care trec prin nodurile de capăt (marginale) grindă – stâlp se limitează
superior la:

Øsl,max

În situaţia în care zona critică sub momente pozitive se formează la faţa nodului, armăturile de la partea
inferioară se ancorează în nod, la interiorul carcasei de armături a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea
vecină, dincolo de marginile zonei critice, într-o zonă cu valori mici ale eforturilor de proiectare.

lcr = 1.5hw lcr = hw

ρsw,min=(0.08∙(fck)0.5)/ fyk

Ø6

≥ Øsl,max/4

s ≤ min {350mm; 0.75·d}

s ≤ min {hw /4; 150 mm; 8·Øsl,min} s ≤ min {hw /4; 200 mm; 8·Øsl,min}

s ≤ min {hw /4; 300mm; 16·Øsl,min; 0.75·d} s ≤ min {hw /4; 350mm; 16·Øsl,min; 0.75·d}

sb ≤ min {350mm; 0.6·d}

În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de etrieri cel pu țin egală cu jumătate din cea din zona critică.

Se vor utiliza exclusiv etrieri închi și în zonele plastic poten țiale și dublu închi și pentru grinzile solicitate la
torsiune. Ciocurile (cârligele) etrierilor și agrafelor vor fi îndoite la 135 ⁰ și vor avea lungimea de minim 10·Ø sw.
Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare sunt cele obţinute din
calculul structural sub acţiunea forţelor seismice de proiectare.
Rezistenţa la încovoiere şi la forţa tăietoare se se determină în conformitate cu prevederile SR EN
1992-1-1.
Se aplică prevederile de alcătuire şi armare date în SR EN 1992-1-1.
1:2004+AC+NB)
Paragraf
G1
G2
G3

G4

G5

G6

G7

G8

G9

G10

G11

G12
G13

5.4.1(3) P100- 5.3.1(3) P100- ST_009_2011

G14
1/2013+2019) 1/2013+2019)

G15

G16

G17

9.2.2(8) SR EN 1992-1-
G18
1:2008+AC+NB

G19

G20

G21

G22

G23

G24
G25

G26

După Postelnicu (2012) - Proiectarea

G27 structurilor de beton armat în zone
seismice, vol. 2 (9.2.5.4)

G28

5.4.4.1.2(2) P100- 5.3.4.1.2(7) P100-

G29
1/2013+2019 1/2013+2019

Nu e prevăzut în
G30 codul de proiectare
P100-1

9.2.2(8) SR EN 1992-1-
G31
1:2008+AC+NB

5.4.4.1.2(2) P100- 5.3.4.1.2(7) P100-

G32
1/2013+2019 1/2013+2019

G33

G34

G35

G36
G37

G38

G39
 Prevederi de alcătuire - STÂLP participant
Clase de ductilitate
Clasa minimă de beton

Secțiunea minimă

Valori de proiectare ale eforturilor de încovoiere

Momente de proiectare la extremitățile stâlpilor pentru calculul

Secțiune de beton și forțelor tăietoare
eforturi de proiectare

Forța tăietoare

Categoria minimă de ductilitate a armăturii din oțel

Asigurare ductilitate locală

Procente armare longitudinală

Armare longitudinală
Numarul minim de bare pe o latură

Distanţa maximă în secţiune dintre barele consecutive aflate la

colţul unui etrier sau prinse de agrafe

Øsl,min
Zonele critice (zone plastic potențiale) de la baza stâlpilor de la
fiecare etaj
Pentru restul zonelor critice (zonelor plastic potențiale)
Condiție

Procent minim de armare transversal și coeficientul mecanic de

armare cu etrieri la baza stâlpilor, deasupra zonei teoretice de
încastrare
 Procent minim de armare transversal și coeficientul mecanic de
armare cu etrieri la baza stâlpilor, deasupra zonei teoretice de
încastrare

Procent minim de armare transversal și coeficientul mecanic de

armare cu etrieri pentru restul zonelor critice

Diametrul minim [informativ] de etrier

Armare transversală Diametrul minim de etrier în afara zonelor critice

Distanța maximă între etrieri la baza stâlpilor, deasupra zonei

teoretice de încastrare
Distanța maximă între etrieri pentru restul zonelor critice

Distanța maximă între etrieri în afara zonelor critice

Condiție

Armare transversală în afara zonelor critice

Condiție

Ancorarea armăturilor longitudinale

Ancorarea armăturilor transversale

Înnădirea armăturilor

Lungimea de suprapunere

Ancoraje și înnădiri
Ancoraje și înnădiri

Armături transversale în cazul barelor întinse

Armături transversale în cazul barelor comprimate

eri de alcătuire - STÂLP participant la preluarea eforturilor din cutremur (P100-1:2013+2019, SR EN 1992-1-1:2004+AC+N
Clasa de ductilitate înaltă (DCH) Clasa de ductilitate medie (DCM)
C20/25 C16/20
min{bc; hc} ≥ 300 mm
0,25 ≤ (bc/hc) ≤ 4
γRd=1.30 γRd=1.20
∑MRc ≥ γRd∙∑MRb
γRd=1.30, (1.20) γRd=1.0
Mdc,i=γRd∙MRc,i∙min(1,(∑MRb )/(∑MRc ))

Pentru determinarea for ței tăietoare de calcul se face ipoteza de mecanism: formare articula ție plastică în stâlp
la cele două extremități. Important, min(1;∑MRc /∑MRb)<1, în funcție de suprarezistența stâlpului, dar cel
mult:

0.769 1.00
Pentru verificarea stâlpilor la forţa tăietoare, înclinarea diagonalei comprimate faţă de axa stâlpului se ia egală
cu θ=45º

C B
νd ≤ 0.45, (max 0.55) νd≤0.50, (max 0.60)
1% ≤ ρ ≤ 4% 0.8% ≤ ρ ≤ 4%
3 3

200 mm [150 mm-EC8] 250 mm [200 mm-EC8]

Ø12
lcr ≥ max {1,5hc; 1,5bc ; lcl /6; 600 mm} lcr ≥ max {hc; bc; lcl /6; 450 mm}
lcr ≥ max {hc; lcl /6; 600 mm} -
Dacă lcl / hc<3, întreaga lungime a stâlpului se consideră zonă critică şi se va arma în c
ρw,min ≥ 0.5% ρw,min ≥ 0.35%
 ωwd,min ≥ 0,12 ωwd,min ≥ 0,08
pw,min ≥ 0.35% pw,min ≥ 0.25%
ωwd,min ≥ 0,08 ωwd,min ≥ 0,06
Øsw,min ≥ 0,4·Øsl,max·(fyd,sl/fyd,sw)0,5 ccc Øsw,min ≥ max {Ø6; Øsl,max/3} [practică]

Øsw,min ≥ max {Ø6; Øsl,max/4}

s ≤ min {b0 /3; h0 /3; 125 mm; 6·Øsl,min} s ≤ min {b0 /2; h0 /2; 175 mm; 8·Øsl,min}
s ≤ min {b0 /3; h0 /3; 125 mm; 7·Øsl,min} s ≤ 0,6·min {b0; h0; 300mm;

s ≤ min min {b0; h0; 300mm; 15·Øsl,min}

La primele două niveluri ale clădirilor cu peste 5 niveluri şi la

primul nivel în cazul clădirilor mai joase se vor prevedea la
NA
bază etrieri îndesiţi şi dincolo de zona critică pe o distanţă
egală cu jumătate din lungimea acesteia.

În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armătură transversală cel pu țin egală cu jumătate

Ancorarea armăturilor se va realiza în afara zonelor critice.

Dacă în situaţia de proiectare seismică forţa axială în stâlp este de întindere, lungimea de ancoraj stabilită conform SR EN
Armăturile transversale vor fi de tip etrier închis sau agrafă, dispuse astfel încât să asigure o bună confinare a miezului de beton.
10·Øsw și îndoite la 135⁰.
În zonele critice unde se a șteaptă deforma ții plastice semnificative, conform configura ției mecanismului de plastificare, nu sunt a
critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie evitată. Este preferabil ca înnădirile prin suprapunere să nu fie plasate în
sa capacitate de rezistenţă.
În zonele critice nu sunt admise îmbinări prin suprapuneri sudate.
Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin încercări efectuate în condi ții compatibile
clasele de ductilitate DCH și DCM, dispozitivele de cuplare mecanice trebuie să asigure curgerea barelor de armătură până la e
ciclic alternante, fără cedarea îmbinării.

Distanţa s dintre armăturile transversale în zone de suprapunere va fi cel pu țin

 Aria Ast a secţiunii unei ramuri a armăturii transversale în zona de înnădire va fi cel puţin

Prescripții conform SR EN 1992-1-1 și carte Proiectarea structurile din beton după SR EN 1992-1-1 (Kiss Z., 2008+2
longitudinale se va dispune o armătură în sens transversal pentru a prelua forţele de întindere ce apar pe direcţia pe
urmează: (1) dacă bara suprapusă este întinsă şi are diametrul mai mic decât <20 mm sau procentul armăturilor în
armătura transversală minimă prevăzându-se din alte motive (ex. armătura pentru preluarea forţei tăietoare, bare d
(2) Dacă diametrul barei este mai mare de φsl > 20 mm atunci armătura transversală trebuie să aibă o arie totală n
(ΣAsw ≥ 1,0Asl ) şi trebuie poziţionată între armătura longitudinală şi suprafaţa betonului în zonele de capăt a supra
armăturile longitudinale sunt suprapuse într-o secţiune şi distanţa între înnădirile adiacente a ≤10φ (fig. 5.13), se v
formă de U bine ancorate în corpul secţiunii. (4) Pe zonele în care jonctările sunt realizate prin suprapunerea barelo
mai mare de >14mm; pe lungimea suprapunerii sunt necesari minim 3 etrieri.
EN 1992-1-1:2004+AC+NB)
Clasa de ductilitate joasă (DCL) Paragraf
C12/15 S1
m S2

S3

γRd=1.00 S4

MRc ≥ γRd·MEd` S5

γRd =1.20, (1.0) S6

VEd = γRd·VEd` S7

Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare în pereţii structurali şi în

stâlpii structurilor în cadre, pentru clasa de ductilitate DCL, se iau
egale cu cele rezultate din calculul structural sub acţiunea forţelor
S8
seismice de proiectare cu excepţia primului nivel unde valoarea de
proiectare a forţei tăietoare se va lua cu 20% mai mare decât cea
rezultată din calculul structural.

Pentru verificarea stâlpilor la forţa tăietoare, 21º≤ θ ≤45º S9

B S10

NA S11

max {0.1·NEd/fyd; 0.4%} ≤ ρ ≤ 4% S12

2 S13

min{15·Øsl,min; bc; hc; 300 mm} S14

S15

lcr ≥ max {hc; bc} S16

- S17

zonă critică şi se va arma în consecinţă S18

ρw,min ≥ 0.3% S19

 ωwd,min ≥ 0,07 S20

pw,min ≥ 0.25% S21

ωwd,min ≥ 0,06 S22

Øsw,min ≥ max {Ø6; Øsl,max/4} S23 Nu e prevăzut în codul de proiectare P100-1

9.5.3.(1) SR EN
/4}
max S24
1992-1-1

s ≤ 0,6·min {b0; h0; 300mm; 15·Øsl,min} S25

≤ 0,6·min {b0; h0; 300mm; 15·Øsl,min} S26

9.5.3.(3) SR EN
; 15·Øsl,min} S27
1992-1-1

NA S28

lă cel pu țin egală cu jumătate din cea din zona critică. S29

afara zonelor critice. S30

coraj stabilită conform SR EN 1992-1-1 se măreşte cu 50%. Pentru stâlp S31

confinare a miezului de beton. Lungimea minimă a ciocurilor (cârligelor) va fi de
S32
5⁰.
mului de plastificare, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În restul zonelor
rapunere să nu fie plasate în zonele în care armătura este solicitată la întreaga S33
nţă.
rin suprapuneri sudate. S34

ctuate în condi ții compatibile cu clasa de ductilitate selectată. Pentru

barelor de armătură până la epuizarea capacită ții lor de deformare la solicitări S35
îmbinării.

S36

s ≤ min {h/4; 100mm} S37

 S38

1992-1-1 (Kiss Z., 2008+2010). În zonele de suprapunere a barelor

dere ce apar pe direcţia perpendiculară barelor înnădite după cum
u procentul armăturilor înnădite într-o secţiune este sub 25%, atunci
rea forţei tăietoare, bare de repartiţie) este considerată suficientă. carte Kiss
S39 (2008+2010) și
buie să aibă o arie totală nu mai mică decât aria unei bare înnădite SR EN 1992-1-1
în zonele de capăt a suprapunerii. (3) Dacă mai mult de 50% din
nte a ≤10φ (fig. 5.13), se vor utiliza etrieri sau armături transversale în
prin suprapunerea barelor dacă diametrul barelor longitudinale este
n codul de proiectare P100-1
 Prevederi de alcătuire - NOD grindă-stâlp proiectat pentru cadre cu noduri rigide part
1:2004+AC+NB)

Valoarea de proiectare a forţei tăietoare în nod se stabileşte

Valoarea de proiectare a corespunzător situaţiei plastificării grinzilor care intră în nod,
forței considerând cel mai defavorabil sens de acţiune seismică,
γRd=1.10 (DCH), 1.0 (DCM și DCL)

Forţa de compresiune înclinată dezvoltată după diagonala

nodului nu va depăşi rezistenţa la compresiune a betonului în
Rezistența nodului
prezenţa eforturilor transversale de întindere (DCH, DCM,
DCL)

 În nod se va prevedea suficientă armătură transversală

pentru a asigura integritatea acestuia după fisurarea înclinată.
În acest scop, armătura transversală, Ash este

Armarea nodurilor

Armătura longitudinală verticală Asv care trece prin nod,

incluzând armătura longitudinală intermediară a stâlpului
(situată între barele de la colțuri) va fi:
Condiție
ntru cadre cu noduri rigide participante la ac țiuni seismice (P100-1:2013+2019, SR EN 1992-1-
1:2004+AC+NB)
pentru toate nodurile
(cu excepția celor de
capăt)

pentru noduri de capăt

pentru toate nodurile

(cu excepția celor de
capăt)

pentru noduri de capăt

Vjhd forţa tăietoare de proiectare în nod conform (N1, N2); b j lăţimea de proiectare a nodului.

pentru toate nodurile

(cu excepția celor de
capăt)

pentru noduri de capăt

Observație relații de νd corespunde forţei axiale a stâlpului inferior. Dacă nu există grinzi care intră în nod
calcul pe direcție transversală, atunci în ecua țiile N5 și N6 coeficientul 0,8 se măre ște la 1.

Etrierii orizontali calculaţi cu N5 şi N6 se vor distribui uniform pe înălţimea nodului.

În cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele îndoite ale armăturilor
longitudinale din grindă.

În DCH, DCM și DCL, armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât

Dispunerea armăturii armătura transversală îndesită din zonele critice ale stâlpului, cu excep ția de la N10.

În DCM și DCL, dacă în nod intră grinzi pe toate cele 4 laturi şi lăţimea acestora
este cel puţin egală cu 3/4 din lăţimea stâlpului paralelă cu secţiunea transversală a
grinzii, distanţa între etrierii orizontali se poate dubla faţă de valoarea prevăzută la
N9, fără însă a depăşi 150 mm.

Relație de calcul pentru

DCH
 Trebuie prevăzută cel puţin o bară verticală intermediară (între barele de la colţurile
DCH, DCM
stâlpului) pe fiecare latură a nodului.
Paragraf

N1

N2

N3

N4

N5

N6

N7

N8

N9

N10

N9
N10
 Prevederi de alcătuire - PERETE structural din beton armat participant la ac țiuni seismice (P100-1:2013+2019, CR 2-1-1.1:2013, SR EN 1992-1-1:2004+AC+NB)

Clase de ductilitate Clasa de ductilitate înaltă (DCH) Clasa de ductilitate medie (DCM) Clasa de ductilitate joasă (DCL) Paragraf

Clasa minimă de beton C20/25 C16/20 P1

Secțiunea minimă a
inimii bwo≥max {150 mm, hs /20} P2

Grosimea necesară a peretelui structural și oportunitatea prevederii de bulbi sau tălpi la capetele libere reies din condi ția:
Necesitatea prevederii
de bulbi sau tălpi,
considerând
P3
ξmax = 0,1·(Ω+2) 0,135·(Ω+2) NA
Îndeplinirea condi ției P3 asigură în cazurile curente satisfacerea condi țiilor de ductilitate locală ale pere ților, care trebuie însă verificate explicit în toate
Observație
situațiile.
În zona critică a pereților, în situa ția când înăl țimea xu a zonei comprimate depă șește cea mai mică dintre valorile 5·bwo (bwo - grosimea peretelui) și
0,4·lw (lw - lungimea peretelui), este necesară verificarea pentru evitarea pierderii stabilită ții.
Secțiune de beton Asemenea verificări sunt necesare și la extremită țile tălpilor, dacă înăl țimea zonei comprimate xu ≥ 2bf (bf - grosimea tălpii), în porțiunile care
Verificare necesitate depășesc dimensiunile 4·bf de fiecare parte a inimii.
bulbi sau tălpi în zona
În cazurile curente, se admite că este împiedicată pierderea stabilită ții peretelui dacă în zonele men ționate este îndeplinită condi ția (h s - înălțimea de
critică (7.5.1 și 7.5.2 P4
nivel):
CR2-1-1.1)

Observație În caz contrar, extremitățile respective ale pere ților trebuie întărite cu bulbi.
În cazul în care talpa este constituită dintr-un bulb lf,eff = bw. P5

Secţiunile de calcul În cazul pereţilor structurali a căror secţiune prezintă tălpi la una sau ambele extremităţi lf,eff = bwo + Δlf,l + Δlf,r unde Δlf ≤ distanţa pâna la primul gol.
(active) ale pereţilor
structurali. P6

În cazul structurilor cu pereţi, eforturile rezultate din calculul structural sub forţa seismică de
proiectare (momentele încovoietoare şi, în consecinţă, forţele tăietoare) se pot redistribui între
elementele verticale ale structurii în limita a 30%, iar între elementele orizontale în limita a 20%,
NA P7
pe baza capacităţii înalte de deformare plastică realizată prin aplicarea măsurilor prevăzute în Cod
(CR 2-1-1.1/2013). În urma redistribuţiei, valorile însumate ale eforturilor nu trebuie să fie inferioare
celor obţinute din calculul structural sub forţele seismice de proiectare.
 zona curentă (zona B = zona de comportare elastică) În cazul structurilor proiectate pentru clasa de
ductilitate DCL, valorile de proiectare ale
momentelor încovoietoare sunt cele ob ținute din
calculul pentru combinația de ac țiuni care include
acțiunea seismică.

P8

Valori de proiectare
ale eforturilor de
încovoiere

kM=1.30 kM=1.15 kM=1.0 P9

pereți necuplați
NA P10

pereti cuplați

Eforturi de proiectare

NA P11

În cazul structurilor proiectate pentru clasa de

ductilitate DCL, valorile de proiectare ale for țelor
tăietoare sunt obținute din calculul pentru
kV=1.20 kV=1.00 P12
combinația de acțiuni care include ac țiunea
seismică.

La primele două niveluri ale construc ției, for ța

Forța tăietoare tăietoare de proiectare se va lua cu 20% mai
γRd=1.20 γRd=1.10 mare decât cea furnizată de calculul structurii. P13
 Forța tăietoare

și se aplică limitarea:
P14

Verificarea inimii
secţiunii de beton în VEd ≤ 0.15∙bwo∙lw∙fcd VEd ≤ 0.18∙bwo∙lw∙fcd
Zona A, VEd ≤ VRd,max ≈ 0.24∙bwo∙lw∙fcd P15

respectiv în Zona B
Forța axială
Categoria minimă de
ductilitate a armăturilor
din oțel
În zona B se consideră capacitatea betonului cu 20% mai mare decât în zona A.
Forţele axiale de proiectare din pereţi, NEd, se stabilesc pe baza echilibrului peretelui în starea de mecanism cinematic de plastificare. În cazul
frecvent în care mecanismul implică plastificarea grinzilor de cuplare, valorile forţelor tăietoare din grinzi, considerate la evaluarea forţelor NEd, P16
corespund momentelor capabile ale grinzilor reduse cu 15%, (vezi paragraf (P11)).
C B P17

Zonele critice P18

Asigurare ductilitate
ξu=xu/lw≤ξmax P19
locală
ξmax≤0,10∙(Ω + 2) ξmax≤0,135∙(Ω + 2) NA P20

În cazul în care la extremitatea sec țiunii se prevăd bulbi, grosimea bulbului va fi cel puţin 250 mm sau hs/10, iar lungimea lui va fi cel puţin egală cu
Condiții de ductilitate max(bw0; 0.10 lw). În zona critică a pereţilor, în situaţia când înălţimea xu a zonei comprimate depăşeşte cea mai mică dintre valorile 5bwo şi 0,4lw P21
este necesară verificarea pentru evitarea pierderii stabilităţii. Asemenea verificări sunt necesare şi la extremităţile tălpilor, dacă înălţimea zonei
comprimate xu ≥ 2bf, în porţiunile care depăşesc dimensiunile 4bf de fiecare parte a inimii.

În cazurile curente, se admite că este împiedicată pierderea stabilităţii peretelui fără bulbi, respectiv, sau cu tălpi, dacă în zonele menţionate este
Condiție
îndeplinită condiţia:

bw0≥max(150mm; hs/15) sau P22

bw0≥hs/10 sau bf≥hs/15 bw0≥hs/12 sau bf≥hs/15 bf≥max(200mm; hs/15) [CR 2.1.1-1:2006] &
[Kiss, 2008+2010]
Armarea transversală la capetele secţiunilor în zonele critice (talpă, bulb):
dbw ≥max{dbL/3; 6mm}, sbw≤{125mm; dbw ≥max{dbL/4; 6mm}, sbw≤{150mm; dbw ≥max{dbL/4; 6mm}, P23
8dbL} 10dbL} sbw≤{250mm; 15dbL}
În zonele de la extremitățile secțiunilor pere ților structurali, pentru sec țiuni prevăzute cu bulbi și tălpi, cât și pentru sec țiuni lamelare, armarea se
Observație realizează cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor. P24

Bare verticale pe inimă

dbL,min Ø10/250 P25

ag > 0.15g; ag ≤ 0.15g ag ≤ 0.10g

Bare verticale zona A P26
0.30%(0.25%); 0.25% 0.20%
ag > 0.15g; ag ≤ 0.15g ag ≤ 0.10g
Bare verticale zona B P27
0.25%; 0.20% 0.20%
Armare pe inima
peretelui
 Armare pe inima Bare orizontale pe
peretelui inimă dbL,min Ø8/350 P28

ag > 0.15g; ag ≤ 0.15g ag ≤ 0.10g

Bare orizontale zona A P29
0.25%(0.20%); 0.20% 0.20%
ag > 0.15g; ag ≤ 0.15g ag ≤ 0.10g
Bare orizontale zona B P30
0.20%; 0.20% 0.20%
Armătură de montaj 4 agr. Ø6/mp, dacă dbL,max≤10mm și 6 agr. Ø6/mp, dacă dbL,max>10mm P31

Armarea orizontală minimă prevăzută în zona A se va prevedea pe încă un etaj deasupra

Condiție P32
acestei zone la clădiri cu 5 – 9 niveluri şi pe încă două la clădiri mai înalte
Bare verticale in bulbi
dbL,min Ø12 P33

Bare verticale in bulbi ag > 0.15g; ag ≤ 0.15g ag ≤ 0.10g

P34
pe zona A ωv=0.15; ωv=0.12 ωv=0.10
Bare verticale in bulbi ag > 0.15g; ag ≤ 0.15g ag ≤ 0.10g
P35
pe zona B ωv=0.12; ωv=0.10 ωv=0.10
Armare în bulbi
Coeficient minim de
armare cu etrieri ρw,min=(0.08∙(fck)0.5)/ fyk P35

Etrieri în bulbi dbw,min dbw ≥max{dbL/3; 6mm} dbw ≥max{dbL/4; 6mm} dbw ≥max{dbL/4; 6mm} P36

In Zona A sw sw≤{125mm; 8dbL} sw≤{150mm; 10dbL} P37

sw≤{250mm; 15dbL}
In Zona B sw sw≤{200mm; 10dbL} sw≤{200mm; 12dbL} P38

(1) În zonele critice unde se a șteaptă deforma ții plastice semnificative, conform configura ției mecanismului de plastificare, nu sunt admise înnădiri prin
suprapunere. În restul zonelor critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie evitată. Excep ție fac armăturile verticale din inima pere ților de
beton care pot fi îmbinate prin suprapunere.
Condiție înnădire
armături
(2) În zonele critice nu sunt admise îmbinări prin suprapuneri sudate. P39
(3) Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin încercări efectuate în condi ții compatibile cu clasa de ductilitate
selectată. Pentru clasele de ductilitate DCH și DCM, dispozitivele de cuplare mecanice trebuie să asigure curgerea barelor de armătură până la
epuizarea capacității lor de deformare la solicitări ciclic alternante, fără cedarea îmbinării.

Distanţa s dintre armăturile transversale în zone

Suprapunere bare
45dbL de suprapunere s ≤ min {h/4; 100mm}. Pentru P40
verticale pe inimă
cazurile curente: vezi paragraf (P28...P32)

Suprapunere bare
verticale pe inimă zona 50dbL 45dbL P41
A
Fără valori orientative. Mod unic de determinare
Suprapunere bare lungime de suprapunere: conform P100-1, SR
verticale pe inimă zona 40dbL 35dbL EN 1992-1-1 și Anexa națională (paragraf P40). P42
B

Ancoraj și înnădiri Suprapunere bare

orizontale pe inimă 50dbT 40dbT P43
Ancoraj și înnădiri

(1) Înnădirea în zona A a barelor verticale principale situate la extremită țile sec țiunii pere ților va fi de regulă evitată. Dacă nu se poate evita înnădirea
în zona A, se recomandă ca aceasta să se realizeze prin sudură de tip cap la cap sau prin cuplaje mecanice, omologate prin încercări corepunzătoare
în condiții compatibile cu clasa de ductilitate aleasă, conform legisla ției în vigoare.
(2) Înnădirea prin sudură a barelor suprapuse este interzisă.
(3) Barele verticale se vor executa fără cârlige/ciocuri.
Excepții (4) În cazul în care se aplic totu și înnădiri prin suprapunere, lungimile de înnădire se calculează conform pct. 5.7.3 din P 100-1. P44
Notă: Înnădirea prin suprapunere pe lungimi sporite a barelor verticale principale împiedică local dezvoltarea deforma țiilor plastice ale armăturilor și
afectează comportarea de „articula ție plastică”. În asemenea situa ții, măsurile de armare transversală specifice zonei A trebuie prelungite pe verticală
cu încă 30% din lungimea zonei critice.

Lungimile de ancorare
lbd zona A 1.30∙lbd 1.20∙lbd 1.00∙lbd P45

Lungimile de ancorare
P46
lbd zona B

Suprapunere bare
verticale în bulbi
Se aplică paragraful 5.7.3.(1)...(6), P100-1-2013 P47
După Postelnicu (2012) - Proiectarea structurilor de beton armat în zone seismice, vol. 2 (7.3)
5.2.3.3.2 (6) P100-1/2013+2019
ol. 2 (7.3)