Specificatii Tehnice CANALIZARE IASI

UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
INSTRUM MENTE STRUCTU URALE 2007-2013
ATOR: S.C C. APAVITAL S.A. . Iai ANGAJA
CL3 - MODE ERNIZA AREA R RETEL LEI DE CANA ALIZAR RE IN MUNIC CIPIUL L IASI (C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE)
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, , Capit tol A1, Seciu unea 1, SCO OPUL L LUCRA ARILOR R 2011
ELABORAT TOR: SC EP PTISA ROMA ANIA SRL
CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Volumul 2 Capitol A1: Cerinte specifice Sectiunea 1: Scopul lucrarilor
Cuprins Sectiunea 1
1. INTRODUCERE................................................................................................................................................. 1 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 2. GENERALITATI...............................................................................................................................................1 GENERALITATIDESPRECONDUCTE............................................................................................................... 1 GENERALITATIDESPRELUCRARILEELECTRICE................................................................................................ 1 REABILITAREASIPROTECTIACONSTRUCTIILOREXISTENTE............................................................................ 1 PROIECTULANTREPRENORULUI.................................................................................................................... 1 MASURIDEDIMINUAREAIMPACTULUIASUPRAMEDIULUIPEDURATAEXECUTIEILUCRARILOR...................1
ORGANIZAREADESANTIER,ASIGURAREACONDITIILORDETRAISIALTESERVICII............................................ 1 2.1. 2.2. ORGANIZAREADESANTIER............................................................................................................................ 1 ASIGURAREACONDITIILORDETRAIPENTRUPERSONALULCONSTRUCTORULUI............................................1
3.
LUCRARIDEMODERNIZAREACANALIZARII..................................................................................................... 1 3.1. REABILITARECANALIZARE.....................................................................................................................................1 3.1.1. Reabilitarereteadecanalizare.............................................................................................................. 1 3.1.2. Reabilitaresubtraversarerau................................................................................................................ 1

3.1.2.1 3.1.2.2 SubtraversarerauBahlui......................................................................................................................................1 SubtraversareparauCiric.....................................................................................................................................1
3.2. CAMERADEVERSOR............................................................................................................................................1 3.3. MODERNIZARECAMERASICASETAPODSF.IOAN...................................................................................................... 1 3.3.1. CameradeImpreunare......................................................................................................................... 1 3.3.2. ModernizareCaseta.............................................................................................................................. 1 3.3.3. ConductaByPass..................................................................................................................................1 3.4. ALTENECESITATI................................................................................................................................................1 3.4.1. Strazilesicailedeacces........................................................................................................................ 1
3.4.1.1 3.4.1.2 Drumurideacces ..................................................................................................................................................1 Strazilepanalalimiteleamplasamentuluilucrrilor............................................................................................ 1
3.4.2.
Instruireapentrupersonaluloperatorului............................................................................................. 1
2 A1 - 1 - 2
IMPORTANT :
1. Prin depunerea unei oferte, ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si speciale care guverneaza acest contract ca singura baza a acestei proceduri de atribuire, indiferent care sunt conditiile proprii ofertantului. 2. Ofertantii au obligatia de a analiza cu atentie Documentatia de Atribuire si de a pregati oferta conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si specificatiilor tehnice continute in aceasta Documentatie nclusiv Clarificrile i alte documente emise de Autoritatea Contractanta pe parcursul procedurii. 3. Esecul de a depune o oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul prevazut va conduce la respingerea ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a unei rezerve in oferta sau presupunere cu privire la cerinele din Documentatia de Atribuire. 4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregtirea i depunerea ofertei nu va fi rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de ctre operatorul economic ofertant, indiferent de rezultatul procedurii. 5. Constructorul are obligatia de a asigura accesul liber pe santier al reprezentatilor O.I. si A.M.
2 A1 - 1 - 3
1. INTRODUCERE
1.1. GENERALITATI In aceasta sectiune sunt tratate lucrarile ce vor fi realizate in cadrul acestui contract, asa cum sunt prezentate in Planse desenate (volumul 2 Capitol B din Documentaia de Atribuire) si asa cum sunt detaliate in sectiunile volumului 2 Capitol A1. Scopul acestor lucrari nu este limitat la activitatile descrise in acest volum, ci vor include si orice alte activitati necesare pentru atingerea scopului lucrarilor descrise aici. Scopul lucrarilor: Modernizarea retelei de canalizare din municipiul Iasi. 1. ntocmirea proiectului procesului tehnologic si al constructiilor 2. Obinerea tuturor avizelor i autorizaiilor necesare de la toate autoritile naionale a cror legislaie impune acest lucru i pentru toate fazele de derulare a contractului: ntocmirea Proiectului Tehnic (inclusiv aprobarea fazelor determinante ale lucrrilor de ctre Inspectoratul de Stat n Construcii) 3. Execuia lucrrilor i punerea lor n funciune. 4. Perioada de notificare a defectiunilor este de 1 an. Pe toata perioada de notificare a defectiunilor, Antreprenorul va avea in vedere mentinerea de personal (1 sau 2 specialisti) cu prezenta discontinua, care sa monitorizeze performantele operationale ale lucrarilor cu respectarea plafoanelor maxime din garantiile privind costurile de operare, asigurand training si asistenta operationala pentru personalul Angajatorului. Proiectele lucrrilor de reabilitare vor fi bazate pe datele existente in Volumul 2 Capitol B: Planse desenate si Volum 2 Capitol C: Copii ale sectiunilor relevante din Studiul de Fezabilitate. Aceste date sunt oferite doar spre informare, si Antreprenorul va fi responsabil pe deplin pentru proiectare, indiferent de informatiile oferite in Volumul 2 Capitolul C. Costurile aferente obinerii aprobrilor necesare: Costurile aferente obinerii tuturor avizelor, autorizaiilor i a altor taxe legale menionate la punctul 2, vor fi suportate de ctre Antreprenor. Prin exceptie, costurile aferente verificrii tehnice i de calitate a proiectului tehnic ntocmit de Antreprenor n conformitate cu Legea 10/1995, taxa aferent Autorizaiei de construire, taxele ctre Inspecia de stat n Construcii i Casa Social a Constructorilor vor fi suportate de ctre Angajator. Pentru usurin, lucrarile (n consecin si listele de preturi date in Volumul 3 Sectiunea 3) au fost ncadrate pe sectiuni, in functie de componentele ce trebuie reabilitate sau construite in cadrul acestui Contract. 1.2. GENERALITATI DESPRE CONDUCTE Conductele de legatur dintre obiectele proiectului (structuri) se vor nlocui n totalitate. Noile conducte vor trebui sa fie din constituite din unul sau mai multe din urmtoarele materiale: beton armat sau PAFSIN.. Antreprenorul poate considera adecvata folosirea unui alt fel de material pentru conductele diferitelor parti ale lucrarii. Alegerea trebuie sa fie bine justificata in functie de diametrul conductei, de adancimea la care este pozata conducta si de proprietatile mecanice si chimice ale solului. In locatiile unde conductele pot fi expuse la inghet, va fi prevazuta ca parte a lucrarilor o protectie corespunzatoare impotriva inghetului. Costul acestei protectii va fi inclus in pretul conductei, fr a fi platit separat.
2 A1 - 1 - 4
1.3. GENERALITATI DESPRE LUCRARILE ELECTRICE In general, lucrarile electrice pentru alimentarea cu energie, automatizarea si actionarea diverselor componente stucturale nu sunt mentionate separat, dar fac parte componenta a fiecarei sectiuni, fie ca sunt listate sau nu. Va fi responsabilitatea Antreprenorului sa defineasca furnitura sistemelor electrice ale statiei in asa fel incat sa corespunda Specificatiilor tehnice. Lucrarile electrice care nu sunt cuprinse intr-o sectiune anume sunt listate intr-o sectiune separata. Toate lucrarile electrice se vor efectua in conformitate cu specificatiile si standardele, codurile si normativele romanesti in vigoare. 1.4. REABILITAREA SI PROTECTIA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE Oriunde este mentionat in aceasta sectiune,"Reabilitarea si protectia constructiilor existente" va include urmatoarele lucrari, acolo unde se aplica: - Toate lucrarile de terasament; - Toate lucrarile civile, inclusiv conservarea, repararea si reconditionarea structurilor de beton armat, zidrie, hidroizolarea in interior si exterior; - Inlocuirea tuturor conductelor aferente, inclusiv toate robinetele si armaturile; - Toate lucrarile de arhitectura si finisaje, daca este cazul, incluzand tencuirea, placarea, zugravirea, lucrari de dulgherie, construcia de arpante noi la cldirile noi i existente, nlocuirea instalaiilor electrice si sanitare ori alte lucrari stabilite de Inginer; - Toate lucrarile de confectii metalice, cum ar fi mna curenta, scari acces, tmplarie, capace de camine, trape de acces si altele. Confectiile metalice vor fi curatate prin sablare si izolate anticoroziv, iar partile mult afectate vor fi nlocuite (aceast msur poate fi stabilit i n timpul derulrii lucrrilor i de Inginer); - Refacerea suprafetelor. Totul va fi n concordan cu proiectul aprobat al Antreprenorului si metodele stabilite precum si standardele si Codul de Practica n domeniu in vigoare. 1.5. PROIECTUL ANTREPRENORULUI Toate informatiile existente in documentatie (desene, studii anterioare, etc) sunt pentru informarea ofertantilor si indica numai proiectul de conceptie propus. Constructorul va pregati proiectul necesar, inclusiv calculele si detaliile de executie, manualele de operare, conform cu Volumul 2 Capitol A1 - Cerintele Specifice. Proiectul depus pentru aprobare, va fi verificat conform cerintelor Legii 10 privind calitatea in constructii. Proiectul Antreprenorul va cuprinde (fr a se limita la): 1. Studii de teren topografice si geotehnice i de oricare natur impun prevederile legale, aferente tuturor lucrarilor propuse; 2. Proiectul de executie al lucrrilor de reabilitare si executie: - deviere trasee canalizarea existenta pentru lucrarile de pozare a conductelor noi din cadrul lucrarilor de reabilitare; - trasee noi in masura in care cele existente nu mai pot fi utilizate; - proiectarea si executia oricaror alte obiecte de care depinde buna functionare a retelei de canalizare; - executie camere deversor noi intre colectoarele existente;
2 A1 - 1 - 5
- reabilitare subtraversare parau Ciric; - reabilitare subtraversare rau Bahlui; - reabilitare Camera Impreunare si Caseta canalizare; - executie conducta by-pass DN 3000, cu caracter provizoriu, pe timpul executiei lucrarilor la caseta canalizare; - realizare legaturi intre conductele si caminele existente, si lucrarile hidrotehnice noi. Proiectul de executie va cuprinde pentru toate lucrarile noi sau reabilitate detaliile de executie pentru structuri, instalatii hidraulice, instalatii mecanice, instalatii electrice si automatizari, proiectul de organizare de antier, avizele i documentaia tehnic pentru obinerea autorizaiei de construire; In cazul in care se vor adopta trasee noi, Anteprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului studiu de traseu corelat cu situatia celorlalti detinatori de ultilitati din zona. 3. Calculul hidraulic al tronsoanelor reabilitate si propuse. 1.6. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PE DURATA EXECUTIEI LUCRARILOR Antreprenorul va elabora si implementa un plan de masuri menite sa diminueze impactul asupra mediului a activitatilor de executie a lucrarilor prevazute in acest contract. Planul de masuri va include si lista de masuri descrise in acest paragraf, aceasta lista nefiind limitativa. Masuri de diminuare a impactului pentru factorul SOL
Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate depozitarii de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitarii deseurilor vor fi impermeabilizate in prealabil se vor folosi: folie de polietilena, platforme de beton existente, dar si containere de mare capacitate pentru depozitarea de materiale de constructii si de deseuri din constructii si demolari; Se va asigura organizarea functionala a incintelor organizarilor de santier, astfel incat desfasurarea activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific (depozitare, spatii manevra etc.); Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei; Constructorul va aplica proceduri si va asigura implementarea masurilor de protectie a solului impotriva eventualelor contaminari accidentale.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul APA
Deseurile solide, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa in cursurile de apa. Se recomanda colectarea selectiva a acestora si evacuarea de pe amplasament in vederea valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
Gestionarea deseurilor generate pe amplasament in perioada de executie In etapa de constructie vor rezulta cantitati semnificative de deseuri comparativ cu etapa de exploatare, in special in timpul lucrarilor de dezafectare si de inlocuire a conductelor existente. Vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:
2 A1 - 1 - 6
deseuri cu componente vegetale rezultate din defrisarea arborilor si arbustilor de pe traseul conductelor; spartura de asfalt; pamant de excavatie excedentar; deseuri rezultate din demolarea si reabilitarea constructiilor: deseuri lemn, deseuri zidarie, beton etc.
In planul de managementul mediului pe durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va include si un plan complet de gestionare a deseurilor, care va contine:

inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de periculozitate; evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de deseuri solide, in special a tipurilor de deseuri periculoase sau toxice; determinarea modalitatii si a responsabililor pentru implementarea masurilor de gestionare a deseurilor. Eventualele deseuri impurificate de lubrifianti si alte substante contaminante vor fi curatate inainte de a fi predate unor firme autorizate in vederea reciclarii/valorificarii. Depozitarea deseurilor se va face in spatii autorizate pentru aceasta. Pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat posibil ca material de umplutura. Solul contaminat va fi considerat deseu si va fi inlaturat in consecinta, la un depozit de deseuri periculoase. Surplusul de pamant va fi depozitat in spatii aprobate de primarie. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi redistribuit dupa reumplerea santurilor. Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza numai pe folii de plastic rezistente, astfel incat sa se reduca riscul poluarii solurilor si a apei freatice. Antreprenorul va asigura degajarea de orice resturi de materiale de constructie sau deseuri de pe traseul lucrarilor, la sfarsitul acestora si refacerea atenta a tuturor zonelor verzi afectate pe parcursul lucrarilor.
Vor fi incluse, de asemenea, urmatoarele masuri fr a se limita la:

2 A1 - 1 - 7
2. ORGANIZAREA DE SANTIER, ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI SI ALTE SERVICII
Organizarea de santier va fi cuprinsa ca valoare in cadrul Centralizatorului preturilor din Volumul 3 Sectiunea 3. Contractantul va fi responsabil de intocmirea POE (proiectul pentru organizarea de santier) si de autorizarea lui. Plata organizarii de santier se face pe baza situatiilor justificative de lucrari executate pentru Organizarea de santier in cadrul Proiectului. Cerintele listate in acest paragraf vor fi asigurate separat de catre Antreprenor, pentru fiecare locaie. 2.1. ORGANIZAREA DE SANTIER Mobilizarea, incluzand aprovizionarea, mobilarea, serviciile, transportul, montarea, intretinerea si suplimentarea daca este necesara si mutarea temporara a instalatiilor, echipamentelor, vehiculelor si schelelor ale intregului echipament de constructie, al echipamentului auxiliar, al materialelor, personalului si instrumentelor de lucru, toate instalatiile temporare sau permanente, atelierele, birouri, laboratoarele, magaziile, constructia de case, a cantinelor, primul ajutor, garduri, accesul temporar pentru anumite drumuri i pentru cile de acces temporare i permanente la campurile de puturi si toate celelalte facilitati cerute de personalul Antreprenorului sau in legatura cu construirea de lucrari si pentru indeplinirea obligatiilor Antreprenorului. Totul va fi in concordanta cu cap. 1 din volumul 2, Capitol A2, Sectiunea 1. Antreprenorul va fi responsabil pentru ingrijirea si mentinerea facilitatilor de santier in buna conditie de functionare iar la cererea Inginerului va executa prompt reparatii si imbunatatiri. El va mentine santierul curat si va avea grija sa nu existe ochiuri de apa stagnanta sau noroi. Costurile pentru mentinerea curateniei, incalzire, iluminat i oricare alte utiliti, securizarea biroului si documentelor la santier vor fi suportate de Antreprenor in costul Contractului de lucrari ca parte a acestei cheltuieli. 2.2. ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI PENTRU PERSONALUL CONSTRUCTORULUI Constructorul va oferi cazare si masa personalului propriu si angajatilor pentru munca in constructii. In cazul in care va fi necesara construirea de locuinte, problema va fi rezolvata conform practicii locale si a legislatiei aplicabile, precum si a altor reguli, incluzand controlul autoritatilor privind munca si a altor reguli. Antreprenorul va fi responsabil pentru obtinerea suprafetelor necesare construirii de locuinte socotite eventual necesare. Nici un element separat nu va fi trecut in lista de preturi pentru locuintele personalului, costul acestora fiind inclus in pretul diferitelor articole din Contract.
2 A1 - 1 - 8
3. LUCRARI DE MODERNIZARE A CANALIZARII
3.1. REABILITARE CANALIZARE

3.1.1.
Reabilitare retea de canalizare
Municipiul Iai are, la ora actual, circa 365.000 de locuitori, fiind un puternic centru industrial i universitar, amplasat n apropierea raului Prut, pe cursul raului Bahlui. Zonele vechi ale oraului sunt situate pe dealurile vecine, parial mpdurite, cu o pant medie a terenului de 3 30%. Dezvoltarea rapid i industrializarea forat, din perioada comunista a tarii, au condus la amplasarea noilor zone de locuit i a celor industriale n albia major a rului Bahlui, ru cu debite variabile, foarte mari la viitur i cu pant mic n lungul vii. Consecinele acestui amplasament sunt: ngustarea albiei naturale a rului Bahlui prin ndiguire, ceea ce conduce la creterea nivelelor n albie, respectiv punerea sub presiune a colectoarelor datorit imposibilitii evacurii debitelor de ploaie n ru; creterea exigenelor n ceea ce privete pstrarea uscat a zonelor locuite; prin aezarea colectoarelor principale n lungul albiei acestea au fost realizate cu pante mici (corespunztoare albiei) ceea ce conduce la seciuni foarte mari ale acestora, respectiv depuneri masive pe timp uscat (nu se realizeaz viteza minim de scurgere); probabilitate mare de producere a inundaiilor la debite mari pe r. Bahlui; Totodata, colectoarele sistemului de canalizare a municipiului Iasi sunt de peste 30 ani in exploatare astfel incat la deficientele sistemului in sine s-au adaugat si cele specifice perioadei indelungate de exploatare. Situatie existenta
Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7
Strada Bucium Tudor Vladimirescu Tudor Vladimirescu C. A. Rosetti Sf. Ioan Mitropolit Varlaam Cronicar Mustea
real 500 3450/2250 3450/2250 3450/2250 2200/1390 600/900 1100/600
Lungime (m) 3400 600 1015 1035 900 700 250
Deoarece traseele actuale ale colectoarelor afecteaza o serie de proprietati private sau intampina alte probleme severe structurale sau de amplasament, se vor prevedea lucrari de reabilitare hidrotehnica prin dublarea conductelor existente cu lungimele si diametrele prevazute in tabelul 2.
2 A1 - 1 - 9
1. Colector Bucium Colectorul existent va fi reabilitat hidraulic prin dublare cu un colector din beton cu Dn 1000 mm cu o lungime de 3400 m.l. Noul traseu va fi corelat cu utilitatile existente si cele cuprinse in investiile derulate la momentul actual de catre angajator (CL8- Extinderea retelei de canalizare in municipiul Iasi si CL15 Extinderea sistemului de canalizare in zona limitrofa a orasului Iasi partea II-a comuna Birnova). 2. Colector B-dul C. A. Rosseti Colectorul existent va fi reabilitat hidraulic prin dublare cu un colector din beton Dn 1000 mm pe o distanta de 1035 m.l. Colectorul proiectat va prelua o parte din debitul raului Cacaina si il va transporta in colectorul propus pe B-dul T. Vladimirescu. Apa transportata va fi conventional curata. Noua instalatie nu va avea legaturi cu alte colectoare laterale intalnite pe traseu. 3. Colector B-dul Tudor Vladimirescu Colectorul existent va fi reabilitat hidraulic prin dublare cu un colector din beton alcatuit din doua tronsoane cu Dn 1000 respectiv Dn 1500 pe o lungime totala de 1615 m.l. Instalatia proiectata va asigura transportul apelor conventional curate preluate din colectorul proiectat pe B-dul C.A. Rosseti in raul Bahlui prin intermediul unei guri de varsare. La proiectarea gurii de varsare se vor lua in calcul lucrarile de amenajare a albiei raului Bahlui derulate de catre Primaria Municipiului Iasi. 4. Colector Mitropolit Varlaam-Cronicar Mustea Colectorul existent va fi reabilitat hidraulic prin dublare cu un colector din beton alcatuit din doua tronsoane cu Dn 1000 pe o lungime totala de 950 m.l. Colectorul se va realiza din aval spre amonte, cu racordare aval in colector F OV 115/190 B-dul Socola si amonte in colectorul B Dn 800 mm pozat la intersectia starzilor Mitropolit Varlaam si Duca Voda. 5. Colector Sf. Ioan Colectorul se va realiza din str. Tutora pana in zona pod. Sf. Ioan, intersectie cu colectorul existent E OV 120/180. Ca regula generala, pe perioada pozarii noilor conducte, actualii beneficiari ai sistemului de canalizare vor fi deserviti de lucrarile existente. In cazul in care lucrarile necesita sistarea serviciului de canalizare si pe conductele existente, se vor prevedea si lucrari temporare. Traseele si modul de operare vor fi definite de Inginer pe baza propunerilor Antreprenorului, si in deplin acord cu indicatiile Angajatorului bazate pe experienta din exploatare. Inainte de inceperea lucrarilor (decopertare, by-pass, pozare etc), Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului ridicarea topo a traseului si calcule hidrotehnice ce dovedesc functionarea gravitationala a tronsonului reabilitat. Totodata, in vederea detalierii datelor de calcul ale tronsoanelor de transport modernizate, Antreprenorul va aloca in programul de etapizare al lucrarilor o perioada de masurare a debitelor pe tronsoanelor de transport dedicate modernizarii.
2 A1 - 1 - 10
Tabel nr. 2 Situatie propusa
Beton Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 Strada Bucium Tudor Vladimirescu Tudor Vladimirescu C. A. Rosetti Sf. Ioan Mitropolit Varlaam Cronicar Mustea DN (mm) propus 1000 1500 1000 1000 2200 1000 1000
Lungime (m) 3400 600 1015 1035 900 700 250
In tabelul urmator sunt prezentate rezultatele estimarii debitelor transportate pe colectoarele modernizate, in urmatoarele conditii:
-
Grad de umplere H/D=0.85; Viteza de transport > 0.7 m/s; Panta colector: 0.1 ...0.3% Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 Colector/Strada Cronicar Mustea Mitropolit Varlaam Bucium Sf. Ioan T. Vladimirescu T. Vladimirescu C.A. Rosseti By pass Caseta DN 1000 1000 1000 2200 1500 1000 1000 3000 Debit capabil (m3/s) 1.25 1.10 3.11 10.75 3.55 2.17 4.12 6.90
Tabel nr. 2
Modernizarea colectoarelor a fost necesara din cauza starii defectoase tehnice si de asigurare a parametrilor de transport a colectoarelor, stare influentata atat de perioada indelunata de exploatare cat si de colmatarea anumitor zone ale colectoarelor. Antreprenorul va aloca in programul de etapizare al lucrarilor o perioada de investigare a starii de functionare a tronsoanelor de transport dedicate modernizarii. Pozarea conductelor de canalizare din beton se va face respectand urmatoarele prevederi STAS: - 3051 : 91 ;752 : 98; 816 : 80; 7039 : 81.
2 A1 - 1 - 11
3.1.2. 3.1.2.1
Reabilitare subtraversare rau Subtraversare rau Bahlui
In cadrul lucrarilor de modernizare a infrastructurii colectoarelor existente s-au proiectat lucrari de reabilitare a subtraversarii raului Bahlui. Lucrarea este compusa din doua camere din beton amplasate amonte si aval perpendicular pe raul Bahlui, in apropierea podului Sf. Ioan si doua conducte DN 1000 mm, Lfir = 70,0m. In situatia existenta, in camera amonte a subtraversari deverseaza colectorul E ovoid 120/180 cm si colectorul M clopot 200/127 cm. Subtraversarea este realizata din doua conducte de beton DN 1000. Legatura dintre camera aval a subtraversarii si camera de impreunare este realizata printr-un colector ovoid 120/180 cm. Inainte de inceperea lucrarilor de constructie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului o documentatie ce va cuprinde/detalia urmatoarele aspecte:
-
Ridicare topo in zona; Etape executie lucrari de reabilitare subtraversare prin deviere rau Bahlui, incinte lucru uscate, etc; Asigurarea curgerii gravitationale pe tronsoanele str. Sf. Ioan Caseta pod Sf. Ioan Camera intrare SEAU Iasi;
Totodata, data fiind importanta in cadrul sistemului de canalizare, Antreprenorul va elabora un Program de Lucrari Temporare in vederea asigurarii operationalitatii sistemului de canalizare al municipiului Iasi. Programul va fi bazat pe experienta in operare a Angajatorului, experienta din cazuri similare a Antreprenorului si va fi supus aprobarii Inginerului.
3.1.2.2
Subtraversare parau Ciric
In cadrul lucrarilor de modernizare a infrastructurii colectoarelor existente s-au proiectat lucrari de reabilitare a subtraversarii paraului Ciric. Lucrarea este compusa din doua camere din beton amplasate amonte si aval perpendicular pe paraul Ciric, in zona Gradinari si a doua conducte DN 1000 mm, Lfir = 120,0m. Antreprenorul va incepe lucrarile de reabilitare a subtraversari dupa aprobarea Inginerului asupra documentatie (cuprinzand ridicari topo, masuri de asigurare a deservirii beneficiarilor canalizarii din zona, etape ale metodei de executie a lucrarii, etc) elaborate de catre Antreprenor. 3.2. CAMERA DEVERSOR In vederea imbunatatirii capacitatii de transport a infrastructurii de canalizare a municipiului Iasi, sau prevazut un numar de 6 camere deversor noi. Cele 6 camere deversor sunt amplasate pe malul stang al raului Bahlui si sunt in conformitate cu tabelul urmator: Beton DN (mm) 1000 1000 1500 1500 1500 1500 Lungime (m) 35 35 45 35 35 35
Nr. crt 1 2 3 4 5 6
Locatie Pod Ros Str. Mihai Viteazu (Gradinari) Pod Ros Str. Mihai Viteazu (Gradinari) ANL Metalurgiei ANL Metalurgiei Parau Ciric Pod Sf. Ioan Parau Ciric Pod Sf. Ioan
2 A1 - 1 - 12
Camera deversor este o constructie din beton, subterana. Camera este formata din 3 parti principale:
-
Camera deversare; Canal de evacuare a apei deversate; Gura de varsare a canalului de evacuare.
Cele 6 camere de descarcare vor asigura descarcare efluentului din Colectorul D in colectorul Do. Configuratia finala a fiecarei camere deversor va fi conforma cu documentatia elaborata de catre Antreprenor si aprobata de Inginer. Totodata documentatia elaborata de Antreprenor va cuprinde ridicari topo ale zonelor supuse lucrarilor, identificari ale traseelor colectoarelor implicate in lucrarea de modernizare, detalieri specifice lucrarilor in taluz inclinat (raul Bahlui), dimensionarea hidraulica a deversorilor, program etapizare lucrari, program lucrari temporare de by-pass, etc. 3.3. MODERNIZARE CAMERA SI CASETA POD SF. IOAN
3.3.1.
Camera de Impreunare
In apropierea podului Sf. Ioan se afla in exploatare Camera de Impreunare a apelor uzate colectate de colectoarele principale D, Do si subtraversare rau Bahlui E si M. Camera de Impreunare este o constructie din beton, subterana. Data fiind perioada indelungata de operare, coroborat cu absenta unor lucrari programate de intretinere, lucrarile proiectate sunt de reabilitare general structurala (inclusiv inlocuire elemente prefabricate deteriorate) a incintei, de reabilitare hidrotehnica (corectie pante, decolmatare, etc) si de executie legatura noua cu conducta de by-pass DN 3000mm. Conducta de by-pass se va conecta la Camera de Impreunare prin Camera de Intersectie nr. 1. Totodata, lucrarile de modernizare ale Camerei de Impreunare vor cuprinde asigurarea imprejmuirii obiectivului. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va inainta spre aprobarea Inginerului o documentatie in care va include, cel putin:
3.3.2.
Ridicare topo in zona lucrarilor; Planse situatie existenta; Program etapizat de lucru descriere lucrari temporare; Metode de lucru referitor la terasamente, sprijiniri etc. Note de calcul pentru dimensionarea elementelor structurale inlocuite daca este cazul. Documentatia va fi verificata de catre un verificator de proiecte avizat MLPAT.
Modernizare Caseta
Traseul final al sistemului de canalizare al municipiului Iasi este reprezentat de caseta 3 x 2.25 x 3.00 m de la Camera de Impreunare la Camera Intrare SEAU Iasi. Caseta este o constructie din beton armat monolit, subterana, forma dreptunghiulara cu cuveta si este compus din 3 tronsoane cu latimea de 2.25 m si inaltimea de 2.50m pe centru si 2,00m pe margini. Colectorul este acoperit de elemente prefabricate cu dimensiunea de 1.0x2.45x0.20m. Tronsonul 2 este marginit de 2 randuri de stalpi avand inaltimea de 2.50m. Deoarece, de-a lungul perioadei de exploatare nu s-au inregistrat lucrari de intretinere a casetei, lucrarile proiectate in acest caz sunt pe de o parte de reabilitare structurala (inclusiv inlocuire elemente prefabricate deteriorate), corectie panta, decolmatare, refacere rosturi pereti stalpi etc, si pe de alta parte de implementare a unui sistem de sectionare pe tronsoane a casetei (pentru lucrari de mentenanta) prin batardouri mobile, stavile sau solutii similare, pentru izolarea fiecarui
2 A1 - 1 - 13
tronson al casetei, si in plus construirea intre stalpii de sustinere a elementelor prefabricate de acoperis, a unor pereti cu inaltimea de 2,00 m, de-a lungul fiecarui sir de stalpi. In vederea desfasurarii operatiilor de reabilitare a celor 3 tronsoane ale casetei, s-a prevazut executia unei conducte de by-pass cu caracter de operare temporar (detaliat in capitolul urmator). Pe traseul conductei de by-pass s-a conectat in camera de intersectie nr. 3 colectorul din beton DN 1200 de la Chirita, ce initial deversa gravitational in Caseta. Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a casetei, aceasta lucrare va fi demolata, iar terenul va fi adus la starea initiala. Lucrarile de racordare a by-passului la caseta vor fi mentinute, doar conducta de by-pass fiind demontata pe intreg traseul. In apropierea deversorului final Camera Intrare SEAU caseta este intersectata cu colectorul CUG clopot 240/152 cm., prin intermediul camerei de intersectie nr. 4. In vederea operatibilitatii pe perioada modernizarii casetei si ulterior in exploatarea curenta, in caminul amonte (subtraversare rau Bahlui) al colectorul CUG a fost prevazuta instalarea unei stavile prevazute cu roata si tija de actionare. Operarea stavilelor se va realiza mecanic. Stavilele vor fi preechipate cu sisteme pentru operare electrica si sisteme de control de la distanta.Tehnolgia elaborata de catre Antreprenor va fi supusa aprobarii de Inginerului. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului o documentatie cu metode de lucru definite a fi aplicate in vederea executarii lucrarilor proiectate fara perturbarea majora a functionarii sistemului de canalizare a municipiului Iasi. Totodata, inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va inainta spre aprobarea Inginerului o documentatie in care va include, cel putin:
3.3.3.
Ridicare topo in zona lucrarilor (cu evidentierea cotelor amonte si aval ale casetei); Planse situatie existenta; Program etapizat de lucru descriere lucrari temporare; Metode de lucru referitor la terasamente, sprijiniri etc. Note de calcul pentru dimensionarea elementelor structurale ce urmeaza a fi construite sau inlocuite daca este cazul. Documentatia va fi verificata de catre un verificator de proiecte avizat MLPAT.
Conducta By Pass
In vederea executarii lucrarilor complexe de reabilitare a casetei, s-a prevazut executia unei conducte by-pass intre Camera de Impreunare si Camera de Intrare a SEAU. Conducta de by-pass va fi DN 3000 mm si din material PAFSIN (poliester armat cu fibre de sticl i inserie de nisip), beton sau similar. Conducta va fi prevazuta amonte si aval cu stavile fixe de actionare, prevazute cu roata si tija de actionare. Totodata pe traseul conductei vor fi prevazute camine de vizitare/schimbare de sens, dupa necesar, tinand cont de caracterul temporar al conductei, dar fara a afecta functionalitatea asamblului. Pe parcursul tronsonului by-pass se va executa si conectarea conductei existente din beton DN 1200mm, dinspre complexul Chirita. Legatura dintre cele doua colectoare va fi operabila printr-o stavila prevazuta cu roata si tija de actionare, cu caracter provizoriu, cu scopul de a fi operata doar pe durata existentei by-pass-ului. Detalii ale amplasarii celor 4 camere de intersectie se afla in Volumul 2 Capitol B Planse desenate. De asemenea, conducta existenta de la complexul Chirita, va fi prevazuta a fi racordata, in varianta finala (dupa demontarea by-pass-ului) la caseta de canalizare. Constructia de racordare va fi echipata cu o stavila prevazuta cu roata si tija de actionare. Racordarea conductei by-pass la colectorul tri-casetat din beton se va realiza prin intermediul unei constructi din beton armat impermeabil numita camera de intersectie, echipata cu o stavila fixa. Aceasta camera va avea o sectiune patrata sau dreptunghulara in functie de forma geometrica a stavilei fixe care va fi montata in interiorul acesteia daca Inginerul nu prevede altfel, aria sectiuni
2 A1 - 1 - 14
camerei va fi cel putin egala cu aria sectiuni conductei by-pass. Camera va fi o constructie subterana care va avea cota superioara a radierului egala cu cota superioara a radierului casetei si va contine un gol de acces realizat astfel incat sa se poata actiona si repara pe durata de exploatare stavila. Lucrarile de racordare a by-passului la caseta vor fi mentinute, doar conducta de by-pass fiind demontata pe intreg traseul. Lucrarile includ si orice alte anexe necesare bunei functionari a sistemului de bypass. Inainte de inceprea lucrarilor, Antreprenorul va inainta spre aprobarea Inginerului o documentatie in care va include, cel putin:
-
Ridicare topo in zona lucrarilor; Metode de lucru referitor la terasamente, sprijiniri etc. Calcul hidraulic al conductei pentru asigurarea curgerii gravitationale. Note de calcul pentru dimensionarea elementelor structurale ce urmeaza a fi construite daca este cazul. Documentatia va fi verificata de catre un verificator de proiecte avizat MLPAT.
apa uzata uscat
Debitul de dimensionare al conductei by-pass este 2Qminim Volumul 2, Capitol A1, sectiunea 2, capitol 2.2.1.
dupa cum este definit in
Traseul conductei de by-pass este orientativ si va fi definitivat in cadrul proiectul in functie de obiectivele celorlalalti detinatori de utilitati din zona. NOTA: In functie de studiile efectuate la teren, conducta de by-pass, executata ca lucrare provizorie, poate ramane definitiva. In acest caz, se va renunta la executia sistemelor de sectionare si izolare a tronsoanelor casetei descrise la punctul 3.3.2. De asemeni se va pastra camera de intersectie nr. 3 in care se vor monta 3 stavile cu actionare mecanica, preechipate pentru actionare electrica si control de la distanta. 3.4. ALTE NECESITATI
3.4.1. 3.4.1.1
Strazile si caile de acces Drumuri de acces
Lucrarile vor include toate terasamentele; procurarea, punerea in opera si compactarea materialului aprobat pentru umplutura, a stratului de baza, a stratului final si a asfaltului; toate lucrarile civile, lucrarile de betoane, sprijinirea rambleurilor, lucrarilor de drenaj; si orice lucrare, dotare sau echipament. Totul trebuie sa fie in concordanta cu proiectul aprobat al Antreprenorului. Proiectarea acestora se va face respectind standardele si normativele in vigoare. Se va acorda atentie in ce priveste accesul mijloacelor de transport si utilajelor de interventie si aprovizionare, inclusiv evacuare a namolului.
3.4.1.2
Strazile pana la limitele amplasamentului lucrrilor
Dupa incheierea fazei de constructie, se vor efectua lucrari generale de amenajare a incintei, in conformitate cu propunerea Antreprenorului din oferta sa tehnica si pe baza planurilor de amenajare aprobate. Planul de amenajare propus de Angajator este prezentat in Volumul 2 Capitol B. Ofertantul poate propune un alt plan de amenajare, daca acesta corespunde mai bine proiectului sau. Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, urmatoarele: constructia tuturor strazilor, cailor de acces, trotuarelor, imprejmuirilor, portilor de acces, zonele verzi , nivelarea terenului, asa cum vor fi prezentate in proiectul aprobat al Antreprenorului. Toate vor fi pn la limitele amplasamentului lucrrii.
2 A1 - 1 - 15
3.4.2.
Instruirea pentru personalul operatorului
Antreprenorul va oferi servicii de instruire pentru personalul operator. Programul de instruire va fi elaborat de catre Antreprenor si va fi aprobat de catre Inginer si de catre Angajator. Va consta in lecturi cu prezentari si instruire efectiva pe teren. Instruirea se va adresa personalului tehnic, de conducere, operatorilor precum si personalului de intretinere.
2 A1 - 1 - 16
CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Ias si (colectoare prin ncipale)
DOCUMENT TATIE DE ATRIB BUIRE V Volumul 2 Capitol A1: Cerinte spe ecifice Sectiunea 1: Scopul lucrarilor
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, , Capit tol A1, Seciu unea 2, 2 CERIN NTE TE EHNOL LOGIC CE
Proie ect CL03
Cuprins Sectiunea 2
1. 2. INTRODUCERE...............................................................................................................................................20 CERINTEPENTRUREABILITAREAFRONTURILORDECAPTARE.........................................................................21 2.1. NIVELULDEZGOMOT ...................................................................................................................................21 2.1.1. Niveluldezgomotinperioadafuntionariiobiectivelorreabilitate....................................................21 2.1.2. Niveluldezgomotpeperioadaexecutieilucrarilor........................................................................... 21 2.2. DATEDEPROIECTARE..................................................................................................................................21 2.2.1. Caracteristiciapauzata...................................................................................................................... 21 2.2.2. Standardecalitativealeapeiuzate.................................................................................................... 21 2.3. GARANTII.....................................................................................................................................................21 2.4. CONSTRANGERI...........................................................................................................................................22 2.4.1. Functionareasistemuluidecanalizarepedurataconstructiei...........................................................22 2.5. CERINTEGENERALEALEUNITATILORTEHNOLOGICENOI............................................................................. 22 2.5.1. Pozareconducte.................................................................................................................................22
2.5.1.1 2.5.1.2 2.5.1.3 Stavilesibatardouri ............................................................................................................................................22 Cameradeversor................................................................................................................................................22 Caminedevizitare..............................................................................................................................................22
2.6.
INSTRUIREAPERSONALULUIOPERATOR...................................................................................................... 23
2 A1 - 1 - 18
IMPORTANT :
1. Prin depunerea unei oferte, ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si speciale care guverneaza acest contract ca singura baza a acestei proceduri de atribuire, indiferent care sunt conditiile proprii ofertantului. 2. Ofertantii au obligatia de a analiza cu atentie Documentatia de Atribuire si de a pregati oferta conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si specificatiilor tehnice continute in aceasta Documentatie nclusiv Clarificrile i alte documente emise de Autoritatea Contractanta pe parcursul procedurii. 3. Esecul de a depune o oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul prevazut va conduce la respingerea ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a unei rezerve in oferta sau presupunere cu privire la cerinele din Documentatia de Atribuire. 4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregtirea i depunerea ofertei nu va fi rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de ctre operatorul economic ofertant, indiferent de rezultatul procedurii.
2 A1 - 1 - 19
4. INTRODUCERE
Cerintele de proces, inclusiv toate datele si cerintele date mai jos, se bazeaza pe Studiul de Fezabilitate transmis de Angajator, efectuat la o scara larga care acopera judetul Iasi. Copii ale sectiunilor relevante din Studiul de Fezabilitate sunt prezentate in Volumul 2, Capitolul C din Caietul de sarcini. Ofertantul va utiliza informatiile prezentate in Volumul 2, Capitolul C numai ca indrumare; acesta va efectua propriile investigatii, inclusiv ridicari topografice adecvate, si va intocmi propriul proiect pentru care isi va asuma intreaga responsabilitate, inainte de a inainta oferta. Totusi, informatia prezentata in aceasta sectiune este contractuala. Pentru a putea garanta performanele de transport ale canalizarii, n acord cu garaniile oferite, antreprenorul are obligaia de realizare a managementului operrii pe perioada de notificare a defectelor, folosind personalul de operare al Angajatorului. Pentru demonstrarea capacitii sale de a realiza toi parametrii garantai, ofertantul va descrie metodologia de calcul pe care a folosit-o n evaluarea fiecrui parametru garantat. Nendeplinirea acestei cerine determin excluderea ofertantului din competiie pentru neconformitate cu prevederile caietului de sarcini. Metodologia de calcul va trebui s expliciteze ntr-un mod simplificat i coerent modul de calcul care a stat la baza asumrii acestor garanii.
2 A1 - 1 - 20
5. CERINTE PENTRU REABILITAREA FRONTURILOR DE CAPTARE
5.1. NIVELUL DE ZGOMOT

5.1.1.
Nivelul de zgomot in perioada funtionarii obiectivelor reabilitate
Nivelul echivalent de zgomot in interiorul incintelor de exploatare nu trebuie sa depaseasca 65 dB(A) conform Ord. 981/1994 emis de catre Ministerul Sanatatii si Standardelor romanesti (STAS 10009-1988), cu exceptia in care este specificat altfel in Caietul de sarcini.
5.1.2.
Nivelul de zgomot pe perioada executiei lucrarilor
Nivelul echivalent de zgomot pe durata constructiei va fi conform Ordinului 1957/1995 emis de catre Ministerul Sanatatii. 5.2. DATE DE PROIECTARE Municipiul Iasi este situat in judetul Iasi la o altitudine de 80 m deasupra marii. Temperatura de proiectare a colectoarelor apei uzate s-a considerat -15oC iarna si 35oC vara.
5.2.1.
Caracteristici apa uzata
Sistemul de canalizare din Iasi este de tip unitar, astfel c apa pluvial va fi luat n considerare la calcularea debitelor.
Debitele de proiectare sunt prezentate mai jos: Tabel nr. 1 - Debite ape uzate SEAU Iasi:
Debite Debit minim de apa uzata uscat Debit maxim de apa uzata pe timp ploios
m3/zi 279.936
m3/h 11.664 32.400
l/s 3.240 9.000
5.2.2.
Standarde calitative ale apei uzate
Normele tehnice romanesti NTPA 011, stabilite prin HG 188/2002, modificata si completata de HG 352/2005 pentru Condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate sunt in concordanta cu Directiva UE 91/271/EEC. 5.3. GARANTII Ofertantul va asigura toate garantiile in ceea ce priveste: Garantia privind verificarea capacitatii de transport a colectoarelor la debitele de apa uzata menajera, industriala sau ploaie (in conformitate cu caracteristica de lucru a colectorului); Garantia privind asigurarea vitezei de autocuratire pe colectoarele de transport v=0.7m/s; Garantie privind nedepasirea vitezei maxim admisibile pe colectorul de transport v<3.5 m/s Garantia, in cazul reabilitarii Casetei de transport, privind urmatorii parametrii: Rugozitate canal K=83;
2 A1 - 1 - 21
Panta minima canal i=0.0011; Mentinerea sectiunii minine de transport existente 2.25 x 2.50m (pe fiecare tronson); Garantia privind integritatea structurala a elementelor reabilitate sau construite;
5.4. CONSTRANGERI
5.4.1.
Functionarea sistemului de canalizare pe durata constructiei
Tronsoanele modernizate ale canalizarii municipiului Iasi vor fi functionale pe durata fazei de constructie/reabilitare. Programul de lucrari al Ofertantului trebuie sa fie bine structurat pe faze pentru a usura lucrarile de executie cu un minim de abateri in functionarea canalizarii, implicit asigurarea inflentului la SEAU. Antreprenorul este raspunzator in ce priveste plata daunelor sau amenzilor catre Apele Romane in cazul nerespectarii termenilor agreati cu aceasta autoritate in autorizatiile temporare, cazul depasirii timpului alocat pe perioada subtraversarii raului Bahlui sau Ciric, a nerespectarii graficului de lucrari sau nerespectarea termenilor agreati privind deversarile de ape uzate in raul Bahlui. 5.5. CERINTE GENERALE ALE UNITATILOR TEHNOLOGICE NOI
5.5.1.
Pozare conducte
Conductele de transport modernizate ale canalizarii municipiului Iasi vor fi pozate in sant,. Materialul conductelor de transport va fi beton armat si PAFSIN. Panta conductelor modernizate sau noi va asigura curgerea gravitationala a apelor colectate si va asigura atingerea vitezei de autocuratire. Pentru fiecare tronson modernizat se vor elabora calcule hidraulice.
5.5.1.1
Stavile si batardouri
Camera de impreunare, conducta de by-pass si caseta de transport de pe tronsonul pod Sf. Ioan SEAU vor fi echipate cu stavile (amplasate in camera de intersectie) sau batardouri. Stavilele sau batardourile vor culisa pe un cadru profil U din inox. Stavilele sunt actionate manual/electric pe verticala prin tija de actionare fixate superior.
5.5.1.2
Camera deversor
Camera deversor va fi o constructie din beton, subterana. Antreprenorul va elabora o documentatie referitoare la dimensionarea hidraulica a deversorilor laterali.
5.5.1.3
Camine de vizitare
Caminele de vizitare vor fi de: aliniament; cotitura; intersectie;
Caminele sistemului de canalizare vor executate din beton si prefabricate din material plastic.
2 A1 - 1 - 22
5.6. INSTRUIREA PERSONALULUI OPERATOR Antreprenorul va oferi servicii de instruire a personalului operator. Programul de instruire va fi elaborat de catre Antreprenor si va fi aprobat de catre Inginer si de catre Angajator. Va consta in lecturi cu prezentari si instruire efectiva pe teren. Instruirea se va adresa personalului tehnic, de conducere, operatorilor precum si personalului de intretinere. Schema personalului de exploatare si intretinere va fi dimensionata de Antreprenor i prezentata in manualul de operare al instalatiilor.
2 A1 - 1 - 23
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
INSTRUMENT TE STRUCTURA ALE 2007-2013
CL3 - MODE ERNIZA AREA R RETEL LEI DE CANA ALIZAR RE IN MUNIC CIPIUL L IASI
(C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE)
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, , Capit tol A1, Seciu unea 3, 3 CERINT TE PEN NTRU INSPEC CTIE, T TESTA ARE, EXP PLOAT TARE SI PRO OCEDU URI DE E PRED DARE 2011
Cuprins Sectiunea 3
1.INTRODUCERE:..................................................................................................................................................27 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 2. GENERALITATI.............................................................................................................................................27 TESTAREALUCRARILORSICOSTURILEINSPECTIILOR.................................................................................... 27 CERTIFICATELETESTELOR............................................................................................................................ 28 INSPECTIIALEECHIPAMENTELOR,TESTESIGARANTII.................................................................................. 28 TESTESIINSPECTIIDEMATERIALESILUCRARI.............................................................................................. 29
PROBELE,PUNEREAINFUNCTIUNESIRECEPTIALATERMINAREALUCRARILOR..............................................30 2.1. GENERALITATI.............................................................................................................................................30 2.2. VERIFICARIINAINTEAPUNERIIINFUNCTIUNE.............................................................................................. 30 2.2.1. Conductetransport............................................................................................................................ 30 2.3. TESTESIPROBEDEFUNCTIONARE............................................................................................................... 30 2.3.1. Stavile.................................................................................................................................................30 2.3.2. Tubulatura..........................................................................................................................................31
2.3.2.1 2.3.2.2 Probadepresiuneaconductelor....................................................................................................................... 31 Verificareacalitatiiconductelor......................................................................................................................... 31
2.4. PUNEREAINFUNCTIUNE .............................................................................................................................. 31 2.4.1. General...............................................................................................................................................31 2.4.2. Finalizarealucrariisireceptia............................................................................................................. 31 2.4.3. ProbeFinale ........................................................................................................................................31
2.4.3.1 Verificareaperformantelorsistemuluidecanalizare......................................................................................... 32
2.4.4. 3.
Receptialaterminarealucrarilor....................................................................................................... 32
LUCRARICIVILE.............................................................................................................................................33 3.1. INTRODUCERE.............................................................................................................................................33
4.
MANUALEDEOPERARESIINTRETINERESIARHIVATEHNICA.........................................................................34 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. GENERAL.....................................................................................................................................................34 MANUALELEDEOPERARE............................................................................................................................ 34 MANUALELEDEINTRETINERE...................................................................................................................... 35 ARHIVATEHNICA.........................................................................................................................................35
2 A1 - 1 - 25
IMPORTANT :
2 A1 - 1 - 26
1. INTRODUCERE: 5.7. GENERALITATI Aceasta sectiune se refera la controlul si testele ce vor fi efectuate in timpul si dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a retelei de canalizare. Toate probele fara flux de apa, precum si toate procedurile pentru receptia provizorie la terminarea lucrarilor, trebuiesc incheiate inainte de punerea in functiune, in timp ce probele cu flux de apa se vor derula in timpul procedurilor de punere in functiune si la inceputul perioadei de garantie. Antreprenorul va implementa un program de probe a carui metodologie va fi agreata de comun acord cu Inginerul. Probele se vor derula in conformitate cu practicile internationale in vigoare. Cu toate acestea, pe timpul lucrarilor, Antreprenorul va tine cont si va respecta standardele si normativele romanesti, in special pe cele din domeniul transportului apelor uzate. Diferitele metode de control si masura trebuie sa raspunda standardelor ISO, EN, normativelor tehnice romanesti (in particular Legea 10 din 1995 privind calitatea in constructii), si in plus, in aceasta ordine ierarhica. In cazul inexistentei unui standard, sau daca acesta a fost abrogat ori in cazul unor derogari justificate, in special datorate necesitatii folosirii unor tehnologii moderne, Antreprenorul va propune propriile specificatii si cataloage, iar daca acestea nu sunt disponibile, vor fi puse la dispozitie cele ale furnizorilor. Cerintele particulare privind parti ale lucrarilor civile sunt mentionate, in continuare, in Paragraful 3. Cerintele particulare cu privire la Manualele de operare si arhiva tehnica sunt date in Paragraful 4, de mai jos. 5.8. TESTAREA LUCRARILOR SI COSTURILE INSPECTIILOR Antreprenorul va pune la dispozitie toate elementele sistemului de canalizare in vedere inspectiilor si a probelor si va notifica Inginerul cu privire la faptul ca echipamentele sunt pregatite pentru functionare si ca intentioneaza sa inceapa probele tehnologice, conform clauzelor contractuale. In cazul in care fabricantul nu poate realiza probele tehnologice, acesta va lua masurile necesare ca probele sa fie realizate in alta parte. Orice derogare de la aceasta obligatie va fi agreata si confirmata in scris de catre Inginer. Antreprenorul va conduce probe in conformitate cu standardele romanesti (SR), standardele Comisiei Electrotehnice Internationale sau Europene (EN, IEC sau BS), teste de performanta sau oricare alte teste ar fi necesare, in opinia Inginerului, pentru a stabili faptul ca toate Lucrarile raspund specificatiilor, indiferent ca aceste teste si probe sunt efectuate la producator (fabricant), pe santier sau in alta locatie. Antreprenorul trebuie sa accepte prioritatea standardelor romanesti. Acolo unde probele si inspectiile au fost incheiate si certificatele de proba, Inginerul va confirma in scris acceptul sau, iar lucrarile respective nu vor fi receptionate pina la obtinerea scrisa a acordului. Acolo unde nu sunt necesare probe de casa in prezenta Inginerului, certificatele de probe si curbele de performanta vor fi transmise Inginerului in doua saptamani de la data la care testele fara prezenta Inginerului au fost anuntate. Fiecare Certificat de Probe va contine suficiente informatii, pe care Inginerul le va folosi la emiterea unui certificat de accept, inclusiv numarul clauzelor contractuale precum si alte detalii necesare identificarii materialelor sau echipamentelor la care se refera respectivele certificate. Nici o inspectie sau trecere in revista, de catre Inginer, a lucrarilor, materialelor sau a echipamentelor executate sau furnizate de catre Antreprenor, nu-l va scuti, pe acesta din urma, de obligatiile contractuale. Inginerul isi rezerva dreptul de a cere Antreprenorului sa suporte costurile suplimentare datorate incapacitatii Antreprenorului de a se conforma obligatiilor privind testele si inspectiile mentionate mai sus, inclusiv de a pune la dispozitie certificatele de probe, curbele de performanta, comenzi
2 A1 - 1 - 27
catre sub-Antreprenori, etc si care, in opinia Inginerului, se datoreaza incapacitatii Antreprenorului sau a Sub-Antreprenorilor de a organiza activitatile premergatoare inspectiilor sau probelor. In cazul unei furnituri neautorizate, Antreprenorului i se poate cere sa returneze livrarea producatorului in vederea inspectiei sau/si a probelor cu martori, totul pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va lua toate masurile ca sub-Antreprenorii sa intre in posesia specificatiilor. Detalii ale metodelor de testare propuse pentru fiecare tip de lucrare vor trebui transmise Inginerului. Preturile din Contract vor include costurile referitoare la lucrarile necesare probelor, inclusiv constructii temporare, manopera, instrumentar, depozitare, combustibili si energie electrica atat cat acestea pot fi cerute la activitatile de inspectie si probe si la furnizarea certificatelor si curbelor de performanta. 5.9. CERTIFICATELE TESTELOR Certificatele testelor ce vor elaborate vor contine date detaliate referitoare la probele mecanice pentru fiecare echipament si material, atat la producator cat si pe santier. Vor fi puse la dispozitie si Copii ale Certificatelor pentru probele hidraulice. Intr-un termen de 2 saptamani de la data probelor cu martori, Antreprenorul va obtine si va transmite Inginerului dar si altor parti, dupa cum i se va indica, Certificate ale Testelor ale tuturor elementelor testate, care sa dovedeasca ca acestea au fost testate cu succes, impreuna cu descrierea detaliata a testelor. Copii ale Certificatelor vor fi atasate la instructiunile de Operare si Intretinere asa cum este indicat in alt capitol. 5.10.INSPECTII ALE ECHIPAMENTELOR, TESTE SI GARANTII Ofertantul va elabora grafice detaliate pentru echipamente, cu specificarea detaliata a randamentelor si garantiilor acordate, pentru fiecare din conditiile de functionare specificate, acestea fiind definitive, neputand fi schimbate decat cu acordul scris al Inginerului Pentru urmatoarele echipament se vor efectua probe in prezenta Inginerului, care sa demonstreze parametrii garantai: - Stavile actionate cu roata de manevra; - Sistem montare-demontare batardouri mobile. In plus, intreg echipamentul care nu va fi supus probelor in prezenta Inginerului va fi preasamblat la fabricant, supus testelor de functionare si notificat in vederea inspectiei. Copii dupa citirile parametrilor masurati la fabricant vor fi transmise Inginerului, inainte de ambalarea in vederea livrarii. Aceste inspectii, verificari sau probe nu vor degreva Antreprenorul, fabricantul sau furnizorul de echipament, oricare ar fi acesta, de viitoarele obligatii. Cu toate ca Inginerului i se vor pune la dispozitie toate mijloacele pentru a asista la probele si inspectiile organizate la fabricant, acesta va putea decide daca testele pot avea loc cu sau fara prezenta sa si daca copiile corespunzatoare, certificate, ale masuratorilor efectuate in timpul testelor vor fi transmise. Atunci cand diferite elemente ale echipamentelor sunt identice din punct de vedere al dimensiunilor si al destinatiei, Inginerul (Supervizorul) poate accepta ca un numar limitat de elemente sa fie supuse testelor in prezenta sa, cu mentiunea ca acest lucru nu va degreva fabricantul de efectuarea probelor tehnologice de casa pentru toate elementele constructive ale echipamentului, inainte ca probele de casa cu martor sa fie anuntate.
2 A1 - 1 - 28
In cazul in care, dupa inspectie, verificare sau proba de material sau echipament, Inginerul ar putea decide ca anumite elemente sau parti sunt defecte sau nu corespund specificatiilor sau parametrilor ce se impun, si pe care le poate refuza, transmitand fabricantului, in acest sens si in decursul unei perioade rezonabile de timp, o notificare scrisa de refuz, unde va transcrie motivul pe care isi bazeaza decizia. Toate re-testarile se vor efectua pe cheltuielile fabricantului. Daca si atunci cand Inginerul va decide ca echipamentul este acceptabil, acesta va notifica in scris Antreprenorul despre aceasta decizie. 5.11.TESTE SI INSPECTII DE MATERIALE SI LUCRARI Antreprenorul se va asigura si va cere clarificari din partea Inginerului referitor la tipul de materiale, produse, imbinari, prinderi, etc., care sunt destinate testelor si, din care, pe propria cheltuiala, va pregati si prezenta mostre pe care se vor efectua probele cerute. Testele de materiale si produse vor fi efectuate cu suficient timp inainte de utilizarea acestora. Antreprenorul nu va pretinde compensatii si nu va reclama intarzieri, dificultati, stricaciuni, timpi morti sau orice alte pretentii cauzate de transmiterea cu intarziere a rezultatelor testelor sau de refuzul de materiale si produse. Antreprenorul se va asigura ca toate inspectiile si testele se vor desfasura in bune conditiuni atat pe santier cat si oriunde in alta parte, si ca toate activitatile de remediere necesare vor fi luate. In situatia in care Inginerul va cere efectuarea unei inspectii a lucrarilor pregatitoare dar si participarea la teste, la sediul sau laboratoarele furnizorului, Antreprenorul va transmite Inginerului o notificare care va cuprinde programul lucrarilor si al testelor, desfasurate la sediul sau laboratoarele producatorului, cu scopul de ii permite Inginerului sa efectueze inspectiile in cazul in care acesta va decide sa le faca. Atat produsele prefabricate cat si materialele livrate pe santier vor fi verificate de catre Antreprenor la sosire. Orice defect va fi notificat Inginerului. Finisajul suprafetelor cu defecte minore va fi adus la stadiul de fabrica prin reparatii corespunzatoare, aprobate de catre Inginer. Produsele cu defecte mai serioase vor fi returnate furnizorilor in vederea corectiilor sau a inlocuirii, dupa cum va fi cazul. In plus, fata de obligatiile specifice referitoare la mostre si teste, Antreprenorul va raspunde si de inspectiile de rutina, prelevarea de esantioane, precum si de controlul destructiv si ne-destructiv al materialelor si lucrarilor, in vederea unui control al calitatii lucrarilor si pentru a raspunde Specificatiilor tehnice. Inspectiile si testele ce vor fi efectuate de catre sau din partea Inginerului nu vor degreva Contactorul de obligatiile contractuale.
2 A1 - 1 - 29
6. PROBELE, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

6.1. GENERALITATI Aceasta sectiune reglementeaza cerintele privind probele si punerea in functiunea a canalizarii si a elementelor canalizarii modernizate, in concordanta cu lucrarile din contract si conditiile privind Receptia la terminarea lucrarilor. Punerea in functiune a lucrarilor va cuprinde trei parti: - Verificari efectuate inaintea punerii in functiune; - Pregatirea pentru functionare, insemnand probe de functionare in sarcina, cu alimentare cu apa curata sau cu efluent final; - Punerea in functiune a tronsoanelor de canalizare, insemnand operarea folosind ap uzata. Finalizarea cu succes a etapei de Punere in Functiune va deveni preconditie din partea Angajatorului pentru a permite Antreprenorului sa continue sirul activitatilor (acestea s-ar putea derula in etape, pe masura ce lucrarile avanseaza) si al probelor necesare pentru a atinge parametrii garantati de catre Antreprenor. 6.2. VERIFICARI INAINTEA PUNERII IN FUNCTIUNE Verificarile efectuate inaintea punerii in functiune vor consta in: Probe la sediul fabricantilor (Probe de Casa, FAT); Probe pe santier dupa lucrarile de constructii-montaj (Probe de Santier, SAT).
Probele de Santier vor incepe numai dupa aprobarea de catre Inginer a Manualelor de Operare si Intretinere. Probele de Santier vor cuprinde, dar nu se vor limita la:
6.2.1.
Conducte transport
Verificarile la conductele de transport ale canalizarii vor fi urmatoarele (insa nu se vor limita doar la urmatoarele, Inginerul putand cere Antreprenorului verificari suplimentare): Stabilitate fundatie conducte; Respectare liniaritate si panta a conductelor de transport; Test presiune conducte; Verificare impermeabilitate conducte, inclusiv imbinari; Verificare etanseitate piese de trecere camine de vizitare/camera de impreunare/camera deversor; Grad compactare pamant acoperire conducte de transport; Verificare etanseitate stavilar/batardou.
6.3. TESTE SI PROBE DE FUNCTIONARE Toate testele vor fi efectuate in concordanta cu instructiunile producatorului; rezultatele vor fi inregistrate in vederea arhivarii in Manualele de Intretinere si Operare. Testele si probele de functionare vor cuprinde, fara sa se limiteze la, urmatoarele:
6.3.1.
Stavile
Testarea stavilelor si a batardourilor mobile va consta din verificare etanseitati la testare cu apa.
2 A1 - 1 - 30
Se va verifica operabilitatea atat a roti de manevra din cazul stavilei, cat si tehnologiei aplicate la batardou mobil (sistem montare-demontare batardou).
6.3.2. 6.3.2.1
Tubulatura Proba de presiune a conductelor
Toate conductele noi vor fi testate la presiune n conformitate cu Cerinele Angajatorului (Normativ I 22-99, SR 4163-3-96, SR 6819-97). Fiecare colector principal va fi testat la 1,5 ori presiunea nominala de lucru. Constructorul va da Inginerului o notificare nainte cu dou zile lucrtoare despre intenia de a ncepe testul de presiune pentru ca Inginerul s monitorizeze testul conform cerinelor. Testul va fi considerat c este trecut cnd Inginerul va emite Antreprenorului un certificat semnat. Toate conductele, care urmeaza a fi ngropate sau acoperite, trebuie s rmn neacoperite pn se obine aprobarea de la Inginer.
6.3.2.2
Verificarea calitatii conductelor
Toate conductele noi vor fi verificate (STAS 816:71 sau similar) in conformitate cu: Dimensiune; Aspect.
6.4. PUNEREA IN FUNCTIUNE

6.4.1.
General
Dupa incheierea cu succes a testelor premergatoare punerii in functiune si a pregatirii pentru functionare a Lucrarii, asa cum este prezentat in detaliu in Sectiunea 2.2 si 2.3, Inginerul va permite Contratorului sa alimenteze cu apa uzata sectiunile modernizate sau nou construite ale sistemului de canalizare.
6.4.2.
Finalizarea lucrarii si receptia
Antreprenorul va notifica Inginerul, cu 21 de zile in avans, cu privire la inceperea testelor de finalizare a lucrarii, astfel incat, la sfarsitul perioadei, Antreprenorul sa poata demonstra ca parametri obtinuti sunt in conformitate cu cei garantati.
6.4.3.
Probe Finale
Probele finale vor fi efectuate la sfarsitul perioadei de monitorizare. Scopul Probelor Finale este de a determina capacitatea de transport, in conditii de functionare normala. Pe timpul acestei perioade, canalizarea va fi operata de catre personalul Angajatorului sub supravegherea Antreprenorului. Probele finale vor include: Teste care sa demonstreze conformitatea cu parametri tehnici garantati in Contract, cu referire la debitele de apa uzata transportate;
Probele finale se vor desfasura pe o perioada de 30 de zile. Primele 7 de zile, vor reprezenta o perioada de monitorizare, pe timpul careia Antreprenorul va pregati elementele componente ale canalizarii modernizate in vederea operarii si va conduce propriile teste de determinare a debitului transportat pentru a se convinge ca acesta corespunde cerintelor. La sfarsitul acestei perioade, Antreprenorul va notifica Inginerul asupra faptului ca tronsonul medernizat al canalizarii este finalizat si ca indeplineste Parametrii Garantati, care vor fi atini si pe o perioada de 30 de zile de functionare consecutiv inainte ca Recepia la terminarea lucrrilor sa aiba loc.
2 A1 - 1 - 31
6.4.3.1
Verificarea performantelor sistemului de canalizare Verificarea vitezei de transport pe colector; Verificarea gradului de incarcare H/D a colectoarelor; Verificarea functionarii gravitationale a deversoarelor. Receptia la terminarea lucrarilor
6.4.4.
Receptia la finalizarea lucrarilor se va desfasura conform HG 273/1994 cu modificrile i completrile aduse prin H.G. 940/2006 i de H.G. 1303/2007. Astfel, dupa finalizarea tuturor activitatilor mai sus mentionate inclusiv instruirea personalului operator si editarea variantei finale a Manualului de Intretinere si Operare, Antreprenorul va notifica Inginerul, cu 15 de zile in avans, cu privire la data de finalizare a lucrarilor. Angajatorul va organiza incepera receptiei in maximum 15 zile calendaristica de la notificarea terminarii lucrarilorsi va comunica data stabilita membrilor comisiei de receptie si Antreprenorului (in cazul de fata, Antreprenorul este Proiectant si Executant). Dupa efectuarea receptiei, Angajatorul va aproba, amana sau respinge Receptia. Pe baza acestei decizii, Inginerul va emite Certificatul de Receptie la Terminarea Lucrarilor. Pe baza acestui document, Antreprenorul poate solicita restituirea partii legale din Garantia de Buna Executie i din Sumele Reinute.
2 A1 - 1 - 32
7. LUCRARI CIVILE
7.1. INTRODUCERE Testarile privind lucrarile civile, ce vor fi efectuate pe perioada constructiei si dupa incheierea activitatilor de constructii-montaj la sistemul de canalizare modernizat se vor desfasura in conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, modificata de Legea nr. 587/2002, precum si standardele si normativele romanesti specifice in vigoare. Testarile si verificarile privind lucarile civile, pe timpul activitatilor de constructii se refera la: fundatii betoane armaturi otel laminat vopsitorii si protectie anti-coroziva sol conectori suduri hidrofugare elemente prefabricate (daca exista) beton precomprimat (daca exista) piloti (daca exista) verificarea utilizarii agregatelor la drumuri si cladiri (daca exista)
Antreprenorul va conduce testele iar metodele de lucru vor fi aprobate de catre Inginer. Testele descrise in sectiunile urmatoare reprezinta practici internationale uzuale. Cu toate acestea, Antreprenorul se va conforma, pe timpul executiei, si la standardele si normativele Romanesti, si in special, la cele ce se refera in mod particular la tratarea apelor uzate i a apei destinate consumului uman. In cazul in care nu exista un standard obligatoriu romanesc, cu privire la testele din perioada de desfasurare a lucrrilor, metodologiile de verificare si masurare vor raspunde standardelor ISO si EN sau altor directive tehnice romanesti, si in plus, in aceasta ordine ierarhica.
2 A1 - 1 - 33
8. MANUALE DE OPERARE SI INTRETINERE SI ARHIVA TEHNICA
8.1. GENERAL Obligatiile Antreprenorului vor include, ca o preconditie a Certificatului de Receptie, si clauza referitoare la redactarea unor manuale de instructiuni, in 4 exemplare precum si un set complet de desene provenite de la fabricant, impreuna cu plan de intretinere asa cum este specificat in continuare. In situatia in care, Inginerul va respinge, in totalitate sau partial, manualul de instructiuni sau setul de desene transmis, Antreprenorul va lua masura de a le modifica corespunzator cerintelor Inginerului. 8.2. MANUALELE DE OPERARE Manualele de operare vor cuprinde lucrarile de constructii-montaj, pregatirea lucrarilor, punerea in functiune, testarile, operarea, controlul, intretinerea si reparatiile echipamentelor: stavile. Cea mai mare importanta se va acorda claritatii prezentarii si gradului de acoperire a informatiei. Se subliniaza faptul ca prezentarea doar a unei colectii de extrase din standarde, insotite de desene si descrieri generale ale instalatiilor nu va fi acceptata. In mod particular, informatia provenita de la sub-Antreprenorii si producatorii Antreprenorului va fi cuprinsa in manualele de instructiuni. Referirile la partea descriptiva, desenele si lista pieselor de schimb vor trebui sa fie complete. Antreprenorul va transmite Inginerului, in vederea aprobarii, o copie a schitei Manualelor de Operare ale stavilelor, inainte de livrarea lor pe santier. Manualele vor fi impartite pe volume (de ex. Functionarea, Operarea, Intretinerea, Reparatiile) si vor cuprinde instructiuni si recomandari clare si complete ale Antreprenorului, necesare pentru o buna operare, intretinere si reparatie a stavilelor. Schitele de manuale pot include literatura standard de specialitate a producatorului, dar Antreprenorul va include si anexa propriul text si propriile desene. Dupa aprobarea finala a Inginerului, dar inainte ca Probele Finale sa inceapa, vor fi transmise 4 copii pe suport de hartie ale Manualelor. Acestea vor fi indosariate in bibliorafturi de format A4, purtand titluri clare, pagini numerotate si referinte cu alte documente. Pentru fiecare set de manuale, Antreprenorul va pune la dispozitie un suport cu rafturi si usi rabatabile din sticla. In plus, doua versiuni in format electronic, pe CD si pentru fiecare limba straina, vor fi puse la dispozitie. Se va folosi un format Adobe-pdf-files, clar structurat si usor de utilizat, analog cu versiunile tiparite. Versiunea finala a manualelor va cuprinde instructiuni, recomandari si comentarii privind operarea intregului proces, cuprinzand intrega plaja de debite transportate. Nici o componenta a Investitiei nu va fi certificata de catre Inginer ca fiind incheiata pina la indeplinirea cerintei de mai sus. Daca, pe perioada de Intretinere, Inginerul constata ca manualul necesita modificari sau adaugiri, ca rezultat al experientei de operare sau intretinere acumultate in timp, Antreprenorul va face modificarile aprobate in fiecare manual. Capitolele vor fi grupate in volume separate functie de grupa de activitate din care face parte subiectul: operare, intretinere, revizii, etc. Volumul respectiv va contine o descriere detaliata privind functionarea, precum si toate datele referitoare la acesta, inclusiv o lista de piese de schimb si procedurile de comanda a pieselor.
2 A1 - 1 - 34
8.3. MANUALELE DE INTRETINERE Manualele de intretinere si operare vor fi intregite cu un plan detaliat al unui program de intretinere anuala, destinat personalului de operare si intretinere. Diagrama sau diagramele color, de perete, va (vor) acoperi o perioada de un an. Vor avea diviziuni verticale pentru saptamani si diviziuni orizontale pentru activitatile specifice sistemului de canalizare modernizat si echipamentelor componente. Schema de Intretinere va fi prezentata Inginerului in vederea aprobarii si va fi completa la data Punerii in Functiune a investitiei. Schema va oferi si suficient spatiu pentru extindere in cazul in care va fi necesara includerea unor activitati de rutina suplimentare. Dupa aprobarea finala a Inginerului, vor fi transmise 4 copii pe suport de hartie ale Manualelor. Acestea vor fi indosariate in bibliorafturi de format A4, purtand titluri clare, pagini numerotate si referinte cu alte documente. Pentru fiecare set de manuale, Antreprenorul va pune la dispozitie un suport cu rafturi si usi rabatabile din sticla. In plus, doua versiuni in format electronic, pe CD si pentru fiecare limba straina, vor fi puse la dispozitie. Se va folosi un format Adobe-pdf-files, clar structurat si usor de utilizat, analog cu versiunile tiparite. 8.4. ARHIVA TEHNICA Daca nu este altfel stipulat in Contract, documentatia conform cu execuia a investitiei, referitoare la constructie, va fi transmisa Inginerului pentru a fi stampilata, inainte de efectuarea receptiei finale a lucrarilor. Daca Inginerul nu va aplica stampila sau nu va transmite observatiile sale, in decurs de o luna de la data primirii documentatiei, aceasta se va considera ca fiind acceptata. Documentatia as-built va contine urmatoarele: Desene de ansamblu ale canalizarii si ale structurilor aferente, inclusiv drumuri, cote de nivel si spatiile verzi. Desene de detaliu ale cladirilor si structurilor de retinere a apei, etc. cuprinzand informatii generale de amplasament, grosimi ale peretilor, pozitionarea armaturilor, cote de nivel, retele, diametre de tevi, materiale, umpluturi, conditii ale solului, conexiuni, etc., date bazate pe masuratori as-built. Desene de detaliu privind monatajul echipamentelor, a cablurilor si conductelor etc., date bazate pe masuratori as-built. Toate celelalte documente cerute in Contract.
Desenele referitoare la partea de constructii civile din cadrul sistemului de canalizare modernizat vor contine toate componentele terminate din cadrul investitiei, inclusiv toate modificarile efectuate in perioada lucrarilor de constructii-montaj, al probelor si testelor, precum si la punerea in functiune. Desenele vor contine informatii, furnizate de catre Antreprenor, din perioada de proiectare, constructie sau fabricatie, impreuna cele din perioada de licitatie in vederea sub-contractarilor, dupa cum este cazul. In plus, fiecare componenta a sistemului de canalizare modernizat, de ex. stavile, etc.vor fi prezentate in desenele de ansamblu general, cu marcarea exacta a pozitiei lor. Toate reperele vor fi numerotate, iar numerele vor corespunde cu cele din listele de piese de schimb, specificatii tehnice si parti descriptive. Daca e cazul, vor fi transmise desene continand schemele electrice cu indicarea legaturilor dintre fiecare element in parte. Desenele vor fi editate pe formate ISO A1, sau alte formate ISO, cu aprobarea Inginerului, si vor fi indosariate in volume. Titlurile volumelor vor fi inscriptionate vizibil pe fata primei coperte si pe partea laterala a dosarului. Desenele vor fi marcate AS-BUILT. Desenele vor fi transmise Angajatorului in 2 exemplare, in limbilaRomana
2 A1 - 1 - 35
Toate desenele vor fi transpuse pe CD, in AutoCad (format DWG) si in Adobe pdf. CD-urile vor fi transmise Angajatorului in 2 exemplare in limbilaRomana Vor fi structurate cu claritate si usor de utilizat, in conformitate cu versiunile tiparite. Desenele post-executie (As-Built) vor fi transmise inainte de emiterea Certificatului de Receptie la Terminarea Lucrrilor.
2 A1 - 1 - 36
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, , Capit tol A2, Seciu unea 1, SPECIFICAT TII GEN NERAL LE
Proie ect CL03
Cuprins Sectiunea 1
1. SANTIERUL....................................................................................................................................................39 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. 1.10. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. SANTIERUL...................................................................................................................................................39 CONDITIILEPESANTIER ................................................................................................................................39 ACCESULPESANTIER...................................................................................................................................39 ORDINEA/CURATENIAPESANTIER............................................................................................................... 40 SECURITATEASISANATATEAMUNCII(SSM)................................................................................................. 40 PREVENIREAEROZIUNILORDESUPRAFATA .................................................................................................. 41 APA..............................................................................................................................................................41 PERSOANENEAUTORIZATE.......................................................................................................................... 41 PUBLICITATEA..............................................................................................................................................42 TRAFICUL.....................................................................................................................................................42
PLANULDEMANAGEMENTDEMEDIU...........................................................................................................44 JURNALULLUCRARILOR.................................................................................................................................45 SCHITELESIDOCUMENTATIA.........................................................................................................................46 LUCRARITEMPORARE...................................................................................................................................47 PERSONALULANTREPRENORULUI.................................................................................................................48 ASISTENTAINGINERULUI...............................................................................................................................49 UTILITATIPUBLICE.........................................................................................................................................50 TESTARESIVERIFICARE.................................................................................................................................52 TESTEFINALE............................................................................................................................................53 SCHITELEINREGISTRATE............................................................................................................................54 MATERIALEINCONTACTCUAPA...............................................................................................................55 GOLIREAAPEIDINOBIECTELEDINBETON..................................................................................................56 LISTASTANDARDELORAPLICABILE............................................................................................................57 LUCRARIDECONSTRUCTII ............................................................................................................................ 57 LUCRARIDETERASAMENTE......................................................................................................................... 69 LUCRARIMECANICE.....................................................................................................................................70 LUCRARIDEINSTALATIIELECTRICE ............................................................................................................... 72
14.1. 14.2. 14.3. 14.4.
2 A1 - 1 - 38
9. SANTIERUL
9.1. SANTIERUL Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie, Santierul inseamna o intindere de teren public sau privat care, in opinia Inginerului, este necesara sau practicabila pentru constructia lucrarilor si asigurarea organizarii de santier in raport cu experienta si tehnologia Antreprenorului. Antreprenorul nu va folosi Santierul pentru niciun alt scop care nu este prevazut in contract. 9.2. CONDITIILE PE SANTIER Inainte de a efectua orice lucrare, Antreprenorul va inspecta Santierul impreuna cu Inginerul sau Reprezentantul acestuia, pentru a stabili conditiile generale care vor fi hotarate si inregistrate in scris i unde, in opinia Inginerului sau a Reprezentantului su se considera necesara o inregistrarea prin mijloace de fotografiere sau video. Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Antreprenorului, atelierele, zone pentru materiale si stocare a utilajelor, drumurile de santier, alte utilitati necesare, surse locale de materiale (nisip, piatra sparta etc. ). Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la conditiile cladirilor, suprafete, terase (daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute, garduri si alte informatii referitoare la Santier si orice alta parte care poate fi afectata oricand de operatiunile Antreprenorului. 9.3. ACCESUL PE SANTIER Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa asigure cu aprobarea Inginerului drumuri de acces temporare, incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a Santierului, toate cu aprobarea Inginerului. Antreprenorul va mentine aceste drumuri de acces intro conditie adecvata pentru o trecere in siguranta a utilajelor si vehiculelor pn cand nu mai sunt necesare scopului contractului. Antreprenorul va intocmi un document care va fi supus aprobarii Inginerului privind conditiile oricaror suprafete private de teren sau oricaror suprafete publice cultivate sau intretinute prin intermediul carora se realizeaza accesul la Santier inainte de folosinta si va trebui sa pastreze aceste suprafete intr-un stadiu rezonabil de curatenie si intretinere in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Antreprenor a acestor cai de acces, el va trebui sa aduca suprafetele la niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi folosite de catre el. In cadrul acestui Contract, toate drumurile, drepturile de acces, trotuarele si altele lucruri asemanatoare care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Antreprenor sau de catre Inginer pe sau aproape de Santier direct sau indirect in legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi considerate ca Lucrari Temporare. Antreprenorul va construi toate Drumurile de Serviciu, care vor trebui sa fie in conformitate cu standardele, astfel incat sa poata fi folosite normal si in siguranta in orice conditii climatice. Antreprenorului nu i se va rambursa nicio suma pentru folosirea Drumurilor de Serviciu de catre alii dect Angajatorul, personalul sau agenii Inginerului si Antreprenorului, cu conditia ca acestia sa foloseasca aceste drumuri cu aprobarea Inginerului si in mod direct sau indirect in legatura cu Lucrarile din cadrul Contractului. Antreprenorul va ridica si va mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa dupa aprobare, pentru a inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi necesare pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginerul din cadrul Contractului.
2 A1 - 1 - 39
9.4. ORDINEA/CURATENIA PE SANTIER Antreprenorul va trebui sa mentina Santierul in bune conditiuni, din punct de vedere al aspectului si al curateniei. Desemenea, vegetatia din vecinatatea Santierului va trebui sa nu fie afectata de lucrari. Antreprenorul va trebui sa curete, de asemenea, sursele de materiale locale sau alte surse de materiale, amplasamentele tuturor Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, deseurile provenite de la baraci si alte amplasamente si va dispune debarasarea tuturor reziduurilor intr-o maniera adecvata. Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite sau vor fi stabilite de catre Inginerul. Tot timpul si in toate rapoartele, Antreprenorul va lua masurile necesare pentru protectia mediului in interiorul si in jurul Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management al Mediului Inconjurator. Antreprenorul va trebui sa faca tot posibilul sa evite taierea copacilor, afectarea vegetatiei, florei, etc. Daca Reprezentantii Inginerului cer ca anumiti copaci, arbusti si garduri vii vor trebui sa fie protejati, Antreprenorul se va conforma si va trebui sa ia toate precautiile necesare pentru a preveni deteriorarea acestora. O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Antreprenor in orice parte a Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Antreprenorul va curata partea mentionata a Santierului. 9.5. SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII (SSM) Urmatoarele prevederi sunt valabile pentru toate categoriile de activitati si lucrari care se vor desfasura in cadrul Contractului. Inginerul va avea dreptul sa sisteze executia lucrarilor in cazul cand acestea se desfasoara nerespectandu-se reglementarile SSM, mai ales in caz de pericol grav si iminent, si nonconformitati SSM in zone cu risc ridicat si specific (cazuri definite de legislatia nationala). Fara a prejudicia dreptul Inginerului si Angajatorului de a monitoriza lucrarile, ramane responsabil de respectarea normelor SSM de catre personalul din santier.
9.5.1.
Antreprenorul
Exigente minime pentru accesul antreprenorilor in santier si executia lucrarilor. Delimitarea zonei de siguranta a lucrarilor cu risc major ridicat si specific; Imprejmuirea si / sau semnalizarea, avertizarea, marcarea, delimitarea amprizei; Eliminarea nonconformitatilor consemnate in registrul de coordonare si care le-au fost transmise in prealabil; Elaborarea planului propiru de securitate si prezentarea spre avizare Angajatorului in 21 zile de la data inceperii lucrarilor. Acest plan va urmari liniile directoare al Planului de Securitate elaborat de catre Angajator.
Planul propriu de securitate si sanatate, elaborat in temeiul art. 30 din HG 300/2006 trebuie sa contina cel putin urmatoarele: a) Numele si prenumele Antreprenorului/subantreprenorului; b) Numarul lucratorilor pe santier; c) Numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor, daca este cazul; d) Durata lucrarilor, indicand data inceperii acestora; e) Analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul de munca pe santier pe categorii de lucrari, lucrari, faze, operatii dupa caz in mod particular si pentru coactivitati si activitati ce se succed;
2 A1 - 1 - 40
f)
Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea santierului printr-o metoda cantitativa notificata;
g) Masuri pentru asigurarea santatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe santier, inclusiv masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala. Exigentele privind Securitatea si Sanatatea in munca vor fi implementate prin instrumentele coordonarii definite de HG 300/2006.
9.5.2.
Principalele acte normative aplicabile (lista non-exhaustiva) HG 300/2006 modificat si completata prin HG 601/2007 ; LG 319/2006 modificat si completata prin HG 955/2010 ; HG 1146/2006 ; HG 971/2006 ; HG 1048/2006 ; HG 1051/2006 ; HG 493/2006 ; HG 1876/2006 ; HG 1091/2006 ; LG 307/2006 ; OMAI 163/2007.
9.6. PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA Antreprenorul va trebui sa acorde o atentie deosebita tot timpul pentru a preveni eroziunea suprafetelor pe Santier si in orice alta parte care poate fi afectata de operatiunile sale si Inginerul poate impune limite si restrictii rezonabile asupra metodei de curatare si asupra perioadei si anotimpului din an cand curatarea trebuie efectuata in concordanta cu circumstantele adecvate. 9.7. APA Antreprenorul va trebui sa acorde atentie apei, oricare ar fi sursa sau cauza, astfel incat sa asigure executarea lucrarilor specificate in conditii satisfacatoare de umiditate si siguranta cu aprobarea Inginerului. Daca nu sunt stabilite si specificate in alta parte, toate masurile legate de atentia acordata apei va trebui, considerata ca fiind Lucrare Temporara. Antreprenorul nu va avea dreptul la rambursarea banilor cheltuiti pentru asigurarea apei din partea Inginerului. Dupa ce si-a servit scopul, Lucrarile Temporare si utilajele vor fi dezafectate (cu excepia drumurilor de acces care vor rmne ca drumuri definitive). 9.8. PERSOANE NEAUTORIZATE Nicio persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier. Antreprenorul va trebui sa instruiasca toate persoanele sa evite si sa previna abuzurile in conformitate cu Conditiile Generale ale Contractului.
2 A1 - 1 - 41
9.9. PUBLICITATEA La fiecare santier, Antreprenorul va procura, construi si mentine 2 panouri publicitare rezistente la conditii de vreme nefavorabila, pentru dispuneri temporare ale acestora in locatiile din apropierea santierului si care sa fie aprobate de catre Inginer. Panourile vor fi vizibile clar, astfel ca cei care trec pe langa acestea sa poata citi si intelege natura proiectului. Panoul va avea 200 cm latime si 300 cm inaltime si va furniza urmatoarele informatii obligatoriu in limba romana: Sigla Uniunii Europene; Sigla Guvernului Romaniei ; Sigla instrumentelor structurale in Romania; Numele fondului din care se acorda cofinantarea: Fondul de Coeziune;
O afirmatie aleasa de Autoritatea de Management, care sa sublinieze contributia interventiei realizate din Instrumentele structurale Titlul proiectului/investitiei; Valoarea proiectului si termenul de finalizare conform contractului; Valoarea contributiei comunitare si valoarea contributiei Guvernului Romaniei
Panourile vor fi realizate cu respectarea prevederilor Manualului de Identitate Vizuala pentru Instrumente structurale 2007-2013 in Romania/Manualul de identitate Programul Operational Sectorial MEDIU (pag 29). Panourile vor fi montate pe perioada executarii lucrarilor si vor fi indepartate nu mai tarziu de 6 luni dupa terminarea lucrarilor dupa care vor fi inlocuite de o placa informativa. Semnalizarea lucrarilor (pe timp de zi si de noapte) va fi in sarcina Antreprenorului de lucrari si va corespunde cu prevederile Normelor metodologice privind intretinerea, repararea, modernizarea si extinderea lucrarilor pentru retelele de utilitati subterane din zonele publice si cu prevederile Ordinului MLPAT-MI Nr. 1112/411/2000. Antreprenorul nu va monta panouri publicitare de niciun fel pe Santier sau in apropierea acestuia, fr aprobarea Inginerului. 9.10.TRAFICUL Antreprenorul va trebui sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare, in conformitate cu aceasta clauza. Inainte ca orice lucrare sa inceapa si care afecteaza folosirea drumurilor principale sau a oricarei autostrazi, propunerea referitoare la conditiile de lucru ale Antreprenorului va fi supusa aprobarii scrise din partea Inginerului, a Autoritatilor drumurilor publice si Politiei. Pe toata desfasurarea Contractului, Antreprenorul va trebui sa coopereze cu Autoritatile drumurilor publice si cu Politia privind lucrarile, accesul pe orice drum principal sau pe orice autostrada. Antreprenorul va informa Inginerul despre orice cerinta sau aranjamente facute cu Autoritatile drumurilor publice i cu Politia. Unde devierea oricarei sosele, oricarui trotuar sau drum public este afectata temporar pentru lucrari, Antreprenorul va trebui sa furnizeze si sa mentina o alternativa, acceptata de catre Inginer, care va trebui sa fie operationala inainte de orice interferenta cu artera existenta afectata de lucrari. Unde sunt necesare rampe, acestea vor fi furnizate si mentinute la un standard adecvat in ceea ce priveste toate categoriile de trafic sau pietonii care vor sa le foloseasca. Antreprenorul va fi responsabil de inchiderea, devierea drumurilor si semnalizarea acestora dupa cum este cerut si in conformitate cu legislatia in vigoare.
2 A1 - 1 - 42
Antreprenorul trebuie sa mentina o ruta de acces pentru vehiculele de urgenta pe toate proprietatiile si la orice ora. Cand traficul nu poate fi evitat Antreprenorul trebuie sa asigure un sistem de control al traficului acceptate de catre Inginerul si Autoritatiile Politiei.
2 A1 - 1 - 43
10. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
Un plan detaliat de management al mediului inconjurator (PMM) va trebui sa fie pregatit de catre Antreprenor si sa-l prezinte Inginerului pentru aprobare in timp de 8 saptamani de la primirea de catre Antreprenor a instiintarii de incepere a lucrarilor emisa de catre Inginer. PMM va trebui sa includa masurile care trebuiesc luate de Antreprenor pentru a atenua si/sau proteja mediul inconjurator impotriva impactului rezultat in urma executarii contractului. PMM trebuie sa includa metode de protectie a mediului inconjurator in concordanta masurile pentru mediul inconjurator. O copie a Planului de Management Integrat pregatit de catre Inginer, va fi pus la dispozitia Antreprenorului, care poate consulta capitolele relevante ca de exemplu controlul poluarii, constientizarea personalului su fa de mediul inconjurator si protectia calitatii apei. Atat timp cat PMM este un instrument de management pentru uzul Antreprenorului, acesta va trebui sa prezinte in detaliu cum aceste masuri trebuie puse in practica, resursele cerute si programul de implementare. Planul va trebui sa contina sectiuni separate despre aspectele individuale ale mediului inconjurator. Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda: 1. Obiectivul 2. Planul de Lucru 3. Programul de implementare 4. Cerinte de forta de lucru 5. Monitorizarea procedurilor Antreprenorul va trebui sa implementeze masurile din P.M.M. de la inceperea lucrarilor permanente. Costul pregatirii, implementarii si monitorizarii P.M.M. va fi considerat ca fiind inclus in pretul contractului.
2 A1 - 1 - 44
11. JURNALUL LUCRARILOR
Antreprenorul va pastra un jurnal al Santierului in care vor fi consemnate toate remarcile sale, instructiunile, deciziile si detaliile esentiale ale lucrarilor. Antreprenorul trebuie sa participe la pastrarea acestui jurnal prin furnizarea zilnica a oricarei informatii despre lucrari ceruta de catre Inginer. La cererea Inginerului, Antreprenorul va trebui sa citeasca jurnalul la nu mai mult de doua zile de la fiecare inregistrare zilnica facuta si va trebui sa semneze fiecare inregistrare citita de el in prealabil. Inginerul va trebui, de asemenea, sa semneze jurnalul si sa inmaneze Contractantului o copie a jurnalului semnat. Daca Antreprenorul nu este de acord cu jurnalul scris de Inginer in exactitate sau deplinatate, el va trebui sa-si inregistreze remarcile in spatiul prevazut inainte de a semna jurnalul, pe care l-a citit in prealabil sau va trebui sa-i detalieze dezacordurile sale in scris Inginerului, dar nu mai tarziu de sapte zile dupa ce a citit si a semnat jurnalul. Altfel ar putea sa se considere ca este de acord cu continutul jurnalului; oricum, inregistrarile trecute in jurnal nu vor trebui sa constituie o baza pentru nicio cerere de plata in cadrul contractului.
2 A1 - 1 - 45
12. SCHITELE SI DOCUMENTATIA
Referitor la cererile cuprinse in Cererile Angajatorului, Antreprenorul va trebui sa pregateasca calculele detaliate si desenele de lucru necesare pentru executia lucrarilor. Calculele si desenele de lucru vor trebui sa fie prezentate Inginerului pentru aprobare inainte de inceperea unor parti importante ale lucrarilor pe Santier. Toate dimensiunile din desene, calculele si informatiile furnizate in legatura cu contractul vor trebui sa fie exprimate in unitati de masura apartinand Sistemului International (SI). Toate desenele vor trebui sa aiba dimensiunile A1, A2, A3 si A4. Fiecare desen va trebui sa cuprinda denumirea proiectului, numele proiectantului de specialitate, Inginerului, Antreprenorului, Angajatorului, Verificatorilor proiectelor (A, Is, It, B9, Ie), impreuna cu denumirea desenului, numarul si data acestuia si alte date relevante, precum numarul si data revizuirii documentului in coltul din dreapta jos. Procedura pentru prezentare, verificare si/sau aprobare a desenelor si a documentelor va trebui sa fie inteleasa ca in continuare , cu conditia ca Inginerul sa-si rezerve dreptul de a face orice schimbari in aceasta procedura in timpul desfasurarii lucrarilor atunci cand considera ca este absolut necesar. Cand Antreprenorul este pregatit pentru a-i da Inginerului spre verificare si/sau aprobare anumite desene si documente, el va trebui sa prezinte trei copii complete, lizibile ale desenelor si documentelor. In timp de 30 zile dupa primirea copiilor desenelor si documentelor de la Antreprenor, Inginerul va returna o copie insemnata cu una din urmatoarele clasificari, in functie de cazul in care se inscriu desenele sau documentele "aprobate" sau "verificate : a. "APROBAT" b. "APROBAT CU SPECIFICATIA NOTATA - RETRANSMITEREA NU ESTE NECESARA" c. "RETRANSMITERE DUPA CORECTURA" d. "NEAPROBAT" La primirea desenelor si documentelor care au fost insemnate cu "a" sau "b" (din clasificarea de mai sus), Antreprenorul poate continua lucrarea, fiind acoperit prin aceste desene si documente, facand corecturile indicate de Inginer. Copiile tuturor desenelor aprobate vor fi tinute la biroul de pe santier al Antreprenorului. Cand desenele si documentele returnate au fost insemnate cu "c" (din clasificarea de mai sus), Antreprenorul va face corecturile necesare si/sau reviziile desenelor si documentelor cat mai curand si va retransmite trei copii ale acestora Inginerului. Orice lucrare facut inainte ca Inginerul sa aprobe desenele si/sau documentele va fi pe riscul Antreprenorului. Aprobarea Inginerului pentru desenele de lucru, raporturi contractuale etc. n-ar trebui sa-l elibereze pe Antreprenor de obligatia de a satisface termenii Specificatiilor tehnice si dac oricare din echipamentele livrate pe santier este gasit a fi defect sau nesatisfacator, sau nu functioneaza corespunzator in timpul exploatarii sau in timpul Perioadei de remediere a defectelor va fi inlocuit in vederea acceptarii de catre Inginerul. Antreprenorul va fi responsabil pentru orice discrepante, erori sau omisiuni in desene si in alte detalii furnizate de catre el, indiferent daca aceste desene si detalii au fost aprobate sau nu de catre Inginer, cu conditia ca aceste discrepante, erori sau omisiuni sa nu se datoreze unei informatii inexacte sau unor detalii furnizate in scris Antreprenorului de catre Angajator sau Inginerul.
2 A1 - 1 - 46
13. LUCRARI TEMPORARE
Antreprenorul va trebui sa proiecteze pe cheltuiala sa toate lucrarile temporare care pot fi cerute pentru executia lucrarilor. El va trebui sa prezinte cu 42 zile in avans orice program al lucrarilor temporare, desene detaliate si calculele suport pentru acestea considerate esentiale de catre Inginer. In timp de 42 zile dupa prezentarea desenelor mai sus mentionate si a calculelor Inginerul va trebui sa comenteze sau sa aprobe lucrarile temporare relevante. In ciuda aprobarii din partea Inginerului pentru proiectarea oricarei lucrari temporare, Antreprenorul ramane responsabil pentru eficienta acestora, siguranta, intretinerea si pentru toate obligatiile privind aceste lucrari, specificate sau implicite in contract, pana la mutarea sau dezafectarea acestora. In cazul in care cheltuielile nu sunt prevazute in listele de preturi, fiecare in raport cu oricare dintre lucrarile temporare, va trebui sa fie considerata acoperit de alte rate si preuri in listele de preuri si n-ar trebui sa fie decontat si nici sa fie platit sub un articol separat.
2 A1 - 1 - 47
14. PERSONALUL ANTREPRENORULUI
Antreprenorul si orice sub-antreprenor angajat pentru executia lucrarilor va trebui sa angajeze sau sa furnizeze personal calificat, cu experienta in lucrari similare si, impreuna cu ei, va fi responsabil de aprovizionarea cu utilaje sigure in functionare si eficiente, care vor asigura operatiuni precise si sigure in orice conditii, Antreprenorul asigurand toate utilajele si serviciile necesare pentru o executie completa si performanta a lucrarilor, chiar daca sunt sau nu sunt precis mentionate in Specificatiile tehnice, Listele de Preturi sau indicate in desene.
2 A1 - 1 - 48
15. ASISTENTA INGINERULUI
Antreprenorul va trebui sa ofere ajutor cu capacitatile sale de productie, forta de munca, utilaje si materiale pentru constructie oricand sunt cerute de catre Inginerul, avand legatura directa sau indirecta cu lucrarile. Costurile unui asemenea ajutor vor trebui suportate de catre Antreprenor daca acest ajutor este cerut de catre Inginer.
2 A1 - 1 - 49
16. UTILITATI PUBLICE
Pentru aceste specificaii utilitile publice inseamn: - reele de ap (incluzand camine de apometru, camine de vane, hidranti de incendiu, etc.) - reele de cabluri subterane i supraterane (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, trasee de cabluri etc.) - reele electrice aeriene de transport energie electric inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune) - iluminare stradal - indicatoare de trafic - drumuri destinate accesului public - reele de canalizare (incluznd camine, guri de deversare, sifoane, etc.) - reele de gaze naturale - rigole, traversri de ape - linii de fibre optice - panouri publicitare amplasate pe domeniul public - toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de constructii propuse. Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de execuie propuse si de asemenea, inainte de inceperea oricarei lucrri semnificative, va fi responsabilitatea total a Antreprenorului. Nicio revendicare de la Antreprenor sosita cu informatii incomplete nu va fi luata in considerare de catre Inginer. Antreprenorul va trebui sa fie complet responsabil si va trebui sa admita in Pretul Contractului costurile oricaror investigaii aparute la cerintele din acest capitol si pentru orice defectiune sau interferenta cu utilitatile. Antreprenorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfaurrii lucrarilor pentru a evita defectiuni sau interferente cu utilitatile publice si va fi responsabil pentru orice defectiune si defectiuni ulterioare cauzate acestora de el sau de reprezentantii si, rezultate, direct sau indirect, din ceva facut sau omis. Daca, in opinia Inginerului, defectiunile pot fi cauzate de folosirea utilajelor mecanice pentru excavatii adiacent utilitatilor, Antreprenorul va trebui sa excaveze manual in vecinatatea acestora dupa ce in prealabil s-a asigurat prin masuri adecvate de sprijinire/stabilizare a terenului si constructiilor adiacente. Tarifele din contract vor trebui sa includa si aceste excavatii manuale si metode de sprijinire/stabilizare a terenului/constructiilor adiacente. Inainte ca excavatiile sa fie efectuate in apropierea utilitatilor folosind utilaje mecanice, Antreprenorul va trebui sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete pentru a localiza utilitatile publice prin gropi sapate manual. Antreprenorul va fi responsabil pentru pastrarea sigurantei si protectia oricaror aparate de comanda, cabluri si alte echipamente conectate la instalatiile de dirijare a traficului din Santier (semafoare). In punctele in care operatiunile Antreprenorului sunt adiacente proprietatilor apartinand autoritatilor cailor ferate, telegrafului, telefoniei, gaze naturale si energie electrica, inclusiv apa si canalizare sunt adiacente altor proprietati, defectiuni care pot duce la cheltuieli, pierderi sau inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui inceputa inainte de a se face toate aranjamentele necesare pentru protectia acestora. Antreprenorul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati subterane sau supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul ca aceste operatiuni sa poata progresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a rearanjarii lucrarii sa poata fi redusa la minim si serviciile oferite de cei in cauza sa nu fie intrerupte inutil.
2 A1 - 1 - 50
In eventualitatea intreruperii apei sau altor utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale sau ca rezultat al lucrarilor/activitatilor, Antreprenorul va trebui sa instiinteze imediat autoritatea potrivita sau proprietarii. El va trebui s coopereze cu autoritatea numita pentru restabilirea serviciului cat mai repede posibil. In caz contrar, intreruperea apei sau altor utilitati va trebui permisa in afara orelor de lucru. Hidranii de incendiu vor trebui sa fie accesibili oricand Pompierilor si niciun fel de material nu va trebui depozitat pe o raza de 5 metri fata de fiecare hidrant. Va fi de datoria Antreprenorului sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de utilitati si alte parti afectate si s se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare la utilitati pana la limitele constructiei cat mai curand posibil . Locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine. Antreprenorul va trebui sa excaveze si sa umple suficient transeele de explorare inaintea lucrarilor cu scopul de a localiza structurile subterane si utilitatile publice, care pot fi afectate de lucrari. Antreprenorul va trebui sa realizeze sapatura manuala in jurul structurilor si a utilitatilor existente in subteran. Antreprenorul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si va trebui sa reprezinte in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui trimise Inginerului intr-un timp rezonabil pentru aprobare si pentru a permite sa foloseasca desenele detaliate ca ajutor pentru verificarea tehnica (A, Is, B9, Ie) a solutiilor privind schimbarea pozitiei Lucrarilor Permanente Nicio intarziere nu va fi luata in considerare pe motivul esecului sau al imposibilitatii Antreprenorului de a emite desenele detaliate in timp potrivit. Transeele de explorare se cer a fi umplute imediat dupa ce scopul a fost realizat si Antreprenorul va trebui sa mentina suprafata in conditii satisfacatoare.
2 A1 - 1 - 51
17. TESTARE SI VERIFICARE
Antreprenorul va trebui sa efectueze in timpul executiei toate testele specificate in standardele relevante, amplificate asa cum este cerut in Specificatii si va trebui sa retransmita Inginerului trei exemplare ale rezultatelor, verificate corespunzator si care sa certifice ca utilajele/echipamentele, materialele si lucrarile corespund standardelor relevante. Daca nu este specificat altfel in continuare, Antreprenorul va trebui sa instiinteze in scris, in minim 14 zile, durata, data si locul tuturor testelor iminente asa incat Inginerul sau reprezentantii sai sa poata prezenta martorilor aceste teste. Antreprenorul va trebui sa furnizeze certificatele testelor in trei exemplare pentru toate testele, cu sau fara martori. Dac si cand Inginerul este satisfacut ca unele utilaje/echipamente sunt in conformitate cu Specificatiile si va renunta la testele de atelier recomandate, va instiinta Antreprenorul in scris despre acest lucru. Daca dupa verificare sau teste, Inginerul decide ca utilajul/echipamentul nu este corespunzator sau ca anumite parti ale acestuia sunt defecte sau ca acesta nu este in conformitate cu contractul, va putea sa-l respinga, instiintand Antreprenorul, in timp rezonabil in scris, despre decizia sa si motivele pe care se bazeaza.
2 A1 - 1 - 52
18. TESTE FINALE
Antreprenorul va trebui sa fie responsabil pentru toate costurile operatiunilor necesare pentru reglarea si testarea echipamentelor inainte ca acestea sa fie achizitionate. Pe intreaga durata a efectuarii testelor, Antreprenorul va trebui sa fie complet responsabil pentru pastrarea, intretinerea si remedierea oricaror defecte ale echipamentelor si va trebui sa asigure toata forta de munca, supervizarea, aparatura, materialele si depozitele, instrumentele, etc. necesare pentru aceste operatiuni. Antreprenorul va trebui sa asigure toate instrumentele necesare, aparatele de masura, contoarele si personalul calificat potrivit pentru efectuarea testelor si costul acestora va trebui inclus in preturile ofertate. Daca orice parte a utilajului sau a procesului nu corespunde performantelor garantate sau nu functioneaza corect, Antreprenorul va trebui sa modifice sau sa inlocuiasca, pe cheltuiala sa, aceste parti asa cum este necesar pentru ca utilajul sa ajunga la performantele garantate, in vederea acceptarii de catre Inginer. Patru exemplare din toate verificarile, certificatele de testare si documentele inregistrate vor trebui furnizate Inginerului dupa fiecare verificare sau test.
2 A1 - 1 - 53
19. SCHITELE INREGISTRATE
Simultan cu avansarea lucrarilor pe Santier, Antreprenorul va trebui sa pregateasca toata documentatia post-executie, desenele lucrarilor executate, notele de santier etc., care ar putea fi cerute pentru aprobare si pentru supraveghere, intretinere, reparatii, si acestea vor include, dar nu se vor limita la: - Conducte si liste cu piese anexe - Desenele fiecarei instalatii complete vor fi la o scara de minim 1:50 - Desenele cotate ale fiecarei parti principale ale utilajului. Fiecare desen va trebui sa cuprinda tabele de fitinguri, instrumente si elemente componente si vor trebui sa includa numele producatorului, numerele de referinta, caracteristici si particularitati complete ale tuturor partilor componente. - Desenele in sectiune ale componentelor principale ale utilajului, cu partile denumite si numerotate pentru a facilita intretinerea si verificarea. Aceste desene vor arata, de asemenea, si cotele de montaj, impreuna cu abaterile limita, iar pe desenele de executie ale reperelor vor fi incluse tolerantele admisibile ale cotelor, care pot fi necesare pentru fabricarea componentelor de schimb pe durata de viata a utilajului. - Diagrame electrice si operationale dupa cum este necesar. - Liste cu cabluri, diagrame si aliniamentele pentru instalarea cablurilor - Planul de aliniament al cablurilor pe Santier si fiecare din principalele sectiuni prin grupurile de cabluri si transee, asa incat fiecare cablu din grup sau transee sa poata fi usor identificat. Aceasta informatie este de preferat sa fie aratata intr-un numar de desene la o scara mai mare ca sa poata fi corelate, prin mijloace specifice, cu master planul la o scara mai mica. - Desenele precedente le pot include pe acelea prezentate si aprobate ca desene de lucru si vor fi dimensionate si marcate in concordanta cu cererile desenelor de lucru. - Desenele aprobate vor trebui sa fie disponibile pentru verificare de catre Inginer sau de catre personalul tehnic in orice moment al executiei lucrarilor. - Lucrarile nu vor fi considerate gata pentru emiterea Certificatului de Terminare a Lucrarilor, pana cand desenele aprobate nu sunt furnizate.
2 A1 - 1 - 54
20. MATERIALE IN CONTACT CU APA
Materialele folosite pentru lucrari, care sunt, sau pot fi in contact cu apa netratata sau tratata, nu vor trebui sa contina nicio substanta care poate provoca gust, miros, toxicitate, altfel ar fi daunatoare sanatatii sau ar afecta sever apa transportata conform clauzei 2.1 din Vol. 2 Capitol A4, Sectiunea 2. Materialele sau echipamentele vor trebui sa fie in conformitate cu cerintele pentru acest proiect si cand apar altele, va trebui obtinuta mai intai aprobarea Inginerului si, daca este necesar, autorizatia Ministerului Santii.
2 A1 - 1 - 55
21. GOLIREA APEI DIN OBIECTELE DIN BETON
In timpul golirii apei din obiectele din beton (dac este cazul), pot aparea forte de ridicare cu efecte periculoase ca urmare a fenomenului de flotatie datorat prezentei apei freatice la adancimi relativ mici. Inainte de inceperea oricaror lucrari la obiecte, care presupun golirea de apa a acestora, Antreprenorul va verifica nivelul apei subterane si va inmana spre aprobare Inginerului, o declaratie de metoda prin care sa faca descrierea detaliata a efectuarii lucrarilor, pentru evitarea oricaror consecinte negative asupra structurilor respective, datorate flotatiei pe parcursul golirii In eventualitatea necesitatii epuizarii apei pe perioada lucrarilor, acestea nu vor fi platite suplimentar. In cazul obiectelor din beton nou executate, antreprenorul va lua masurile pe care le considera necesare pentru a evita, pe timpul constructiei, fenomenul de flotatie mentionat mai sus. Toate obiectele din beton nou proiectate de tip bazin sau cheson vor fi prevazute, in limita oferita de cotele de nivel, cu instalatii de golire gravitationala a apei.
2 A1 - 1 - 56
22. LISTA STANDARDELOR APLICABILE
22.1. LUCRARI DE CONSTRUCTII Generalitati Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania. In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari/coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu exceptia cazului cand Inginerul aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor inferioare celor initiale. Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate. Standarde si reglementari relevante Legi: Legea calitatii in constructii nr. 10/1995 Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Legea apelor nr. 107/1996 Legea protectiei muncii nr. 90/1991 si alte asemenea legi care sunt aplicabile. Normative, reglementari si instructiuni
1. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie:
CR 0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor n constructii CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor P 100/1 - 2006 Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor rezidentiale, constructiilor sociale, agricole si industriale. P 73 - 84 Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat. CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat
2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie:
C 169 - 88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de fundatie a constructiilor civile si industriale. C 29 - 95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice (cartile 14). C 19686: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor de constructie. C 159-89 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrarii in con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare.
3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor:
NP 112 - 2004
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa

2 A1 - 1 - 57
C 160 - 75
Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie.
C 29/VIII - 1996 Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone). GE 029 - 97 Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatie. GP 014 - 97 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la aciuni seismice n cazul fundrii directe. NE 001 - 1996 Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pmnturi cu umflturi si contractii mari P 7 - 2000 Normativ privind fundarea constructiilor pe pmnturi sensibile la umezire (proiectare executie, exploatare) C 251 - 94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin metode dinamice.
4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton comprimat:
NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrrilor din beton NE 013 - 2002 Cod de practic pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat GE 009 - 97 Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de constructie din beton armat. GE 022 - 97 armat. Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din beton
P 59 - 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru elementele de beton. C 28 - 83 C 130 - 78 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor
C 156 - 89 Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/371. Elemente de beton prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice. C 163 - 87 Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea elementelor de constructie. C 149 - 87 Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat.
5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:
C 41 - 86
Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor glisante.
C 11 - 74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaj pentru cofraje.
6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:
C 14 - 82 zidrie
Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uoare la lucrrile de
C 17 - 82 Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile de caramida in constructii. CR 6 - 2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
2 A1 - 1 - 58
7.
Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice:
P 74 - 81 I 14 -76
8.
Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara umplutura. Normativ pentru protecia contra coroziunii a construciilor metalice ngropate
GE 053 - 2004 Ghid de execuie privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel
Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie, anticorozive, pardoseli, zugraveli, tamplarie
C 107 - 2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor P 121 - 89 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibrativ la cldiri industriale C 142 - 85 C 125 - 87 Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor
C 170-1987 Instruciuni tehnice pentru protecia elementelor din beton armat i beton precomprimat supraterane n medii aggressive naturale i industriale GP 036 - 1998 Ghid de proiectare, execuie i exploatare privind protecia anticoroziv a bazinelor din beton armat destinate neutralizrii i epurrii apelor industriale C 112 - 86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii P 121 - 89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie acustica si antivibrativa la cladiri industriale C 223 - 86 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor, din placi de faianta, majolica si placi ceramice smaltuite, aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri GP 037/0-1998 Normativ privind proiectarea, execuia i asigurarea calitii pardoselilor la cldiri civile GP 013 - 1996 Ghid privind proiectarea, execuia i asigurarea calitaii pardoselilor la construcii n care se desfoar activiti de producie C 3 - 76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C 199 - 79 Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a tamplariei de lemn C 47 - 86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii GE 047 - 2002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etanarea rosturilor n construcii
9. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata:
I 2299: I 791: I 2089: PE 10778: PE 12485: similari. C 182 - 87 C 79 - 80
Normativ pentru proiectarea i executarea conductelor de aduciune i a reelelor de alimentare cu ap i canalizare ale localitilor Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V. Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor. Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri. Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si altii
10. Drumurile si refacerea lor
Normativ privind executarea mecanizat a terasamentelor de drum Normativ pentru proiectarea,executarea si receptionarea drumurilor industriale
2 A1 - 1 - 59
NE 014 - 2002 Normativ pentru executarea mbrcminilor rutiere din beton de ciment n sistem de cofraje fixe i glisante. P 82 - 86 antier Instruciuni tehnice pentru proiectarea executarea i ntreinerea drumurilor de
11. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
NC 001-1999 Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin legea nr.10/1995 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii - 1993 C 30094: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor si pentru instalatiile aferente.
12. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii:
C 1684:
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente
13. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie:
PC 001 - 1997 Manualul i programul de calcul cadru pentru ntocmirea crilor tehnice a construciilor C 56 - 85 + C 56 - 2002 aferente construciilor C 204 - 80: C 150 - 99 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii
Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj a utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitii Normativ privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole
I 2782: Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a mbinarilor la conducte tehnologice
Standarde aplicabile in constructii 1. Generale
SR 10898:2005
Alimentari cu apa si canalizare. Terminologie
STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din beton si beton armat STAS 10265-75 baza STAS 6054-77 STAS 3684-71 SR 11100-1:1993 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet Scara intensitatilor seismice Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
1. Reguli generale de calcul
1. SR EN 1990:2004 2. SR EN 1990:2004/NA:2006 national
Eurocod: Bazele proiectrii structurilor Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa
3. SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale, greutti specifice, greutti proprii, ncrcri utile pentru cldiri
2 A1 - 1 - 60
4. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutti specifice, greutti proprii, ncrcri utile pentru cldiri. Anexa national 5. SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generale. ncrcri date de zapad 6. SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generale. ncrcri date de zpad. Anexa nationala 7. SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale - Actiuni pe durata executiei 8. SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale - Actiuni pe durata executiei. Anexa nationala 9. SR EN 1991-1-7:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Actiuni generale - Actiuni accidentale 10. SR EN 1991-1-7:2007/NB:2011 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale - Actiuni accidentale. Anexa national 11. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 11: Reguli generale si reguli pentru cldiri 12. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 11: Reguli generale si reguli pentru cldiri. Anexa nationala 13. SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidrie armat si nearmat. 14. SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidrie armat si nearmat. Anexa national 15. SR EN 1997-1:2004 generale 16. SR EN 1997-1:2004/NB:2008 generale. Anexa national Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli
17. SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cldiri 18. SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cldiri. Anexa nationala 19. SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2 Principii pentru o clasificare 20. STAS 3300/2-85 directe 21. STAS 3300/1-85 22. STAS 2745 - 90 topografice. 23. STAS 2561/3 - 90 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii Teren de fundare. Principii generale de calcul Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.
2. Reguli comune si reguli pentru structurile constructiei
1. STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.
si agrozootehnice. Lucrari de
2. STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.
2 A1 - 1 - 61
3. STAS 10104-83 Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. 4. SR EN 1995-1-1/2004 Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1. Generalitati. Reguli commune si reguli pentru cladiri. 5. STAS 857-83 tehnice de calitate. Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii
6. SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa. 7. STAS 3430-82 Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare. 8. STAS 10107/2-92 Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. 9. STAS 10107/0-90 Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. 10. SR EN 12794+A1/2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie. 11. STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si executie. 12. STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare. 13. STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie. 14. STAS 7721-90: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.
3. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor edilitare si hidrotehnice
1. SR 8591/97
Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
2. STAS 4273-83 3. STAS 2448-82 4. STAS 2308-81. vizitare

4. Drumurile de comunicare
1. SR 1120-82 Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate 2. SR 174-1/2002 Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. 3. STAS 8840-83 Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. 4. STAS 2914-84: calitate. 5. SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.
6. STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
2 A1 - 1 - 62
7. STAS 863-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. 8. STAS 175-87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate. 9. SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate. 10. STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare. 11. STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie. 12. STAS 2900-89: 13. STAS 10144/2-91: proiectare. Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de
5. Protectia anti-coroziva a constructiilor
1. STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor. 2. STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor. 3. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Electrod de referinta Cu/CuSO4. Constructiile metalice ingropate.
4. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine 5. STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie. 6. STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.
6. Materialele de constructie si silico-ceramica
1. SR EN 12620/2003
Agregate pentru beton.
2. SR 667-2000 Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
7. Straturi de legatura
1. SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale. 2. SR EN 459-1/2003: conformitate Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de
3. SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii. 4. SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale 5. SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati. 6. SR 7055-96: Ciment alb Portland. 7. SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
2 A1 - 1 - 63
8. SR EN 998-2/2002 inzidire. 9. SR EN 206-1/2002 10. STAS 6102-86: de calitate. 11. SR EN 1338/2004: 12. SR EN 1340/2004:
Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate. Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice Pavele de beton. Conditii si metode de incercari Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.
13. SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.
8. Materiale pentru izolare si etansare
1. SR 138-94:
Cartoane bitumate.
2. STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate.
9. Lucrari de constructii din beton
1. SR EN 1097/98 2002 Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale agregatelor. 2. SR EN12620/2003. 4. SR 138/1994 Agregate pentru beton; Carton bituminat 3. SR EN12620/2003/ACAgregate pentru beton 5. SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa 6. SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton. 7. SR 3011/1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati; 8. SR 3011/1996/A1-1999 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati 9. SR EN 480/2003 10. SR EN 934-3/2003 etichetare. Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
11. SR EN 934-6/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii. 12. SR EN 480/2003 13. SR EN 934-2/2003 etichetare. Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta; Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
14. SR EN 934-6/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii. 15. SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; 16. SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate; 17. SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate 18. SR EN 12504/2002 Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare, examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul
2 A1 - 1 - 64
19. SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton 20. SR EN 15304:2007 autoclavizat Determinarea rezistentei la nghet-dezghet a betonului celular
21. SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate 22. SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa 23. SR EN 14991:2007 24. SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti
25. SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor 26. SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Metode de ncercare. Determinarea continutului de clorura n betonul ntarit 27. SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate 28. STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate 29. SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton 30. SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 1: Beton si mortar de referinta pentru ncercari 31. SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat 32. SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton simplu, beton slab armat si beton armat 33. SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimica potentiostatica 34. SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton 35. SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura 36. SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton 37. SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap pentru bare. Partea 2: Metode de ncercare 38. SR 13515-1:2007 Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap pentru bare. Partea 1: Conditii 39. SR 13513:2007 mbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului 40. SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune 41. SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii
2 A1 - 1 - 65
42. SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 6: Ancorarea armaturii 43. SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 7: Protectia armaturii mpotriva coroziunii 44. SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. ncercarea de evaluare a protectiei mpotriva coroziunii 45. SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudura a armaturii (ncercarea prin smulgere) 46. SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 2: Determinarea timpului de priza 47. SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse 48. SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1 49. SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic 50. SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari 51. SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton 52. SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare 53. SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitatii 54. SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor 55. SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 4: Determinarea exudarii betonului 56. SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi 57. SR EN 12504-3:2006 ncercari pe beton n structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere 58. SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare 59. SR EN 12390-1:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare 60. SR EN 12390-5:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la ntindere prin ncovoiere a epruvetelor 61. SR EN 12390-6:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la ntindere prin despicare a epruvetelor 62. SR EN 12390-7:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea betonului ntarit 63. SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 5: Determinarea absorbtiei capilare
2 A1 - 1 - 66
64. SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare 65. SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare) 66. SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala 67. SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie n beton 68. SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare 69. SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12: Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton 70. SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton 71. SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton armat 72. SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare 73. SR EN 772-11:2003/A1:2004 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a elementelor pentru zidarie de argila 74. SR EN 523:2004 Teci de banda de Terminologie, conditii, control de calitate otel pentru cabluri de precomprimare.
75. SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea injectabilitatii si ncercarea de despicare 76. SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa 77. SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor 78. SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Variatii de volum si de masa ale produselor de injectie la cicluri de uscare n aer si conservare n apa 79. SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii 80. SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii 81. SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale 82. SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fara inima de tabla inclusiv mbinari si piese speciale si conditii specifice referitoare la srma de precomprimare pentru tuburi 83. SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
2 A1 - 1 - 67
84. SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece 85. STAS 5585-71 ncercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului 86. STAS 5511-89 ncercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere 87. STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii 88. STAS 6605-78 ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune a otelului beton, a srmei si a produselor din srma pentru beton precomprimat 89. STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. ntocmirea desenelor pentru constructii din beton si beton armat 90. STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru canale interioare. Forme si dimensiuni 91. STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate 92. STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilata 93. STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate 94. STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali 95. STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat. Conditii tehnice de calitate 96. STAS 6482/4-80 Toroane 97. STAS 6482/3-80 Srma ampentata 98. STAS 6482/2-80 Srma neteda Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Srma de otel si produse de srma pentru beton precomprimat. Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat.
99. STAS 6482/1-73 Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii 100. STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat vibrat si presat 101. STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat 102. 103. STAS 7039/1-81 STAS 12089-82 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri Pompe de beton. Clasificare ncercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a Beton celular autoclavizat. Elemente armate Tolerante n constructii. Tolerante la suprafetele din beton
104. STAS 2833-80 betonului ntarit 105. STAS 10832-76 106. STAS 10265/1-84 aparent
107. STAS 12287-85 ncercarile metalelor. ncercari mecanice ale mbinarilor sudate din bare de otel beton
2 A1 - 1 - 68
108. SR EN 678:1996 celular autoclavizat
Determinarea densitatii aparente n stare uscata a betonului
109. STAS 7209-87 ncercarile metalelor. ncercarea la relaxare a srmelor si a produselor din srma pentru beton precomprimat 110. SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei mbinarilor plaselor sudate 111. SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de ndoiredezdoire 112. SR EN 12350-4:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare Determinarea adncimii stratului de carbonatare a betonului 113. SR CR 12793:2002 ntarit
114. SR EN 772-6:2002 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6: Determinarea rezistentei la tractiune prin ncovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate 115. SR EN 772-14:2002 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate si de piatra artificiala
10. Lucrari de instalare conducte
1. SR EN 598/2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare. 2. SR EN 1916/2003/AC-2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;
11. Lucrari de constructii metalice
1. SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata; 2. SR EN ISO 3580:2008 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare; 3. SR EN ISO 2560/2006 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina 4. SR EN 1561/1999. 5. SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar Turnatorie. Fonta cu grafit nodular;
6. SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie. Fonta cu grafit nodular 22.2.LUCRARI DE TERASAMENTE 1. STAS 9824/0-74 generale. Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii
2. STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. 3. STAS 9824/5-75 canale si cabluri. Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
4. STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. 5. STAS 1243-88 6. STAS 6054-77 Romaniei. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
2 A1 - 1 - 69
7. STAS 2745-90 topografice. 8. STAS 3300/1-85 9. STAS 1913/13-83 Incercarea Proctor. 10. STAS 1913/15-75 11. STAS 9850-89 terasamentelor.
Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode Teren de fundare. Principii generale de calcul. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
12. ST 010-1997 Specificatie tehnica prinind calitatea de performanta ale echipamentelor pentru lucrari de fundatii, pentru asigurarea calitatii constructiilor, a protectiei vietii si sanatatii, a sigurantei in exploatare si a protectiei mediului. 13. ST 005-1995 Specificatie tehnica privind criteriile si nivelele de performanta ale echipamentelor pentru lucrari de terasamente pentru asigurarea calitatii constructiilor, a protectiei vietii, a sigurantei in exploatare si a protectiei mediului ambiant. 14. STAS 9824/5 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri. 22.3.LUCRARI MECANICE Generalitati 1. O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. 2. Standardele citate in aceasta anexa vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta anexa nu este exhaustiva. 3. Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la care se face trimitere in cadrul acelui Standard. 4. Anexa include trimiterea la publicatii pentru ghidare in ceea ce priveste practica curenta referitoare la anumite aspecte. 5. Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de data de trimitere a ofertelor. 6. Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in aceasta anexa pentru a fi utilizate de catre Inginer. Standarde aplicable 1. STAS 6898/2 Standard conducte din otel 2. STAS 404/3 Standard conducte din otel 3. SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat; 4. SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale 5. SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat 6. SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale
2 A1 - 1 - 70
7. STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub presiune. Conditii tehnice generale de calitate 8. STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese forjate pe ciocane 9. STAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generale 10. STAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nomenclator 11. STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate 12. STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate 13. SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de ncercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3 14. SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U) si policlorur de vinil clorurat (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metric 15. SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor 16. SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor mpotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale. Sectiunea 1: Ghid A -Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie mpotriva trasnetului 17. SR CEI 61024-1:1999 generale Protectia structurilor mpotriva trasnetului. Partea 1: Principii
18. SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-ciment 19. SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor din cladiri. Conditii, metode de ncercare si asigurarea calitatii 20. SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane 21. SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. 22. Specificatii si metode de ncercare 23. SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare 24. SR EN 10617-2 Tevi din polietilena de inalta definitie (PEID) 25. STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ngropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel 26. SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald 27. SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabile 28. SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare 29. conventionale 30. SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel 31. SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, 32. inclusiv apa potabila. Conditii tehnice de livrare
2 A1 - 1 - 71
33. SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 5: Tevi de otel inoxidabil 34. SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, ncercari, control de calitate 35. SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. 36. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 22.4. LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE 1. Seria SR CEI 60364 Instalatii electrice n constructii; 2. Seria SR HD 384 Instalatii electrice n constructii; 3. SR EN 61557-1:2007 Securitate electrica n retele de distributie de joasa tensiune de 1000 V c.a. i 1500 V c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a masurilor de protectie. Partea 1: Prescriptii generale 4. SR EN 50262:2002/A2:2005 Intrari de cablu (presetupe) cu pas metric pentru instalatii electrice 5. SR EN 61537 Sisteme trasee de cabluri i sisteme scara de cabluri pentru pozitionarea cablurilor 6. SR EN 50085-1 Sisteme de jgheaburi i de tuburi profilate pentru instalatii electrice 7. SR EN 50086 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice 8. STAS 8591/1-91 Amplasarea n localitati a retelelor edilitare subterane executate n sapatura 9. Alegerea i montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamnt, conductoare de protectie i conductoare de echipotentializare 10. SR EN 61140:2002/A1:2007 Protectie mpotriva ocurilor electrice. Aspecte comune n instalatii i echipamente electrice 11. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii. 12. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie i verificare. 13. Normativ I 20-2000 Normativ privind protectia constructiilor mpotriva trasnetului. 14. SR EN 50164-2:2003/A1:2007 Componente de protectie mpotriva trasnetului (CPT). Partea 2: Prescriptii pentru conductoare i electrozi de pamnt 15. SR EN 60439-3:2001/A1:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Prescriptii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasa tensiune destinate instalarii n locuri accesibile persoanelor neautorizate n timpul utilizarii lor. Tablouri de distributie 16. SR EN 60439-4:2001/A2:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 4: Prescriptii particulare pentru ansambluri pentru santier 17. SR EN 60529:1995/A1:2003 Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP) 18. STAS 5325: Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare i metode de verificare, cu privire la gradul de protectie mpotriva intrarii apei i prafului n cabinele i dulapurile exterioare) 19. SR EN 60269-1:2008 Sigurante fuzibile de joasa tensiune. Partea 1: Prescriptii generale 20. SR EN 60898+A1:1995 ntreruptoare pentru instalatii casnice i similare
2 A1 - 1 - 72
automate pentru protectia la supracurenti
21. SR EN 60947-1:2001 Aparataj de joasa tensiune 22. SR EN 60947-3:2001/A1:2003 Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: ntreruptoare, separatoare, ntreruptoare-separatoare i combinatii cu fuzibile 23. SR EN 60073:2003 Principii fundamentale i de securitate pentru interfata om-maina, marcare i identificare. Principii de codificare pentru indicatoare i organe de comanda; 24. SR EN 61558-2:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare i dispozitivelor analoage; 25. SR EN 62271-200:2004 Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj n carcasa metalica, de curent alternativ i tensiuni nominale peste 1 kV i pna la 52 kV inclusiv; 26. SR EN 54 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu; 27. Ordinul nr.775 din 22 iulie 1998 al ministrului de interne pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor; 28. Ordinul nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administratiei i internelor pentru aprobarea Normelor generale de aparare mpotriva incendiilor; 29. SR EN 50131 Sisteme de alarma. Sisteme de alarma mpotriva efractiei; 30. SR EN 50132 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza n aplicatiile de securitate;
2 A1 - 1 - 73
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, , Capit tol A2, Seciu unea 2, 2 SP PECIFIC CATII MASURATORI SI RIDIC CARI TOPOG T GRAFIC CE
2 2011
Cuprins Sectiunea 2
1. GENERAL.......................................................................................................................................................77 1.1. 1.2. 2. 3. SCOPULLUCRARILORTOPOGRAFICE............................................................................................................ 77 RESURSESIMETODE....................................................................................................................................77
PREDAREAMASURATORILOR........................................................................................................................78 RETEAUAPROIECTULUI.................................................................................................................................79 3.1. 3.2. ASPECTEGENERALE.....................................................................................................................................79 PUNCTELEDEBAZA,COTELEDENIVELSIREPERELEDENIVELMENTALEANTREPRENORULUI .......................79
4. 5. 6.
APROBAREAMASURATORILORREALIZATEDEANTREPRENOR.......................................................................80 ECHIPAMENTULSIAPARATURATOPO...........................................................................................................81 RIDICARITOPOALETERENULUI.....................................................................................................................82 6.1. 6.2. RIDICARITOPOALETERENULUI .................................................................................................................... 82 COTASAPATURIITERENULUI....................................................................................................................... 82
7.
TRASARI........................................................................................................................................................83 7.1. 7.2. 7.3. TRASAREATERENULUI.................................................................................................................................83 VERIFICARITRASEE......................................................................................................................................83 TRASEEDECONDUCTE.................................................................................................................................83
8.
DESENESIDOCUMENTATII............................................................................................................................84 8.1. 8.2. INREGISTRARISIDOCUMENTATIIDINMASURATORI.................................................................................... 84 DESENEFINALE............................................................................................................................................84
9.
MASURARESIPLATA.....................................................................................................................................85
2 A1 - 1 - 75
IMPORTANT :
2 A1 - 1 - 76
23. GENERAL
23.1.SCOPUL LUCRARILOR TOPOGRAFICE Antreprenorul va realiza atat trasarile lucrarilor pe teren cat si ridicarile topografice necesare, cum sunt cerute prin actele normative. Pornind de la planurile din Documentatia de atribuire si alte piese grafice furnizate, inclusiv de Inginer prin dispozitiile date, Antreprenorul va intocmi planuri topografice in asa fel, incat sa faca posibila verificarea pe teren, identificarea tuturor utilitatilor, traversarilor de drumuri sau cai de acces public existente de-a lungul traseelor sau amplasamentelor lucrarilor. Tot pe baza acestor planuri se vor realiza desenele finale dupa finalizarea lucrarilor. Ridicarile topo si cartografierea acestora vor include dar nu se vor limita la stabilirea bornelor orizontale si verticale, sectiuni transversale si profile, ridicari necesare eliberarii diverselor avize, realizarea lucrarilor propriu-zise, urmaririea in timp a lucrarilor precum si a intocmirea desenelor as-built. Ridicarile topo vor fi realizate in Sistemul National Cadastral de Coordonate Stereo 1970. Cotele vor fi absolute, referentiate la Nivel 0 Marea Neagra. Inainte de inceperea lucrarilor, Inginerul va face predarea amplasamentelor conform reglementarilor in vigoare. Proiectantul din Contract poate dispune prin Inginer de unele masuratori topografice din arhiva Angajatorului dar aceasta nu-l scuteste de a face verificarile pe care le considera necesare pentru siguranta proiectului si lucrarilor Contractului. 23.2.RESURSE SI METODE Pentru realizarea ridicarilor si a planurilor topo, Antreprenorul va angaja personal specializat si auxiliar, familiarizat cu tehnicile si aparatura moderna specifica. Toate ridicarile vor fi stocate in mod profesional pe suport magnetic, intr-un format accesibil prin programe uzuale. Antreprenorul va furniza echipamentul topo, va opera acest echipament, va face calibrarile si intretinerea necesara a sa, ori de cate ori acest lucru este solicitat de catre Inginer. Inainte de inceperea propriu-zisa a ridicarilor topo, Antreprenorul va furniza Inginerului pentru aprobare urmatoarele informatii, sintetizate intr-un raport: CV-ul topografului principal si informatii in legatura cu echipa din subordinea sa; Metodele de ridicare ce se intentioneaza a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor de nivelment cu coordonate in sistem Stereo 70 si cote absolute nivel Marea Neagra, ce urmeaza a fi utilizate de-a lungul traseelor lucrarilor. Detalii si date tehnice despre echipamentul topo din dotare (ce urmeaza a fi utilizat), si programe soft specifice de lucru; Acuratetea, garantata a ridicarilor, obtinuta pentru toate metodele aplicate cu echipamentul descris anterior; Toate ridicarile topo vor fi inregistrate in jurnale de teren, trecute apoi pe planuri, aprobate de Inginer. Producerea de planuri ori de cate ori se solicita se considera parte din activitatea topografica. Toate activitatile topografice vor fi aprobate de Inginer.
2 A1 - 1 - 77
24. PREDAREA MASURATORILOR
Inainte de inceperea lucrarilor Inginerul va preda Antreprenorului toate informatiile si datele utilizate pentru proiect iar ridicarile topo ale antreprenorului se vor raporta la Sistemele de coordonate pe orizontala si verticala definite in paragraful anterior. Dupa predarea datelor, Antreprenorul le va verifica (existenta punctelor de triangulaie si a cotelor de nivel, etc). Verificarile de pe teren vor indica daca punctele au fost avariate sau deplasate. Antreprenorul va anunta imediat Inginerul despre acest fapt iar Inginerul va da instructiuni daca este necesar sa fie folosite alte puncte de referinta. Daca nu exista obiectiuni ale Antreprenorului cu privire la reteaua de baza topo si datele relevante in 60 de zile dupa inmanarea datelor, punctele de referinta si datele sunt considerate acceptate de catre Antreprenor.
2 A1 - 1 - 78
25. RETEAUA PROIECTULUI
25.1.ASPECTE GENERALE O retea pentru proiect compusa din puncte de control si cote de nivel va fi stabilita de catre Antreprenor pentru inlesnirea masuratorilor - ca parte din lucrari. Reteaua va avea cel putin aceasi calitate si durabilitate ca reteaua punctelor existente si va avea o precizie asa cum este ceruta de legislatia europeana. Precizia si verificarea acestei precizii a datelor aditionale si a cotelor de nivel va fi stabilita pe baza realizarii a cel putin 5 serii de masuratori si respectiv a doua inchideri, cu analizele necesare si calcule ale valorii medii. 25.2.PUNCTELE DE BAZA, COTELE DE NIVEL SI REPERELE DE NIVELMENT ALE ANTREPRENORULUI Raportul ce va fi transmis de catre Antreprenor inainte de inceperea masuratorilor va fi compus din detalii ale retelei de referinta propuse a proiectului si harti care sa prezinte locatiile punctelor si cotelor de nivel ce vor fi stabilite de catre antreprenor pe tot santierul ca baza pentru urmatoarele masuratori necesare pentru realizarea lucrarilor. Puntele si cotele de nivel vor exista permanent si vor fi construite in asa fel incat sa fie agreate de Inginer. Antreprenorul va detalia tolerantele in plan orizontal si in plan vertical pentru sistemele de coordonate de referinta ale proiectului pentru a fi aprobate de catre Inginer. Antreprenorul va stabili reperele de nivelment pentru liniile centrale si pentru linia de control a structurilor care necesita masuratori frecvente si vaste (de ex aliniamentul conductelor si axele si locatiile structurilor etc) Daca in opinia Inginerului sunt necesare date aditionale pentru punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment pentru a se asigura o acoperire precisa si satisfacatoare a santierului pentru realizarea lucrarilor acesta poate instrui antreprenorul sa imbunatateasca locatiile unor puncte sau sa stabileasca puncte aditionale iar antreprenorul se va conforma cu aceasta instructiune fara a cere costuri aditionale. Antreprenorul va efectua masuratori utilizand metode precise de masuratori, va stabili punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment in locatiile agreate de Inginer. Antreprenorul va fi in intregime responsabil pentru corectitudinea punctelor si cotelor de nivel si pentru orice efect sau eroare directa sau indirecta sau de schimbare in locatiile si cotele lor. Antreprenorul va transmite Inginerului toate datele, estimarile si calculele pentru fiecare din punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment ale antreprenorului, inclusiv o descriere a punctului si starea lui fizica impreuna cu o schita, coordonatele si cotele sale, pe parcursul a trei zile pentru stabilirea punctului gata de a fi utilizat. Dupa aceea Inginerul poate utiliza oricand aceste puncte stabilite de antreprenor pentru propria masuratoare. Antreprenorul va fi responsabil pentru intretinerea si protectia acestor puncte, cote de nivel si repere de nivelment pe parcursul constructiei si regulat se vor realiza masuratori complete de verificare pentru a confirma daca acestea nu au fost afectate de activitatile de constructie sau nu au fost avariate sau deplasate.
2 A1 - 1 - 79
26. APROBAREA MASURATORILOR REALIZATE DE ANTREPRENOR
Inainte de inceperea oricarei lucrari de masurare antreprenorul va informa Inginerul in 7 zile (dar nu mai putin) despre intentia sa de a incepe lucrarile. Antreprenorul va indica scopul masuratorii, zona unde vor avea loc acestea, structura sau facilitatile implicate, metodele ce vor fi aplicate si cerintele legate de timp. Aceste informartii sunt necesare pentru a permite Inginerului sa coordoneze masuratorile cu alte lucrari in paralel inclusiv cu cele ale unei terte parti. Urmare receptionarii tuturor informatiilor necesare, daca nu exista constrangeri speciale, Inginerul va acorda in doua zile aprobarea de a incepe. Oricum daca Inginerul considera ca exista constrangeri acesta il va sfatui pe antreprenor in conformitate si va determina data de incepere pentru lucrarile respective. Inainte de finalizarea unei masuratori partiale sau dupa finalizarea traseului antreprenorul va informa Inginerul in conformitate astfel incat Inginerul va avea oportunitatea de a realiza verificarile si inspectiile necesare. Aceasta in mod particular va fi aplicabila pentru structurile care vor fi realizate si/sau sunt permanente. Fara a tine seama de cele de mai sus, Inginerul va avea dreptul sa verifice la discretie performanta, precizia, statiile etc si toate rezultatele din masuratori si calcule ca si conformitatea cu planurile si desenele legate de masuratori. Antreprenorul va asigura fara intarziere Inginerului orice fel de servicii si asistenta auxiliara necesara pentru a-i permite sa realizeze masuratori si inspectii de control. Antreprenorul va pastra si mentine inregistrarile profesionale ale tuturor masuratorilor de pe teren, calculele respective, manuscrisele, planurile, desenele si hartile si le va pune la dispozitia Inginerului oricand i se va cere. Daca in opinia Inginerului au fost gasite deficiente si/sau inexactitati in munca de birou sau de teren, aceste lucrari se vor repeta si vor fi realizate corespunzator spre multumirea Inginerului fara a-i da dreptul antreprenorului de a cere o extra plata. Orice control asupra lucrarilor de masurare ale antreprenorului de catre Inginer nu va diminua responsabilitatile antreprenorului privind precizia locatiei, pozitia, dimensiunile, masuratorilor etc pentru orice tip de structura sau facilitate sau a unei parti din aceasta.
2 A1 - 1 - 80
27. ECHIPAMENTUL SI APARATURA TOPO
Antreprenorul se va dota, utiliza si intretine echipament topo corespunzator tipului de ridicari topo solicitate pentru lucrarile din proiect. Precizia echipamentului topo ce urmeaza a fi utilizat de catre Antreprenor pentru activitatile topografice, va fi in concordanta cu tipurile de lucrari ce urmeaza a fi executate si cu metodele de construire aplicate. Toate aparatele topo, accesorii si materiale necesare activitatii topo din dotarea Antreprenorului vor fi pastrate in perfecta stare de functionare. Inainte de inceperea activitatilor topo, in special a ridicarilor de precizie mare, Antreprenorul va face verificarea, calibrarea si service-ul tuturor aparatelor la un producator sau reprezentant autorizat. Certificatele de calibrare si service (dupa caz) vor fi furnizate Inginerului. In timpul executiei Antreprenorul va face verificari periodice ale aparatelor topo, conform recomandarilor producatorului. In acest sens Antreprenorul va tine evidente stricte ale acestor verificari. Inginerul are dreptul de a verifica oricand echipamentul si aparatura topo a Antreprenorului. Echipamentul si aparatura topo a Antreprenorului care a suferit uzura, deteriorari sau defecte ce nu le mai permit sa fie utilizabile, vor fi indepartate de pe santier si inlocuite imediat iar Inginerul informat fara intarziere. Orice intarzieri ale activitatilor topografice, ce decurg din faptul ca Antreprenorul nu a avut echipament sau aparatura topo functionala sau aprobata de Inginer disponibila, se constituie in costuri pentru care Antreprenorul este responsabil si nu-i permit acestuia sa ceara extinderea duratei executiei.
2 A1 - 1 - 81
28. RIDICARI TOPO ALE TERENULUI
28.1.RIDICARI TOPO ALE TERENULUI Cu nu mai putin de 14 zile anterior inceperi oricarei lucrari, Antreprenorul il va informa pe Inginer de intentia sa de a efectua lucrari care vor schimba topografia existenta a santierului, daca aceasta lucrari vor face parte din lucrarile permanente sa fie construite pe santier sau lucrari temporare pe care antreprenorul intentioneaza sa le execute pentru interesul propriu. Inainte de inceperea oricarei lucrari, antreprenorul va face ridicari pentru topografia existenta a intregii zone ce va fi ocupata si afectata si le va prezenta Inginerului spre aprobare. Astfel de ridicari pot fi solicitate dupa indepartarea vegetatiei, a stratului vegetal. Informatiile astfel obtinute vor fi inregistrate de catre antreprenor pe plansa/e desenata/e care va fi semnata/e individual de catre antreprenor si Inginer. Antreprenorul va asigura Inginerului o copie care poate fi produsa in format de hartie sau digital a fiecarei planse desenate pentru a fi folosita ca inregistrare permanenta in scopul determinarii cantitatilor prin excavare si lucrari de terasamente prevazute in lucrari permanente si extinderea pentru care lucrarile temporare vor fi in indepartate sau excavatii temporare vor fi reumplute pana la finalizarea lucrarilor. 28.2.COTA SAPATURII TERENULUI Antreprenorul va cerceta toate suprafetele excavate si finale solicitate de Inginerul pentru scopul inregistrarilor detaliate si pentru masurarea cantitatilor: i. Pentru completarea excavarii si anterior inceputului amplasarii pamantului, betonului si altor lucrari; ii. In finalizarea amplasarii pamantului, betonului si altor lucrari. Antreprenorul ii va acorda Inginerului orice oportunitate rezonabil s execute ridicarile topo ale acestor suprafete inainte ca acestea sa fie afectate. Informatiile despre ridicarile topo vor fi inregistrate in clauza 6.1.
2 A1 - 1 - 82
29. TRASARI
29.1.TRASAREA TERENULUI Antreprenorul trebui sa execute toate lucrarile si sa verifice lucrarile in concordanta cu metodele de lucru aprobate de Inginer inainte de inceperea lucrarilor. Metodele si programul de verificare ar trebui sa fie in asa fel conceput, incat sa asigure nivelul si linia corecta a constructiei in fiecare parte a lucrarii. Inginerul poate in orice moment sa ii ceara antreprenorului sa prezinte probe ca lucrarile sale au fost verificate satisfacator, si antreprenorul ar trebui sa indeplineasca imediat astfel de cerinte. Numarul de puncte cerute pentru prezentari la fel ca si distanta dintre aceste puncte ar trebui determinate de antreprenor impreuna cu Inginerul in concordanta cu tipul lucrarii. In afara punctelor de coordonate si cotelor de nivel pe care antreprenorul le stabileste pe cont propriu, Inginerul poate sa ceara ca anumite sau toate punctele si cotele de nivel date sa fie clar marcate in timpul constructiei in asa fel incat reperele sa poata fi retinute dupa terminarea lucrarii. Antreprenorul nu trebui sa rectifice metodele de verificare aprobate fara acordul Inginerului. 29.2.VERIFICARI TRASEE Inginerul va realiza regulat masuratori de verificare in timpul executiei constructiei si antreprenorul trebuie sa coopereze si sa acorde asistenta Inginerului. Antreprenorul trebuie sa fie in legatura cu Inginerul pentru a programa ca verificarea masuratorilor pe parcursul perioadelor sau in paralel sa fie realizate astfel incat oriunde si oricand sa fie o intarziere minima in executia constructiei. Antreprenorul trebuie sa acorde Inginerului orice cooperare si asistenta in aceasta privinta, dar nefiind limitat la furnizarea de echipamente de masurat, canalizare, iluminare si ventilatie si personal si indepartarea si inlocuirea echipamentului antreprenorului si alte restrictii astfel incat sa nu se amestece cu verificarile lucrarilor si acolo unde este cerut sa faciliteze aceasta verificare. 29.3.TRASEE DE CONDUCTE Trasarea oricarei conducte trebuie sa fie realizata in nu mai putin de 28 zile inaintea excavatiei pentru partea de aliniament. Orice intersectie de puncte in lungul aliniamentului trebuie sa fie stabilita. Odata ce aliniamentul conductei a fost verificat si aprobat de Inginer, si serviciile subterane au fost localizate, antreprenorul poate incepe excavatia conductei.
2 A1 - 1 - 83
30. DESENE SI DOCUMENTATII
30.1.INREGISTRARI SI DOCUMENTATII DIN MASURATORI Antreprenorul trebuie sa pastreze inregistrarile tuturor masuratorilor in schite, registre teren, calcule, etc. si trebuie sa mentina inregistrari pe computer ale coordonatelor si elevatiilor pentru toate reperele de nivelment, cote de nivel, puncte de referinte etc. pentru intreaga durata de executie a constructiei. Antreprenorul va pune la dispozitie la cererea Inginerului toate inregistrarile si documentatia sau va asigure copii ale acestora. 30.2.DESENE FINALE Antreprenorul va pregati si furniza Inginerului desenele finale ale lucrarilor din perioada specificata pana la finalizarea sectiunilor sau partilor de lucrari in conformitate cu contractul. Pentru plata intermediara a elementelor ca lucrari de excavare roca, constructia terasamentelor, constructia drumului, lucrari de beton etc unde rezultatele din masuratori au fost utilizate pentru calcularea cantitatii, planurile si desenele respective impreuna cu calculele relevante etc vor fi prezentate Inginerului in format digital si tiparit pentru replotare cu aceleasi linii, stiluri si simboluri ca in sistemul de desenare al Inginerului CAD ca documente suport pentru fiecare factura.
2 A1 - 1 - 84
31. MASURARE SI PLATA
Nu va exista o plata separata pentru masuratori sau pentru una din cerintele din aceasta sectiune de specificatii, odata ce toate costurile din acestea sunt considerate sa fie incluse sau impartite in diferite sume forfetare pentru lucrarile de constructie/ridicare din Lista de Cantitati
2 A1 - 1 - 85
UNIU UNEA EUROPE EANA
GUV VERNUL ROMN NIEI
INSTRUME ENTE STRUCTU URALE 2007 7-2013
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, , Capit tol A3, Seciu unea 1, SPE ECIFIC CATII TEHNIC T CE GEN NERAL LE PENTRU C CLADI RI SI LUCRA L ARI DE CONS STRUC CTII
2011
ELABORAT TOR: SC EP PTISA ROMA ANIA SRL
Cuprins
1. ABREVIERI.....................................................................................................................................................90 1.1. 1.2. 2. DIMENSIUNISIUNITATI............................................................................................................................... 90 STANDARDESIORGANIZATII........................................................................................................................ 91
MATERIALESIFORTADEMUNCAGENERALITATI .........................................................................................92 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 2.10. 2.11. 2.12. 2.13. 2.14. 2.15. 2.16. 2.17. 2.18. 2.19. 2.20. 2.21. 2.22. 2.23. 2.24. 2.25. 2.26. 2.27. 2.28. CERINTEGENERALEPENTRUMATERIALE..................................................................................................... 92 STANDARDEPUBLICATE............................................................................................................................... 92 PRODUSEDEPROPRIETATEPRIVATA........................................................................................................... 93 APROBAREAMATERIALELORECHIVALENTE................................................................................................. 93 MOSTRE .......................................................................................................................................................93 ACHIZITIONAREAMATERIALELOR................................................................................................................ 93 LUCRARIINAFARASANTIERULUI................................................................................................................. 94 CERTIFICATE................................................................................................................................................94 TRANSPORTULSIDEPOZITAREA,SUPRAVEGHEREALUCRARILOR................................................................. 94 PLANURILEDEINTRETINERE........................................................................................................................ 94 MIJLOACELEDERIDICARE............................................................................................................................ 94 INDATORIRILALOCULDEMUNCA............................................................................................................... 94 PIESECUGRADDEUZURARIDICAT.............................................................................................................. 95 PIESEDESCHIMB.........................................................................................................................................95 CHEI.............................................................................................................................................................95 ACCESULSISIGURANTA............................................................................................................................... 95 REPARATII....................................................................................................................................................95 REZISTENTALAPARAZITI.............................................................................................................................. 95 ETICHETEDEIDENTIFICARE.......................................................................................................................... 96 REZISTENTALACOROZIUNESIABRAZIUNE.................................................................................................. 96 SUDURA.......................................................................................................................................................96 ZGOMOTULSIVIBRATIILE............................................................................................................................ 96 INSTALAREA.................................................................................................................................................97 OPERAREACUECHIPAMENTENECORESPUNZATOARE................................................................................. 97 ECHIPAMENTEDECONSTRUCTIE................................................................................................................. 97 FORTADEMUNCASITEHNICIENICALIFICATI............................................................................................... 97 MATERIALEDEFURNIZAT............................................................................................................................ 98 PROTECTIALUCRARILOR.............................................................................................................................. 98
3.
ALIMENTAREACUAPASIALTERETELEDECONDUCTE...................................................................................99 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. GENERALITATI.............................................................................................................................................99 MATERIALECEVORPUTEAFIUTILIZATE ....................................................................................................... 99 SAPAREATRANSEELORPENTRUCONDUCTE.............................................................................................. 101 INSTALAREACONDUCTELOR...................................................................................................................... 102 CAMINESICAMEREDEVANE..................................................................................................................... 105 TESTAREA..................................................................................................................................................106 RESTAURAREASUPRAFETELOR.................................................................................................................. 107
4.
LUCRARICIVILE...........................................................................................................................................109 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9. MATERIALE................................................................................................................................................109 TERASAMENTE..........................................................................................................................................117 LUCRARILEDINBETON............................................................................................................................... 124 ARMATURILE.............................................................................................................................................128 COFRAJE....................................................................................................................................................129 SUPRAFETEFINISATE(FINISAJELE)............................................................................................................. 130 REPARAREABETONULUIEXISTENT ............................................................................................................. 131 STRATVEGETALSIIARBA............................................................................................................................134 IMPREJMUIRISIPORTI............................................................................................................................... 134
5.
LUCRARIDEARHITECTURA..........................................................................................................................136
2 A1 - 1 - 87
5.1. 5.2. 5.3. 5.4.
MATERIALE................................................................................................................................................136 PERETIDEZIDARIE.....................................................................................................................................136 TENCUIALAEXTERIOARASIALTEFINISAJE.................................................................................................. 137 VOPSITORIISIALTESTRATURIDEPROTECTIE............................................................................................. 138
2 A1 - 1 - 88
IMPORTANT :
1. Prin depunerea unei oferte, ofertantul accepta in prealabil conditiile generale si speciale de contract ca singura baza a acestei proceduri de atribuire, indiferent care sunt conditiile proprii ofertantului. 2. Ofertantii au obligatia de a analiza cu atentie Documentatia de Atribuire si de a pregati oferta conform tuturor instructiunilor, formularelor, prevederilor contractuale si specificatiilor tehnice continute in aceasta Documentatie nclusiv Clarificrile i alte documente emise de Autoritatea Contractanta pe parcursul procedurii. 3. Esecul de a depune o oferta care sa contina toate informatiile cerute in termenul prevazut va conduce la respingerea ofertei. Nu se va tine cont de nici o exprimare a unei rezerve in oferta sau presupunere cu privire la cerinele din Documentatia de Atribuire. 4. Nici un cost suportat de operatorul economic pentru pregtirea i depunerea ofertei nu va fi rambursat. Toate aceste costuri vor fi suportate de ctre operatorul economic ofertant, indiferent de rezultatul procedurii.
2 A1 - 1 - 89
32. ABREVIERI
In aceste Specificatii, urmatoarele abrevieri, daca sunt intalnite, vor avea sensurile atribuite mai jos: 32.1.DIMENSIUNI SI UNITATI mm cm m km mm cm m ha l cc m g mg kg N kN kcal h l/s m/s = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = milimetru centimetru metru kilometru milimetru patrat centimetru patrat metru patrat hectar sau 10.000 de metri patrati litru centimetru cub metru cub gram miligram kilogram newton kilonewton kilocalorie ora litru pe secunda metru cub pe secunda kilogram pe centimetru cub kilogram pe metru cub grade Celsius la suta la mie diametru nominal in milimetri decibel
kg/cm = kg/m = C % DN = = = =
db(A) =
2 A1 - 1 - 90
32.2.STANDARDE SI ORGANIZATII SR, STAS= EN ISO = = Standardele Romaniei Norme Europene Organizatia Internationala a Standardelor
2 A1 - 1 - 91
33. MATERIALE SI FORTA DE MUNCA GENERALITATI
33.1.CERINTE GENERALE PENTRU MATERIALE n volumul prezent sunt descrise caracteristici tehnice i de calitate ale materialelor/produselor ce vor fi folosite, cerinele tehnice i tehnologice de execuie. Toate materialele, utilajele i modurile de montare ale acestora (armaturile) folosite in lucrari vor fi autorizate de catre Inginer si trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile. Toate produsele propuse de Antreprenor vor putea fi folosite numai dac indeplinesc cerinele eseniale stabilite de Legea 10/1995 , cu completrile i modificrile aduse de Legea 587/2002, dac conformitatea lor a fost evaluat i dac au marcajul de conformitate. n cazul n care sunt materiale noi sau neutilizate la momentul inceperii lucrrilor vor fi n conformitate cu specificaiile Angajatorului/Beneficiarului i n mod obligatoriu vor avea agrement tehnic. Toate materialele, utilajele i modurile de montare ale acestora folosite n construcii, terminarea si intretinerea lucrrilor vor fi asigurate de ctre Antreprenor. Toate materialele folosite n construciile civile trebuie s fie de o asemenea calitate nct s se utilizeze cu usurinta i astfel nct toate construciile civile realizate sub acest Contract s fie n conformitate cu HG 2139/2004 privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe specificate n Catalogul publicat pe 30 noiembrie 2004 i care este n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 2005. Toate componentele utilajelor i echipamentelor utilizate trebuie s fie noi, nefolosite n producia curent i n conformitate cu cele mai noi prevederi standard. n cazul n care utilajele sunt deja importate n ara n care se execut lucrrile, data importului trebuie s fie de maximum un an la momentul nchiderii lucrrilor. Toate prile componente trebuie s fie fabricate n limitele stricte ale sistemului calitatii i s se ndeplineasc cerina de nlocuire complet a componentelor. Unde nu sunt recunoscute specificaiile Standardelor Internaionale, materialele i lucrrile folosite trebuie s fie adecvate scopului i nu trebuie instalate fr a avea aprobarea scris a Inginerului. Omogenitatea i capacitatea de nlocuire a componentelor electrice i mecanice i ale accesoriilor ce sunt comune diferitelor pri ale Lucrrilor trebuie s ndeplineasca cerintele practice. 33.2.STANDARDE PUBLICATE Oriunde s-ar face referin n Contract cu privire la standardele i codurile specifice, pentru a ndeplini condiiile de furnizare a bunurilor i materialelor i a muncii depuse i testate, prevederile celei mai noi ediii curente sau a revizuirilor standardelor i codurilor relevante vor fi aplicate efectiv, numai dac este specificat n mod expres n contract. Unde astfel de standarde i coduri sunt naionale sau legate de o anumit ar sau regiune, alte standarde autorizate care s asigure o calitate cel puin egal sau mai ridicat dect standardele i codurile specificate vor fi acceptate prin revizuirea i acordul scris al Inginerului. Diferena dintre standardele specificate i standardele alternative propuse trebuie s fie n ntregime detaliata n scris de ctre Antreprenor i i va fi prezentata Inginerului cu cel puin 28 de zile nainte datei n care Antreprenorul dorete acordul Inginerului. n cazul n care Inginerul sesizeaz c propunerile se abat de la norme sau nu asigur o calitate cel puin egal sau mai ridicat (dect cea asigurat de standardele i codurile specificate n documentaie), Antreprenorul trebuie s se supun standardelor specificate n documentaie (acolo unde exist standarde romneti sau armonizate cu cele europene, proiectul i lucrrile se vor raporta n mod exclusiv la ele ). Antreprenorul trebuie s asigure, pentru utilizarea n exclusivitate de catre Inginerul, un set din toate standardele menionate n aceste Specificaii n termen de 28 de zile de la data de ncepere a Lucrrii. n plus, dac alte standarde sunt aprobate, va trebui asigurat o copie pentru Inginerul n termen de 28 de zile din momentul aprobrii. Toate standardele trebuie s rmn n proprietatea Angajatorului n completare.
2 A1 - 1 - 92
33.3.PRODUSE DE PROPRIETATE PRIVATA Acolo unde este indicat un produs patentat, brand, numele unui furnizor sau al unui productor pe desene sau n Specificaii (-le tehnice) acestea se vor respecta pentru produsele care nu sunt conform descrierilor fcute de ctre standardele recunoscute (n vigoare). Produsele alternative bazate pe recunoaterea standardelor naionale ale rii din care provin vor fi acceptate cu condiia ca dovada documentaiei n limba englez s fie acceptat de ctre Inginerul pentru a obine aprobarea acestuia cu suficient timp n avans i s demonstreze c produsele alternative propuse sunt, din punct de vedere calitativ i din punct de vedere al performanelor, superioare sau cel puin egale fa de produsele specificate. 33.4.APROBAREA MATERIALELOR ECHIVALENTE Pentru orice fel de materiale specificate ca echivalent la materialele cerute n desene sau n specificaii(-le tehnice), oricnd Antreprenorul dorete s foloseasc materiale echivalente trebuie s i prezinte cererile n scris Inginerului pentru a obine aprobarea acestuia n toate cazurile. Nu exista obligativitate prin Contract ca Inginerul sa accepte materiale echivalente, aceasta aprobare urmand a fi data numai in urma acordului scris al Angajatorului/Beneficiarului. Antreprenorul trebuie s foloseasc materialele echivalente numai dup ce se obine aprobarea. Folosirea fr obinerea prealabil a acordului nu trebuie permis. Dac materiale alternative sunt mai ieftine dect materialele specificate n Deviz trebuie sczuta din sum diferena de pre. Dac materialele alternative sunt mai scumpe dect materialele recomandate nu este permis nici o adugare la Deviz. Dac calitatea materialelor alternative nu este inferioar calitii materialelor recomandate, materialele alternative pot fi considerate ca fiind echivalente. Dac sunt cerute testri, acestea trebuie efectuate de ctre un institut agreat de ctre Inginer. Antreprenorul trebuie s i asume pregtirea i costurile testrii. 33.5.MOSTRE Antreprenorul va trebui sa furnizeze la cererea Inginerului mostre din materialele ce vor fi folosite in lucrari. Antreprenorul trebuie ndrumat de ctre Inginerul n ceea ce privete achiziionarea de mostre viznd materialele ce vor fi folosite n lucrri. Mostrele ce ateapt aprobarea trebuie prezentate de ctre Antreprenor n cutii etichetate adecvate pentru depozitare, i un timp, suficient, necesar testrii, acesta fiind util n cazul n care mostrele sunt respinse, urmtoarele mostre i testri vor fi cerute. Mostrele acceptate vor fi pstrate de ctre Inginerul, care va refuza orice alte materiale care nu corespund calitativ i din punct de vedere al caracteristicilor cu mostrele acceptate (aprobate). 33.6.ACHIZITIONAREA MATERIALELOR Cel puin 30 de zile anterior achiziiei fiecrui lot de materiale ce va fi folosit n Lucrri de ctre Antreprenor, specificaiile productorului i recomandrile materialelor pe care intenioneaz s le foloseasc trebuie transmise Inginerului, incluznd adresa complet a furnizorului (productorului), pentru obinerea acceptului Inginerului. Dupa aprobarea Inginerului, Antreprenorul poate trece la achizitionarea materialelor trimitnd Inginerului ordinele de cumparare emise in triplu exemplar.
2 A1 - 1 - 93
33.7.LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI Antreprenorul trebuie s ntiineze n scris Inginerul despre pregtirea sau fabricarea materialelor la locul de producie i nu pe antier, a oricrei piese prefabricate sau materiale ce vor fi folosite n Lucrri. O astfel de ntiinare trebuie s fie cuprinda detalii cu privire la locul i timpul pregtirii sau fabricrii, exploatrii sau extraciei, i ar trebui s i se acorde suficient timp Inginerului pentru a face orice aranjamente pe care le consider necesare pentru verificarea lucrrii, n orice stadiu. Lucrrile din afara antierului nu trebuie s nceap fr aprobarea prealabila a Inginerului. Orice pies, subansamblu sau produs aflat in stadiul de pregatire, fr s fi avut o not iniial din partea Inginerului poate fi refuzat dac Inginerul consider c era necesar supravegherea pe parcursul procesului de pregtire sau fabricare. 33.8.CERTIFICATE Toate certifictele de testare, certificatele de garanie, certificatele de fabricaie, etc. care arat c materialele au fost testate n concordan cu cerinele Standard sau alte standarde aprobate, sau aceste specificaii, trebuie sa fie furnizate Inginerului in mod gratuit, n limba englez i traduse corespunztor n limba romn, de ctre Antreprenor. 33.9.TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA, SUPRAVEGHEREA LUCRARILOR Antreprenorul trebuie s fie responsabil pentru depozitarea i sigurana tuturor materialelor livrate i montate pe antier i pentru toate lucrrile executate pn la emiterea Certificatului de garanie. Fiecare pies din utilaj sau lot de materiale trebuie s fie mpachetat rezistent, protejat adecvat i notat pentru a putea fi evitate pierderile sau degradrile materialelor n timpul deplasrii. Toate echipamentele trebuie s fie manevrate i stocate n conformitate cu recomandrile fabricantului. Numrul livrrilor trebuie s fie ct mai mic posibil i orice alt articol cerut s fie construit sau asamblat n fabric/pe loc i s fie livrat pe antier n timp util pentru a evita ntrzierile. 33.10. PLANURILE DE INTRETINERE Planurile generale de intretinere mecanice i electrice ale utilajului (echipamentului) se vor referi n special la componentele si subansamblurile supuse uzurii. Pentru aceste componente, precum si altele supuse uzurii, se va cere o perioad mai ndelungat de timp pentru efectuarea service-ului, fr o ntreinere frecvent i atenie sporit. 33.11. MIJLOACELE DE RIDICARE Trebuie prevzute mijloace de ridicare adecvate pentru toate componentele utilajelor (echipamentelor), ambalate corespunzator. Toate mijloacele de ridicare ale Antreprenorului vor fi certificate conform legislatiei in vigoare. In toate locatiile unde Angajatorul/Beneficiarul considera necesar, Antreprenorul se va asigura ca se vor monta elemente de sprijin sau cai de rulare suspendate, fixe sau demontabile, pentru echipamentele sau utilajele vizate. 33.12. INDATORIRI LA LOCUL DE MUNCA Dac nu este specificat sau aprobat altfel, toate utilajele (echipamentele) trebuie s fie calculate/proiectate pentru o funcionare continu in cele mai grele condiii de funcionare ce se pot ivi sub circumstane normale i trebuie s fie eficient protejate mpotriva avarierilor n cazul unei suprancrcri datorate unui incident n condiii anormale de lucru.
2 A1 - 1 - 94
Toate materialele i echipamentele trebuie s fie adecvate unei expuneri continue la condiiile climatice locale, incluznd temperaturi exterioare de la -25C pn la +50C, umiditatea relativ pn la 95% i altitudini pn la 700 m fa de nivelul mrii. Dac nu este specificat sau aprobat altfel, toate dispozitivele i componentele care sunt incluse n lucrri trebuie s fie testate i aprobate de ctre proiectant i Antreprenor, a cror experien s-a dovedit a fi n ntregime potrivit indeplinirii cerinelor Specificaiilor. 33.13. PIESE CU GRAD DE UZURA RIDICAT Piesele trebuie s fie marcate vizibil cu numrul lor, numele i adresa productorului i s fie uor de identificat. Trebuie fcuta aprovizionarea pentru piesele cu uzur mai mare i pentru alte pri uor de nlocuit, dac repararea acestora nu este posibil. Orice parte care n opinia Inginerului prezint, pe durata perioadei de garantie, semne de uzur excesiv, coroziune sau erodare, trebuie nlocuita pe cheltuiala Antreprenorului, n ciuda faptului c piesele ar putea funciona ntr-o manier satisfctoare. 33.14. PIESE DE SCHIMB Piesele de schimb trebuie s fie interschimbabile cu piesele corespunztoare ale utilajului (echipamentului); fiecare trebuie s aib o etichet cu rezistena la coroziune i o descriere adecvat pentru identificarea rapid, incluznd numrul desenului, numrul piesei, numele i adresa productorului. Antreprenorul trebuie s furnizeze gratuit manualele/documentele recente ale pieselor de schimb, pe o perioad de un an dup montarea i predarea instalaiei. Antreprenorul va furniza o lista cu agentii economici sau unitatile care asigura service-ul si/sau livrarea pieselor de schimb pentru fiecare utilaj sau echipament livrat sau instalat. 33.15. CHEI Antreprenorul trebuie s predea toate cheile cu inscripionri permanente, indicnd Inginerului la terminarea lucrrilor locaia broatelor la care acestea se potrivesc. n orice caz, nainte de acceptarea lucrrilor, toate cheile trebuie s fie n custodia Antreprenorului. n nici un caz nu trebuie s existe duplicate dup chei. Dac se pierde o cheie, se va nlocui broasca cu una nou, costurile fiind suportate de angajator. 33.16. ACCESUL SI SIGURANTA Utilajul trebuie s fie echipat cu un grilaj de susinere, ci de acces din oel, asa cum este cerut pentru a ndeplini reglementrile cu privire la sigurana personalului i a utilajului i pentru a permite accesul n siguran la toate componentele utilajului. Toate acestea trebuie s fie stabile din punct de vedere al construciei si trebuie explicate clar in desene. 33.17. REPARATII Utilajul trebuie s fie prevzut cu toate mijloacele de susinere din oel, uruburi de prindere, izolatori cu clem, fixatori, etc. cu care s se asigure structura, costul acestora fiind inclus n preul pieselor cu care sunt asociate.
33.18. REZISTENTA LA PARAZITI

2 A1 - 1 - 95
Toate utilajele i echipamentele furnizate n cadrul Contractului trebuie s fie corespunzatoare ca rezisten la atacul termitelor sau paraziilor. Nu trebuie folosite materiale organice; toate partile componente vor fi etanate, vor avea garnituri, etc. 33.19. ETICHETE DE IDENTIFICARE Fiecare pies din utilaj (echipament) i fiecare subansamblu pentru fiecare pies de rezerv ce poate fi cerut, trebuie s aiba ataat o marc de metal netransmisibil sau o tbli de identificare care s arate clar numele productorului, numrul de serie i informaii de baz despre caracteristicile nominale definitorii, suficiente astfel nct s permit componentelor sau ansamblelor s fie uor de identificat i cnd se comand piese de schimb. Informaiile descrise anterior trebuie s fie inscriptionate pe placute/marci asigurate prin uruburi filetate i piuli sau printr-o metod similar agreat. Nu vor fi acceptate uruburile cu autofiletare sau cu filet moale. Tablourile de distributie i pupitrul de comand trebuie s fie usor identificabile. Fiecare grup sau componenta trebuie etichetata pentru a identifica scopul acesteia. Componentele interne i subcomponentele trebuie s aiba etichete pentru a putea fi identificate cu uurin n schemele de montaj. Toate capetele de linie trebuie s fie numerotate cu numrul liniei, ct mai aproape de sistemul de racordare adoptat astfel nct cablurile s fie corect reconectate fr a se apela la desene. Numarul liniei trebuie astfel ales incat sa fie unic pe tot amplasamentul si sa permita identificarea clara si rapida a liniei respective. Etichetele exterioare trebuie s fie gravate pe plastic alb cu caractere negre, aa cum a aprobat Inginerul i trebuie sa fie securizate cu uruburi neferoase. Etichetele interne pot fi similare cu etichetele externe sau pot fi vopsite i lcuite. Nu trebuie folosite etichete lipite. 33.20. REZISTENTA LA COROZIUNE SI ABRAZIUNE Unde este de asteptat s apar coroziune sau abraziune datorit contactului cu apa, sedimentelor sau din orice alt cauz, Antreprenorul trebuie s aprovizioneze cu materiale rezistente potrivite. Orice material care d semne de coroziune, sau care este corodat nainte de expirarea perioadei de notificare a defeciunilor va trebui nlocuit de ctre Antreprenor pe cheltuiala acestuia cu materiale acceptate de Inginerul. 33.21. SUDURA Daca nu se specifica in mod expres altceva, Specificatiile de mai jos se aplica sudurilor. n toate cazurile n care sudura este supus unor tensiuni ridicate Antreprenorul trebuie s furnizeze Inginerului detaliile de executie nainte de nceperea sudurii i a pregtirilor propuse. Sudura nu va fi inceputa pna cand Inginerul nu-si va da in scris acordul cu privire la detaliile propuse. Nu se vor face modificari ulterioare decat cu acordul prealabil al Inginerului. Inginerul este liber ca n orice situaie in care se ntlnesc suduri la tensiuni ridicate, s le examineze i s efectueze orice alt test mecanic nedistructiv, inclusiv teste cu raze X, dac este necesar. Toate componentele sudate vor fi detensionate nainte de folosin.
33.22. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE Antreprenorul trebuie s fac toate eforturile pentru a reduce zgomotul i vibraiile la minimum. Toate prile rotative ale utilajelor (echipamentelor) trebuie s fie echilibrate static i dinamic astfel nct acestea s funcioneze la parametrii specificai fr vibraii excesive.
2 A1 - 1 - 96
Oriunde este posibil, mainile trebuie s fie selectate astfel nct nivelul zgomotului emis s fie mai sczut dect 65 dB(A) conform STAS 10009-88. Unde aceast limit va fi depit, msurile de atenuare a zgomotului trebuie s ndeplineasc aceste cerine. Acestea se aplic echipamentului instalat n interiorul cldirilor. Nivelul zgomotului n afara ficrei cldiri nu trebuie s depeasc 55 dB(A) cnd se fac msurtori de-a lungul unui contur de 1m de la peretele exterior, cu o toleran de 5% deasupra spectrului frecvenei medii. Utilajele (mainile, echipamentele) nu trebuie s fie poziionate astfel nct zgomotul produs de acestea sa fie accentuat de cel al masinilor deja existente, in concordanta cu prevederile legislatiei romanesti si a Uniunii Europene (UE). Testul de msurare a zgomotului trebuie s fie fcut la instalarea echipamentului n antier pentru a verifica dac este conform cu specificaiile. Echipamentele care nu ndeplinesc specificaiile referitoare la nivelul zgomotului cnd vor fi testate (verificate), vor fi respinse; exceptie fac cazurile in care echipamentele vor fi modificate pe cheltuiala Antreprenorului pana la data programata pentru inspectie. Nivelul vibraiilor trebuie s fie evaluat i testat n conformitate cu Legile Romneti sau ale UE. 33.23. INSTALAREA Antreprenorul trebuie s asigure mna de lucru, supravegherea i echipamentul necesar pentru primirea, descrcarea, depozitarea i instalarea utilajului la faa locului. Utilajul va fi instalat in concordanta cu instructiunile producatorului si va fi pus si fixat in pozitia corecta si la nivelul corespunzator utilizand toate garniturile necesare instalarii. Toate piesele de racord necesare pozitionarii corecte a gaurilor de bulon etc. trebuie furnizate, pozitionate, fixate si securizate; vor efectuate n aa manier nct s nu se mite sau s fie afectate n orice mod de nurubare. Rosturile (gaurile din beton) care nu depasesc 25 mm in diametru, daca nu sunt lasate din constructie si vor fi considerate necesare pot fi executate de Antreprenor cu ajutorul unei masini de gaurit cu viteza de rotatie ridicata sau cu ajutorul unei masini de gaurit cu percutie avandu-se grija ca materialul din jur sa nu fie afectat. Pozitionarea rosturilor va fi stabilita de catre Inginerul inainte de gaurire; Antreprenorul va fi si el responsabil de pozitionarea cat mai exacta a acestor guri. Structura de otel nu va fi gaurita pentru accesorii decat daca este specificat sau daca exista o aprobare speciala a Inginerului. 33.24. OPERAREA CU ECHIPAMENTE NECORESPUNZATOARE Daca o operatiune in sine, sau materialele si instalatiile folosite se dovedesc a fi nesatisfacatoare pentru Inginerul, acesta va avea dreptul de a dispune operarea si utilizarea acestor materiale sau echipamente doar pana in momentul in care vor putea fi luate de catre Antreprenor pentru corectarea erorilor, defectelor sau chiar omisiunilor si/sau inlocuirea lor partiala sau totala, in cazul in care reparatiile vor eua sau nu vor fi fezabile.
33.25. ECHIPAMENTE DE CONSTRUCTIE Echipamentul de constructie si uneltele care vor fi folosite: betoniera de ciment, vibratorul de beton sau schela vor fi in conditii bune si functionale. Antreprenorul va furniza materialele si echipamentul necesar in cantitati suficinte si in timp util. 33.26. FORTA DE MUNCA SI TEHNICIENI CALIFICATI
2 A1 - 1 - 97
Antreprenorul va aloca un numar suficient de muncitori si tehnicieni specializati, cu experienta in domenii corespunzatoare, pentru a putea termina lucrarile in timp util. Daca Inginerul afla ca unul dintre muncitorii angajati de Antreprenor nu este calificat pentru munca pe care o presteaza, Inginerul poate cere demiterea acelui angajat. Antreprenorul se va conforma cerererii formulate de Inginerul. Modificarile sau intarzierile cauzate de inlocuire nu vor constitui motive intemeiate pentru prelungirea perioadei de constructie. 33.27. MATERIALE DE FURNIZAT Orice material care apare sau nu in desenele tehnice, dar care este necesar pentru lucrarea contractata in concordanta cu specificatiile tehnice, va fi furnizat de catre Antreprenor, fiind considerat ca inslus in contract. 33.28. PROTECTIA LUCRARILOR Antreprenorul se va asigura c piesele folosite n lucrri nu sunt defecte sau dispuse n alt loc fa de cel corect. Procesul tehnologic si materialele care pot fi afectate de ploaie, inundatii, caldura, praf din atmosfera, umiditate, sau de alte conditii climatice vor fi protejate cu atentie.
2 A1 - 1 - 98
34. ALIMENTAREA CU APA SI ALTE RETELE DE CONDUCTE
34.1.GENERALITATI Conductele, fitingurile i supapele trebuie s fie de aceleai diametru i aceeasi clasa de material cu cele specificate i aratate n desen iar conexiunile trebuie s fie perfect etane. Toate conductele, fitingurile i supapele trebuie s fie in conformitate cu standardele din domeniu. Antreprenorul trebuie, la cererea Inginerului, s prezinte cetificatele care atest c materialele folosite au fost testate i ndeplinesc condiiile tehnice speciale i standardele specifice. Antreprenorul nu trebuie s foloseasc evi i fitinguri provenite de la mai mult de un productor, pentru fiecare material specificat, fr aprobarea n scris a Inginerului. Fabricarea evilor, a fitingurilor i a accesoriilor trebuie s fie deschis la inspecia Inginerului la atelierele de fabricare. evile trebuie s fie comandate la lungimea maxim disponibil, pentru a se face un numar minim de mbinri. Antreprenorul trebuie s fie responsabil pentru aprovizionarea cu toate materialele n cantiti suficiente i trebuie s dea prioritate n special bunurilor importate, asigurnd cantitile cerute. 34.2.MATERIALE CE VOR PUTEA FI UTILIZATE
34.2.1. Conducte din beton si fitinguri
Conductele si fitingurile din beton armat i beton nearmat trebuie s aib o calitate acceptat (agreat) n concordan cu SR EN 1916:2003. Conductele pot fi achiziionate de la un productor aprobat (agreat) sau s fie construite (realizate) de Antreprenor, dac sunt omologate sau au agrement tehnic (pentru produsele neomologate). Toate conductele i fitingurile trebuie s aib mbinare cu garnituri flexibile i manoane dac nu sunt alte specificatii sau alte tipuri comandate de ctre Inginerul. Dac Anteprenorul decide s fabrice conductele el nsui atunci betonul i armtura pentru conducte trebuie s se supun n totalitate clauzelor mentionate in cadul seciunii Lucrri din beton. Betonul trebuie s fie Categoria C25 afar de cazul n care sunt alte tipuri aprobate sau comandate de ctre Inginerul. Conductele pot fi refuzate dac nu ndeplinesc condiiile necesare la oricare din testele ce sunt cerute. Tronsoanele de eav vor fi de asemenea refuzate dac prezinta crpturi, capete deteriorate i alte defecte datorate unei fabricri defectuase, manipulrii, transportului sau amplasarii. Nici o conduct din beton armat crpat, testat iniial la sarcina de prob, care nu respect cerinele i prevederile SR EN 295:1997, nu poate fi folosit n Lucrri. n mod similar, conductele din beton armat care au fost gsite cu crpturi n zonele de tensiune ulterior instalrii vor fi considerate necorespunztoare Specificaiilor. mbinarea conductelor de beton trebuie s fie n concordan cu prevederile SR EN 295:1997, sau echivalent i adiional, Antreprenorul se va asigura c toate conductele pot suporta ncrcrile de mbinare n timpul instalrii, fr crpturi sau fisuri. Antreprenorul va emite ctre Inginerul un certificat care atesta c ncrcrile de mbinare distribuite pentru care conductele au fost proiectate sunt conforme.
34.2.2. Conducte si fitinguri din beton pre-comprimat
2 A1 - 1 - 99
Conductele din beton pre-comprimat trebuie s respecte prevederile relevante ale SR EN 642:1998 sau echivalentul. Suprafeele finisate trebuie s fie fixate conform i s satisfac SR EN 295:1997. Cu exceptia betonului tratat, nici o conduct sau fiting nu trebuie s prseasc locul de fabricare nainte de a fi realizata uscarea i maturarea, in condiii corespunzatoare, pentru o perioad nu mai mic de 28 de zile.
34.2.3. Protectia interioara a conductelor de beton si a fitingurilor
Acolo unde se indic n desene sau in Cerinele Specifice, toate conductele de beton i fitingurile vor trebui protejate n interior. Stratul protector trebuie s fie Gudron de crbune Epoxidic 6500, sau alt material similar aprobat. Utilizarea trebuie s fie n conformitate cu recomandrile fabricantului. Suprafaa de beton trebuie s fie de bun calitate i toate suprafeele lapte de ciment trebuie s fie ndeprtate cu o perie de srm sau curate cu aer comprimat. Orice gaur trebuie s fie umplut cu Protecton Epoxy Filler 6290 sau echivalent. Primul strat va fi subiat cu 10% Protecton Thinner 6950 i va fi periat (slefuit) pentru a rezista la penetrare.
34.2.4. Stratul de material pentru pozarea conductei
Materialul granular de tipul 1 trebuie s fie nisip din albia rului n concordan cu zona granulometric 2 sau 3 dup SR EN 2620:2003, sau orice alt granulometrie care este aprobat de Inginerul. Materialul granular de tipul (ordinul) 2 trebuie s fie piatr spart sau pietri, crmid spart sau beton, cu dimensiuni cuprinse ntre 5 i 25 mm, completat cu nisip din albia rului n proporie de: o parte nisip la dou pri piatr, pietri, crmid sau beton. Materialul granular de tipul (ordinul) 3 trebuie s fie piatr spart sau pietri, crmid spart sau beton, cu dimensiuni cuprinse ntre 5 i 10 mm, completat cu nisip din albia rului n proporie de: o parte nisip la dou pri piatr, pietri, crmid sau beton. Alternativ, mixturi conform cu SR EN 12620, Tabelul 3, sau alte materiale pot fi folosite, dac n opinia Inginerului acestea au caracteristici potrivite. Stratul de material folosit pentru pozarea conductelor din beton nu trebuie s conin mai mult de 0,3% sulfat. Cantitatea de material selectat trebuie s conin material fr resturi de rdcini, bine compactat, materie organic, material provenit din drmarea cldirilor (moloz) i fr buci de argil cu dimensiuni mai mari de 75 mm i pietri cu dimensiuni mai mari de 25 mm.
34.2.5. Capace si rame de camine
Capacele i ramele de cmine trebuie s fie n concordan si s ndeplineasc cerintele SR EN 124, trebuie s aib clasa minim D400, sa fie realizate din font cu o deschidere minim de 600 mm. Capacele provizorii nu trebuie folosite n lucrri. "Ansamblurile" capac-ram trebuie s fie inute mpreun tot timpul. Toate capacele i ramele folosite vor fi unse naintea montrii. Dispozitivele de ridicare a capacelor trebuie s fie furnizate n numr de 2 dispozitive pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie.
34.2.6. Rigole, gratare si rame
Rigolele prefabricate din beton trebuie s fie nearmate i trebuie s ndeplineasc cerinele SR EN 295-2:1997. Fgaurile din argil smluite trebuie s fie nearmate i trebuie s ndeplineasc cerinele SR EN 295:1997. Grtarele i ramele trebuie s fie n concordan cu SR EN 124:1996.
2 A1 - 1 - 100
34.2.7. Trepte din otel
Treptele trebuie confecionate din oel zincat sau otel inoxidabil cu diametrul de 20 mm conform STAS 438/1-80 sau materiale similare aprobate. Treptele trebuie s fie ncastrate n beton n momentul construciei, pe ct este posibil. n cazul n care nu pot fi incastrate n timpul construciei trebuie s fie instalate prin gurire i ancorare chimica (cu rini) n beton printr-o metod aprobat de Inginerul nainte de a se executa construcia.
34.2.8. Scarile caminului
Scrile cminului trebuie s fie din oel inoxidabil, scri pentru fixare vertical, confecionate din oel de tipul X5CrNi-18-10. Toate scrile trebuie s corespund dimensiunilor prevzute de SR EN ISO 14122-3:2001, clasa A. Orice sudur manual trebuie sa fie facut n concordan cu procesul cu arc electric cu electrod de tungsten-wolfram n atmosfera inert. Vergelele de metal de adaos precum si electrozii i cablurile trebuie s se supun prevederilor din SR EN 1600:2000. Toate scrile trebuie s fie fabricate dup dimensiunile de pe antier; fabricarea scarii nu se va incepe nainte ca dimensiunile s fie confirmate de ctre Inginerul.
34.2.9. Lanturile de siguranta ale caminelor
Lanurile de siguran ale cminelor trebuie s fie fabricate din zale de oel inoxidabil. Oelul trebuie s aib gradul X5CrNi-18-10, n conformitate cu SR EN 10084:2000. Zalele trebuie s fie sudate i s aib o lungime intern care s nu depeasc 45 mm, i o grosime intern cuprins ntre 12 i 15 mm. Sudurile trebuie s fie finisate de jur mprejur. Lungimea lanului trebuie s fie cea prevazuta in odcumentatia de executie. Orice sudur manuala trebuie sa fie facuta n concordanta cu procesul de sudur cu arc electric cu electrod de tungsten-wolfram in atmosfera inerta. Vergelele de metal de adaos si firele trebuie sa corespunda cu provizionarile relevante ale SR EN 1600:2000. Electrozii i cablurile trebuie s se supun prevederilor din SR EN 1600:2000. Fiecare lan trebuie s aib o rezisten la rupere de minim 30 kN.
34.2.10. Balustradele caminelor
Trebuie s fie fabricate din bare de oel inoxidabil cu diametru de 25 mm. Oelul inoxidabil trebuie s aib gradul X5CrNi-18-10, n conformitate cu SR EN 10084:2000, partea 1. Orice sudur manuala trebuie sa fie facuta n concordan cu procesul de sudur cu arc elctric cu electrod de tungsten-wolfram in atmosfera inerta. Vergelele de metal de adaos si firele trebuie sa corespunda cu cerintele relevante ale SR EN 1600:2000, Partea 2. Electrozii i cablurile trebuie s se supun prevederilor din SR EN 1600:2000, Partea a 2-a.
34.2.11. Afisarea marcajelor si indicatoarelor
Marcajele i indicatoarele trebuie fixate pe suporti din beton vibrat precomprimat n acord cu dimensiunile i modelul din desene. Suporturile trebuie s fie prevzute cu caviti (guri) potrivite cu cele ale placuelor cu nume ataate. Toate gaurile trebuie s fie libere i poziionate corect. 34.3.SAPAREA TRANSEELOR PENTRU CONDUCTE
34.3.1. Excavarea (Saparea)
Sparea traneelor pentru conducte i cabluri trebuie s fie limitata la lungimea aprobat n scris de ctre Inginerul. Cu excepia aprobrii n scris a Inginerului, odat nceput sparea unui traneu va fi terminat nainte de a se ncepe sparea altui traneu. nainte de a ncepe, conductele se vor alinia si fixa n afara traneelor i vor fi verificate si aprobate. In cazul in care nu se specifica altfel, traneele pentru conducte i cabluri trebuie s fie limitate la 300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei, pn la limea de an maxim indicata mai jos.
2 A1 - 1 - 101
Antreprenorul trebuie s ntocmeasc detalii ale traneelor care depesc limi mai mari de acest nivel, detalii ce vor fi prezentate spre aprobare Inginerului. Umplerea i protecia deasupra conductei trebuie s fie extins n totalitate pe laturile excavaiei (spturii).Toate placile si toti suportii se vor incadra in grosimile mentionate. Daca trebuie executate spturi cu latimi mai mari dect s-a stabilit, Inginerul poate cere ntrituri i protecii suplimentare ale evilor, ca urmare a condiiilor de umplere neadecvate iar Antrepenorul, pe costuri proprii, va ndeplini orice cerin (care are legatura cu asta) formulat de ctre Inginerul in acest sens. Diametrul nominal al conductei (mm) Mai mic sau egal cu 600 Mai mare de 600 pn la 825 (inclusiv) Mai mare de 825 pn la 1125 (inclusiv) Mai mare de 1125 Limea maxim a traneului (spturii) (mm) D+750 D+825 D+1250 D+1350
Antreprenorul trebuie s aprovizioneze i s ntrein un sistem adecvat de susinere al terenului (traneului); zonele de protecie ale structurilor, cldirilor sau utilitilor adiacente nu vor fi afectate.
34.3.2. Sistemul de sprijin
Sistemul de sprijin include printre altele, n afar de terenul pe care este montat sistemul, i alte metode temporare de susinere acceptate de ctre Inginerul inclusiv sistemul de sprijinire, folosirea de palplane de oel, material lemnos, beton sau alte astfel de materiale. Toate sistemele de sprijin i alte instalaii de sprijin trebuie s fie n conformitate cu normele i standardele din Romnia, inclusiv cu normele de siguran. n cazul n care se excaveaz n apropierea sau sub structuri existente sau n apropierea lucrrilor n curs de execuie care pot fi afectate, Antrepenorul trebuie, pe cost propriu, s previn eventualele daune ce pot surveni datorita lucrrilor efectuate. Toate sistemele de sprijin vor fi ntreinute n stare de funcionare pn cnd lucrrile (sistemele) permanente vor fi suficient de stabile pentru a se permite ndepartarea lor. Antreprenorul va fi responsabil de orice accident care are loc n zona n care se lucreaz sau orice alte daune cauzate de montarea sau demontarea (ndeprtarea) sistemelor de sprijin i orice sfat, permisiune sau aprobare dat de ctre Inginerul n legtur cu ndeprtarea acestora nu va diminua n nici un fel responsabilitile asumate de Antreprenor prin Contract. Nu vor fi permise crpturi sau goluri ca urmare a ndeprtrii sistemului de sprijin. Crpturile i golurile vor fi umplute cu un amestec de nisip-ciment sau cu alte mijloace aprobate de ctre Inginerul.
34.3.3. Drenarea
Antrepenorul va furniza un sistem de drenare adecvat pentru a scdea nivelul apei sub nivelul traneelor i le va menine uscate pentru montarea evilor i astuparea ulterioar. Dac n timpul lucrrilor traneele, n parte sau integral, vor fi inundate Antrepenorul va ntrerupe toate activitile conexe pn n momentul n care traneele vor fi uscate (drenate). Antreprenorul va suporta toate costurile legate de pierderile sau ntrzierile cauzate de inundaie. Revendicri privind ntrzierile, pierderile sau daunele rezultate nu vor putea fi formulate de ctre Antreprenor Inginerului. 34.4.INSTALAREA CONDUCTELOR
34.4.1. Instalarea
2 A1 - 1 - 102
Instalarea conductelor include livrarea, pozarea i imbinarea conductelor i a fitingurilor, construirea patului de pozare a conductelor i a fundaiilor, caminele i alte structuri asemntoare, testarea, umplerea santurilor, refacerea suprafeelor, dezinfecia i darea n exploatare. Instalarea conductelor trebuie s urmeze principiile de aplicare ale legilor romaneti n vigoare: SR 1343:2006 SR 10898:1985 SR 8591/1:1991 SR EN 1610:2000 SR EN 598:95 Alimentri cu ap; Alimentri cu ap i canalizri; Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n sptur; Execuia i ncercarea racordurilor i reelelor de canalizare; Tuburi si accesori de fonta ductila.
Toate utilajele, operaiunile i cerinele de transport pentru a aduce conductele de la sursa de aprovizionare sau magazin, vanele, etc. la locul lor de pozare, incluznd orice descrcare temporar ntr-o zon de depozitare i orice descrcare ulterioar pentru transportarea la locul de pozare trebuie s fie inclus n aprovizionarea cu conducte i fitinguri. Pe perioadele cand Antreprenorul nu realizeaza poziionarea conductelor, capetele conductelor vor fi prevzute cu capace fixate bine. Capacele pot fi prevzute cu mici guri n scopul drenrii, dar apa din tranee nu trebuie s intre n conduct.
34.4.2. Fundatia
n cazul n care nu este specificat n alt mod, conductele trebuie s fie ntinse n anuri n conformitate cu Clauza 3.3.1 Excavarea. n cazul n care se ntlnete sol necorespunztor, anurile trebuie s fie spate la o adncime specificat sub generatoarea inferioar a conductei i pregtit conform Clauzei 3.3.1. Patul de pozare al conductelor trebuie amplasat prin mprtierea i compactarea materialului granular pe toat lungimea anului. Unde conductele de mari dimensiuni sunt mbinate n an, fundamentul va fi format astfel nct s se asigure faptul c fiecare eav este uniform sustinut pe toat lungimea cilindrului, pentru a se putea lucra la mbinri i pentru a se putea verifica n timpul testelor. Dup aezarea evilor, materialul adiional va fi asezat i se va compacta manual cu maiul n straturi egale de 150 mm, pe ambele pri. Acolo unde conductele sunt ntinse pe paturi granulare n terenurile cu un nivel al apei ridicat, baraje de argil plastic vor fi construite la intervale de 25 de metri n zona axial a fiecrei evi. Barajele vor fi lungi de 0,5 m i vor fi ndesate n pri i sub evi 300 mm; barajele vor fi extinse la minimum 150 mm deasupra prii superioare a materialului granular. Conductele vor fi aezate pe blocurile de fundaie (stlpi de siguran) doar acolo unde a fost folosit un strat sau un cadru de ciment.
34.4.3. Manipularea conductelor
Antreprenorul trebuie s fie responsabil pentru manipularea n siguran a tuturor conductelor, vanelor i fitingurilor. Cnd se ncarc, descarc sau se manipuleaz ntr-un alt mod, trebuie acordata o atentie deosebita evitarii ocurilor ce pot cauza crpturi, spargerea sau orice fel de deteriorare a conductelor, vanelor sau fitingurilor sau a proteciei acestora. Toate conductele i fitingurile prea grele pentru a fi transportate manual trebuie s fie ncrcate i descrcate de ctre macarale sau orice alt aparat aprobat pentru ridicare i manipulare, cu susineri i prinderi corespunztoare. In acest caz adnciturile vor fi sapate sub radier pentru a permite sustinerilor si prinderilor sa fie retrase corect. O grij deosebit trebuie acordata pentru a se asigura ca protectia anticoroziva sa ramana intacta nainte de mbinarea conductelor i a fitingurilor. Nici o conduct nu va fi rostogolit pentru coborre.
2 A1 - 1 - 103
nainte ca orice conduct s fie cobort n tranee, trebuie s fie curat i examinat de crpturi, rupturi, etc. n timpul manevrrii, i trebuie evitat ca pmntul sau orice materie strin sa patrunda n interiorul conductei sau al mbinrii. Nici un capac, disc sau orice alt fel de dispozitiv nu trebuie s fie ndeprtat dect n momentul n care este pe cale s se execute mbinarea conductelor. Trebuie luate msurile necesare pentru a preveni flotaia sau alte deplasri nainte ca lucrrile s fie complete.
34.4.4. Imbinarea si taierea conductelor
Toate mbinrile trebuie s se supun standardelor romneti sau europene i trebuie s fie fcute conform recomandrilor fabricantului i specificaiilor ulterioare. mbinarea prin sudare termica ntre conductele din polietilen trebuie fcut doar ntre conducte ce au caracteristici fizice similare i n acord cu instruciunile productorului. mbinarea prin flane trebuie fcut n mod corespunztor centrat/aliniat nainte ca orice urub s fie strns. Garnitura de etanare pentru mbinrile cu flane trebuie s fie de tipul garnitura de interior cu gauri. Garniturile pentru conducte de aduciune i drenaj trebuie s fie de tipul 1 i respectiv 2, n conformitate cu prevederile SR EN 681:2002 i trebuie s fie obinut de la fabricantul conductelor. Lubrifianii folosii pentru gresarea mbinrilor i la mbinarea conductelor de aduciune nu trebuie s mprumute apei gust, culoare sau orice efect cunoscut ca periculos pentru sntate, i trebuie s fie rezistenti la dezvoltarea bacteriilor i la dizolvare. n cazul n care nu este specificat n alt mod, mbinrile ce au expuse componente din oel moale trebuie s fie curate i toate piesele ruginite trebuie nlocuite. Pentru nchiderea lungimilor de conducte poate fi necesar tierea conductelor din diverse materiale. Conductele trebuie s fie tiate printr-o metod care asigur un contur cu margini fr defecte sau crpturi n peretele conductei, i care s provoace minimum de defecte asupra oricrui strat acoperitor. Unde conductele din font ductil cu diametre mai mari DN 450 mm vor fi tiate la diferite lungimi, ovalizrile rezultate n urma tierii vor fi corectate conform recomandrilor fabricantului.
34.4.5. Curbe si coturi
Conductele trebuie s fie montate, pe ct posibil, n linie dreapt. Curbele cu raz mare trebuie s fie obinute prin deviere la mbinri. n acest scop devierea la imbinri nu trebuie s depeasc mai mult de 50% din maximul devierii specificate de ctre fabricant pentru tipul potrivit de mbinare. Cnd nu se poate obine schimbarea de direcie cerut prin deviere la mbinri, se vor folosi coturi prefabricate. Cuzinetele de reazim/masive de ancorare din beton vor fi adugate doar la ordinele Inginerului, indicate n desene i la reducii, la teuri, la garniturile de etanare, etc. i la curbe i coturi cu un unghi mai mare de 11 grade. Mrimile i tipul cuzinetelor de reazim/masive de ancorare vor fi n concordan cu desenele tehnice sau cu instruciunile Inginerului. Betonul pentru cuzinetele de reazim va fi turnat cu grij pe pmnt nederanjat sau pe pietre (roci) i n nici un caz nu vor acoperi mai puin de 150 mm din eav. Betonul va fi de tipul C25. Cnd vor fi turnate (amplasate) cuzinetele de reazim, nu vor fi acoperite racordri sau mbinri, i unde a fost folosit cofraj acesta va fi ndeprtat nainte de umplere.
34.4.6. Protectie
Dup sparea anului, amplasarea i compactarea patului, instalarea conductelor i cimentarea masivelor conducta trebuie s fie acoperit cu material de umplutur sau beton. Conductele vor fi nconjurate de o umplutur granulat n conformitate cu Clauza 4.2.19 Modificri la tipul materialului de umplutur va fi permis numai la buci de eav bine delimitate, care au
2 A1 - 1 - 104
caracteristici particulare, de exemplu n cazul cminelor de vane sau a hidranilor. Orice modificare cu privire la mediul n care vor fi montate evile va fi fcut cu acordul n scris al Inginerului. Mediul care va nconjura evile va fi compactat uor, n straturi care nu vor depi 150 mm n grosime, pentru a se asigura c nu vor mai avea loc modificri ulterioare cu privire la ordinea straturilor la o reinstalare ulterioar sau la o reparaie a conductelor. Dac nu se specific ntr-un alt mod, conductele peste care se va turna beton vor fi acoperite cu argil sau dale din beton de o grosime de cel puin 40 mm i o rezisten la compresiune de 5 N/mm. Dup ce conducta a fost montat, sanul din jurul conductei va fi umplut n concordan cu Clauza 4.2.19 i va fi tasat pn se va ajunge la nivelul solului, n concordan cu cerinele Clauzei 4.2.21. Acolo unde se specific n desene, n cazul n care este ordonat de Inginerul i unde conductele nu sunt acoperite sau sunt acoperite cu un strat mai subire de 750 mm, vor fi nconjurate de beton de tip C25. Conductele care vor fi nconjurate de beton vor fi susinute de postamente din beton, turnate anterior la nu mai puin de 150 mm n adncime, acoperii cu dou straturi de etanare din bitum compresate, rezistente la umiditate. Betonul va fi turnat pe o parte a evii i aranjat cu grij sub conduct fr a modifica n vreun fel poziia acesteia. Apoi betonul va fi turnat pe ambele pri ale conductei i deasupra ntr-o singura operaie. Betonul va acoperi eava cu minimum 150 mm. Dac nu se specific altfel, betonul nu va fi armat i nu va fi ntrerupt pe ntrega seciune pe intervale care s nu depeasc 8 metri de umplutur compactat. Intreruperile vor coincide cu mbinrile de eav. 34.5.CAMINE SI CAMERE DE VANE
34.5.1. Date generale
Toate cminele i camerele de vane trebuie s fie construite pe antier, incepand cu locul de montaj al betonului armat sau al elementelor de beton prefabricat, aa cum este indicat n desene. Cminele i camerele de vane trebuie s fie impermeabile.
34.5.2. Camine din beton prefabricat
mbinrile trebuie s fie fcute astfel nct materialul de mbinare s umple gurile/cavitile. Orice surplus de material care iese n afar trebuie s fie ndeprtat i rosturile finisate.
34.5.3. Radiere
Radierele trebuie s fie construite din materialele descrise in Contract. Acolo unde nu sunt schimbri n diametrele conductelor, radierul trebuie s urmeze gradientul conductei de ieire. Acolo unde sunt schimbri de diametre conductele de intrare i de ieire trebuie s fie introduse si vor fi asezate nivele de scafe iar radierul va fi inclinat chiar si intre conducte.
34.5.4. Montarea capacelor si a ramelor
Ramele trebuie s fi montate la cota cerut pe o ram de beton turnat anterior. Ramele vor fi montate la nivelul fundamentului pe mortar de ciment i acoperirea ramelor se va face cu beton C25.
34.5.5. Numerotarea caminelor
Antreprenorul trebuie s scrie numrul de identificare al cminelor la partea superioar a peretelui interior al cminului. Numrul trebuie s fie vizibil prin gura de acces. Alternativ, numrul cminului trebuie s fie presat in tencuial. n cazul n care cminul nu este tencuit la interior se va monta o plac de tencuial pe perete pentru a se indica numrul.
2 A1 - 1 - 105
34.5.6. Afisarea marcajelor si a indicatoarelor
Afiarea marcajelor i a indicatoarelor trebuie s fie realizata sub ndrumarea Inginerului, pe sau in imediata apropiere a conductelor de canalizare i de aduciune. 34.6.TESTAREA
34.6.1. Generalitati
Dup ce evile au fost pozate pe stratul de nisip i nainte de umplere (acoperire), vor fi testate pentru a se evita eventualele scurgeri. Capetele deschise vor fi astupate ermetic cu dopuri, capace (piston, soclu) sau cu o flan. Testarea cu vanele nchise nu va fi permisa. Antreprenorul va anuna Inginerul cu cel puin o zi nainte cu privire la inteniile sale de a testa o parte a instalaiei.
34.6.2. Testarea pentru verificarea liniaritatii
Sistemul de canalizare va fi testat pentru a se verifica liniaritatea att pe direcie vertical ct i pe orizontal, prin urmrirea cu ajutorul oglinzilor i lanternelor.
34.6.3. Proba de presiune hidraulica a conductelor
nainte de testare, vanele vor fi verificate i sigilate, conductele vor fi umplute cu ap iar aerul existent va fi evacuat. Dup umplere, conductele vor fi lsate s funcioneze sub presiune pentru o perioad de cel puin 3 ore, pentru a se ajunge la condiii cat se poate de stabile pentru testare, urmarindu-se evacuarea completa a aerului prin dispozitivele de dezaerisire. Presiunea va fi atunci marita, pn cnd n cea mai joas parte a conductelor testate se va indica o presiune de 150% fa de presiunea maxim nregistrat n condiii de funcionare normal, la indicaiile Inginerului, i se va menine la acest nivel prin pompare dac este nevoie, pentru o or. Pompa va fi apoi deconectat, i nu se va mai permite intrarea apei pentru o or. In acest timp presiunea din instalatie nu trebuie sa scada. In caz contrar se vor urmari pierderile de apa si se vor remedia portiunile de instalatie afectate. Proba de presiune se va repeta pana cand nu se vor mai inregistra pierderi de apa. Manometrul cu care se va urmari presiunea trebuie sa fie omologat metrologic. n afar de aceste testri pe poriuni, ntregul sistem va fi testat urmndu-se aceleai proceduri ca i la testrile pariale.
34.6.4. Testarea conductelor gravitationale
Pentru a se ntelege mai bine aceast clauz: conductele gravitaionale sunt definite ca evi care nu funcioneaz la o presiune mai mare dect presiunea gravitaional. evile gravitaionale neacoperite vor fi testate dup montare dar nainte de a se ncepe cimentarea sau umplerea, n afar de ceea ce este necesar pentru stabilitatea n timpul testrii. Un alt test se va efectua dup ce umplutura va fi efectuat n ntregime. evile vor fi testate prin folosirea apei dar i prin inspecie vizual, n lungimi determinate de cursul construciei, n concordan cu programul realizat de ctre Inginerul. Testul de presiune pentru evile care se folosesc de fora gravitaional nu trebuie s fie mai mic decat 1,2 metri nainte de sursa de ap n punctul cel mai nalt i nu mai mare de 6 metri deasupra celui mai de jos punct al seciunii. evile vor fi umplute cu ap i se va permite o perioad de minimum dou ore pentru absorbie, dup care se va aduga ap dintr-un vas de msurare la intervale de 10 minute i se va nota cantitatea necesar pentru meninerea nivelului iniial. n cazul n care nu se specific altfel,
2 A1 - 1 - 106
lungimea evii va fi acceptat dac la o perioad mai mare de 30 de minute nu se va aduga o cantitate mai mare de 0,5 litri per metru liniar, per metru de calibru al evii. n cazul n care testul de mai sus nu are rezultate satisfctoare, n cazul unor scurgeri de ap de la evi sau racord, eava va fi nlocuit iar racordul va fi refcut iar testul va fi repetat pn cnd scurgerea este oprit. evile gravitaionale i cminele vor fi testate pentru a se evita infiltraiile dup umplere i dup ndeprtarea oricror drenuri temporare. Orice orificiu de admisie va fi nchis, i alte scurgeri vor fi considerate a fi exfiltrri. evile, inclusiv cminele, vor fi considerate satisfctoare dac infiltrarea pe o perioad de 30 de minute nu va depi 0,5 litri pe metru de eav. 34.7.RESTAURAREA SUPRAFETELOR
34.7.1. Clasificare
Suprafeele care pot fi ntlnite, afectate i apoi restaurate (readuse la forma iniial) n timpul lucrrilor de instalare a conductelor sunt: - Drumuri i alei din beton - Suprafee ce deservesc drumurile de acces - Drumuri cu asfalt normal i macadam - Drumuri cu strat gros de asfalt sau de bitum - Alte tipuri: drumuri, alei i trotuare pavate cu piatr natural sau din beton etc.
34.7.2. Pierderile Antreprenorului
Dac din cauza folosirii nepotrivite a utilajelor de excavat sau a instalaiilor, din cauza neglijenei sau din orice alte motive care puteau fi evitate, Antrepenorul excaveaz o suprafaa mai mare dect cea specificat n schie, sau, n cazul prilor de drum care nu au fost decopertate pentru montarea instalaiei, acestea sunt distruse de urmele lsate de utilajele grele folosite, toate reparaiile necesare vor cdea n grija Antreprenorului (pentru a fi aduse la starea iniial) sau acesta va plti autoritilor costul unor asemenea reparaii.
34.7.3. Acordul din timpul reparatiilor (restaurarilor) temporare
Antreprenorul va fi atent la suprafeele pe care sunt desfurate lucrrile i va fi responsabil de aspectul lor i de reparaii pe o perioad prestabilit de 3 luni. n cazul n care apar tasri n timpul reparaiilor, gurile lsate de acestea vor fi umplute de ctre Antrepenor pn vor ajunge la nivelul corespunztor.
34.7.4. Reparaii temporare
Umplerea traneelor va fi fcut pn la o adncime de 450 mm de la suprafaa terminat. De la acest nivel, pe o grosime de 125 de mm, se va umple cu nisip sau cu pietri cu urmtoarea compoziie granulometric: Dimensiunea particulelor 75 mm 37,5 mm 10 mm 5 mm 600 m
2 A1 - 1 - 107
Trecere prin sita % 100 85-100 45-100 25-85 8-45
75 m
0-10
Materialul va fi pus n straturi ce nu vor depi 200 mm i vor fi compactate (presate) pentru a forma un rambleu ferm. Partea de sus de 125 mm va fi umplut cu materialul de baz al drumului.
34.7.5. Reparaiile permanente drumurile de beton
La excavare bucile de beton existente vor fi rupte la cel puin 150 mm dincolo de marginile traneelor iar feele expuse vor fi nclinate ntre 10 i 30 de grade de vertical. Limita de rupere trebuie s fie trasat cu un corp ascutit la nu mai puin de 25 mm n adncime. Acolo unde placa este armat, armtura trebuie s fie protejat astfel nct proiecia s fie la cel puin 150 mm de faa expus. Betonul folosit pentru reparaii trebuie s fie de tipul C25.
34.7.6. Reparaii permanente alte tipuri de drumuri
Bordurile expuse ale carosabilului existent trebuie s fie tiate vertical de-a lungul unei linii uniforme, n concordan cu limea traneei.
2 A1 - 1 - 108
35. LUCRARI CIVILE
35.1.MATERIALE
35.1.1. Agregate pentru beton
Generaliti Agregatele (fine sau brute) trebuie s se supun SR EN 12620 i trebuie s fie gradate i splate dac este necesar s se produc un beton dens fr goluri i prelucrabil fr exces de ap. Agregatele brute trebuie s aib o dimensiune maxim indicat pentru fiecare pies solid i cu spaiul necesar pentru armturi aa cum este specificat n Clauza 4.3.7. Asta nu scuteste Antreprenorul de responsabilitatea de a obtine soliditatea stabilit. Ct de curnd posibil dup ce contractul este inceput, Antreprenorul trebuie s obin mostre reprezentative de agregate n cantiti suficiente, agregate din diferitele marci de beton ce au fost propuse pentru a fi utilizate i trebuie s organizeze testarea acestora in conformitate cu normativele in vigoare. Dac oricare dintre mostre nu va trece testele, materialele respective nu trebuie s fie folosite n Lucrri; se vor alege alte materiale, ale caror mostrele se vor testa pn cnd se vor obine rezultate satisfctoare. Antreprenorul trebuie s l asigure pe Inginerul c va fi o cantitate suficient de materiale i mostre pe antier n timpul lucrrilor. Mostrele reprezentative ale fiecrei livrari de marf pe antier trebuie s fie testate pentru analiza granulometric; de asemenea, se vor efectua teste de instalare i estimare a impuritilor organice, n conformitate cu SR EN 1097:2003. Agregate poteniale La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie s efectueze analizele petrografice n acord cu Standardele romneti aplicabile sau echivalentul acestora n UE pentru toate agregatele propuse pentru a fi utilizate. n urma acestor analize Inginerul poate cere Antreprenorului s execute teste suplimentare n conformitate cu standardele romneti sau echivalentul acestora n UE i Ghidul BRE 35. Dac sunt cerute teste n concordan cu normele Romneti sau ale Uniunii Europene, cimentul folosit va avea un coninut alcalin (exprimat ca oxid de sodiu +0.658 oxid de potasiu) mai mare de 0,8% pe greutate iar epruvetele de beton vor avea o rat de agregat/ciment pe greutate de 2.25:1.0. n funcie de rezultatele obinute Inginerul poate decide s limiteze coninutul alcalin (Na2O and K2O) din adezivi pn la 0.6%. Agregate fine Agregatele fine trebuie s conin nisip cuaros sau trebuie s fie obinute prin mcinarea granitului pur sau din nisip obinut din depozitele de nisip din albiile rurilor sau o combinare a acestora. Agregatele fine trebuie s corespund Domeniului de clasificare 2 sau 3 din SR EN 12620 sau SR EN 12620, sau altor clasificri ce pot fi aprobate de ctre Inginerul. Cantitatea total de praf fin ce trece prin sita de 200 n agregatele fine provenite din mcinarea rocilor trebuie determinat prin metoda descris n SR EN 1097:2003, i nu trebuie s depeasc 8% din greutate. Agregate brute Agregatele pentru beton trebuie s conin pietri natural sau piatr spart natural, obinut prin mcinarea complet a rocilor tari; rocile trebuie s provin dintr-o surs aprobat de ctre Inginerul, n conformitate cu SR EN 12620 sau SR EN 12620, cu compoziia granulometric n acord cu Tabelul 1.
2 A1 - 1 - 109
Cnd indicii de exfoliere sunt determinai prin metoda descris n SR EN 1097:2003, acestia nu trebuie s depeasc 30%. Piesele individuale trebuie s fie de form aproximativ cubic sau sferic i s nu aib suprafee sticloase sau prfoase. Valoarea de sfrmare din agregatul brut nu trebuie s depeasc 45% cnd este determinat prin metodele descrise n SR EN 1097:2003.
35.1.2. Apa
Apa folosit n lucrri trebuie s fie curat, proaspt, potabil, fr substane nocive, nisip, materie organic, substane alcaline, ardezii sau alte impuriti. Trebuie s fie n acord cu SR EN 1008:2003. Trebuie s provin dintr-o surs aprobat de ctre Inginerul. Dac este disponibil, trebuie folosit o surs de alimentare cu ap potabil. Dac este cerut de ctre Inginerul, apa trebuie s fie testat n comparaie cu apa distilat. Comparaia trebuie fcut prin testul pentru solidificare al cimentului, timpul necesar pentru turnare i rezistena betonului. Orice semnalmente care conduc la concluzia ca materialul nu este corespunzator, precum modificari cu mai mult de 30 de minute a timpului de priza, scderea cu mai mult de 10% a rezistenei mecanice ca rezultat al amestecrii cu apa respectiv, vor fi cauze suficiente pentru respingerea apei testate.
35.1.3. Cofraje
Alcatuirea si montarea cofrajelor trebuie efectuata astfel nct sa li se asigure stabilitatea necesara sub actiunea ncarcarilor ce apar n procesul de executie. De asemenea trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute n proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectndu-se nscrierea n abaterile admisibile normativ - indicativ NE 012 - 99. La calculul cofrajelor si sustinerilor acestora se va tine seama de prevederile normativ - indicativ NE 012 - 99. Pot fi utilizate panouri de cofraj din materiale lemnoase (tego, scndura), cofraje metalice demontabile, realizate din elemente sau subansambluri refolosibile la un anumit numar de refolosiri (la casete). nainte de montarea panourilor, se vor verifica n mod obligatoriu si reconditiona cofrajele, tinnduse seama de urmatoarele: nu se admite reutilizarea panourilor care au captuseala discontinua; nu se admite reutilizarea panourilor care au sistemul de rezistenta slabit, urechile de prindere desprinse, slabite sau defecte; nainte de montarea cofrajelor utilizate anterior se vor lua masuri ca acestea sa fie curatate la fata interioara de mortarul lipit de ele sau alte corpuri straine, recomandndu-se ungerea panoului cu decofrat pe baza de emulsie de parafina, care sa se aplice cu putin timp naintea betonarii. cofrajul trebuie sa fie astfel prins ca sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si a mortarului.
Abaterile geometrice la montarea cofrajelor fata de cotele fixate prin proiect vor trebui sa se nscrie n urmatoareale limite (respectndu-se simultan si tolerantele indicate n normativul indicativ NE 012 - 99). pentru paramentii vazuti, goluri pentru betonul de montaj, rosturi de dilatatie, toleranta este 1 cm; pentru paramentii spre umputura sau spre apa, toleranta este 2 cm; pentru rosturile de lucru, toleranta este 3 cm;
2 A1 - 1 - 110
n zonele de existenta a pieselor nglobate direct n betonul primar, toleranta este 3mm.
La decofrare se vor lua toate masurile si precautiile impuse pentru evitarea stricaciunilor la betonul turnat sau de distrugerea cofrajelor. Este interzisa decofrarea prin batere, fortare sau izbire a sustinerilor. Termenele minime de decofrare vor fi orientativ cele din normativul - indicativ NE 012 - 99 si n orice caz nu vor fi inferioare termenelor necesare pentru atingerea urmatoarelor rezistente (conf. P.E. 713/90)
35.1.4. Armaturi si etrieri
Barele de oel pentru armare vor fi n concordan cu SR EN 10080:2005 (bare din oel moale) i vor avea o rezisten la rupere minim de 250 N/mm2. Barele din oel de armare ce fac legtura trebuie s ndeplinesc SR EN 10080:2005 sau standarde similare aprobate i vor avea o rezisten minim la rupere de 425/460 N/mm2 si limita de curgere mare. Structura de consolidare din oel trebuie s fie conform cu SR EN 10080:2005 i va fi o simpl reea de srm sudat din srme dure sau din bare de oel prelucrate. Un raport al testelor fabricantului n conformitate cu SR EN ISO 15630:2003 va fi disponibil pentru inspecia Inginerului. Toate armturile vor fi realizate de un fabricant aprobat de Inginerul. Antreprenorul trebuie s aib mostre ale oelului specificat de Inginerul testate de ctre o autoritate nominalizat de Inginerul, pentru a se demonstra calitatea specificat. Costurile testelor efectuate vor fi suportate de ctre Antreprenor. Antreprenorul va pune la dispoziia Inginerului un test certificat cu privire la fiecare serie de armturi livrate pe antier, mpreun cu notele de livrare ce dau detalii cu privire la lot. Armturile vor fi livrate in legaturi legate strns i nu vor fi ndoite. Pe legturi se va indica fabricantul i calitatea, data livrrii pe antier, lungimea, diametrul i numrul de bare. Fasonarea si montarea barelor si plaselor de armaturi se va face n conformitate cu prevederile proiectului de executie.Barele taiate si fasonate,depozitate n pachete, etichetate pe tipuri, n asa fel nct sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei pna la momentul montarii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C. Barele cu profil periodic cu diametrele mai mari de 25 mm se vor fasona la cald. Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie sa fie ndreptat nainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora nsa profilul. La ntinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1mm/m.
35.1.5. Fire de legatura
Firele de legtur pentru oel armat trebuie s aib diametrul final 1.6 mm oel moale recopt care corespunde cu STAS 438/2-91.
35.1.6. Piatra
Piatra trebuie s fie de cea mai bun calitate i trebuie s fie compus din buci angulare din roc dur, durabil, de bun calitate fr crpturi, zone de descompunere sau alterate. Bucile de roc trebuie s aib dimensiunile agreate i s nu prezinte fisuri sau crpturi vizibile care ar putea duce la ruperea acestora n timpul ncrcrii, descrcrii i utilizrii. Media greutii specifice n vrac trebuie s fie de cel puin 2600 kg/m3. Greutatea medie a pietrei a oricrui tip de roc specificat de ctre limita superioar i cea inferioar nu va fi mai mic dect media acestor limite. Nu mai mult de 2% din pietre ale unei ncrcturi alese arbitrar vor avea o greutate mai mic dect limita minim specificat. Media ponderat a materialului pierdut n urma efecturii testului de structur a sulfatului de sodiu nu trebuie s depeasc 10% din greutate conform standardelor romneti n vigoare sau
2 A1 - 1 - 111
echivalentul acestora n UE. Procentul de uzur determinat de ctre teste nu trebuie s fie mai mare dect cele prevzute n standardele romneti aplicabile sau cele echivalente UE. Absorbia de ap a rocii trebuie s fie de maximum 6%. Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului mostre din rocile propuse pentru utilizare. Dac este cerut de ctre Inginerul, trebuie s fac aranjamente pentru testarea rocilor, pentru a arta conformitatea acestora cu specificaiile. Aprobarea Inginerului trebuie obinut nainte de a face orice comand.
35.1.7. Argila
Argila potrivit ca material de cptuire, acolo unde este cazul, trebuie s fie prelevat dintr-o surs agreat de ctre Inginerul i s fie n conformitate cu: Limitele Atterberg: Limitele de curgere: Indicele de plasticitate: Contracie liniar: 0 - 60% 10 - 30% 0 10%.
Coeficientul de permeabilitate (k) al materialului la densitatea maxim a argilei aa cum este determinat de testul de compactibilitate Procter (testul standard) trebuie s fie minim 106 cm/s determinat n laborator folosind o metod agreat de ctre Inginerul.
35.1.8. Material filtrant geotextil
Materialul trebuie s aib rezisten la coroziune chimic i s nu sufere modificri semnificative ale proprietile fizice, chimice sau de proiectare sub influena sulfailor, clorurilor, acizilor i substanelor alcaline n forma i n concentraiile n care acestea se gsesc n sol i n apa subteran. Materialul trebuie s aib demostrat rezistena mpotriva bacteriilor sau a altor atacuri microbiologice, trebuie s fie prelucrat n conformitate cu specificaiile acestuia la temperaturi cuprinse ntre 5 i 45oC. Expunerea temporar a materialului la temperaturi mai mari de 60oC nu l va deteriora permanent. Materialul filtrant geotextil trebuie s fie furnizat n role de cel puin 5 m lime i, n cazul n care nu este specificat n alt mod, trebuie s fie mbinat prin suprapunere pe 0,5 m n ambele direcii. Lungimile rolelor de material filtrant geotextil trebuie s acopere dintr-o singur operaiune, fr a se mbina, fiecare suprafa cu variaii ale nclinaiei i lungimii orizontale. Permeabilitatea (fa de ap a) materialului filtrant geotextil trebuie s fie mai mare dect cea a solului pe care l protejeaz n timp ce dimensiunile ochiurilor de plas trebuie s fie mai mici dect dimensiunea ochiurilor de sit care permite trecerea a mai puin de 10% din particulele de sol. Rezistena la traciune a materialului trebuie s fie de cel puin 2kN/5 cm att la ntindere ct i n zonele de pliere. Greutatea materialului trebuie s fie de cel puin 240 g/m. Antreprenorul trebuie s dovedeasc nainte de utilizare c materialele propuse satisfac specificaiile. Mostrele i rezultatele testelor de laborator trebuie s fie supuse aprobrii Inginerului. NISIP I PIETRI PENTRU FILTRE SUBTERANE Materialul filtrant const din nisip, pietri sau piatr spart provenite dintr-o surs agreat. Materialul trebuie s se supun clasificrii corespunztoare tabelului de mai jos i dimensiunea particulelor trebuie controlat cu atenie astfel nct materialul de fundare s nu fie splat prin filtru de nisip, sau nisipul de filtru prin pietriul de filtru.
2 A1 - 1 - 112
Mrimea sitei (mm) 20 10 2,3 0,6 0,15 0,075 -
Trecere prin sit Filtru de nisip Filtru de pietri 85 100 50 85 15 50 0 15 -
85 100 50 85 15 50 0 15
Materialul filtrant trebuie s se supun urmtoarelor cerine: D15 din materialul filtrant / D15 din materialul de fundaie = 5 40 D15 din materialul filtrant / D15 din materialul de fundaie 5
35.1.9. Stavile plane i deversoare de spum
Stavilele plane i deversoarele de spum trebuie s fie dintr-un amestec plastic stabilizat UV, nontoxic i rezistent la alge. Toate stavilele trebuie construite dup dimensiunile din desene, i trebuie s fie completate cu toate accesoriile inoxidabile, bolurile i componentele de etanare necesare. Toate stavilele trebuie s aib guri de fixare la maximum 1000 mm. Toate stavilele trebuie s aib guri crestate care s permita ajustarea pe vertical de minim 20 mm.
35.1.10. Oel moale de construcii
Dac nu este specificat altfel, toate prile din oel moale de construcii trebuie s fie fabricate din oel S235JR - SR EN 10025 sau superior sau echivalentul acestuia. Limita rezistentei la traciune nu trebuie s fie mai mic de 360 N/mm2 i limita de curgere s nu fie mai mica de 235 N/mm2. Profilele din oel pot fi laminate la rece, turnate sau confecionate prin sudur din table de oel. Profilele din oel trebuie s fie conforme cu tolerana la dimensiuni aa cum este descris n SR EN 10034:1995 pentru profile pentru constructii. Profilele din oel cu o lime mai mic de 300 mm sau orice grosime mai mic de 8 mm nu trebuie s fie fabricate prin sudur.
35.1.11. uruburi cu piulie
Dac nu este specificat altfel, uruburile cu piuli trebuie s aib capetele hexagonale, filete metrice, i s se supun SR EN ISO 4014:2003 i trebuie s fie de grupa 5.6. Bolurile cu autoblocare trebuie s fie de gradul 8.8 i trebuie s se supun STAS 10838-88. Toate uruburile, piuliele i aibele trebuie s fie galvanizate. Acolo unde buloanele nu sunt compatibile cu materialul n care se vor fixa, se vor utiliza aibe de izolare potrivite i manoane. Suruburile folosite pentru structuri din oel nu trebuie s fie mai mici de M12. Lungimile suruburilor trebuie s fie suficiente pentru a asigura ca piuliele sunt bine nurubate n poziia final.
35.1.12. Electrozi de sudur
Electrozii de sudur folosii la sudura cu arc electric funcie de coninutul de carbon al fierului beton conform SR EN 10025:2004 sau echivalent, trebuie s fie de tipul hidrogen redus i trebuie s ndeplineasc cerinele SR EN ISO 2560:2006 sau echivalentul
2 A1 - 1 - 113
35.1.13. Agregate pentru drumuri i pavaje
Agregatele pentru pavaje trebuie s fie piatr spart sau pietri spart. nainte de a comanda sau mprumuta orice fel de material, Antreprenorul trebuie s dispun de mostre din materialele propuse testate aa cum a fost specificat sau comandat de ctre Inginerul, de ctre o autoritate testant nominalizat de Inginerul.
35.1.14. Fundaia drumurilor
Materialul de fundaie trebuie s fie prelevat dintr-o sursa de materiale locale agreat. Compoziia procentual in greutatea agregatelor de baz trebuie s fie conform, n cazul n care nu este specificat n alt mod, cu urmtoarea clasificare. Mrimea ochiurilor sitei 40 mm 6 mm 1 mm Nr 200 Trecere prin sit % 100 35 60 10 35 5 15
Materialul trebuie s indeplineasc i urmtoarele cerine: Limita de curgere: Coeficientul de plasticitate: 20 % 8%
Incercarea de Perforare Statica (Test CBR): valori care s nu depeasc 80 % Amestecul trebuie s nu prezinte urme de materie vegetal, bolovani sau alte materiale sau substane nocive. nainte ca materialul s fie pus n fundaie trebuie s aib un grad al umiditii egal sau puin mai jos de gradul optim necesar pentru a asigura ca densitatea cerut n proiect s fie obinut cnd se vor compacta materialele. Gradul de umiditate cerut trebuie s fie aprobat de ctre Inginerul.
35.1.15. Prelucrarea suprafeelor asfaltice
Materialul asfaltic folosit la fundaie trebuie s fie bitum lichid diluat cu uscare rapid, conform cerinelor SR 174-2:1997. Materialul asfaltic trebuie s fie manevrat i depozitat n aa fel nct riscul de incendiere i alte riscuri s fie eliminate.
35.1.16. Pavajele asfaltice
Pavajele asfaltice de acoperire Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde: Stratul de beton asfaltic Stratul de legatura Stratul de uzura
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compoziie diferita, in special in ceea ce privete compoziia granulometrica a particulelor de pietri. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros iar cel de uzura va fi cel mai subire. Betonul asfaltic amestecat la cald
2 A1 - 1 - 114
Amestecul de bitum pentru straturile suprafeei se va conforma cerinelor amestecurilor produse local. Compoziia amestecurilor se prezinta de regula astfel: Umplutura de praf inert 5 - 7 % bitum 70-75 % material calcaros gri sau albastru 23 -25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obinute de la o staie de amestec locala, aprobata, in masura in care este posibil. Vor fi furnizate Inginerului numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricaie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Inginer, in scris. Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricaie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Inginer. Limitari determinate de condiiile meteorologice Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel puin 8 C si in cretere, cu excepia cazului in care se dispune altfel de catre Inginer. Pregatirea Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafaa stratului de dedesubt va fi curaata cu atenie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un invelis adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Inginerului. Inveliul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura. Inveliul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in cantitai de cel puin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafaa, cu excepia cazului in care se dispune contrar de catre Inginer. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Inginerului, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri. Transportul Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la staia de amestec la utilajul camioane cu platforme netede si curate care au fost unse pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu excepia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Inginer. incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus. Amplasarea Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe planuri, avnd minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Inginer, plus sau minus 10 C. Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafaa stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adncime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la seciunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea
2 A1 - 1 - 115
benzii adiacente va fi indicata de catre Inginer. Atunci cand doua utilaje de imprastiere funcioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult dect permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi. In situaia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este amplasat materialul suplimentar, cu excepia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de uoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil. In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu sisteme de raclaj. incarcatura nu va fi amplasata mai rapid dect poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si sisteme de raclaj. Suprafeele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un invelis adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum. Compactarea amestecurilor Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intrzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea iniiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitaile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fiile succesive cu cel puin jumatate din laimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi uor diferite. Testele de conformitate in ceea ce privete netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea iniiala, iar deviaiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafeei fierbini cu sisteme de raclaj si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de cilindrarii. In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafaa neteda si va fi continuata panace se va obine o densitate de cel puin 100%. In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea, dar nu se va permite excesul de apa. Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite staionarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precauie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul funcioneaza sau staioneaza. Antreprenorul va asigura fora de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitailor pavajului. Suprafaa finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaete toleranta sau care rezulta in reinerea apei pe suprafaa prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privina grosimii dupa cum dispune Inginerul. Acolo unde grosimea se dovedete a fi cu mai mult de 5 mm mai mica dect cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare. Toate imbinarile vor prezenta aceeai textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului, imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre seciuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafeele de contact batatorite vor fi acoperite cu un invelis adeziv subire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate seciunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafaa uniforma, verticala
2 A1 - 1 - 116
sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulaia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel puin 24 ore. Amplasarea bordurilor Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate. Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se refolosesc bordurile iniiale, cu excepia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curaate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate. 35.2.TERASAMENTE
35.2.1. Observaii cere vor fi prezentate nainte de nceperea excavrii
Antreprenorul trebuie s i prezinte Inginerului cu cel puin apte zile inainte, n scris, inteniile sale de a ncepe excavri n orice parte a antierului pentru a permite Inginerului s se aprovizioneze cu materiile prime de care are nevoie pentru ntreaga lucrare, inclusiv cele necesare pentru msurtori. Lucrrile de terasamente nu trebuie s se deschid nainte de a se primi aprobarea n scris de la Inginerul.
35.2.2. Aliniamente i nivele pentru terasamente
Toate lucrrile de terasamente pentru unele pri din Lucrri trebuie s fie efectuate la dimensiunile i nivelele artate n desene, sau la dimensiunile i nivelele ce pot fi comandate de ctre Inginerul. Dimensiunile legate de nivelul terenului sau schimbrile survenire se vor comunica Inginerului nainte de nceperea lucrrilor de terasament n orice locaie. Pentru scopul Specificaiilor termenul de nivelul terenului trebuie s se refere la suprafaa terenului nainte de nceperea operaiilor de terasare, dar dup curarea general a antierului n acord cu Volumul 2 Capitol A2, Sectiunea 2.
35.2.3. Defriare
Curarea consta n defriarea i scoaterea rdcinilor inclusiv depozitarea materialelor pe toate suprafeele din interiorul limitelor proiectate n desene sau dup cum a fost dispus de ctre Inginerul. Att defriarea ct i scoaterea rdcinilor trebuie s fie aprobat de Inginerul. Operaiunile efective de curat i scoatere a rdcinilor nu trebuie s nceap nainte ca prospeciune pre-excavaie relevante s fie complete. n zonele proiectate pentru a se face defriare i scoatere de rdcini, suprafaa terenului trebuie s fie curat de toi copacii, de buturugi, de copaci tiai, buteni, arbui, rdcini, iarb n mari cantitai sau buruieni, garduri, structuri de mici dimensiuni (anexe), rmie, i gunoi de orice natur, sau orice obstacol natural sau alte materiale care n opinia Inginerului nu sunt potrivite pentru fundaie sau pentru ndiguiri. Toate materialele inlaturate vor deveni responsabilitatea Antreprenorului i vor fi ridicate de pe antier dup specificaiile Inginerului. La alctuirea rambleurilor i fundaiilor viitoarelor construcii, rdcinile trebuie s fie nlturate pn la o adncime de 0,5 m sub nivelul terenului. Golurile rezultate dup curare vor fi umplute cu materiale agreate, umezite i compactate corespunztor .
35.2.4. Demolare i demontare
Antreprenorul trebuie s demoleze, demonteze i/sau s mute orice structur existent, cldire sau fragmente care ocup sau obstrucioneaz Lucrrile permanente, totul aa cum este
2 A1 - 1 - 117
reprezentat n desene, sau dup cum este indicat de ctre Inginerul. Materialele provenite din demolri i demontri rmn proprietatea Antreprenorului, mai puin materialele pe care Autoritatea Contractant le va reine spre folosul ei. Materialele necorespunztoare trebuie s fie depozitate ntr-o manier i intr-o locaie aprobat de Inginerul. Acolo unde sunt cerute lucrri de demolare majore implicnd mari cantiti de materiale refolosibile i/sau material inutilizabil, Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului, anterior nceperii unor astfel de operaii, o metod de supraveghere a tuturor lucrrilor implicate n demolri. El trebuie s obin aprobarea pentru astfel de lucrri de antier sau pentru suprafaa de depozitare a materialului inutilizabil de la Inginerul i de la toate autoritile relevante, mai ales de la autoritile locale i de la cele implicate n protecia mediului. Pentru materialele refolosibile trebuie s obin aprobarea Inginerului pentru ca o suprafa s fie folosit la depozitarea temporar a acestora - dac exist o astfel de suprafa pe antier -pn va gsi o suprafa de depozitare permanent. Acolo unde este necesara o demolare parial a structurilor, Antreprenorul trebuie s aib cea mai mare grij pentru a evita avarierea structurii partilor ce rman nedemolate. Dac se produc astfel de avarii, Antreprenorul va trebui s execute reparaiile pe propria cheltuial. n cazul n care nu este impus n alt fel de ctre Inginerul, gurile sau deschiderile trebuie s fie umplute cu materiale agreate, compactate n conformitate cu Clauza 4.2.19 i 4.2.20.
35.2.5. ndeprtarea stratului vegetal
n cazul n care nu este impus n alt mod de ctre Inginerul, acest articol trebuie s constea n ndeprtarea stratului vegetal la partea superioar a suprafeei originale pe o adncime de 150 mm. ndeprtarea stratului vegetal trebuie fcut cu grij, dac se consider necesar de ctre Inginerul, n imediata vecintate ce va fi ocupat de ctre Lucrri, inclusiv zonele de excavaie unde materialul din excavaie va fi folosit n umpluturi, zonele ce vor fi ocupate de Lucrri Temporare, sau n orice alte zone dup cum dispune Inginerul. Dupa indeprtarea stratului vegetal, acesta trebuie s fie depozitat n zone speciale de depozitare a solului vegetal. Stratul vegetal ce va fi reutilizat pentru acoperirea rambleurilor, taluzarea excavaiilor, drenurilor i similar se va excava i pstra separat, n zone de golire/depozitare. Pentru a pstra umiditatea natural i caracteristicile generale ale materialelor care vor fi folosite la fundare sau ca material de umplere, stratul vegetal ndeprtat trebuie s fie stocat corespunzator. Astfel de suprafee deteriorate trebuie s fie recuperate, urmnd indicaiile Inginerului, pe cheltuiala Antreprenorului. Daca Inginerul solicita Antreprenorului ndeprtarea stratului vegetal n exces, pe o adncime mai mare de 150mm, atunci cantitatea in exces va fi msurat pentru a fi cuantificata i pltit ca excavaie.
35.2.6. Schimbarea utilitilor / devierea de utiliti
Antreprenorul trebuie s i asume pe propria cheltuial orice msur necesar pentru a proteja i apra toate drenurile, conductele, cablurile i utilitile similare ntlnite, instalate sau pe cale de a fi instalate, pe durata Contractului, pentru a le pstra n stare bun de funcionare. Informaia, aa cum este prezentata n Contract n raport cu condiiile i caracterul structurilor existente, oselelor, terasamentelor sau altor lucrri similare i n raport cu dimensiunile structurilor existente, poziionarea, ntinderea i particularitile drenurilor, conductelor, cablurilor sau altor lucrri similare, este dat fr a garanta acurateea ei. Nici Antreprenorul si nici Inginerul nu sunt rspunztori pentru discrepane n aceast privin. Antreprenorul are responsabilitatea de a intra n legtur, de a coordona, a urmri i a obine toate informaiile necesare i avizele de la Autoriti, n ceea ce privete poziionarea i devierea conductelor principale i alte obiective ale altor utiliti publice; aceast informaie trebuie adusa la cunostinta Inginerului, imediat dupa obtinerea ei. Atunci cind aceste date nu sunt disponibile,
2 A1 - 1 - 118
Antreprenorul va actiona din proprie intiativa si pe cheltuiala proprie efectuind determinarile, sondajele si masuratorile necesare identificarii utilitatilor respective. Toate amplasamentele lucrrilor vor fi stabilite cu patru sptmni n avans fa de nceperea execuiei lucrrilor. Antreprenorul trebuie s obin toate informaiile i asistena disponibil de la Autoriti pentru amplasarea conductelor principale i trebuie s fie de acord cu reprezentantul Inginerului privind orice ncercare de excavare care poate fi necesar, pentru a confirma sau stabili aceste locaii. Se va solicita ca toate costurile privind executarea gropilor de ncercare sa fie incluse n tariful Antreprenorului pentru excavaie. Absena unor astfel de informaii nu l scutete pe Antreprenor de la obligaia suportarii costului oricrei lucrri de reparatie aprut din cauza avariilor produse asupra altor utiliti publice pe parcursul lucrrilor sale, i pentru costul tuturor pierderilor ce pot apare. Orice deviere temporar sau permanent a conductelor i altor utilitati va fi permis numai de comun acord cu Autoritile n drept i cu aprobarea Inginerului. NOTA: Pentru orice tip de lucrari care implica oprirea temporara a serviciilor aferente unei utilitati, Antreprenorul va pregati un program de lucru si un grafic de lucrari care va fi agreat cu detinatorul de utilitati si ACET. In acest grafic vor fi mentionate in clar perioadele de timp necesare lucrarilor in care este necesara oprirea serviciilor oferite de respectiva utilitate. Depasirea termenului respectiv costul daunelor rezultate din aceasta cauza va fi in responsabilitatea Antreprenorului.
35.2.7. Excavaii - Generaliti
Excavaiile constau din excavarea, transportul i depozitarea n condiii satisfctoare a oricrui material, indiferent de materialul ntlnit, pentru fiecare din prile Lucrrilor. Metoda de excavare a Antreprenorului trebuie s fie aprobat de ctre Inginerul. Toate materialele rezultate n urma excavrii rmn n custodia Inginerului, n msura n care Angajatorul ridic pretenii asupra unora dintre ele, altfel ndeprtarea lor va constitui obligaia Antreprenorului. Pentru stabilirea cantitatilor de roci excavate care trebuie platite de Antreprenor, Inginerul va fi informat despre intentiile acestuia de a executa orice excavatie de roci si Antreprenorul nu va executa aceste excavatii fara aprobarea Inginerului. Anterior oricrei excavaii de roc, Antreprenorul va determina suprafaa de roc existent n acord cu Inginerul. Orice excavaie de material care se supune definiiei de excavaie de roc fr acordul Inginerului va fi considerat ca excavaie de pmnt i nici o pretenie a Antreprenorului pe aceast tem nu va fi acceptat de ctre Inginerul i toate clauzele semnificative despre excavaiile de pmnt se vor considera valide pentru acest tip de excavaie. Doar dac nu este specificat ntr-un alt mod sau precizat materialul provenit din excavaie trebuie s fie folosit pentru umplutur, rambleu pentru structuri, terasamente de drumuri sau alte tipuri de lucrri. Surplusul de material i materialul considerat inutilizabil de ctre Inginerul trebuie s fie depozitat la cererea Inginerului, n spaiul de depozitare ales de ctre Antreprenor i aprobat de ctre Inginerul (spaii de depozitare autorizate de autoritile administraiei locale ). Nu se va depozita material n spaiul de depozitare cu excepia cazului n care este aprobat de Inginerul. Deficitul de material cauzat de orice depozitare neautorizat de material trebuie s fie refacut pe cheltuiala Antreprenorului. Doar dac nu este specificat ntr-un alt mod, materialul de umplere care n timpul excavrii nu a putut fi amplasat n poziia final a lucrrilor permanente trebuie stocat pentru utilizare ulterioar. Plata nu se va face separat sau pentru materialele stocate i re-excavate ulterior. Dac suprafeele de excavat nu sunt accesibile pentru echipamentul folosit la excavare datorit spaiului de lucru limitat, din cauza traficului sau orice alt motiv, excavaia se va efectua manual.
35.2.8. Suprafaa de excavare
Suprafaa de excavare trebuie s reprezinte un minim disponibil pentru executarea Lucrrilor permanente, la dimensiunile i planurile din desene, sau respectand indicatiile Inginerului.
2 A1 - 1 - 119
Pe parcursul procesului poate fi considerat necesar s se modifice pantele spturilor fa de cele artate n desene. Inginerul i rezerv dreptul de a face orice modificare a pantelor sau a dimensiunilor excavaiilor. Antreprenorul nu va fi ndreptit la nici o plat adiional sau bonificaie peste preurile unitare relevante pentru Contract pentru excavaii datorit unor astfel de schimbri.
35.2.9. Alunecri, prbuiri i excesul de sptur
Antreprenorul trebuie s se ncadreze n limitele Contractului, s i asume responsabilitatea pentru stabilitatea excavaiei pe tot parcursul lucrrilor, Antreprenorul trebuie s fie responsabil pentru orice pagub adus Lucrrilor, sau pentru alte pagube importante cauzate de prbuiri, alunecri peste excavaii, eroziuni cauzate de factorii de mediu sau alte eventuale pagube. Antreprenorul trebuie s indeplineasca cerinta ca orice seciune a spturii deschise s permit excavarea sigur fr s se foloseasc sprijiniri; daca nu este posibil, pe cheltuiala sa, trebuie s asigure suport temporar, permind excavrii s fie efectuat n siguran. Antreprenorul trebuie s i ia toate precauiile posibile pentru a preveni alunecrile peste spturile realizate, s protejeze i s susin prile din lucrri care pot fi puse n pericol. Antreprenorul trebuie s inspecteze cu regularitate excavaiile i s execute pe propria-i cheltuial toate tipurile de lucrri de remediere pe toat durata Contractului cauzate de orice eventuale pagube, i s se asigure c toate suprafeele excavate sunt meninute n condiii de stabilitate i siguran optime. n cazul n care nu este indicat ntr-un alt mod de ctre Inginerul, excavaia suplimentar executat de ctre Antreprenor pentru orice alt motiv sau scop nu va fi platita. Orice excavaie n exces, ruptur sau alunecare aprute peste limitele excavaiei trebuie remediate pe cheltuiala Antreprenorului cu materialele i metodele de lucru dispuse de ctre Inginerul. Cnd astfel de goluri, n opinia Inginerului, pot afecta stabilitatea terenului de suport al lucrrilor sau ale structurilor adiacente i a reparaiilor de ntreinere, Antreprenorul trebuie pe cheltuiala proprie s umple golurile cu beton de clasa C15. NOTA: Orice paguba rezultata in urma acestor evenimente va fi in responsabilitatea Antreprenorului.
35.2.10. Sisteme de sprijin
Sistemele de sprijin cerute pentru tipul de teren ntlnit trebuie s includ printre altele, dar nu se limiteaza la atat, metodele obinuite de sprijin temporar inclusiv fixarea, folosirea de palplane din oel, beton sau orice alt material aprobat de ctre Inginerul. Unde excavaia este efectuat n apropierea sau dedesubtul unor structuri sau lucrri existente ce pot fi afectate de subsiden, Antreprenorul trebuie s previn riscul de deteriorare pe propria-i cheltuial. Toate sistemele de sprijin trebuie ntreinute n mod corespunztor nainte ca Lucrrile Permanente s fie suficient de avansate pentru a permite mutarea acestora. Antreprenorul trebuie s fie responsabil pentru orice pagub adusa Lucrrilor i pentru orice avarie important cauzat de ctre apariia sau mutarea sistemelor de sprijin.Orice comentariu, permisie sau aprobare dat de ctre Inginerul referitor la mutarea sistemelor de sprijinire nu scuteaste pe Antreprenor de responsabilitile prevzute n Contract. Nu sunt permise existena spaiilor libere sau a golurilor ca rezultat al mutrii sistemelor de sprijinire. Spaiile libere i golurile vor fi umplute, dupa cum o cere Inginerul, cu un sol nisipos aprobat sau cu alte mijloace aprobate. Nu se vor face pli sau msurtori de plat separate pentru impactul asupra terenului. Impactul asupra terenului trebuie s fie considerat ca secundar la operaiunea de la excavare i trebuie s fie executat de cte Antreprenor fr cost suplimentar.
35.2.11. Drenarea apei
2 A1 - 1 - 120
Antreprenorul trebuie s prevad un sistem de drenare adecvat pentru a cobori nivelul apei subterane sub nivelul structurilor proiectate i s pstreze excavaia uscat pan ce Lucrrile permanente vor fi construite i umpluturile realizate. Dac pe parcursul Lucrrilor , excavaia, parial sau total, este inundat, Antreprenorul trebuie s opreasc imediat toate lucrrile importante pn n momentul n care sptura va fi posibil datorit retragerii apei. Antreprenorul trebuie s repare, pe propria-i cheltuial, toate avariile la lucrrile temporare i permanente cauzate de inundare. Revendicrile Antreprenorului n ceea ce privete ntrzierea, avarierea i consecinele avariilor nu vor fi susinute de ctre Inginerul sau Angajator. Drenarea i lucrarile de indepartare a apei, vor fi considerate ca neimportante la excavare, i trebuie s fie executate de ctre Antreprenor fr costuri suplimentare. Costurile pentru drenarea apei se considera incluse in preturile ofertate. Antreprenorul nu este indreptatit la costuri suplimentare, si trebuie sa efectueze o investigatie detaliata la nivelul ofertei pentru a se asigura ca a inclus toate aceste costuri in preturile ofertate.
35.2.12. Pstrarea uscat a excavaiilor
Doar dac nu este aprobat intr-un alt mod, iar aceast aprobare va fi dat doar n circumstane excepionale, Antreprenorul trebuie s pstreze uscate excavaiile pentru structuri i conducte, oricare ar fi sursa de ap, astfel nct Lucrrile s fie executate n condiii optime. Destinaia i metoda de depozitarea a apei provenit din excavarea trebuie s constituie subiectul aprobrii Inginerului i trebuie s se supun n totalitate Planului Managementului de Mediu pregtit n conformitate cu Clauza 2 din Volumul 2 Capitol A2 Sectiunea 1.
35.2.13. Excavarea de berme i pante
Lucrrile ce se supun acestui articol includ excavarea pe conturul i nclinrile artate pe desenele de berme (ntritur pentru consolidarea unui taluz, fcut din pmntul rezultat prin sparea anului) i pante, inclusiv nivelarea, transportul i depozitarea materialelor inutilizabile, totul n acord cu specificaiile. Suprafeele excavate trebuie sa fie aduse la o form neted i uniform. Suprafeele stncoase excavate trebuie aduse la cea mai bun form practicabil, care n opinia Inginerului poate fi obinut prin folosirea adecvat a echipamentului aprobat pentru excavarea suprafeelor stncoase. Excavrile suplimentare trebuie fcute corect n acord cu Clauza 4.2.9 sau/i trebuie s fie fcute n ntregime pe cheltuiala Antreprenorului.
35.2.14. Sparea de drenuri
Antreprenorul trebuie s sape drenurile in linii drepte i curbe line cu razele i dimensiunile indicate n Desene sau dup cum este ordonat de Inginerul. Partea nclinat i baza drenurilor trebuie s fie construite i prelucrate n mod egal pn la cel mai bun finisaj, care n opinia Inginerului poate fi obinut cu folosirea adecvat a echipamentului aprobat pentru utilizarea n excavaiile Lucrrilor.
35.2.15. Excavarea de drumuri
Lucrrile ce se supun acestui articol includ excavarea de drumuri i piste la dimensiunile artate pe Desene, inclusiv curarea, transportul i depozitarea materialelor. Antreprenorul trebuie s aib grij ca suprafaa excavat s fie bine drenat iar pantele ce o traverseaz s fie cele indicate n Desene. Antreprenorul trebuie s execute excavaia astfel nct pe parcursul i dup executarea excavaiei prin drenarea corspunztoare a drumului i a pistei s fie n siguran pe toat perioada i astfel nct drenajul pantelor mai mari situate de-a lungul
2 A1 - 1 - 121
drumului i a pistei s nu deterioreze suprafeele excavate. Suprafeele finale trebuie s fie netede, regulate; trebuie avuta o grij deosebit n stabilirea pantelor traversrilor n acord cu Desenele. Excavrile suplimentare trebuie fcute corect de ctre Antreprenor, pe propia-i cheltuial, i trebuie s ndeplineasc n totalitate condiiile Clauzei 4.2.9.
35.2.16. Excavarea pentru structuri/construcii
Excavaiile pentru construcii includ ndeprtarea i depozitarea de material, pentru toate excavaiile construciilor. Antreprenorul trebuie s i asume responsabilitatea pentru stabilitatea pantelor excavaiilor pe tot parcursul lucrrilor. Transportul nu trebuie s fie msurat pentru plat i nici pltit, fiind cuprins n costul lucrrilor ofertate . Partea de jos i pantele laterale ale excavaiei peste care va fi turnat beton se vor excava cu precizie, manual, la adncimea, dimensiunile, gradele i pantele din proiect. Fundaiile construciilor trebuie s fie pregtite conform Clauzei 4.2.18. Excavaia n exces va fi umplut pn la nivelul cerut cu beton de clasa BC15 (C12/15, sau B200) pe cheltuiala Antreprenorului. Este posibil ca suprafaa excavaiei la nivelul fundaiei s prezinte deteriorri din diferite motive, n acest caz Antreprenorul va excava n plus tot materialul care devine inoportun, n opinia Inginerului, i va trebui s l inlocuiasc pe propria-i cheltuial cu un material corespunztor, n modul n care este ndrumat de ctre Inginerul. n cazul n care excavaia pentru construcii este executat n stnc, Antreprenorul trebuie, ca dup ce primete aprobarea Inginerului, s extind excavaia cu 250 mm peste adncimea de baz a fundaiei aa cum este indicat pe Desene. n astfel de cazuri Antreprenorul trebuie s umple extinderile excavaiilor pn la nivelul fundaiei cerut cu beton de clasa C15. Extinderea excavaiei n roc i dup aceea umplerea acesteia trebuie s fie msurat pentru plat doar n cazul n care extinderea excavaiei a fost aprobata de ctre Inginerul anterior executrii, i s fie msurat i pltit conform cu specificaiile pentru excavarea rocilor i umplerea excavaiei pentru structurile respective.
35.2.17. Tolerana pentru spturi
Doar dac nu este specificat n alt mod, nici un punct de pe suprafaa excavrii complete nu trebuie s aib o cot cu mai mult de + 50 mm sau mai puin de - 50 mm fa de suprafaa proiectat. n limitele toleranei, suprafaa trebuie s fie neted i regulat, conform cerintelor Inginerului. Nivelul patului drenurilor nu trebuie s aib o cot cu mai mult sau mai puin de 200 mm fa de nivelul impus.
35.2.18. Pregtirea de fundare
Lucrrile ce se supun acestui clauze constau n pregtirea fundaiei si anume asigurarea drumurilor si structurilor compactate, sau care cer pregatire in alte scopuri, dupa indicatiile Inginerului. Nici o fundatie nu trebuie s aib pierderi de material sau materiale vtmtoare. Orice suprafa de fundaie trebuie s fie bine inclinata pentru drenarea corespunztoare; compozitia granulometrica trebuie s fie meninuta tot timpul.
35.2.19. Materiale de umplutur generaliti
Nici un material de umplututr nu trebuie s fie depozitat pe Lucrrile Permanente fundaia s fie pregtit asa cum s-a specificat. Materialul de umplutur trebuie s fie depozitat, ntins i compactat astfel nct s se evite segregarea umpluturii i pentru structur stabil, compact i omogen. Cnd i organizeaz munca, Antreprenorul
2 A1 - 1 - 122
nainte ca manipulat, a obine o trebuie s
in cont de condiiile climatice care se pot ntlni n zon. Trebuie nlocuit materialul devenit inacceptabil din orice motive. Antreprenorul trebuie s mute materialul considerat inacceptabil sau sa il prelucreze pn cnd va ndeplini specificaiile cerute. Astfel de lucrri vor fi executate fr nici un cost suplimentar.
35.2.20. Materiale de umplutur si compactare
Unde este specificata prezena umpluturilor sub construcii i podelele cldirilor, materialul trebuie s constea din pietri durabil, piatr spart cu particule de dimensiuni nu mai mari de 100 mm, beton spart sau nisip. Granulometria materialului trebuie s fie astfel nct s nu se produc nici o migrare a particulelor fine n umplutur. Materialul de umplutur suplimentar situat sub construcii trebuie s se supun cerinelor Clauzei 4.2.19.
35.2.21. Aranjarea i compactarea materialelor de umplutur
Materialul de umplutur va fi mprtiat de ctre maini n straturi orizontale succesive cu o grosime maxim de 200 mm. mbinrile longitudinale sau transversale ntre oricare dou straturi succesive trebuie s ntreptrund pe o distan minim de 3 m. Operaiunile de excavare/terasament vor fi suspendate oricnd rezultatele obinute nu vor fi satisfctoare din cauza ploilor sau a altor condiii. Antreprenorul va trebui sa dragheze, sa taie sau sa taluzeze digul de pamant pentru a asigura o suprafata adecvata pentru drenaj. Materialul din straturi trebuie s aib gradul de umiditate potrivit nainte de compactarea cu cilindru pentru a obine compactarea recomandat. Pentru asigurarea unei umiditati uniforme pe toata suprafata stratului, acesta trebuie udat sau uscat. Coninutul n ap al umpluturilor coezive trebuie s fie uniform nainte i pe tot parcursul compactrii. Antreprenorul trebuie s verifice coninutul de ap astfel nct tolerana sa fie de 2% fa de coninutul optim determinat n laborator prin testul de compactare specificat n STAS 1913/13-83. Antreprenorul va lua precauiile necesare pe msur ce sunt necesare, n opinia Inginerului, pentru a proteja suprafeele supuse deteriorrii/alterrii. Mostre din toate materialele pentru testare, nainte i dup poziionarea i compactarea, vor fi prelevate la intervale de timp frecvente. Aceste teste vor arta coreciile, reglrile, corectrile de metode, coninutul de umiditate al materialului. Operaiunea de compactare trebuie continuat pn cnd gradul de compactare al taluzului este de cel puin 95% din densitatea standard maxim uscat, testul de control al compactrii se determin la coninutul optim de umiditate conform STAS 1913/13-83. Antreprenorul trebuie s compacteze umplutura folosind echipament de compactare aprobat. Acest echipament va include ciocan pneumatic din cauciuc, cilindrii compactori cu picior de oaie i alte echipamente folosite la compactare aprobate. Taluzurile trebuie s fie egale i s aib cel mai bun finisaj practicabil, n opinia Inginerului, i care poate fi obinut prin folosirea judicioasa a echipamentelor de terasament aprobate pentru utilizarea n lucrrile de construcie de rambleu. Unde excavaiile sunt sprijinite iar suportii trebuiesc mutati, acestea, acolo unde este posibil, se vor retrage progresiv n timpul procesului de umplere cu material astfel nct riscul de pbuire s fie minim, i toate golurile formate n spatele suporturilor trebuiesc umplute i compactate cu grij. n cazul n care nu este posibil suporturile trebuie tiate i lsate n pmnt. Nivelul tieturii trebuie s fie aprobat de ctre Inginerul. Nici un material de umplutur nu trebuie s fie poziionat sau compactat n apropierea betonului, dect n cazul n care au trecut cel puin 7 zile din momentul turnrii betonului.
35.2.22. Surplusul de Material
Antreprenorul trebuie s transporte i s dispun de tot materialul nefolositor pentru Lucrri. Locaia propus de Antreprenor pentru depunerea sau depozitarea materialului excavat, temporar sau permanent, va trebui aprobat de ctre Inginerul. Depozitele de surplus de
2 A1 - 1 - 123
materiale adecvat i de materiale neadecvat se refer la depozitele de deeuri. Antreprenorul trebuie s compacteze, aranjeze i s evacueze depozitele de deeuri de cte ori este necesar pentru a le menine n condiii estetice si stabile, la nivelele i pantele comandate de Inginerul. Poziionarea materialelor n depozitele de deeuri trebuie s fie fcute astfel nct ca el sa nu fie nlocuite cu pmnturi mai puin eficiente sau s interfereze sau s acceseze cu drenajul natural. Acolo unde este cerut de ctre Inginerul, drenurile vor fi construite pentru a preveni acumulrile nedorite de ap n i n jurul depozitelor de deeuri. 35.3.LUCRARILE DIN BETON
35.3.1. Depozitarea cimentului
Cimentul va fi depozitat departe de suprafaa terenului i va fi acoperit, complet uscat i bine ventilat, i ntr-un mod aprobat de ctre Inginerul. Cimentul n saci nu va fi depozitat in grmezi cu nalime mai mare de 2 m. Fiecare grmad va fi depozitat separat i va fi uor identificabil i utilizate n ordinea n care au fost livrate. Nu va fi utilizat ciment a crui perioad de garanie, acordata de fabricant, a fost depit naintea utilizrii pe antier.
35.3.2. Testarea cimentului
Dup livrarea pe antier, Inginerul poate cere, oricnd, din orice considerente ca cimentul s fie supus oricror sau tuturor testelor i analizelor cerute de SR EN 197 pe cheltuiala Antreprenorului. Cimentul care nu se va supune Specificaiilor din timp ce este testat, n orice moment, sau care a fost deteriorat, n orice fel, va fi refuzat i va fi mutat de pe antier fr ntrziere, dei iniial este posibil ca cimentul s fi fost considerat ca avnd o calitate satisfctoare.
35.3.3. Inregistrarea cimentului
Antreprenorul trebuie s in o nregistrare a cimentului, include printre altele: date de expediere, data de livrare pe antier, numrul transportului, numrul lotului de fabric, tipul i calitatea, fabricantul, locul de depozitare, cantitatea, data la care s-a nceput i s-a terminat utilizarea lui i poriunea, din lucrrile temporare sau permanente, pentru care s-a utilizat cimentul.
35.3.4. Depozitarea agregatelor
Agregatele trebuie s fie depozitate pe antier n lzi sau pe o suprafa curat dur i ferit de orice surs de contaminare. Agregatele de granulometrii diferite trebuiesc inute separat i sa nu li se permit s se amestece nainte de utilizare. Grmezile trebuie s fie construite din strate orizontale succesive care s nu depeasc 1 m n grosime i astfel nct s previn segregarea. Agregatele trebuie s fie depozitate i manevrate pentru a permite selectarea satisfctoare, msurarea coninutului de umiditate i a temperaturii materialelor. Aranjamentele pentru stocarea agregatelor fcute de Antreprenor trebuie s fie aprobate de Inginerul. Dac este ordonat de Inginerul, agregatele trebuie s fie protejate de lumina direct a soarelui.
35.3.5. Aditivi
Betonul trebuie fcut din ciment, agregate i ap aa cum este specificat. Cu excepia cazului n care Inginerul i-a dat consimmntul sau este prescris n alt parte n Specificaii nu se vor ntrebuina nici adaosuri nici ciment cu coninut de aditivi. Orice adaos, catalizator, agent de dilatare, de ntrziere sau oricare altul, trebuie s fie, n ntregime, pe cheltuiala Antreprenorului. Folosirea acestora, face cantitatea i metoda aplicat s fie aprobat de ctre Inginerul i n stricta concordanta cu recomandrile fabricantului. Testele cerute pentru obinerea acestei aprobri trebuie s fie efectuate pe msur ce sunt specificate de ctre Inginerul, de ctre o autoritate de testare nominalizat de ctre Inginerul sau orice alt loc aprobat de ctre Inginerul. Testele, cu excepia cazului n care nu este consimit ntrun alt mod, trebuiesc efectuate n prezena Inginerului. Costurile testelor vor fi suportate de ctre Inginerul.
2 A1 - 1 - 124
35.3.6. Calitatea amestecurilor de beton
Ingredientele trebuie s fie proporionate pentru a realiza un beton de o densitate prelucrabil care poate fi complet compactat fr segregare. Rezistena caracteristic a betonului este dat de curba de rezisten de 28 de zile, mai jos de care mai puin de 5% din rezultate pot fi asteptate sa nu fie pozitive. Maximum raportului ap liber/ciment (WCR) este cel mai ridicat raport medie sarcin permis ap liber/ciment. Realizarea betoanelor, procedurile de fabricare i testare pentru toate tipurile de beton, trebuie s se fac n staii de betoane deservite de laboratoare acreditate sau cel puin autorizate conf. legislaiei romneti n conformitate cu HG 808/2005, SR EN ISO/CEI 17025:2005, avnd ef de staie i responsabil CTC autorizai. Documentele emise de aceti factori cu responsabilitate vor fi prezentate Inginerul n vederea avizrii. Dozarea i producia trebuie s fie sub controlul continuu al Inginerului sau a unei persoane aprobate de Inginerul calificat. Pentru a face fa tuturor problemelor ce se pot ivi la producia de beton Inginerul calificat trebuie s fie ntodeauna disponibil s asiste.
35.3.7. Amestecurile de beton proiectarea amestecurilor
Antreprenorul trebuie s proiecteze amestecurile de beton la clasele mai jos menionate i n acord cu cerinele date i relevante din standarde, astfel nct efectele datorate temperaturii i contractiei s fie minime. Amestecurile proiectate trebuie s fie aprobate de ctre Inginerul. Oricum, aceast aprobare elibereaz pe Antreprenor de responsabilitile ce ii revin sub aceast cauz. Coninutul minim de ciment cerut n beton pentru a asigura durabilitatea n condiiile de expunere specificate trebuie s fie aa cum este descris mai jos. Suprastructurile sunt structurile situate deasupra terenului. Infrastructura este reprezentata de toate structurile subterane i toate lucrrile civile. Beton simplu Clasa de expunere 32 Moale: protecie mpotriva climei sau a condiiilor agresive. A se folosi la suprastructura cldirilor Mediu: beton ngropat i beton aflat continuu sub nivelul apei. A se folosi pentru: -Lucrri civile suprastructuri -Infrastructuri -Canale -Drumuri -Piloi i palplane Rigid: expus mrii i apei slcii sau alternanelor umed i uscat sau supuse
2 A1 - 1 - 125
Beton precomprimat Dimensiunea nominal maxim a agregatelor [mm] 16/22 32 16/22 32 16 Dozaj minim Kg ciment/m3 de beton Beton armat 250 280 -
230
250 250 250 250 -
280 280 280 280 -
290 290 -
280 300 320 320 360
360
unui condens puternic sau fumuri corozive -canale Canalizare, cmine, poarta-segment la o ecluz navigabil Perei de susinere 270 270 270 300 300 300 360 360 360 -
Umiditatea din agregate va fi determinat de ctre Antreprenor de cel puin dou ori pe zi pentru fiecare material n timpul procesului de amestec al betonului. Dimensiunea maxim a agregatelor (mm) 32 32 16/22 16/22 16 16 16 Coninutul minim de ciment (kg/m3) 280 300 300 360 360 Rezistenta caracteristic minima pe cilindru (N/mm2) 3.0 12.0 20.0 25.0 30.0 40.0 45.0
Clasa minima de rezistenta Utilizare
Raport maxim Apa/ciment 0.6 0.6 0.6 0.5 0.5 0.5 0.5
Poros C12/15 C20/25 C25/30 C30/37 C40/50 C45/55
Drenaj Blindare Beton armat Beton armat Beton armat Beton armat sau prefabricat Piloti prefabricai
Cerinele de lucrabilitate pentru turnarea betonului trebuie determinate de Antreprenor i trebuie s fie supuse aprobrii Inginerului. Orice reglare necesar pentru a ameliora amestecuri necesare pentru a mbunti lucrabilitatea trebuie s fie aprobate de ctre Inginerul nainte de betonare. Betonul poros trebuie fcut fr utilizarea agregatelor fine. Granulometria agregatelor brute nu trebuie s fie mai mic de 95% din trecerea prin sita de 19 mm i nu mai mult de 5% din trecerea prin sita de 10 mm. Toate particulele de agregate vor fi acoperite cu o pelicul din lapte de ciment. Cnd se va turna , betonul poros trebuie s nu conin straturi din lapte de ciment.
35.3.8. Amestecuri din beton amestecuri de prob
In urma aprobarii Inginerului privind alegerea betoanelor, Antreprenorul, n prezena Inginerului va lua un eantion de prob pentru fiecare clas de beton folosit, din timp, astfel nct prepararea i aprobarea epruvetelor de ncercare s nu ntrzie nceperea betonrii n cadrul Lucrrilor. Epruvetele de ncercare vor fi testate n laboratoare aprobate de ctre Inginerul n conformitate cu Clauza 4.3.2. Aceste incercari a epruvetelor vor fi ntrerupte doar n momentul n care Antreprenorul va demonstra c au fost ndeplinite cerinele din Specificaii. Nu se vor face modificri n epruvetele de proba fr a avea aprobarea anterioar a Inginerului. Antreprenorul nu trebuie s fac nici o schimbare n ceea ce privete sursa sau natura oricrui tip de agregat agreat, nainte de a obine acordul Inginerului i ulterior va supune spre aprobarea
2 A1 - 1 - 126
Inginerului mostre preliminare de agregate. Antreprenorul trebuie s efectueze amestecuri de prob i n plus s prepare epruvete cubice/cuburi de ncercare. Doar amestecurile aprobate de ctre Inginerul vor fi folosite pentru toate lucrrile de betonare de pe antier.
35.3.9. Prepararea i agregatele betonului
Toate cimenturile i agregatele vor fi cntrite n maina de dozare a greutii - un model aprobat. Maina trebuie pstrat curat i n condiii bune de funcionate i asamblare i trebuie verificat i calibrata la intervale de timp regulate i atunci cnd este cerut de ctre Inginerul. Datorit admiterii trebuie s fie fcut din agregate uscate (fr coninut de umiditate), umiditatea agregatelor va fi determinat cel puin o dat pe zi sau dup modificarea condiiilor de clim. Materialele vor fi cantarite cu o toleranta de 2,5% inclusiv cu toleranta pentru erorile de marime si operativitate. Maina de dozare a greutii trebuie s se descarce eficient pentru a nu reine material. Betonul va fi preparat n mixere mecanice un model aprobat. n nici un caz amestecarea fiecrei ncrcturi de beton nu trebuie s fie mai mic/scurt de dou (2) minute. Capacitatea utilajului de dozare trebuie s fie astfel nct s se poat menine o livrare nentrerupt de beton pe antier. Fiecare betoniera trebuie s fie dotat cu un dispozitiv corespunztor de msurare a apei, pe care Antreprenorul trebuie s il menin n parametrii de reglaj corespunztori, s l verifice i s nregistreze la intervalele de timp cerute de Inginerul. Betonul care a nceput a se aeza nu trebuie s fie remixat, cu sau fr adugare de ap. Un astfel de beton nu se va folosi n nici un caz n Lucrri. ntregul coninut al cuvei betonierei va fi descrcat nainte de reumplere. Cuva betonierei trebuie s fie n totalitate curata anterior modificrii proporiilor amestecului betonului, tipului acestuia sau pentru ntreruperea amestecrii. Inginerul trebuie s dea ntiinrile adecvate nainte de nceperea oricrei preparari a betonului. Urmtoarele date trebuie s pstrate n Condica de betoane pentru fiecare amestec sau ncrctur: Clasa betonului Greutatea agregatelor i a cimentului Cantitatea de ap adugat Timpul de amestecare Timpul minim dup care fiecare amestec este descrcat Tipul i cantitatea adaosurilor, dac este cazul.
35.3.10. Transportul betonului
Betonul trebuie s fie tranportat de la locul de preparare ctre locul de montare prin metode i mijloace care s previn segregarea sau pierderea ingredientelor i care s fie suficient de rapide pentru a asigura ca betonul s nu nceap s se fixeze i s se ntreasc. Betonul poate fi dozat i amestecat fie pe antier fie n afara antierului i transportat. Atunci cnd este preparat n exteriorul antierului i transportat, toate cerinele standardelor corespunztoare trebuie s fie ndeplinite odat cu altor cerine prinse sub aceste Specificaii. ncrctura de amestec de beton poate fi utilizat, cu aprobarea anterioar a Inginerului cu condiia ca acesta s ndeplineasc Specificaiile i n acord cu SR EN 1926:2007 sau echivalentul acestuia EN Standard, i apa folosit pentru amestec s fie adugat pe antier ct mai aproape de punctul de turnare final.
35.3.11. Betonarea pe vreme nefavorabil
2 A1 - 1 - 127
Antreprenorul nu trebuie s toarne beton pe ploaie, sau atunci cnd temperatura este mai sczut de +5C i mai mare de 40C. Cnd temperatura aerului este mai ridicat de 30C, Antreprenorul nu trebuie s toarne beton fr a avea aprobarea n scris a Inginerului. Temperatura amestecului de beton nu trebuie s depeasc 30C n momentul turnrii i nu trebuie s depeasc 34C n timpul ntririi.
35.3.12.
Protejarea betonului
nainte de a fi complet ntrit, betonul trebuie s fie potejat de efectele nocive ale vntului, soarelui, temperaturii i variaiilor de temperatur, ncrcarea prematur, abaterea sau impactul, ap subterana agresiv i alte cauze nefavorabile. Doar dac nu este aprobat ntr-un alt mod de ctre Inginerul, suprafaa de expunere a betonului trebuie s fie inut n permanen umed dup turnarea n cofraj pentru cel puin 7 zile. Suprafaa, trebuie s fie acoperit cu o estur de iut dens sau nisip sau un alt material aa cum poate fi aprobat de ctre Inginerul, care va fi n contact continuu cu betonul pe care s l pstreze umed. Operaiile de protejare a betonului trebuie s nceap, n general, mediat dup turnare. Toate procedurile de protejare trebuie s fie aprobate n avans de ctre Inginerul. Dac sunt propuse membrane pentru protecie, de catre Antreprenor, i dac sunt aprobate de ctre Inginerul, vor trebui aplicate pe suprafaa nedecofrat la nu mai mult de o or de la ntrirea betonului la suprafa. 35.4.ARMATURILE
35.4.1. General
Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de calitate eliberat de fabricant pentru fiecare pachet de armturi livrat la antier mpreun cu ntiinri de livrare, care ofer informaii cu privire la lotul respectiv. n afar de aceste certificate, Inginerul poate cere Antreprenorului teste suplimentare realizate n laboratoare independente asupra eantioanelor de oel livrate pe antier. n cazul n care exist discrepane n rezultate, se vor lua n considerare testele realizate de laboratorul independent. Oelul beton pentru armaturi va fi nmagazinat pe rafturi, departe de pmnt i va fi protejat de rugina, de deteriorare i de ulei sau de alte substane duntoare.
35.4.2. Desene si specificatii
Armturile vor fi n conformitate cu Desenele i Specificaiile sau n conformitate cu indicaiile Inginerului. Antreprenorul va realiza desene suplimentare i planuri de armare pentru o execuie adecvat a lucrrilor.
35.4.3. mbinrile
mbinrile armturilor (barelor de armare) i locaiile acestora vor fi n conformitate cu directivele, cu specificaiile din planurile de armare i/sau cu aprobarea Inginerului.
35.4.4. nveliul de beton al armturilor
nveliul de beton al armturilor trebuie s respecte ntotdeauna valorile din tabel, n afara cazurilor n care pe desen sunt alte valori, exist specificaii sau directive exprese ale Inginerului: Amplasare Lucrri n interior Lucrri n exterior
2 A1 - 1 - 128
Grosimea minim (mm) 25 35
Beton asezat pe sol sau ingropat
45
Armturile vor fi n conformitate cu Desenele i Specificaiile sau n conformitate cu indicaiile Inginerului. Antreprenorul va realiza desene suplimentare i planuri de armare pentru o execuie adecvat a lucrrilor. Planul de armare va conine toate dimensiunile, mrimile, numerotarea i clasele de rezisten mecanic ale tuturor armturilor utilizate n lucrarea final. Acestea vor trebui s aib aprobarea Inginerului. Suporturile de oel, etc. nu trebuiesc incluse. 35.5.COFRAJE
35.5.1. Generaliti
Antreprenorul va proiecta, furniza, asambla (monta) i ndeprta cofrajul i va purta ntreaga responsabilitate pentru stabilitatea i sigurana necesar pentru a suporta ncrcarea de beton proaspt i alte ncrcri accidentale i pentru a evita ca betonul s provoace distrugeri sau distorsiuni n momentul turnrii, compactrii, montrii i uscarii. Cofrajele vor fi din lemn, metal sau plastic i vor include toi suporii temporari. Antreprenorul va proiecta toate cofrajele i va da Inginerului spre aprobare toate desenele i calculele care alctuiesc planul de cofrare. mbinrile dintre armturi, cofrajele individuale i ntre nchizturi vecine, se vor face prin piulie ermetice, i va rmne astfel i n urma efectelor vibraiilor necesare pentru a se ajunge la compactarea necesar. Antreprenorul trebuie s se asigure c abaterea nveliului nu depete 1/200 din distana dintre supori (i n nici un caz nu va depi 5mm) i este suficient de rigid i puternic pentru a preveni distorsiunile datorate presiunii betonului lichid sau altor ncrcri secundare. Va fi astfel contruit nct s confere betonului dimensiunile din desene i dintr-un material capabil s furnizeze suprafeele finale specificate. Cu excepia cazului n care se specific ntr-un alt mod toate marginile din beton expuse din Lucrarea Permanent va avea o canelura. Dac mrimea nu este specificat, canelura va fi de 20 mm pe 20 mm. Cofrajele vor fi realizate astfel nct s nu existe pierderi de lichid din betonul proaspt. Orice pan folosit trebuie s fie btut n cuie pentru a se evita alunecarea sau micarea n timpul compactrii. Nici o scoab (pies de ancorare, travers, tirant, colier etrier- la alegere) nu va trece printr-o pies, realizat din beton, component a construciei. Utilizarea de srm care trece prin beton n scopul de a fixa cofrajele nu va fi permis pentru structurile din beton. Toate cofrajele vor fi curate de orice urm de beton vechi sau alte materiale. Cu putin timp nainte de turnarea betonului, cofragul va fi udat cu furtunul cu ap, deschiderile temporare fiind folosite pentru a se elimina rumeguul, achii etc. cu ajutorul apei. Panourile mobile vor fi furnizate n funcie de necesiti pentru curenie sau pentru acces n timpul turnrii betonului. Imediat nainte de a se ncepe turnarea betonului, interiorul cofrajelor vor fi curate de eventualele gunoaie iar feele care intr n contact cu betonul vor fi curate cu grij i udate cu ap, curate sau tratate cu o soluie pe baz ulei aprobat de Inginerul. Suprafeele cofrajului pot fi tratate cu o soluie uleioas care nu pteaz nainte de montarea armturilor de oel. Aceast soluie nu va intra n contact cu armturile sau cu mbinrile din construcie. Se va avea grij ca n momentul n care cofrajele vor fi refolosite suprafeele s fie netede i curate. Toate cofrajele vor fi inspectate i autorizate de ctre Inginerul nainte de turnarea betonului. Acest proces ns nu l sustrage de la nici o responsabilitate pe Antreprenor. Toate elementele care fac parte din planul de cofrare vor fi poziionate cu precizie n conformitate cu Desenele i fixate nainte de turnarea betonului. Toate gurile, traneele (anurile fcute
2 A1 - 1 - 129
special), canalele i golurile pentru conducte, canelurile, penele, jgheaburile, i alte asemenea elemente vor fi realizate nainte de a se ncepe turnarea betonului. Numai dac se aprob, Antreprenorul poate forma guri i caneluri pentru buloane sau alte elemente de prindere. Tierea sau gurirea i alte aciuni asemntoare nu vor fi permise dect dac este specificat n desen sau dac este aprobat expres de ctre Inginerul. Dac nu este aprobat ntr-un alt mod, nchizaturile superioare pentru suprafeele din beton vor fi realizate acolo unde panta depete 1/3 (1 vertical/ 3 orizontal)
35.5.2. ndeprtarea cofrajelor
Cofrajele vor fi ndeprtate evitandu-se producerea de vibraii sau ocuri fizice. ntreaga responsabilitate a ndeprtrii cofrajelor i va reveni Antreprenorului. Orice semn care privete distrugeri cauzate de ndeprtarea prematur a cofrajelor vor fi reconstruite n totalitate de ctre i pe costul Antreprenorului. n afar de cazul n care se accept ntr-un alt mod de ctre Inginerul, cofrajele nu vor fi ndeprtate pn cnd rezistena caracteristica a cubului este de minim 10 N/mm2 sau de dou ori mai mare dect efortul maxim la care va fi supus, tiindu-se ca orice ndeprtare nainte de termen a cofrajelor va duce la modificri (deviaii) inacceptabile datorate contractrii, fluajului etc. Cuburile vor fi nmagazinate ct de departe posibil n condiii identice cu ale structurii. ndeprtarea va ncepe n momentul n care betonul s-a ntrit suficient nct s suporte propria sa greutate i alte structuri sau sarcini probabile s fie montate sau depozitate deasupra. Dac este anticipat orice ncrcare n exces fata de valorile proiectate, vor fi prevzute sprijiniri i susineri aprobate dup decofrare pentru a asigura c ncrcrile de construcie ale planeului sunt uniform distribuite pe podeaua situat sub cea despre care este vorba. Sprijinirile grinzilor i ale planeelor nu vor fi ndeprtate pn cnd planeul de deasupra celei pe care se sprijin, este suficient de puternic pentru a-i susine propria greutate precum i a oricrei alte construcii sau ncrcri care este posibil s fie realizat/depozitat pe ea. n cazul n care nu exist specificri exprese, perioada minim dinaintea ndeprtrii cofrajelor este dup cum urmeaz: Stlpi, suprafee laterale Grinzi, suprafee laterale Grinzi, scafe Perei, suprafee laterale Plci suspendate, scafe 7 zile 7 zile 14 zile 7 zile 14 zile
Nici un cofraj de scaf nu va fi ndeprtat nainte ca betonul s ajung la o maturare de 28 de zile aa cum este specificat n Clauza 4.3.7. Nici un cofraj sau suport nu va fi ndeprtat fr aprobarea Inginerului. Orice guri rmase n beton (ca urmare a folosirii legturilor de cofraje) vor fi umplute cu un mortar aprobat. 35.6.SUPRAFETE FINISATE (FINISAJELE)
35.6.1. Finisaje obinuite
Un finisaj obinuit se obine folosind cofraje bine montate din scnduri tiate ct mai drept cu fierstrul . O suprafaa din beton despre care este specificat c are un finisaj obinuit, este dreapt (regulat) i fr urme dar care este aspr i urmele mbinrilor, coturilor i alte astfel de elemente pot fi vizibile.
2 A1 - 1 - 130
Dac nu se specific ntr-un alt mod, un finisaj obinuit este necesar pentru suprafeele care n mod normal nu sunt vizibile.
35.6.2. Finisaje netede
Un finisaj neted se obine folosind scnduri avnd suprafee perfect plane, placaj (furnir) sau cofraj din oel n bune condiii. O suprafa de beton despre care este specificat c are un finisaj neted, nu trebuie sa aib urme, ieiri n relief, guri i nici un alt gen de deviaii i defecte. ablonul cofrajului trebuie s fie regulat (ct mai drept) i fr alte defecte. O suprafa din beton cu defecte despre care este specificat c necesit un finisaj neted, va fi tencuit i finisat i nivelat cu o platband de oel i va avea o calitate echivalent cu cea a finisajului final. Dac nu se specific ntr-un alt mod, un finisaj neted este necesar pentru suprafeele care n mod normal sunt vizibile.
35.6.3. Finisarea podelelor
Betonul va fi turnat i bine tasat apoi va fi adus la acelasi nivel. Podelele care vor fi izolate hidrofug pentru a conduce apa ctre scurgeri sau ctre alte orificii de evacuare a apei, vor fi hidrofugate cu grij pentru a se evita golurile de aer. 35.7.REPARAREA BETONULUI EXISTENT
35.7.1. Uscarea si curatarea
Toate lucrarile de reparatii la betonul existent trebuie sa fie facute in climat uscat. Antreprenorul trebuie sa usuce structurile implicate si sa curate suprafetele in intregime.
35.7.2. Identificarea reparatiilor
Dupa curatarea betonului de orice material strain Antreprenorul trebuie sa faca o examinare a suprafetelor inspectate si sa faca un inventar al lucrarilor de reparatii necesare, distingand tipurile de defecte la fel cum sunt descrise in aceasta sectiune, iar inventarul lucrarilor de reparatii propuse, va fi transmis Inginerului spre aprobare. Intr-o intalnire de control facuta de Inginerul si de Antreprenor inventarul va fi discutat si Inginerul va putea instrui Antreprenorul cu privire la modificarile din inventarul lucrarilor propuse dupa care Inginerul trebuie sa aprobe inventarul modificat pentru executie. Antreprenorul trebuie sa furnizeze Inginerului trei copii semnate ale inventarului cu lucrarile propuse si, dupa aprobare, Inginerul trebuie sa semneze aceste copii si sa returneze o copie semnata Antreprenorului. Antreprenorul trebuie sa execute lucrarile corespunzator si in concordanta cu aceste Specificatii.
35.7.3. Tipuri de defecte
Pentru efectuarea de reparatii la betonul existent, urmatoarele defecte trebuie deosebite: Fisuri de la 1 mm pana la 3 mm deschidere Fisuri neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere Fisuri de la 3 mm pana la 20 mm deschidere Beton defect ca beton necompactat, spart sau poros. Imbinari deteriorate. Spatii libere sub placile de beton.
35.7.4. Materiale
2 A1 - 1 - 131
Pentru toate mortarele, tencuielile, bitumuri si alte produse descrise in aceasta sectiune, Antreprenorul va propune produsele pe care intentioneaza sa le utilizeze in lucrari si va prezinta Inginerului pentru aprobare informatii complete ale acestor produse. Toate produsele nu vor avea efecte adverse in contact cu apa potabila. Produsele nominalizate in alta parte in aceasta sectiune au un indicativ de standard tip si o executie a produselor care sunt satisfacatoare pentru Inginerul. Antreprenorul poate utiliza produsele nominalizate sau alte produse echivalente dupa obtinerea aprobarii Inginerului in conformitate cu specificatiile, conditiile din contract si cu specificatiile fabricantului.
35.7.5. Repararea fisurilor de la 1 mm pana la 3 mm deschidere
Antreprenorul va repara fisurile din structurile de beton prin injectarea cu o rasina de injectie corespunzatoare. Cand fisurile sunt uscate o rasina epoxidica cu vascozitate redusa trebuie utilizata. In alte cazuri injectarea trebuie facuta cu o rasina poliuretanica cu vascozitate redusa. Antreprenorul va curata si va sufla fisura cu aer comprimat inainte de a injecta orice rasina in scopul de a inlatura la maximum posibila raspandire a oricarui praf sau nisip care poate obstructiona injectarea. Cand fisura este curatata, o plomba superficiala va fi aplicata pe suprafata elementului utilizand un material de priza rapid de acelasi fel ca orice rasina poliesterica corespunzatoare, in care racordurile de injectare sunt fixate la intervale. Marea majoritate a spatiilor satisfacatoare a racordurilor de injectare trebuie gasite prin experienta, dar vor fi de obicei mai putine decat adancimea estimata a fisurii. Cea mai potrivita presiune pentru injectare trebuie de asemenea determinata prin experienta. Injectarea va fi facuta prin sistem de injectare cu rasina epoxidica Nitokit sau altul similar aprobat. Injectarea cu rasina epoxidica de vascozitate redusa trebuie sa faca subiectul aprobarii Inginerului. Nici o injectare nu trebuie realizata fara aprobarea Inginerului.
35.7.6. Repararea fisurilor neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere prin injectare
Antreprenorul va injecta imbinarile neetanse din structuri cu izolatoare de apa cu o rasina poliuretanica de injectie potrivita, care va fi de vascozitate redusa si va reactiona cu apa pentru a umple toate golurile inauntru si in zonele invecinate ale imbinarii. Injectarea va continua pana cand toate pierderile sunt oprite. Pentru a reduce presiunea apei daca este necesar, trebuie fixate conducte de drenaj in betonul ramas pentru ca apa sa poata fi descarcata liber. Dupa injectare materialul este consolidat, conductele de drenaj trebuie sa fie taiate sau indepartate si gaurile de transport ramase vor fi astupate una cate una cu un material cu priza foarte rapida care poate fi tinut in loc cu mana pana este fixat. Antreprenorul va supune spre aprobare Inginerului metoda de injectare, materialul si echipamentul pe care propune sa il utilizeze. Inginerul poate sa instruiasca Antreprenorul sa modifice propunerile sale. Nici o injectare nu va fi facuta fara aprobarea Inginerului.
35.7.7. Repararea fisurilor neetanse de la 1 mm pana la 3 mm deschidere prin captusire
Pardoselile si peretii de beton cu viitoare scurgeri datorate fisurilor sau a altor porozitati reduse din beton trebuie sa fie impermeabilizate prin aplicarea unei captusiri interioare. Placile expuse directiei variabile de presiune a apei nu trebuie sa fie reparate cu aceasta metoda ci numai cu metoda descrisa in clauza precedenta. Captusirea trebuie sa fie aplicata doar pe partea interioara structurilor de retinere a apei asa incat captuseala este comprimata intre apa si beton. Captusirea trebuie sa fie facuta cu o rasina epoxidica si/sau ciment bazat pe substante de retinere a apei. Materialul trebuie sa aiba o durabilitate de 10 ani sau mai mult si sa furnizeze o suprafata
2 A1 - 1 - 132
etansa si usor de curatat. Materialul trebuie sa fie capabil de blocare si umplere cu 3 mm a fisurilor largi sub presiunile apei curente. O grija deosebita va fi asumata asigurarii ca toate suprafetele betonului sunt complet libere de alge, grasimi, praf, nisip, coroziuni si alte materiale daunatoare si ca suprafata betonului este pregatita in conformitate cu cerintele procedeului de realizare a captusirii, inainte de aplicarea captuselii.
35.7.8. Repararea fisurilor de la 3 mm pana la 20 mm deschidere
Antreprenorul trebuie sa curete fisura de toate impuritatile si alte materiale straine si sa buciardeze suparafetele mecanic. Dupa curatirea fisurii cu aer comprimat suprafetele vor fi amorsate cu o amorsa Nitobond AR sau un produs similar autorizat. Toate armaturile expuse trebuie sa fie curatate perfect de orice pata de rugina si alte materiale straine. Armaturile expuse trebuie sa fie amorsate cu o amorsa Nitoprime Zincrich sau alt produs similar aprobat, pentru prevenirea coroziunilor viitoare. Daca armaturile sunt rupte sau deteriorate prea mult, fisura trebuie reparata asa cum este descris in clauza urmatoare. Apoi fisura trebuie sa fie umpluta cu un mortar impermeabil potrivit, fara contractie, ca Renderoc TC sau un produs similar aprobat si protejat imediat dupa aplicare cu un agent protector.
35.7.9. Repararea betonului defect
Cand betonul este spart, cand apar pierderi, are gauri sau orice alte defecte similare, trebuie sa fie indepartat si elementele afectate reconstruite la sectiunea originala. Antreprenorul trebuie sa indeparteze orice sparturi sau beton deteriorat pana cand numai materialul bun ramane. Betonul trebuie in orice caz indepartat pe 25 mm in spatele armaturilor expuse. Toate armaturile expuse trebuie sa fie curatate perfect de orice pata de rugina si alte materiale straine. Armaturile expuse trebuie sa fie amorsate cu o amorsa Nitoprime Zincrich sau alt produs similar autorizat, pentru prevenirea coroziunilor viitoare. Daca armaturile sunt rupte sau deteriorate prea mult, noi armaturi trebuie puse. Pentru a potrivi aceste armaturi, vor fi facute gauri in care noile armaturi sunt fixate cu rasina epoxidica. Alta optiune ar fi sa se indeparteze betonul pana cand o suficienta lungime de suprapunere va fi obtinuta pentru a cuprinde armatura noua. Daca nici una din aceste obtiuni nu este potrivita, un otel exterior sau o consolidare a betonului trebuie construita. Solutia finala ce se va aplica trebuie sa fie hotarata de Inginerul. O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii (garantarii) ca toate suprafetele de beton expuse sunt complet libere de lapte de ciment, uleiuri, praf, grasimi, coroziune si alte materiale daunatoare. Laptele de ciment trebuie indepartat mecanic cu jet de apa sub presiune, jet de nisip sau amandoua combinate. Muchiile ascutite ale ariilor reparate trebuie sa fie nivelate sau taiate pe o adancime de 10 mm pentru a evita pe viitor imbinarea muchiilor. Toate suprafetele de beton trebuie sa fie suprafete uscate inainte de amorsare. Amorsarea trebuie facuta cu Nitobond AR sau produse similare aprobate dupa care aria distrusa va fi reparata cu mortar impermeabil potrivit, fara contractie, aprobat de Inginerul. Imediat dupa finalizarea reparatiei mortarul trebuie protejat cu un agent de protejare
35.7.10. Repararea imbinarilor deteriorate
La imbinarile de contractie, constructie sau de deplasare, unde umpluturile si / sau substanta de protectie au fost deteriorate, inlocuirea este necesara. Antreprenorul trebuie sa inlocuiasca atat umplutura, cat si substanta de protectie a imbinarii. El trebuie sa taie si sa indeparteze umplutura si substanta de protectie a imbinarii existente si sa curete imbinarea de vegetatie, sedimente si alte materiale straine. Muchiile betonului trebuie sa fie patrate. Daca muchiile sunt stricate la 10
2 A1 - 1 - 133
mm adancime, noua umplutura a imbinarii trebuie pusa mai adanc. Muchiile stricate de la 10 mm pana la 30 mm trebuie taiate patrate pentru a crea o imbinare patrata dar mai lata. Daca muchiile stricate depasesc mai mult de 30 mm betonul trebuie indepartat inapoi cel putin 25 mm, in spatele armaturilor cele mai apropiate si re-turnat. Dupa curatarea si netezirea adanciturilor din beton, imbinarile trebuie sa fie umplute cu material de umplutura flexibil si/sau cu substanta de protectie a imbinarilor. Numai in imbinarile de deplasare se pot utiliza solutii alternative de constructii. In acest caz un tub de vacuum din cauciuc butil trebuie pus in imbinare si golurile ramase trebuie umplute cu un chit de tetrametilena. Tubul de vacuum si chitul de tetrametilena trebuie sa fie de calitatea aprobata de Inginerul.
35.7.11. Repararea spatiului liber de sub placile de beton
In timpul repararii fisurilor sau imbinarilor aparute in materialul placilor, pot fi gasite spatii goale, existente in spatele sau sub placa. In aceste cazuri si acolo unde este indicat de Inginerul, Antreprenorul trebuie sa umple golurile cu un mortar potrivit pe baza de ciment. In functie de tipul imbinarii, cimentarea trebuie facuta inainte sau dupa completarea altor reparatii asupra imbinarilor sau fisurilor. Daca golurile nu sunt accesibile prin cel putin 10 mm latime, imbinarea se suprapune, apoi gaurile trebuie sa fie facute prin placa de beton, cu o distanta maxima intre gaurile succesive de 700 mm de la centru la centru. Golurile trebuie sa fie cimentate prin intermediul gaurilor. Mortarul va face subiectul aprobarii Inginerului si va trebui sa aiba o vascozitate potrivita. Suprafata ce va fi injectata si metoda de lucru va fi propusa de Antreprenor pentru a fi aprobata de catre Inginerul, sau ca sa fie instruit de Inginerul. Nici o gaurire sau injectare nu trebuie facuta fara aprobarea Inginerului. 35.8.STRAT VEGETAL SI IARBA Cu exceptia daca nu este altfel specificat, suprafetele ce vor trebui inierbate trebuie sa fie acoperite cu strat vegetal care se va reduce la un arat de buna calitate fara pietre si alte materiale daunatoare cu orice dimensiune mai mare de 60% din grosimea stratului de sol vegetal. Orice piatra ramasa nu trebuie sa fie pe verticala mai mult de 30 mm. Stratul de sol vegetal va fi dupa aceea usor compactat. Acolo unde este indicat de catre Inginerul, Antreprenorul trebuie sa inierbeze suprafetele finalizate prin insamantare sau plantare. Toata iarba si semintele vor fi naturale pe suprafata, in conditii bune, rezistente la apa sarata si vii si nevatamate in momentul insamantarii si plantarii. Imediat inaintea insamantarii si plantarii un amestec de ingrasamant de 1 kg fiecare, de azot, acid fosforic si potasiu pe o suprafata de 100 mp va fi amestecata pe 50 mm din solul de suprafata. Semintele trebuie sa fie uniform insamantate la o rata de 2,50 g/m2, in timp ce solul este liber si umed. Dupa insamantare semintele trebuie sa fie insamantate si usor greblate in suprafata solului. Daca plantarea este utilizata, lastarele trebuie puse in sol in asa fel ca spatiul final intre lastare sa nu depaseasca 150 mm. Iarba tanara sau lastarele trebuie tinute libere de buruieni si orice spatii goale trebuie resadite ori replantate pana cand o suprafata uniforma de gazon inchis este obtinuta. 35.9. IMPREJMUIRI SI PORTI Imprejmuirile vor fi de 2 m inaltime si vor fi din elemente prefabricate din beton armat SR EN 12839:2002, peste care se va adauga sarma ghimpata galvanizata pe o inaltime de cel putin 0,5 m, imprejmuirea fiind sustinuta la un interval de 3 m de stalpi de beton cu patru fascicule de sarma ghimpata. Imprejmuirea va fi ridicata cu suporti de intindere adecvati si stalpi de ancorare.
2 A1 - 1 - 134
Portile de acces vor fi de cea mai buna calitate disponibila utilizand tuburi de otel moale pentru cadru si umplere (evi rectangulare i alte profile), si inainte de a se da comanda Antreprenorului trebuie supuse spre aprobare Inginerului desenele portilor care sunt propuse sa se aprovizioneze. Portile vor fi echipate cu zavor de inchidere, opritor si incuietoare cu trei chei.
35.9.1. Perimetrul existent al zidurilor si imprejmuirilor
Unde reparatia zidurilor perimetrului existent si a imprejmuirilor este aratata in Desene sau este dictat de Inginerul, reparatiile trebuie sa fie compatibile cu sectiunea existenta a zidului sau a imprejmuirii cerute de Inginerul astfel nct sa fie in bune conditii. Aceasta se refera la toate tipurile de ziduri si imprejmuiri construite.
2 A1 - 1 - 135
36. LUCRARI DE ARHITECTURA
36.1.MATERIALE
36.1.1. Elemente prefabricate
Elementele prefabricate pentru constructie (piatra artificiala, caramizi, BCA, etc.) vor fi conform SR EN 771:2005. Dimensiunile standard ale fetei vor fi 390 mm x 190 mm. Blocurile vor avea o rezistenta minima de compresiune de minim 3,5 N/mm2. Blocurile de marimi speciale si forme speciale vor fi utilizate la blocuri de capat, feronerie, buiandrugi si in locuri similare unde este specificat. Toate blocurile vor avea o suprafata densa si egala si o densitate nu mai mica de 1700kg/m. Antreprenorul va supune Inginerului pentru aprobare mostre de blocuri pentru fiecare lot adus pe santier. Antreprenorul va dispune testele de rezistenta solicitate de Inginerul pentru a fi executate de o autoritate autorizata in testare aprobata de Inginerul.
36.1.2. Mortarul
Compozitia mortarelor atat pentru zidarie cat si pentru zidaria de caramida va fi conform SR EN 413-1:2004. Se va folosi ciment Portland obisnuit corespunzind SR EN 197-1:2002. Agregatele utilizate vor fi obtinute de la surse aprobate de Inginerul si vor corespunde SR EN 13139:2003. Plasticitatea, plastifianti antrenanti de aer si alti aditivi se pot utiliza la prepararea mortarului cu aprobarea Inginerului.
36.1.3. Straturi hidroizolatoare
Straturile hidroizolatoare in pereti vor fi din strat hidroizolator bituminos conform SR EN 1107 cantarind nu mai putin de 3,8 kg/m suprapuse cu 75 mm la toate imbinarile si stratificat in mortar cat timp mortarul este proaspt.
36.1.4. Cuie si suruburi
Toate cuiele si suruburile pentru lemn vor fi in conformitate cu SR EN 10230-1:2001 si SR EN 912:2002

36.1.5. Clei de lemn
Cleiul va fi in conformitate cu SR EN 301:2006 si va fi clasificat WBP tip rezorcina-aldehida formica (CRF) sau tip fenol-aldehida formica (PF), si va fi utilizat strict in conformitate cu instructiunile de fabricatie.
36.1.6. Textura de finisare
Textura de finisare va fi obtinuta de la un furnizor aprobat. Finisajul va fi aplicat strict pe suprafete de beton in conformitate cu instructiunile furnizorului. 36.2.PERETI DE ZIDARIE
36.2.1. Depozitarea materialelor
Blocurile vor fi incarcate si descarcate manual si nu prin basculare, si nu vor fi utilizate pana la 4 saptamani dupa turnare daca nu se obtine o altfel de aprobare in scris de la Inginerul. Toate blocurile vor fi manipulate cu grija de la fabrica la locul de utilizare si sortate cum se cuvine in pozitia corespunzatoare pentru lucrare. Ele nu vor fi depozitate in apa si vor protejate de ploaie, noroi sau de contaminarea cu alte materiale. Nisipul va fi depozitat separat intr-o locatie uscata, curata si protejata de contaminare.
2 A1 - 1 - 136
Cimentul va fi depozitat pe un teren sub acoperis si protejat de umezeala, si in asa maniera ca sa permita sa fie utilizat prin rotatie in ordinea livrarii si in conformitate cu succesiunea de livrare si in concordanta cu cerintele Clauzei 4.3.1.
36.2.2. Amestecarea mortarului
Toate materialele vor fi exact masurate cu casetele de calibrare si amestecate mecanic la o consistenta uniforma. Mortarele se vor utiliza intr-o ora cu adaos de ciment dupa care el va fi descarcat. Reamestecarea mortarului nu va fi permisa. Casetele de calibrare si amestecatoarele vor fi tinute curate.
36.2.3. Zidaria
Toate zidariile daca nu este altfel specificat vor fi in conformitate cu recomandarile SR EN 1996:2006. Toate suprafetele pe care zidariile urmeaza sa fie construite vor fi curatate de orice material strain care influenteaza legatura intre suprafata si zidarie. Folosirea blocurilor sparte si degradate nu vor fi permise in orice zidarie aparenta. Toate lucrarilor vor fi construite uniform, corect si la nivel, cu toate muchiile verticale si orizontale, toate rosturile in cruce vor fi solide, pline cu mortar in orice directie in timpul executiei lucrului. Toate blocurile vor fi curatate inaintea amplasarii si vor fi umezite cu apa cu cel putin 3 ore inaintea folosirii cu o metoda care va garanta ca fiecare bloc e complet si in mod uniform umezit. Nici o lucrare nu se va ridica mai mult de 1 m deasupra lucrarilor adiacente si aceste cresteri trebuie sa fie corect sprijinite. Nici o zidarie nu va avansa pe verticala mai mult de 1,5 m intr-o zi. Rosturile in ziduri pentru a fi facute sau retrase vor fi extrase 10 mm pentru a forma o cheie. Inaltimea randurilor de zidarie nu va varia peste tot in constructie, si fiecare rand de zidarie se va nivela si marca astfel incat patul rosturilor se va gasi in linie cu pervazurile, buiandrugii si alte particularitati de constructie. Blocurile de umplutura vor fi umplute cu beton Clasa C25 unde este indicat in Desenele de executie.
36.2.4. Conservarea si protejarea
Cand se construieste zidarie in conditii atmosferice nefavorabile si in protectia muncii finalizate, Antreprenorul va aplica aceleasi instructiuni asa cum este specificat pentru lucrarile de betonare. Toate lucrarile de zidarie, inclusiv rosturile, vor fi protejate prin pastrarea zidului umed sau jilav cu o metoda aprobata de Inginerul.
36.2.5. Pereti neportanti
Toate zidurile care nu sunt portante nu vor fi aduse la nivelul final pana cand construirea oricarei placii de beton armat de acoperis nu va fi completa, si acoperisul final nu va fi ncheiat.
36.2.6. Legaturile structurilor de beton
Legaturile jonctiunilor cu lucrarile de beton armat vor fi de tipul fluture conform SR EN 845:2008 va fi distribuita in beton la centre asemenea pentru a fi in linie cu adancimea centrului si latimea rostului de mortar.
36.2.7. Rosturi de tasare
Rosturile de tasare vor fi conform cu cerintele specifice in lucrari de beton asa cum este descris in aceste specificatii.
36.3.TENCUIALA EXTERIOARA SI ALTE FINISAJE

36.3.1. Tencuiala interioara si tencuiala exterioara
2 A1 - 1 - 137
Inainte de a fi executate tencuiala interioara si exterioara, toate muchiile vor fi curatate pe o adancime de 10 mm, suprafata peretelui curatata si toate materialele straine indepartate. Toate suprafetele de beton care vor fi tencuite trebuie sa fie crestate cu atentie si complet cu o unealta corespunzatoare pentru a furniza o suprafata adecvata si corespunzatoare. Imediat, inainte de tencuirea tuturor suprafetelor, acestea vor fi complet udate. Toate tencuielile vor fi pastrate umede pentru sapte zile dupa aplicare. Tencuiala exterioara pe cldiri va fi aplicata in doua straturi de mortar de ciment/nisip cu liant var sau alt produs aprobat de supervizor, conform SR EN 998:2007, cu o gletiera la o grosime minima totala de 20 mm. Daca nu este specificat altfel sau indicat in Desene tencuiala interioara va fi conform SR EN 998:2007 si va fi aplicata intr-un strat de minim 12 mm grosime. Tencuiala pe peretii interiori si pe tavane va fi aplicata in doua straturi cu o grosime minima totala de 20 mm dupa cum urmeaza: Stratul de acoperire: ciment/nisip SR EN 13914:2005; Finisaj: ghips din ipsos deshidratat conform SR EN 13279:2005, cu suprafata neteda
Straturile de acoperire vor fi aplicate complet, drepte si razuite si au dus la o suprafata corecta. Recalirea si reconstruirea amestecurilor nu vor fi permise dupa ce tasarea initiala a avut loc. Suprafetele finisate vor fi lasate corecte, netede si fara pete si toate colturile vor fi finisate corect, vertical si neted si executate in acelasi timp cu suprafetele peretelui adiacent. Orice defecte minore sau pete in gletuire, care in opinia Inginerului pot fi in mod satisfacator reparate vor fi prompt facute prin intermediul unui model rectangular ascutit cu muchii taiate dedesubt pentru a forma o piesa in forma de coada de randunica si va finaliza cu tencuiala sau gletul inconjurator. 36.4.VOPSITORII SI ALTE STRATURI DE PROTECTIE
36.4.1. Generalitati
Daca nu este altfel specificat, executia si calitatea materialelor pentru vopsitorii va fi conform cu SR EN 1062:2004, "Vopsitorii la Constructii si SR EN ISO 12944:2002 Protectia structurilor de otel impotriva coroziunii.
36.4.2. Vopsitorii i zugrveli
Antreprenorul va prezenta certificate de la furnizorii aprobati dnd garantii ca vopseaua oferita este conform cu standardele relevante (de exemplu SR EN ISO 12944:2002), Specificatiile, este corespunzatoare pentru conditiile locale si compatibila cu suprafata de aplicare. Producatorul si tipurile de vopsea nu vor fi schimbate fara ca in prealabil sa se obtina aprobarea scrisa de la Inginerul. Antreprenorul va utiliza serviciile de Supervizare de la furnizorul vopselei. Ar trebui ca pentru orice confict de Supervizare cu aceste Specificatii, Antreprenorul sa obtina instructiuni scrise de la Inginerul inaintea avansarii cu lucrarile. Furnizorul vopselei va permite pentru inspectie si verificare pregatirea si vopsirea pe parcursul tuturor etapelor Contractului si sa raporteze Inginerului. Toate straturile de vopsea pentru sistemul de acoperire va fi compatibil unul cu celalalt si va fi de la acelasi fabricant daca nu este altfel aprobat de Inginerul. Fiecare transport de vopsea va fi furnizat in containere sigilate de fabricant, insotit de un certificat de garantie prin care vopseaua este conforma cu standardele relevante si Specificatiile. Informatiile ce rezulta din testele si analizele facute in timpul fabricatiei vor fi atasate. Capacitatea containerului nu va fi mai mare de 0.03 m. Numele fabricantului, tipul vopselei, numarul lotului, conditii speciale de depozitare, etc trebuie aratate clar pe fiecare container. Containerele vor ramane nedeschise, separat de mostrele necesare, pana ce sunt cerute pentru folosire si utilizate in ordinea livrarii.
2 A1 - 1 - 138
Vopseaua isi va pastra proprietatile pe perioada depozitarii pe santier si orice vopsea care nu indeplineste conditiile nu va fi permisa spre a fi utilizata la lucrari. Vopseaua care nu a fost folosita in perioada de garantie, specificata pe containere sau in 12 luni de la data de fabricatie, oricare este mai putina, va fi inlocuita. Vopselele oxidate, gelifiate, sau altfel deteriorate nu vor fi utilizate.
36.4.3. Testarea vopselei
Inaintea comandarii oricaror materiale pentru vopsire Antreprenorul va avea mostre din acestea testate, asa cum este specificat de Inginerul, printr-o autoritate de testare, Propusa de Antreprenor si aprobata de Inginerul, pentru a stabili care din calitatile de vopsea este capabila sa reziste la oricare din conditiile posibile de pe santier. Piese de test vor fi vopsite de Antreprenor, separat pentru fiecare tip de vopsea. Daca Inginerul solicita mostre din containere vor fi luate si testate la orice moment dupa livrarea pe teren.
36.4.4. Pregatirea si intretinerea suprafetelor
Pregatirea suprafetei initiale pentru materialului ce va fi aplicat va fi asa cum este descris in prescriptiile tehnice ale furnizorului, aferente fiecarui material in parte. Imediat inaintea aplicarii oricarui strat intreaga suprafata ce va fi vopsita va fi curatata in intregime de tot praful, vopsea exfoliata sau grasime prin spalarea cu apa curata prospata si daca este necesar perierea cu o perie aspra. Antreprenorul va examina toate suprafetele inaintea aplicarii oricarui strat. Nici o vopsea nu va fi aplicata pe suprafete ude, acide, alcaline, cu igrasie, brute sau unsuroase. Nici un strat nu va fi aplicat pe orice suprafata inainte ca Inginerul sa inspecteze suprafetele curatate si preparate.
36.4.5. Conditiile de executie
Toate lucrarile vor fi executate de muncitori calificati, cu experienta in folosirea materialelor specificate. Toate vopselele vor fi complet amestecate pana la omogenizare si, daca este necesar, vor fi curatate de pelicule, bulgari sau sedimente. Diluantii si agentii de uscare vor fi adaugati numai pentru a permite vopselei sa fie conform cu conditiile aplicarii sau cerintele uscarii. Diluantii si agentii de uscare vor fi compatibili cu vopseaua si nu vor fi utilizati fara aprobarea Inginerului si a furnizorului vopselei. Pentru a preveni pierderea aderentei si separarea solventului instructiunile furnizorului de vopsea vor fi urmarite in mod deosebit in privinta perioadelor minime si maxime intre straturi si intervalul de temperatura pentru aplicare. Metoda de aplicare a vopselei va fi subiectul aprobarii de catre Inginerul si va fi in conformitate cu recomandarile furnizorului. Unde alterarea suprafetelor invecinate este posibil sa se intample, si in cazul in care vopselele contin plumb, nici o pulverizare nu va fi permisa. Daca pensula sau rola de vopsire a suprafetelor nu sunt netede, ele vor fi slefuite si desprafuite sa se obtina o suprafata neteda si mata la care stratul urmator va adera cu fermitate. Pelicula de vopsea nu va avea grosime excesiva sau inegala si suprafata terminata va fi fara defecte. Stratul final de acoperire va fi neted si fara defecte, incluzand acele expuneri datorate de straturile precedente. Carpele, pensulele si uneltele utilizate care au fost folosite in pregatirea si vopsirea suprafetelor vor fi curatate cu terebentina sau diluant asa cum este aprobat de Inginerul. La sfarsitul fiecarei perioade de vopsire, vopseaua ramasa in recipient va fi indepartata si nu va fi amestecata cu vopseaua proaspata din bidonul original. Garnituri ca feroneria, intrerupatoare, aparate electrice, etc care nu necesita sa fie vopsite vor fi demontate inaintea inceperii procesului de vopsire si remontate dupa terminarea vopsitoriilor. Dupa ce este aplicat fiecare strat Antreprenorul trebuie, in prezenta Inginerului sa testeze suprafata vopsita. Grosimea peliculei maxime uscate nu va depasi cifra minima specificata pentru clasa specificata de protectie cu mai mult decat 20%. Antreprenorul va fi responsabil pentru
2 A1 - 1 - 139
asigurarea intregului echipament pentru testarea straturilor protectoare si va remedia toate defectele pentru satisfacerea Inginerului. Antreprenorul va lua toate masurile pentru a impiedica ca orice strat de vopsea in orice mod la orice faza sa fie deteriorat. Daca cu toate aceste masuri stratul de vopsea este deteriorat, Antreprenorul va repara de indata aceste deteriorari spre satisfactia Inginerului. Lucrarile de vopsitorie nu vor fi expuse direct luminii soarelui. Lucrarile de pregatire, amorsarea sau de acoperire inferioara nu vor fi lasate expuse pentru o perioada nepotrivita inainte de terminarea procesului de vopsire.
36.4.6. Protejarea si vopsirea lucrarilor metalice
Daca nu se specifica altfel, toate structurile de fier si otel vor fi inaintea vopsirii curatate prin sablare. Curatarea prin sablare va fi suflare uscata utilizand nisip sau alte silice abraziva. Gradul de curatire dupa sablare va fi de Clasa SA 2 1/2. Trebuie avut grija ca sablarea sa curete gaurile bolturilor si alte strapungeri. Inaintea acoperirii, tot praful va fi indepartat de pe suprafata. Primul strat de acoperire va fi aplicat la cel mult o ora dupa curatarea prin sablare. Daca umiditatea relativa e mai mare de 75% acest timp va fi redus la o jumatate de ora. Regiunea sudurilor va fi curatata de zgura sudurii si va avea muchiile ascutite rotunjite inaintea aplicarii straturilor. Curatirea prin sablare si aplicarea tuturor straturilor este facuta unde structura de otel este prefabricata. Toate atelierele de vopsire vor executa acoperirea inferioara si vor ramane asa pana cand vopseaua a fost protejata complet. Vopsitoriile in atelier vor fi executate cu pulverizator de inalta presiune fara aer. Metodele de vopsire vor fi in conformitate cu recomandarile si instructiunile furnizorului. Pentru otelul in contact continuu cu apa sau expus permanent conditiilor de umiditate va fi utilizat Sistemul de Acoperire A: - curatirea prin sablare la SA 2; - un strat de doua pachete zinc imbogatit cu amorsa de rasina epoxidica cu o grosime minima de pelicula uscata de 25 microni in intervalul de timp specificat (0,5 sau 1 ora) - doua straturi de doua pachete de gudron de huila puse in strat inalt din rasina epoxidica vopsita, fiecare strat cu o pelicula de grosime minima uscata de 200 microni pentru a fi aplicata in intervalul a 48 ore dupa grunduire. Pentru toate celelalte structuri de otel va fi utilizat Sistemul de Acoperire B: - curatirea prin sablare la SA 2; - un strat de doua pachete zinc imbogatit cu amorsa de rasina epoxidica cu o grosime minima de pelicula uscata de 25 microni in intervalul de timp specificat (0,5 sau 1 ora); - unul sau doua straturi de doua pachete acoperire cu rasina epoxidica pusa in strat inalt pigmentata cu oxid de fier micaceu, cu o grosime minima de pelicula uscata de 150 microni; - doua straturi de doua pachete de rasina epoxidica emailat la o culoare ce va fi specificata cu o grosime minima de pelicula uscata de 50 microni pe strat. Daca structurile de metal sunt mascate un strat de email poate fi omis. Galvanizarea structurilor de otel trebuie sa fie executate asa cum este descris in aceasta clauza si asa cum este indicat in Sistemul de Acoperire C. Structurile de otel ce vor fi galvanizate vor fi curatate de improscarile de sudura, zgura, crusta sfaramata, si alte impuritati. Indepartarea rezultatelor coroziunii si tratarea suprafetei imediat inaintea galvanizarii va fi facut prin decapare. Decaparea va fi facuta intr-o solutie de acid clorhidric. Acidul va fi dupa aceea neutralizat dupa care structurile metalice vor fi spalate si uscate. La sfarsit structurile metalice vor fi inmuiate in baia de galvanizare.
2 A1 - 1 - 140
Daca nu este altfel specificat toate structurile metalice vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform cu SR EN ISO 1461:2002 cu o rata minima de depunere de 460 g/m, dupa terminarea tuturor sudurilor, perforarilor, slefuirilor sau debavurarilor metalului. Mana curenta a balustradei sau alte elemente de structuri de otel mari vor putea fi galvanizate pe sectiuni. Suprafata galvanizata va fi neteda si fara zgura sau alte impuritati. Toate elementele vor fi decapate cum trebuie dupa galvanizare pentru a minimiza decolorarea. Orice deterioarare a galvanizarii datorate transportului sau instalarii va fi refacuta pe cheltuiala Antreprenorului, cu o metoda aprobata de Inginerul. Unde elementele galvanizate vor fi taiate sau deteriorate pe santier, Antreprenorul va remedia imediat defectiunea la galvanizare sau la muchia de taiere prin metode aprobate zinc imbogatit galvanizare prin vopsire la rece. Vopseaua va fi aplicata strict in conformitate cu instructiunile fabricantului si cu aprobarea Inginerului. Repararea elementelor deteriorate va fi executata numai cu permisiunea expresa a Inginerului. Daca supafetele galvanizate conform Sistemului C sau galvanizarea in fabrica a suprafetelor foii, sarmei, cadrelor de usa, etc vor fi vopsite in plus acestea vor fi conform cu cerintele acestei clauze, indicat ca Sistem de Acoperire D. Suprafetele galvanizate vor fi decapate sau decolorate inaintea vopsirii cu o amorsa decapanta (altul decat decapant cu continut de cupru) care va fi doua pachete de amorsa aplicata in conformitate cu instructiunile fabricantilor. Dupa uscare fiecare suprafata amorsata va fi in totalitate spalata cu apa curata proaspata si lasata sa se usuce. Terminarea se va compune din doua straturi de doua pachete rasina epoxidica smaltuita (de culoare aprobata de Inginerul) cu grosimea peliculei uscate de 50 microni pe strat.
36.4.7. Protectia si vopsirea betonului, tencuielilor si zidariei de crmid
Betoanele, tencuielile, zidariile de caramida si alte suprafete cimentate vor fi vopsite conform cu Sistemul de Acoperire J. Suprafetele de beton, gletuite, tencuite si ale zidariilor de caramida care vor fi vopsite vor fi lasate sa se usuce dupa finalizare si vor fi apoi tratate cu solutie anti-fungica. Subiect de aprobare pentru Inginerul spalarea fungicida poate fi omis daca primul sau stratul de grund vopsit ce va fi aplicat incorporeaza fungicide indicate. Suprafetele vor fi dupa aceea vopsite cu doua straturi de emulsie acrilica.
36.4.8. Culorile
Culorile vor fi asa cum este specificat de Inginerul sau Angajatorul. Suprafetele mostre vor fi pregatite asa cum este cerut de Inginerul pentru stabilirea culorii, terminarii si executiei si aceste suprafete vor fi indepartate asa cum se cere. Unde doua sau mai multe straturi de vopsea de aceeasi culoare sunt specificate, stratul de protectie va fi nuantat sa diferentieze intre straturi. Stratul final nu va fi nuantat.
36.4.9. Rezumatul sistemelor de acoperire
Tabelul urmator contine toate sistemele de acoperire care au fost descrise anterior:
Sistem A
Aplicare Descriere pentru otel in contact cu - curatirea prin sablare la SA 2; apa, pamantul sau expus - un strat de doua pachete zinc imbogatit cu amorsa de rasina la conditii de umiditate epoxidica cu o grosime minima de pelicula uscata de 25 microni; - doua straturi de doua pachete de gudron de huila puse in strat inalt din rasina epoxidica vopsita, fiecare strat cu o pelicula de grosime minima uscata de 200 microni pentru a fi aplicata in intervalul a 48 ore dupa grunduire.
2 A1 - 1 - 141
pentru alte structuri de otel - curatirea prin sablare la SA 2; - un strat de doua pachete zinc imbogatit cu amorsa de rasina epoxidica cu o grosime minima de pelicula uscata de 25 microni; - unul sau doua straturi de doua pachete acoperire cu rasina epoxidica pusa in strat inalt pigmentata cu oxid de fier micaceu, cu o grosime minima de pelicula uscata de 150 microni; - doua straturi de doua pachete de rasina epoxidica emailat la o culoare ce va fi specificata cu o grosime minima de pelicula uscata de 50 microni pe strat. pentru otel in conditii - indepartarea zgurii, cruste si a altor impuritati speciale si turnat in beton - decaparea in acid clorhidric, neutralizarea, spalarea si uscarea. - galvanizarea prin cufundare la cald in conformitate cu SR EN ISO 1461:2002 pentru otel galvanizat - pentru suprafete proaspat galvanizate, decapate si / sau alterate - curatarea si degresarea - un strat de doua pachete de amorsa decapanta - doua straturi de doua pachete de rasina epoxidica emailata de o culoare ce va fi specificata cu o grosime a minima de pelicula uscata de 50 de microni per strat. - tratament de protectie - curatarea, degresarea si stergerea de praf - un strat de solvent pe baza de grund de lemn conform cu SR EN 927:2007 - degresarea si stergerea de praf - un strat protector de vopsea pe baza de ulei - doua straturi de finisare de luciu de vopsea pe baza de ulei compatibil la culoarea ce se va specifica - tratament de protectie - un strat de plumb sau miniu de plumb / oxid de fier pe baza de grund de lemn - doua straturi in contact cu suprafetele zidariei de caramida sau betonului - tratament de protectie conform - email penetrant hidrofug de clasa exterioara si finisare cu luciu complet - imersarea intr-o mixtura fierbinte (117C) de 1:1 creozot pacura pentru 40 de minute - un strat de amorsa sau strat protector de vopsea pentru suprafetele de ciment cu fungicide incorporate - doua straturi de emulsie acrilica de culoare ce va fi specificata
pentru tamplarie vizibila din lemn de esenta moale
pentru tamplarie nevizibila din lemn de esenta moale
pentru lemn de esenta tare vizibil pentru lemn in apa si pamant pentru suprafete cimentate ca beton, zidarie de caramida si tencuiala
H J
2 A1 - 1 - 142
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
CL3 - MODE ERNIZA AREA R RETEL LEI DE CANA ALIZAR RE IN MUNIC CIPIUL L IASI (C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE) DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, Capit tol A4, , Sectiu unea 1 A ABREV VIERI S SI STA ANDAR RDE
2011
Cuprins Sectiunea 1
1. 2. DIMENSIUNISIUNITATI ..............................................................................................................................169 STANDARDESIORGANIZATII.......................................................................................................................170
2 A1 - 1 - 144
IMPORTANT :
2 A1 - 1 - 145
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
CL3 - MODE ERNIZA AREA R RETEL LEI DE CANA ALIZAR RE IN MUNIC CIPIUL L IASI (C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE) DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, Capit tol A4, , Sectiu unea 2 LUC CRARI MECA ANICE
2011
Cuprins Sectiunea 2
1. GENERALITATI.............................................................................................................................................149 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. 1.10. 1.11. 1.12. 1.13. 1.14. 1.15. 1.16. 1.17. 1.18. 1.19. 1.20. 1.21. 1.22. 1.23. 1.24. 2. SCOPULLUCRARILORMECANICE............................................................................................................... 149 STANDARDE,REGULAMENTESIAPROBARILEINGINERULUI....................................................................... 149 PROIECTARESIDESEN................................................................................................................................149 SURUBURI,BULOANE,PIULITESISAIBE...................................................................................................... 151 ETICHETE...................................................................................................................................................152 FINISAREALUCRARILORMECANICE........................................................................................................... 153 INSPECTIASITESTAREAMATERIALULUI..................................................................................................... 153 ATELIEREDEASAMBLARE.......................................................................................................................... 153 PIESETURNATE..........................................................................................................................................154 PIESEFORJATE...........................................................................................................................................154 TABLASIBAREDINOTELCUCONTINUTSCAZUTDECARBON..................................................................... 154 PRELUCRAREAMECANICAGENERALITATI............................................................................................... 154 FINISAREASUPRAFETELOR ......................................................................................................................... 154 PENESICANALEDEANTRENARE................................................................................................................ 155 DIBLURISIGAURILEAFERENTE................................................................................................................... 155 UNGEREA ...................................................................................................................................................155 COMPENSAREA ..........................................................................................................................................155 SUDAREA...................................................................................................................................................155 SCHIMBARILEMATERIALELORSIECHIPAMENTELOR.................................................................................. 156 AMBALAREASIMARCAJUL......................................................................................................................... 156 LIVRAREA...................................................................................................................................................156 DESENEDEEXECUTIE.................................................................................................................................157 PIESEDESCHIMB.......................................................................................................................................157 UNELTE......................................................................................................................................................157
PLATFORMEDEACCES,BALUSTRADESIALTECONFECTIIMETALICE.............................................................158 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. CERINTEGENERALE....................................................................................................................................158 BALUSTRADELE..........................................................................................................................................158 PLATFORMELEDINGRATARESITABLASTRIATA......................................................................................... 159 SCARILEFIXE..............................................................................................................................................159 SCARILEMOBILE........................................................................................................................................159 CAPACESIRAMEPENTRUCAMINE............................................................................................................. 159
3.
TUBULATURA..............................................................................................................................................160 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. GENERALITATI...........................................................................................................................................160 CERINTEGENERALEDEINSTALARE ............................................................................................................. 160 TUBULATURADINBETON.......................................................................................................................... 160 TUBULATURADINOTEL............................................................................................................................. 160 TUBULATURATERMOPLASTICA................................................................................................................. 160
4.
VANESISTAVILARE.....................................................................................................................................162 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. ACTIONAREAVANELOR .............................................................................................................................. 162 STAVILARE.................................................................................................................................................162 VANELESERTAR(DACAECAZUL) ................................................................................................................ 163 VANECUTITPENTRUCANALIZARE............................................................................................................. 164 AXELEDEACTIONARE................................................................................................................................164 INDICATORULDEPOZITIE...........................................................................................................................164
5. 6.
PROTECTIALAINGHET .................................................................................................................................165 FORMATULMANUALULUIDEINTRETINERESIOPERARE..............................................................................166 6.1. 6.2. RESPONSABILITATISIDEFINITII.................................................................................................................. 166 NOTEGENERALEINFORMATULMANUALELOR.......................................................................................... 166

2 A1 - 1 - 147
IMPORTANT :
2 A1 - 1 - 148
37. GENERALITATI
37.1.SCOPUL LUCRARILOR MECANICE In aceasta sectiune sunt prezentate caracteristici tehnice generale pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele si lucrarile de montaj ale acestora, inclusiv orice alte confectii metalice auxiliare. Aceaste sunt echipamente folosite in mod general la lucrarile infrastructurii de canalizare. Antreprenorul se va conforma cerintelor numai pentru acele echipamente sau orice alte prevederi din prezenta sectiune care sunt aplicabile proiectului intocmit de el. 37.2.STANDARDE, REGULAMENTE SI APROBARILE INGINERULUI Proiectarea, execuia, materialele, rezistena i dimensiunile tuturor elementelor trebuie aprobate de Inginer i trebuie s se supun unuia sau mai multor standarde, dispoziii i codificri dup cum urmeaz: - Standarde romneti n vigoare: STAS, SR, SR EN ISO, etc. - Standarde recunoscute pe plan internaional i standarde tehnice cu condiia s fie aprobate de ctre Inginer (ex: CEN, EN, IEC, ASME, API, NEMA, JIS); - Standardul Industrial german (DIN) i Standarde ale Asociaiei Consultanilor Electrici Germani (VDE); - Standardul Britanic (BS) i Dispoziiile Instituiei de Consultan Electric, Marea Britanie; - Standarde franceze i Asociaia Consultanelor Electrice Francez; Instalaiile electrice se vor supune i vor fi verificate cu dispoziiile recunoscute pe plan naional i internaional sau codurile de practic a oricrei recomandri specifice a autoritilor locale de alimentare cu energie electric. Materialul i echipamentul furnizat i munca executat trebuie s fie conforme cu aceste standarde i dispoziii, ca minim. n cazul cnd fabricanii ofer echipamentul la alte standarde, standardele vor fi egale sau superioare celor specificate i sunt furnizate detaliile diferenelor dac sunt cerute de ctre Inginer. Dac proiectul sau alegerea materialelor sau a instalaiei este afectat de ctre anumite norme de protectia muncii, atunci materialele i instalaiile furnizate, se vor supune cu toate prile componente ale acestor norme chiar dac nu se fac referine particulare n Specificaii. 37.3.PROIECTARE SI DESEN Antreprenorul trebuie sa proiecteze lucrrile n conformitate cu condiiile tehnice i pentru satisfacerea cerinelor inginerului. Proiectarea utilajelor trebuie sa se fac n conformitate cu procedurile moderne i trebuie s fie de asemenea uor de folosit, inspectat, curat, lubrificat i reparat pentru a asigura o perioada de funcionare lung i satisfctoare n toate condiiile de ntreinere. Calculaiile desenului Antreprenorului trebuie s se supuna cerinelor Inginerului. Utilajele trebuie proiectate pentru un regim de exploatare sigur i adecvat unei funcionri continue de 24 h/zi, pe perioade lungi n condiiile climatice cerute i cu ntreinere minim. Antreprenorul poate fi convocat pentru a demonstra pentru fiecare component, fie prin prezentarea fielor de service sau prin dovada c exist un echipament deja instalat n alt parte sau prin fie de teste relevante. Pe ct posibil, utilajul trebuie proiectat i amplasat astfel nct gradul de ntreinere i reparaie cerut n lucrri s fie minim. Exceptnd consumabilele precum periile de crbune i altele asemanatoare, care n mod normal se inlocuiesc mai des, nicio parte care este supus uzurii nu trebuie s aib o perioad de funcionare de la nou la reparat mai mic de 5 ani de operare continu, i unde se cere a fi nlocuit o pies, durata de funcionare ale anumitor piese nu trebuie
2 A1 - 1 - 149
s fie mai mic de 10 ani. Lucrrile electrice i ntreruptoarele trebuie s aib o durata minim de funcionare sub condiiile normale de utilizare a milioane de operaii fr nlocuirea vreunei pri i 200.000 acionri fr ntreinere de orice fel. Releele electrice i dispozitivele de distribuie a curentului trebuie s nu necesite ntreinerea de orice fel pn nainte de 2 milioane de actionari n condiii normale de funcionare. Lucrrile trebuie proiectate pentru prevenirea la coroziune, ptrunderea insectelor i a paraziilor, ptrunderea de gunoi i praf i cu un risc minim i deteriorri n cazul unui incendiu. Utilajul trebuie sa funcioneze fr oscilaie exagerat i componentele acestuia vor fi proiectate astfel nct s reziste la eforturi maxime n cele mai severe condiii, cu o ntreinere normal, dup pierderea datorat unui adaos pentru corodare, sau unei condiii de ncercare cerute, incluznd orice adaos de corodare. Utilajul trebuie proiectat astfel nct funcionnd n condiii normale, nivelul zgomotului n mediul de lucru s nu constituie un risc al sntii operatorilor sau altor persoane sau s fie cauza neplcerilor n afara zonei lucrrii. Caracteristicile zgomotului anticipat tuturor componentelor utilajului i sistemelor care produc zgomot puternic trebuie prezentate Inginerului intr-un stadiu de proiectare timpuriu al contractului. Antreprenorul trebuie s se asigure c toi poluanii de la lucrri sunt descrcai ntr-un mod sigur i controlat. Caracteristicile proiectrii pentru siguranta in exploatare: Utilajele proiectate i instalate, nu trebuie s aib nici o caracteristic care poate fi un risc pentru operator, personalul de ntreinere, vizitatori sau alte persoane care au acces la acestea. Toate dispozitivele electrice de siguran, izolaii termice de protecie, centuri de siguran i alte obiecte asemntoare trebuie prevzute acolo unde sunt necesare pentru a asigurarea siguranei personalului de exploatare. Aprtori de protecie adecvate trebuie prevzute pentru a preveni accidentarea persoanelor care intr n contact cu mecanismele periculoase ale mainilor, suprafeele fierbini, piesele electrice i alte elemente care pot prezenta risc de accidente in exploatare. Dispozitive de oprire n caz de urgen trebuie prevzute i poziionate lng toate utilajele care: - implic un risc de accident al personalului n cazul n unei avarii, n timpul sau ntreinerea procesului; - manevrarea lichidelor fierbini, cu presiune mare sau a substanelor chimice periculoase; - dac este localizat o distan mai mare de 5 m fa de aparatul de comand; - nu exist accesul direct ntre aparatul de comand i sistemul reglat, indiferent de distan. Covoarele electroizolante de cauciuc trebuie aprovizionate de ctre Antreprenor. Acestea trebuie sa corespunda dimensional si sa fie verificate conform normativelor in vigoare Antreprenorul va preda Inginerului Buletinele de Verificare, iar daca acestea corespund d.p.d.v. al securitatii muncii Inginerul va da acceptul pentru asezarea lor n faa motoarelor (daca e cazul), tablourilor de distribuie, i a instrumentelor alimentate electric achiziionate prin contract. MATERIALE GENERALITATI Utilajul i anumite componente tehnice ale sale trebuie s fie fcute din materiale noi de o calitate i rezisten corespunztoare, protejat n mod corespunztor n condiii de operare i de lucru ct i condiii climaterice. Acolo unde este o micare relativ fragil dintre dou materiale n contact, unul dintre cele dou materiale fiind metal, precauiile corespunztoare trebuiesc luate astfel nct s se previn prinderea prin frecare.
2 A1 - 1 - 150
Materialele trebuie s aibe o rezisten mare la orice schimbare a proprietilor datorat trecerii timpului, expunerii la lumin sau orice alt cauz care poate avea un efect duntor asupra performanelor n timp a lucrrilor. Unde materialele diferite unite sau nvecinate pot fi unite de un electrolit producnd un mediu coroziv, Antreprenorul trebuie s demonstreze la cerinele Inginerului c au fost luate precauiile adecvate pentru a preveni coroziunea. Cnd bronzul i alama sunt folosite n mediile unde au loc dezincare i dealuminificare, trebuie ncorporat un dispozitiv convenabil s previn acest tip de agresiune. 37.4.SURUBURI, BULOANE, PIULITE SI SAIBE Buloanele ce vor fi folosite pentru fixarea lucrrilor de metal, altele dect utilajele, pe beton, zidrie de crmid sau blocuri trebuie s urmreasc urmtoarele: - pentru fixarea printr-o gaur pe suprafee orizontale, verticale sau nclinate, buloanele trebuie fixate folosind rina epoxidic. Rina epoxidic va fi furnizat cu cumponentele separate, n cantiti msurate n prealabil, amestecandu-se numai inainte de aplicarea lor n gaur. Rina epoxidic i buloanele trebuie folosite n concordan cu instruciunile din fabricaie. Dup ntrire, rina trebuie s umple complet spaiul dintre bulon i gaura de pe suprafaa betonului, a zidriei de crmid i blocurilor. - Ca o alternativ, ancorele mecanice expansive (conexpanduri) pot fi furnizate pentru fixarea pe suprafeele de beton din interiorul cladirilor deasupra cotei terenului, utilizarea propus de Antreprenor este aprobat de Inginer. Buloanele nu trebuie folosite in interiorul lichidelor reinute, n cmine, n subsoluri i locaii similare sub nivelul pmntului, n exteriorul cldirilor nici n construcia de blocuri sau zidrii. - Buloanele pot fi folosite pentru fixarea n plan orizontal a suprafeelor finisate din beton, prin cimentare folosind ca baz lapte de ciment sau mortar, suprafeelor gurite sau perforate i a soclului anticoroziv. - uruburile i dopurile de fixare pot fi acceptate n anumite procese. Antreprenorul trebuie s supun pentru aprobare detaliile de fixare a rinei i a buloanelor mecanice. Materialele folosite pentru fixare, ancorare, buloanele, piuliele, diblurile i aibele i alte asamblari demontabile folosite n lucrri trebuie s fie oel inoxidabil nevopsit (EN58J) n urmtoarele circumstane: - Unde este specificat n proiect sau n prezenta documentaie; - Pentru toate elementele de fixare sau elementele de prindere galvanizate sau anumite pri din aliaj de aluminiu; - n locurile cu umiditate crescut, sau condensare ori revrsarea total, parial sau intermitent a unui lichid coroziv. Dealtfel, uruburile de fundaie, piuliele, aibele, placile de ancorare i ancorele autofiletante trebuie s fie din oel galvanizat lucios i dup asamblare trebuie strnse. uruburile trebuie s fie cu cap hexagonal, iar lungimea tijei trebuie aleas astfel inct dup montajul aibelor i strngerea piuliei, tija urubului s ias n afar cu o lungime egal cu cel puin jumtate din diametrul nominal al urubului. aibele din teflon trebuie s fie montate sub capul bulonului i a piuliei cnd se fixeaz elemente din materiale diferite: oel galvanizat sau aluminiu. Buloanele filetante vor fi strnse n orificiile corespunztoare i trebuie s aibe poriunea filetant de un diametru corespunztor, astfel nct s nu deterioreze sau s cauzeze avarii i trebuie s fie bine poziionat pentru a asigura asamblarea corect pe antier.
2 A1 - 1 - 151
Poziionarea aibelor, dispozitivelor de blocare i anti-vibrare trebuie prevzut acolo unde este necesar s nu se produc nici o deformare a bulonului. Unde este un risc ridicat de coroziune, buloanele i diblurile trebuie proiectate astfel nct maximul de deformare n bulon i diblu s nu depeasc jumtate din cmpul de deformare al materialului n orice condiii. Dac stratul de acoperire sau forma fizic se deterioreaz datorit strngerii sau altei cauze, Antreprenorul trebuie s nlocuiasc prinderea. 37.5.ETICHETE Antreprenorul trebuie s aprovizioneze i s marcheze etichetele i fiecare din prile componente ale utilajelor pe toate instalaiile. Etichetele trebuie s fie ataate permanent ntr-o poziie vizibil i trebuie s conin detalii privind performanele proiectate, identificarea funciilor din fabricaie i identificarea sistemului. n general identificarea funciilor sau identificarea sistemului trebuie s fie etichete separate. Toate indicaiile i condiiile de exploatare trebuie s fie ataate sau marcate pe utilaje, inscripionate in romn, ca i funcionarea i modul de utilizare. Utilajele, cum ar fi stavilarele, trebuie s aib indicat direcia de rotaie pentru deschis i inchis. Pentru mrci i etichete pot fi folosite doar materiale neinflamabile. Inscripiile trebuie s fie gravate permanent, si n general, cu condiia ca inscripia s fie de culoare nchis pe un fond deschis. Stilul propus, materialul etichetelor, inscripia, localizarea i modul de fixare trebuie supuse aporbrii Inginerului. Materialele n relief nu sunt acceptate. Daca e cazul, acolo unde sunt furnizate echipamente demontabile sau detaabile, ambele poriuni deplasabile sau detaabile trebuie s aibe etichete corespondente. Etichetele trebuie s conin o avertizare cu privire la pericole sau pericole n posibile mprejurri sau substane. Inscripiile de pe etichetele care indic un pericol trebuie s nceap cu cuvntul PERICOL scris cu alb pe un fond rou. Inscripiile de pe etichetele care indic un avertisment trebuie s nceap cu cuvntul AVERTISMENT. Etichetele cu instruciuni trebuie s furnizate unde procedurile de siguran sunt eseniale pentru a proteja operaiunile i personalul de ntreinere de potenialele condiii periculoase, ex: izolarea prin mpmntarea circuitelor electrice sau mbrcminte de protecie. n completarea etichetelor utilajelor enunate mai sus, Antreprenorul trebuie s se asigure c fiecare component a mecanismului are o identificare din fabricaie / etichet cuprinznd urmtoarele detalii: - Numele i adresa fabricantului; - Identificarea modelului / tipului; - Numrul de serie; - Anul fabricaiei; - Detaliile tehnice specifice. - Alte detalii relevante, condiii de exploatare, etc. Pentru tablourile electrice, comutatoare, etc, etichetarea trebuie s urmreasc: - Toate etichetele exterioare trebuie sa fie clar gravate in plexiglas, in limba romana cu negru si fondul de aceeasi culoare cu tabloul; - Toate etichetele interioare trebuie sa fie gravate in plastic cu straturi multiple fixate cu puilite si buloane cromate;
2 A1 - 1 - 152
- Fiecare usa compartimentata trebuie sa aibe un titlu, si fiecare element sau control al montajului usii trebuie sa aibe eticheta de functionare; - Sigurantele trebuie etichetate cu identificarea tipului de siguranta sau capacitatea electrica a sigurantei; - Compartimentele cu usi sau acoperisuri care nu se cupleaza cu izolatorul trebuie sa aibe o eticheta externa fixata dupa cum urmeaza: - PERICOL DE MOARTE cu litere romanesti luminoase si semnele fulgerelor pe fond rosu. Toate etichetele trebuie sa fie demontabile pentru a facilita inlocuirea cu o eticheta avand acelasi dimensiuni. 37.6.FINISAREA LUCRARILOR MECANICE Urmatoarele cerinte generale vor defini standardul de finisaj cerut pentru anumite parti ale utilajului. Se va face referinta la termenul de Finalizarea lucrarilor mecanice. Sudarea si taierea cu flacara - este necesar ca pentru toate sudurile si taierile cu flacara exterioare sa se faca un finisaj neted si o slefuire atenta. Toate semifabricatele folosite in lucrari trebuie sa aibe o suprafata finisata neteda fara corodare sau incluziuni adanci. Piesele turnate suprafetele turnate trebuie sa fie netede si libere de la exterior pana la orificii. Piesele brute turnate trebuie selectate cu atentie. Fetele de contact si cele periferice trebuie ajustate prin prelucrare. Capetele expuse ale buloanelor si suruburilor, piulitele si saibele ele trebuie sa fie din crom imbracate cu cupru sau facute din otel inoxidabil sau asa cum este aprobat sau stabilit in proiect. 37.7.INSPECTIA SI TESTAREA MATERIALULUI Toate materialele trebuie sa fie noi, cele mai bune din categoria lor respectiva si sa fie uzuale si potrivite pentru lucrari similare. Toate materialele si semifabricatele introduse in opera trebuie sa se supuna ultimelor standarde in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate de la furnizor. Cand producatorul doreste sa foloseasca materiale din stoc care nu sunt produse specific pentru echipamentele furnizate, trebuie aduse dovezi clare ca aceste materiale sunt in conformitate cu cerintele proiectului, in cazul in care testarea materialelor este abandonata. Certificarea rapoartelor testelor industriale pentru table si bucati din tabla trebuie acceptate. In plus fata de testul mecanic cerut de Specificatiile tehnice, toate materialele trebuie verificate in atelierele pentru stratificatie si imperfectiuni inainte de a fi inclus in lucrari si orice material defectuos trebuie refuzat. Pentru orice piesa turnata, esantioanele trebuie testate si procesele verbale ale rezulatelor testelor trebuie furnizate de producator Inginerului pentru a arata ca materialul specificat este conform. Forta la rupere, limita de elasticitate, duritatea ductilitatii se vor determina pe piese de probe. Antreprenorul va furniza, fara taxe, toate aceste piese de testare si le va prelucra la marimile, formele si dimensiunile cerute. Testarile esantioanelor trebuie facute de Antreprenor pe cheltuiala lui. Dou copii din toate procesele verbale ale testrilor trebuie prezentate simultan Angajatorului i Inginerului. Antreprenorul trebuie de asemenea s furnizeze Inginerului procesele verbale ale testrilor dndu-i analizele chimice i proprietile fizice ale materialelor folosite. 37.8.ATELIERE DE ASAMBLARE Toate elementele echipamentului se vor asambla in ateliere unde testarea si transportul trebuie executate de Antreprenor pentru a demostra, spre satisfacia Inginerului c echipamentul i prile
2 A1 - 1 - 153
lui componente sunt adecvate. Toate testele trebuie sa simuleze condiii normale de operare pe ct de aproape posibil. 37.9. PIESE TURNATE Toate piesele turnate trebuie s fie apropiate calitativ, etane, efectuate intr-o maniera foarte apropriata de sablonul original, cu finisaje bine executate si o calitate si o stare omogena, fara bule de aer, fara porozitate, fr guri, defecte datorit contraciilor, fisuri sau alte defecte nocive, si vor fi curatate satisfactor pentru scopul intentionat. ncercrile fr distrugere sunt necesare pentru orice pies turnat ce conine defecte a caror evaluare nu ar putea fi altfel analizat. Piesele turnate nu se vor repara, conecta, sau suda fr permisiunea Inginerului. Astfel de permisiune va fi dat doar cnd defectele sunt mici i nu afecteaz rezistena, ntrebuinarea i prelucrabilitatea pieselor turnate. Segregarea excesiv de impuriti sau aliaje la punctele critice n turnare va fi cauza pentru rcirea lor. Suprafeele care nu suport s fie prelucrate i sunt expuse n instalarea final vor fi mbracate pentru a da o nfiare satisfctoare aa nct ele nu necesit o finisare n antiere anterior vopsirii. Fonta ductil trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. Piesele turnate din oel trebuie sa fie integral clite i trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. 37.10. PIESE FORJATE Forjarea trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. Lingourile din care se fac piesele forjate trebuie sa fie facute in matrie de metal, mna de lucru trebuie sa fie colificata corespunzator i piesele forjate trebuie s nu prezinte defecte care le afecteaz rezistena i durabilitatea, cum ar fi sudurile, crpturile, fisurile, porozitatea, guri, incluziuni i segregarea excesiv. 37.11. TABLA SI BARE DIN OTEL CU CONTINUT SCAZUT DE CARBON Fier betonul i barele, buloanele din oel, piuliele i aibele plate, oelul anticoroziv i barele trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. 37.12. PRELUCRAREA MECANICA GENERALITATI Toate toleranele de precizie i form, ajustajele precum instrumentele de msur ale acestora, dintre uruburi sau alte tije metalice cilindrice i gurile sau alezajele respective trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare pentru tipurile de montaj indicate. n cazul n care n proiectele i desenele de execuie se indic alte clase de precizie, se vor respecta acestea. Suprafeele portante trebuie s aib o abatere de planeitate corespunzatoare pentru a asigura ntregul contact. Cepurile i suprafeele alunecoase trebuie s fie lefuite i toate suprafeele trebuie s fie finisate cu acuratee si s fie netede pentru a asigura o asamblare exact. Componentele de intrare a oricrei maini trebuie s fie prelucrate atent i cu acuratee. Toate gurile pentru buloane trebuie sa fie prelucrate respectand abaterile de forma si precizie prescrise in documentatiile de executie. Toate gurile pentru buloane trebuie amplasate conform cu normele n vigoare. 37.13. FINISAREA SUPRAFETELOR
2 A1 - 1 - 154
Finisarea suprafeelor trebuie indicat n contract sau n desenele de execuie i trebuie s corespunda standardelor romneti n vigoare. Unde exista suprafate care nu se cer a fi finisate, toat lucrarea trebuie aranjat pentru a se obine o aranjare potrivit cu suprafeele alturate nefinisate. Acolo unde exist discrepane mari ntre suprafeele nefinisate nvecinate, ele trebuie nivelate sau egalizate, sau prelucrate, pentru a asigura un aliniament potrivit. Suprafeele nefinisate trebuie s fie n concordan cu liniile i dimensiunile specificate n desene i trebuie s se niveleze si s se egalizeze toate proeminenele i locurile neprelucrate. 37.14. PENE SI CANALE DE ANTRENARE Penele i canalele de antrenare trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare sau cu alte standarde echivalente aprobate, dac nu este specificat sau cerut altfel. 37.15. DIBLURI SI GAURILE AFERENTE Gurile pentru dibluri trebuie s fie fcute cu finee, neted i vertical, i sub un unghi drept al axului piesei. Gurirea trebuie s se fac dup ce piesa este fixat. Diblul trebuie s[ fie din oel clit i lefuit i inut sigur n poziie vertical. Roata de ghidare folosit ca nchiztor-deschiztor trebuie s monteze sau s demonteze diblurile i trebuie s aib buc de ungere automat i aibe din bronz. 37.16. UNGEREA nainte de asamblare, toi pivoii, suprafeele axelor i canalele de ungere trebuie curate cu atenie i unse cu un ulei sau o grsime aprobate. Dup asamblare, fiecare sistem uns va fi uns cu un lubrifiant aprobat. Pivoii cu ungere automat trebuie curai cu crpa de curat, i uni cu un lubrifiant aprobat nainte de asamblare, nu trebuie folosii solveni pe pivoii cu ungere automat. Specificaiile de pe toi lubrifianii aprobai trebuie menionate n instruciunile de folosire i ntreinere. 37.17. COMPENSAREA Toate piesele rotative trebuie s fie bine echilibrate static ct i dinamic astfel nct, cnd funcioneaz la o vitez normal sau cnd tinde ctre maxim, nu vor fii vibratii rezultate din lipsa acestei echilibrari i utilajul trebuie s funcioneze cu cel mai scazut grad de zgomot. 37.18. SUDAREA Toate sudurile trebuie realizate, fie manual cu arc electric protejat, fie automat prin metoda arcului protejat sau metoda sudarii sub flux. Antreprenorul trebuie s prezinte procedurile de sudare pentru aprobare Inginerului n concordan cu desenele. Dup ce procedura de sudare a fost aprobat, antreprenorul trebuie s nregistreze procedura ntr-un desen special, care imediat va deveni unul din desenele Antreprenorului. Dimensiunea i tipul sudurii trebuie artat n toate desenele Antreprenorului, unde exist imbinari sudate. Tablele, pentru a fi prinse prin sudur trebuie tiate precis ca mrime i rulate prin presiune cu o curbur adecvat care va fi continu de la margine. Aplatizarea prin curbur, de-a lungul marginilor prin lovire nu va fi permis. Dimensiunile i forma marginilor ce urmeaz a fi cuplate trebuie de asemenea s permit fuziune i ptrundere complet i marginile tablelor vor fi formate in mod corespunzator pentru adaptarea la conditiile diferite de sudare. Suprafeele tablelor pe o distan de 25 mm de la marginile ce urmeaz a fi sudate, trebuie curaate de rugin, grsimi sau arsuri.
2 A1 - 1 - 155
Tehnica sudorului, aspectul i calitatea sudurii fcute i metoda folosit n corectarea lucrrii defecte, trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare (sudorii trebuie s fie autorizai de ctre ISCIR i procedeele de sudare trebuie s fie omologate de asemenea de ctre ISCIR sau de ctre organisme echivalente rii de provenien a Antreprenorului sau subcontractantului). Toi sudorii care asigur lucrrile trebuie s treac un test de calificare, n urmtoarele 6 luni, si trebuie s se supun standardelor romneti n vigoare. Antreprenorul trebuie s-i furnizeze Inginerului 3 copii ale procesului verbal cu rezultatele testelor psihologice din testele de calificare susinute de toti sudorii. Dac n opinia Inginerului, activitatea oricrui sudor n orice moment pare dicutabil, el poate cere un test de recalificare. Toate testele de calificare vor fi suportate de Antreprenor. Electrozii de sudur i electrozii de srm de adaos pentru sudare trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare i s fie compatibili cu materialul de baz al pieselor ce se sudeaz. 37.19. SCHIMBARILE MATERIALELOR SI ECHIPAMENTELOR Antreprenorul nu trebuie s fac nici o schimbare a echipamentelor sau a materialelor folosite n lucrri care nu sunt specificate sau acceptate n aceste Specificaii fr aprobarea scris a Inginerului. Schimbrile nu trebuie s fie fcute n detrimentul intereselor Inginerului sau calitatea echipamentelor i nu trebuie s determine o cretere a Preului Contractual. 37.20. AMBALAREA SI MARCAJUL Doar dac nu se aprob altfel de ctre Inginer, eventualele guri de vizitare din lucrrile mecanice trebuie acoperite sau prinse corect astfel nct s nu se produc stricciuni pe durata transportrii pe antier sau pe un drum dificil. Hrtiile impermeabile sau cptuelile din pnz trebuie s acopere sudurile ntr-un mod corespunztor, dar mprejmuirea va fi prevzut cu o plas pentru a se asigura ventilaia. Metodele de protecie i ambalare trebuie s fie potrivite pentru a rezista la orice condiii climatice i potrivite transporturilor din antier. Ambalajul trebuie s fie potrivit pentru a rezista la drumuri dificile sau perioade de depozitare afar pentru cel puin 6 luni. Fiecare lad, pachet sau legtur trebuie s fie marcat pe exterior unde s se indice numele destinatarului i coninutul o lista a pachetului ntr-un plic sigilat i cele 3 copii trimise Inginerului. Toate componentele materialului trebuie s fie marcate clar pentru a fi uor identificate pe lista pachetului. Toate lzile, pachetele sau legturile trebuie clar marcate pe exterior unde se indic greutatea total, pentru a arata unde greutatea este mai mare i vor purta un semn dinstinctiv la expedierea documentelor. Inginerul i rezerv dreptul de a inspecta i aproba echipamentul i pachetul nainte de a fi expediat. Antreprenorul este direct respunztor s asigure c pachetul este corespunztor, i i asum responsabilitatea pentru orice pierdere sau defect a pachetului. Toate elementele mpachetate rmn n proprietatea Antreprenorului i vor fi ndeprtate de la locul livrrii cu prima ocazie i mutate ntr-un mod agreat de ctre inginer. 37.21. LIVRAREA Livrarea subansamblelor se va face ambalate in pachete sau lazi. Pe fiecare pachet sau lad expediat, 3 copii din lista de expediere trebuie ataate la foaia de expediie i o copie adiional trebuie ataat pachetului sau lzii expediate. Lucrrile mecanice trebuie livrate instalate complet pe ct posibil, pentru a asigura c instalaia sau construcia va fi uor preluat cu cheltuieli mici i n timp scurt.
2 A1 - 1 - 156
37.22. DESENE DE EXECUTIE n completare, Antreprenorul pentru satisfacia Inginerului, trebuie s livreze acestuia 4 seturi de desene de execuie relevante pentru lucrri pentru a nregistra propunerile i un exemplar pe suport electrinic. 37.23. PIESE DE SCHIMB Antreprenorul trebuie s-i prezinte Inginerului 3 seturi de manuale pentru echipamente incluznd piesele de schimb necesare s fie furnizate i instalate dup specificaiile din contract, pentru comand oricnd este nevoie dup darea n exploatare. Manualul trebuie s conin fotografii i desene mpreun cu codurile lor i ordonate numeric pentru identificare i ordonarea pieselor de schimb. Procedurile de ordonare trebuie explicate clare fr nenelegeri. Antreprenorul trebuie s se supun acestei documentaii, anexei recomandrilor din fabricaie pentru piesele de schimb i consumabile, cu anexele pieselor, valabile pentru 2 ani de funcionare. Piesele de schimb recomandate trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare i n mod obligatoriu trebuie s fie interschimbabile. Inginerul decide terminarea testelor de functionare cerute pentru piesele de schimb i a cantitilor cerute. Aceste piese de schimb trebuie furnizate n totalitate conform contractului n procentul coninut n anex. Orice pies de schimb furnizat trebuie mpachetat i tratat ntr-un mod corespunztor depozitrii pe antier pentru o perioad mai mare de 6 luni, i fiecare pies de schimb trebuie marcat clar cu descrierea i scopul pe exteriorul pachetului. Toate piesele de schimb aprovizionate trebuiesc livrate n depozite propuse de Inginer iar livrarea nu este considerat complet pn ce pachetele nu au fost deschise de ctre Antreprenor, coninutul verificat de ctre Inginer i produsele blindate din nou i rempachetate de ctre Angajator pentru satisfacia Inginerului, sau asamblate n uniti conform cerinei Inginerului toate costurile revenind Angajatorului. 37.24. UNELTE Un set complet de unelte necesare separat de echipamentele Angajatorului, trebuie furnizat de ctre Antreprenor pentru a permite orice demontare, reasamblare sau testare fcut oricrei pri ale echipamentului, fie c este electric, mecanic sau de orice alt natur n decursul funcionrii lui i trebuie aprobat de ctre Inginer. Antreprenorul trebuie s se supun acestei documentaii, anexei recomandrilor din fabricaie pentru uneltele speciale i consumabile aferente echipamentul aprovizionat, alturi de piesele anexate. Inginerul decide terminarea testelor de punere in functiune pentru uneltele speciale cerute de el i a cantitilor cerute. Aceste unelte speciale trebuie furnizate n totalitate conform contractului n procentul coninut n anex.
2 A1 - 1 - 157
38. PLATFORME DE ACCES, BALUSTRADE SI ALTE CONFECTII METALICE
38.1.CERINTE GENERALE Antreprenorul trebuie s aprovizioneze i s monteze toate lucrrile de confecii metalice cum ar fi platformele, galeriile de acces, scrile fixe, scrile mobile, balustradele, tablele striate i platformele grtar, cadrele i dispozitivele de fixare necesare pentru a permite accesul personalului n timpul funcionrii sau staionrii utilajelor. Proiectarea i construcia trebuie s fie conforme cu SR EN ISO 14122. Toate lucrrile de oel trebuie construite din oel cu coninut sczut de carbon i trebuie galvanizate prin scufundare dup fabricaie n conformitate cu standardele romneti n vigoare. Pentru toate lucrrile mecanice prefabricate, inclusiv capace de canale de cabluri, conducte etc., scri exterioare, platforme de plas, table striate, balustradele, scrile fixe, structurile din oel, i altele asemenea. Antreprenorul trebuie s supun desenele de execuie pentru aprobarea Inginerului nainte de punerea in oper. Toate oelurile utilizate trebuie s fie galvanizate, cu caracteristicile materialului de baza egale sau superiorare cu S275JO - SR EN 10025. Toate confectiile metalice care vin in contact cu fluidul tehnologic (apa potabila, apa uzat, namol etc.) vor fi din otel inoxidabil austenitic X5CrNi18-10 SR EN 10088, sau o alta marca de otel austenitic cu caracteristici anticorozive egale sau superioare acestei marci. 38.2.BALUSTRADELE Balustradele vor fi din oel cu coninut sczut de carbon galvanizat tubular n conformitate cu cerinele SR EN 10025:2004. Balustradele trebuie s includ extremitatea inferioar a tablelor din oel cu coninut sczut de carbon, 100 mm nlime pn la 3 mm grosime poziionat la 10 mm deasupra nivelului platformei i fixate de supori. Suporii i balustradele nu trebuie s aibe diametrul mai mic de 32 mm. Balustradele orizontale (mna curent) trebuie s aibe o nalime de 1100 mm prevzute cu o balustrad intermediar la o nalime de 550 mm. Cota balustradei trebuie msurat vertical de la cota radierului finisat pan la centrul balustradei. Balustradele i fixrile trebuie proiectate pentru a rezista la o incarcare orizontal uniform distribuita, aplicat la nivelul balustradei egal cu 740 N/m. Deviaia balustradei nu trebuie s depeasc 0,8% din ntreaga lungime dintre stlpii de susinere i deviaia stlpilor nu trebuie s depeasc 0,8% pentru nlimea lor. Balustrada nclinat trebuie s fie aa cum s-a specificat pentru balustrada orizontal dar cu traversa fix cu 900 mm mai sus de linia fix i stlpii de susinere verticali distanai la nu mai mult de 1500 mm msurat paralel cu linia fix. Fitingurile trebuie s fie filetate sau fixate cu uruburi autofiletante. Suporii trebuie asamblai la cel mult 1,50 m. Cnd balustrada se aprovizioneaz n buci, prile sunt asamblate prin sudura continua sub strat de gaz protector si zona sudurii se va curata si grundui imediat.. Toate scrile mobile, scrile fixe sau alte deschideri trebuie nconjurate cu balustrade pe trei pri n conformitate cu cerinele stabilite anterior. Accesul la scrile mobile sau la deschideri trebuie ncojurate de dou balustrade galvanizate tip lanuri, care trebuie trebuie s fie nchise la un capt i detaabile la cellalt. Antreprenorul trebuie s se asigure, dac nu se specific n alt mod, ca toate balustradele s fie uniforme din punctul de vedere al execuiei i al aspectului. Antreprenorul trebuie s supun desenele de construcie ale balustradelor aprobrii Inginerului.
2 A1 - 1 - 158
38.3.PLATFORMELE DIN GRATARE SI TABLA STRIATA Platformele i grtarele trebuie s fie conforme cu SR EN ISO 14122-2, exceptnd cazurile cnd prin proiect se specific altceva. Att platformele ct i grtarele trebuie s fie suprafee rectangulare i antiderapante auto i trebuie s fie din oel cu coninut sczut de carbon i galvanizate dup fabricaie. Baza tablelor trebuie asigurat pe tot conturul exceptnd cazul n care Inginerul cere altceva. Platformele din tabl striat trebuie s fie de tip antiderapant auto, cu o grosime de cel puin 6 mm excluznd partea ridicat. Platforma trebuie fixat de cadrul su cu uruburi din oel inoxidabil cu cap ngropat. Platformele trebuie proiectate pentru a suporta o ncrcare de 500 kg/mp iar sgeata s nu depeasc 0,2% pe deschidere i trebuie s fie prevzute cu opritoare care s nrmeze platformele de acces. Toate platformele trebuie s fie demontabile, montate n rame sau materiale similare. Acolo unde ramele trebuie fixate deasupra deschiderilor trebuie prevzute console ncastrate n construcie. Suporii intermediari trebuie de asemenea s fie detaabili pentru a oferi acces deschiderilor. Costul acestor supori intermediari i fixrilor acestora trebuie apreciat c se va include n taxele i preurile Antreprenorului. Sistemul de ridicare trebuie furnizat pentru fiecare locaie. 38.4. SCARILE FIXE Scrile fixe trebuie detaliate, fabricate i montate n conformitate cu SR EN ISO 14122-3 pentru a suporta o greutate de 500 kg/mp. Scrile fixe trebuie construite avnd dimensiune i poziie corect conform cerinelor Inginerului. Ele trebuie s fie galvanizate prin scufundare dup fabricaie i trebuie s conin supori pentru grinda longitudinal i trebuie furnizate complet cu mnere i stlpi de susinere. 38.5.SCARILE MOBILE Scrile mobile trebuie fabricate din oel cu coninut sczut de carbon i galvanizate dup fabricaie. Grinzile longitudinale trebuie s aibe o sectiune plat cu nu mai puin de 65 mm x 13 mm la o distan de 380 mm i trebuie s fie cu flane i gurite pentru a fi fixate de perete la ambele capete. Grinzile longitudinale trebuie s fie curbate la partea superiora unde ele nu trebuie s aibe o raza mai mic de 60mm. Scrile mobile cu o lungime de peste 3 m trebuie prevzute cu supori intermediari dispui la o distana de cel mult 2,5 m. Braele trebuie s aibe un diametru de 25 mm, o lungime de 300 mm, trebuie prevzute cu praguri la fiecare capt i fixate prin nituire. Distana dintre perete i brae nu trebuie s fie mai mic de 225 mm. Toate scrile mobile trebuie prevazute cu un corp de siguran, care trebuie construit din 3 supori verticali rezemai de inele metalice plate, cu diametru de 750 mm. Inelele metalice trebuie aezate la o distan de 700 mm fa de primul inel i la 2400 mm fa de nivelul platformei. Unde ridictura depete 6000 mm se prevede o bar intermediar. 38.6.CAPACE SI RAME PENTRU CAMINE Capacele i ramele pentru camine trebuie s fie din font, etane, neoscilante. Ele trebuie s fie de tip ncorporate integral, detaabile, cu balama prevzute cu grinzi intermediare pentru a oferi deschiderea necesar. Se vor prevedea dispozitive de etanare intre capac i ram pentru a preveni infiltrarea nisipului. Toate capacele, ramele i toate lucrrile metalice de sprijin vor fi proiectate pentru ncrcare conform cu STAS 2308-81. Toate lucrrile metalice de sprijinire trebuie galvanizate conform cu SR EN ISO 1460.
2 A1 - 1 - 159
39. TUBULATURA
39.1.GENERALITATI Domeniul sistemului de tubulatur, la care aceast specificaie urmeaz s fie adresat, va fi indicat n digramele de proces i instrumentaie i n desene. Oricum, tubulatura care este furnizat ca parte la un echipament standardizat trebuie s fie n conformitate cu standardele fabricantului echipamentului pentru condiii de proiectare. Proiectarea, construirea, inspecia i testarea tubulaturii trebuie realizate n conformitate cu standardele romneti aplicabile. 39.2.CERINTE GENERALE DE INSTALARE Conductele care pot nghea vor fi izolate sau nclzite sau izolate cu materiale izolante omologate sau avnd agrement tehnic. Suprafaa exterioar ce urmeaz a fi izolat trebuie mbrcat cu o foaie de coroziune metalic independent, culoarea final facndu-se la alegerea clientului. Vanele trebuie instalate astfel nct roata de manevr s nu fie situat la o inlime mai mare de 1,8 mm fa de nivelul planeului. Vanele frecvent acionate, montate la o nlime mai mare de 1,8 m fa de planeu vor fi dotate cu tije de acionare sau alte dispozitive de acionare pentru a facilita accesul uor al operatorului.. Vanele i instalaiile vor fi amplasate direct lng sau aproape de ajutaje cu excepia materialelor care s mpiedice funcionarea corect a vanelor. Pentru pompele verticale, vana de control va fi amplasat pe o linie vertical oricnd practic. Aspiraia i refularea pompelor vor fi golite prin canalele de scurgere, localizate n cel mai jos punct din carcasa pompei pe ct posibil. Etanarea sistemului de ulei i a evilor de ap pentru rcire se va face conform cu recomandrile fabricantului pompei. La terminarea construciei, toat tubulatura va fi testat hidraulic la o presiune de 1,5 ori mai mare dect presiunea maxim de lucru. Presiunea de ncercare se va menine 2 ore n prezena Inginerului i orice crptur va fi rectificat pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare acestor teste: ap, pompe, flae oarbe, instrumente de msur, etc. 39.3.TUBULATURA DIN BETON Tuburile din beton, fitingurile i accesoriile trebuie s corespund cu SR ISO 7039:81, STAS 816:71 sau echivalent. Garniturile de etanare pentru canalizare vor fi din cauciuc conform STAS 6907. Tuburile sunt produse din beton armat vibrovacuumat. 39.4.TUBULATURA DIN OTEL Conductele din oel trebuie s corespund cu SR EN 1123 Tuburi de oel pentru ap i canalizare. mbinrile exterioare vor fi cu flane PN10 (sau mai mare dac este mecesar). Garniturile de etanare pentru canalizare vor fi din cauciuc perbunan. Protecia extern va cuprinde un strat de zinc i un strat superior de vopsea neagr bituminoas. Protecia intern va curpinde o cptual cu mortar de ciment de 6 mm grosime pentru conducte avnd diametrul cuprins ntre Dn 100mm Dn 250mm, i de 8 mm grosime pentru conductele avnd diametrele cuprinse ntre Dn 300 mm Dn 500 mm. 39.5.TUBULATURA TERMOPLASTICA
2 A1 - 1 - 160
Urmtoarele materiale care vor fi folosite pentru tubulatura termoplastic care corespund STAS, SR, SR EN, SR ISO, sunt: - PVC (policlorur de vinil); - NBV (nitril acrilic butadien vinil benzen); - PP (polipropilen); - PE (polietilen); - PAFSIN (poliester armat cu fibre de sticl). Conductele din plastic nu vor fi ntrebuinate n servicii unde sunt expuse direct la lumina soarelui. mbinrile evilor din PVC pot fi sudate, cu flane sau cu dispozitive de etanare tip cauciuc prin mpingere. Dispozitivele de etanare pentru flanele din PVC vor avea un strat de cauciuc avnd o grosime de 3 mm. Cnd se conecteaz flanele din PVC cu flane de matal avnd proeminene, proeminena de metal se va nltura. Supori, ancorajele, punctele de fixare, aezarea conductelor i prelucrarea conductelor trebuie s fie conforme cu materialele i echipamentele recomandate de fabricantul conductelor.
2 A1 - 1 - 161
40. VANE SI STAVILARE
Generaliti Lucrrile i materialele se vor supune urmtoarelor standarde: - SR EN 12334 Vane industriale vane de control din font - SR EN 1171 Vane industriale vane de font - EN 1984 Vane industriale vane din oel - Alte standarde romanesti relevante Stvilarele, vanele i mecanismele de acionare trebuie proiectate i fabricate s garanteze funcionarea satisfctoare unde sigurana n funcionare i inspecia sigur i ntreinerea sunt consideraii primare, stvilarele i vanele, altele dect acelea care funcioneaz cu cheie de manevra tip T vor avea tij de ridicare, exceptnd situaiile unde se specific altceva. Toate vanele i stvilarele mai mari de Dn 150 mm vor fi fixate cu buloane. Toate feele trebuie s fie n ntregime rezemate. Stvilarele trebuie montate cu axul vertical. Toate vanele i stvilarele vor fi testate la compresie n conformitate cu standardele n vigoare sau evaluarea presiunii cu care ele au fost fabricate. Toate vanele i stvilarele vor fi capabile s reziste testului de presiune similar testului pentru conductele pe care ele funcioneaz (150% fa de presiunea maxim de lucru). Vanele i stvilarele vor fi cu grij selectate pentru atribuii pentru a fi executate, acordnd o atenie deosebit lichidului pe care-l transport, condiiilor climaterice i presiunilor i temperaturilor de funcionare, i vor fi protejate corespunztor n interior mpotriva coroziunii. Toate vanele mai mari de Dn 50mm vor fi construite cu flane conform SR ISO 7005. Unde elementele de acionare electrice sunt fixate pe vane i stvilare, ele trebuie asamblate n prealabil i testate n halele fabricantului cu toate ntreruptoarele i dispozitivele stabilite prin proiect, nainte de furnizarea pe antier. Garnitura de etanare trebuie s fie corespunztoare pentru utilizarea n condiiile trii unde se folosete si a mediului de lucru. In general vor fi utilizate vane cutit. Alte tipuri de vane se folosesc cnd sunt cerute sau specificate. Flanele trebuie s fie acoperite cu o compoziie corespunztoare protectoare pentru a mpiedica corodarea lor. Vanele sertar vor avea capacul superior demontabil si vor avea posibilitatea de schimbare a sertarului fara a demonta corpul vanei din instalatie. 40.1.ACTIONAREA VANELOR Fiecare van va fi prevzut cu mecanism de acionare care s permit i acionarea manual, de rezerv. Poziia roii de manevr i operarea angrenajului trebuie aranjat cu grij pentru a permite operarea uoar de la nivelul platformei sau de pe platforma alturat. 40.2.STAVILARE Toate stvilarele vor fi plate n spate i trebuie nchise prin rotirea n sensul acelor de ceasornic a roii de manevr i va avea indicaie clar privind deschiderea i nchiderea prin mnuirea roii de
2 A1 - 1 - 162
manevr sau a mnerului. Sistemul de funcionare prin tije trebuie s fie corespunztor s poat fixa elementele cu acionare cu comand electric de celelalte elemente. Echipamentul unde direcia debitului este important va avea indicat clar direcia n partea de jos a corpului echipamentului. O etichet permanent din metal va fixat pe fiecare roat de manevr i stvilar. Aceasta va indica clar funcionalitatea i numrul de referin, detalii ce vor fi agreate de ctre Inginer. Vor fi furnizate accesoriile corespunztoare care s permit ca roata de manevr a fiecrui stvilar s fie blocat n orice poziie. Stvilarele de font i stvilarele de font cu garnituri de cauciuc se vor construi i instala astfel nct s fie capabile s reziste impactului produs de corpurile plutitoare din apa uzat. Masele plastice vor fi folosite doar pentru sitele apelor uzate. Stvilarele din font vor fi capabile s susin presiuni difereniale de 6 m coloan de ap, cu o pierdere maxim evaluat la 30 l/h pe ml de perimetru etansat. Ramele i porile vor fi din font, cu fee etanate. Axele i accesoriile de fixare, buloanele, diblurile i aibele trebuie s fie din oel inoxidabil, cu exceptnd acele suprafee sigilate unde vor fi din materiale neferoase. Cama de funcionare trebuie s fie din bronz sau alte materiale neferoase aprobate. Construcia i instalarea se va face astfel nct s se mpiedice coroziunea electrochimic. Stvilarele din font cu garnituri de cauciuc vor fi capabile s susin presiuni difereniale de 4 m coloan de ap n plus, cu o scurgere maxim evaluat la 20 l/h per m de perimetru nchis. Ramele i porile vor fi din font, cu etanri de plastic i/sau cauciuc butadien-nitrilic. Axele i accesoriile de fixare, buloanele, diblurile i aibele trebuie s fie din oel inoxidabil. Construcia i instalarea se va face astfel nct s se mpiedice coroziunea electrochimic. Stvilarele poart din plastic vor fi capabile s susin presiuni difereniale de 3 m coloan de ap n plus, cu o scurgere maxim evaluat la 20 l/h pe m de perimetru etansat. Ramele vor fi din oel cu coninut mic de carbon i porile din oel cu coninut mic de carbon i plastic. Axele i accesoriile de fixare, buloanele, diblurile i aibele trebuie s fie din oel inoxidabil. Cama de funcionare trebuie s fie din bronz sau alte materiale neferoase aprobate. Construcia i instalarea se va face astfel nct s se mpiedice coroziunea electrochimic. 40.3.VANELE SERTAR (DACA E CAZUL) Elementele constructive (corp, flane de legtur, teste etc.) ale vanelor sertar se vor conforma standardelor: SR EN 1171:2003, SR EN 1984:2002, SR ISO 5996:2000, SR ISO 6002:2000, STAS 9526-80 sau alte standarde relevante care corespund cel mai bine destinatiei vanei. Corpul i capacul vor fi din font ductil, si vor fi acoperite la interior si exterior cu pulberi epoxidice in grosime de 250 microni Sistemul de etansare va fi cu suport elastic, sertarul vanei va fi din font ductil i va fi incapsulat interior si exterior n cauciuc de tip EPDM cu o grosime de minim 4 mm in zona de etansare. Piulia sertarului pan va fi fix, integrat n corpul sertarului pan i va fi confecionat din alam naval. Axul vanei va fi neascendent, confecionat din oel inoxidabil roluit la rece. Sistemul de etanare de pe tij va fi de tipul fr ntreinerei va cuprinde: 1. o garnitur hidraulic din cauciuc EPDM (tip manet) 2. cel puin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care s nu permit contactul metal-metal dintre tij i capac. 3. un inel raclor rezistent la radiaii ultraviolete care va preveni ptrunderea murdriei dinspre exterior.
2 A1 - 1 - 163
Acoperirea cu pulberi epoxidice la interior i exterior va aprobat i monitorizat GSK (Asociaia pentru Protectia mpotriva Coroziunii) i va fi n concordan cu DIN 30677-2. 40.4.VANE CUTIT PENTRU CANALIZARE Vanele cuit se vor ntrebuina pentru nmoluri. Axul va fi n ridicare i captul axului i toate prile mobile, altele dect poarta, vor fi n exteriorul corpului vanei. Tija de acionare i sertarul vor fin din oel inoxidabil. 40.5.AXELE DE ACTIONARE Axele vor fi furnizate monobloc. Unde secionarea axului este inevitabil, axul trebuie s aibe un numr nimim de reazeme cu o lungime maxim a unui ax nesprijit de 2 m. Legturile expuse care sunt destinate pentru a fi imersate trebuie s fie protejate sau proiectate pentru a opri reziduurile colecionate de ele. Legturile vor fi din oel inoxidabil i vor admite tolerane de reglare adecvate pentru a permite aliniamentul axelor. Piuliele axului, manoanele i braele de ghidare vor fi amplasate sigur, cu un acces simplu i sigur n punctele de lubrifiere. Lubrifiantul va necesita mprosptarea/nlocuirea la intervale mai mici de 6 luni. 40.6. INDICATORUL DE POZITIE Axele mobile ale stvilarelor i vanelor trebuie acoperit cu o carcas de plastic transparent gradat deasupra axului. Plasticul va fi rezistent la decolorare sau opacitate cauzate de lumina ultraviolet. Axele fixe ale stvilarelor i vanelor (unde se permite) vor avea un indicator integral integrat cu suportul.
2 A1 - 1 - 164
41. PROTECTIA LA INGHET
Toate conductele, instalatiile si componentele aferente instalatiilor sensibile la nghe vor fi nclzite, izolate termic i izolate pentru protecia la inghet. Izolatia se va realiza conform temperaturilor minime ale zonei climatice de montaj. Unde s-a dovedit prin calcul pentru satisfacerea Inginerului, nclzirea poate fi omis pentru sistemul de protecie mpotriva gerului.
2 A1 - 1 - 165
42. FORMATUL MANUALULUI DE INTRETINERE SI OPERARE
Antreprenorul trebuie sa furnizeze manuale de intretinere si operare pentru toate utilajele din amplasamente instalate in timpul lucrarilor. Introducerea va include o descriere generala a fiecarei lucrarii si operari ale sale. Instructiunile vor fi clar scrise in limba romana si va fi potrivita pentru fiecare categorie de personal care are nevoie de ele pentru a le folosi. Manualele vor fi baza pentru pregatirea Personalului Inginerului, deci se va acorda importan terminarii si claritatii prezentarii. In particular, informatia furnizata de catre Sub-Antreprenori si producatori, va fi inclusa in manualul comprehensiv. Subiectii descriptivi, desene si lista pieselor de schimb trebuie completata. Antreprenorul trebuie sa inainteze pentru aprobare, duplicate ale copiilor Draft ale manualelor de intretinere si operare. 42.1. RESPONSABILITATI SI DEFINITII Toi Antreprenorii se vor asigura ca toate seciunile adecvate listate n acest document sunt incluse n toate cazurile. Antreprenorul va fi responsabil pentru producerea i revizia acestui document ntru satisfacerea Inginerului. 42.2. NOTE GENERALE IN FORMATUL MANUALELOR
42.2.1. Prezentare
Toate manualele vor fi furnizate pe hrtie standard A4 i legate n inele de legtur i coperi rezistente astfel nct paginile s poat fi uor luate i nlocuite la revizie. Imprimarea va fi Portret (textul va fi imprimat paralel cu latura scurt), diagramele, tabelele i hrile vor fi Vedere (textul va fi imprimat paralel cu latura lung). Legturile de carte vor fi de o mrime potrivit pentru a preveni blocarea sau ruperea paginilor cnd sunt ntoarse.
42.2.2. Identificarea
Fiecare volum legat va avea pe cotor o identificare ce definete urmtoarele: i. Numele i adresa lucrrilor ii. Manual Tehnic iii. Numrul volumului 1, 2, 3 i dac sunt necesare mai multe cri pentru un volum, numrul volumului va fi urmat de Cartea 1, i apoi Cartea 2, etc cte sunt necesare iv. O descriere scurt despre ce conine cartea, de ex.: Instrucii de Operare, ntreinere, sau Liste de Obiecte, etc. Aceast informaie va fi de-a latul cotorului dac este practic, sau de-a lungul cotorului n aa fel nct s fie uor de citit atunci cnd manualul este aezat pe partea plat cu coperta de fa la partea superioar.
42.2.3. Redactarea
Manualul va fi salvat ca fiier Microsoft Word. Versiunea de software folosit pentru creearea acestor fiiere va fi corespunztoare (de ex.: Word97-2003 sau mai nou). Dup ce schia final a fost aprobat, o copie a manualului va fi trecut pe CD i va fi naintat mpreun cu manualul complet.
2 A1 - 1 - 166
42.2.4. Formatul
Acolo unde diagramele sunt folosite pentru a ajuta descrieri sau explicaii, ele vor aprea pe pagina opus textului asociat astfel nct s fie vizibile mpreun atunci cnd sunt amndou deschise.
42.2.5. Dimensiunea caracterelor
Nu vor fi folosite tipare de liter mai mic de 11 puncte. Paginile de copert vor fi scrise cu majuscule (20 puncte), paginile de nceput ale prilor vor fi scrise cu 16 puncte, titlurile principale cu 12 puncte text italic i aldine i titlurile sub-seciilor vor fi de 12 puncte i aldine. Tiparul aldine italic i subliniat va fi folosit pentru accentuarea cuvintelor unde este necesar sau a fost agreat cu Inginerul.
42.2.6. Culori
Culorile pot fi folosite pentru mbuntirea claritii; oricum, documentul va fi complet lizibil i capabil de a fi neles fr zone de nelegere greite ca n cazul reproduceriilor alb i negru(monocrom).
42.2.7. Publicitate
Nu vor fi materiale de publicitate n manual. Orice mrci nregistrate folosite pentru identificarea prilor din instalaii vor trebui s aib o explicaie asupra echipamentului, de ex.: (Buran) aspirator de praf, (Flofilter) unitate de filtrare prin nisip i flotaie cu aer dizolvat.
42.2.8. Continut
Manualul este o parte important a staiei i coninutul su trebuie s instruiasc limpede, s atenioneze i s conduc utilizatorul n operarea i ntreinerea staiei i a echipamentelor furnizate. Trebuie amintit faptul c acest document va fi materialul de referin esenial pentru orice Program de Instruire a Personalului Operator. Nu vor fi zone de ambiguitate care pot conduce la interpretri greite sau confuzii. Va fi simplu de neles cu explicaii unde este necesar la procesele tehnice i echipamente, nsoite de diagrame corespunztoare.
42.2.9. Prescurtari/vocabular
Toate prescurtrile trebuie s fie explicate. Dac o prescurtare apare izolat, va fi imediat explicat, de ex.: Van reductoare de presiune (PRV). Dac se ntmpl de mai multe ori, explicaia abrevierii trebuie dat cu prima ocazie n fiecare seciune i va fi listat n ambele, vocabularul de termini i cuprinsul general. Vocabularul va include toate frazele, expresiile, termenii i formulele chimice folosite n textul manualului.
42.2.10. Aplicabilitatea/exactitatea/testarea
nainte de publicarea final, manualul va fi testat de utilizatorul actual sau de un utilizator tipic independent (sau un grup de utilizatori independeni reprezentnd diferite nivele ale echipei operaionale i administrative) pentru asigurarea c acesta poate fi uor folosit i corect interpretat, i astfel staia i echipamentul este operat i ntreinut n mod correct, n concordan cu instruciunile furnizorilor. Acolo unde o pies de echipament este instalat pentru a forma o parte din procesul tehnologic, se va asigura c tot ceea ce este enunat este practic, astfel nct doar o copie direct a instruciunilor constructorului poate fi nerelevant. Testarea trebuie s fie aranjat n legtur cu Inginerul. Testul trebuie s fie confirmat de ctre Inginer pentru a izbutit nainte de acceptare.
42.2.11. Alte informatii
2 A1 - 1 - 167
Adiional instruciunilor date n acest document, furnizorii vor trebui s fie familiarizai cu ultimile publicaii ISO relative la Manualele Tehnice pentru ambele aspecte, coninut i prezentare. Orice manual nou trebuie s fie conform cu ultimile standarde ISO relevante oriunde aplicabile.
42.2.12. Documentatia constructorului
Documentaia Constructorului poate fi inclus n textul principal. Oricum, manualul va fi prezentat pentru echipamente particulare aflate n uz i nu ca exemple, liste de echipamente similare sau tabele pentru modele cu diferite dimensiuni. Unde manualul va include informaii despre o clas de echipamente, constructorul va identifica clar textul relevant pentru echipamentul furnizat n cadrul contractului.
42.2.13. Acceptabilitatea
Un Manual Tehnic acceptabil va oferi utilizatorilor informaia de care au nevoie i ntr-o form pe care ei o neleg.
42.2.14. Amendamente
Toate amendamentele aduse Manualului vor fi aprobate de ctre Inginer i vor fi trecute n fiele de modificri, astfel nct s ofere utilizatorilor o indicaie imediat asupra ediie documentului i a strii revizie paginilor.
2 A1 - 1 - 168
43. DIMENSIUNI SI UNITATI
mm cm m km mm cm m ha l cc m g mg kg tona N kN kcal h l/s m/s
inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna inseamna
milimetru centimetru metru kilometru milimetru patrat centimetru patrat metru patrat hectar sau 10.000 de metri patrati litru centimetru cub metru cub gram miligram kilogram 1,000 kilograme newton kilonewton kilocalorie ora litru pe secunda metru cub pe secunda kilogram pe centimetru cub kilogram pe metru cub grade Celsius la suta la mie diametru nominal in milimetri
kg/cm inseamna kg/m inseamna C % DN inseamna inseamna inseamna inseamna
2 A1 - 1 - 169
44. STANDARDE SI ORGANIZATII
SR, STAS inseamna Standardele Romaniei EN ISO IEC CEN inseamna inseamna inseamna inseamna Norme Europene Organizatia Internationala a Standardelor Comisia Internationala de Electrotehnica Comisia Europeana de Standardizare
ISCIR inseamna Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
2 A1 - 1 - 170
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
CL3 - MODE ERNIZA AREA R RETEL LEI DE CANA ALIZAR RE IN MUNIC CIPIUL L IASI (C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE) DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, Capit tol A4, , Sectiu unea 2 LUC CRARI MECA ANICE
2011
Cuprins Sectiunea 2
1. GENERALITATI.............................................................................................................................................149 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. 1.10. 1.11. 1.12. 1.13. 1.14. 1.15. 1.16. 1.17. 1.18. 1.19. 1.20. 1.21. 1.22. 1.23. 1.24. 2. SCOPULLUCRARILORMECANICE............................................................................................................... 149 STANDARDE,REGULAMENTESIAPROBARILEINGINERULUI....................................................................... 149 PROIECTARESIDESEN................................................................................................................................149 SURUBURI,BULOANE,PIULITESISAIBE...................................................................................................... 151 ETICHETE...................................................................................................................................................152 FINISAREALUCRARILORMECANICE........................................................................................................... 153 INSPECTIASITESTAREAMATERIALULUI..................................................................................................... 153 ATELIEREDEASAMBLARE.......................................................................................................................... 153 PIESETURNATE..........................................................................................................................................154 PIESEFORJATE...........................................................................................................................................154 TABLASIBAREDINOTELCUCONTINUTSCAZUTDECARBON..................................................................... 154 PRELUCRAREAMECANICAGENERALITATI............................................................................................... 154 FINISAREASUPRAFETELOR ......................................................................................................................... 154 PENESICANALEDEANTRENARE................................................................................................................ 155 DIBLURISIGAURILEAFERENTE................................................................................................................... 155 UNGEREA ...................................................................................................................................................155 COMPENSAREA ..........................................................................................................................................155 SUDAREA...................................................................................................................................................155 SCHIMBARILEMATERIALELORSIECHIPAMENTELOR.................................................................................. 156 AMBALAREASIMARCAJUL......................................................................................................................... 156 LIVRAREA...................................................................................................................................................156 DESENEDEEXECUTIE.................................................................................................................................157 PIESEDESCHIMB.......................................................................................................................................157 UNELTE......................................................................................................................................................157
PLATFORMEDEACCES,BALUSTRADESIALTECONFECTIIMETALICE.............................................................158 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. CERINTEGENERALE....................................................................................................................................158 BALUSTRADELE..........................................................................................................................................158 PLATFORMELEDINGRATARESITABLASTRIATA......................................................................................... 159 SCARILEFIXE..............................................................................................................................................159 SCARILEMOBILE........................................................................................................................................159 CAPACESIRAMEPENTRUCAMINE............................................................................................................. 159
3.
TUBULATURA..............................................................................................................................................160 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. GENERALITATI...........................................................................................................................................160 CERINTEGENERALEDEINSTALARE ............................................................................................................. 160 TUBULATURADINBETON.......................................................................................................................... 160 TUBULATURADINOTEL............................................................................................................................. 160 TUBULATURATERMOPLASTICA................................................................................................................. 160
4.
VANESISTAVILARE.....................................................................................................................................162 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. ACTIONAREAVANELOR .............................................................................................................................. 162 STAVILARE.................................................................................................................................................162 VANELESERTAR(DACAECAZUL) ................................................................................................................ 163 VANECUTITPENTRUCANALIZARE............................................................................................................. 164 AXELEDEACTIONARE................................................................................................................................164 INDICATORULDEPOZITIE...........................................................................................................................164
5. 6.
PROTECTIALAINGHET .................................................................................................................................165 FORMATULMANUALULUIDEINTRETINERESIOPERARE..............................................................................166 6.1. 6.2. RESPONSABILITATISIDEFINITII.................................................................................................................. 166 NOTEGENERALEINFORMATULMANUALELOR.......................................................................................... 166

2 A1 - 1 - 172
IMPORTANT :
2 A1 - 1 - 173
45. GENERALITATI
45.1.SCOPUL LUCRARILOR MECANICE In aceasta sectiune sunt prezentate caracteristici tehnice generale pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele si lucrarile de montaj ale acestora, inclusiv orice alte confectii metalice auxiliare. Aceaste sunt echipamente folosite in mod general la lucrarile infrastructurii de canalizare. Antreprenorul se va conforma cerintelor numai pentru acele echipamente sau orice alte prevederi din prezenta sectiune care sunt aplicabile proiectului intocmit de el. 45.2.STANDARDE, REGULAMENTE SI APROBARILE INGINERULUI Proiectarea, execuia, materialele, rezistena i dimensiunile tuturor elementelor trebuie aprobate de Inginer i trebuie s se supun unuia sau mai multor standarde, dispoziii i codificri dup cum urmeaz: - Standarde romneti n vigoare: STAS, SR, SR EN ISO, etc. - Standarde recunoscute pe plan internaional i standarde tehnice cu condiia s fie aprobate de ctre Inginer (ex: CEN, EN, IEC, ASME, API, NEMA, JIS); - Standardul Industrial german (DIN) i Standarde ale Asociaiei Consultanilor Electrici Germani (VDE); - Standardul Britanic (BS) i Dispoziiile Instituiei de Consultan Electric, Marea Britanie; - Standarde franceze i Asociaia Consultanelor Electrice Francez; Instalaiile electrice se vor supune i vor fi verificate cu dispoziiile recunoscute pe plan naional i internaional sau codurile de practic a oricrei recomandri specifice a autoritilor locale de alimentare cu energie electric. Materialul i echipamentul furnizat i munca executat trebuie s fie conforme cu aceste standarde i dispoziii, ca minim. n cazul cnd fabricanii ofer echipamentul la alte standarde, standardele vor fi egale sau superioare celor specificate i sunt furnizate detaliile diferenelor dac sunt cerute de ctre Inginer. Dac proiectul sau alegerea materialelor sau a instalaiei este afectat de ctre anumite norme de protectia muncii, atunci materialele i instalaiile furnizate, se vor supune cu toate prile componente ale acestor norme chiar dac nu se fac referine particulare n Specificaii. 45.3.PROIECTARE SI DESEN Antreprenorul trebuie sa proiecteze lucrrile n conformitate cu condiiile tehnice i pentru satisfacerea cerinelor inginerului. Proiectarea utilajelor trebuie sa se fac n conformitate cu procedurile moderne i trebuie s fie de asemenea uor de folosit, inspectat, curat, lubrificat i reparat pentru a asigura o perioada de funcionare lung i satisfctoare n toate condiiile de ntreinere. Calculaiile desenului Antreprenorului trebuie s se supuna cerinelor Inginerului. Utilajele trebuie proiectate pentru un regim de exploatare sigur i adecvat unei funcionri continue de 24 h/zi, pe perioade lungi n condiiile climatice cerute i cu ntreinere minim. Antreprenorul poate fi convocat pentru a demonstra pentru fiecare component, fie prin prezentarea fielor de service sau prin dovada c exist un echipament deja instalat n alt parte sau prin fie de teste relevante. Pe ct posibil, utilajul trebuie proiectat i amplasat astfel nct gradul de ntreinere i reparaie cerut n lucrri s fie minim. Exceptnd consumabilele precum periile de crbune i altele asemanatoare, care n mod normal se inlocuiesc mai des, nicio parte care este supus uzurii nu trebuie s aib o perioad de funcionare de la nou la reparat mai mic de 5 ani de operare continu, i unde se cere a fi nlocuit o pies, durata de funcionare ale anumitor piese nu trebuie
2 A1 - 1 - 174
s fie mai mic de 10 ani. Lucrrile electrice i ntreruptoarele trebuie s aib o durata minim de funcionare sub condiiile normale de utilizare a milioane de operaii fr nlocuirea vreunei pri i 200.000 acionri fr ntreinere de orice fel. Releele electrice i dispozitivele de distribuie a curentului trebuie s nu necesite ntreinerea de orice fel pn nainte de 2 milioane de actionari n condiii normale de funcionare. Lucrrile trebuie proiectate pentru prevenirea la coroziune, ptrunderea insectelor i a paraziilor, ptrunderea de gunoi i praf i cu un risc minim i deteriorri n cazul unui incendiu. Utilajul trebuie sa funcioneze fr oscilaie exagerat i componentele acestuia vor fi proiectate astfel nct s reziste la eforturi maxime n cele mai severe condiii, cu o ntreinere normal, dup pierderea datorat unui adaos pentru corodare, sau unei condiii de ncercare cerute, incluznd orice adaos de corodare. Utilajul trebuie proiectat astfel nct funcionnd n condiii normale, nivelul zgomotului n mediul de lucru s nu constituie un risc al sntii operatorilor sau altor persoane sau s fie cauza neplcerilor n afara zonei lucrrii. Caracteristicile zgomotului anticipat tuturor componentelor utilajului i sistemelor care produc zgomot puternic trebuie prezentate Inginerului intr-un stadiu de proiectare timpuriu al contractului. Antreprenorul trebuie s se asigure c toi poluanii de la lucrri sunt descrcai ntr-un mod sigur i controlat. Caracteristicile proiectrii pentru siguranta in exploatare: Utilajele proiectate i instalate, nu trebuie s aib nici o caracteristic care poate fi un risc pentru operator, personalul de ntreinere, vizitatori sau alte persoane care au acces la acestea. Toate dispozitivele electrice de siguran, izolaii termice de protecie, centuri de siguran i alte obiecte asemntoare trebuie prevzute acolo unde sunt necesare pentru a asigurarea siguranei personalului de exploatare. Aprtori de protecie adecvate trebuie prevzute pentru a preveni accidentarea persoanelor care intr n contact cu mecanismele periculoase ale mainilor, suprafeele fierbini, piesele electrice i alte elemente care pot prezenta risc de accidente in exploatare. Dispozitive de oprire n caz de urgen trebuie prevzute i poziionate lng toate utilajele care: - implic un risc de accident al personalului n cazul n unei avarii, n timpul sau ntreinerea procesului; - manevrarea lichidelor fierbini, cu presiune mare sau a substanelor chimice periculoase; - dac este localizat o distan mai mare de 5 m fa de aparatul de comand; - nu exist accesul direct ntre aparatul de comand i sistemul reglat, indiferent de distan. Covoarele electroizolante de cauciuc trebuie aprovizionate de ctre Antreprenor. Acestea trebuie sa corespunda dimensional si sa fie verificate conform normativelor in vigoare Antreprenorul va preda Inginerului Buletinele de Verificare, iar daca acestea corespund d.p.d.v. al securitatii muncii Inginerul va da acceptul pentru asezarea lor n faa motoarelor (daca e cazul), tablourilor de distribuie, i a instrumentelor alimentate electric achiziionate prin contract. MATERIALE GENERALITATI Utilajul i anumite componente tehnice ale sale trebuie s fie fcute din materiale noi de o calitate i rezisten corespunztoare, protejat n mod corespunztor n condiii de operare i de lucru ct i condiii climaterice. Acolo unde este o micare relativ fragil dintre dou materiale n contact, unul dintre cele dou materiale fiind metal, precauiile corespunztoare trebuiesc luate astfel nct s se previn prinderea prin frecare.
2 A1 - 1 - 175
Materialele trebuie s aibe o rezisten mare la orice schimbare a proprietilor datorat trecerii timpului, expunerii la lumin sau orice alt cauz care poate avea un efect duntor asupra performanelor n timp a lucrrilor. Unde materialele diferite unite sau nvecinate pot fi unite de un electrolit producnd un mediu coroziv, Antreprenorul trebuie s demonstreze la cerinele Inginerului c au fost luate precauiile adecvate pentru a preveni coroziunea. Cnd bronzul i alama sunt folosite n mediile unde au loc dezincare i dealuminificare, trebuie ncorporat un dispozitiv convenabil s previn acest tip de agresiune. 45.4.SURUBURI, BULOANE, PIULITE SI SAIBE Buloanele ce vor fi folosite pentru fixarea lucrrilor de metal, altele dect utilajele, pe beton, zidrie de crmid sau blocuri trebuie s urmreasc urmtoarele: - pentru fixarea printr-o gaur pe suprafee orizontale, verticale sau nclinate, buloanele trebuie fixate folosind rina epoxidic. Rina epoxidic va fi furnizat cu cumponentele separate, n cantiti msurate n prealabil, amestecandu-se numai inainte de aplicarea lor n gaur. Rina epoxidic i buloanele trebuie folosite n concordan cu instruciunile din fabricaie. Dup ntrire, rina trebuie s umple complet spaiul dintre bulon i gaura de pe suprafaa betonului, a zidriei de crmid i blocurilor. - Ca o alternativ, ancorele mecanice expansive (conexpanduri) pot fi furnizate pentru fixarea pe suprafeele de beton din interiorul cladirilor deasupra cotei terenului, utilizarea propus de Antreprenor este aprobat de Inginer. Buloanele nu trebuie folosite in interiorul lichidelor reinute, n cmine, n subsoluri i locaii similare sub nivelul pmntului, n exteriorul cldirilor nici n construcia de blocuri sau zidrii. - Buloanele pot fi folosite pentru fixarea n plan orizontal a suprafeelor finisate din beton, prin cimentare folosind ca baz lapte de ciment sau mortar, suprafeelor gurite sau perforate i a soclului anticoroziv. - uruburile i dopurile de fixare pot fi acceptate n anumite procese. Antreprenorul trebuie s supun pentru aprobare detaliile de fixare a rinei i a buloanelor mecanice. Materialele folosite pentru fixare, ancorare, buloanele, piuliele, diblurile i aibele i alte asamblari demontabile folosite n lucrri trebuie s fie oel inoxidabil nevopsit (EN58J) n urmtoarele circumstane: - Unde este specificat n proiect sau n prezenta documentaie; - Pentru toate elementele de fixare sau elementele de prindere galvanizate sau anumite pri din aliaj de aluminiu; - n locurile cu umiditate crescut, sau condensare ori revrsarea total, parial sau intermitent a unui lichid coroziv. Dealtfel, uruburile de fundaie, piuliele, aibele, placile de ancorare i ancorele autofiletante trebuie s fie din oel galvanizat lucios i dup asamblare trebuie strnse. uruburile trebuie s fie cu cap hexagonal, iar lungimea tijei trebuie aleas astfel inct dup montajul aibelor i strngerea piuliei, tija urubului s ias n afar cu o lungime egal cu cel puin jumtate din diametrul nominal al urubului. aibele din teflon trebuie s fie montate sub capul bulonului i a piuliei cnd se fixeaz elemente din materiale diferite: oel galvanizat sau aluminiu. Buloanele filetante vor fi strnse n orificiile corespunztoare i trebuie s aibe poriunea filetant de un diametru corespunztor, astfel nct s nu deterioreze sau s cauzeze avarii i trebuie s fie bine poziionat pentru a asigura asamblarea corect pe antier.
2 A1 - 1 - 176
Poziionarea aibelor, dispozitivelor de blocare i anti-vibrare trebuie prevzut acolo unde este necesar s nu se produc nici o deformare a bulonului. Unde este un risc ridicat de coroziune, buloanele i diblurile trebuie proiectate astfel nct maximul de deformare n bulon i diblu s nu depeasc jumtate din cmpul de deformare al materialului n orice condiii. Dac stratul de acoperire sau forma fizic se deterioreaz datorit strngerii sau altei cauze, Antreprenorul trebuie s nlocuiasc prinderea. 45.5.ETICHETE Antreprenorul trebuie s aprovizioneze i s marcheze etichetele i fiecare din prile componente ale utilajelor pe toate instalaiile. Etichetele trebuie s fie ataate permanent ntr-o poziie vizibil i trebuie s conin detalii privind performanele proiectate, identificarea funciilor din fabricaie i identificarea sistemului. n general identificarea funciilor sau identificarea sistemului trebuie s fie etichete separate. Toate indicaiile i condiiile de exploatare trebuie s fie ataate sau marcate pe utilaje, inscripionate in romn, ca i funcionarea i modul de utilizare. Utilajele, cum ar fi stavilarele, trebuie s aib indicat direcia de rotaie pentru deschis i inchis. Pentru mrci i etichete pot fi folosite doar materiale neinflamabile. Inscripiile trebuie s fie gravate permanent, si n general, cu condiia ca inscripia s fie de culoare nchis pe un fond deschis. Stilul propus, materialul etichetelor, inscripia, localizarea i modul de fixare trebuie supuse aporbrii Inginerului. Materialele n relief nu sunt acceptate. Daca e cazul, acolo unde sunt furnizate echipamente demontabile sau detaabile, ambele poriuni deplasabile sau detaabile trebuie s aibe etichete corespondente. Etichetele trebuie s conin o avertizare cu privire la pericole sau pericole n posibile mprejurri sau substane. Inscripiile de pe etichetele care indic un pericol trebuie s nceap cu cuvntul PERICOL scris cu alb pe un fond rou. Inscripiile de pe etichetele care indic un avertisment trebuie s nceap cu cuvntul AVERTISMENT. Etichetele cu instruciuni trebuie s furnizate unde procedurile de siguran sunt eseniale pentru a proteja operaiunile i personalul de ntreinere de potenialele condiii periculoase, ex: izolarea prin mpmntarea circuitelor electrice sau mbrcminte de protecie. n completarea etichetelor utilajelor enunate mai sus, Antreprenorul trebuie s se asigure c fiecare component a mecanismului are o identificare din fabricaie / etichet cuprinznd urmtoarele detalii: - Numele i adresa fabricantului; - Identificarea modelului / tipului; - Numrul de serie; - Anul fabricaiei; - Detaliile tehnice specifice. - Alte detalii relevante, condiii de exploatare, etc. Pentru tablourile electrice, comutatoare, etc, etichetarea trebuie s urmreasc: - Toate etichetele exterioare trebuie sa fie clar gravate in plexiglas, in limba romana cu negru si fondul de aceeasi culoare cu tabloul; - Toate etichetele interioare trebuie sa fie gravate in plastic cu straturi multiple fixate cu puilite si buloane cromate;
2 A1 - 1 - 177
- Fiecare usa compartimentata trebuie sa aibe un titlu, si fiecare element sau control al montajului usii trebuie sa aibe eticheta de functionare; - Sigurantele trebuie etichetate cu identificarea tipului de siguranta sau capacitatea electrica a sigurantei; - Compartimentele cu usi sau acoperisuri care nu se cupleaza cu izolatorul trebuie sa aibe o eticheta externa fixata dupa cum urmeaza: - PERICOL DE MOARTE cu litere romanesti luminoase si semnele fulgerelor pe fond rosu. Toate etichetele trebuie sa fie demontabile pentru a facilita inlocuirea cu o eticheta avand acelasi dimensiuni. 45.6.FINISAREA LUCRARILOR MECANICE Urmatoarele cerinte generale vor defini standardul de finisaj cerut pentru anumite parti ale utilajului. Se va face referinta la termenul de Finalizarea lucrarilor mecanice. Sudarea si taierea cu flacara - este necesar ca pentru toate sudurile si taierile cu flacara exterioare sa se faca un finisaj neted si o slefuire atenta. Toate semifabricatele folosite in lucrari trebuie sa aibe o suprafata finisata neteda fara corodare sau incluziuni adanci. Piesele turnate suprafetele turnate trebuie sa fie netede si libere de la exterior pana la orificii. Piesele brute turnate trebuie selectate cu atentie. Fetele de contact si cele periferice trebuie ajustate prin prelucrare. Capetele expuse ale buloanelor si suruburilor, piulitele si saibele ele trebuie sa fie din crom imbracate cu cupru sau facute din otel inoxidabil sau asa cum este aprobat sau stabilit in proiect. 45.7.INSPECTIA SI TESTAREA MATERIALULUI Toate materialele trebuie sa fie noi, cele mai bune din categoria lor respectiva si sa fie uzuale si potrivite pentru lucrari similare. Toate materialele si semifabricatele introduse in opera trebuie sa se supuna ultimelor standarde in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate de la furnizor. Cand producatorul doreste sa foloseasca materiale din stoc care nu sunt produse specific pentru echipamentele furnizate, trebuie aduse dovezi clare ca aceste materiale sunt in conformitate cu cerintele proiectului, in cazul in care testarea materialelor este abandonata. Certificarea rapoartelor testelor industriale pentru table si bucati din tabla trebuie acceptate. In plus fata de testul mecanic cerut de Specificatiile tehnice, toate materialele trebuie verificate in atelierele pentru stratificatie si imperfectiuni inainte de a fi inclus in lucrari si orice material defectuos trebuie refuzat. Pentru orice piesa turnata, esantioanele trebuie testate si procesele verbale ale rezulatelor testelor trebuie furnizate de producator Inginerului pentru a arata ca materialul specificat este conform. Forta la rupere, limita de elasticitate, duritatea ductilitatii se vor determina pe piese de probe. Antreprenorul va furniza, fara taxe, toate aceste piese de testare si le va prelucra la marimile, formele si dimensiunile cerute. Testarile esantioanelor trebuie facute de Antreprenor pe cheltuiala lui. Dou copii din toate procesele verbale ale testrilor trebuie prezentate simultan Angajatorului i Inginerului. Antreprenorul trebuie de asemenea s furnizeze Inginerului procesele verbale ale testrilor dndu-i analizele chimice i proprietile fizice ale materialelor folosite. 45.8.ATELIERE DE ASAMBLARE Toate elementele echipamentului se vor asambla in ateliere unde testarea si transportul trebuie executate de Antreprenor pentru a demostra, spre satisfacia Inginerului c echipamentul i prile
2 A1 - 1 - 178
lui componente sunt adecvate. Toate testele trebuie sa simuleze condiii normale de operare pe ct de aproape posibil. 45.9. PIESE TURNATE Toate piesele turnate trebuie s fie apropiate calitativ, etane, efectuate intr-o maniera foarte apropriata de sablonul original, cu finisaje bine executate si o calitate si o stare omogena, fara bule de aer, fara porozitate, fr guri, defecte datorit contraciilor, fisuri sau alte defecte nocive, si vor fi curatate satisfactor pentru scopul intentionat. ncercrile fr distrugere sunt necesare pentru orice pies turnat ce conine defecte a caror evaluare nu ar putea fi altfel analizat. Piesele turnate nu se vor repara, conecta, sau suda fr permisiunea Inginerului. Astfel de permisiune va fi dat doar cnd defectele sunt mici i nu afecteaz rezistena, ntrebuinarea i prelucrabilitatea pieselor turnate. Segregarea excesiv de impuriti sau aliaje la punctele critice n turnare va fi cauza pentru rcirea lor. Suprafeele care nu suport s fie prelucrate i sunt expuse n instalarea final vor fi mbracate pentru a da o nfiare satisfctoare aa nct ele nu necesit o finisare n antiere anterior vopsirii. Fonta ductil trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. Piesele turnate din oel trebuie sa fie integral clite i trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. 45.10. PIESE FORJATE Forjarea trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. Lingourile din care se fac piesele forjate trebuie sa fie facute in matrie de metal, mna de lucru trebuie sa fie colificata corespunzator i piesele forjate trebuie s nu prezinte defecte care le afecteaz rezistena i durabilitatea, cum ar fi sudurile, crpturile, fisurile, porozitatea, guri, incluziuni i segregarea excesiv. 45.11. TABLA SI BARE DIN OTEL CU CONTINUT SCAZUT DE CARBON Fier betonul i barele, buloanele din oel, piuliele i aibele plate, oelul anticoroziv i barele trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare. 45.12. PRELUCRAREA MECANICA GENERALITATI Toate toleranele de precizie i form, ajustajele precum instrumentele de msur ale acestora, dintre uruburi sau alte tije metalice cilindrice i gurile sau alezajele respective trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare pentru tipurile de montaj indicate. n cazul n care n proiectele i desenele de execuie se indic alte clase de precizie, se vor respecta acestea. Suprafeele portante trebuie s aib o abatere de planeitate corespunzatoare pentru a asigura ntregul contact. Cepurile i suprafeele alunecoase trebuie s fie lefuite i toate suprafeele trebuie s fie finisate cu acuratee si s fie netede pentru a asigura o asamblare exact. Componentele de intrare a oricrei maini trebuie s fie prelucrate atent i cu acuratee. Toate gurile pentru buloane trebuie sa fie prelucrate respectand abaterile de forma si precizie prescrise in documentatiile de executie. Toate gurile pentru buloane trebuie amplasate conform cu normele n vigoare. 45.13. FINISAREA SUPRAFETELOR
2 A1 - 1 - 179
Finisarea suprafeelor trebuie indicat n contract sau n desenele de execuie i trebuie s corespunda standardelor romneti n vigoare. Unde exista suprafate care nu se cer a fi finisate, toat lucrarea trebuie aranjat pentru a se obine o aranjare potrivit cu suprafeele alturate nefinisate. Acolo unde exist discrepane mari ntre suprafeele nefinisate nvecinate, ele trebuie nivelate sau egalizate, sau prelucrate, pentru a asigura un aliniament potrivit. Suprafeele nefinisate trebuie s fie n concordan cu liniile i dimensiunile specificate n desene i trebuie s se niveleze si s se egalizeze toate proeminenele i locurile neprelucrate. 45.14. PENE SI CANALE DE ANTRENARE Penele i canalele de antrenare trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare sau cu alte standarde echivalente aprobate, dac nu este specificat sau cerut altfel. 45.15. DIBLURI SI GAURILE AFERENTE Gurile pentru dibluri trebuie s fie fcute cu finee, neted i vertical, i sub un unghi drept al axului piesei. Gurirea trebuie s se fac dup ce piesa este fixat. Diblul trebuie s[ fie din oel clit i lefuit i inut sigur n poziie vertical. Roata de ghidare folosit ca nchiztor-deschiztor trebuie s monteze sau s demonteze diblurile i trebuie s aib buc de ungere automat i aibe din bronz. 45.16. UNGEREA nainte de asamblare, toi pivoii, suprafeele axelor i canalele de ungere trebuie curate cu atenie i unse cu un ulei sau o grsime aprobate. Dup asamblare, fiecare sistem uns va fi uns cu un lubrifiant aprobat. Pivoii cu ungere automat trebuie curai cu crpa de curat, i uni cu un lubrifiant aprobat nainte de asamblare, nu trebuie folosii solveni pe pivoii cu ungere automat. Specificaiile de pe toi lubrifianii aprobai trebuie menionate n instruciunile de folosire i ntreinere. 45.17. COMPENSAREA Toate piesele rotative trebuie s fie bine echilibrate static ct i dinamic astfel nct, cnd funcioneaz la o vitez normal sau cnd tinde ctre maxim, nu vor fii vibratii rezultate din lipsa acestei echilibrari i utilajul trebuie s funcioneze cu cel mai scazut grad de zgomot. 45.18. SUDAREA Toate sudurile trebuie realizate, fie manual cu arc electric protejat, fie automat prin metoda arcului protejat sau metoda sudarii sub flux. Antreprenorul trebuie s prezinte procedurile de sudare pentru aprobare Inginerului n concordan cu desenele. Dup ce procedura de sudare a fost aprobat, antreprenorul trebuie s nregistreze procedura ntr-un desen special, care imediat va deveni unul din desenele Antreprenorului. Dimensiunea i tipul sudurii trebuie artat n toate desenele Antreprenorului, unde exist imbinari sudate. Tablele, pentru a fi prinse prin sudur trebuie tiate precis ca mrime i rulate prin presiune cu o curbur adecvat care va fi continu de la margine. Aplatizarea prin curbur, de-a lungul marginilor prin lovire nu va fi permis. Dimensiunile i forma marginilor ce urmeaz a fi cuplate trebuie de asemenea s permit fuziune i ptrundere complet i marginile tablelor vor fi formate in mod corespunzator pentru adaptarea la conditiile diferite de sudare. Suprafeele tablelor pe o distan de 25 mm de la marginile ce urmeaz a fi sudate, trebuie curaate de rugin, grsimi sau arsuri.
2 A1 - 1 - 180
Tehnica sudorului, aspectul i calitatea sudurii fcute i metoda folosit n corectarea lucrrii defecte, trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare (sudorii trebuie s fie autorizai de ctre ISCIR i procedeele de sudare trebuie s fie omologate de asemenea de ctre ISCIR sau de ctre organisme echivalente rii de provenien a Antreprenorului sau subcontractantului). Toi sudorii care asigur lucrrile trebuie s treac un test de calificare, n urmtoarele 6 luni, si trebuie s se supun standardelor romneti n vigoare. Antreprenorul trebuie s-i furnizeze Inginerului 3 copii ale procesului verbal cu rezultatele testelor psihologice din testele de calificare susinute de toti sudorii. Dac n opinia Inginerului, activitatea oricrui sudor n orice moment pare dicutabil, el poate cere un test de recalificare. Toate testele de calificare vor fi suportate de Antreprenor. Electrozii de sudur i electrozii de srm de adaos pentru sudare trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare i s fie compatibili cu materialul de baz al pieselor ce se sudeaz. 45.19. SCHIMBARILE MATERIALELOR SI ECHIPAMENTELOR Antreprenorul nu trebuie s fac nici o schimbare a echipamentelor sau a materialelor folosite n lucrri care nu sunt specificate sau acceptate n aceste Specificaii fr aprobarea scris a Inginerului. Schimbrile nu trebuie s fie fcute n detrimentul intereselor Inginerului sau calitatea echipamentelor i nu trebuie s determine o cretere a Preului Contractual. 45.20. AMBALAREA SI MARCAJUL Doar dac nu se aprob altfel de ctre Inginer, eventualele guri de vizitare din lucrrile mecanice trebuie acoperite sau prinse corect astfel nct s nu se produc stricciuni pe durata transportrii pe antier sau pe un drum dificil. Hrtiile impermeabile sau cptuelile din pnz trebuie s acopere sudurile ntr-un mod corespunztor, dar mprejmuirea va fi prevzut cu o plas pentru a se asigura ventilaia. Metodele de protecie i ambalare trebuie s fie potrivite pentru a rezista la orice condiii climatice i potrivite transporturilor din antier. Ambalajul trebuie s fie potrivit pentru a rezista la drumuri dificile sau perioade de depozitare afar pentru cel puin 6 luni. Fiecare lad, pachet sau legtur trebuie s fie marcat pe exterior unde s se indice numele destinatarului i coninutul o lista a pachetului ntr-un plic sigilat i cele 3 copii trimise Inginerului. Toate componentele materialului trebuie s fie marcate clar pentru a fi uor identificate pe lista pachetului. Toate lzile, pachetele sau legturile trebuie clar marcate pe exterior unde se indic greutatea total, pentru a arata unde greutatea este mai mare i vor purta un semn dinstinctiv la expedierea documentelor. Inginerul i rezerv dreptul de a inspecta i aproba echipamentul i pachetul nainte de a fi expediat. Antreprenorul este direct respunztor s asigure c pachetul este corespunztor, i i asum responsabilitatea pentru orice pierdere sau defect a pachetului. Toate elementele mpachetate rmn n proprietatea Antreprenorului i vor fi ndeprtate de la locul livrrii cu prima ocazie i mutate ntr-un mod agreat de ctre inginer. 45.21. LIVRAREA Livrarea subansamblelor se va face ambalate in pachete sau lazi. Pe fiecare pachet sau lad expediat, 3 copii din lista de expediere trebuie ataate la foaia de expediie i o copie adiional trebuie ataat pachetului sau lzii expediate. Lucrrile mecanice trebuie livrate instalate complet pe ct posibil, pentru a asigura c instalaia sau construcia va fi uor preluat cu cheltuieli mici i n timp scurt.
2 A1 - 1 - 181
45.22. DESENE DE EXECUTIE n completare, Antreprenorul pentru satisfacia Inginerului, trebuie s livreze acestuia 4 seturi de desene de execuie relevante pentru lucrri pentru a nregistra propunerile i un exemplar pe suport electrinic. 45.23. PIESE DE SCHIMB Antreprenorul trebuie s-i prezinte Inginerului 3 seturi de manuale pentru echipamente incluznd piesele de schimb necesare s fie furnizate i instalate dup specificaiile din contract, pentru comand oricnd este nevoie dup darea n exploatare. Manualul trebuie s conin fotografii i desene mpreun cu codurile lor i ordonate numeric pentru identificare i ordonarea pieselor de schimb. Procedurile de ordonare trebuie explicate clare fr nenelegeri. Antreprenorul trebuie s se supun acestei documentaii, anexei recomandrilor din fabricaie pentru piesele de schimb i consumabile, cu anexele pieselor, valabile pentru 2 ani de funcionare. Piesele de schimb recomandate trebuie s fie n concordan cu standardele romneti n vigoare i n mod obligatoriu trebuie s fie interschimbabile. Inginerul decide terminarea testelor de functionare cerute pentru piesele de schimb i a cantitilor cerute. Aceste piese de schimb trebuie furnizate n totalitate conform contractului n procentul coninut n anex. Orice pies de schimb furnizat trebuie mpachetat i tratat ntr-un mod corespunztor depozitrii pe antier pentru o perioad mai mare de 6 luni, i fiecare pies de schimb trebuie marcat clar cu descrierea i scopul pe exteriorul pachetului. Toate piesele de schimb aprovizionate trebuiesc livrate n depozite propuse de Inginer iar livrarea nu este considerat complet pn ce pachetele nu au fost deschise de ctre Antreprenor, coninutul verificat de ctre Inginer i produsele blindate din nou i rempachetate de ctre Angajator pentru satisfacia Inginerului, sau asamblate n uniti conform cerinei Inginerului toate costurile revenind Angajatorului. 45.24. UNELTE Un set complet de unelte necesare separat de echipamentele Angajatorului, trebuie furnizat de ctre Antreprenor pentru a permite orice demontare, reasamblare sau testare fcut oricrei pri ale echipamentului, fie c este electric, mecanic sau de orice alt natur n decursul funcionrii lui i trebuie aprobat de ctre Inginer. Antreprenorul trebuie s se supun acestei documentaii, anexei recomandrilor din fabricaie pentru uneltele speciale i consumabile aferente echipamentul aprovizionat, alturi de piesele anexate. Inginerul decide terminarea testelor de punere in functiune pentru uneltele speciale cerute de el i a cantitilor cerute. Aceste unelte speciale trebuie furnizate n totalitate conform contractului n procentul coninut n anex.
2 A1 - 1 - 182
46. PLATFORME DE ACCES, BALUSTRADE SI ALTE CONFECTII METALICE
46.1.CERINTE GENERALE Antreprenorul trebuie s aprovizioneze i s monteze toate lucrrile de confecii metalice cum ar fi platformele, galeriile de acces, scrile fixe, scrile mobile, balustradele, tablele striate i platformele grtar, cadrele i dispozitivele de fixare necesare pentru a permite accesul personalului n timpul funcionrii sau staionrii utilajelor. Proiectarea i construcia trebuie s fie conforme cu SR EN ISO 14122. Toate lucrrile de oel trebuie construite din oel cu coninut sczut de carbon i trebuie galvanizate prin scufundare dup fabricaie n conformitate cu standardele romneti n vigoare. Pentru toate lucrrile mecanice prefabricate, inclusiv capace de canale de cabluri, conducte etc., scri exterioare, platforme de plas, table striate, balustradele, scrile fixe, structurile din oel, i altele asemenea. Antreprenorul trebuie s supun desenele de execuie pentru aprobarea Inginerului nainte de punerea in oper. Toate oelurile utilizate trebuie s fie galvanizate, cu caracteristicile materialului de baza egale sau superiorare cu S275JO - SR EN 10025. Toate confectiile metalice care vin in contact cu fluidul tehnologic (apa potabila, apa uzat, namol etc.) vor fi din otel inoxidabil austenitic X5CrNi18-10 SR EN 10088, sau o alta marca de otel austenitic cu caracteristici anticorozive egale sau superioare acestei marci. 46.2.BALUSTRADELE Balustradele vor fi din oel cu coninut sczut de carbon galvanizat tubular n conformitate cu cerinele SR EN 10025:2004. Balustradele trebuie s includ extremitatea inferioar a tablelor din oel cu coninut sczut de carbon, 100 mm nlime pn la 3 mm grosime poziionat la 10 mm deasupra nivelului platformei i fixate de supori. Suporii i balustradele nu trebuie s aibe diametrul mai mic de 32 mm. Balustradele orizontale (mna curent) trebuie s aibe o nalime de 1100 mm prevzute cu o balustrad intermediar la o nalime de 550 mm. Cota balustradei trebuie msurat vertical de la cota radierului finisat pan la centrul balustradei. Balustradele i fixrile trebuie proiectate pentru a rezista la o incarcare orizontal uniform distribuita, aplicat la nivelul balustradei egal cu 740 N/m. Deviaia balustradei nu trebuie s depeasc 0,8% din ntreaga lungime dintre stlpii de susinere i deviaia stlpilor nu trebuie s depeasc 0,8% pentru nlimea lor. Balustrada nclinat trebuie s fie aa cum s-a specificat pentru balustrada orizontal dar cu traversa fix cu 900 mm mai sus de linia fix i stlpii de susinere verticali distanai la nu mai mult de 1500 mm msurat paralel cu linia fix. Fitingurile trebuie s fie filetate sau fixate cu uruburi autofiletante. Suporii trebuie asamblai la cel mult 1,50 m. Cnd balustrada se aprovizioneaz n buci, prile sunt asamblate prin sudura continua sub strat de gaz protector si zona sudurii se va curata si grundui imediat.. Toate scrile mobile, scrile fixe sau alte deschideri trebuie nconjurate cu balustrade pe trei pri n conformitate cu cerinele stabilite anterior. Accesul la scrile mobile sau la deschideri trebuie ncojurate de dou balustrade galvanizate tip lanuri, care trebuie trebuie s fie nchise la un capt i detaabile la cellalt. Antreprenorul trebuie s se asigure, dac nu se specific n alt mod, ca toate balustradele s fie uniforme din punctul de vedere al execuiei i al aspectului. Antreprenorul trebuie s supun desenele de construcie ale balustradelor aprobrii Inginerului.
2 A1 - 1 - 183
46.3.PLATFORMELE DIN GRATARE SI TABLA STRIATA Platformele i grtarele trebuie s fie conforme cu SR EN ISO 14122-2, exceptnd cazurile cnd prin proiect se specific altceva. Att platformele ct i grtarele trebuie s fie suprafee rectangulare i antiderapante auto i trebuie s fie din oel cu coninut sczut de carbon i galvanizate dup fabricaie. Baza tablelor trebuie asigurat pe tot conturul exceptnd cazul n care Inginerul cere altceva. Platformele din tabl striat trebuie s fie de tip antiderapant auto, cu o grosime de cel puin 6 mm excluznd partea ridicat. Platforma trebuie fixat de cadrul su cu uruburi din oel inoxidabil cu cap ngropat. Platformele trebuie proiectate pentru a suporta o ncrcare de 500 kg/mp iar sgeata s nu depeasc 0,2% pe deschidere i trebuie s fie prevzute cu opritoare care s nrmeze platformele de acces. Toate platformele trebuie s fie demontabile, montate n rame sau materiale similare. Acolo unde ramele trebuie fixate deasupra deschiderilor trebuie prevzute console ncastrate n construcie. Suporii intermediari trebuie de asemenea s fie detaabili pentru a oferi acces deschiderilor. Costul acestor supori intermediari i fixrilor acestora trebuie apreciat c se va include n taxele i preurile Antreprenorului. Sistemul de ridicare trebuie furnizat pentru fiecare locaie. 46.4. SCARILE FIXE Scrile fixe trebuie detaliate, fabricate i montate n conformitate cu SR EN ISO 14122-3 pentru a suporta o greutate de 500 kg/mp. Scrile fixe trebuie construite avnd dimensiune i poziie corect conform cerinelor Inginerului. Ele trebuie s fie galvanizate prin scufundare dup fabricaie i trebuie s conin supori pentru grinda longitudinal i trebuie furnizate complet cu mnere i stlpi de susinere. 46.5.SCARILE MOBILE Scrile mobile trebuie fabricate din oel cu coninut sczut de carbon i galvanizate dup fabricaie. Grinzile longitudinale trebuie s aibe o sectiune plat cu nu mai puin de 65 mm x 13 mm la o distan de 380 mm i trebuie s fie cu flane i gurite pentru a fi fixate de perete la ambele capete. Grinzile longitudinale trebuie s fie curbate la partea superiora unde ele nu trebuie s aibe o raza mai mic de 60mm. Scrile mobile cu o lungime de peste 3 m trebuie prevzute cu supori intermediari dispui la o distana de cel mult 2,5 m. Braele trebuie s aibe un diametru de 25 mm, o lungime de 300 mm, trebuie prevzute cu praguri la fiecare capt i fixate prin nituire. Distana dintre perete i brae nu trebuie s fie mai mic de 225 mm. Toate scrile mobile trebuie prevazute cu un corp de siguran, care trebuie construit din 3 supori verticali rezemai de inele metalice plate, cu diametru de 750 mm. Inelele metalice trebuie aezate la o distan de 700 mm fa de primul inel i la 2400 mm fa de nivelul platformei. Unde ridictura depete 6000 mm se prevede o bar intermediar. 46.6.CAPACE SI RAME PENTRU CAMINE Capacele i ramele pentru camine trebuie s fie din font, etane, neoscilante. Ele trebuie s fie de tip ncorporate integral, detaabile, cu balama prevzute cu grinzi intermediare pentru a oferi deschiderea necesar. Se vor prevedea dispozitive de etanare intre capac i ram pentru a preveni infiltrarea nisipului. Toate capacele, ramele i toate lucrrile metalice de sprijin vor fi proiectate pentru ncrcare conform cu STAS 2308-81. Toate lucrrile metalice de sprijinire trebuie galvanizate conform cu SR EN ISO 1460.
2 A1 - 1 - 184
47. TUBULATURA
47.1.GENERALITATI Domeniul sistemului de tubulatur, la care aceast specificaie urmeaz s fie adresat, va fi indicat n digramele de proces i instrumentaie i n desene. Oricum, tubulatura care este furnizat ca parte la un echipament standardizat trebuie s fie n conformitate cu standardele fabricantului echipamentului pentru condiii de proiectare. Proiectarea, construirea, inspecia i testarea tubulaturii trebuie realizate n conformitate cu standardele romneti aplicabile. 47.2.CERINTE GENERALE DE INSTALARE Conductele care pot nghea vor fi izolate sau nclzite sau izolate cu materiale izolante omologate sau avnd agrement tehnic. Suprafaa exterioar ce urmeaz a fi izolat trebuie mbrcat cu o foaie de coroziune metalic independent, culoarea final facndu-se la alegerea clientului. Vanele trebuie instalate astfel nct roata de manevr s nu fie situat la o inlime mai mare de 1,8 mm fa de nivelul planeului. Vanele frecvent acionate, montate la o nlime mai mare de 1,8 m fa de planeu vor fi dotate cu tije de acionare sau alte dispozitive de acionare pentru a facilita accesul uor al operatorului.. Vanele i instalaiile vor fi amplasate direct lng sau aproape de ajutaje cu excepia materialelor care s mpiedice funcionarea corect a vanelor. Pentru pompele verticale, vana de control va fi amplasat pe o linie vertical oricnd practic. Aspiraia i refularea pompelor vor fi golite prin canalele de scurgere, localizate n cel mai jos punct din carcasa pompei pe ct posibil. Etanarea sistemului de ulei i a evilor de ap pentru rcire se va face conform cu recomandrile fabricantului pompei. La terminarea construciei, toat tubulatura va fi testat hidraulic la o presiune de 1,5 ori mai mare dect presiunea maxim de lucru. Presiunea de ncercare se va menine 2 ore n prezena Inginerului i orice crptur va fi rectificat pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare acestor teste: ap, pompe, flae oarbe, instrumente de msur, etc. 47.3.TUBULATURA DIN BETON Tuburile din beton, fitingurile i accesoriile trebuie s corespund cu SR ISO 7039:81, STAS 816:71 sau echivalent. Garniturile de etanare pentru canalizare vor fi din cauciuc conform STAS 6907. Tuburile sunt produse din beton armat vibrovacuumat. 47.4.TUBULATURA DIN OTEL Conductele din oel trebuie s corespund cu SR EN 1123 Tuburi de oel pentru ap i canalizare. mbinrile exterioare vor fi cu flane PN10 (sau mai mare dac este mecesar). Garniturile de etanare pentru canalizare vor fi din cauciuc perbunan. Protecia extern va cuprinde un strat de zinc i un strat superior de vopsea neagr bituminoas. Protecia intern va curpinde o cptual cu mortar de ciment de 6 mm grosime pentru conducte avnd diametrul cuprins ntre Dn 100mm Dn 250mm, i de 8 mm grosime pentru conductele avnd diametrele cuprinse ntre Dn 300 mm Dn 500 mm. 47.5.TUBULATURA TERMOPLASTICA
2 A1 - 1 - 185
Urmtoarele materiale care vor fi folosite pentru tubulatura termoplastic care corespund STAS, SR, SR EN, SR ISO, sunt: - PVC (policlorur de vinil); - NBV (nitril acrilic butadien vinil benzen); - PP (polipropilen); - PE (polietilen); - PAFSIN (poliester armat cu fibre de sticl). Conductele din plastic nu vor fi ntrebuinate n servicii unde sunt expuse direct la lumina soarelui. mbinrile evilor din PVC pot fi sudate, cu flane sau cu dispozitive de etanare tip cauciuc prin mpingere. Dispozitivele de etanare pentru flanele din PVC vor avea un strat de cauciuc avnd o grosime de 3 mm. Cnd se conecteaz flanele din PVC cu flane de matal avnd proeminene, proeminena de metal se va nltura. Supori, ancorajele, punctele de fixare, aezarea conductelor i prelucrarea conductelor trebuie s fie conforme cu materialele i echipamentele recomandate de fabricantul conductelor.
2 A1 - 1 - 186
48. VANE SI STAVILARE
Generaliti Lucrrile i materialele se vor supune urmtoarelor standarde: - SR EN 12334 Vane industriale vane de control din font - SR EN 1171 Vane industriale vane de font - EN 1984 Vane industriale vane din oel - Alte standarde romanesti relevante Stvilarele, vanele i mecanismele de acionare trebuie proiectate i fabricate s garanteze funcionarea satisfctoare unde sigurana n funcionare i inspecia sigur i ntreinerea sunt consideraii primare, stvilarele i vanele, altele dect acelea care funcioneaz cu cheie de manevra tip T vor avea tij de ridicare, exceptnd situaiile unde se specific altceva. Toate vanele i stvilarele mai mari de Dn 150 mm vor fi fixate cu buloane. Toate feele trebuie s fie n ntregime rezemate. Stvilarele trebuie montate cu axul vertical. Toate vanele i stvilarele vor fi testate la compresie n conformitate cu standardele n vigoare sau evaluarea presiunii cu care ele au fost fabricate. Toate vanele i stvilarele vor fi capabile s reziste testului de presiune similar testului pentru conductele pe care ele funcioneaz (150% fa de presiunea maxim de lucru). Vanele i stvilarele vor fi cu grij selectate pentru atribuii pentru a fi executate, acordnd o atenie deosebit lichidului pe care-l transport, condiiilor climaterice i presiunilor i temperaturilor de funcionare, i vor fi protejate corespunztor n interior mpotriva coroziunii. Toate vanele mai mari de Dn 50mm vor fi construite cu flane conform SR ISO 7005. Unde elementele de acionare electrice sunt fixate pe vane i stvilare, ele trebuie asamblate n prealabil i testate n halele fabricantului cu toate ntreruptoarele i dispozitivele stabilite prin proiect, nainte de furnizarea pe antier. Garnitura de etanare trebuie s fie corespunztoare pentru utilizarea n condiiile trii unde se folosete si a mediului de lucru. In general vor fi utilizate vane cutit. Alte tipuri de vane se folosesc cnd sunt cerute sau specificate. Flanele trebuie s fie acoperite cu o compoziie corespunztoare protectoare pentru a mpiedica corodarea lor. Vanele sertar vor avea capacul superior demontabil si vor avea posibilitatea de schimbare a sertarului fara a demonta corpul vanei din instalatie. 48.1.ACTIONAREA VANELOR Fiecare van va fi prevzut cu mecanism de acionare care s permit i acionarea manual, de rezerv. Poziia roii de manevr i operarea angrenajului trebuie aranjat cu grij pentru a permite operarea uoar de la nivelul platformei sau de pe platforma alturat. 48.2.STAVILARE Toate stvilarele vor fi plate n spate i trebuie nchise prin rotirea n sensul acelor de ceasornic a roii de manevr i va avea indicaie clar privind deschiderea i nchiderea prin mnuirea roii de
2 A1 - 1 - 187
manevr sau a mnerului. Sistemul de funcionare prin tije trebuie s fie corespunztor s poat fixa elementele cu acionare cu comand electric de celelalte elemente. Echipamentul unde direcia debitului este important va avea indicat clar direcia n partea de jos a corpului echipamentului. O etichet permanent din metal va fixat pe fiecare roat de manevr i stvilar. Aceasta va indica clar funcionalitatea i numrul de referin, detalii ce vor fi agreate de ctre Inginer. Vor fi furnizate accesoriile corespunztoare care s permit ca roata de manevr a fiecrui stvilar s fie blocat n orice poziie. Stvilarele de font i stvilarele de font cu garnituri de cauciuc se vor construi i instala astfel nct s fie capabile s reziste impactului produs de corpurile plutitoare din apa uzat. Masele plastice vor fi folosite doar pentru sitele apelor uzate. Stvilarele din font vor fi capabile s susin presiuni difereniale de 6 m coloan de ap, cu o pierdere maxim evaluat la 30 l/h pe ml de perimetru etansat. Ramele i porile vor fi din font, cu fee etanate. Axele i accesoriile de fixare, buloanele, diblurile i aibele trebuie s fie din oel inoxidabil, cu exceptnd acele suprafee sigilate unde vor fi din materiale neferoase. Cama de funcionare trebuie s fie din bronz sau alte materiale neferoase aprobate. Construcia i instalarea se va face astfel nct s se mpiedice coroziunea electrochimic. Stvilarele din font cu garnituri de cauciuc vor fi capabile s susin presiuni difereniale de 4 m coloan de ap n plus, cu o scurgere maxim evaluat la 20 l/h per m de perimetru nchis. Ramele i porile vor fi din font, cu etanri de plastic i/sau cauciuc butadien-nitrilic. Axele i accesoriile de fixare, buloanele, diblurile i aibele trebuie s fie din oel inoxidabil. Construcia i instalarea se va face astfel nct s se mpiedice coroziunea electrochimic. Stvilarele poart din plastic vor fi capabile s susin presiuni difereniale de 3 m coloan de ap n plus, cu o scurgere maxim evaluat la 20 l/h pe m de perimetru etansat. Ramele vor fi din oel cu coninut mic de carbon i porile din oel cu coninut mic de carbon i plastic. Axele i accesoriile de fixare, buloanele, diblurile i aibele trebuie s fie din oel inoxidabil. Cama de funcionare trebuie s fie din bronz sau alte materiale neferoase aprobate. Construcia i instalarea se va face astfel nct s se mpiedice coroziunea electrochimic. 48.3.VANELE SERTAR (DACA E CAZUL) Elementele constructive (corp, flane de legtur, teste etc.) ale vanelor sertar se vor conforma standardelor: SR EN 1171:2003, SR EN 1984:2002, SR ISO 5996:2000, SR ISO 6002:2000, STAS 9526-80 sau alte standarde relevante care corespund cel mai bine destinatiei vanei. Corpul i capacul vor fi din font ductil, si vor fi acoperite la interior si exterior cu pulberi epoxidice in grosime de 250 microni Sistemul de etansare va fi cu suport elastic, sertarul vanei va fi din font ductil i va fi incapsulat interior si exterior n cauciuc de tip EPDM cu o grosime de minim 4 mm in zona de etansare. Piulia sertarului pan va fi fix, integrat n corpul sertarului pan i va fi confecionat din alam naval. Axul vanei va fi neascendent, confecionat din oel inoxidabil roluit la rece. Sistemul de etanare de pe tij va fi de tipul fr ntreinerei va cuprinde: 1. o garnitur hidraulic din cauciuc EPDM (tip manet) 2. cel puin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care s nu permit contactul metal-metal dintre tij i capac. 3. un inel raclor rezistent la radiaii ultraviolete care va preveni ptrunderea murdriei dinspre exterior.
2 A1 - 1 - 188
Acoperirea cu pulberi epoxidice la interior i exterior va aprobat i monitorizat GSK (Asociaia pentru Protectia mpotriva Coroziunii) i va fi n concordan cu DIN 30677-2. 48.4.VANE CUTIT PENTRU CANALIZARE Vanele cuit se vor ntrebuina pentru nmoluri. Axul va fi n ridicare i captul axului i toate prile mobile, altele dect poarta, vor fi n exteriorul corpului vanei. Tija de acionare i sertarul vor fin din oel inoxidabil. 48.5.AXELE DE ACTIONARE Axele vor fi furnizate monobloc. Unde secionarea axului este inevitabil, axul trebuie s aibe un numr nimim de reazeme cu o lungime maxim a unui ax nesprijit de 2 m. Legturile expuse care sunt destinate pentru a fi imersate trebuie s fie protejate sau proiectate pentru a opri reziduurile colecionate de ele. Legturile vor fi din oel inoxidabil i vor admite tolerane de reglare adecvate pentru a permite aliniamentul axelor. Piuliele axului, manoanele i braele de ghidare vor fi amplasate sigur, cu un acces simplu i sigur n punctele de lubrifiere. Lubrifiantul va necesita mprosptarea/nlocuirea la intervale mai mici de 6 luni. 48.6. INDICATORUL DE POZITIE Axele mobile ale stvilarelor i vanelor trebuie acoperit cu o carcas de plastic transparent gradat deasupra axului. Plasticul va fi rezistent la decolorare sau opacitate cauzate de lumina ultraviolet. Axele fixe ale stvilarelor i vanelor (unde se permite) vor avea un indicator integral integrat cu suportul.
2 A1 - 1 - 189
49. PROTECTIA LA INGHET
Toate conductele, instalatiile si componentele aferente instalatiilor sensibile la nghe vor fi nclzite, izolate termic i izolate pentru protecia la inghet. Izolatia se va realiza conform temperaturilor minime ale zonei climatice de montaj. Unde s-a dovedit prin calcul pentru satisfacerea Inginerului, nclzirea poate fi omis pentru sistemul de protecie mpotriva gerului.
2 A1 - 1 - 190
50. FORMATUL MANUALULUI DE INTRETINERE SI OPERARE
Antreprenorul trebuie sa furnizeze manuale de intretinere si operare pentru toate utilajele din amplasamente instalate in timpul lucrarilor. Introducerea va include o descriere generala a fiecarei lucrarii si operari ale sale. Instructiunile vor fi clar scrise in limba romana si va fi potrivita pentru fiecare categorie de personal care are nevoie de ele pentru a le folosi. Manualele vor fi baza pentru pregatirea Personalului Inginerului, deci se va acorda importan terminarii si claritatii prezentarii. In particular, informatia furnizata de catre Sub-Antreprenori si producatori, va fi inclusa in manualul comprehensiv. Subiectii descriptivi, desene si lista pieselor de schimb trebuie completata. Antreprenorul trebuie sa inainteze pentru aprobare, duplicate ale copiilor Draft ale manualelor de intretinere si operare. 50.1. RESPONSABILITATI SI DEFINITII Toi Antreprenorii se vor asigura ca toate seciunile adecvate listate n acest document sunt incluse n toate cazurile. Antreprenorul va fi responsabil pentru producerea i revizia acestui document ntru satisfacerea Inginerului. 50.2. NOTE GENERALE IN FORMATUL MANUALELOR
50.2.1. Prezentare
Toate manualele vor fi furnizate pe hrtie standard A4 i legate n inele de legtur i coperi rezistente astfel nct paginile s poat fi uor luate i nlocuite la revizie. Imprimarea va fi Portret (textul va fi imprimat paralel cu latura scurt), diagramele, tabelele i hrile vor fi Vedere (textul va fi imprimat paralel cu latura lung). Legturile de carte vor fi de o mrime potrivit pentru a preveni blocarea sau ruperea paginilor cnd sunt ntoarse.
50.2.2. Identificarea
Fiecare volum legat va avea pe cotor o identificare ce definete urmtoarele: i. Numele i adresa lucrrilor ii. Manual Tehnic iii. Numrul volumului 1, 2, 3 i dac sunt necesare mai multe cri pentru un volum, numrul volumului va fi urmat de Cartea 1, i apoi Cartea 2, etc cte sunt necesare iv. O descriere scurt despre ce conine cartea, de ex.: Instrucii de Operare, ntreinere, sau Liste de Obiecte, etc. Aceast informaie va fi de-a latul cotorului dac este practic, sau de-a lungul cotorului n aa fel nct s fie uor de citit atunci cnd manualul este aezat pe partea plat cu coperta de fa la partea superioar.
50.2.3. Redactarea
Manualul va fi salvat ca fiier Microsoft Word. Versiunea de software folosit pentru creearea acestor fiiere va fi corespunztoare (de ex.: Word97-2003 sau mai nou). Dup ce schia final a fost aprobat, o copie a manualului va fi trecut pe CD i va fi naintat mpreun cu manualul complet.
2 A1 - 1 - 191
50.2.4. Formatul
Acolo unde diagramele sunt folosite pentru a ajuta descrieri sau explicaii, ele vor aprea pe pagina opus textului asociat astfel nct s fie vizibile mpreun atunci cnd sunt amndou deschise.
50.2.5. Dimensiunea caracterelor
Nu vor fi folosite tipare de liter mai mic de 11 puncte. Paginile de copert vor fi scrise cu majuscule (20 puncte), paginile de nceput ale prilor vor fi scrise cu 16 puncte, titlurile principale cu 12 puncte text italic i aldine i titlurile sub-seciilor vor fi de 12 puncte i aldine. Tiparul aldine italic i subliniat va fi folosit pentru accentuarea cuvintelor unde este necesar sau a fost agreat cu Inginerul.
50.2.6. Culori
Culorile pot fi folosite pentru mbuntirea claritii; oricum, documentul va fi complet lizibil i capabil de a fi neles fr zone de nelegere greite ca n cazul reproduceriilor alb i negru(monocrom).
50.2.7. Publicitate
Nu vor fi materiale de publicitate n manual. Orice mrci nregistrate folosite pentru identificarea prilor din instalaii vor trebui s aib o explicaie asupra echipamentului, de ex.: (Buran) aspirator de praf, (Flofilter) unitate de filtrare prin nisip i flotaie cu aer dizolvat.
50.2.8. Continut
Manualul este o parte important a staiei i coninutul su trebuie s instruiasc limpede, s atenioneze i s conduc utilizatorul n operarea i ntreinerea staiei i a echipamentelor furnizate. Trebuie amintit faptul c acest document va fi materialul de referin esenial pentru orice Program de Instruire a Personalului Operator. Nu vor fi zone de ambiguitate care pot conduce la interpretri greite sau confuzii. Va fi simplu de neles cu explicaii unde este necesar la procesele tehnice i echipamente, nsoite de diagrame corespunztoare.
50.2.9. Prescurtari/vocabular
Toate prescurtrile trebuie s fie explicate. Dac o prescurtare apare izolat, va fi imediat explicat, de ex.: Van reductoare de presiune (PRV). Dac se ntmpl de mai multe ori, explicaia abrevierii trebuie dat cu prima ocazie n fiecare seciune i va fi listat n ambele, vocabularul de termini i cuprinsul general. Vocabularul va include toate frazele, expresiile, termenii i formulele chimice folosite n textul manualului.
50.2.10. Aplicabilitatea/exactitatea/testarea
nainte de publicarea final, manualul va fi testat de utilizatorul actual sau de un utilizator tipic independent (sau un grup de utilizatori independeni reprezentnd diferite nivele ale echipei operaionale i administrative) pentru asigurarea c acesta poate fi uor folosit i corect interpretat, i astfel staia i echipamentul este operat i ntreinut n mod correct, n concordan cu instruciunile furnizorilor. Acolo unde o pies de echipament este instalat pentru a forma o parte din procesul tehnologic, se va asigura c tot ceea ce este enunat este practic, astfel nct doar o copie direct a instruciunilor constructorului poate fi nerelevant. Testarea trebuie s fie aranjat n legtur cu Inginerul. Testul trebuie s fie confirmat de ctre Inginer pentru a izbutit nainte de acceptare.
50.2.11. Alte informatii
2 A1 - 1 - 192
Adiional instruciunilor date n acest document, furnizorii vor trebui s fie familiarizai cu ultimile publicaii ISO relative la Manualele Tehnice pentru ambele aspecte, coninut i prezentare. Orice manual nou trebuie s fie conform cu ultimile standarde ISO relevante oriunde aplicabile.
50.2.12. Documentatia constructorului
Documentaia Constructorului poate fi inclus n textul principal. Oricum, manualul va fi prezentat pentru echipamente particulare aflate n uz i nu ca exemple, liste de echipamente similare sau tabele pentru modele cu diferite dimensiuni. Unde manualul va include informaii despre o clas de echipamente, constructorul va identifica clar textul relevant pentru echipamentul furnizat n cadrul contractului.
50.2.13. Acceptabilitatea
Un Manual Tehnic acceptabil va oferi utilizatorilor informaia de care au nevoie i ntr-o form pe care ei o neleg.
50.2.14. Amendamente
Toate amendamentele aduse Manualului vor fi aprobate de ctre Inginer i vor fi trecute n fiele de modificri, astfel nct s ofere utilizatorilor o indicaie imediat asupra ediie documentului i a strii revizie paginilor.
2 A1 - 1 - 193
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, Capit tol A5, , Sectiu unea 1 PREA AMBUL L LA LISTELE GEN NERAL LE
2 2011
CUPRINS:
1.
PREAMBULLALISTEGENERALE...................................................................................................................196
2 A1 - 1 - 195
PREAMBUL LA LISTE GENERALE
INSTRUCTIUNI GENERALE
Ofertantului i se solicita sa completeze toate fisele tehnice atasate. Aceste fise tehnice completate si semnate de catre ofertant vor deveni parte din contractul de lucrari. Antreprenorul va specifica detaliile Echipamentului Mecanic oferit inclus codul utilajului propus, dupa cum este solicitat in fisele urmatoare. In cazul in care o fisa tehnica este proiectata pentru utilizare repetata pentru unitati similare (ex., vane), Antreprenorul va face atatea copii cate sunt necesare conform proiectului sau, fiecare fisa tehnica primind denumirea A, B, C, si va completa numarul paginilor in partea de jos a acestora. Antreprenorul va stabili aceste tabele pentru toate echipamentele considerate necesare pentru Lucrarile cuprinse in acest Contract. Adjudecarea contractului nu include si acceptarea de catre Autoritatea Contractanta a detaliilor specificate. Antreprenorul este obligat sa garanteze ca echipamentul care va fi instalat indeplineste standardele de calitate, asa cum sunt stipulate acestea in Specificatiile tehnice. Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite, Autoritatea Contractanta isi rezerva dreptul sa decida cu privire la firma echipamentelor ce vor fi instalate fara a fi afectat pretul oferit. Trebuie mentionati producatorii si tipurile de dispozitive. Daca acestea nu sunt specificate in totalitate, Autoritatea Contractanta isi rezerva dreptul sa decida cu privire la firma echipamentelor ce vor fi instalate, fara a fi afectat pretul oferit. In cazul in care oferta include si alte dispozitive ce nu sunt enumerate, nici specificate in Documentele de Licitatie, Antreprenorul va mentiona caracteristicele principale intr-o noua fisa tehnica. Impreuna cu oferta, Antreprenorul va depune proiectul preliminar insotit de toate informatiile, diagramele, listele si planurile necesare pentru verificarea tuturor componentelor, cantitatilor si dimensiunilor.
2 A1 - 1 - 196
UN NIUNEA EUROPEANA
GUV VERNUL ROM NIEI
CL3 - MODE ERNIZA AREA R RETEL LEI DE CANA ALIZAR RE IN MUNIC CIPIUL L IASI (C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE) DO OCUME ENTAIE DE ATRIB BUIRE Volu umul 2, Capit tol A5, , Sectiu unea 2 RI PREA AMBUL L LA LISTELE E DE PRETU P
2 2011
CUPRINS SECTIUNE 2
1.
PREAMBULLALISTEDEPRETURI.................................................................................................................199 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. ASPECTEGENERALE.........................................................................................................................................199 ORGANIZAREDESANTIER.................................................................................................................................200 PROIECTARESIINGINERIE.................................................................................................................................200 LUCRARICONSTRUCTII.....................................................................................................................................201 LUCRARIDEINSTALATIIHIDRAULICESILUCRARIMECANICE ........................................................................................ 201 LUCRARIDETERASAMENTE............................................................................................................................... 202 PRETULTRANSPORTULUI..................................................................................................................................202 LUCRARIDEAMENAJARETEREN......................................................................................................................... 202
2 A1 - 1 - 198
PREAMBUL LA LISTE DE PRETURI
ASPECTE GENERALE Pentru detalii privind descrierea, performanta, calitatea si rezistenta materialelor precum si privind abilitatile profesionale, conditiile, obligatiile si responsabilitatile generale care vor fi indeplinite in executarea Contractului se va face referire la Conditiile speciale si generale de contract, la Specificatiile Tehnice, la Plansele desenate, si orice alte informatii incluse in prezenta Documentatie de Atribuire. Costul lucrarii asa cum este descrisa in Specificatiile Tehnice respectand toate conditiile, obligatiile si responsabilitatile descrise in Conditiile speciale si generale de contract va fi determinat considerind inclusiv cheltuielile pentru: Garantii si asigurari cerute prin prezenta documentatie precum si conform legislatiei nationale in vigoare, Instruirea personalului Autoritatii Contractante pentru operare, Prepararea si multiplicarea manualelor de intretinere si operare, Operatii de Testare si Probe, Realizarea si multiplicarea planurilor post executie Asistenta Operationala 1 an Cheltuielile indirecte si profit Toate taxele straine si romanesti, incluzand toate taxele percepute de Primarie, sau taxele speciale pentru spatiile folosite, taxele de import, liceente, autorizatii ce au legatura cu executarea si intretinerea Lucrarilor. In cazul in care exista componente in Liste de Preturi pentru care Antreprenorul nu a introdus o valoare, se va considera ca acel pret are valoarea zero. In afara cazului in care exista o afirmatie contrara explicita inclusa in cele ce urmeaza sau in Liste de Preturi, componentele specificate in Liste de Preturi reprezinta Sume Forfetare (LS) incluzand absolut toate activitatile care trebuie intreprinse de Antreprenor pentru a-si indeplini obligatiile in cadrul Contractului. Nu se accepta alte plati fata de cele incluse in Listele de Preturi. Lucrarile finalizate vor fi masurate si platite conform Contractului. Situatiile de Lucrari pentru platile interimare, la care se face referire in Clauza 14 a Conditiilor Contractului vor reflecta procentual, dupa un algoritm dinainte agreat intre Inginer si Antreprenor, valorile lucrarilor real executate pe santier. Se va agrea procentul de terasamente, betoane, si alte lucrari cuprinse in valoarea pentru lucrari de constructii civile, procentul de echipamente, conducte si montaj pentru lucrarile mecanice, procentul de echipamente, cabluri si montaj pentru lucrarile electrice sau de automatizare si control. Preturile unitare indicate in Lista de preturi respectiva vor fi aplicate numai in cazurile in care Autoritatea Contractanta respectiv Inginer solicita sau aproba lucrari aditionale care nu au fost incluse in lucrarile descrise in prezenta documentatie. Antreprenorul va lua in considerare in programul de constructie de: - Toate sarbatorile recunoscute, festivaluri, religii si alte obiceiuri. - Conditiile de vreme normala. Lucrarile din Lista de cantitati care au specificate cantitati si preturi unitare se vor masura si plata se va face conform cantitatilor de lucrari efectiv executate.
2 A1 - 1 - 199
ORGANIZARE DE SANTIER Costul pentru organizarea de santier nu va depasi 1% din costul pentru totalul lucrarilor. Aceasta va include, dar nu se va limita la: - Birouri, atelierul, laboratorul, spatii pentru muncitori, grupuri sociale, grupuri sanitare etc, cu respectarea legislatiei nationale in vigoare - Intreg echipament si utlilaj de constructii, - Accesoriile si personalul necesar pentru mobilizarea santierului - Spatii de depozitare materiale si echipamente - Asigurarea securitatii santierului Stabilirea si intretinerea drumurilor provizorii - Toate lucrarile necesare conform Specificatiilor Tehnice si a legislatiei in vigoare inclusiv curatarea completa a santierului la terminarea lucrarilor - Toate lucrarile necesare conform Specificatiilor Tehnice si a legislatiei in vigoare pentru a asigura continuitatea serviciilor pe timpul executarii lucrarilor si a masurilor necesare pentru protectia muncii - Alte cheltuieli conexe organizarii de santier inclusiv intretinerea biroului Antreprenorului, - Plata pentru organizarea de santier se va face dupa cum urmeaza: - 70 % din pretul organizarii de santier al Antreprenorului va fi platit dupa finalizarea activitatilor prevazute in paragrafele mentionate mai sus, dupa aprobarea Inginerului, pe baza de situatii de lucrari. - 30 % din pretul organizarii de santier al Antreprenorului va fi platit dupa finalizarea demobilizarii si readucerea terenului la starea prevazuta prin proiect pe baza de situatii de lucrari si dupa aprobarea data de Inginer. PROIECTARE SI INGINERIE Vor include toate costurile pentru: - Intocmirea proiectelor conform Specificatiilor Tehnice si a legislatie in vigoare inclusiv toate reviziile si corectiile necesare pana la acceptarea finala de catre Inginer - Editarea si multiplicarea conform prevederilor Specificatiilor Tehnice, - Totalitatea studiilor topografice, geologice si de orice alta natura considerate necesare de catre Antreprenor pentru intocmirea proiectelor de executie, a cererilor pentru avize si acorduri, - Asistenta Tehnica din partea Proiectantului pe durata desfasurarii Lucrarilor. Costul va acoperi de asemenea orice activitate aferenta cum ar fi colectarea de date, prospectarile, sondajele de proba sau alte activitati de acest gen. Activitatile de Proiectare a Lucrarilor Permanente vor fi platite ca sume forfetare conform urmatoarei scheme: - 15 % din suma va fi platita dupa aprobarea de catre Inginer proiectului tehnologic - 70 % din suma va fi platita dupa aprobarea de catre Inginer a tuturor proiectelor de executie necesare conform Specificatiilor. - 15 % din suma va fi platita dupa finalizarea tuturor lucrarilor de constructii si emiterea Certificatului de Receptie la Terminare.
2 A1 - 1 - 200
LUCRARI CONSTRUCTII Lucrarile de constructii civile, acopera toate lucrarile pentru Caminele de vizitare sau orice alte lucrari civile necesare pentru executarea lucrarilor de retele de canalizare din cadrul Listei in conformitate cu Specificatiile Tehnice Particulare si Generale, cu proiectele de executie ale Antreprenorului aprobate si de asemenea conform cerintelor Inginerului. Pretul include dar nu este limitat la: - Toate Lucrarile de terasament necesare (conform pct. 4.3.6.); - Toate lucrarile necesare de betonare si beton armat (in cazul caminelor de canalizare, camerei de impreunare, deversoare, caseta etc); - Toate lucrarile necesare de impermeabilizare si protectie (in cazul caminelor de canalizare, camerei de impreunare, deversoare, caseta etc); - Toate lucrarile necesare legate de finisaj (in cazul caminelor de canalizare, camerei de impreunare, deversoare, caseta etc); - Aprovizionarea si instalarea conductelor necesare in conformitate cu punctul 9 de mai jos; - Toate aprovizionarile necesare inclusiv transport pina la locul de punere in opera; - Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor. Eventualele lucrari necesare in perioada de notificare a defectelor sunt incluse in pretul ofertei de baza. Lucrarile pentru Constructii vor fi platite ca sume forfetare. LUCRARI DE INSTALATII HIDRAULICE SI LUCRARI MECANICE Sunt acoperite toate lucrarile mecanice necesare pentru executarea lucrarilor din cadrul Listei in conformitate cu Specificatiile Tehnice Particulare si Generale, cu proiectele de executie ale Antreprenorului aprobate si de asemenea conform cerintelor Inginerului. Pretul include, dar nu este limitat la: Achizitie, transport si montaj conducte (canalizare), fitinguri - pretul cuprinde procurarea la amplasament, pozarea indiferent de adancime, imbinarea conductelor. De asemenea sunt incluse piesele speciale de imbinare, coturile, piesele de racordare cu flanse, reductiile, (daca este cazul); Achizitie, transport si montaj dotari camine (canalizare): vane, flanse, capace, piese de trecere, confectii metalice scari de acces, si toate accessoriile necesare; - Achizitionarea si instalarea tuturor dispozitivelor de fixare si furniturilor necesare; Lucrari de protectie, sustinere, deviere temporara sau definitiva a oricaror retele de utilitati; Probe de presiune conform normelor in vigoare; Toate lucrarile necesare pentru traversarea cu conductele de gaz, canalizare sau conductele de distributie a apei, cabluri electrice, cabluri optice, linii telefonice si conducte termice; Alte lucrari nespecificate mai sus dar considerate necesare de ofertant pentru realizarea lucrarii; - Testare in uzina Livrare; - Testare in orice faza; - Punere in functiune; - Orice remedieri in timpul Perioadei de Notificare a Defectelor; - Toata mana de lucru calificata si necalificata. Orice alte activitati necesare pentru executarea lucrarilor. Costurile pentru furnizarea conductelor mentionate mai sus, pentru excavare si instalarea conductelor, pentru testarea, umplerea finala (compactarea) a conductelor, lucrarile de drumuri sau orice alte lucrari, sunt considerate a fi incluse in costurile pentru lucrari de constructii ale componentelor din cadrul Listei de Preturi care au legatura cu respectivele conducte.
2 A1 - 1 - 201
Lucrarile Mecanice vor fi platite ca sume forfetare. LUCRARI DE TERASAMENTE Lucrarile de Terasamente la care se face referire in acest Preambul la Lista de Preturi, sau in Lista de Preturi vor acoperi, dar nu se vor limita la: - Toate lucrarile necesare de excavatii, pana la adancimea necesara, indiferent care este aceasta, in orice gen de sol, in prezenta apei subterane sau nu, care includ: - Desfacere carosabil si/sau strat vegetal; inclusiv trasarea lucrarii, eventuala amenajare a unei benzi de circulatie pentru utilaje, plantarea si conservarea bornelor si a altor repere topografice, masurile necesare pentru accesul pietonal al riveranilor, transportul materialului, semnalizare, parapeti, podete, etc conform cerintelor normelor in vigoare; Desfacere trotuare si borduri aferente, desfacere pavaje din piatra acoperite sau nu cu asfalt, pavaje din dale de beton monolit acoperite sau nu cu asfalt; Sapatura mecanizata; Epuismente necesare ptr realizarea lucrarilor; Sapatura manuala inclusiv nivelare cu lopata; Sprijiniri transee inclusiv materiale, transport, montare, demontare unde este necesar sau impus de standarde, specificatii, reguli de protectia munci, etc.; Pat de nisip minim 10 cm conform specificatiei, inclusiv transport, incarcare si descarcare; - Eliminarea materialului excavat in exces. - Imbunatatirea rezistentei solului pentru a sustine fundatia, daca este necesar, inclusiv furnizarea de material aprobat. - Lucrari de compactare, dupa cum sunt necesare sau specificate - Umplerea finala inclusiv furnizarea de material de umplere adecvat in cazul in care este necesar. - Readucerea la conditiile intiale a terenului . Toate aceste lucrari vor fi efectuate conform Proiectului de executie aprobat al Antreprenorului si/sau asa cum este solicitat de catre Inginer. Lucrarile de Terasamente vor fi incluse in pretul aferent Lucrarilor de constructii civile pentru componenta la care se refera. Epuismentul apei subterane sau orice alt tip de lucrare necesara in timpul evacuarii apei din obiecte, nu vor fi masurate separat. Orice costuri aditionale care pot aparea prin aplicarea clauzei mentionate anterior vor fi considerate incluse in pretul ofertat. PRETUL TRANSPORTULUI Pretul transportului inclus in oricare punct din Listele de preturi il va include si pe cel al tuturor fortei de munca si echipamentelor necesare pentru despachetare, incarcare, transport, depozitare si multiplelor prelucrari manuale a tuturor articolelor ce vor fi transportate. LUCRARI DE AMENAJARE TEREN Toate aceste lucrari vor fi efectuate conform Proiectului de executie aprobat al Antreprenorului si/sau asa cum este solicitat de catre Inginer. Peisagistica Se vor include toate costurile pentru nivelare teren, inierbari, conform Proiectul de Executie aprobat.
2 A1 - 1 - 202
2 A1 - 1 - 203

Specificatii Tehnice CANALIZARE IASI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Specificatii Tehnice CANALIZARE IASI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN NIUNEA EUROPEANA

GUV VERNUL ROM NIEI

INSTRUM MENTE STRUCTU URALE 2007-2013

ATOR: S.C C. APAVITAL S.A. . Iai ANGAJA

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul APA

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

Vor fi incluse, de asemenea, urmatoarele masuri fr a se limita la:

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

2. ORGANIZAREA DE SANTIER, ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI SI ALTE SERVICII

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

3. LUCRARI DE MODERNIZARE A CANALIZARII

3.1. REABILITARE CANALIZARE

Reabilitare retea de canalizare

real 500 3450/2250 3450/2250 3450/2250 2200/1390 600/900 1100/600

Lungime (m) 3400 600 1015 1035 900 700 250

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

Tabel nr. 2 Situatie propusa

Lungime (m) 3400 600 1015 1035 900 700 250

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

Reabilitare subtraversare rau Subtraversare rau Bahlui

Subtraversare parau Ciric

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

dupa cum este definit in

Strazile si caile de acces Drumuri de acces

Strazile pana la limitele amplasamentului lucrrilor

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

Instruirea pentru personalul operatorului

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Ias si (colectoare prin ncipale)

GUV VERNUL ROM NIEI

INSTRUM MENTE STRUCTU URALE 2007-2013

ATOR: S.C C. APAVITAL S.A. . Iai ANGAJA

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

5. CERINTE PENTRU REABILITAREA FRONTURILOR DE CAPTARE

5.1. NIVELUL DE ZGOMOT

Nivelul de zgomot in perioada funtionarii obiectivelor reabilitate

Nivelul de zgomot pe perioada executiei lucrarilor

Caracteristici apa uzata

m3/h 11.664 32.400

l/s 3.240 9.000

Standarde calitative ale apei uzate

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

Functionarea sistemului de canalizare pe durata constructiei

Caminele de vizitare vor fi de: aliniament; cotitura; intersectie;

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Ias si (colectoare prin ncipale)

GUV VERNUL ROM NIEI

INSTRUMENT TE STRUCTURA ALE 2007-2013

ATOR: S.C C. APAVITAL S.A. . Iai ANGAJA

(C COLEC CTOAR RE PRINCIPA ALE)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)

CL03 Modernizarea retelei de canalizare In Municipiul Iasi (colectoare principale)