Caiet de Sarcini Canalizare

Sediu: Str. Baltagului nr. 5, bl.V81, sc. 1 ap.
18, Sector 5, Bucuresti, Cod potal 050801 CUI: RO 13556521 RC: J40 / 10889 / 2000 C.S. subscris i vrsat 102.500 LEI
Punct de lucru: Str. Cluei nr. 7, Sector 2, Bucureti, Cod potal 021351 Telefon: 0315.40.50.30 Fax: 0315.40.50.31 E-mail: romproedgroup@romproed.ro
AUTORITATEA CONTRACTANT: Consiliul local Chitila, JUDETUL ILFOV PROIECTANT: Asocierea S.C. ROMPROED S.A.& A.C.I. EUROCONSTRUCT S.R.L.
ELABORATOR DOCUMENTATIE: S.C. ROMPROED S.A

DENUMIRE CONTRACT: "Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov"
SISTEM DE CANALIZARE MENAJER SAT RUDENI VOLUM 2 CAIET DE SARCINI
CONTRACT nr. FAZA DE PROIECTARE:
24 (360)/ 2010 PT+CS+DE
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing. Laureniu POTCOAV DIRECTOR TEHNIC: DIRECTOR DE PROIECT: Ing. Mihai SANDU Ing. Alexandru SARPE
Data: MAI 2010
Exemplar Nr.6
FPT-03-01, Rev.1 Toate drepturile asupra folosirii si aplicarii prezentului document apartin ROMPROED SA
Contract nr. 24 (360)/2010 Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA CAIET DE SARCINI
BORDEROUL VOLUMELOR
VOLUMUL 1 MEMORIU TEHNIC VOLUMUL 2 CAIETE DE SARCINI VOLUMUL 3 LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI
S.C. ROMPROED S.A. FPT-03-02, Rev.1
AUTORITATEA CONTRACTANT: Consiliul local Chitila, JUDETUL ILFOV PROIECTANT: Asocierea S.C. ROMPROED S.A.& A.C.I. EUROCONSTRUCT S.R.L.
ELABORATOR DOCUMENTATIE: S.C. ROMPROED S.A

DENUMIRE CONTRACT: "Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov"
SISTEM DE CANALIZARE MENAJER SAT RUDENI VOLUM 2 CAIET DE SARCINI
Faza: PT+CS+DE
Data: Mai 2010
FOAIE DE SEMNTURI Director proiect Tehnologie Director proiect specialitate Proiectani Ing. Magdalena TOMA Ing. Gica CPN Ing. Dana BANCEU Ing. Robert STROESCU Rezisten Director proiect specialitate Proiectani Ing. Mihai NICOLESCU Ing. Anca BADRALEXE Ing. Alexandru ACHIM Ing. Alexandru SARPE
AVIZ CTE
Contract nr. 24 (360)/2010 Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov SISTEM CANALIZARE CAIET DE SARCINI
CUPRINSUL VOLUMULUI PAGINA DE TITLU BORDEROUL VOLUMELOR FOAIE DE SEMNTURI AVIZ CTE CUPRINSUL VOLUMULUI
1.1 CONSTRUCTII 1.2 ARHITECTURA 2.1 CONDUCTE 2.2 ARMATURI SI UTILAJE RETEA DE CANALIZARE 2.3 UTILAJE SI ECHIPAMENTE LA STATIA DE EPURARE 3.1 Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune 3.2 Executia instalatiilor exterioare de legare la pamant si paratrasnete 3.3 Caiet de sarcini uzinare 4.1 Materiale i echipamente condiii de calitate 4.2 Executarea instalaiilor de ventilaie 4.3 Verificri i probe 4.4 Reglarea instalaiei de ventilaie 4.5 Probarea echipamentului 4.6 Verificarea eficacitii globale a instalaiei de ventilare 4.7 Executarea vopsitoriilor
1 2 3 4 5
6 10 55 83 99 131 144 150 154 155 157 157 158 158 158
1 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA CONSTRUCTII SI ARHITECTURA ....................................... 6
2 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII HIDROMECANICE .......................................... 55
3 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII ELECTRICE .................................................. 131
4 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALATII DE VENTILATIE............................................ 154
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
1 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA CONSTRUCTII SI ARHITECTURA

1.1 CONSTRUCTII
1.1.1 LUCRARI DE TERASAMENTE
1.1.1.1 Nivelul solului Pentru scopul dat de specificaie , termenul de nivel al solului se va referi la suprafaa solului nainte de nceperea operaiilor de lucrare a pmntului , dar dup curarea amplasamentului i ndeprtarea eventualelor lucrri de construcii existente. 1.1.1.2 Extinderea excavaiilor Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila dup prerea dirigintelui de antier, pentru construirea lucrrii, cu consultarea planurilor de sptur. 1.1.1.3 Compactarea umpluturilor Umplerea cu pmnt a spaiului dintre fundaii se va realiza manual in straturi ce nu va depi 200 mm cu pmnt mrunit bine btut cu maiul mecanic. Pentru restul umpluturii , straturile nu vor depi 300mm cu ndesare cu bttor mecanic uor sau se poate introduce un buldozer , cilindru compresor sau alte echipamente de compactare , asigurndu-se realizarea gradului de compactare de 95% prevzut conform STAS 2914 - 84. Antreprenorul , daca este necesar , va uda materialul de umplere nainte si in decursul tasrii pentru a ajuta obinerea gradului specificat de tasare. 1.1.1.4 Alunecri, surpri i spturi n exces Antreprenorul va preveni alunecrile si cderile de material din prtile laterale ale excavaiilor si taluzurilor. In cazul alunecrilor sau cderilor ce apar in excavaii si unde excavaiile sunt fcute in exces fata de dimensiunile specificate,orice material necorespunztor care a intrat in excavaii trebuie nlturat in orice umplere adiionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de ctre proiectantul de specialitate. Unde se formeaz goluri prin alunecri sau cderi,sau prin excavri in exces fata de dimensiunile specificate,care dup opinia dirigintelui de antier BC3,5.
1.1.2 BETOANE , COFRAJE SI ARMATURI.
pot afecta stabilitatea solului pentru susinerea
lucrrii,sau construciile,sau serviciile adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa
1.1.2.1 Tipuri uzuale de beton Pentru lucrrile curente de beton si beton armat , uzuale de beton se difereniaz si se noteaz in funcie de:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
de mai jos
clasa betonului lucrabilitate; tipul de ciment utilizat; mrimea agregatelor.
Tipurile de beton uzuale pentru construciile cuprinse n prezentul proiect sunt artate in tabelul ____________________________________________________________________________ Clasa C8/10 C16/20 betonului conform Domeniul de aplicare Egalizri, blocuri de fundaii Beton simplu pentru pante, umpluturi (NE012-2007)
____________________________________________________________________________ De exemplu , un beton de clasa C16/20 cu clasa de tasare S2 , ( corespunztoare unei tasri de 8 2 cm ) preparat cu ciment normal si avnd agregate 0 31mm, cu raport ap ciment maxim 0,50, cu rezisten la nghe de minim 100 cicluri de nghe-dezghe , se noteaz: C16/20-clasa tasare S2-ciment II/A-S 32,5-R/0-31 / 0-31 mm-W/C=0.45-P410-G100 Daca este necesar , notaia se va completa cu tipul de aditiv impus. In cazuri speciale , prin proiect sau prin nelegere intre productor si utilizator , se pot adopta notaii simplificate. In comanda de beton ctre staie se vor nscrie tipul de beton , programul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea de structura) la care urmeaz a se folosi. 1.1.2.2 Reguli generale de betonare Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului normativ si a fisei tehnologice. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: a) Betonul vechi care va veni in contact cu betonul proaspt va fi udat cu 2-3 ore nainte si imediat nainte de turnarea betonului, iar apa rmasa in denivelri va fi nlturata. b) Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare. c) Betonul trebuie sa fie rspndit uniform in lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime si turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
d) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziia prevzuta, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor in consola. Daca totui se vor produce asemenea defectele vor fi corectate in timpul turnrii. e) Se va urmri cu atenie nglobarea in beton a armaturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului. 1.1.2.3 Reguli generale de betonare Betonarea se va face manual i mecanizat . Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajelor in urmtoarele situaii: cnd introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau a dimensiunilor seciunii respective iar vibrarea externa nu este eficienta; defectarea vibratorului sau ntreruperii curentului; cnd se prevede prin reglementrile speciale.
1.1.2.4 Decofrarea Dup ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2, astfel nct fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate , prtile laterale ale cofrajelor pot fi ndeprtate. 1.1.2.5 Cofraje Cofrajele se pot clasifica n urmtoarele categorii: Cofraje fixe, executate direct n amplasament, ceea ce presupune un consum ridicat de material lemnos i un numr mare de muncitori implicai n operaia de execuie a cofrajului Cofraje mobile Cofraje de inventar, tipizate
1.1.2.6 Armaturi Oteluri pentru armaturile utilizate n cadrul prezentului proiect sunt: otel beton rotund neted tip OB 37. otel beton cu profil periodic cu nervurile longitudinale diametral opuse si nervuri elicoidale situate la distante egale, nclinate cu 55-65 grade fata de nervurile longitudinale, tip PC52. Toate armaturile livrate pe antier vor avea certificat de calitate valabil. 1.1.2.7 Fasonarea armaturilor nainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele pete de rugina se pot ndeprta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma ( numai in zonele in care barele urmeaz a fi nndite prin sudura ).
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
Oelul beton este livrat in bare ndoite sau in colaci , astfel nct nainte de taiere si fasonare el trebuie ndeprtat cu grija , fr a I se deteriora profilul. In cazul ntinderii otelului cu troliul , alungirea maxima nu trebuie sa depeasc 2 mm / m. Barele tiate si fasonate , cat si carcasele , sunt apoi depozitate in mod corespunztor in pachete etichetate , spre a se evita confundarea lor. Pe antierele unde condiiile locale favorizeaz coroziunea armaturilor , se recomanda montarea armaturilor intr-un timp cat mai scurt. Armaturile se termina cu sau fr ciocuri. Ciocul se ndoaie la 180 in cazul armaturilor netede tip OB 37 si la 90 in cazul armaturilor cu profil periodic tip PC53. Raza interioara de ndoire este de minim 1,25 d in cazul armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic. Poriunea dreapta de la capt dup ndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.
1.1.3 LISTA NORMATIVELOR PRIVIND PROIECTARE SI EXECUTAREA LUCRARILOR
1. CR_0_2005 VANTULUI 3. CR 1-1-3-2005 5. P 100-1/2006 cldiri
Bazele proiectrii in construcii
2. NP 082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectrii si aciuni asupra construciilor. Aciunea Cod de proiectare. Evaluarea aciunii ZAPEZII asupra construciilor Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru
4. NP112-04 Fundarea direct a construciilor
6. NP-007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat Bul.constr. nr.10/1997 7. C 169-88 8. NE 008-1997 mecanice 9. C 251-94 Instruciuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepionarea lucrrilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica Bul.constr. nr.4/1994 10. NE 008-97 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice M.L.P.A.T. 60/N/11.03.9.7 11. C 28-99 12. NE 012-2007 Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton Normativ pentru producerea betonului. Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee fundaiilor construciilor civile si industriale Bul.constr. nr.5/1988
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
13. GP 036-1998 14. C 83-75 15. C 16-84
Norme tehnice privind protecia anticoroziva a bazinelor de beton armat
pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu in construcii Bul.constr. nr.1/1976 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si a
instalaiilor aferente Bul.constr. nr.6/1985 nr.7/1986 16. GP 014-97 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in construcii Bul.constr. ordin 12/1997 17. P 130-97 nr.4/1998 18. C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii si instalaiilor aferente 19. Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii Bul.constr. nr. 5-6-7-8-/1993 20. IM 007-96 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre, si eafodaje Bul.constr. nr.10/1996 Normativ privind urmrirea comportrii in timp a construciilor Bul.constr.
1.2 ARHITECTURA 1.2.1 BORDEROU CAIETE DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE ARHITECTURA
NOTA DE PREZENTARE In acest volum sunt cuprinse Conditii tehnice generale pentru executarea lucrarilor de constructii, grupate pe capitole (grupe) de lucrari specifice lucrrilor de FINISAJE pentru constructii civile. 1. Fiecare asemenea capitol este prezentat n cadrul unei specificatii care contine: Generalitati - Prezentele specificatii se vor folosi la ntocmirea caietelor de sarcini pentru lucrari de finisaje la constructii civile. Concept de baza - Specificatiile din acest volum fac trimiteri la standarde, normative si prescriptii tehnice si se citesc mpreuna cu acestea. Materiale si produse - Sunt enumerate si se descriu materialele si standardele sau normele de calitate si testare ale acestora.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
10
Executia lucrarilor - Sunt descrise principalele conditii tehnice de executie a lucrarilor de finisaj, cu referire la tehnologiile specifice pentru fiecare capitol de lucrare n parte. Teste, probe, verificari - Sunt indicate abaterile admisibile privind calitatea lucrarilor executate, de asemenea sunt indicate principalele operatiuni de verificare, facndu-se trimiteri la standardele de verificari si teste necesare asupra materialelor utilizate. 2. Codificare Sistemul de codificare adoptat pentru specificatiile standard din acest volum permite o identificare usoara si rapida a fiecarui capitol de lucrari. S-a adoptat sistemul de ordonare n scara, astfel: X. - Capitolul X.1. - Sectiunea X.1.1. - Subcapitol X.1.1.1. - Specificatia 3. In timpul executarii lucrarilor se vor respecta prevederile Planului privind protecia i sntatea muncii n construcii ntocmit de ctre Contractor pentru investiia menionat, n conformitate cu cerinele HG nr. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. Responsabilul beneficiarului privind securitatea i sntatea se va asigura c sunt respectate prevederile Planului mai sus menionat pentru lucrrile specifice din cadrul proiectului de organizare de antier. 1. 2. 3. 4. Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si Normativ P 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; C.58-96 - Siguranta la foc. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor C.56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii realizarea constructiilor,
aprobate prin Ordonanta nr. 60/97;
combustibile din lemn si textile utilizate in constructii ; aferente, elaborate de INCERC, aprobate prin Ordinul ICCPDC nr. 61/30.10.1985 si Instructiuni pentru
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
11
Verificarea Calitatii si Receptia Lucrarilor ascunse la Constructii si Instalatii aferente , aprobate cu Ordinul IGSIC nr. 28/07.02.1976 si cu modificarile aprobate cu Ordinul IGSIC nr. 20/04.04.1977; 5. C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea Calitatii Lucrarilor de Montaj al utilajelor si Instalatiilor Tehnologice pentru Obiective de Investitii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1983; 6. 7. 8. 9. 10. 11. C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind Certificarea calitatii produselor Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind Calitatea in Constructii HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea Cartii tehnice a constructiei
1.2.2 REALIZAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE, INCLUSIV MORTARE
aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984. folosite in constructii
timp si postutilizare
In acest capitol se includ specificatiile pentru zidrii din blocuri ceramice eficiente termic. 1.2.2.1 CONCEPTE DE BAZ Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale, sarcinile orizontale si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid. Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile date de finisaje, la presiunea vntului si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid. Peretii portanti si neportanti trebuie s asigure protectia termica, fonic si acustic fundatiilor pe care le nchid. 1.2.2.2 Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie. Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile n conformitate cu normativele si STASurile n vigoare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
12
1.2.2.3 Standarde si normative de referint P2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie. C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial. C 126-75 Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din caramizi si blocuri ceramice. C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente BCA. C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de fosfogips si ipsos cu zgura expandat. P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cldirilor. C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cldirilor. C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatra bruta. C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente. C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor de pereti din ipsos si alte materiale locale. P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat. C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n constructii. N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor. N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea elementelor de constructie. STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie. STAS-902 1/78 Var hidratat n pulbere pentru constructii. STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii. STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii. STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane. STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate. STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice. STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate. STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
13
STAS-1480/63 Placi si fsii din ipsos pentru pereti despartitori. STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare. STAS-2945/73 Crmizi de constructie din argil ars. STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila ars. Crmizi si blocuri cu goluri orizontale. STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. Formate si dimensiuni. STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cldiri. Conditii tehnice de calitate, forme si dimensiuni. STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit. STAS-10690/76 Crmizi presate din sticl cu goluri. STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticl pentru constructii. Constructii tehnice generale de calitate. Forme si dimensiuni. STAS-8600/70 Tolerante n constructii, sistem de tolerante dimensionale. STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor. STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie. 1.2.2.4 MOSTRE SI TESTRI Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. 1.2.2.5 MATERIALE SI PRODUSE Materiale si produse principale In cadrul acestor specificatii sunt luate n considerare materialele si produsele principale la executia zidriilor curente. Materialele si produsele se pot clasifica n functie de rolul lor astfel: a) b) c) Materiale de baza - caramizi, blocuri, placi Materiale auxiliare - mortare, armaturi Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sa corespunda normelor urmatoare: - Var hidratat n pulbere pentru constructii STAS 9201/80
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
14
- Var pasta - Argil pentru mortare pe baza de ciment - Ipsos pentru constructii - Cimenturi - Aracet pentru mortare - Agregate, nisip natural de carier - Apa - Adeziv plastifiant Disan - Acceleratori pentru ntarire - Intrzietori de priza - Aditiv impermeabilizator AUXILIARE (MORTARE) TIPURI PRINCIPALE
STAS 146/70 STAS 4686/71 STAS 545/71 STAS 1500/77 STAS 388/80 STAS 1667/76 STAS 970/73 STAS 7514/70 STAS 2703-80 C17-1978 STAS 8573-78 COMPOZITIE (la 1 m3) Ciment kg Var m
3
Nisip kg
Apa m
3
Arace t kg
Mortare pentru zidarii caramizi pline sau din blocuri de beton cu agregate usoare (var pasta sau var hidratat) : - M-10Z (var-ciment) F/25117 M/31112 - M 25Z (ciment-var) F/25165 M/31157 - M 50 Z (ciment-var) F/25165 M/30157 0,090 1600 0,305 0,100 1660 0,305 0,100 1660 0,310
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
15
- M-100 Z (ciment-var) - M-100 Z (ciment)
M/30275 M/30323
0,060 -
1600 1600
0,310 0,310
TIPURI PRINCIPALE
COMPOZITIE (la 1 m3) Ciment kg Var m3 0,7 1 3 0,4 0,25 Nisip kg 7 10 1 5 3 Apa (l) 0,7 Ipsos (kg) 1 1 1 Apa m3 Arace t kg
Mortare pentru zidarii de BCA (parti) - pentru rosturi obisnuite - mortar adeziv - mortar pentru placi sticla (parti) Pasta pentru zidaria placilor de ipsos
1 1 1
Mortar pentru zidarie din caramizi de 1
ntrzietor priza (g) 2
Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenus de termocentral, conform completrilor la Instructiunile tehnice C 17-78 publicate n Buletinul Constructiilor nr.6/1980. Crmizile, blocurile si alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sparturi si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei. Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci cnd sunt murdare sau unse. Materialele de zidarie care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la dimensiunile si tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului. 1.2.2.6 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitatile necesare conform programului de lucru. Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi producator pentru ntreaga cantitate necesara.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
16
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomand manipularea lor mecanizat pe tot traseul de transportat pna la punctul de lucru. Manipularile se vor face ngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari, etc). Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi, containere, n locuri ferite si protejate. Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca s se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvat de uscare si temperatura la punerea n opera. Materialele pentru zidrie se vor pastra n stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui. 1.2.2.7 EXECUTIA ZIDARIEI Abateri permise Tolerantele de executie: Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de nivel, nivela n montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn sau metal la 90 echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si dispozitive de lucru care asigura calitate corespunzatoare zidariei. La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile: 1. La dimensiunile zidurilor: -latimea de pna la 10 cm : +/- 4mm; -latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm; -latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm; 2. La dimensiunile golurilor: -egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm; 3. La dimensiunile n plan ale ncaperilor: - latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm; - latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm; 4. 5. 6. La dimensiunea rosturilor: verticale: + 3, - 2 mm; orizontale: +3, - 2 mm; La planeitatea suprafetelor: 8 mm la 2,5 m n orice directie: La rectiliniaritatea muchiilor:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
17
7. 8. -
4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea; La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor: 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj; Abateri fat de orizontala asizelor: 3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretelui.
Operatiuni pregatitoare Inspectare: Se vor inspecta zonele si conditiile n care urmeaza sa se execute zidariile. Nu se vor ncepe lucrarile nainte de ntrunirea conditiilor satisfactoare. Inainte de nchiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor ndeparta resturile si se va curata zona ce urmeaza a fi nchisa. Inainte de nceperea executiei, se vor pregati: - degajarea frontului de lucru; - pregatirea zonelor de amplasare a schelelor; - asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni; - asigurarea spatiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie si a mortarului; - aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare; - montarea schelelor, balustradelor de protectie; - punerea n functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat; - verificarea pompei de mortar si probarea ei; - trasarea si verificarea axrii zidariei; - verificarea si ndreptarea materialelor verticale si orizontale care leag zidria de structura; - pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.; - rectificarea unor neregularitti din structur; Rosturi - grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm; - grosimea rosturilor verticale este de 10 mm; - umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului; Ancoraje
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
18
Ancorarea zidriei de structura cldirii (stlpi, diafragme) se face cu musttile din otel beton prevazute n structur si/sau n zidrie, sau agrafe fixate cu bolturi mpuscate sau forate. Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment si rostul ntre zidarie si structur se umple complet cu mortar. Barele de armtur prevazute n zidrie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de mortar va acoperi corespunztor barele de armatura. Zidrie mixt (complexa) de regula armtura stlpilor se face n carcase, care se monteaz naintea executiei zidariei; mustatile de legtura din rosturile zidriei vor strbate carcasele stlpilor si vor avea marginea de mortarul din rostul orizontal al zidriei pe latura adiacent stlpului se las neumplut 2 cm; turnarea betonului n stlpi se face n straturi cu nltimea de cca. 1 m dup udarea prealabila a deasupra si dedesubtul golurilor de zidrie (n primul rost de la gol, se vor prevedea armturi
ancoraj necesara;
zidriei si cofrajului: ndesarea se face manual cu vergele. orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm: Alte prescriptii zidaria se ncepe de la colturi; ntreruperile se lasa sub forma de trepte; la ntreruperea lucrului nu este permis asternerea mortarului peste ultimul strat de crmizi sau
blocuri; Suprafetele verticale se vor peria n timpul executiei si se vor pastra n stare de curatenie. Spatiul dintre tocurile tmplriei si zidarie (cnd se monteaz anterior) vor fi bine umplute cu mortar; Deasupra golurilor, acolo unde se indic n planse, se vor prevedea buiandrugi din beton armat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator specificatiilor: Se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri si specificatii (ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate n prealabil de inginer.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
19
Curtirea si protectia lucrrilor Lucrarile se vor executa mentinnd pe ct posibil o stare de curtenie corespunzatoare, se ndeparta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntari. Zidaria trebuie sa rmn curat, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar. Suprafetele de zidrie vor fi protejate pe durata executiei lucrrilor atunci cnd nu se lucreaz la ele. Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrnilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioara cu folii de polietilena. Verificri si remedieri n vederea receptie lucranilor Se verifica nscrierea n tolerantele admise Se indic modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii. Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere partial sau totala a lucrrilor, functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele: - nerespectarea prezentelor specificatii; - folosirea materialelor necorespunzatoare; - trasare si executie gresita fata de axe; - executia de goluri, dibluri, ghermele, piese nglobate, n alte pozitii dect cele specificate n planuri si schite; Reguli si metode de verificare: - se vor respecta planurile si specificatiile lucrrii; - verificrile se fac n timpul si dup terminarea lucrrilor, pe sectoare si zone; - materialele care prezinta ndoieli privind calitatea si ncadrarea n clasele de calitate prescrise se vor supune verificrilor de laborator conform prescriptiilor; - verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite ntre dou dreptare de 1 m asezate pe fetele zidurilor; - verificrile teserii corecte a zidriei, armrii, legaturii la colturi, ancorrilor, golurilor, pieselor nglobate se fac n cursul executiei prin examinari vizuale: - verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2 m lungime; - verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si dreptarul de 2 m; - verificarea dimensiunilor ncaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin masuratori directe cu metrul si ruleta.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
20
1.2.3 MORTARE PENTRU ZIDARII
Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidria din blocuri de beton. STANDARDE DE REFERINTA STAS 388 - 68 Ciment Portland. STAS 790 - 73 Ap pentru mortare si betoane. STAS 3910/1-76 Var pentru constructii STAS 9201 - 78 Var hidratat n pulbere pentru constructii. C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli. STAS 1667 76 Agregate naturale dense pentru mortare. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare. STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidrie. MOSTRE SI TESTRI Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu STAS 2634-70, prin prelevare de probe si ncercari, de catre un laborator specializat., pe cheltuiala contractorului, dupa cum urmeaz: - rezistenta la compresiune la 28 zile: - consistenta si densitatea mortarului proaspt : un test la fiecare schimb. Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt: rezistenta la compresiune la 28 zile; consistenta mortar proaspt; densitate mortar proaspat. Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70. Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul productorului ca cimentul si varul livrate la santier sunt conform cu specificatiile din standarde. MATERIALE SI PRODUSE Materiale
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
21
Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule de aer, de culoare Var hidratat - conform STAS 920/80. Var pasta conform STAS 146/70. Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de carier sau de ru. Nisipul de carier Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabil, nepoluat cu petrol n cantitati duntoare, Nu se va folosi apa de mare, dect n conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3. Mortarul se amestec bine si numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului
naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.

fi de circa 1300 kg/m3.
poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.
lipsita de sruri solubile, acizi, impuritati de natur organic si alte corpuri straine.
PREPARAREA MORTARELOR se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortanul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat. Mortarul folosit de rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice care sa permit folosirea lui la umplerea rosturilor.
1.2.4 SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR
1.2.4.1 GENERALITATI Obiectul specificatiei Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare termice fatadelor. Standarde si normative de referinte STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale constructiilor. STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice. P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. 113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de ncalzire.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
22
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (n curs do revizuire). P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile socialculturale si tehnico-administrative. Legea 10-95 Legea calitatii n constructii HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite n constructii. Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii. Normativ cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie. Gradul de detaliere proiectului Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. In cazul in care se va folosi un sistem agrementat national sau CE, toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la producatorul care a agrementat sistemul. 1.2.4.2 MATERIALE SI PRODUSE Materiale 1. Sine - din materiale sintetice - din aluminiu 2. 3. 4. 5. 6. 7. Rigle de racordare Placi termoizolante - polistiren Adeziv pentru lipirea plcilor izolante Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle Diverse furnituri Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare. Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune n opera trebuie se fie de peste +5 grade C, pna la ntarirea completa. Nu se poate lucra la vnt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor solare).
Tolerante
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
23
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele n lucru trebuiesc protejate cu materiale corespunzatoare. Livrare, depozitare, manipulare Materialele se aduc, n functie de natura lor, n galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu folie. Depozitarea, tot n functie de material se va face n locuri ferite de nghet si umezeala, racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza n picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele ndelungate pe piele; n caz de stropire n ochi se indica clatirea cu multa ap curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse n stare ntarita nu sunt daunatoare. La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru depozitarea lor. EXECUTIA Generalitati Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii. Pregatirea suprafetei suport Trebuiesc nlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie nlaturat uleiul do cofraj. Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificndu-se orizontalitatea cu bolobocul. Intre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cte 3 bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza ntotdeauna n ultima gaura posibil pentru a se evita lungimile prea mari nefixate. Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele de colt se taie corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt. Placile termoizolante se fixeaz cu adeziv si dibluri. Se vor utiliza dibluri speciale. Adezivul se ntinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea suprafetei utiliznd partea cu dinti. Zonele de mbinare (marginile) ntre placi trebuie sa ramna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe ntreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fsie de 5 cm pe perimetrul placii si n 3 puncte din mijlocul ei (marimea zonei n cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul nca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se nlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu pene din material
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
24
izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se nlatura. Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau nsurubare. Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la dou zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se alege n functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului. Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp n cmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi specificat de producator. La cladirile cu naltimea peste 20 m se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu naltimea sub 20 m prin prinderea plcilor cu un numr marit de dibluri, conform schemei producatorului. Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv n benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre de sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pna cnd spaclul adeziv nca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie s acopere plasa. Plasa nu trebuie s se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm. Colturile se protejeaza cu plasa special de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa. In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o ntarire suplimentara a coltului. Suprapunerea se face ntre glaf si buiandrug cu o plas de vinclu. In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi ntarita cu plase blindate, care nsa nu se mai suprapun. Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plas din fibra de sticla, care se monteaz cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu. Glafurile de ferestre se vor alege cu latime n asa fel nct marginea de scurgere sa fie iesita n afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata. Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce n rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se aseaza de jos n sus, suprapunndu-se pe o distant de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea complet a apei. Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
25
Grundul se d pe masa de spaclu bine uscat. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara ntreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 do ore. Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o tencuiala periata, imediat dupa ntinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din material plastic, uniform si fara ntrupere. Grosimea tencuielii este de 3 mm. Este recomandata comanda ntregii cantitti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta. Nuanta de culoare poate fi garantata doar n cadrul unei singure sarje de tencuiala. Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai n cazul n care tencuiala nu se comanda de la nceput n culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa n raport 1:1 sau n functie de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu nainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata coandarea ntregii cantitati de vopsea o data. Ochii si pielea, ct si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea. Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfrsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace n tonul de culoare al stratului de acoperire. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm). Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m). Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la foc. Se va verifica corespondenta ntre mostre si ceea ce este executat. Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite. Dac nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, consultantul va putea decide nlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte. 1.2.4.3 REALIZAREA LUCRARILOR DE VOPSITORII INTERIOARE SI EXTERIOARE VOPSITORII LA PERETI Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrvelilor interioare la pereti si tavane. Conceptul de baza Zugravelile la interior se fac n conformitate cu tabelul de finisaje pe urmatorul suport:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
26
1. pe pereti interiori sau tavane cu tencuieli gletuite (vopsele acrilice cu grad mare de acoperire) 2. pe tavane din gipscarton (vopsele acrilice cu grad mare de acoperire) Standarde si normative de referint STAS 88-90 - Clei de oase STAS 89-86 - Clei de piele STAS 146-80- Var pentru constructii STAS 189-77 - Spun de rufe STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires SR 388: 1995 - Ciment Portland gri STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinat STAS 4888-76 - Caolin splat de Harghita STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase STAS 7359-89 - Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie STAS 9537-85 - Oxid verde de crom C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrveli si vopsitorii, cu completarile ulterioare. Mostre si testari Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Materiale i. ii. iii. Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80. Var hidratat conform STAS 9201-80. Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84. Apa va fi curat, potabil,
far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
27
iv. Produse: I. II. III.
Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.
Vopsea pe baz de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, conform STAS Grund din vopsea tip VINAROM n dispersie apoas (ap:VINAROM 1:1), sau altul similar. Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (n
7359-89.
volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa. In cazul aplicrii mecanice, proportia poate fi pna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa. IV. Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor.
Livrare, depozitare, manipulare
Pentru receptia fiecrui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul decalitate al
producatorului. Se va controla ca bidoanele s fie nchise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie;
Materialele se vor grupa ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de
temperatur (+7 si +20 C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul;
Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu
toart si gletile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru. EXECUTAREA ZUGRAVELILOR Operatiuni pregatitoare 1. 2. Lucrrile se ncep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5 Acest regim se va C. Inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii, toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, mentine cel putin 8 ore dup executarea zugravelilor. instalatii sanitare, electrice si de incalzire trebuie sa fie terminate. Vor fi terminate si pardoselile reci (exclusiv lustruirea) 3. 4. 5. La incaperile prevazute cu pardoseli calde, vopsitoriile se vor executa inaintea aplicarii Timplaria metalica si cea din lemn trebuie sa fie montata definitiv, cu toate accesoriile montate La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face numai dupa terminarea completa a imbracamintii pardoselii, dupa ce se vor lua masuri de protectie a stratului suport. corect, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea timplariei. zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor pardoselilor (raschetare, curatire, lustruire) luindu-se masuri de protejare a imbracamintii pardoselilor.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
28
Pregatirea suprafetelor din gipscarton ce urmeaza a fi vopsite Inainte de vopsire se face verificarea planeitatii si a verticalitatii suprafetelor ce urmeaza a fi vopsite si etansarea perfecta a rosturilor. Protejarea si ntretinerea lucrrilor 1. 2. 3. Suprafata pardoselii n ncperile unde se execut zugrveli, se va proteja cu hrtie sau folie de Pentru a mpiedica uscarea brusca si cojirea zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spla cu o crpa nmuiata n apa si stoars. Este interzisa polietilen. suprafete expuse la soare puternic. splarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile. Verificri n vederea receptiei lucrarilor I Conditii privind calitatea lucrarilor 01. Suprafata zugrvita trebuie s aib ton si culoare uniform, sa nu aib pete, scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. 02. 03. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul suport. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu trebuie sa se II. Remedieri In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplic manual straturile In cazul deteriorrii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau dou straturi de In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identic cu restul suprafetei, ultimul strat de reparatie La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul. 1.2.4.4 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL) Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la elemente din metal (otel): scari, balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice. Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva Concept de baz de zugraveala sau vopsitorie necesare. zugrveala sau vopsitorie diluata cu apa, n aceeasi proportie cu cea initial. se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv.
ia pe palma.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
29
Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv. Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv. Standarde si normative de referinta STAS 16-80 - UIei de in sicativat. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in. STAS 88-90 - Clei de oase. STAS 2706-86 - Cret macinata. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare, depozitare si transport. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rsini alchidice. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei. STAS 3421-79 - Lacuri pe baz de nitroceluloz. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum. STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003. STAS 3706-69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac incolor 1060. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060. STAS 4121-75 - Grunduri pe baz de nitroceluloz. Grund gri 2446. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baz de nitrocelnloz. STAS 6592-80 - Chituni pe baz de ulei. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare. STAS 8308-69 - Rsin sintetic. Romalchid R 60. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante. STAS 8512/1-79- Rsini epoxidice tip 040 si 040 T. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanic a suprafetelor. STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentru vopsire.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
30
C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la acesta. Mostre si testri Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Produse Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similar. Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara. Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar. Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar. Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar. Livrare, manipulare, depozitare Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producatorului. Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate pe categorii, ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7 si +20 cu etichete C C), vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la tmplaria de metal si la confectiile metalice. Reparatii la tencuieli Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etansare. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv lustruirea lor.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 31
Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata. Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna curent la balustrade de scari, mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta s nu sufere degradri. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire) lundu-se msuri de protejare contra murdaririi acestora. Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor nchise. Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin nainte de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac n atelierele de confectii metalice sau uzinat. Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare: verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri; curtarea de praf si impuritati prin periere; repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul; chituire si slefuire local. Executarea vopsitoriilor cu ulei Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 aplicat ntr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula. 2. Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei, si se vor acoperi zgrieturile, fisurile, adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n mai multe reprize. 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata bine de praf. 4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1. 5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul; chiturile se dilueaz fie cu diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare. 6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, psla sau hrtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dup slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 32
Aplicarea vopselei 1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare strat aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent. 2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant n proportie de 5-10%. 3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea. 4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea. 5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt. 6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a cpata luciu.
Conditii de receptie Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s acopere perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei. Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele: nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76 (4) 4133; nerespectarea prezentelor specificatii; lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului; nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
1.2.5 REALIZAREA LUCRARILOR DE PLACAJE CU PLACI CERAMICE
Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu placi de faianta. Concept de baza Placile de faianta vor fi aplicate n special pe peretii ncaperilor unde se desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea unei stari de igiena deosebita, asa cum se indica n proiect. Standande si normative de referinta STAS 146-80- Var pentru constructii. SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 33
STAS 388-95 - Ciment Portland gri. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii. STAS 790-84 - Ap pentrn betoane si mortare. STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30. STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canier, bine splat, grnn~os STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramic. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb. STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50. SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere. SREN 159 : 1996- Placi de majolica. C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolic si plci ceramice smaltuite CESAROM. C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiant, majolic si plci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri. MOSTRE SI TESTARI Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile prevazute n proiect si conform SR EN 159 - 1996. Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si plci de alte dimensiuni si formate n conditiile indicate n standardele materialelor. Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice: la ncercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare; la ncercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramne nedeteriorata. Placile nu vor prezenta pete de culoare nchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la max. 2% din esantion, fisuri n glazur, ngrosri ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de nghetatsau cristalin si zone aspre. Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru plcile de faianta : 1. la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10% 2. la lungimi si latimi nominale: +/-0,6% 3. sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
34
Livrare, depozitare, manipulare Placile de faiant vor fi depozitate n locuri ferite de umiditate, acoperite, n Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier dect cantitatea strict ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plan sau pe rafturi. necesara pentru executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel nct cutiile cu faianta sau gresie sa nu fie depozitate n locuri neadecvate. Plcile se vor manipula cu grij pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si Placile de faiant sau gresie se vor transporta ambalate n cutii, cu In mijloacele de transport cutiile se vor aseza n stive, lundu-se masuri se vor feri de contactul cu materiale care le pot pata. mijloace de transport acoperite, curate si uscate. pentru mpiedicarea deplasarii stivelor n timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului si mprastierea plcilor. EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT Daca nu se specific altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta cu mortare sau paste adezive. Operatiuni pregatitoare Inainte de nceperea operatiunilor de placare cu placi de faiant sau gresie, se vor fi executat celelalte lucrri de finisaj dupa cum urmeaza: 1. Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor n solutia definitiva, astfel nct suprafetele pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice; 2. Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, n afara pervazurilor care se vor monta dupa executarea placajelor. 3. Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, n ncaperile unde se vor executa placaje. 4. Montarea conductelor sanitare, electrice, de ncalzire, ngropate sub placaj si probarea acestora sub presiune. 5. Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare, eventualele gauri ulterioare urmnd a fi date numai cu burghiul. 6. Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plci mozaicate, placi de gresie, marmur, etc.). Nu se va ncepe lucrul pn ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate satisfacator.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
35
Inainte de nceperea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce urmeaza a fi placate. Nu se va ncepe lucrul pna ce nu vor fi ndreptate eventualele neregularitati constatate (abateri pe vertical si orizontal ct si eventuale vicii sau degradari aparente). Aplicarea placilor de faiant sau gresie se va face numai pe suprafete uscate, pregatite n prealabil si care se nscriu n abateri de la planeitate cuprinse ntre 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala. Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adncituri). In cazul cnd aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi ndreptate prin completarea cu mortar sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie s depaseasca 1-2 cm. Nu se vor executa placaje n zone unde temperatura este sub +5 C. Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar. Patul de mortar nu se va aplica mult nainte de asezarea placilor de faianta sau gresie si n nici un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat. Se va evita pe ct posibil taierea placilor, astfel nct printr-o asezare corecta a acestora, placile care vor trebui sa fie tiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa. Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund. Nu se vor aplica plci nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate. Rosturile ntre plci vor fi realizate n continuitate, att pe vertical ct si pe orizontal si vor avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii. Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20 m lungime. Verificarea la receptia lucrarilor Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel mult Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe ntreaga suprafata; nu se
o unda cu sgeata de maximum 2 mm. admit diferentieri de tonuri ntre panourile montate si nici n cadrul aceluiasi panou; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc. Rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii n continuare sau alternate, de latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb. Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele: Nerespectarea prezentelor specificatii. Pozitionarea defectuoas a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
36
potrivite.
Aplicarea la muchiile peretilor sau stlpilor a unor placi normale si nu a placilor
speciale cu muchia glazurata, asa cum este specificat. Se vor nlocui aceste placi cu unele Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate n planurile din proiect. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor
pn la receptie: fisurari ale plcilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete, etc. Amploarea remedierilor sau nlocuirilor va fi hotarta de Consultant. Aceste operatiuni nu vor antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.
1.2.6 TIMPLARIE EXTERIOARA DIN PVC CU GEAMURI TERMOPAN
1.2.6.1 TIMPLARIA EXTERIOARA DIN PVC Materiale si produse Timplarie fono-termoizolanta din profile PVC, armate pe contur cu profile din otel zincat, culoarea si accesoriile vor fi alese de beneficiar dupa primirea mostrelor. Ferestrele vor fi fixe, sau mobile cu deschidere simpla, iar usile vor fi de balcon cu sau fara fereastra, si glisante, conform tablourilor de timplarie. Produsele vor avea obligatoriu certificatele de conformitate a calitatii privind realizarea exigentelor esentiale si mai ales legate de rezistenta la variatiile de temperatura, factorul de atenuare a vibratiilor, modul de rigiditate la flexiune. Coeficientul de izolare minim asigurat va fi 2.6 w/mpk. Generalitati, aprovizionare, transport, depozitare Aprovizionarea timplariei, respectiv confectionarea ei, se va face in conformitate cu tablourile de timplarie si specificatiile din plansele de arhitectura. Inainte de aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de timplarie si accesorii, dupa care vor fi livrate pe santier cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu geamurile termopan si cu toate accesoriile metalice montate si protejate. Transportul si depozitarea se vor face cu grija pentru a se evita deteriorarea. Folia de protectie se va scoate numai dupa terminarea tuturor lucrarilor care pot sa deterioreze timplaria sau geamurile. Glafurile exterioare si interioare ale ferestrelor vor fi din marmura de 2 cm, conform specificatiilor din planse si tablourilor de timplarie. Montarea timplariei Montarea timplariei se va face in pereti de caramida sau beton, conform detaliilor de montaj ale furnizorului. Se va asigura o etansare perfecta intre timplarie si zidarie, de asemenea intre timplarie si geam.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 37
Timplaria de PVC va fi executata in strinsa concordanta cu detaliile din proiect si va fi racordata cu glafurile. Montarea tocurilor se va face inainte de turnarea sapelor de pardoseala si de executarea tencuielilor. Montarea cercevelelor se va face dupa terminarea finisajelor cu procedee umede. Verificarea timplariei Se va verifica : - existenta certificatelor de conformitate a calitatii produselor - corespondenta intre proiect si lucrare - asamblarea corecta a elementelor componente - prinderea timplariei de zidarie sau stilpi de beton. - nu se admit defectiuni din punct de vedere al planeitatii, verticalitatii, orizontalitatii, aspectului, dimensiunilor, al prinderii accesoriilor si al etanseitatii. Nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m. - remedierile sau inlocuirile determinate de proasta calitate a produselor sau a montajului se vor face de catre furnizor sau constructor, dupa caz, fara solicitari suplimentare de plata. 1.2.6.2 GEAMURI TERMOPAN Acest capitol cuprinde specificatii pentru geamurile termopan montate pe tamplaria de aluminiu. STANDARDE DE REFERINTA STAS 9249-73 - Geam termoizolant C.47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor in constructii sau agremente pentru materiale din import MATERIALE geamuri termopan clare, formate din doua foi de 6 mm grosime, cu spatiu de 12 mm intre ele, inchis ermetic prin procedeul de metalizare ( lipit cu cositor prin intermediul unor distantieri de plumb sau alte procedee); Se livreaza la dimensiuni fixe conform tablourilor de tamplarie;. EXECUTAREA LUCRARILOR Montarea geamurilor se face la furnizor, sau pe santier numai dupa executarea lucrarilor de tencuiala, inainte de vopsitorii si pardoseli. Geamurile se vor monta cu cale de cauciuc si chit elastic. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR Certificatele de calitate conform standardelor sau agrementelor tehnice
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
38
Geamurile trebuie sa aibe dimensiunile din proiect, fara abateri ca grosime, fara zgarieturi, ciobituri sau alte defecte; dupa montare suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana, fara pete sau alte defectiuni. 1.2.6.3 REALIZAREA LUCRARILOR DE TMPLARIE DE LEMN SI METALICA Acest capitol cuprinde specificatii pentru usile interioare din lemn furniruite, cu sau fara geam si timplarie metalica Lista prescriptiilor tehnice de baza. STAS 466-78 Usi din lemn pentru constructii civile STAS 799-82 Ferestre si usi din lemn .Conditii generale de calitate. STAS 5353-80 Ferestre si usi de balcon si usi interioare din lemn pt constructii civile -formate si alcatuiri. C 199-79 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a timplariei de lemn BC 1/80. C.47-86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor in constructii STAS 7771/2 - 82 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a usilor STAS 11097/1 - 87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc a elementelor de constructii. Terminologie. STAS 11357 - 90 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de constructii din punct de vedere al combustibilitatii. STAS 1282 - 91 Masuri de siguranta contra incendiilor. Metoda de determinare a grupei de materiale greu combustibile. Mostre Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. Materiale si produse. usi din paaci celulare tip Cil Pipera, pline,1 canat, pe tocuri si captuseli, furniruite stejar, finisat transparent, inclusiv feronerie de calitate superioara si pervazuri idem cu doua canate la camari si debarale pe tocuri si captuseli usi din placi celulare tip Cil Pipera, pline,1 canat, cu 2/3 geam ornament, pe tocuri si captuseli, furniruite stejar, finisat transparent, inclusiv feronerie de calitate superioara si pervazuri idem 1 canat cu 1/3 geam ornament oblon metalic iesire de salvare usi metalice etanse usi metalice dublu placate cu tabla de 2 mm
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 39
materialelor si
Montajul timplariei de lemn Montajul tocurilor se va executa inainte de turnarea sapelor si de executarea tencuielilor.Tocurile se fixeaza in zidaria cu suruburi in dibluri si se etanseaza cu spuma poliuretanica iar in stilpisorii de beton cu suruburi in dibluri de lemn. Montarea foilor de usa, precum si a pervazurilor si captuselilor aprovizionate odata cu timplaria, se va face dupa terminarea lucrarilor de finisaj umede. Usile (conform tablourilor de timplarie) vor fi prevazute cu geamuri ornament montate cu cuie si baghete. Verificarea calitatii timplariei de lemn Verificarea se face sub aspectul : - existentei certificatelor de calitate - corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs - existentei si calitatii accesoriilor de prindere si inchidere Se va verifica verticalitatea tocurilor si a captuselilor, nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m Intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3-8 mm) Incastrarea tocului sa fie facuta in zidarie prin gheremele, pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aibe joc. Abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie sa fie nai mici de 1% din lungimea pieselor respective. Luftul corect al foilor de usi pe toata lungimea faltului respectiv - abaterea este de 2 mm. Accesoriile sa fie bine montate si sa functioneze perfect. Balamalele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte) de la pardoseala. Lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri sa fie protejate cu placute metalice. Aprovizionare, depozitare si transport Timplaria va fi aprovizionata conform tablourilor de timplarie, cu toate elementele complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile metalice montate, asamblate. Transportul si depozitarea se vor face cu grija spre a se evita deteriorarea. Montarea timplariei metalice Montarea timplariei in pereti de caramida sau beton se va face prin intermediul unor praznuri introduse in interiorul profilului si prinse de acesta. Praznurile vor fi montate in gaurile din zidarie sau beton special destinate montarii. Se va verifica executarea corecta a golurilor fata de proiect.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
40
Etansarea se va realiza prin amorsarea cu pensula cu mortar de amorsaj a partilor laterale ale golurilor iar flancurile tocului se umplu cu mortar fluid de ciment. Reteta pentru amorsaj este : ciment RIM 200 60%, aracet 20% si apa 20% iar reteta de mortar termoizolator in volume : mortar de ciment ( 1 parte), granule de polistiren ( 2 parti), perlit (1 parte) aracet (0,3), var pasta in proportie (0,4 parti) + Disan 0,4% din greutatea cimentului. Verificarea timplariei metalice Se va verifica : - existenta certificatelor de calitate cu respectarea prescriptiilor din proiect referitoare la rezistenta la foc. - corespondenta intre proiect si lucrare - asamblarea corecta a elementelor componente - prinderea timplariei de zidarie sau de stilpi de beton prin sudarea de praznuri sau placute metalice respectiv prin suruburi conform proiect. - nu se admit nituri lipsa sau nestrinse, cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de materiale sau gauri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate - grunduirea cu minium de plunb sa fie realizata uniform pe toate fetele inclusiv pe cordoanele de sudura - se verifica modul cum s-au montat accesoriile Conditii de calitate si verificarea geamurilor Geamurile trebuie sa aibe dimensiunile din proiect, fara abateri ca grosime, fara zgirieturi, ciobituri sau alte defecte; dupa montare suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana, fara pete sau alte defectiuni. 1.2.6.4 REALIZAREA LUCRARILOR DE IZOLATII HIDROFUGE Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de hidroizolatii. Prin hidroizolatii se nteleg aici att hidroizolatiile usoare (la terase si la camerele umede) ct si hidroizolatiile de protectie a subsolurilor. Concept de baza Hidroizolatiile se vor executa numai la cald, pe baza de materiale bituminoase, n conformitate cu prevederile din proiect. Standarde si normative de referint
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
41
Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. SR 137:95-Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare. SR 138-94 - Carton bitumat. STAS 588-80 - Suspensie de bitum filerizat (SUBIF). STAS 661-71 - Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza (CELOCHIT). STAS 1046-78 - Pnza bitumat. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. STAS 3 789-86 - Hrtie Kraft de 125 g/m2. STAS 6800-91 - Grund pentru protectia conductelor metalice ngropate (CITOM). STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrri de hidroizolatii n constructii. SR 7916:1996 - Impslitura din fibre de sticla bitumata. STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. STAS 10126-92 - Testur din fibre de sticla bitumata. STAS 10546-76 - Bitum cu adaos de cauciuc. STAS 11342-79 - Emulsii bituminoase anionice cu rupere lent pentru hidroizolatii.
Normative. 1. C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii si completarile acestea. Mostre si testari Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. Prelevarea de probe si efectuarea testelor se va face n conformitate cu STAS 41-78. MATERIALE SI PRODUSE Materiale Pnza bitumata tip Pa 55 cu suport din fibre liberiene, tesute (conform STAS 1046-78). 1. Caracteristici fizico-mecanice: masa total: min 3000 gr/m2. masa de bitum: min. 1700 gr/m2. forta de tractiune la rupere: longitudinal 550 N
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
42
2. -
transversal 450 N la temperatura de +70 timp de 2 ore, nu prezint scurgeri sau deplasari ale stratului de C, Alcatuire: strat suport din fibre liberiene, tesute, impregnat cu bitum; strat de acoperire pe ambele fete cu bitum filerizat (avnd punctul de nmuiere la min. 80 C)
acoperire.
protejat pe ambele fete prin presarare cu nisip cu granulatie 0,2-1,0 mm. Mastic de bitum preparat pe santier din bitum topit (conform STAS 7064-78) amestecat cu maximum 30% filer de calcar. Solutie de bitum taiat pentru amorsare: bitum topit 33-40% solvent 60-67% bitum topit 50-70% solvent 30-50%
Solutie de bitum taiat pentru etansari:
Mortar de ciment: nisip 1:4, preparat conform specificatiilor de la capitolul () 1000. Livrare, manipulare, depozitare In general, transportul si depozitarea materialelor se efectueaza n conformitate cu specificatiile producatorilor. Materialele bituminoase fiind combustibile, trebuie depozitate n locuri ferite de foc. Se vor feri de asemenea de contactul cu solventi organici. Fiecare ambalaj va purta vizibil numrul standardului respectiv, codul tipului materialului, data de fabricatie, numarul lotului, producatorul. Bitumul se poate livra n vrac. Rulourile de carton sau pnza se vor aseza vertical si vor fi depozitate pe o suprafata plana si curat. EXECUTIA LUCRARIOR Generalitti Tipuri de hidroizolatii folosite: Hidroizolatie la terase circulabile si necirculabile cu panta 1,5 ... 4%: strat suport, 1 cm grosime, mortar de ciment : nisip; grund de bitum filerizat; amorsa cu solutie de bitum taiat;
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
43
2 straturi de pnza PA 55+1 strat carton bitumat CA 400 intercalate, cu 3 straturi de bitum
filerizat. Hidroizolatie sub pardoseli la camere umede (bai, buctarii, WC-uri, laboratoare etc.): strat de egalizare, max.1,0 cm grosime, mortar de ciment : nisip; amorsa cu solutie de bitum taiat; grund de bitum filerizat; 2 straturi de pnza PA 55 intercalate cu 2 straturi de bitum filerizat. strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de amorsa cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/m2 2 straturi de pnza sau testur bitumata (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum, 1 strat de acoperire din carton sau mpslitura bitumata (CA 400; CA 333; IA 1100; IA 1000) lipit cu protectie pe orizontala cu sapa din mortar de ciment M 400 de 4-5 cm grosime iar pe verticala cu perete din zidarie din caramizi pline arse sau prefabricate de beton. La subsolurile constructiilor de locuinte sau social culturale se admite nlocuirea hidroizolatiei orizontale cu un strat de pietris asezat sub pardoseala pentru ntreruperea capilaritatii. Hidroizolatia contra apelor cu presiune exterioara a caror coloana este sub 5 m; strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de amors cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/mp; 3 straturi de pnza sau tesatura bitumat (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum cu 1 strat de acoperire din carton bitumat CA 400 lipit si acoperit cu mastic de bitum 1,5 kg/mp la constructie din beton sau zidrie;
Hidroizolatia contra apelor fara presiune: constructie din beton sau zidrie;
minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat. mastic de bitum, minimum 1,5 kg/m2.
minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat; fiecare strat; Pentru obtinerea unor hidroizolatii corespunztoare se vor respecta urmatoarele prevederi: 1. 2. 3. 4. Lucrarile se vor executa de echipe de izolatori specializati. Se vor respecta conditiile cerute de productor pentru depozitarea materialelor. Se vor asigura spatii pentru amplasarea topitoriilor si malaxoarelor aproape de locul de aplicare a Se va acorda o atentie deosebita la topirea si malaxarea materiei bituminoase pentru a nu o
hidroizolatiilor pe ct posibil ferite de intemperii. degrada.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
44
5. 6. 7.
Temperatura de lucru va fi de min. +5 find interzisa executia hidroizolatiilor pe timp de ploaie si C, Se vor respecta pantele indicate n proiect, se va curata bine suprafata suport care nu va avea Se vor termina nainte de executarea hidroizolatiilor lucrrile la structura de rezistenta si instalatiile
burnita. asperitati mai mari de +/- 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate n toate directiile cu dreptarul de 3 m. aferente si elementele de compartimentari (pereti, atice etc.). Inainte de receptionarea lucrarilor se verifica respectarea urmatoarelor conditii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Calitatea stratului suport (rigiditate, aderenta, planeitate). Calitatea materialelor hidroizolatoare. Executarea corecta a pantelor prevazute n proiect. Nivelul si amplasamentul corect al gurilor de scurgere. Montarea corecta a diblurilor, agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie. Executarea corecta a partilor constructive ale racordarilor (scafe, reborduri, parapete, etc.) care sa Etapele si succesiunea operatiilor conform normativului C 112-86.
asigure o buna continuitate a stratului hidroizolatiei. - Pregatirea stratului suport Stratul suport va avea suprafata plana, driscuita, rigida, uscata. Intersectiile suprafetei stratului suport (scafe, dolii, muchii etc.) trebuie sa fie rotunjite cu o raza de curbura de 5 cm la scafe si dolii si 3 cm la muchii. Umiditatea stratului suport se controleaza prin lipirea n mai multe locuri a unor fsii de pnz bitumata. Dupa 1-2 ore se smulg. Daca desprinderea se produce n masa de bitum, suprafetele sunt corespunzatoare, daca desprinderea se produce prin desprinderea completa de placa, nseamna ca suprafata e nca umeda. Se verifica daca sunt amplasate corect si etansate conform detaliilor, toate gurile de scurgere si de ventilatie. Se fac eventualele rectificari ale suprafetei suport si curatirea de praf si impuritati. - Amorsajul Se va face prin vopsire cu peria de par, cu doua straturi succesive de bitum taiat - circa 0,400 l/m2 n total. Aplicarea fiecarui strat se va face dupa uscarea celui precedent. - Executarea straturilor bituminoase de etansare Se va executa prin vopsire cu mastic bituminos, la cald, cu gletuitorul de cauciuc si perie de fibr. Pentru fiecare strat : 1,5 - 2 kg/m2. - Lipirea straturilor de pnza bituminata si carton bitumat
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
45
Se va executa la cald prin petrecere la jumatate a fsiilor (n cazul ca hidroizolatia se executa n 2 straturi) sau la 1/3 (n cazul ca hidroizolatia se executa n 3 straturi). La fiecare strat se consuma pentru lipire 1,5 - 2 kg mastic la 1 m2. Aplicarea straturilor se ncepe de la zonele cele mai joase (guri de scurgere). Scafele, doliile se ntaresc cu un strat suplimentar din pnza bitumata PA 55, conform detaliilor. La pereti hidroizolatia se ncepe de la partea inferioara si se executa complet pe nltimea de 2-3 m. Protejarea hidroizolatiei Hidroizolatia la terase circulabile se protejeaza cu o sapa de mortar () 1000 de 2 cm placi de beton prefabricate () 1212 sau placi mozaicate () 1211. Hidroizolatia la terase necirculabile se protejeaz astfel: - protectie usoar - stropire mecanizata n doua straturi minimum 300 g/m2 vopsea reflectorizanta n culori deschise; - protectia grea din pietris de 7...15 mm asezat n strat uniform de 4 cm grosime. Protectia hidroizolatiei verticale se va face cu zidarie de caramida plina arsa de 7,5-12,5 cm grosime sau cu elemente prefabricate din beton montate cu rosturi la 5 m distanta. Verificari n vederea receptiei Hidroizolatia la terasa se va verifica cu avizul scris al Consultantului prin inundare cu un strat de apa de 10 cm, timp de 48 de ore, timp n care nu trebuie sa se produc infiltratii iar tavanul nu trebuie sa prezinte umezeala. Se verifica lucrarile de tinichigenie aferente care trebuie sa ndeplineasc urmatoarele conditii: - copertinele, sorturile, paziile trebuie sa fie bine ancorate si lipite, cu falturi executate corect care sa asigure etansarea si protectia hidroizolatiei; gurile de scurgere trebuie sa aiba gratar montat si sa functioneze normal la turnarea apei n punctele cele mai nalte ale terasei. Lucrarile vor fi executate conform cu: specificatiile; detaliile de executie din proiect.
La cererea Consultantului, daca se considera necesar, se va face si o verificare practica prin sondaj astfel: desfacerea n punctele indicate a hidroizolatiei pentru a se constata identitatea structurii cu verificarea hidroizolatiei prin determinari de laborator, pe probe prelevate pentru a constata daca proiectul; materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform certificatelor de calitate.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
46
Consultantul va putea dispune refacerea lucrarilor n anumite zone unde nu sunt ndeplinite cerintele proiectului sau specificatiilor, sau n cazul ca defectele sunt de mare amploare poate decide refacerea completa a lucrarilor. Masuri necesare pentru ntretinerea hidroizolatiilor Evacuarea apei de pe terasa acoperis trebuie sa fie asigurata, pentru a nu se scurge pe pereti. Nu se admit spargeri la captuselile de protectie a hidroizolatiei, nici la pereti, nici la pardoseli. Nu se vor ancora sau monta ulterior diferite obiecte pe peretii de protectie ai hidroizolatiilor. Se vor controla si curata periodic (cel putin de doua ori pe an) gurile de scurgere si starea generala a hidroizolatiei si a protectiei acesteia. Nu se admite strapungerea n nici un fel a hidroizolatiilor pentru a efectua diferite ancorri, fixari de obiecte, dect numai de catre specialitati si cu acordul Beneficiarului. Nu se va scoate stratul de protectie a hidroizolatiei la terasa, nu se va face focul si nu se vor deversa lichide fierbinti. Nu se vor creste animale sau pasari si nu se vor depozita gunoaie pe terasa. La subsoluri si ncaperile umede, Beneficiarul va asigura mentinerea integritatii hidroizolatiei pe durata executiei protectiei acesteia (sapa, perete de protectie) si a lucrarilor de constructii ulterioare executiei hidroizolatiei. Trotuarele de protectie vor fi mentinute curate, cu panta spre exterior, iar crpaturile si rosturile marite se vor colmata imediat cu mastic bituminos. 1.2.6.5 REALIZAREA LUCRARILOR DE MONTARE A PARDOSELILOR PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrrile de executie a pardoselilor cu placi din gresie ceramica. Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub pardoseala din placi de gresie ceramica (la spatii umede: WC-uri) sunt cuprinse la capitolul 11. CONCEPT DE BAZA La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie cenamica la grupurile sanitare (bai, WC-uri, holuri, culoare de circulatie, etc.) sau n orice alt spatiu indicat n proiect. STANDANDE SI NORMATIVE DE REFENINTA STAS 388- 80 SR 388- 95 Ciment Portland Apa pentru mortare si betoane.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
47
STAS 1500-78 STAS 1667- 76 STAS 5939- 80 STAS 7055- 87 STAS 8171-84
Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25. Agregate grele naturale pentru mortane si betoane. Placi din gresie ceramica. Cimenturi albe Portland Folie de polietilena.
C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor. MOSTRE SI TESTARI Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERIALE SI PRODUSE Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate n proiect, conform STAS 5993-89 sau similare. 1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la dispozitie de Antreprenor. 2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se ntelege ceramica vitrifiata (>1180 ). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%. lungimea si latimea nominala a laturii: 2% maximum din lungimea laturii; grosimea nominala a placilor : maximum 10%; abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii; deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari. 3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:

Ciment gri Portland, conform STAS 388-80. Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87. Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76. Apa, conform STAS 790-84. Livrare, depozitare, manipulare Placile de gresie ceramica se vor depozita n ambalajele originale ale producatorului, n locuri ferite astfel nct sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor. Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si numai atunci cnd va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
48
EXECUTIA PARDOSELILOR Operatiuni pregatitoare Placile vor fi fixate pe o sapa care a fost lasata sa se ntareasca timp de cel putin doua saptamni. Sapa se va aplica pe hidroizolatia executata. Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei n spatiile umede ( WC-uri, vestiare, etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie ceramica, pentru a nu depasi grosimea specificata n detalii, realiznd totodata pantele cerute si o suprafata perfect nivelata. Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi uscata. Imediat nainte de asezarea stratului suport, sapele vor fi spalate, complet. Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate n apa curata timp de 15-30 minute nainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute. Inainte de nceperea lucrarilor se vor ncheia alte lucrari cum sunt: rectificari la elementele de beton armat; rectificari la zidarii; montarea tocurilor tmp!ariei interioare; montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize; montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare. Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutorul furtunului de nivel, dreptar, nivela si sfoar.
Alte lucrari pregatitoare
Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi cu sfoara a rosturilor. Se va urmari din trasaj ca un numar ct mai mic de plci s rezulte taiate. Nu se vor executa mai multe taieturi dect este necesar. In general nu se vor executa taieturi prin care se obtin placi mai mici dect jumtate din dimensiune. Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate. Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu muchii crestate (n zig-zag) sau exfoliate.
Stratul suport Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de 10 mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesar numai pentru 2 ore de lucru. Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
49
Pozarea placilor a. Placile vor fi asezate uniform. b. Plcile de gresie ceramic vor fi asezate n pozitie, pe stratul suport fara adeziv. c. Rosturi: Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm. Rosturile vor fi continue n ambele directii si daca nu se cere altfel vor fi n prelungirea rosturilor de la placajul de faianta de pe pereti. d. Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica n detalii, se va prevedea un rost de control de 6-9 mm. e. Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate n sah, astfel nct o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, nainte de umplerea rostului. f. Pozitia placilor va fi reglata n termen de 10 minute de la asezarea lor. usor si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu. h. Rosturile nu se vor umple pna ce nu s-a facut priza suficienta ntre placi si stratul suport si n nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a placilor. i. j. Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si mortar de ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda. Rosturile de control vor fi curtate de materialul ramas, murdrie, grasimi etc. si se vor umple dupa consumarea dilatarilor n pardoseal. Curatirea placilor:
g. Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un trafic
dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un burete, diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucat de pnz curata si uscata. toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea lucrarilor, curate si perfecte.
Verificari n vederea receptiei Proba obligatorie la camerele umede avnd prevzut sifon de pardoseala va fi inundarea pardoselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon. Conditii de calitate pentru receptie

Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de 3,25mm, la fiecare 2,5 m. Toate lucrarile defectuos executate vor fi ndepartate si nlocuite, asa cum va hotar Consultantul.
Se vor considera defecte grave urmatoarele:
Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
50
Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform cu cele specificate n proiect. Nerespectarea prezentelor specificatii. 1.2.6.6 REALIZAREA LUCRARILOR DE SAPE PENTRU PARDOSELI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al pardoselilor. Acest capitol va completa capitolele cuprinznd specificatii pentru executarea urmtoarelor tipuri de pardoseli : pardoseli din gresie ceramic;
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINT STAS 388-80 - Ciment Portland STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare. C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificrile si completrile acestuia. MOSTRE SI TESTRI Nu se vor pune in opera materiale fara certificat de coformitate si agremente nationale sau CE. MATERLALE SI PRODUSE Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare natural sau alb, far constituenti care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avnd densitatea n gramada, n stare afnat de minimum 1200 kg/m3. Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
51
Ap conform STAS 790 84. Apa va fi potabil, curat, far urme de grsime sau alte substante care pot pta, nu va contine acizi. Plastifianti de tip DISAN (produs romnesc) sau alti similari apropiati.
Livrare, depozitare, manipulare Agregate Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pmnt sau alte materiale strine. Daca agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin sit nainte de ntrebuintare. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier dac continutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului de mortar; n acest caz agregatele se vor depozita separat pn ce umiditatea dispare. Agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregtirea depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea materialelor strine. Agregatele de tipuri si mrimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore.
Cimentul :
Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd etichete pe care s-au nscris greutatea, numele productorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n cldiri nchise, ferit de umezeal. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fat de greutatea specificata. Dac Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile si tipurile de ciment n siloz. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea Consultantului.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor materiale strine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 52
Materialele vor fi livrate n timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor. Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe suporti mai nalti cu aproximativ 30 cm dect elementele din jur. EXECUTIE Prepararea mortarului Mortarul se amestec bine si numai n cantitti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei n mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat. Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea specificat de productorul mixerului. Tamburul se goleste complet nainte de adugarea lotului urmtor. Mortarul folosit la rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice care s permit folosirea lui la umplerea rosturilor. Transportul mortarului: Se face cu utilaje adecvate. Durata maxima de transport va fi astfel apreciat, nct transportul si punerea n opera a mortarelor s se faca :

n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var; n maxim 1 or de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara ntrzietor de priza; n maximum 2 ore, pentru mortarele cu ntrzietor de priz.
53
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
Executarea sapei Sapele vor avea grosimea indicat n planuri. Dac nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul pe care se aplic (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplic ulterior. Se va avea de asemenea o grija deosebit la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile umede (bi, bucatarii, spalatorii, etc.). Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau srm, de reziduuri, impuritti, praf, moloz, se rzuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar czute din alte procese tehnologice, se mtur si se spala cu jetul de ap, far sa se inunde. Se stropeste suprafata cu lapte de ciment. Se traseaz nivelul, pornind de la linia de vagris. Mortarul se aplic pe pardoseal cu pompe sau alte mijloace si se niveleaz cu dreptarul, apoi se driscuieste suprafata. Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport al pardoselii. Curtare si protectie

Sapele vor fi acoperite pentru a se mpiedica uscarea rapid. Dup executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le consider adecvate.
Defecte admisibile si remedieri
Dup executare, sapa va fi lasata n stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta aprobarea Consultantului. Toate lucrrile defectuoase vor fi nlturate si nlocuite la cererea Consultantului. Volumul lucrrilor care urmeaza sa fie nlaturate si metodele de nlturare si nlocuire vor fi cele indicate de Consultant. Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrrile de nlaturare si nlocuire a sapelor defectuoase.
Dupa prerea Consultantului, nu sunt admise lucrrile dac:

Sapa nu ndeplineste conditiile prevazute n specificatii; Suprafata sapei este mult prea deteriorat pentru a putea fi acceptat. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect. Datorita ncarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
54
2 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII HIDROMECANICE

2.1 CONDUCTE
2.1.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice pentru execuia retelelor de canalizare. Cerinele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera executantul de a realiza i alte verificri, ncercri, precum i alte activiti pe care le consider necesare pentru asigurarea calitii materialelor i a execuiei. Toate lucrrile aferente acestor conducte vor fi n concordan cu Normativul I.22 99 (Normativ pentru proiectarea i executarea conductelor de aduciune i a reelelor de alimentare cu ap i canalizare a localitilor) si normativul SR EN 805 din noiembrie 2000. Toate materialele utilizate vor avea caracteristicile i toleranele prevzute n standardele romneti n vigoare sau n prescripiile tehnice ale productorilor. Ele vor trebui s fie nsoite de: - certificatul de calitate al furnizorului; - fie tehnice; - certificate de garanie i de atestare a performanelor emise de ctre institute de specialitate abilitate. La primirea tuburilor i fitingurilor pe antier se va examina certificatul de calitate i se vor verifica dimensiunile i caracteristicile acestora.
2.1.2 Transportul manipularea i depozitarea conductelor i a pieselor speciale
Elementele componente ale conductelor se protejeaz mpotriva deteriorrilor ce pot aprea n timpul transportului, depozitrii i manipulrii. Transportul, manipularea i depozitarea conductelor se vor face n conformitate cu recomandrile furnizorilor de materiale. Pe antierele locale, conductele i fitingurile trebuie s fie depozitate ntr-o manier care s asigure pstrarea acestora fr a le deteriora i s fie accesibile livrrii lesnicioase la locul de munc.
2.1.3 Lucrri preliminare
nainte de a ncepe lucrrile de construcie, executantul, pe baza proiectului, trebuie s procedeze la operaiile de trasare care permit: - s se materializeze pe teren traseul i profilul n lung al conductelor;
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
55
- s se stabileasc poziia tuturor lucrrilor ngropate existentE. Trasarea pe teren a reelelor de conducte va fi realizat n conformitate cu prevederile STAS 1924/5. Se vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul proiectului. Executantul trebuie s se asigure de concordana ntre ipotezele proiectului i condiiile de execuie ale lucrrilor. In cazul n care anumii parametri, cum ar fi natura solului, condiiile de pozare, panta terenului etc. sunt n discordan cu prescripiile proiectului, trebuie s fie informat proiectantul general. Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, n punctele caracteristice (la coturi n plan vertical i orizontal, n vrfurile de unghi, la tangentele de intrare i ieire din curbe, n axul cminelor, n punctele de intersecie cu alte conducte etc). Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasai perpendicular pe axa traseului, la distane care s nu permit degradarea n timpul executrii spturilor, depozitrii pmntului, sau din cauza circulaiei. Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
2.1.4 Terasamente
Spturi Antreprenorul va fi responsabil de excavaii, spargeri i umpluturi. Nici un fel de spturi nu vor fi ncepute pn cnd Antreprenorul nu a luat msurile de siguran necesare. Pentru orice lucrri de terasamente, Antreprenorul va prezenta Administratorului de proiect o not scris cu 7 zile nainte de ncepere, n care precizeaz programul de lucru. n aceast perioad Antreprenorul va ntocmi un proces verbal privind terenul natural, topografia, situaia drumurilor i a instalaiilor subterane. Turnarea betoanelor ca i pozarea conductelor sunt lucrri care se vor executa n uscat. Executantul va asigura suficiente utilaje pentru epuisment. Pentru desecarea apelor din sptur se va folosi pomparea direct din incinta spturi. Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se execut deasupra nivelului apelor subterane, n condiiile C 169-1988 - paragrafele: 4.16; 4.17 i 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic . Sapaturile cu pereti verticali sprijiniti se execut deasupra nivelului apelor subterane, cnd adncimea sapaturii depaseste prevederile C 169-1988 - paragraf: 4.16.i condiiile paragrafelor 4.19 4.28 din acelai normativ.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
56
Sapaturile cu pereti in taluz se pot executa n condiiile C 169-1988 - paragrafele: 4.29 i 4.30, cnd fundul sapaturii se afl deasupra nivelului apei subterane. Sapaturile se realizeaza, asa cum este indicat in desenele proiectului. Se menioneaz n mod special urmtoarele: a) - La spturile executate pe terenurile n pant este interzis a se crea depozite de pmnt n amonte sau n aval de acestea, deoarece se pot declana fenomene de alunecri. Depozitele de pmnt care vor servi ulterior la umpluturi, se vor amenaja n afara zonei de amplasare a construciei, n apropiere de aceasta, la distana medie de pn la 1 km. b) - Profilul longitudinal i transversal al traneei este dat n proiect, precizndu-se i tehnologia de execuie. Pmntul rezultat din spturi se va depozita pe o singur parte a traneei la distana minim de 50 cm de marginea traneei. Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pmntului excavat, fiind interzis folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor. c) - Procentul de spturi manuale la executarea excavaiilor pentru construcii, se va stabili de la caz la caz n funcie de condiiile de lucru i de obstacolele ntalnite. d) - La traneele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 15 cm deasupra cotei de pozare, va fi executat numai manual nainte de pozarea tuburilor, chiar i n cazul spturii mecanizate. e) - Atacarea spturilor se va face numai dup ntocmirea planului de reele i instalaii subterane din zona amprizei spturilor. Umpluturi Diferena ntre volumul total al excavaiei i volumul exterior acestuia, considerat pn la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sptur, n cazul n care acesta este corespunztor, conform prevederilor proiectului. Nu se accept umpluturi executate cu: - materiale cu coninut de teren vegetal sau substane organice; - materiale eterogene rezultate din demolri, cu resturi de lemn; - materiale cu bulgri etc. Umpluturile la traneele n care sunt pozate conductele se vor executa n 2 etape: - prima etap dup lansarea i pozarea conductei; - a doua etap dup proba de presiune. Controlul adncimii i pantelor traneei prevzute n proiect, se vor face obligatoriu cu pori de vizare i cruci, toleranele fiind de max. 0,3 cm.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
57
Umplerea traneei dup lansare i pozarea conductei se va face n straturi succesive de pmnt de cte 20 cm grosime, compactate cu maiul de mn, pe nlimea total de 50 cm peste creasta tubului. n materialul de umplutur nu se admit pietre i bolovani, cu dimensiuni peste 50 mm. Pe restul traneei umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din spturi, prin mpingerea pmntului cu buldozerul i compactarea mecanic pn la nivelul stratului vegetal. Stratul vegetal, se va aterne prin mpingere cu buldozerul, fr compactare, astfel nct dup tasare s se ajung la nivelul terenului natural. Conducta va fi acoperit cu pmnt, lsnd libere, pn la efectuarea probei de presiune sau de etanseitate, mbinrile executate n tranee, astfel nct s se evite punerea n stare de flotabilitate a conductei. Dup proba de presiune sau etanseitate pe tronsoane a conductei, traneea se va umple complet cu pmnt, lsndu-se libere mbinrile ntre tronsoane, care se vor umple dup proba general. Suprafaa terenului pe zona afectat de traneea conductei, trebuie s fie refcut n mod identic cu destinaia iniial (teren agricol, drumuri, trotuare etc.). Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform indicatiilor din desene. Umpluturile care nu ndeplinesc gradul de compactare cerut vor fi nlocuite sau recompactate.
2.1.5 Proba de presiune i de etaneitate a conductelor
Proba de presiune a conductelor Verificarea conductelor se face hidraulic. n cele ce urmeaz se vor prezenta p en t ru co nd u c tel e s u b p re si un e prevederile SR 6819 din august 1997 cat si prevederile SR 4163-3. Principalele prevederi din aceste STAS-uri sunt: - Orice conducta imediat ce a fost pozata trebuie supusa la o proba de presiune la apa pentru a se garanta integritatea tuburilor, imbinarilor, racordurilor si a altor componente, cum sunt masivele de ancoraj - Proba de presiune se face pe tronsoane la care sunt montate toate armturile, la care sunt executate toate masivele de ancoraj i la care s-au executat umpluturile (cu excepia zonelor de mufare, care rmn libere; - nlimea umpluturii peste creasta conductei va fi de min.1,0 m. - Umplutura se va realiza i compacta pe toat lungimea conductei, mai puin n zona mufelor care rmn libere pentru a se constata eventuale pierderi de ap. - Umplutura tronsoanelor de prob se va face astfel nct s se asigure completa evacuare a
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
58
aerului. - Se recomand ca umplerea s se fac din captul cel mai de jos al conductei si doar dupa montarea dispozitivelor de aerisire. Dup umplere se recomand o aerisire final a conductei, prin realizarea unei uoare suprapresiuni pn la eliminarea total a bulelor de aer din ap, dup care se nchid dispozitivele de aerisire. - Presiunea de prob se stabileste in functie de materialul conductei si de recomandarile producatorului dupa cum urmeaza : - pentru conducte din PIED , presiunea de proba este 1,5 x Pregim. - Pentru conductele din otel, presiunea de proba este = 2 Pregim ; pentru conducte cu Pregim > 5 bari, presiunea de proba este 1.5 Pregim dar nu mai putin de 10 bari. Proba se consider reuit dac dup trecerea unui interval de 1h de la realizarea presiunii de prob, scderea de presiune n tronsonul ncercat nu depete 10% din presiunea de ncercare (presiunea de prob). - In cazul conductelor care funcioneaz la subpresiune (daca exista) se face la o suprapresiune de 3 bari i la un vacuum de 0,7 bari, respectiv la o presiune absolut de 0,4 bari. ncercarea se consider reuit n cazul cnd dup 1 h vacuumetrul, respectiv manometrul, indic o variaie a presiunii de maxim 10 mm Hg (0,013 bari). Pentru msurarea presiunii se folosesc manometre avnd gama de precizie astfel: - pn la 10 bari - de la 10 la 20 bari a seciunilor caracteristice. In cazul in care aerisirea nu este facuta corespunzator, sesizata prin raportul dintre apa introdusa si cresterea presiunii, se procedeaza la reducerea presiunii si o noua aerisire, dupa care se reia procesul. In cazul in care apar deplasari neimportante ale conductei sau pierderi nesemnificative de apa in timpul ridicarii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pana la presiunea de proba, daca acest lucru nu genereaza efecte negative importante. Imbinarile neetanse se remediaza dupa scaderea presiunii. Remedierea defeciunilor, dac este cazul, se va face numai dup golirea conductei. Pentru conductele de material plastic, dupa atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune cca. 2 h. nainte de darea n exploatare se face o prob general pentru toat aduciunea sau pentru precizia citirii 0,1 bari precizia citirii 0,2 bari
Ridicarea presiunii de prob se face n trepte cu urmrirea atent a seciunilor de mbinare i
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
59
toata conducta. Scaderea presiunii, dupa incheierea probei se face in trepte. Masivele de proba se demoleaza si se indeparteaza. Presiunea la care s-a fcut proba, rezultatele obinute precum i toate defeciunile constatate i remedierile efectuate se trec n procesul verbal de recepie. Metode de testare Pentru testarea unui tronson de conduct capetele tronsonului trebuie nchise etan. Pentru nchidere se folosesc adaptoare de oel nchise la unul din capete cu o flan oarb. Adaptorul de oel este o eav de cca. 30 cm lungime, obinut prin roluire, sau strunjirea unei evi de oel existente (atunci cnd diametrul i grosimea acesteia permit acest lucru) care trebuie s aib acelai diametru exterior cu al tubului supus ncercrii. Pentru ncercarea unui tronson este necesar un set de 2 adaptoare nchise cu flane oarbe. La adaptoare se vor suda ntr-un capt tuurile pentru aerisire i pentru pompa de ridicarea presiunii (prevzut cu manometru), iar n cellalt capt tuurile pentru umplere i golire. Capacele de nchidere, care vor prelua presiunea de ncercare se vor fixa prin intermediul unor masive de ancoraj. Masivele de ancoraj se vor executa astfel nct s permit pe ct este posibil dup efectuarea probei, continuarea execuiei conductei cu ct mai puine demolri. Proba de presiune se realizeaz prin msurarea pierderii de ap, i anume prin msurarea volumului de ap extras sau msurarea volumului de ap introdus. n cele ce urmeaz se vor expune prescripiile pentru proba de presiune cu msurarea volumului de ap introdus, mult mai uor de realizat pe antier. Se crete presiunea treptat pn se atinge presiunea de prob (STP) Se menine presiunea de prob timp de o or, sau mai mult numai dac consultantul o cere. n timpul acestei perioade de o or se msoar cu orice fel de dispozitiv adecvat cantitatea de ap pompat pentru meninerea presiunii de prob (STP). Pierderea de ap acceptabil la sfritul orei de prob nu trebuie s depeasc valoarea calculat astfel: V = 1,2 x V x p x (1/(Ew + D/exEr), unde: - V pierderea de ap admisibil, n l/s - V volumul tronsonului de conduct ncercat, n litri - p cderea de presiune admisibil, n Kpa - Ew modulul de elasticitate al apei, n Kpa - D diametru interior al conductei, n m
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 60
- E grosimea peretelui tubului, n m - Er modulul de elasticitate la nconvoiere transversal al peretelui tubului - 1,2 factor de corecie. Pentru calcule se va considera: - Ew = 2100000 Kpa - Er = 15000000 Kpa - p 20 Kpa pentru tuburile din polietilena sau otel Dac pierderea de ap o depete pe cea specificat sau dac sunt detectate defeciuni, tronsonul de conduct trebuie reparat i proba repetat pn ce rezultatul este conform specificaiilor. Proba de etaneitate Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etaneitate, conform STAS 3051-91. Conductele vor fi probate cu toate armturile i cuplajele montate. La conducta se va realiza proba pe tronsoane ; lungimea acestora nu trebuie s depeasc 500 m. Proba de etaneitate nu se va executa cnd temperatura exterioar este mai mic de +5 C. n vederea ncercrii care se face cu ap, se prevd urmtoarele lucrri pregtitoare : - umpluturi de pmnt pariale, lasnd libere mbinrile ; - nchiderea etan a tuturor orificiilor ; - blocarea extremitilor canalelor i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul probei. Conform Documentaiei de Atribuire, Vol. 3 Specificaii Tehnice Generale pentru lucrri de construcii Cap. 3.3.1.31.10.2 Testarea conductelor cu nivel liber. Testul cu ap : Conducte de pn la i inclusiv Dn 750 mm , proba de etaneitate a conductelor se face astfel : Conductele ce vor fi supuse testului cu ap vor fi umplute cu ap pn la o nlime manometric de cel puin 1,2 m deasupra coronamentului conductei din captul nalt i nu mai mult de 6 m deasupra captului jos la conductei. Conductele cu pant abrupt vor fi testate pe seciuni, astfel nct s nu se depeasc presiunea manometric maxim menionat anterior. Testul va ncepe la o or dupa umplerea seciunii de testare, timp n care nivelul apei n conducta vertical de alimentare va fi astfel nct s produc nlimea minim de testare de 1,2 m. Pierderea de ap ntr-o perioad de 30 de minute va fi masurat prin adaugarea de ap la intervale regulate de 10 minute pentru a se menine nivelul iniial al apei i nregistrarea volumelor adaugate. Seciunea de conduct va trece testul dac volumul de ap adaugat nu depete 0,12 litri pe or, pe 100 m de conduct, pe milimetru de diametru nominal interior al conductei.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
61
n cazul conductelor ce nu sunt sub presiune, infiltraia total nu va depi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru nominal, pe kilometru de conduct, iar conductele i mbinrile nu trebuie s prezinte infiltraii vizibile n timpul inspeciei interne. Infiltraia va fi msurat dup ce s-a executat umplutura i nivelul apei subterane va reveni la cel anterior construciei (vor trece cel puin 7 zile de la dispunerea umpluturii) i dup ce au fost efectuate toate testele de presiune.
2.1.6 Splarea i dezinfectarea conductelor
Toate conductele trebuie sa fie curatate si spalate inainte de punerea in functiune. Splarea i dezinfectarea conductelor se face cu ap avnd cel puin calitatea aceleiai ce urmeaz a fi transportat. In cazul in care spalarea se face pe tronsoane, volumul de apa folosit pentru spalare va fi cel putin dublu volumului tronsonului. Apa folosita la spalare si desinfectie trebuie sa poata fi evacuata fara a afecta mediul. Dezinfecia conductelor, n cazul n care transport ap potabil, se va face la cel mult 3 zile de la terminarea splrii, prin introducerea pe la extremitatea amonte, a unei soluii dezinfectante, preparat de regul cu clor sau o substan clorigen (clorur de var, cloramin, etc.), avnd o concentraie 20 25 mg de clor activ/litru de ap. Soluia trebuie meninut n sistem timp de 24 de ore. n aceast perioad, vanele din sistem vor fi acionate cel puin odat. Operaia de dezinfectare se repeta ori de cate ori este necesar, in cazul in care analizele bacteriologice (trei probe consecutive, recoltate la extremitatea aval) arat c apa nu ndeplinete condiiile de potabilitate. Dup aceasta sistemul va fi splat cu ap potabil pn ce coninutul rezidual de clor este n limitele admisibile pentru furnizarea de ap potabil (0,2mg/l la consumator).
2.1.7 Recepia i punerea n funciune
Recepia reprezint aciunea prin care Investitorul accept i preia lucrrile executate, n scopul de a ncepe exploatarea lor, certificnd faptul c Antreprenorul i-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu contractul i cu documentaia de execuie. Recepia se realizeaz n conformitate cu: Legea 10/1995 privind calitatea n construcii, "Regulamentul de recepie al lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente" (HG 273/1994) i cu alte norme aferente acestui domeniu. Stadiile recepiei sunt: Recepia la terminarea lucrrilor contractate.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
62
Recepia final - la sfritul perioadei de garanie, stipulat n contract. Recepia lucrrilor este precedat de controlul riguros al acestora care implic n mod obligatoriu verificarea: - Respectarii materialelor prevazute prin proiect pentru conducte Respectrii dimensiunilor i cotelor prevzute n desenele de execuie. Respectrii prescripiilor de montaj a conductelor Respectrii prescripiilor de montaj i funcionarea corect a vanelor, ventilelor de dezaerisire i alte dispozitive; Asigurrii etaneitii conductei; Asigurrii capacitii de transport; Punerea n funciune a sistemului de alimentare cu ap necesit luarea n prealabil a urmtoarelor msuri obligatorii: ntocmirea regulamentului de exploatare i ntreinere, cu respectarea Instruciunilor tehnice; Instruirea personalului de exploatare i verificarea msurii n care acetia i-au nsuit prevederile regulamentului de exploatare; Organizarea evidenelor de exploatare; Asigurarea unui sistem corespunztor de prelucrare i transmitere a datelor; Instituirea zonelor de protecie sanitar; Obinerea autorizaiei sanitare. La punerea n funciune a lucrrilor, va participa n mod obligatoriu i personalul de exploatare.
2.1.8 CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE PEID
2.1.8.1 Consideraii generale Toate conductele i fitingurile din PEID vor fi adecvate pentru refulrile staiilor de pompare, vor corespunde prevederilor DIN 19553 sau UK WIS (United Kingdom Water Industry Specification) 432-03 sau unor standarde echivalente i vor fi fabricate de ctre un productor cu certificat de calitate n conformitate cu ISO 9001. Aceste standarde i specificaii furnizeaz numai un ghid pentru standardele dorite, dar Contractantul poate folosi un alt standard internaional recunoscut aplicabil pentru conductele din PEID (specificnd n acest caz standardul corespunztor conductelor procurate). Prezentul caiet de sarcini se va citi mpreun cu instruciunile date de furnizorul conductelor pentru: - Transportul conductelor i fitingurilor; - Stocarea i manipularea lor la locul de punere n oper;
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
63
- Pregtirea conductelor, fitingurilor i garniturilor pentru montare; - Lansarea n an i montarea propriu-zis a conductelor; - Condiii speciale de montaj (n funcie de calitatea terenului de fundaie, nivel ap freatic, aciuni corozive, etc.); Cerinele caietului de sarcini nu vor exonera antreprenorul de responsabilitatea efecturii verificrilor i ncercrilor pe care le consider necesare, n vederea asigurrii calitii materialelor i a execuiei. La primirea evilor i fitingurilor pe antier se va examina certificatul de calitate i se vor verifica dimensiunile i caracteristicile acestora. Conductele din PEID vor fi realizate din material PE100 (corespunztor unei presiuni nominale Pn10), dup cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic European CEN\TC 155. Materialul PE100 va avea o rezisten de minimum 10 MPa, n conformitate cu ISO 12162. Conductele din PEID vor fi de culoare albastr sau neagr i vor fi adecvate ngroprii n pmnt. Toate conductele ngropate vor fi mbinate prin tehnici de sudare prin electrofuziune. Toate conductele din interiorul cldirilor i cele conectate la fitinguri metalice vor fi mbinate prin tehnici mecanice - cu flane, cu strngere sau compresiune.
2.1.8.2 Responsabiliti Este obligatoriu ca execuia lucrrilor pentru alimentare cu ap din tuburi de polietilen, s se fac de ctre uniti de construcii profilate pe astfel de lucrri i dotate cu utilaje i personal specializat. Unitatea de construcii ce va asigura montajul, rspunde de alegerea corect a procedeelor tehnologice de execuie n conformitate cu prescripiile de protecie a muncii, precum i de calitatea execuiei i respectarea prescripiilor impuse de furnizorul de polietilen. n cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instruciuni, unitatea de construcii, cu avizul prealabil al proiectantului vor putea stabilii soluii compensatoare motivate corespunztor din punct de vedere tehnic care s nu afecteze sigurana de funcionare a lucrrilor.
2.1.8.3 Transportul manipularea i depozitarea conductelor Se va avea n vedere c polietilena este expus deteriorrilor prin zgriere fiind foarte sensibil la contactul cu obiecte ascuite. n acest sens se vor lua msuri corespunztoare, avnd n vedere c se accept adncimi de zgrieturi pn la 10% din grosimea peretelui de eav. Transport
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
64
Materialele neambalate se vor transporta n vehicule amenajate, cu platformele de aezare plate, curate, fr obiecte tioase sau ascuite care pot produce deteriorri. Se are n vedere ca n timpul transportului evile s fie ferite de orice sursele de cldur sau emanaii de gaze. Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile i piesele din polietilen se vor transporta, preferabil, acoperite. Tuburile din polietilen de dimensiuni mai mari de 110 mm, se livreaz i se transport orizontal, n pachete ambalate. evile de dimensiuni mici (Dn < 110 mm) sunt livrate n colaci sau pe tambur i se transport att n poziie orizontal, ct i vertical, asigurate mpotriva oricror pericole de deteriorare, inclusiv de rsturnri, loviri, etc. Fitingurile, armturile, precum i alte materiale mrunte se vor transporta n ambalajele originale, cu respectarea tuturor msurilor de protecie anterior enunate. Manipulare La ncrcare i descrcare i la alte diverse manipulri, tuburile nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Pentru manevrare i ancorare este admis numai folosirea chingii de piele, cauciuc, nylon sau polipropilen, evitndu-se astfel alunecarea tuburilor n poziie nclinat i deteriorarea suprafeei exterioare. Pachetele de evi de dimensiuni mari se vor manipula cu motostivuitoare, corespunztor dotate. Se interzice trrea sau rostogolirea tuburilor din polietilen. Depozitare Depozitarea materialelor din polietilen n depozitele principale sau zonale se va face n conformitate cu recomandrile productorilor. Aceasta se va face corespunztor, innd seama de pericolul deteriorrii (deformri ale seciunii transversale, ovalizri), precum i de influena variaiilor de temperatur sau a aciunii directe a radiaiilor solare. Depozitarea se face inndu-se seam de dimensiuni i tip de material, precum i de durata depozitrii, Se va asigura accesul la materiale n ordinea achiziionrii acestora, pentru a evita perioade mari de staionare i degradare n timp prin fenomenul de "mbtrnire". Tuburile trebuie depozitate n zone stabile i plane, lsndu-se ci de acces pentru scoaterea materialului. evile livrate n colaci se depoziteaz astfel nct s se evite deformri. Pentru a se evita contactul cu solul, se vor crea paturi de aezare din brne din lemn.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
65
Polietilena de culoare albastr se va depozita acoperit, protejat de radiaiile solare. Tuburile albastre de polietilen au o perioad de expunere la mediul extern, de pn la 12 luni, dar trebuie totui acoperite cu folii opace. Tuburile negre de polietilen pot fi depozitate n aer liber. Fitingurile se vor depozita n spaii acoperite, n ambalajele cu care au fost livrate. Conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate departe de: surse de cldur uleiuri hidraulice sau lubrefiani benzin solveni alte chimicale cu reacie agresiv Este obligatorie evitarea oricrui contact cu hidrocarburi (carburani, uleiuri etc.). Stivele de legturi nu trebuie s depeasc o nlime de 3 m. Colacii de conducte pot fi depozitai pe orizontal, i nclinat dac sunt bine sprijinii. Conductele libere pot fi depozitate i sub forma de piramide cu nlimi de pn la 1m.
2.1.8.4 Tierea conductelor Conductele vor fi tiate n conformitate cu prescripiile productorului si numai cu dispozitivele recomandate/furnizate de ctre acesta, printr-o metod care s asigure un profil drept i curat fr s fisureze peretele conductei i care s cauzeze ct mai puine avarii nveliului protector. Unde este necesar, capetele tiate ale conductelor vor fi anfrenate i subiate n funcie de tipul de mbinare care va fi folosit. Se vor finisa toate straturile de protecie, capetele vor fi protejate (acoperite) i faa exterioar a conductei va fi netezit pe poriunea necesar.
2.1.8.5 Terasamente Execuia traneei Traneele vor fi executate cu ajutorul mainilor de excavat sau manual n funcie de zona amplasrii. Atunci cnd trebuie spat traneea sub o cale de circulaie, se recomand, n primul rnd, s se decupeze drumul pe ampriza traneei cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale pentru a nu degrada zonele nvecinate. n principal se va adopta metoda anurilor nguste. Limea traneei va fi egal cu diametrul exterior al conductei la care se adaug 100 mm, dar nu mai mic de 300 mm. n acest caz, toate operaiile pregtitoare se vor desfura pe marginea traneei.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
66
anurile trebuie spate pn la nivelul cerut prin proiect, astfel nct s se respecte acoperirea minim a conductei la nghe i totodat s corespund profilului hidraulic proiectat. Materialul excavat trebuie s fie depozitat de-a lungul traseului conductelor i apoi utilizat, dac este posibil, pentru lucrrile de umplutur. n timpul execuiei traneei, se va avea grij s se asigure stabilitatea pereilor prin sprijiniri dac este cazul. n plus, se vor ndeprta pietrele mari de pe marginea traneei, astfel nct s se evite cderea lor accidental pe conductele deja pozate. Realizarea patului de pozare Comportamentul tubului n sol este influenat i condiionat de modul de rezemare a acestuia pe fundul traneei, de sprijinirea lateral i de umplutur. Acestea intervin : - n repartizarea forelor de reaciune ale solului; - n aciunea mpingerii laterale al terenului; - n repartizarea continu a sarcinilor asupra tubului; - n protecia tubului mpotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezena unor corpuri dure la periferia sa. Se nelege deci grija deosebit care trebuie acordat realizrii patului de pozare acolo unde este cazul i umpluturii traneelor. Patul de pozare are ca prim funcie asigurarea unei repartiii uniforme a ncrcrilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci, s se pozeze tuburile n aa fel nct s nu aib reazem linear sau concentrat. Sunt interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita concentraiile locale ale forelor de ncovoiere. Este esenial pozarea conductelor pe suport neted i continuu. Acest lucru se obine prin ndeprtarea oricror puncte proeminente de pe fundul anului i nlocuirea lor cu material de umplutur de granulaie fin. Cnd egalizarea nu poate fi executat cu uurin, denivelrile mici pot fi depite prin amplasare de material selecionat sau cu granulaie fin, ntr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat. Ca urmare se disting dou situaii : a. Pozarea pe sol existent fr coeziune In cazul n care solul existent este sfrmicios (nisip sau pietri), pozarea direct poate fi luat n consideraie cu condiia de a profila n prealabil suprafaa de contact a tubului n solul existent, astfel nct s constituie o rezemare uniform pe toat lungimea sa.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
67
b. Pozarea pe pat realizat din material adugat n linii generale, atunci cnd fundul traneei nu se preteaz la realizarea in situ a patului de pozare, datorit naturii sale, portanei sale, forelor statice i dinamice, este necesar s se sape traneea mai adnc, cu scopul de a se aduga material granular. Grosimea dup compactare sub generatoarea inferioar a tubului va fi minim 5 cm. Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de drenaj, pietri i sol de natur friabil. Granulaia nu trebuie s depeasc 10 mm la patul conductei. Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte buci de crmid sau alt material dur. Tehnologia de instalare "fr sptur" a conductelor Se utilizeaz pentru subtraversri de ruri, ci ferate i drumuri principale, precum i n alte locuri unde prezena unor galerii subterane sau a altor obstacole face imposibil instalarea conductelor prin metoda tradiional, cu tranee. Operaia de pozare "fr sptur" (cu foraj direcional sau orizontal) a conductelor va fi executat de ctre echipe specializate dotate cu echipamente corespunztoare. Se vor utiliza echipamente de forare specializate pe astfel de lucrri. Dup executarea forajului se trece la introducerea tronsonului de conduct care urmeaz s fie conectat la conduct pozat n tranee deschise. Realizarea umpluturilor Umplutura tranei cuprinde dou zone bine definite i anume: Zona de acoperire - pn la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesar asigurrii stabilitii conductei. Zona de umplutur - necesar pentru transmiterea uniform a sarcinilor care acioneaz asupra conductei i protejarea acesteia. Zona de acoperire trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de material i execuie: - materialul de umplutur trebuie s fie curat de pietre i blocuri sau materiale solidificate; - pentru terenurile care nu prezint capacitate corespunztoare de compactare, trebuie s se utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri, pietriuri, pmnt) sau o protecie de beton; - nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaz conducta i nici soluri care prezint tasri ulterioare - compactarea straturilor acestei zone se face n straturi succesive de max. 15 cm. Compactarea se va face manual sau cu echipament uor pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Zona de umplutur va fi executat n general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
68
Umplutura este realizat prin straturi succesive de aproximativ 30 cm astfel nct tuburile s nu sufere nici o deteriorare. Prezena ocazional a unor particule cu dimensiuni cuprinse ntre 20 i 40 mm este acceptat n procente foarte mici pentru zona de umplutur. n cazul n care exist i particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat. Refacerea terenului i aducerea lui la forma iniial n locurile n care este permis acest lucru, cum ar fi cmpurile, traneele vor fi umplute n surplus, pentru a se permite reaezarea natural n timp a materialului. n cazul drumurilor i al zonelor circulate, se va folosi echipament de compactare adecvat pentru a asigura compactarea satisfctoare a traneelor. n cazul drumurilor nepavate, stratul de suprafa va fi refcut cu material similar celui ndeprtat. Pe drumurile publice sau cile de acces asfaltate sau betonate, suprafaa se va reface provizoriu cu un strat de piatr spart (0-20 mm). 2.1.8.6 Montarea conductelor i a pieselor speciale 2.1.8.6.1 Verificarea materialelor Materialele i produsele trebuie s fie nsoite de certificate de calitate. Certificatele de calitate vor fi emise i semnate de ctre productor. Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie s aib aplicat marcajul, care s coincid cu certificatele de calitate aferente. Utilizarea altor materiale, n afara celor specificate n proiect, se va face numai cu avizul proiectantului, care va stabili i condiiile de acceptare. Componentele de conducte (evi, fitinguri, armaturi, etc.) vor fi n conformitate cu cerinele proiectului. nainte de a fi montate, tuburile i piesele din polietilen vor fi verificate vizual i dimensional. La examinarea vizual tuburile i piesele trebuie: - s fie liniare; - s fie colorate uniform; - s prezinte suprafaa interioar i exterioar neted, fr denivelri, necojit, fr fisuri, arsuri, incluziuni sau zgrieturi. - s prezinte intacte capsulele de protecie ale bornelor electrice ale manoanelor i colierelor de priz; - s prezinte seciunea transversal a peretelui tubului fr goluri de aer sau alte neomogenitati; La examinarea geometric tuburile i piesele trebuie:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
69
- s nu prezinte abateri de la form i dimensiuni; - s aib dimensiunile specificate prin normele ISO Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic. Toate tuburile i piesele din polietilena necorespunztoare vor fi refuzate la recepie i nu se vor introduce n lucru.
2.1.8.6.2 mbinarea conductelor Constructorul va avea obligatoriu n dotare utilajele, ustensilele i aparatura necesar recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte. Conductele prevzute prin proiect se mbin prin urmtoarele procedee: sudur cap la cap (mbinare nedemontabil); electrofuziune (mbinare nedemontabil); mbinare cu flane (mbinare demontabil) Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezint un sistem integrat din PEID, capabil s preia sarcini de capt, const n electrofuziunea conductelor. Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizat metod, totui electrofuziunea ar putea fi preferat prioritar, din cauza lipsei de spaiu. mbinarea conductelor prin fuziune se execut de personal calificat, cu echipamente adecvate i prin metoda corespunztoare materialelor de asamblat. Procedurile corecte de asamblare a elementelor realizate din materiale diferite i avnd grosimi diferite ale pereilor sunt indicate n figura de mai jos.
CORECT
Elemente din materiale diferite avnd grosimi diferite ale preilor pot fi asamblate prin
CORECT
Numai elemente din materiale similare i cu perei de aceeai grosime pot fi asamblate prin
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
70
GREIT
Nu este permis asamblarea elementelor cu grosimi diferite ale pereilor prin sudur cap la
GREIT
Nu este permis asamblarea elementelor din materiale diferite prin sudur cap la cap
Sudarea cap la cap Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare i avnd aceeai grosime a peretelui. Sudarea cap la cap este adecvat pentru asamblarea tuburilor i armturilor cu diametre mai mari de 63 mm. Tuburile cu grosimea peretelui mai mic de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap i cu ajutorul echipamentelor manuale cu funcionare ntr-un singur ciclu. Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avnd ciclu dublu de funcionare. Sudura cap la cap se realizeaz cu ajutorul unei plci electrice cu suprafaa nclzit. La aceast tehnologie este esenial verificarea independent a temperaturii la suprafa. Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID - PE100 si PEID - PE80 se vor respecta instruciunile productorului echipamentelor de sudur. Mai jos sunt enunate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manual: 1. Se verific dac echipamentul este complet, curat, fr defeciuni i n stare de funcionare. 2. Prima sudur va fi una de ncercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se execut dou suduri de ncercare. Astfel se asigur faptul c placa de nclzire este curat. 3. Se verific dac tuburile (sau tubul i fitingul) ce urmeaz s fie asamblate au acelai diametru interior, presiune de calcul i sunt realizate din acelai material. 4. Se cur tuburile (sau tubul i fitingul ) care urmeaz s fie asamblate. 5. Se separ complet colierele de fixare i se poziioneaz echipamentul de tiere. 6. Se poziioneaz tuburile (sau tubul i fitingul) chiar n dreptul lamei echipamentului de tiere i se strng colierele de fixare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
71
7. Se pune n funciune echipamentul de tiere i se preseaz capetele tuburilor (sau ale tubului i fitingul) contra lamei dispozitivului, pn ce extruziunea ncepe s se detaeze continuu din ambele componente de asamblat. 8. Se continu tierea, pe msur ce tuburile (sau tubul i armtura) se separ. Se oprete echipamentul de tiere i se ndeprteaz, dup ce lamele de tiere s-au oprit. 9. Se ndeprteaz bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului i fitingului). Se verific dac diferenele sunt n limite acceptabile. 10. Se aduc n contact capetele tuburilor (sau ale tubului i fitingului) i se verific dac ntre ele nu este un interstiiu vizibil. Piesele se reajusteaz, dac este necesar. Se verific dac diferenele sunt n limite acceptabile. 11. Se verific nivelul combustibilului n generatorul electric. Capetele sunt in contact strns (fr joc). 12. Se pune n funciune generatorul i se ateapt ca placa de nclzire s ajung la temperatura de operare. 13. Se selecteaz regimul adecvat de cretere a presiunii de sudare. Se preseaz piesele contra plcii de nclzire utiliznd acest nivel de presiune. 14.Se verific dimensiunea iniial a bordurii de sudat. 15. Dup bordurarea iniial, presiunea din sistem trebuie adus la nivelul corespunztor termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului i fitingului) trebuie s rmn n contact cu placa de nclzire pe o durat corespunztoare timpului de termofuziune.
Capetele sunt n contact Etapa10. tiere Verificarea Conducta capetelor dup
Colier de fixare
Placa
Colier de fixare
de nclzire
Conducta
Conducta
Etapa15: Poziia de lucru a plcii de
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
72
16. Se deschid colierele, se ndeprteaz placa de nclzire i se verific dac pe ea a rmas material topit. Dac se constat existenta acestuia, nu se efectueaz mbinarea. 17. Dac placa de nclzire este curat, cele dou capete se aduc imediat n contact, timp de 10 secunde, printr-o micare lin. Materialul topit trebuie s se ruleze n mod uniform napoi, fat de linia de contact. 18. Se las mbinarea s se rceasc pe durata specificat, meninnd-o n tot acest timp la presiunea de rcire. 19.Dup rcire (temperatura sudurii trebuie s fie mai mic de 40 se desfac colierele. ' C), 20. Se scot din coliere tuburile asamblate. 21. Se verific mbinarea. 22. Dac este necesar, dup rcire se ndeprteaz materialul n exces. 23. Se ndeprteaz orice impuritate de pe feele de nclzire. mbinarea prin electrofuziune Realizarea mbinrii necesit folosirea unor racorduri sau manoane electrosudabile, precum i a unui echipament special. Atunci cnd acestea sunt conectate la o surs de curent corespunztoare, manonul se topete n tub fr a fi nevoie de echipamente suplimentare de nclzire. Echipamentele de sudur moderne sunt uniti portabile total automatizate care permit un control precis al tuturor parametrilor cerui de procesul tehnologic (poziie, temperatur, timp etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de nregistrare a urmtorilor parametrii: - identificarea operatorului; - numrul operaiei; - data i ora efecturii acesteia; - originea i tipul racordului sau manonului folosit la mbinare; - parametrii ciclului de sudare. Este foarte important ca cei care efectueaz asamblarea s acorde o mare atenie procedurilor astfel nct: - Suprafaa oxidat a tubului peste adncimea manonului s fie nlturat;
Conducta mbinarea termosudat Conducta Colier de fixare Colier de fixare
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
73
- Toate prile mbinrii trebuie meninute curate i uscate nainte ca acestea s fie asamblate, deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoas. Dac se folosete procedeul de tergere, este foarte important s existe asigurarea c suprafaa care urmeaz s fie asamblat este uscat. - Dispozitivele de fixare trebuie s fie folosite corect pentru a nu exista deplasri n timpul procesului de mbinare i a ciclului de nclzire i rcire. - Proteciile pentru sudur sunt utilizate astfel nct praful i ploaia s nu contamineze mbinarea. Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung n mod uzual pn la dimensiuni de 400mm. Uneori evile livrate n colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi n elementele de cuplare (manoane electrosudabile), sau coturile tuburilor pot face ca alinierea capetelor s fie imposibil. Soluiile de abordare n acest caz pot fi: (i) Utilizarea sculelor mecanice de ndreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri; (ii) mbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub n captul colacului, nainte de mbinare. mbinarea prin electrofuziune a conductelor i fitingurilor parcurge urmtoarele etape: Et.1 Stabilirea reperelor de prelucrare 1a. Se ndreapt prin tiere capetele de conduct n vederea mbinrii; 1b. Se cur capetele tubului pe o poriune de aprox. 500 mm folosind o crp curat; 1c. Se marcheaz zona, de pe care stratul oxidat de suprafa trebuie nlturat, prin plasarea manonului necesar fixrii, de-a lungul captului de tub unde va avea loc mbinarea. Se traseaz o linie n jurul circumferinei la o distan adecvat de captul tubului, folosind un marker potrivit; n acest stadiu, nu se scoate nc manonul din ambalajul su. Et.2 Pregtirea capetelor conductelor 2a Cu ajutorul unui dispozitiv de achiere mecanic se ndeprteaz n mod uniform materialul aflat n exces fa de adncimea de inserie de pe suprafaa identificat a tubului, pn la o adncime de 0,2 - 0,4 mm. 2b Se asigur faptul c tot materialul de polietilen n exces a fost ndeprtat. 2c Nu se ating suprafeele achiate. 2d Cu ajutorul unei oglinzi se verific dac i suprafeele inferioare de la extremitatea tubului fix au fost achiate complet.
Conducta Adncime de inserie Dispozitiv manual de achiere
Etapa 2. Pregtirea capetelor conductelor
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
74
Et.3 Alinierea conductelor de mbinat 3a. Se scoate manonul electrosudabil din ambalaj i se verific eticheta, ca asigurare a faptului c a fost aleas dimensiunea corect; 3b. Se potrivete acesta pe extremitatea tubului mobil. Se marcheaz pe tub adncimea de penetrare, cu captul tubului aliniat la semnul de mijloc; 3c. Se poziioneaz din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaz pe tub adncimea de penetrare, cu captul tubului aliniat la semnul de mijloc. 3d. Se poziioneaz, fr a o strnge, clema de fixare, pe tubul fix; 3e. Se poziioneaz tubul mobil n dispozitivul de cuplare; 3f. Dup ce se verific faptul c dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare i c tuburile sunt introduse n dispozitiv cu adncimea de penetrare, se strnge clema complet. 3g. Se rotete uor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica dac tuburile sunt corect aliniate. Et.4 Procesul de electrofuziune 4a. Se verific dac exist suficient combustibil n generator, pentru ntreaga perioad de fuziune. Se verific dispozitivul de control i cablurile pentru a nu prezenta defeciuni. 4b Se ndeprteaz, capacele terminalelor electrice de pe dispozitivul de cuplare; 4c Se conecteaz cablurile generatorului la bornele dispozitivului de cuplare. 4d Se verific timpul de fuziune indicat pe etichet i se introduce n timer-ul dispozitivului de control. 4e Se apas butonul de pornire al dispozitivului de control i se asigur faptul c ciclul de fuziune este parcurs n ntregime. 4f. La sfritul ciclului de nclzire, indicatorii de topire trebuie s aib o valoare crescut. Dac nu se constat nici o modificare vizibil a acestora, mbinarea trebuie tiat i se va executa o nou mbinare. 4g Se ateapt ca ansamblul s se rceasc,
Clema de fixare Manon de electrofuziune Clema de fixare comand
Setare timp de Spre dispozitivul de Dispozitiv
Clem de fixare
Clem de fixare
Conducta
Manon de electrofuziune
Cablul Generatorului
Cleme de fixare
Indicatori ai strii de topire
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
75
respectndu-se timpul de rcire indicat pe etichet. 4h Se ndeprteaz cablurile i clemele de fixare. Fitinguri de branament pentru electrofuziune Fitingurile de branament pentru electrofuziune sunt disponibile pentru majoritatea dimensiunilor principale pn la 400 mm. Ele sunt indicate pentru conducte la presiuni de 10 i 16 bar (PEID - PE100) i 6/7bar respectiv 10/12 bar (PEID - PE80). Aceste fitinguri de tip a cuprind o suprafa suport de fuziune, o ramur prevzut cu capac filetat (utilizat numai pentru dirijarea cuitului de gurire a conductei pe care se monteaz fitingul) i ramura efectiv de racord. Pentru mbinarea lor prin electrofuziune se vor parcurg urmtoarele etape: Et1. Marcarea suprafeei de fuziune a tubului (conducta principal) la care se face racordul 1a. Se cur impuritile de pe tub cu o crp curat. 1b. Fr a scoate fitingul din ambalaj, se pune n poziia recomandat pe conducta principal. Se marcheaz conturul n mod clar i continuu n jurul suportului fitingului de branament. Et. 2 Pregtirea suprafeei de fuziune a tubului la care se face racordul 2a. Se utilizeaz o raclet pentru a ndeprta un strat de 0,2 -0,4 mm, de pe suprafa marcat; 2b. Se asigur c toate resturile de polietilen au fost ndeprtate. Nu se atinge suprafaa curat. Et. 3 Verificarea fitingului de branament 3a. Se scoate fitingul din ambalaj, fr a se atinge suportul de contact; 3b. Se verific pe etichet dac mrimea corect a fost aleas; 3c. Se ndeprteaz capacul i se asigur c ramura de tiere este rectilinie; Et. 4 Pregtirea pe poziie a fitingului de branament 4a. Se asigur c urubul de prindere dispozitivului de fixare este complet deurubat; 4b. Se verific dac pe suprafaa curat nu apar impuriti. Nu se atinge nici o zon de fuziune; 4c. Se poziioneaz fitingul n dispozitiv; 4d. Se fixeaz fitingul pe suprafaa pregtit a tubului (conducta principal); 4e. Se nvrte urubul de strngere pn cnd e indicat presiunea corect; 4f. Capacele terminalelor electrice se ndeprteaz.
Et. 4 Pregtirea pe poziie a Dispozitiv de fixare
Fiting de branament Suprafa pregtir
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
76
4g. n aceast etap se va pregti i conducta de racord care respectnd operaiile descrise anterior pentru mbinarea conductelor prin electrofuziune. Apoi conducta se poziioneaz n ramura de racord a fitingului branament. Et. 5 Procesul de electrofuziune 5a. Se verific dac exist combustibil suficient n generator pentru ntreaga perioad de fuziune. Se verific de asemenea i cutia de control i cablurile pentru eventuale defecte. 5b. Cablurile se conecteaz la terminale pe suport. 5c. Se verific timpul de fuziune indicat pe etichet i se introduce acest timp n timer-ul cutiei de control 5d Se apas butonul de pornire al cutiei de control. asigurndu-se c ciclul (JR fuziune 5e. Se ndeprteaz cu grij cablurile fr a se deranja fitingul. 5f. Se respect timpul de rcire indicat pe etichete. Et. 6 Operaii finale 6a. Se ndeprteaz sculele; 6b. Se inspecteaz vizual mbinrile, asigurndu-se c indicatorii de fuziune nu sunt n relief; 6c Se gurete conducta pe care s-a montat fitingul dup care se reaeaz capacul pe ramura de tiere a acestuia; 6d. Se trece la finalizarea branamentului. mbinare cu flane Acest tip de mbinri se practic pentru montajul armturilor pe reea (vane de separare, hidrani). Cea mai des ntlnit este mbinarea cu flan metalic care necesit utilizarea unei piese speciale (adaptor pentru flane) care se racordeaz la conduct printr-una dintre mbinrile fixe amintite. Flana utilizat este introdus liber pe aceast pies, fiind utilizat drept contraflan pentru fixarea armturilor. Presiunea nominal a flanelor va fi cel puin egal cu cea mai mare presiune nominal a conductelor sau fitingurilor la care sunt ataate. Dup curirea flanelor, garnitura va fi poziionat cu grij iar uruburile se vor strnge iniial cu mna. n continuare, uruburile de fixare se vor strnge cu cheia alternndu-le pe cele diametral opuse. Garnitura de etanare i lungimea uruburilor folosite, trebuie s fie potrivite tipului de adaptor. Garniturile de etanare din cauciuc vor fi pstrate la ntuneric, la adpost de efectele temperaturilor reduse sau mari i se va evita deformarea lor pn n momentul utilizrii.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
Panou de control
77
uruburile, piuliele i aibele vor fi zincate la cald. Zonele filetate ale uruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitat pn n momentul utilizrii lor. Lungimea uruburilor trebuie s fie suficient de mare pentru ca atunci cnd acestea sunt strnse cu piuliele s rmn cel puin un pas peste piuli. Pozarea tuburilor n tranee La pozare se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Reele de distribuie STAS 6819-97 Aduciuni i STAS 8591/97- Amplasarea n localiti a reelelor subterane. nainte de pozarea conductelor, traneea se va verifica astfel nct s se evite prezena n patul de aezare sau n umplutur a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii tioase sau coluri ascuite. Acestea pot produce fisuri n cadrul unui proces de abraziune n condiii de dilataie i contracie a conductei; Tubul va fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar, n cazul mbinrii prin electrofuziune, se va verifica dac gradul de rcire al tubului este satisfctor. Dac conductele au fost depozitate la o temperatur diferit de cea a mediului ambiant se va avea grij ca nainte de instalare n an aceasta s corespund mediului de lucru. Conductele vor fi coborte n mijlocul anului, avnd grij s nu fie deteriorate. Este interzis contactul uneltelor de fier i a obiectelor grele cu tronsoanele de conduct. Trebuie luate toate msurile de siguran pentru a evita ptrunderea materialelor strine n interiorul evilor i fitingurilor. n timpul montajului nu se permite introducerea n conducte a uneltelor sau a altor materiale. Schimbri ale direciei tronsonului de conduct de PEID pot fi permise de capacitatea de ndoire a tuburilor. Cu toate acestea trebuie meninut tubul poziionat central n an prin compactarea corect a materialului de umplutur de pe margine. Dac este necesar realizarea mbinrilor n interiorul anului, trebuie asigurat un mediu de lucru propice n ceea ce privete spaiul, temperatura i protecia mpotriva intemperiilor. Captul liber al conductei n curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat nainte pe msur ce progreseaz lucrrile. Atunci cnd lucrrile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etan. Tronsonul va fi fixat n an pentru a se evita plutirea lui n cazul n care anul este inundat. Pentru a mpiedica scurgerea apei de ploaie prin an, acesta se va astupa la anumite distane ce nu vor depi 250 m. Aceste obstacole vor fi ndeprtate atunci cnd operaiunile de montaj ajung n dreptul lor.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
78
Este necesar inerea unei evidene complete i clare a instalrii nainte de acoperirea conductelor. Probe de presiune Toate aparatele de msur vor fi etalonate i ncercate nainte de nceperea probelor. Fiecare tronson ce urmeaz s fie supus probelor va fi nchis cu capace la ambele capete i fixat astfel nct s reziste la forele de reaciune care apar. Capetele libere ale ramificaiilor pe tronsonul supus probei vor fi asigurate cu flane oarbe. Toate mbinrile se cur de pmnt n exterior pentru a se putea observa cu uurin eventualele scurgeri de ap. ndeprtarea aerului din conduct este important pentru acurateea rezultatelor testului i, prin urmare, umplerea conductei trebuie s se fac de o maniera controlat, cu ndeprtarea aerului n timpul procesului de umplere i presurizare. Succesiunea operaiilor de ncercare este : se instaleaz agregatele de pompare a apei n conduct la captul care are cota axului mai mic (captul de jos); la instalarea agregatelor de pompare se va avea n vedere ca ele s poat fi utilizate i la tronsonul urmtor de prob, folosind apa din tronsonul deja probat; se monteaz vanele de golire i robinetele de aerisire ca i aparatele de msur a presiunii (manometru) pe captul de jos respectiv pe captul de sus al tronsonului; se deschid ventilele de dezaerisire; la fiecare manometru va sta un observator avnd ceas acordat cu al celorlali observatori; se umple conducta de ap, se nchid robinetele de dezaerisire i se continu pomparea pn la realizarea presiunii de ncercare; se menine presiunea de testare, prin pompri suplimentare, timp de 30 de minute, pentru a susine destinderea conductei de polietilen; presiunea din conduct trebuie redus apoi prin eliberarea rapid a unei cantiti de ap din conduct pn la obinerea presiunii nominale la manometrul de control; se realizeaz inspectarea conductei pentru identificarea unor eventuale scurgeri, la aceast presiune, din tronsonul testat; Valorile indicate de manometru vor fi citite i notate la urmtoarele intervale de timp: 0-10 min. - citire la intervale de 2 minute 10-30 min. - citire la intervale de 5 minute 30- 90 min. - citire la intervale de 10 minute Presiunea trebuie s creasc datorit rspunsului vsco-elastic al materialului conductei.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 79
Graficul rezultat pentru un tronson bine etanat trebui s aib un profil caracteristic asemntor cu cei din graficul de mai jos:
Prin pompare adiional
ncercarea se consider reuit, dac dup trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de ncercare, scderea presiunii la tronsonul ncercat nu depete 10% din presiunea de ncercare i nu apar scurgeri vizibile de ap. Rezultatele probei de presiune pot fi influenate de ctre aerul care nu a fost complet evacuat din conduct sau de variaiile de temperatur ale mediului. Se recomand ca probele s se efectueze n zile n care nu exist o variaie mare de temperatur. n perioadele reci (sub 00), dup efectuarea probei, golirea se face imediat. Dac testul este nesatisfctor atunci se vor depista i remedia deficienele de etaneitate i apoi se va relua proba. Rezultatele probelor de presiune se consemneaz ntr-un proces verbal, care face parte integrant din documentaia necesar la recepia preliminar i definitiv a conductei. Dup terminarea complet a lucrrilor de execuie pe conduct, se va executa o prob general pe ntreaga ei lungime, n regim de exploatare; Dup un test satisfctor, seciunea de conduct nu va mai fi supus unor operaiuni de sudare, deformare la rece sau la cald. Nu se admit probe pneumatice. Proba general i splarea conductei
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
80
Dup efectuarea probelor, nlturarea defeciunilor i legarea tronsoanelor, se trece la proba general. Se vor deschide robinetele de aerisire i va ncepe umplerea conductei asigurndu-se evacuarea complet a aerului din conduct. Dup umplerea conductei cu ap, va ncepe nchiderea vanelor de dezaerisire, din aval ctre amonte, i se va pune lent sub presiune conducta, pn la atingerea presiunii de regim. Etaneitatea conductei va fi atestat numai dup nlturarea defeciunilor, dac este cazul.
2.1.9 CONDUCTE I FITINGURI DIN PVC
2.1.9.1 Generalitati evile din policlorur de vinil neplastifiat vor respecta prevederile STAS 6675/1,2-92 sau ale N.I.M.I.P.C. 1498-60 (pentru evile cu perei ngroai) i vor fi adecvate utilizrii la conductele de canalizare. Montarea evilor din PVC-G se realizeaz cu ajutorul fitingurilor, realizate din acelai material i avnd aceeai culoare cu evile. mbinrile fixe de evi din PVC-G se realizeaz cu urmtoarele fitinguri: mufe, teuri, coturi i reducii. mbinrile ntre evi se fac prin lipirea captului evii n interiorul mufei. Acestea vor respecta urmtoarele standarde: - STAS 7174-90 Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Teuri. Pn10. Dimensiuni. - STAS 7175-90 Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Coturi. Pn10. Dimensiuni. - STAS 7176-90 Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Mufe. Pn10. Dimensiuni. - STAS 7177-90 Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Capace. Pn10. Dimensiuni. - STAS 7178-90 Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Reduc ii. Pn10. Dimensiuni. - STAS 7179-90 Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Racorduri olandeze. Pn10. Dimensiuni. Se menioneaz c pentru evile din PVC, prin diametru se nelege diametrul exterior al evii, iar pentru fitinguri, diametrul interior al mufei de mbinare. mbinrile fixe de evi din PVC-G cu evi din oel sau cu armturi metalice se realizeaz cu armturile: teuri, coturi, mufe i reducii pentru mbinare mixt, prevzute la un capt cu filet n oli, pentru evi. mbinrile demontabile de evi din PVC-G se realizeaz prin racorduri olandeze, iar mbinrile cu evi din oel sau cu armturi metalice se realizeaz cu racorduri olandeze cu filet n interior sau exterior (filet n oli, pentru evi). Toate mbinrile tuburilor i fitingurilor din PVC-G se vor face conform recomandrilor i cerinelor productorului.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
81
2.1.9.2 Marcarea i protecia conductelor i fitingurilor pentru expediie Toate conductele i fitingurile vor fi clar marcate, identificndu-se diametrul, numele productorului i standardele relevante n conformitate cu care au fost produse. n afara cazului n care se specific altfel, toate articolele trebuie s fie complet protejate nainte de expediia de la productor i n plus vor fi protejate prin metode auxiliare pe perioada tranzitului, stocrii i instalrii mpotriva coroziunii i avariilor accidentale. 2.1.9.3 Depozitarea si transportul materialelor pentru conducte Toate conductele vor fi depozitate n conformitate cu recomandrile productorului pentru a le pstra calitatea i condiiile n conformitate cu standardele prevzute n Specificaii. Zonele de depozitare vor fi amenajate astfel nct s faciliteze descrcarea, ncrcarea i verificarea materialelor cu diferite destinaii stivuite sau depozitate separat, cu semne de identificare clar vizibile. Ambalajele vor fi desfcute numai n momentul introducerii n lucrri. Toate vehiculele pe care se transport conductele vor fi destul de lungi pentru ca conductele s nu atrne. Conductele vor fi legate, transportate i manipulate n conformitate cu recomandrile productorului. Se vor folosi dispozitive de susinere. Toate crligele i alte echipamente metalice care vor fi folosite vor fi n prealabil acoperite. Nu se vor folosi crlige care se prind de suprafaa interioar a capetelor conductei. Echipamentul de manipulare a conductelor va fi meninut n stare bun i orice echipament care dup prerea Consultantului, ar putea avaria conductele, va fi ndeprtat. In nici un caz nu se admite aruncarea conductelor, lovirea lor una de alta, rostogolirea lor liber sau trrea pe pmnt. 2.1.9.4 Verificarea conductelor i fitingurilor nainte de introducerea n lucrri, fiecare conduct va fi curat i examinat cu grij din punct de vedere al integritii. Conductele avariate, care dup prerea Consultantului nu pot fi reparate n mod satisfctor, vor fi respinse i ndeprtate de pe antier. Repararea conductelor i fitingurilor avariate se va face conform recomandrilor i specificaiilor productorului. Dac Consultantul consider c o proporie inacceptabil din conductele de pe o anumit lungime sunt respinse, Antreprenorului i se poate cere s testeze hidraulic, la presiunea de ncercare a
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
82
tronsonului fiecare conduct i fiecare fiting nainte de instalare. n acest caz, rezultatele probei vor fi transmise ctre i aprobate de Consultant nainte de instalarea oricror conducte n continuare. 2.1.9.5 Tierea conductelor Conductele vor fi tiate n conformitate cu prescripiile productorului i numai cu dispozitivele recomandate/furnizate de ctre acesta, printr-o metod care s asigure un profil drept i curat fr s fisureze peretele conductei i care s cauzeze ct mai puine avarii nveliului protector. Unde este necesar, capetele tiate ale conductelor vor fi anfrenate i subiate n funcie de tipul de mbinare care va fi folosit, se vor finisa toate straturile de protecie, capetele vor fi protejate (acoperite) i faa exterioar a conductei va fi netezit pe poriunea necesar.
2.2 ARMATURI SI UTILAJE RETEA DE CANALIZARE 2.2.1 Armaturi
2.2.1.1 Generalitati Prezentele conditii tehnice se refera la armaturile utilizate pe conductele tehnologice care fac parte din instalatiile aferente diferitelor obiecte ale investitiei. Contractantul va furniza vane i robinei conform cu specificaiile tehnice din acest capitol numai de la fabricani autorizai ale cror produse sunt folosite n instalaii similare. n cazul vanelor acionate electric, dispozitivele de manevr vor fi preasamblate n fabric i testate. Vanele acionate manual vor fi prevzute cu roat de manevr din font turnat sau cu tij. Sensul de micare al roii de manevr va fi cel al acelor de ceasornic pentru nchiderea vanei. Fora de acionare a roii de manevr nu va depi 20 Kgt pentru acionare n regim echilibrat. Vanele vor fi prevzute cu indicatoare de poziie nchis-deschis i dac este cazul cu indicatoare luminoase pentru aceste poziii. Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care s dovedeasc faptul c vanele au fost ncrcate conform ISC 9003, i EN 29003 i din care s rezulte presiunile i mediul n care a fost fcut ncercarea. Fiecare van va avea gravat pe corpul sau numele productorului, anul de fabricaie, diametrul nominal, presiunea nominal, standardul de conformitate i o sgeat care va indica direcia de curgere a debitului de lichid fluid. Vanele vor fi grunduite i vopsite din fabric. mpreun cu ele se vor livra i cantiti suficiente pentru a putea fi refcut la nevoie stratul de grund i vopsea.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
83
Cele utilizate pentru vehicularea apei potabile vor fi agrementate tehnic i acceptate de ctre Ministerul Sntii. Materialele de construcie (corp, capac, piese interioare, uruburi, garnituri, etc.) trebuie s reziste condiiilor de lucru normale i maxim admise ale instalaiei din care face parte (presiune, temperatur). Utilizarea altor tipuri de armturi n afara celor specificate se va putea face numai cu avizul proiectantului, care va stabili i condiiile de acceptare. La livrare, fiecare lot de armturi identice va fi nsoit de urmtoarele documente: certificatul de calitate al produsului conform dispoziiilor n vigoare; buletinul de teste i msurtori dimensionale (lungimea de construcie i dimensiunile de legtur ale flanelor, alte dimensiuni caracteristice); instruciuni de montaj i exploatare. Condiiile tehnice de calitate vor fi n conformitate cu standardele romneti sau internaionale relevante ISO, DIN, EN, IEC . In cadrul proiectului se vor folosi urmatoarele tipuri de armaturi: robinet cu sertar pana si corp plat cu flanse ; robineti cu sertar tip cutit ;
n continuare prezentm caracteristici tehnice pe care principalele armaturi trebuie s le ndeplineasc: Vanele cu sertar pan i corp plat trebuie s respecte urmtoarele condiii tehnice : Nr. 1 2 3
Element Caracteristic
tip parametrii materiale
vana cu sertar pan cu flane temperatura mediu dimensiuni gabarit corp elem. de nchidere elem. etanare axe elem. asamblare protecie intern protecie extern etanarea tijei corp sertar pan
complet vulcanizat EPDM conf. DIN 2501 max 50oC Conf. Tabel A Conf. Standardelor de referin ISO, DIN, etc. fonta ductil GGG 50 fonta ductil GGG 50 acoperit cu EPDM EPDM oel inoxidabil oel inoxidabil acoperire cu epoxi acoperire cu epoxi fr ntreinere curgere continu ghidat fr locauri n corp
soluii constructive
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
84
acionare manual acionare electric
sens rotaie feele de etanare tip de manevr protecie
sensul acelor de ceasornic nclinate pentru eliminarea impuritilor roata de manevr epoxi AUMA cu actuator acionare mecanic pt. caz de avarie trifazic IP 67 conf. ISO 9001 conf. ISO 5208-2 12/18 luni de la punerea n funciune/livrare livrare la cerere piese de schimb cel puin 10 ani la montaj, n garanie i dup garanie la cerere
6 7
tip acionare avarie curent protecie condiii de fabricaie calitate probe etaneitate condiii de perioada garanie post garanie asisten tehnic service
Vanele cu sertar tip cuit trebuie s respecte urmtoarele condiii tehnice : Nr 1 Element tip Caracteristic vana cu sertar tip cuit cu flane 2 3 parametri materiale temperatura mediu dimensiuni gabarit corp clap ghilotin furc elem. etanare tij elem. asamblare protecie intern protecie extern nchidere/etanare etanare lagr semnalizare 5 acionare tip de manevr mbrcat pe flancuri cu elem. de etanare n form de U, din elastomeri cu armtur de oel max 50oC Conf. Tabel A conf. ISO 5752 fonta cenuie GG 25 oel inoxidabil font cenuie GG 25 elastomer cu armtura de oel oel inoxidabil oel inoxidabil acoperire cu epoxi acoperire cu epoxi pentru ambele direcii de curgere profilat, nlocuire fr demontarea vanei din conduct dublu la tija filetat, pentru a absorbi forele longitudinale i laterale cu indicator i limitatori pentru poziiile externe roata de manevr
85
soluii constructive
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
manual acionare electric 6 7 condiii calitate condiii garanie de de
flana de legtur ax protecie tip acionare avarie curent protecie fabricaie probe etaneitate perioada post garanie asisten tehnic service
epoxi AUMA cu actuator acionare mecanic pt. caz de avarie trifazic IP 67 conf. ISO 9001 conf. ISO 5208-2, DIN 3230 partea 5 12/18 luni de la punerea n funciune/livrare livrare la cerere piese de schimb cel puin 10 ani la montaj, n garanie i dup garanie la cerere
2.2.2 Utilaje
2.2.2.1 Generaliti n cadrul lucrrilor s-au prevzut pompe pentru ap uzat. Pompele vor fi capabile s lucreze cu lichide, care conin crpe, material fibros i alte materii reziduale, inclusiv pietri i alte materii abrazive. Carcasele pompelor vor avea o construcie solid pentru a asigura o durat mare de via n condiii de coroziune i abrazivitate i trebuie s fie bine consolidate pentru a rezista ocurilor datorate solidelor n suspensie. Se va avea o grij special n procesul de fabricaie pentru a evita tensionarea necorespunztoare a produsului final. Se vor furniza toate flanele pe aspiraie i evacuare. Urechile de ridicare trebuie s fie ncorporate. 2.2.2.2 Parametrii tehnici cerui Se vor oferta urmtoarele pompe :
Lichid vehiculat 2 Apa uzata menajera Apa uzata menajera Debit Q(l/s) 3 0.7 4.20 nlime de pompare H (mCA) 4 4 4.90 Clasa de protecie motor 5 IP68 IP68 Eficien minim (%) 6 75 75 7 2 2 Buci
Obiect tehnologic
Tipul pompei
0 SPAU1 SPAU2
1 Electropompa montata imersat Electropompa montata imersat
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
86
SPAU3
Electropompa montata imersat
Apa uzata menajera
8.05
11.90
IP68
75
2.2.2.3 Caracteristici mecanice Pompa submersibila pentru ape uzate, ca unitate bloc inundabila, monoetajata, pentru instalare stationara, verticala, pentru pomparea apelor uzate neepurate care nu ataca pompa chimic sau mecanic. Pompa cu racord de refulare dispus radial si aspiratia axiala. Constructie cu intretinere usoara avand carcase separate pentru motor si pompa. Motopompele imersate de ap rezidual se utilizeaz n staii de pompare, staii de epurare, i n multe alte instalaii pentru evacuarea apei reziduale urbane i industriale. Apele reziduale murdare pot conine, n funcie de varianta de agregat, i particule solide. Agregatul servete la pomparea apei uor pn la foarte impurificat. n cazul variantei standard, Condiii de utilizare fluidul vehiculat trebuie s aib o densitate maxim de 1050kg/m3 i o vscozitate maxim de 1x10-6m2/s. n afara acesteia, exist i variante speciale pentru utilizarea n medii agresive i abrazive. Motorul Arborele i mbinrile filetate sunt din oel inoxidabil. Cablul de alimentare electric este conceput pentru solicitare mecanic maxim i este sigilat etan pentru ap sub presiune, fa de fluidul vehiculat. Conexiunile cablului din motor sunt, de asemenea, etanate fa de fluidul vehiculat. Lagrele utilizate sunt rulmeni cu ungere permanent care nu necesit ntreinere. Pompa Carcasa pompei se confecioneaz din diverse materiale i se poate livra, n funcie de execuie, cu diferite piese de racordare. n acest fel, agregatul se poate lega la sistemul de conducte respectiv. Unele carcase de pomp sunt prevzute cu un capac cu gaur de curare. Cu ajutorul acestora, se pot remedia cazurile de nfundare. n funcie de pompa utilizat, aceasta poate fi echipat cu un inel distanier. Inelul distanier se gsete n tuul de aspiraie, respectiv direct n carcasa pompei. Inelul distanier i cel de rulare determin dimensiunea deschiderii dintre rotor i tuul de aspiraie. Dac aceast deschidere devine prea mare, scade randamentul de pompare al agregatului i/sau se poate ajunge la nfundare. De aceea, inelele pot fi schimbate. Acest concept duce la diminuarea apariiei uzurilor i a costurilor pieselor de schimb. n cazul agregatelor cu roat elicoidal, deschiderea dintre rotor i tuul de aspirare se regleaz cu ajutorul distanierelor!
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
87
2.2.2.4 Instalarea Pentru a evita deteriorrile agregatului sau vtmrile periculoase la instalare, se vor respecta urmtoarele puncte: - Executarea lucrrilor de instalare - montarea i instalarea agregatului - este permis numai persoanelor calificate, cu respectarea instruciunilor de securitate. - nainte de nceperea lucrrilor de instalare, se va examina dac agregatul prezint deteriorri de la transport. Spaiul de funcionare trebuie s fie conceput pentru agregatul respectiv. Trebuie s se asigure Spaiul de funcionare montarea fr probleme a unui dispozitiv de ridicare, deoarece acesta este necesar la montarea/demontarea agregatului. Locul de utilizare i de depozitare a agregatului trebuie s fie accesibil cu dispozitivul de ridicare, fr pericol. Locul de depozitare trebuie s aib un postament solid. Cablurile de alimentare electric trebuie pozate astfel nct s asigure n orice moment o funcionare fr pericole i o montare/demontare fr probleme. Construcia i fundaia trebuie s fie suficient de rezistente pentru a face posibil o fixare sigur i adecvat funcionrii. De pregtirea fundaiilor i exactitatea acestora din punct de vedere al dimensiunilor, rezistenei i sarcinii admisibile, rspunde utilizatorul sau respectivul furnizor! Funcionarea uscat este strict interzis. De aceea recomandm ntotdeauna, n cazul oscilaiilor mari de nivel, montarea unui sistem de comand prin nivel sau a unui dispozitiv de protecie mpotriva funcionrii uscate. Pentru alimentarea cu fluidul vehiculat utilizai table de dirijare i de impact. La incidena jetului de ap pe suprafaa apei sau pe agregat, se introduce aer n fluidul vehiculat. Aceasta produce condiii dezavantajoase de curgere i transport pentru pomp. Ca urmare agregatul funcioneaz foarte inconstant i este supus unei uzuri avansate. 2.2.2.5 Montarea La montarea agregatului, se vor respecta urmtoarele: - Efectuarea acestor lucrri este permis numai personalului calificat. Efectuarea lucrrilor electrice este permis numai specialistului electrician. - Agregatul trebuie ridicat de mnerul de transport, respectiv de inelul de ridicare, niciodat de cablul de alimentare electric. La montarea cu lanuri, acestea trebuie legate printr-un inel cu inelul de preluare a sarcinii, respectiv cu mnerul de transport. Trebuie s fie folosite numai mijloace de prindere omologate. - Respectai toate prescripiile, regulile i dispoziiile referitoare la lucrul cu sarcini grele i suspendate.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
88
- Folosii echipamentele de protecie corespunztoare. - Dac exist pericolul de acumulare a gazelor otrvitoare sau asfixiante, trebuie luate msurile necesare! - Consultai n continuare i prescripiile de prevenire a accidentelor, prescripiile de securitate ale asociailor profesionale i indicaiile din acest manual de operare i ntreinere. - Trebuie verificat stratul de acoperire al agregatului nainte de montare. Dac se constat deteriorri, acestea trebuie remediate. 2.2.2.6 Marcarea pompelor Fiecare unitate de pompare va fi marcat n mod adecvat cu o plac de alam sau oel inoxidabil fixat pe pomp i motor cu detaliile minime urmtoare: - tipul pompei, fabricant, - diametrul rotorului, - presiunea i temperatura la debit "0" - seria i codul - tipul motorului de acionare - numrul de faze, voltajul, curentul la sarcin maxim, puterea motorului, viteza, randamentul, factorul de putere - data fabricaiei 2.2.2.7 Protecie, vopsire, mpachetare i pregtirea pentru transport Pompele i carcasa motorului vor fi vopsite din fabric ntr-o tehnologie de vopsire aprobat. Toate suprafeele vor fi curate, fr urme de unsoare (exceptnd dispozitivele de ungere). Suprafeele exterioare fcute din aliaje uoare vor fi vopsite cu vopsea impermeabil, lavabil. Ansambul trebuie s fie protejat mpotriva coroziunii i avarierii care poate avea loc n timpul transportului sau depozitrii. Se va prevedea o depozitare ntr-un loc acoperit. Contractantul va trebui s specifice tipul de ulei de ungere i alte tipuri de lubrifiani pentru protecie i desemenea solvenii pentru curire. mpachetarea va cuprinde msuri adecvate pentru sprijinire, ancorare, blocare i ridicare. 2.2.2.8 Fia tehnic Ofertantul va prezenta n cadrul ofertei, fia tehnic pentru utilaj care s conin informaiile de mai jos. POMPA Productor frecvena,
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
89
Tipul pompei Tip carcas: axial/radial Diametrul rotorului Diametrul aspiraiei/presiune nominal a flanei Diametrul refulrii/presiune nominal a flanei Tipul de lagre Modul de ungere a lagrelor Tipul de garnituri de etanare a axului Presiunea admisibil a carcasei Greutatea pompei complete Moment de inerie al pieselor rotative Sensul de rotaie dinspre motor MATERIALE Carcasa Rotor Ax Buce pentru ax (dac exist) Inele de uzur Lagre Alte materiale CARACTERISTICI ALE POMPEI Fluid pompat Temperatura Greutate specific Garanie de funcionare Debit nlime de pompare Turaia Randament Putere absorbit NPSH CONDIII DE VAN NCHIS Presiune Putere absorbit
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
mm mm/PN(bar) mm/PN(bar)
bar kg kg.m2
mc/s m rot/min % kw m m kw
90
MOTOR Productor Tip Tensiunea de funcionare i tolerane admise Faze Frecvena (tolerane) Putere Tipul de izolaie Clasa izolaiei Intensitate maxim Intensitate la pornire Turaie maxim Timpul de atingere a 95 din turaia maxim de la pornire Randamentul la: sarcina maxim 3/4 sarcina maxim 1/2 sarcina maxim Factorul putere la sarcina maxima 3/4 sarcina maxim 1/2 sarcina maxim Greutatea motorului Dimensiuni ale motorului - lungime - diametru mm mm kg sec. % % % A rot/min A kW V(+ sau -) % 3 Hz(+ sau -)%
2.2.3 Cmine de vizitare
Cminele sunt realizate din PEID i dunt alctuite din: capac fonta; element de ridicare; garnitura de cauciuc; corp cmin Cminele de vizitare sunt fabricate n 3 variante standard:
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 91
cu baz nchis cu o intrare si o iesire avnd diametre de 400 si 500 mm cu 3 intrri si o iesire, n dou game dimensionale, si anume D 200/160, respectiv D 315/250. Iesirea, respectiv intrrile, se livreaz blindate, urmnd ca pe santier s se taie pentru diametrul de teav dorit. Cminele din ultimele dou categorii sunt cmine de vizitare, curtire si control pentru sistemul de canalizare exterior cu curgere gravitational.
2.2.4 Executia sapaturii
Se sap groapa de pozare a cminului astfel incat s se asigure in jurul acestuia un spatiu de 3040 cm. Sptura se va efectua astfel incat fundul gropii s fie plan. In functie de natura terenului si adancimea de pozare, sptura se poate executa cu pereti verticali (cu sau fr sprijiniri) sau cu taluz inclinat.
2.2.5 Executia umpluturii
Cminul se aseaz pe un strat de nisip compactat de 10-15 cm grosime. Stuturile cminului se taie la diametrul dorit si la intrarea in cmin se monteaz mufa dubl. In cazul montrii conductelor pentru ruperile de pant se pot practica guri in peretele cminului astfel incat s nu se intreptrund cu nervurile de rigidizare verticale sau orizontale. Diametrul maxim care se poate practica este de 160 mm. Etansarea dintre teav si peretele cminului se realizeaz cu garnitura de etansare. Dup realizarea racordrilor la retea, se procedeaz la umplerea gropii. Umplutura se realizeaz in straturi de maximum 15 cm grosime, pe tot conturul, cu nisip, compactarea realizandu-se pe fiecare strat. Umplutura gropii se realizeaza cu nisip fr pietre, moloz sau alte particule contondente care pot zgaria sau perfora peretii cminului. Gradul minim de compactare al umpluturii de nisip care inglobeaz cminul de vizitare trebuie s fie de 85%. In cazul amplasrii cminului de vizitare in zone verzi, umplutura de nisip, de grosime variabil, situat deasupra cminului de vizitare se va realiza cu gradul minim de compactare de 80%. In partea superioar a cminului se monteaz garnitura de etansare in locasul special practicat pentru aceasta, iar apoi se monteaz elementul de aducere la cot. Pentru o montare usoar a elementului de aducere la cot acesta trebuie uns cu o solu#ie de spun cu ap. Pentru o fixare bun, elementul de aducere la cot trebuie s intre in cmin cel putin 10 cm.
2.2.6 Conditii speciale de montaj
In cazul amplasarii caminului sub trotuare sau carosabil se vor respecta valorile minime de compactare evidentiate in tabelul de mai jos:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
92
Gradul de compactare minim, n functie de zona de montare: Amplasamentul cminului de vizitare Drumuri principale Drumuri secundare La perimetrul caminului 85% 85% 90% 85% In zona cosului Ultimul strat de 0.5 m sub fundatia de beton 95% 90%
2.2.7 Amplasarea caminului de vizitare
Rama capacului carosabil se va sprijini pe o plac de beton armat de 20 cm grosime, avand dimensiunile in plan de 1,70 x 1,70 m, conform detaliului anexat. Etrierii se vor realiza la dimensiunile specificate, ceea ce presupune o incrcare mai mare cu beton. In cazul existentei panzei freatice in locul de montaj a cminelor se recomand asezarea acestora pe un pat de beton B250 si acoperirea lor pan la 1 metru pentru fiecare metru de cmin care este cufundat in panza freatic, dar cantitatea de beton s nu fie mai mic de 0,5 m3. Cminele cu o inltime mai mare de 3 metri se vor aseza pe un radier de beton. Pentru cminele mai inalte de 3 metri se recomand inglobarea in beton a portiunii de cmin care depseste 3 metri de la cota terenului amenajat in jos, chiar dac in zon exist sau nu panz freatic. Pentru a realiza o lucrare de calitate, cu durat lung de exploatare, se vor respecta cu strictete toate prescriptiile normativelor tehnice in vigoare referitoare la executia lucrrilor de canalizare concomitent cu prevederile din proiect. In cazul in care conditiile de amplasare sunt deosebit de dificile, pentru stabilirea detaliilor concrete de montare se va consulta proiectantul si / sau furnizorul. 2.2.7.1 Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu STAS 1180/90, normele si caietele de sarcini de omologare a produsului. Materialele de constructii (corp, stuturi, garnituri, etc.) trebuie sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care face parte (presiune, temperatura, agresivitatea mediului coroziv). La livrare fiecare lot de robineti identici va fi insotit de urmatoarele documente: certiificatul de calitate al produsului conform dispozitiilor in vigoare; buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristicie); instructiuni de montaj si exploatare. 2.2.7.2 Garantii In documentele insotitoare producatorul va garanta buna functionare a produselor livrate.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
93
In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de minimum 1 an. In cadrul perioadei de garantie, producatorul este obligat sa inlocuiasca orice componenta (sau intreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita unei calitati necorespunzatoare a produsului. Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise prin standarde, norme interne si certificate de calitate. Garantia inceteaza daca beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau reparatii fara acordul scris al producatorului. 2.2.7.3 Transport, manipulare, depozitare Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor pentru a fi protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare ale intemperiilor, ale socurilor sau ale altor degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii lor. La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate provoca degradari ale armaturilor. Se vor folosi in acest scop dispozitivele de transport sau de ridicare corespunzatoare. Depozitarea robinetelor se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor solare. 2.2.7.4 Operatii premergatoare montajului Inainte de montaj se va verifica daca armatura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta constructiva, caracteristici dimensionale, diametru, presiune etc.). Se va verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare a unui transport, a unei depozitari sau a unei manipulari necorespunzatoare. In vederea montarii in instalatia pentru care este destinat, se verifica daca corespunde celor mentionate in proiectul de montaj (desene, specificatii tehnice). Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de etansare, ale flanselor si corespondenta gaurilor de trecere ale elementelor de asamblare (suruburi, prezoane), atat ca dimensiuni, cat si ca pozitie. Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru. Curatirea neglijenta a retelei de conducte de bavuri de sudura, sarme, capete de tevi, cuie, bucati de lemn etc. lasate in conducte poate conduce la blocarea robinetului determinand reparatii voluminoase si inutile. Se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchideredeschidere.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
94
2.2.7.5 Montajul armaturilor in instalatii La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa constituie punct de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elementele de conducta. In mod normal robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta. Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie. La robinetii cu sertar, se va evita montarea pe conducta cu axul tip vertical in jos. Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat: sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon, se recomanda utilizarea unor chei dinamometrice; sa asigure etanseitatea imbinarii; sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului contraflanselor sau a altor cauze. La robinetii de retinere cu clapa, inainte de montaj se va controla daca miscarea clapetei nu este impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta intre miscarea clapetei si pozitia indicatorului de cursa. La montarea robinetilor de retinere cu clapa se va acorda o deosebita atentie montarii corecte in raport cu sensul de curgere. Sageata marcata pe robinet corespunde sensului de curgere al apei pe conducta tehnologica.
2.2.8 Dispozitii finale
Toate armaturile se vor procura conform fiselor tehnice anexate caietului de sarcini. La predarea lucrarilor investitorului, toate armaturile vor trebui sa functioneze, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa. Antreprenorul va garanta calitatea si atingerea parametrilor proiectati, pentru intregul ansamblu al lucrarilor. Proiectantul are dreptul de a controla santierul, atelierele de confectii, antreprenorul asigurand facilitatile pentru aceasta Controlul proiectantului nu diminueaza cu nimic responsaiblitatea antreprenorului privind executia de calitate a lucrarilor. Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite de certificate de calitate. Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect se va putea face numai cu avizul consultantului, care va stabili conditiile de acceptare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
95
In toate statiile de pompare, se vor afisa instructiunile specifice privind protectia muncii si tehnica securitatii muncii. Investitorul, prin dirigintele de santier, poate dispune oprirea lucrarilor daca se constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini, sau poate dispune demontarea unor lucrari sau instalatii executate necorespunzator. Antreprenorul va pune la dispozitia consultantului, la cererea acestuia, documentele din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau a calitatii lucrarilor executate. Toate deficientele de executie, de schimbarea calitatii materialelor puse in opera fara acordul consultantului se vor remedia prin grija si pe cheltuiala antreprenorului.
2.2.9 RECEPIA I PUNEREA N FUNCIUNE
Recepia reprezint aciunea prin care Investitorul accept i preia lucrrile executate, n scopul de a ncepe exploatarea lor, certificnd faptul c Antreprenorul i-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu contractul i cu documentaia de execuie. Recepia se realizeaz n conformitate cu: Legea 10/1995 privind calitatea n construcii, "Regulamentul de recepie al lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente" (HG 273/1994) i cu alte norme aferente acestui domeniu. Stadiile recepiei sunt: Recepia la terminarea lucrrilor contractate. Recepia final - la sfritul perioadei de garanie, stipulat n contract. Recepia lucrrilor este precedat de controlul riguros al acestora care implic n mod obligatoriu verificarea: - Respectarii materialelor prevzute prin proiect Respectrii dimensiunilor i cotelor prevzute n desenele de execuie. Respectrii prescripiilor de montaj - Respectrii prescripiilor de montaj i funcionarea corect a utilajelor;
2.2.10
LISTA REGLEMENTRILOR TEHNICE
Toate standardele utilizate vor fi cele n vigoare la data nceperii lucrrilor. Toate materialele i confeciile care nu au specificaii complete n prezenta documentaie, sau nu fac obiectul unui Standard, vor fi realizate de calitatea I i corespunztoare pentru climatul din zona oraului Giurgiu. a) Materialele i confeciile care vor fi procurate dup Standardele Internaionale
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
96
Toate instalaiile, materialele i confeciile ce urmeaz a fi procurate vor corespunde cerinelor din Standardele Internaionale cunoscute. Antreprenorul va stabili i indica dup care standard va fi executat produsul respectiv. b) Instalaii, materiale i confecii procurate n conformitate cu standardele romneti In afara altor precizri, toate instalaiile, materialele i confeciile, cu excepia celor procurate dup standardele internaionale, vor corespunde cu standardele i normativele emise de Oficiul Romn pentru Standarde, sau alte instituii de specialitate autorizate. LISTA DE CODURI I STANDARDE STAS, SR ISO ISO BS DIN - Standarde Naionale romneti - Internaional Standard Organisation - British Standard - Standard German CANALIZRI
STAS STAS
2250 3061
1973 1974 9001 1991 1975
Elemente pentru conducte. Presiunii nominale, presiuni de Hidraulica. Terminologie ,simboluri i uniti de msur. 1995 Sistemele Sistemele calitii. Model pentru asigurarea calitii calitii. Model pentru asigurarea calitii n
ncercare i presiuni de lucru maxime admisibile. SR EN ISO STAS STAS SR 8591/ 9002 9824/5 1997
n proiectare, dezvoltare, producie, montaj i service. producie i montaj. Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte, canale i cabluri. Reele subterane n centre populate i zone industriale. Condiii de amplasare Marcarea i reperarea reelelor de conducte i cabluri Standard Internaional cu proprietile evilor de polietilen utilizate pentru conducte STAS 9570/1989 ISO/TC 138/SC2 12,5 i 16 bar ISO 161/1/1995 evi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare normale
de ap ngropate i nengropate. Gama de dimensiuni: 10-1600 mm Gama de presiuni: 3,2; 4; 6; 8; 10;
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
97
ISO 1167/1993 presiunea interioar ISO 4065/1995 ISO 4022/1990 STAS 1180/1990 STAS 7524/1985 ISO 1106 STAS 7174/1990 Dimensiuni. STAS 7175/1990 Dimensiuni STAS 7177/1990 Dimensiuni. STAS 7176/1990 Dimensiuni. STAS 7178/1990 Dimensiuni
evi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea rezistenei la evi termoplastice. Tabelul grosimii pereilor evi din material plastic. Diametre normale, presiuni normale i grosimi de Armturi industriale din font i oel. Robinete de nchidere cu sertar i Flane din oel. Flane rotunde libere pe eav Pn 10. Dimensiuni Practici recomandate pentru examinarea radiografic a sudurilor Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Teuri. Pn10. Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Coturi. Pn10. Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Capace. Pn10. Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Mufe. Pn10. Fitinguri din PVC neplastifiat pentru mbinare prin lipire. Reducii. Pn10.
ISO 12162 Rezistena la variaie pe termen lung a presiunii interioare perete pentru evile de presiune destinate conductelor ngropate robinete de nchidere cu ventil. Condiii tehnice speciale de calitate
SR EN 1124-2:2002 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare sudate longitudinal, de oel inoxidabil cu muf i capt drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de oel inoxidabil. Dimensiuni, tolerane i mase liniare convenionale SR EN 10020:2003 Definirea i clasificarea mrcilor de oel SR EN 10312:2003 evi de oel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa potabil. Condiii tehnice de livrare SR EN 10216-5:2005 Tevi de oel fr sudur utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 5: evi de oel inoxidabil SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare de oel inoxidabil, sudate longitudinal, cu muf i capt drept. Partea 1: Cerine, ncercri, control de calitate SR EN 10217-7:2005 Tevi de oel sudate utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 7: Tevi de oel inoxidabil SR EN 10088-1:2005 Oeluri inoxidabile. Partea 1: Lista oelurilor inoxidabile
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
98
SR EN 10312:2003/A1:2005 evi sudate din oel inoxidabil pentru transportul apei i a altor lichide apoase. Condiii tehnice de livrare
2.3 UTILAJE SI ECHIPAMENTE LA STATIA DE EPURARE 2.3.1 Cerine generale
2.3.1.1 Normative i standarde Bunurile vor satisface cerinele Standardelor Interne i Internaionale recunoscute. Ofertantului i este cerut s precizeze conform cror Standarde este fabricat echipamentul i s includ n oferta sa un tabel care s detalieze costul furnizrii ctre Beneficiar de copii a unor asemenea Standarde Internaionale care sunt relevante pentru descrierea, performanele, instalarea i testarea echipamentului. Fabrica (fabricile) sau cei care asambleaz bunurile vor fi nregistrai conform cu ISO 9001, sau un standard similar aprobat pentru Asigurarea Calitii. Dovada autentificat a unei asemenea certificri va fi furnizat, mpreun cu detaliile privind respectarea controlului n timpul fabricaiei, asamblarea echipamentului; testarea echipamentului, mpachetarea i despachetarea. Contractantul este responsabil n a asigura c numai materiale i pri fabricate conform unor standarde acceptabile sunt incluse n bunurile furnizate. Orice bunuri care sunt gsite dup livrare sub standarde, necorespunztoare, chiar dac au fost inspectate nainte de transport, vor fi nlocuite pe cheltuiala Contractantului i costul ntrzierilor ce rezult ca o consecin direct a unei asemenea respingeri a bunurilor de Beneficiar va fi sczut din orice sum de bani datorate ctre Contractant, sau din Garania de Bun Execuie, dac nu mai sunt de fcut alte pli. Echipamentul inclus n oferte va fi n conformitate cu standardele specificate n cadrul documentaiei proiectului tehnic sau standardele echivalente, cu condiia c cerinele acestora s fie la fel de stricte. 2.3.1.2 Soluii alternative Ofertantului i este permis s prezinte orice tip de echipament care se ncadreaz n specificaiile tehnice cuprinse n prezentul volum. Deasemenea acesta poate prezenta n plus fa de oferta de baz i o ofert alternativ fie pentru soluia tehnologic fie pentru tipul echipamentului dac n sprijinul acesteia va include toate documentele (note de calcul, plane, liste de cantiti de lucrri, specificaii tehnice i documentaie financiar justificativ) privind descrierea i justificarea avantajelor aplicrii acesteia. 2.3.1.3 Piese de schimb Nici o parte pasibil de uzur nu trebuie s aib o durat de via de la stadiul de nou pn la nlocuire sau reparaie de mai puin de 2 ani de exploatare continu.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
99
Ofertantul va include n oferta sa ca articol separat piesele de schimb pe care le consider c ar trebui pstrate pentru a se satisface cerinele pentru doi ani medii i pentru gradul de utilizare specificat. Acestea vor fi listate iar toate articolele vor avea pre, List se va fi numi Tabel de piese de schimb, iar articolele vor fi notate cu numere de subansamble care pot fi identificate n desenele echipamentelor furnizate cu oferta. Se intenioneaz ca aceste piese de schimb s fie procurate ca parte a contractului care se va adjudeca. Ofertantului i se cere de asemenea s prezinte un tabel similar pentru piese de schimb pentru zece ani de exploatare i pentru gradul specificat de utilizare. Acest tabel va fi utilizat pentru evaluarea ofertelor. Nu se intenioneaz a fi procurate piese de schimb pentru zece ani de exploatare n cadrul acestui contract. Lista de piese de schimb va conine un stoc de piese de schimb necesare pentru nlocuiri de rutin alturi de orice articole importante sau componente care este de dorit s fie pstrate pentru a uura sau grbi reparaia. Piesele de schimb vor fi noi i vor fi mpachetate separat de echipamentul principal n colete sau containere proiectate s protejeze piesele n cazul stocrii pe termen lung n condiiile de mediu specifice pentru amplasamentul staiei. Orice piese care nu pot fi mpachetate n acest mod trebuie s fie protejate mpotriva coroziunii prin aplicarea de mbrcmini protectoare temporare i protejate mpotriva stricciunilor mecanice. Toate articolele trebuie s fie clar etichetate cu descrieri scurte i numerotarea prilor. 2.3.1.4 Unelte speciale i aparate Ofertantul va include n oferta sa ca articol separat un set complet de unelte speciale corespunztoare, fiecrui echipament n vederea ntreinerii, reparaiilor, testrii i examinrii generale. 2.3.1.5 Detalii de montaj Ofertantul va cuprinde n preul echipamentelor i costul elaborrii detaliilor de execuie (montaj) a utilajelor i echipamentelor pe care le va elabora dup ncheierea contractului. Deci contractantul are obligaia ca s elaboreze documentaia necesar privind detaliile de montaj a echipamentelor i utilajelor furnizate de acesta pe structurile obiectelor tehnologice. Acesta va fi adugat ca volum separat alturi de volumele pe specialiti privind proiectarea obiectelor tehnologice elaborate anterior.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
100
2.3.1.6 Punerea n funciune a echipamentelor Contractantul va fi responsabil pentru punerea n funciune a fiecrui echipament i pentru demonstrarea prin teste la care este martor Beneficiarul, c acesta are performanele specificate. Dup terminarea punerii n funciune Contractantul va prezenta rezultatele testelor executate pentru beneficiar n forma. Un Certificat de Acceptare va fi emis de ctre beneficiar ca urmare a trecerii testelor n timpul punerii n funciune, i naintrii manualelor de exploatare i ntreinere n conformitate cu punctul de mai jos. 2.3.1.7 Manualele de exploatare i ntreinere Manualele de exploatare i ntreinere trebuie s fie pregtite de Contractant puse la dispoziia beneficiar, n limba romn nainte de terminarea punerii n funciune a fiecrui echipament. Catalogul pieselor de schimb standard ale productorului pot fi prezentate n Englez, dar listele cu piesele de schimb specifice echipamentului furnizat vor fi nsoite de o traducere n Romn. Contractantul va furniza dou copii n ciorn pentru aprobare, apoi dou copii finale. Certificatul de Acceptare nu va fi emis fr eliberarea copiilor aprobate ale acestor manuale. Instruciunile de exploatare i ntreinere vor fi pregtite pentru fiecare articol de echipament furnizat i fiecare va fi prins ntr-un volum legat de format A4 i va avea titlul contractului, numele fabricantului echipamentului, adresa i numrul de fax i telefon pe copert. Instruciunile vor conine toate datele necesare pentru a permite exploatarea i ntreinerea corespunztoare a echipamentului, incluznd: Indexul Descrierea general Instruciuni de exploatare Instruciuni de ntreinere i date, incluznd detalii asupra fabricantului, data i numrul comenzii, numrul modelului, numrul seriei, voltajul, numrul de faze, Hz, curentul la sarcin maxim, curentul de pornire, date de performan, etc. Program de ntreinere i ungere pentru instalaia complet Scheme, n legtur cu desenele de arhiv Date legate de punerea n funciune Certificate ale testrilor List cu procedurile de urgen cu nume, adrese i numere de telefon Lista pieselor de schimb, pe articole
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
101
2.3.1.8 Pregtirea Personalului de Exploatare Contractantul va pregti angajaii selectai ai Beneficiarului n exploatarea i ntreinerea echipamentului. Ofertantul va include n oferta sa costul pregtirii ca o sum global pentru o perioad apreciat de ctre el. 2.3.1.9 Teste de fabric Toate echipamentele electrice vor fi testate conform standardelor IEC. Rezultatele tuturor testelor de fabric vor fi prezentate beneficiarului nainte de livrarea bunurilor. 2.3.1.10 Teste de funcionare la exploatare Dup punerea n funciune, testarea iniial cu martori a echipamentului i pregtirea personalului su, beneficiarul va realiza teste de funcionare la exploatare. n timpul acestor teste echipamentul va fi urmrit pentru a se vedea dac se ating performanele descrise n specificaii i de asemenea se va urmri consumul de energie, pentru a se asigura c nu depete ceea ce s-a afirmat n ofert, n condiiile de exploatare specificate (debite, nlimi de pompare i randamente aa cum sunt descrise n acest capitol). Dac consumul de energie electric depete ceea ce s-a scris n ofert, echipamentul nu va fi acceptat n final de Beneficiar i Contractantului i se va cere s rezolve problema. Exploatarea ulterioar a echipamentului de ctre beneficiar nu nseamn c problema nu ar trebui rezolvat de Contractant, iar costul suplimentar al exploatrii echipamentului, pn la soluionarea problemei, i realizarea unor performane asemenea celor artate de contractant n oferta sa, va fi recuperat aa cum este stabilit n Condiiile Speciale de Contract.
2.3.2 Instalaie compact pentru degrosisare ap uzat
2.3.2.1 Descrierea general Echipamentul are ca scop eliminarea corpurilor grosiere din apa uzat. Este instalaie compact din oel inox care va fi amplasat n aer liber, pe o platform betonat. Elementele componente de baz ale instalaiei vor fi: 0. Cuva general a modulului care va cuprinde toate utilajele i echipamentele cu rol funcional n procesul de degrosisare a apei. Aceasta va avea dou zone distincte pentru realizarea procesului i anume: zona grtarului i zona desnisipatorului separator de grsimi. Zona desnisipatorului separator de grsimi va fi astfel conceput nct s permit, prin insuflare de aer, formarea unui curent elicoidal longitudinal n partea central. Acesta accelereaz separarea
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
102
nisipului. Totodat va cuprinde o zon extrem lateral pentru separarea i colectarea grsimilor, proces accelerat prin insuflare de aer. 1. Grtarul des cu rol de a separa din apa uzat suspensiile de dimensiune mai mare de 6 mm. Este amplasat n zona amonte a modulului. Are capacitatea de 10 l/s fiind prevzut cu funcionare continu pentru nlturarea automat a reinerilor din apa uzat, splarea i deshidratarea lor nainte de a fi transportate i depozitate. La rndul su grtarul va cuprinde urmtoarele subansamble principale: Grtarul Construcie metalic care asigur sitarea efectiv a apei uzate avnd distana ntre bare de 6 mm. Mecanismul de curare al grtarului cu acionare automat. Pres elicoidal Transport, spal i deshidrateaz prin compactare materiile reinute la grtar. Este de preferat ca aceasta s fac corp comun cu restul echipamentului. 2. Echipamentul de colectare a nisipului separat din apa uzat Acesta va fi amplasat n zona deznisipatorului separator de grsimi a modulului. Poate fi : de tip nec elicoidal montat la partea inferioar cuvei i n lungul acesteia de tip pod raclor cu micare continu reversibil amonte aval. Ambele sisteme vor fi acionate electric asigurnd evacuarea nisipului. 3. Echipamentul de colectare a grsimilor Va fi amplasat n zona desnisipatorului separator de grsimi a modulului. Aa cum am precizat grsimile sunt separate prin fenomenul de flotaie accelerat prin insuflarea aerului. Acest fenomen are loc n zona lateral a cuvei i pe toat lungimea acesteia. Colectarea grsimilor de la suprafaa apei se poate face fie cu ajutorul unui pod raclor cu lam de suprafa similar cu cel descris anterior sau sisteme de orientare hidraulic a stratului de grsimi ctre captul amonte al zonei unde se va face colectarea. 4. Echipamentul de evacuare a nisipului colectat Va fi amplasat n zona desnisipatorului separator de grsimi a modulului partea amonte. Nisipul colectat n baa de fund a cuvei va fi evacuat ctre transportorul de la suprafa printr-un transportor elicoidal nclinat care va asigura i deshidratarea gravitaional a nisipului. 5. Pompa de evacuare a grsimilor colectate Va fi amplasat n zona desnisipatorului separator de grsimi a modulului, partea amonte. Pentru colectarea grsimilor modulul va cuprinde ba de suprafa (tip plnie) unde deversarea grsimilor poate fi controlat cu ajutorul unei clapete reglabile.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
103
Pompa de grsimi va fi amplasat n exteriorul cuvei i conectat la ba. Va asigura transferul grsimilor la bazinele de omogenizare nmol. Detalii tehnice despre aceast pomp sunt cuprinse n capitolul dedicat Electropompelor din prezentul caiet de sarcini 6. Echipament de insuflare a aerului. Va fi amplasat n zona deznisipatorului separator de grsimi a modulului, la peretele lateral opus zonei de colectare a grsimilor, astfel nct s produc o micarea elicoidal a apei n lungul cuvei. Reprezint un sistem de conducte pentru distribuia aerului. Transferul aerului n ap se va realiza cu conduct perforat. Aerul insuflat accelereaz separarea nisipului din ap i flotarea grsimilor. Totodat, n furnitura instalaiei compacte vor trebui incluse urmtoarele: Suflant pentru producerea aerului necesar dotat cu carcas de protecie i reducere zgomot, dimensionat conform cerinelor echipamentului; Sistem de descrcare a reinerilor pe grtare i a nisipului n containere (europubele de 240 l); 4 europubele de 240 litrii pentru colectarea reinerilor pe grtare i a nisipului; Instalaia local de comand i control cuprinznd Panou Local de Comand i Control care va conduce i monitoriza funcionarea automat a tuturor echipamentelor electrice mai sus menionate. 2.3.2.2 Parametrii de dimensionare (echipament pe o linie de tratare) 0. Cuva general Zona grtarului canal profilat corespunztor pentru a fixa grtarul des i asigurararea unei viteze amonte cuprins n domeniul 0,8 1 m/s Zona desnisipator separator grsimi seciune transversal eficien separare nisip Timpi de retenie hidraulic volum total zona separare nisip zona separare grsimi ncrcarea superficial total zona separare nisip
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
profil corespunztor prescripii norme ATV (Germania) referite n P28 /2000 95% particule din sortul 0.2 mm 13 - 15 minute 10 12 minute 3 5 minute max. 9 m/h max. 15 m/h
104
zona separare grsimi 1. Grtar des Debit ap uzat / grtar Pierdere de sarcin hidraulic (la grtar) Distana ntre bare (interspaiu) Umiditatea reziduurilor presate 2.
max. 25 m/h 10 l/s max. 60 mm 6 mm max. 65 %
Alimentare motor (pres, mecanism de curare) 380 / 220V 50Hz Echipamentul de colectare a nisipului separat din apa uzat Transportor elicoidal montat la radier Lungimea: egal cu cea a zonei desnispatorului Capacitate 7 m3/h (w = 98%) Alimentarea motorului de antrenare: Clasa de protecie motor Pod raclor (varianta alternativ) Deschiderea podului (ecartament): conform dimensiunilor modulului Alimentarea motorului de antrenare: Clasa de protecie motor Viteza de translaie 3. Echipamentul de colectare a grsimilor Pod raclor independent sau comun cu cel de la nisip Deschiderea podului (ecartament): Alimentarea motorului de antrenare: Clasa de protecie motor Lam racloare Viteza de translaie 4. Echipamentul evacuare a nisipului colectat Lungimea: Alimentarea motorului de antrenare: Clasa de protecie motor Vitez de rotaie gravitaional Umiditatea nisipului deshidratat 5. Pompa de evacuare a grsimilor colectate max. 60 % conform cu dimensiunile modulului 380 / 220V 50Hz IP 68 adecvat procesului de deshidratare Transportor elicoidal montat nclinat (300) conform dimensiunilor modulului 380 / 220V 50Hz IP 68 de suprafa 3-5 cm/s 380 / 220V 50Hz IP 68 3-5 cm/s 380 / 220V 50Hz IP 68
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
105
Tip Debit: nlime de pompare: Randament Alimentare motor Clasa de protecie motoare 6. 7. Echipament de insuflare a aerului. Cantitate de aer insuflat Suflant producere aer Tip Q (Debit) dP (Presiune) Alimentare motoare Clasa de protecie motor 8. bazinului
volumic cu rotor urub 5 m3/h 10 mCA min. 50 % 380 / 220V 50Hz IP 68 1,5 Nm3aer/m3bazin h Volumic cu lobi 1,5 Nm3aer/m3bazin h n corelare cu dimensiunile min. 350 mbari dar corelat cu caracteristicile sistemului de aerare i adncimii de ap 380 / 220V 50Hz IP 68
Panou Local de Comand i Control (comun la dou linii de tratare)
Va cuprinde un automat programabil cu soft corespunztor care s permit executarea urmtoarelor funcii: pornirea/oprirea sincronizat echipamentelor pt. evacuare reineri grtare, nisip sau grsimi pentru asigurarea continuitii pailor de colectare, evacuare, deshidratare si transport n vederea depozitrii n containere. Pornirea automat mecanismului de curare a grtarului funcie de o valoare presetat a denivelrii apei amonte-aval care arat starea de colmatare. programare durat funcionare a acestora (poduri, pompe, transportoare, mecanisme) comand manual pornit/oprit semnalizri stare de funcionare pentru toate componentele att n regim manual ct i n regim automat. semnalizri stare de avarie oprirea lor i controlul rotaiei inverse n situaiile de blocare a unor pri rotative va asigura. Panoul de comand trebuie s dein interfa de ieire date ctre sistemul de automatizare general.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
106
2.3.2.3 Specificaii mecanice Poriunea din instalaia compact sau echipamentele care vehiculeaz lichide sau materii umede i sunt amplasate deasupra adncimii de nghe (0,9 m) vor fi prevzute cu protecii corespunztoare condiiilor de timp friguros ( 15 0C). Dac se consider necesar protecia poate fi electric cu activare automat. Toate prile instalaiei care vin n contact cu lichidele sau cu mediu exterior vor fi prevzute din oel inox (marca W 1.4571 sau echivalent). Lagrele trebuie s fie capabile s preia forele radiale i s fie perfect etanate pentru a nu permite ptrunderea impuritilor ce pot afecta funcionarea prilor rotative. Durata minim de via a acestora va fi de 50.000 de ore de funcionare. Reductoarele vor fi concepute pentru un raport de 2.0 al transmisiei efortului. Toate prile metalice pasibile de uzur trebuie s fie demontabile n vederea nlocuirii. Toate subansamblele instalaiei care cuprind lagre sau alte organe de maini n micare vor fi astfel poziionate nct s fie uor accesibile n vederea ntreinerii i reparrii. Toate acestea vor fi gresate i protejate pentru o durat ct mai mare de via. Nivel maxim de zgomot va fi 72 dB la 1 m de surs. Regimul de vibraie va fi max. 0,02 mm pe orice direcie fa de axul pieselor rotative. Cuva general va fi prevzut la partea superioar cu capace. Deasemenea va fi prevzut cu elemente de prindere n vederea manipulrii. Cuva trebuie sprijinit pe picioare suficient de lungi pentru a permite inspectarea sa la partea inferioar. Barele grtarului vor fi profilate corespunztor astfel nct s permit curarea uoar a acestuia i s mpiedice nfundarea cu material reinut. Mecanismul de curare automat va fi bine centrat n raport cu grtarul astfel nct s nu apar situaii de blocare sau suprasolicitri n prile componente ale acestuia. Partea mobil (grebl, perie etc.) care vine n contact cu grtarul trebuie s asigure curarea complet a suprafeei de sitare. Presa de reziduuri trebuie conceput n construcie complet etan din oel inox pentru a evita apariia mirosurilor neplcute i insalubrizarea zonei de exploatare. Se prefer presa tip nec cu pas variabil i diametrul variabil. Aceasta trebuie s fie prevzut i cu un sistem de duze care s asigure splarea reinerilor cu jet de ap. Transportatorul elicoidal pentru colectarea nisipului reinut va fi montat la partea inferioar a desnisipatorului asigurndu-se o echilibrare static i dinamic perfect. Canalul de fixare a acestuia va fi lipsit neregulariti geometrice pentru reducerea la minim a riscului de blocaj n timpul rotaiei. Sgeata maxim pe care trebuie s o prezinte urubul elicoidal va fi a 0,35mm/1000 mm fa de axul su. Sgeata aceasta trebuie msurat n dou planuri rotind axul cu 90o ntre msurtori.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
107
Podul raclor pentru nisip ct i pentru grsimi trebuie s respecte cerinele: Grinda rulant va susine instalaia de raclare cu lame escamotabile. Cruciorul va ndeplini condiiile de sarcin asociate: o o o mecanismului de ridicare / coborre a lamelor de raclare mecanismului de antrenare a podului propriei greuti
Mecanismul de acionare al cruciorului va cuprinde motorul electric i reductorul, care vor avea acces pentru ntreinere Sistemul de rulare va fi pe cale de rulare (in). Lama racloare de nisip va fi ridicat la cursa pasiv a podului i cobort la cursa activ a podului. Mecanismul de ridicare / coborre a lamei racloare va fi acionat cu motor electric. Lama racloare de grsimi va fi reglabil pe nlime i va fi cobort automat funcie de viteza de formare a peliculei de grsimi la suprafaa apei. De asemenea lama racloare va avea i posibilitatea acionrii manuale. Att lamele racloare ct i podul raclor vor avea limitator de curs. Clapeta deversant pentru admisia grsimilor va fi constituit din: clapeta propriu-zis ghidaj tij de acionare elemente de etanare fixate pe prile laterale i prag mecanism de acionare cu motor electric de antrenare Transportorul elicoidal nclinat pentru evacuarea nisipului colectat n ba va rspunde acelorai exigene prezentate anterior. Capetele axului tubular al urubului transportor vor avea faetele frontale finisate mecanic pentru a asigura paralelismul acestora i concentricitatea ansamblului cu fusurile lagrelor. Axul trebuie confecionat dintr-o singur bucat roluit. Dac se consider necesar n suprafaa de separare a zonei desnisipatorului de cea a separrii grsimilor monta un perete tip piepten submersibil care va mrii eficiena separrii nisipului. Acesta va fi executat din materiale rezistente la coroziunea mediului. Detalii tehnice pentru pompe sau suflante vor fi prezentate la capitolele dedicate acestora. 2.3.2.4 Specificaii electrice Acionrile electrice vor fi protejate la suprasarcin i scurtcircuit.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
108
Motoarele electrice vor fi tip asincron n scurt circuit, trifazat, 380 V, 50 Hz. Motoarele trebuie s accepte 15 porniri pe or la intervale egale n aceleai condiii. Curentul de pornire trebuie s fie de maximum 6 ori mai mare dect cel de funcionare n sarcin. Se va asigura protecia electromotorului prin limitatori de sarcin i releu termic. Motoarele vor fi realizate astfel nct s funcioneze continuu la o variaie a tensiunii de 5 % i s fie capabil s funcioneze n condiiile unui dezechilibru ntre faze de pn la 2%. Motoarele vor fi dotate cu rezistene electrice anticondens. Rezistenele electrice anticondens vor fi dimensionate pentru a ridica temperatura n interiorul motorului pn la 50. Rezistenele electrice pentru nclzire vor fi deconectate cnd motorul este pornit. Temperatura mediului va fi cuprins n domeniul (15) 40 0. Rotorul motoarelor vor fi echilibrate static i dinamic pentru a funciona silenios i fr vibraii. n acest scop vor fi dotate cu lagre de greutate. Protecia motoarelor la factorii de mediu va fi de tip IP68. Izolaia motoarelor va fi clasa F cu limitare la clasa B de nclzire a motorului conform standardelor DIN sau echivalente. Instalaia electric de comand, control i automatizare pentru acionarea automat a ntregii instalaii va fi compus din tablouri de comanda i cabluri de for i comand i toate dispozitivele necesare funcionrii optime pe care ofertantul le va include n furnitur.
2.3.3 Echipament pentru insuflarea aerului n reactorul biologic
2.3.3.1 Descriere general Aa cum a fost precizat n preambulul acestui capitol, se accept variante alternative att din punct de vedere al soluiei tehnologice, constructive ct i din punct de vedere al echipamentelor. Aceste alternative vor fi analizate numai dac n sprijinul lor se vor aduce documente care s ateste urmtoarele: Fiabilitatea sporit a soluiei propuse fa de cea de baz; Asigurarea unui cost de investiie inferior ofertei de baz; Asigurarea unor consumuri energetice respectiv costuri de exploatare inferioare celor corespunztoare ofertei de baz; Garantarea parametrilor de proces ai efluentului epurat aa cum se specific n caietul de sarcini. Se vor prezenta note de calcul; Asigurarea unor condiii de exploatare cel puin la fel de salubre ca i oferta de baz (de exemplu nu degaj mirosuri).
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
109
Soluia dezvoltat prin caietul de sarcini este echipament de insuflare a aerului prin difuzori poroi cu membran de cauciuc i staie de suflante. Suflantele vor fi prezentate n capitolele urmtoare. Echipamentul va cuprinde sistemul de conducte i difuzori amplasai n interiorul celor trei compartimente reactorului biologic. Limita furniturii ncepe la limita reactorului biologic, la legtura cu conducta de aer de la suflante. Echipamentul trebuie s cuprind minimum urmtoarele elemente: conductele de transport al aerului ctre sistemul de difuzori amplasat pe radierul bazinului; conductele de distribuie a aerului ctre difuzori incluse n sistemul de insuflare amplasat pe radierul bazinului; robinete de izolare i circuit cu priz pentru montarea debitmetrului de aer portabil necesare pentru reglarea sistemului de aerare i manevrele de ntreinere/reparare din cadrul activitii de exploatare; difuzoare de aer cu bule fine i membran elastic de cauciuc; dispozitive i accesorii de fixare a echipamentului pe pereii i radierul bazinului; 2.3.3.2 Specificaii mecanice Distanele ntre elementele de difuzie a aerului vor fi astfel stabilite nct s nu se produc sedimentarea nmolului n condiiile nefuncionrii circulatoarelor i a unui debit de insuflare a aerului Q= 30 % Qdimensionare. Dimensionarea i pozarea sistemului de difuzie a aerului trebuie s permit ca n cazul defectrii unor difuzori s se asigure un transfer de oxigen de minim 75 % din valoarea nominal solicitat. Aceast ipotez va fi apreciat de ctre fiecare ofertant funcie de experiena acumulat din aplicaiile existente ale echipamentului. Se accept orice tip de difuzor de aer (cu bule fine) prevzut cu membran elastic din silicon, poliuretan sau ali elastomeri rezisteni la mbtrnire, substane tipice procesului i microorganisme dezvoltate n bazinul cu nmol activat. Ei vor asigura o deschidere, respectiv nchidere la presiunea de 30 mbar a porilor pentru emisia bulelor fine de aer Modul de construcie i membrana difuzoarelor nu va permite apariia fenomenului de obturare a perforaiilor n cazul unei funcionri intermitente sau ptrunderea apei n instalaie cnd scade presiunea de insuflare. Structura de rezisten a difuzorului va fi din oel inox W 1.4571 sau material plastic cu rezisten i durabilitate echivalent.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
110
Diametrul maxim al bulei de aer va fi de 2 mm. Durata minim de via a difuzoarelor va fi 10 ani fr scderea capacitii de transfer a oxigenului. Sistemul de
3
insuflare
va
avea
capacitatea
de
oxigenare
specific
de
minim
18 gr O2/Nm aer i m de adncime Conductele de distribuie a aerului la pachetele de difuzori (coborrile) vor fi confecionate din oel inoxidabil W 1.4571 sau echivalent (inclusiv fitinguri, flane, elemente de legtur i prindere). Ele vor fi prevzute cu robinete cu sfer pentru izolare i priz pentru montarea debitmetrului de aer portabil. Conductele din cadrul sistemului de insuflare amplasat pe radierul bazinului vor fi confecionate din oel inoxidabil W.1.4571 sau din materiale cu rezistena mecanic i durat de via echivalent. Toate elementele de prindere i fixare a sistemului de insuflare vor fi confecionate din oel inoxidabil W.1.4571 sau echivalent. Pierderea maxim de sarcin a echipamentului de insuflare a aerului descris anterior nu va depii 100 mbar (considernd toi robineii complet deschii). Viteza maxim a aerului n conducte va fi de 12 m/s. Pentru reglarea cantitii de aer insuflat n ap echipamentul de insuflare va fi nsoit de un echipament de automatizare i control care s cuprind: electrozi de oxigen traductoare de msur a oxigenului cabluri pentru transmiterea datelor tablou de automatizare i control i programele soft asociate, etc. 2.3.3.3 Obligaiile ofertantului Ofertantul va prezenta o descriere cu privire la tipul de difuzoare folosit, modul lor de pozare n bazinele, numrul de buci, modalitile de montare si ntreinere n exploatare, eficienta general a echipamentului propus, din punct de vedere al transferului de oxigen n ap si al consumurilor energetice specifice. Va face o descriere a echipamentului de automatizare i control precum i a software ului incorporat. Deasemenea contractantul trebuie s prezinte note de calcul din care s rezulte: determinarea numrului de difuzori; soluia de grupare si amplasare a elementelor de difuzie a aerului cu dimensionarea conductelor de transport a aerului care deservesc fiecare pachet de difuzoare; pierderea de sarcin a sistemului. Pe lng notele de calcul, documentaia va cuprinde:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
111
plane de prezentare pentru sistemul de difuzie a aerului n fiecare compartiment de aerare, desene de prezentare pentru difuzori si detalii ale elementelor componente; schema sistemului de automatizare; desene de ansamblu pentru pachete de difuzori (dac se alege aceast variant); diagrame de eficien a transferului oxigenului n ap curat. tabele cu rezistent la agresivitatea elementelor fizice si chimice a membranei elastice.
2.3.4 Suflante
2.3.4.1 Descrierea general n cadrul proiectului vor fi utilizate suflante cu lobi pentru furnizarea aerului la instalaia compact de degrosisare, care vor fi incluse n furnitura acesteia i un grup de suflante pentru furnizarea aerului la reactorul biologic. Constructiv suflanta trebuie s cuprind un compartiment pentru cele dou pistoane rotative i un compartiment pentru mecanismul de transmisie cu roi dinate. Mecanismul de transmisie asigur antrenarea pistoanelor ntr-o micare de rotaie sincronizat n sensuri opuse. Suflanta va fi amplasat mpreun cu motorul pe o plac de baz. Motorul i suflanta vor fi cuplate prin intermediul unei cutii de transmisie cu curea sau cuplaj rigid. 2.3.4.2 Parametrii tehnici de dimensionare Suflantele trebuie s aib urmtoarele performane n exploatare: Desnisipator separator de grsimi suflant cu turaie constant: o Debitul de aer (Q) : dimensiunile bazinului o Suprapresiunea (P): Debitul de aer (Q): Suprapresiunea (P): min. 300 mbarr 174 Nm3/h 400 mbarr Bazine de aerare 2+1 suflante dintre care una cu turaie variabil: o o 1,5 Nm3aer/m3bazin h, n corelare cu
Parametrii comuni o o o o o o Umiditatea relativ a aerului Presiunea atmosferic Randament ansamblu : Tensiunea de alimentare : Temperatura mediului de lucru 5 35 0C (staie de suflante) ( 5) 40 0C (instal. Degrosisare) 25% 100% 950 1050 mbarr min. 85% 380/220 V
112
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
o o
Frecvena curentului electric : Pornire motor :
50 Hz stea triunghi
2.3.4.3 Specificaii mecanice Suflantele vor furniza aer fr urme de ulei avnd aspiraie orizontal. Ansamblul Motor Suflant va fi livrat preasamblat cu urmtoarele componente: a). Suport de susinere executat din oel i prevzut cu antivibratoare care vor nltura necesitatea unei fundaii speciale; b). Carcasa executat din font cenuie tip GG20; c). Rotoarele (cu 3 lobi) executate din font ductil; d). Arbori executai din oel aliat forjat cuplat prin flane de rotoare sau din acelai material cu rotoarele; e). Etanare mecanic de presiune tip labirint cu inel de grafit pentru a mpiedica scprile de aer sau ptrunderea uleiului; f). Antrenarea prin curea lat sau V, roi de transmisie i cuzinei sau prin cuplaj direct rigid; g). Lagrele vor fi rulmeni gresai cu ulei avnd un singur dou straturi de rulare la captul dinspre cutia de transmisie i rulmeni cu bile gresai cu vaselin la cellalt capt dimensionai pentru o durat de funcionare de minim 100.000 ore. h) Sistem de ungere va fi incorporat i va cuprinde pomp de presiune sau baie de ulei. Suflantele vor fi capabile s funcioneze primele 18.000 de ore fr alte operaii de ntreinere n afar de ungere i nlocuirea filtrului de aer. Componentele de uzur vor fi uor demontabile pentru a fi nlocuite rapid. Suflantele vor fi concepute pentru o funcionare de 15 de ani fr reparaii majore. Ansamblul va fi echilibrat static i dinamic. Fiecare parte a ansamblului (suflant sau motor) va fi prevzut cu elemente de prindere n vederea manipulrii i ridicrii. Nivel maxim de zgomot va fi 55 dB la 1 m n afara obiectului tehnologic i 72 dB n interior la un metru de surs. Suflantele din dotarea instalaiei compacte de degrosisare vor fi dotate cu carcase din oel inox izolate fonic. Dac condiia de zgomot nu poate fi respectat altfel i pentru suflantele de la bazinul de nmol activat se va proceda la fel. Carcasele vor fi uor demontabile. 2.3.4.4 Echipamente auxiliare Suflantele vor fi livrate mpreun cu urmtoarele echipamente auxiliare:
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
113
a). Aprtoare pentru protecia prilor n micare (transmisia); b). Filtru de aer cu amortizor pe aspiraie filtrul de aer va fi nlocuibil i va reine 98 % dintre particulele cu dimensiunea 5 m; c). Amortizori de zgomot pe refulare pentru disiparea energiei pulsatorii i reducerea nivelului de zgomot; d). Indicator de colmatare a filtrului pe aspiraie cu posibilitatea transmiterii semnalului la distan; e). Clapeta de sens se va monta pe refulare, pentru prevenirea funcionrii inverse; f). Supapa de siguran se va monta pe refulare; g). Legturi flexibile pentru izolarea mainii de restul instalaiei pentru prevenirea inducerii de vibraii - compensatoare de cauciuc. 2.3.4.5 Specificaii electrice Acionrile electrice vor fi protejate la suprasarcin i scurtcircuit. Motoarele electrice vor fi tip asincron n scurt circuit, trifazat, 380 V, 50 Hz. Motoarele trebuie s accepte 15 porniri pe or la intervale egale n aceleai condiii. Curentul de pornire trebuie s fie de maximum 6 ori mai mare dect cel de funcionare n sarcin. Se va asigura protecia electromotorului prin limitatori de sarcin i releu termic. Motoarele vor fi realizate astfel nct s funcioneze continuu la o variaie a tensiunii de 5 % i s fie capabil s funcioneze n condiiile unui dezechilibru ntre faze de pn la 2%. Motoarele suflantelor de la instalaia de degrosisare vor fi dotate cu rezistene electrice anticondens. Rezistenele electrice anticondens vor fi dimensionate pentru a ridica temperatura n interiorul motorului pn la 50. Rezistenele electrice pentru nclzire vor fi deconectate cnd motorul este pornit. Temperatura mediului va fi cuprins n domeniul (15) 40 0. Rotorul motoarelor vor fi echilibrate static i dinamic pentru a funciona silenios i fr vibraii. n acest scop vor fi dotate cu lagre de greutate. Protecia motoarelor la factorii de mediu va fi de tip IP55 pentru suflantele bazinelor de aerare i IP 68 pentru cele integrate n instalaia de degrosisare. Izolaia motoarelor va fi clasa F cu limitare la clasa B de nclzire a motorului conform standardelor DIN sau echivalente.
2.3.5 ELECTROPOMPE
2.3.5.1 Generaliti n cadrul lucrrilor s-au prevzut pompe pentru ap uzat, nmol i nisip.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 114
Pompele vor fi capabile s lucreze cu lichide, care conin crpe, material fibros i alte materii reziduale, inclusiv pietri i alte materii abrazive. Carcasele pompelor vor avea o construcie solid pentru a asigura o durat mare de via n condiii de coroziune i abrazivitate i trebuie s fie bine consolidate pentru a rezista ocurilor datorate solidelor n suspensie. Se va avea o grij special n procesul de fabricaie pentru a evita tensionarea necorespunztoare a produsului final. Se vor furniza toate flanele pe aspiraie i refulare. Urechile de ridicare trebuie s fie ncorporate. 2.3.5.2 Parametrii tehnici cerui Se vor oferta urmtoarele pompe :
Obiect tehnologic 0 Bazin de omogenizare Instalaie compact de degrosisare Reactor biologic Instalaia de deshidratare nmol Staia de pompare ap tehnologic Tipul pompei 1 - Submersibil cu turaie constant - Cu rotor tip urub excentric i turaie constant - Cu ax orizontal, cu turaie variabil
- Cu rotor tip urub excentric
Lichid vehiculat 2 Ap uzat Grsimi Ap uzat Nmol Ap epurat
Debit Q(mc/h) 3 13 2 18 5 1
nlime de pompare H (mCA) 4 6 10 4 20 60
Clasa de protecie motor 5 IP68 IP68 IP68 IP68 IP68
Eficien minim (%) 6 75 55 75 75 75
Buci 7 3 1 3 2 2
- Cu rotor tip urub excentric i turaie constant
2.3.5.3 Specificaii mecanice A Pompe centrifuge Etanrile mecanice vor fi din materiale rezistente la abraziune: de exemplu carburi metalice ( carbur de siliciu, carbur de tungsten ) n cazul n care se utilizeaz inele O, acestea se vor realiza din cauciuc nitrilic. Rotorul pompei se va echilibra static apoi subansamblul rotor pomp - arbore - rotor electric se va echilibra dinamic. Echilibrarea dinamic se va face, de preferin, n mediul lichid. Dat fiind poziia sa vertical, arborele trebuie s se roteasc ntr-un lagr principal i un lagr de susinere Rulmenii afereni celor dou lagre trebuie s aib o via de funcionare calculat la 50.000 ore de funcionare, cnd pompa lucreaz n condiii normale.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 115
n cazul n care pompa este realizat cu baie de ulei pentru rcirea etanrilor mecanice, uleiul trebuie s fie autorizat n conformitate cu Normele Europene sau cu Standardele Internaionale n vigoare. Viteza lichidului vehiculat n interiorul pompei nu va depi 3 m/s la aspiraie i 3,4 m/s la refulare Pompa va respecta cerinele ISO 9001 cu Normele i Standardele reprezentative, cum ar fi: Machinery Directive 89/392+91/368+93/44+93/68 EEC LV ( Low Voltage ) 73/23 EEC EN 292/1, EN 292/2, EN 50 081-2, EN 50 82-2 Testele hidraulice vor fi fcute n conformitate cu ISO 2548 clasa C sau echivalent. Piesele statice care vin n contact cu lichidul vehiculat pe traseul dintre aspiraie i refulare, trebuie s fie protejate cu grund + vopsea pe baz de ulei. Reperele principale ( carcas pomp, carcas motor, rotor ) vor fi turnate din font tip GG25G n conformitate cu DIN 1691 Arborele trebuie s fie din oel inox (X20CrNi172 sau de rezisten echivalent) n conformitate cu prevederile DIN 1.4057 Organele de asamblare ( uruburi, piulie, aibe ) s fie din oel inox 1.4301 n conformitate cu prevederile DIN 17440. B. Pompe volumice cu urub Reperele principale ( carcas pomp, carcas motor) vor fi turnate din font tip GG25. Statorul pompei va fi din cauciuc (natural sau sintetic) rezistent la abraziune . Rotorul va fi va fi construit tubular din oel nalt aliat . n cazul n care se utilizeaz inele O, acestea se vor realiza din cauciuc nitrilic. Rotorul pompei se va echilibra static apoi subansamblul rotor pomp - arbore - rotor electric se va echilibra dinamic. Echilibrarea dinamic se va face, de preferin, n mediul lichid. Rulmenii afereni celor dou lagre trebuie s aib o via de funcionare calculat la 50.000 ore de funcionare, cnd pompa lucreaz n condiii normale. 2.3.5.4 Specificaii Electrice A Pompe centrifuge Motorul electric trebuie s fie asincron n scurt circuit, trifazat, 380 V, 50 Hz. Motorul trebuie s funcioneze continuu sau cu intermitene cu un numr de pn la 15 porniri pe or. Bobinajul statoric trebuie s fie izolat n conformitate cu clasa F IEC 85, ceea ce nsemn c izolaia trebuie s reziste pn la temperatura de 155C. Bobinajul statoric trebuie s fie protejat cu un lac de tip F i apoi uscat n cuptor, aceast operaie ( protecie cu lac + uscare n cuptor ) fcndu-se de 3 ori consecutiv.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
116
Motorul trebuie s fie testat n conformitate cu prevederile Normelor Internaionale IEC 34-1. Motorul trebuie proiectat i realizat astfel nct s funcioneze continuu la o variaie a tensiunii de 5 % i s fie capabil s funcioneze n condiiile unui dezechilibru ntre faze de pn la 2%. Curentul de pornire trebuie s fie de mic intensitate, iar pornirea trebuie s fie direct. Motorul trebuie s fie dotat cu senzori de protecie termic pe fiecare faz a bobinajului statoric. Senzorii de protecie termic vor trebui s declaneze oprirea motorului la o temperatur de aproximativ 125C. Motorul trebuie s fie proiectat i realizat pentru funcionarea imersat, deci trebuie s fie etanat ermetic. Statorul se va monta n camer uscat (aer). Nu se accept prezena uleiului sau a altui lichid n camera statoric. Rcirea motorului se va face fie prin disiparea cldurii ntre bobinajul statoric i carcasa motorului, prevzut cu nervuri, fie prin intermediul unei camere de rcire care nconjoar camera statorului i prin care circul lichidul vehiculat. Construcia motorului trebuie s asigure un grad de protecie IP 68. Cablul electric trebuie s fie produs n mod special pentru condiii de lucru sub ap i realizat n conformitate cu urmtoarele Norme i Standarde Internaionale relevante, cum ar fi: IEC, CENELEC, etc. Cablul electric trebuie s fie protejat cu un nveli de cauciuc. Cablul electric trebuie s reziste la o temperatur maxim accidental de 70C. B. Pompe volumice cu urub Motorul electric trebuie s fie asincron n scurt circuit, trifazat, 380 V, 50 Hz. Motorul trebuie s funcioneze continuu sau cu intermitene cu un numr de pn la 15 porniri pe or. Bobinajul statoric trebuie s fie izolat n conformitate cu clasa F. Motorul trebuie proiectat i realizat astfel nct s funcioneze continuu la o variaie a tensiunii de 5 % i s fie capabil s funcioneze n condiiile unui dezechilibru ntre faze de pn la 2%. Curentul de pornire trebuie s fie de mic intensitate, iar pornirea trebuie s fie direct. Construcia motorului trebuie s asigure un grad de protecie IP 55/54. Cablul electric trebuie s reziste la o temperatur maxim accidental de 70C. Cutiile cu capete terminale de cabluri trebuie s se potriveasc tuturor capetelor aeriene de cabluri. Ele trebuie etanate cu garnitur de neopren pentru protecie mpotriva prafului i intemperiilor.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
117
2.3.5.5 Marcarea pompelor Fiecare unitate de pompare va fi marcat n mod adecvat cu o plac de alam sau oel inoxidabil fixat pe pomp i motor cu detaliile minime urmtoare: tipul pompei, fabricant, diametrul rotorului, presiunea i temperatura la debit "0" seria i codul tipul motorului de acionare numrul de faze, voltajul, curentul la sarcin maxim, puterea motorului, frecvena, viteza, randamentul, factorul de putere data fabricaiei 2.3.5.6 Protecie, vopsire, mpachetare i pregtirea pentru transport Pompele i carcasa motorului vor fi vopsite din fabric ntr-o tehnologie de vopsire aprobat. Toate suprafeele vor fi curate, fr urme de unsoare (exceptnd dispozitivele de ungere). Suprafeele exterioare fcute din aliaje uoare vor fi vopsite cu vopsea impermeabil, lavabil. Ansamblul trebuie s fie protejat mpotriva coroziunii i avarierii care poate avea loc n timpul transportului sau depozitrii. Se va prevedea o depozitare ntr-un loc acoperit. Contractantul va trebui s specifice tipul de ulei de ungere i alte tipuri de lubrifiani pentru protecie i deasemenea solvenii pentru curire. mpachetarea va cuprinde msuri adecvate pentru sprijinire, ancorare, blocare i ridicare.
2.3.6 Instalaie pentru deshidratare n flux continuu a nmolului
2.3.6.1 Generaliti Instalaia de deshidratare a fost prevzut pentru reducerea umiditii nmolului fermentat. Ea va fi amplasat acoperit n aceeai cldire (Ob. 12) cu instalaia pentru ngroarea nmolului. Instalaia pentru ngroarea nmolului proaspt va cuprinde n principal urmtoarele componente: Pomp dozare nmol; Instalaie automat de preparare i dozare soluie de polielectrolit; Instalaie automat dozare soluie de polielectrolit; Reactor de floculare Echipament pentru deshidratare (n variant pres cu urub (nec) sau decantor centrifugal); Echipament de evacuare i ncrcare nmol deshidratat;
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
118
Instalaia local de comand i control; Conducte i armturi(vane, debitmetre, supape, etc.) considerate necesare de ctre furnizor. Acest echipament va fi furnizat la cheie de ctre ofertant urmnd ca acesta s-l proiecteze astfel nct s poat fi amplasat n spaiul alocat din containerul pentru echipamente. 2.3.6.2 Parametri tehnici solicitai Echipamentul de deshidratare o o o o o 1 buc: 40 kg/zi 4 m3/zi 98,299,0 % 1.00 h min. 25 % 5 m3/h 20 1 buc. 3 m3/h 73 75% 5,5 m m (sau n concordan cu 1 + 1 buc: Cantitate maxim de nmol -SU Debit maxim nmol fermentat Umiditate iniial Durata de funcionare / zi Procent de reducere a umiditii Debit maxim nlime de pompare pe aspiraie H.as 3 m nlime de pompare Hp caracteristicile instalaiei) Transportor elicoidal o o o Capacitate Umiditate nmol deshidratat Lungime
Pompa de transfer nmol o o o
2.3.6.3 Specificaii mecanice Instalaia va cuprinde toate echipamentele, dispozitivele, conductele i aparatura care i va permite s funcioneze automat i autonom. Instalaia va fi complet nchis i etan, pentru a nu degaja aerosoli i mirosuri deranjante. Nivel maxim de zgomot va fi 55 dB la 1 m n afara obiectului tehnologic i 72 dB n interior la un metru de surs. Toate piesele de uzur vor fi demontabile i uor accesibile n vederea schimbrii lor. Componentele echipamentului care intr n contact direct cu nmolul vor fi din oel inox marca rezistent la mediul caracteristicile mediului coroziv. Elementele de structur trebuie s fie executate din materiale rezistente cu o durat de via de minimum 15 ani fr ntreinere sau reparaii.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
119
Prile de echipament care nu vin n contact cu nmolul vor fi din oel inox sau din materiale protejate mpotriva coroziunii cu durat de via echivalent. Lagrele vor fi capabile s funcioneze n condiii minime de uzur i vor avea o durat minim de funcionare de 50.000 ore n exploatare continu. Acestea vor fi suficient de bine unse din fabric pentru a funciona min. 5000 de ore fr ntreinere i vor fi uor accesibile n vederea ntreineri. Vor fi dotate cu garnituri de etaneitate mpotriva impuritilor. Subansamblele vor fi static i dinamic echilibrate. Regimul de vibraie va fi max. 0,02 mm pe orice direcie fa de axul pieselor rotative. Att instalaia n ansamblu, ct i prile componente trebuie s satisfac cerinele de funcionare reprezentate prin fiabilitate ridicat i ndeplinirea parametrilor tehnici minimali. De aceea, furnizorul va prezenta n ofert i va certifica cel puin urmtoarele date: Durata minim de via a instalaiei; Condiiile i limitele de funcionare; Frecvena estimat a defeciunilor; Condiiile de mediu cerute; Alte informaii: tipul i cantitatea de lubrefiant, periodicitatea lubrefierii, temperatura maxim de lucru, sisteme de reglare, ghidare, frecvena reviziilor (numr / an), condiii de revizie (nr. ore ntrerupere).Componena instalaiei i cerine specifice 1 Pompa dozare nmol
Aceasta va transporta nmolul fluid de la bazinul de omogenizare la reactorul de floculare. Pompa va fi de tip urub excentric, cu turaie variabil. Prile carcasei aflate n contact cu fluidul vor fi din font GG 25, etanarea stator ax va fi din perbunan, iar garnitura de etanare din cauciuc natural sau PTFE. Prile rotitoare vor fi din oel inoxidabil. Parametrii de funcionare se vor corela cu caracteristicile mainii de ngroare. Fa de cerinele menionate se vor respecta i cele din capitolul Electropompe al prezentului volum. 2 Instalaia automat de preparare polielectrolit Aceasta va deservii ambele maini pentru deshidratat. Instalaia va asigura alimentarea cu reactiv, maturarea acestuia precum, stocarea soluiei, dozarea i injectarea sa instalaia de ngroare. Va avea capacitatea de a asigura cantitatea necesar pentru un minim de 24 de ore. Camerele de preparare vor fi prevzute din materiale rezistente la ageni chimici, de preferin din polipropilen, cu deschideri de vizitare cu capace i traverse (suporturi) pentru agitatoare lente, acionate cu motoreductor (grad de protecie IP 54). Agitatoarele vor fi executate din oel inoxidabil.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
120
Dozarea polielectrolitului se va realiza cu un aparat de dozare pudr sau granule, precis, reglabil pentru o plaj ct mai mare de debit solid ntre min. i max. Dozele de reactiv se vor propune de ctre contractant n funcie de caracteristicile instalaiei de ngroare i de performanele de ngroare solicitate. Instalaia automat de preparare coagulant va avea un sistem de msurare a nivelului cu element plutitor sau electronic pentru comandarea pornirii sau opririi procesului de preparare soluie de polielectrolit, un aparat de control a presiunii i un aparat de control al debitului apei. Va conine obligatoriu un sistem de msurare a dozei de reactiv. Echipamentul de dozare soluie de polielectrolit va cuprinde pompele dozatoare pentru agent floculant i echipamentul de injecie. Ofertantul va include dou pompe active (una pentru fiecare instalaie) i o pomp de rezerv. Pompa dozatoare va fi de tipul pomp cu urub excentric, cu membran sau alt tip de pomp dozatoare pentru reactivi chimici n soluie i care asigur o precizie ridicat i o mare fiabilitate. Echipamentul de injecie soluie de polielectrolit va consta n principal din ventile de reinere cu prghie i contragreutate, distribuitor i mixer static din oel inox i materiale plastice corespunztoare. 3 Reactorul de floculare
Va fi folosit pentru omogenizarea optim a nmolului i polielectrolitului, cu un agitator cu turaie reglabil, continu, agitator executat din oel inoxidabil. Va fi format din: rezervor cu agitator; senzori de nivel pentru preaplin. Materialul folosit este oelul inoxidabil, calitatea 1.4541 sau echivalent 4 Echipamentul pentru deshidratare nmol Se accept ofertarea unuia dintre tipurile urmtoarele tipuri constructive: 1. Echipament de tip pres rotativ cu nec Presa deshidrateaz nmolul prin sitare forat. Cuva tronconic va fi amplasat nclinat permind nmolului deshidratat s fie evacuat pe la partea superioar. Ansamblul va lucra n sistem nchis i etan. n interiorul cuvei tronconice i axial cu sita nmolul va fi transportat cu ajutorul unui nec cu pas variabil. Echipamentul va fi prevzut cu perii pentru curarea automat a sitei. Presa de ngroare va fi din oel inoxidabil , calitatea 1.4571 sau echivalent. Presa va avea turaie variabil (0-13rpm), comandat de tabloul de automatizare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
121
Periile vor fi prevzute din materiale cu durat minim de via de 5000 de ore. Ele vor fi uor demontabile n vederea nlocuirii. Echipamentul de splare a sitei va fi constituit din evi de splare cu duze de stropire i supori. Sita va fi executat din oel inoxidabil 1.4571 sau echivalent. Intrarea i ieirea nmolului trebuie realizat prin confecii metalice de tip confuzor sau difuzor care asigur trecerea etan la celelalte echipamente din cadrul instalaiei. Apa de splare va fi preluat direct din reeaua apei de splare care are o presiune de min. 6 bari. 2. ngrotor de nmol tip decantor centrifugal Echipamentul asigur deshidratarea nmolului prin metoda separrii fazelor (solid/lichid) prin decantare forat. Echipamentul va cuprinde o cuv rotativ n care nmolul va fi supus forelor centrifuge cu valori de pn la 3000-4000 de ori mai mari dect cea gravitaional. Cuva rotativ va fi de form tronconic cu seciunea redus spre captul aval pe unde va fi evacuat nmolul deshidratat. Admisia nmolului fermentat se va face prin captul amonte pe unde va fi evacuat filtratul (apa de nmol). Controlul nivelului stratului limpezit se va face printr-o plac deversoare concentric cu cuva rotativ. Aceast plac va fi prevzut cu o ghidaje i elemente de fixare. In interiorul cuvei rotative i pe acelai ax va fi prevzut cu un nec tronconic cu pas variabil. Se va rotii n acelai sens dar la o turaie difereniat (redus) conducnd ctre orificiul de evacuare solidele sedimentate la pereii cuvei. Aceste piese rotative vor fi nchise ntr-o carcas etan cu capac care va sprijini pe un asiu n poziie orizontal. Materialul de execuie a pieselor rotative sau statice n contact cu lichidul va fi oelul inoxidabil. Celelalte pri vor fi din materiale rezistente structural i protejate anticoroziv pentru o durat de via de cel puin 20 de ani. Lagrele vor fi prevzute cu sistem de ungere manual. Etanrile trebuie s fie mecanice cu inel de cauciuc rezistent condiiilor speciale de lucru i temperatur. Intrarea i ieirea nmolului trebuie realizat prin confecii metalice de tip confuzor sau difuzor care asigur trecerea etan la celelalte echipamente din cadrul instalaiei. Apa de splare necesar va fi preluat direct din reeaua apei tehnologice, care are o presiune de min. 6 bari. 5 Echipamentul de evacuare i ncrcare nmol deshidratat Va prelua nmolul prelucrat de maina de deshidratare i l va evacua n afara cldirii, descrcndu-l direct n containerele metalice de colectoare i transport.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1
122
Capetele axului tubular al urubului transportor vor avea faetele frontale finisate mecanic pentru a asigura paralelismul acestora i concentricitatea ansamblului cu fusurile lagrelor. Axul trebuie confecionat dintr-o singur bucat. Transportorul vor fi prevzute cu protecii mpotriva ngheului. 6 Conducte de legtur Instalaia de deshidratare va conine toate conductele, armturile i aparatele de msur i control, necesare realizrii procesului tehnologic i pentru conducerea procesului. Toate conductele i armturile se vor realiza din materiale rezistente la eroziune , agresivitate i coroziune n raport cu fluidul pe care l vehiculeaz . Nu se admit conducte i accesorii din oel carbon . Se prefer oel inoxidabil, PE sau PVC de calitate superioar .Toate armturile care concur la funcionarea automat a instalaiei se vor prevedea cu acionare electric sau electromagnetic. 2.3.6.4 Specificaii electrice Acionrile electrice vor fi protejate la suprasarcin i scurtcircuit. Motorul electric trebuie s fie asincron n scurt circuit, trifazat, 380 V, 50 Hz. Ele trebuie s accepte 15 porniri pe or la intervale egale n aceleai condiii. Curentul de pornire trebuie s fie de maximum 6 ori mai mare dect cel de funcionare n sarcin. Se va asigura protecia electromotorului prin limitatori de sarcin i releu termic. Motorul trebuie proiectat i realizat astfel nct s funcioneze continuu la o variaie a tensiunii de 5 % i s fie capabil s funcioneze n condiiile unui dezechilibru ntre faze 50. Temperatura mediului va fi cuprins n domeniul 5 250C. Rotorul motoarelor vor fi echilibrate static i dinamic pentru a funciona silenios i fr vibraii. n acest scop vor fi dotate cu lagre de greutate. Protecia motoarelor la factorii de mediu va fi de tip IP54. Izolaia motoarelor va fi clasa F cu limitare la clasa B de nclzire a motorului conform standardelor DIN sau echivalente. Instalaia local de comand i control Acesta va conduce automat ntreaga instalaie asigurnd astfel continuitatea procesului i intervenia limitat a personalului. Instalaia electric de comand, control i automatizare pentru acionarea automat a ntregii instalaii va fi compus din tablouri de comanda i cabluri de for i comand i toate dispozitivele necesare funcionrii optime. Instalaia de ngroare va funciona automat. Aceasta va fi complet, cu convertizoare de frecven, ventile, vane i duze comandate electric.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 123
Toate acionrile vor fi prevzute cu protecie motor, semnalizri de funcionare i de protecie. Instalaia electric de comand va conine deci, urmtoarele componente i funcii: dulap de comand; semnalizare funcionare ntreaga instalaie, buton de avarie; reglarea turaiei sau vitezei echipament deshidratat, cu convertizor de frecven, prin poteniometru; reglarea turaiei pentru pompa de nmol; reglarea pentru pompa dozatoare agent floculant, (reglarea turaiei cu convertizor de frecven, prin poteniometru); reglarea pentru sistemul de splare rotitor (curire sit, tambur) - reglarea frecvenei de splare i a numrului de cicluri de splare; reglarea pentru instalaia de preparare agent floculant, integrat n dulapul de comand, agitator, dozator polielectrolit pulverulent, ventil electromagnetic, relee de timp etc. Pentru reglarea tuturor funciilor enumerate, dulapul de comand va conine un automat programabil cu soft corespunztor, care s permit urmtoarele faciliti: - funcionarea n regim automat sau manual; - sincronizarea funcionrii subansamblelor - asigurarea condiionrii soluiei de polielectrolit i n timpul staionrii instalaiei; - asigurarea unui program special de golire - autocurire, prin splare la oprirea instalaiei; - afiarea strii i a parametrilor de funcionare a tuturor elementelor de execuie i a aparatelor de protecie; - autodiagnosticarea tuturor elementelor instalaiei sau disfuncionalitatea procesului tehnologic astfel: - scderea presiunii ap dizolvare polielectrolit; - lips polielectrolit pulverulent n cuv; - preaplin instalaie preparare polielectrolit; - suprasarcin i supracircuit la motoare; - supranclzire motoare; - defeciuni instalaie de splare; nefuncionarea elementelor de execuie; Tabloul trebuie s dein interfa de ieire date ctre sistemul de automatizare general
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
124
2.3.7 Mixere submersibile
2.3.7.1 Generaliti Mixerele (amestectoarele) submersibile vor fi utilizate n cadrul obiectului 5 i 11 n scopul omogenizrii lichidului i/sau meninerii n suspensie a particulelor solide. Furnitura fiecrui mixer va cuprinde: mixerul (motor i elice), ghidajul metalic i instalaie de ridicat (structur tip trepied care va fi ncastrat n beton, palan manual fixat de trepied, lan de agare). 2.3.7.2 Parametri de dimensionare Ofertantul va furniza urmtoarele tipuri de mixere: Obiectul Bazin de omogenizare Tip Submersibil cu ax orizontal, izolaie motor IP 68 Submersibil de circulaie cu ax orizontal, izolaie motor IP 68 Submersibil, cu ax vertical, izolaie motor IP 66 Mediu de lucru Ap uzat Capacitate 4 W/m3de bazin 10 W/m3de bazin 4 W/m3de bazin Cantitate (Buc.) 1
Reactor biologic
Ap uzat
Bazin stocare nmol
nmol
2.3.7.3 Specificaii mecanice Mixerul va fi prevzut n construcie etan conform condiiilor de imersare. Elicea va fi confecionat din font, poliester sau alte materiale rezistente. Axul mixerului va fi confecionat din oel inoxidabil. Mixerul trebuie s fie capabil de autocurare i va avea o vitez maxim periferic de max. 0,3 m/s. Lagrele vor fi etanate cu garnituri mecanice duble care s mpiedice eventuale infiltraii din mediul de lucru. Mixerul va fi prevzut cu posibilitate de orientare n plan orizontal. Sistemul de ghidare i instalaia de ridicare asociat trebuie s permit fixarea mixerului la adncimi diferite. Toate accesoriile imersate ale mixerului (ghidaje, lan de ridicare) vor fi prevzute din oel inoxidabil. Macaraua cu palan va fi dimensionat n concordan cu greutatea mixerului i executat din oel carbon protejat mpotriva factorilor de mediu i a coroziunii chimice din zona obiectelor de proces. 2.3.7.4 Specificaii electrice Motorul electric va fi trifazat, 380 V, 50 Hz. Va fi protejat la suprasarcin i scurtcircuit.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 125
Motorul va fi prevzut cu senzori de detectare a infiltraiilor i a supranclzirii. Motorul trebuie s se preteze la 15 porniri succesive la cald n condiiile sarcinii specificate ale momentului de sarcin i de inerie. Motorul trebuie proiectat i realizat astfel nct s funcioneze continuu la o variaie a tensiunii de 5 % i s fie capabil s funcioneze n condiiile unui dezechilibru ntre faze de pn la 2%. Rotorul va fi echilibrat static i dinamic pentru a funciona silenios i fr vibraii. Protecia motorului la factorii de mediu va fi de tip IP68. Izolaia motoarelor va fi clasa F cu limitare la clasa B de nclzire a motorului conform standardelor DIN sau echivalente.
2.3.8 Debitmetre electromagnetice
2.3.8.1 Generaliti Prezentele condiii tehnice se refer la 2 tipo-dimensiuni de debitmetre electromagnetice, amplasate pe conductele de nmol de recirculare (3 buci Dn 65 mm) i pe canalul de evacuare ap epurat la emisar (1 bucat Dn 80 mm). Debitmetrele vor fi marcate clar cu urmtoarele informaii : numele sau marca fabricii debit nominal anul fabricrii i numrul de serie sgeat cu sensul de curgere 2.3.8.2 Caracteristici tehnice i condiii de calitate. Debitmetrul electromagnetic va permite citirea datelor msurate, local i la distan (va fi dotat cu interfa de transmitere a datelor). Detectorul de debit reprezint tronsonul de conduct prin care este tranzitat debitul de lichid. Acesta va prezenta urmtoarele caracteristici : Corpul va fi executat din oel inoxidabil austenitic cu flane; Electrozii de msur vor fi din oel inoxidabil conform AISI 316L Pelicul intern din PP/PTFE/Cauciuc intrit Clasa de protecie a circuitului magnetic IP68 Presiunea de lucru 16 bari Prevzut cu electrod de mpmntare (dac se consider necesar) Temperatura apei: Minim: 50C o Mediu: 100
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
126
Maxim: 200
Convertizorul de debit reprezint dispozitivul electronic care preia semnalele electrice de la electrozi i funcie de intensitate afieaz mrimea debitului de lichid. Va trebui s prezinte urmtoarele caracteristici tehnice : Afiare valoare debit instantaneu i volum total consumat Acuratee de msurare: 0,2%linearitate i 0,1% repetabilitate Posibilitate de amplasare la o distan de minim 20 m fa de detectorul de debit Cutie etan din oel inoxidabil cu grad de protecie IP 67 Alimentare: curent alternativ 220V/50 HZ Ieiri: Curent analog 4 20 mA Frecven 1,25 kHz Interfa serial de transmitere a datelor Afiaj LCD cu 16 caractere alfanumerice pe min. 2 linii Stocare date n memorie tip EEPROM n caz de avarie energetic Priz tip plug-in pentru conectare la PC sau unitate mobil Temperatur de funcionare 10 0C - + 60 0C 2.3.8.3 Verificarea debitmetrelor nainte de nceperea oricrei aciuni de verificare, este necesar a dispune de un program de verificare care s precizeze caracteristicile de msurat, de exemplu precizia, rezistena la uzur, pierderea de presiune i s fixeze eventual toleranele i interpretarea rezultatelor msurtorilor. n fabric este obligatorie testarea strii tehnice a detectorului de debit i a prilor electronice. Dup montaj inspectorul de antier va dispune verificarea debitmetrelor cu lichidul de lucru i calibrarea acestora. 2.3.8.4 Transport, manipulare, depozitare Debitmetrele vor fi transportate numai n lzi bine ambalate i cu capacele de protecie prinse n uruburi pe flane. Transportul debitmetrului se va face fr lovituri, rsturnri, vibraii. Debitmetrul va fi ridicat numai de urechile de prindere, n nici un caz nu se va introduce nimic n interiorul tubului care s serveasc la manipularea acestuia, pentru a nu deteriora elementul sensibil. Depozitarea se va face n stare ambalat sub acoperi (opron) sau n stare neambalat n spaii nchise unde se asigur protecia mpotriva precipitaiilor sau radiaiilor solare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
127
2.3.8.5 Condiii de livrare i garanii La livrare, fiecare debitmetru va fi nsoit de urmtoarele documente: certificatul de calitate al produsului conform dispoziiilor n vigoare; aviz BRML instruciuni de montaj i exploatare. n documentele nsoitoare productorul va garanta buna funcionare a produselor livrate.
2.3.9 Specificaii tehnice referitoare la montajul echipamentelor
2.3.9.1 Generaliti Prezentul caiet de sarcini se refer la pregtirea execuiei, execuia, verificarea i recepia lucrrilor de montaj a echipamentelor prevzute n staia de epurare. Toate echipamentele cuprinse n fluxul tehnologic al staiei de epurare sunt obligatorii pentru a se putea garanta parametrii de evacuare ai apei epurate. Pentru o bun i deplin siguran n funcionare a ntregii staii de epurare sunt obligatorii respectarea cu strictee a tuturor condiiilor de montaj, n ordinea prevzut n caietele de sarcini, att pentru lucrrile de construcii, instalaii i de montaj, distanele relative ntre diferitele componente ale staiei de epurare precum i distanele de gard sanitar. Nerespectarea ntocmai a cerinelor prescrise n fiele tehnice ale echipamentelor, atrage dup sine riscul imposibilitii respectrii legislaiei de mediu n vigoare i a cerinelor prescrise prin avizele i acordurile obinute pe baza acestui proiect. Montajul echipamentelor va respecta ntocmai indicaiile i prevederile instruciunile de montaj ale echipamentelor livrate de productori, care la rndul lor vor respecta obligatoriu, indicaiile de montaj, cotele i poziiile de montaj din prezenta documentaie. Orice fel de abatere dimensional atrage dup sine funcionarea defectuas a echipamentelor i a ntregului ansamblu existnd riscul neatingerii parametrilor proiectai. Fiele tehnice aferente echipamentelor staiei de epurare sunt urmtoarele: Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Fia tehnic 7 Fia tehnic nr. 1 Fia tehnic nr. 2 Fia tehnic nr. 3 Fia tehnic nr. 4 Fia tehnic nr. 5 Fia tehnic nr. 6 Fia tehnic nr. 7 Fia tehnic nr. 8 Denumirea 1 Mixer pentru bazinul de omogenizare Pompe ap uzat n bazinul de omogenizare Instalaie compact de degrosisare Reactor biologic Instalaie de aerare Mixer de circulaie n reactorul biologic Suflante cu lobi Pompe de transfer ap n decantorul secundar
128
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
9 10 11 12 13 14 15 16
Fia tehnic nr. 9 Fia tehnic nr. 10 Fia tehnic nr. 11 Fia tehnic nr. 12 Fia tehnic nr. 13 Fia tehnic nr. 14 Fia tehnic nr. 15 Fia tehnic nr. 16
Decantor secundar lamelar prefabricat Instalaie de dozare clorur feric Debitmetre electromagnetice Mixer la bazinul de stocare nmol Sistem complet de deshidratare nmol Pomp ap tehnologic (epurat) Vane cu acionare electric Dn 65 mm Modul de comand i automatizare staie de epurare
2.3.9.2 Ordinea de executare a lucrrilor de montaj Studierea documentaiei tehnice Stabilirea locurilor de montare a aparatelor i echipamentelor componente ale staiei de epurare compacta conform documentaiei de montaj (parte scrisa i parte desenat) Trasarea pe teren conform instruciunilor i Caietelor de sarcini pentru lucrrile de construcii rezisten. naintea nceperii montajului se vor verifica integritatea echipamentelor conform opisului de livrare i starea tehnic a tuturor echipamentelor. Deoarece echipamentele dup execuie au fost recepionate i probate n gol la firma productoare, se vor verifica eventualele deteriorri datorate transportului i manipulrii la descrcare. Dac se constat deteriorri sau deformri datorate manipulrii defectuoase se va ncheia o not de constatare n prezena delegatului firmei productoare n care se vor stabili msurile de remediere i responsabilitile prilor contractante. Manipularea n vederea amplasrii pe poziie, se va face cu mijloace autorizate de ridicare cu sarcin la crlig corespunztoare sarcinii subansamblului care se va monta. Cablurile de ridicare se vor lega numai de persoane autorizate i numai de urechile de ridicare prevzute pe echipamente i subansamble Ordinea precum i poziiile de montaj vor fi cele prevzute n planele de montaj din partea desenat. Pompele submersibile se vor monta pe fundul bazinelor colectoare de ap uzat verificndu-se n prealabil suprafeele de beton unde vin aezate pompele; Se va efectua montajul senzorilor de nivel (nivel minim, maxim1 i maxim2) prin intermediul suporturilor din polietilen cu dibluri metalice M8. Poziiile senzorilor de nivel vor fi stabilite funcie de tipul pompelor folosite dar, n cazul senzorilor de nivel minim, distana fa de radierul bazinului nu va fi mai mic de 300 mm.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
129
Pompele submersibile se vor aeza pe suporturi care vor face obiectul livrrilor ansamblului de pompare. De asemenea din livrare vor face parte i tijele de ghidare pentru manipularea pompelor (ridicare-coborre n caz de intervenii). 2.3.9.3 Condiii de recepie n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al lucrrilor prevzute. Procesul verbal de verificare ntocmit cu ocazia recepiei, conform STAS 12.604/5-1990 art. 2.3.2., trebuie s cuprind: data efecturii verificrii funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea defectele observate la elementele instalaiilor supuse verificrii observaii privind nlturarea defectelor constatate, precum i declaraia c toate lucrrile au fost executate Procesul verbal de verificare descris mai sus se ntocmete la recepie, respectiv la darea n exploatare a instalaiei i ori de cte ori se fac modificri la instalaie sau se constat defeciuni. Corectitudinea montajului precum i respectarea cu strictee a datelor, cotelor i informaiilor coninute n partea scris i desenat va determina o funcionare corect i sigur a ansamblului reea de canalizarestaie de epurare; Finalizarea lucrrilor i implicit punerea n funciune a staiei de epurare va fi consemnat n Procesul Verbal de recepie cu ocazia punerii n funciune a instalaiei unde vor fi menionate, dac este cazul, completrile sau corecturile care trebuie aplicate i perioada de timp de efectuare, conform HG 273 din 14.06.1994 privind aprobarea regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, publicat n MO 193 din 28.07.1994.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
130
3 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII ELECTRICE

3.1 Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune 3.1.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini prezinta conditiile tehnice obligatorii in care trebuie executate lucrrile de instalaii electrice, instrumentatie si automatizari aferente lucrarii Regenerarea infrastructurii rutiere i edilitare n oraul Chitila, judeul Ilfov. Caietul de sarcini se refer la: o o o o o instalatii de forta 380/220 V, 50 Hz; instalatii de iluminat la 220 V, 50 Hz instalatii de iluminat la tensiune redusa instalatii interioare de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere; specificatii pentru lucrarile de executie a instalatiilor de automatizare si protectie de joasa tensiune. Tensiunile de alimentare sunt de 0,4 kV la 50 Hz iar curentii sunt cei prevazuti n schemele monofilare; o condiii tehnice generale privind materialele i aparatele care vor fi utilizate la executarea lucrrilor. Echipamentele ce fac obiectul executiei uzinale vor trebui sa faca fata urmatoarelor conditii generale de mediu : temperatura medie : - 5 oC .... + 40 oC; umiditate relativa : 80% la 20 oC. o o o o o depozitarea echipamentelor, materialelor i aparatelor naintea montrii; recepia echipamentelor naintea montrii; condiii tehnice generale de executare a lucrrilor; incercri, verificri, punere n funciune; Instalatiile se executa n conditiile specificate n actele normative n vigoare.
3.1.2 Standarde si normative de referinta
Standarde SR EN 60529 - 95 -Grade normale de protectie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare STAS 8275-87 - Protectia impotriva electrocutarilor.Terminologie. SR CEI 60364 4 - 96 - Protectia pentru asigurarea securitatii. STAS 4102 - 56 -Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la nul STAS 2612 - 87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile STAS 11054 - 78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii STAS 12216 - 84 - Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
131
STAS 12604/4 - 89 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale. STAS 12604/5 - 90 - Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare. STAS 234 -86 - Bransamente electrice. Prescripti generale de proiectare si executie STAS 7944 - 79- Bare conductoare de curent. Curenti maximi admisibili de durata. Prescriptii. SR CEI 60332 1 - 98 - Incercarea la foc a cablurilor. STAS 11388/2-14 Cabluri si conducte. Incercari STAS 8779 - 86 - Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta din PVC STAS 4936 - 87 - Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de conexiuni si transformatoare STAS 9108 - 86 - Conducte flexibile de cupru cu izolatie din PVC pentru instalatii electrice STAS 6865 - 89 - Conducte cu izolatie de policlorura de vinil pentru instalatii electrice fixe STAS 6990 - 90 - Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinil neplastifiata STAS 11360 - 89 - Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii generale. STAS 552 - 89 - Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. STAS 2849/1...7-89 Iluminat. Terminologie. SR EN 60598/1 - 94 - Corpuri de iluminat. Partea 1. Prescriptii generale si incercari. SR EN 60598/2,3 - 95 - Corpuri de iluminat. Partea 2. Conditii speciale. Corpuri de iluminat public. SR EN 60155 - 94 - Startere pentru lampi fluorescente tubulare SR EN 60400 - 94 -Dulii pentru lampi flurescente tubulare si dulii pentru startere. SR CEI 446 - 93 - Indentificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice. STAS 297/1 - 88 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale. STAS 9321 73 constructii. SR CEI 755 - 95 - Reguli generale pentru dispozitive de curent diferential rezidual. STAS 10413/1 - 84 Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate. SR CEI 60034 5 - 93 Masini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protectie asigurate de invelisul masinilor electrice rotative. SR CEI 61241 - 99 - Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. SR EN 60742 - 98 Transformatoare de separare a circuitelor si transformatoare de securitate. SR CEI 947/1 - 92 - Aparataj de joasa tensiune. Partea 1. Reguli generale. Prefabricate electrice de joasa tensiune. SR CEI 50 +A1 - 95 - Vocabularul electrotehnic international. Capitol 826: Instalatii electrice in
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
132
SR EN 60947/4/1 - 94 - Aparataj de joasa tensiune. Partea 4. Contactoare si demaroare de motoare. Sectiunea 1. Contactoare si demaroare electromecanice. SR EN 60947/2 - 93 - Aparataj de joasa tensiune. Partea 2. Intrerupatoare automate. STAS 7656 - 90 - Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii STAS 4102 - 85 - Piese pentru instalatia de protectie de legare la pamant STAS 4002 - 74 - Materiale auxiliare pentru retele si instalatii electrice. Cleme sir pentru circuite cu conductoare de aluminiu si cupru.Conditii tehnice speciale de calitate. STAS 6646/3 - 88 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladiri civile. SR 12294 - 93 - Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie. STAS 6824 - 84 - Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general.Conditii tehnice generale de calitate. STAS 3008 - 85 - Lampi electrice cu incandescenta. Clasificare. STAS 3009 - 90 - Lampi electrice cu incandescenta de format normal.Tensiuni si puteri nominale. STAS 7290 - 75 - Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificari si terminologie. STAS 7832/1...5 - Lampi electrice cu descarcari in gaze. STAS 10515 - 88 - Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune.Dimensiuni si parametrii principali. STAS 3184/1...4 - 88 - Prize si fise bipolare normale pentru instalatii pana la 250 V c.a. si 220V c.c. si pana la 16 A. STAS 4173/3 - 91 - Sigurante fuzibile de joasa tensiune cu mare putere de rupere pentru scopuri industriale si analoage.Conditii tehnice generale de calitate Normative si prescriptii GP 052-2000 Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. I7 - 2002- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c. P 118- 99 - Norme tehnice de proiectare si de realizare a constructiilor privind impotriva focului PE 143 94 Normativ privind limitarea regimului nesimetric si deformat in retelele electrice. PE 107 87 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice PE 116 94 - Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice. PE 118 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice. protectia
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
133
PE 120 Instructiuni privin compensarea energiei electrice reactive in retelele electrice de distributie si la consumatorii industriali si similari. PE 932- Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice PE 119 - Norme de protectie a muncii pentru instalatiile electrice PE 155 - Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru constructii civile. NSSMUEE 111 - 01- Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale. NSPM 65 01- Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice. C 56- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Ordinul MI nr. 775/98 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. Legea 10/95 Privind calitatea in constructii. Legea 90/96 Norme Generale de Protectia a Muncii.
3.1.3 Conditii tehnice de executie
Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializati si autorizati in constructia acestora. Echipamentele respective se vor monta conform documentatiei cuprinse n prezentul volum cu respectarea conditiilor generale de executie, la care se vor adauga normele interne ale firmei executoare. Comanda pentru tablourile unicate formate din dulapuri sau cutii metalice cu usa echipate conform proiectului va fi insotita de documentatia de uzinare ce se intocmeste de elaboratorul proiectului de detalii de executie. Comanda pentru tablourile formate din cutii capsulate prefabricate, din tabla de otel sau material plastic, va fi insotita numai de desenele continand schema electrica monofilara si schema de asamblare a cutiilor (desen la scara 1:10). Tablourile electrice prefabricate, de serie nu necesita documentatie pentru aprovizionarea lor. Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate, incat sa intrerupa toate fazele circuitului pa care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Conductorul de nul poate fi intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pentru protectie. Aparatele de conectare se vor amplasa astfel incat arcurile sau scanteile electrice ce apar in timpul exploatarii normale sa nu fie periculoase pentru personalul de deservire si sa nu poata cauza scurtcircuite, puneri la pamant, sau deteriorarea obiectelor inconjuratoare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
134
Aparatele cu contacte in forma de cutite se vor monta astfel incat sa nu se poata inchide sub actiunea greutatii proprii a partilor mobile, prin vibratie sau prin lovirea aparatului. La dispozitivele de actionare a aparatelor de conectoare inchise cu capac, sau actionate pe exteriorul tabloului, trebuie indicate clar pozitiile inchis sau deschis. Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in asa fel incat conductoarele de alimentare sa fie legate la suruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la duliile filetate. Aparatele se vor monta conform prescrptiilor date de catre furnizorul acestora (pozitie si distanta). Aparatele vor fi montate astfel nct sa permita fixarea si comutarea lor, ntretinerea si nlocuirea precum si accesibilitati la reglaj, ajustaj si rearmare. Aparatele se vor monta ntr-o ordine logica conform necesitatii de functionare. Toate aparatele vor fi inscriptionate prin mijloace adecvate, la locuri vizibile si n imediata apropiere a lor (scrise direct numai la cele din interiorul echipamentului si cu etichete n special la cele din exteriorul echipamentului). Scrierea se face n clar sau cu simboluri. Sigurantele trebuie sa fie astfel montate incat eventuala aparitie a unui arc sa nu prezinte pericol pentru restul instalatiei si pentru personalul de deservire. La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea dispozitive de prindere si compensare, care sa permita dilatarea barelor si preluarea vibratiilor produse de actionarea aparatelor de conectare. Imbinarile intre caile de curent, precum si intre acestea si bornele aparatelor se vor face prin metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzator sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatii mecanice si electrice, ale contactului. Organele de asamblare pentru conexiunile electrice se vor strnge n asa fel nct se va sigura un contact electric perfect. Legatura electrica dintre doua borne se va realiza din conductori dintr-o singura bucata. Se va evita pozarea conductoarelor pe muchii ascutite. In cazul cnd nu se va evita aceasta, se vor lua masuri de protectie pentru evitarea deteriorarii izolatiei. La aceeasi borna se va lega numai un singur conductor, se admite legarea mai multor conductoare numai daca sunt folosite mijloace speciale (de exemplu saibe U). Conexiunile conductoarelor multifilare se vor asigura mpotriva desfacerii firelor componente, prin fixarea capeteor conductorilor in mansoane metalice sau papuci de cablu, prin presare sau metalizare, nu se admite cositorirea firelor si fixarea papucilor prin cositorire.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
135
Rezistenta de izolatie a ansamblului ntre bornele conducatoare de electricitate si suruburile de fixare a aparatelor trebuie sa fie de minim 5 Mohmi. Rezistenta de izolatie a circuitelor de comanda fata de masa trebuie sa fie de minimum 0,5 Mohmi. Tablourile electrice in ansamblu si elementele componente trebuie sa corespunda conditiilor normale de functionare la scurtcircuit. Toate partile metalice care n mod normal nu sunt sub tensiune dar n mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, precum si aparatele care au borne de punere la pamnt vor fi legate galvanic la bornele de nul sau la bornele de protectie ale echipamentului respectiv. Receptia tablourilor unicate la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat al antreprenorului si al beneficiarului urmarindu-se corectitudinea respectarii proiectului. Tabloul va fi insotit de certificat de calitate. Pentru transport: - tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii; - in timpul transportului se va asigura pozitia verticala a dulapurilor si se vor feri de zdruncinaturi; - aparatele de masura si automatizare vor fi transportate separat in ambalajele originale; - ambalajele trebuie sa contina semnele de FRAGIL, NU RASTURNATI si A SE FERI DE UMEZEALA conform STAS 5055. Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu temperatura cuprinsa intre 0 si 40 C si umiditatea relativa de max. 80 stivui.
3.1.4 Instalarea tablourilor electrice
la 20 C. Tablourile nu se vor
Tablourile de distributie trebuie montate vertical si fixate bine, pentru a nu fi supuse vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuitare pe bare sau cutremur. Inaltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie astfel stabilita incat sa permita posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai mare, iar inaltimea maxima, fata de pardoseala (sau teren, la amplasarea in exterior), a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2 m. Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o latime de cel putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elemente neelectrice de pe traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie, etc.). Coridorul de deservire dintre doua tablouri de distributie si coridorul dintre un tablou si partile metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 m.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
136
Nu se admit denivelari ale pardoselilor si praguri de-a lungul coridoarelor de deservire a tablourilor electrice. Se vor lua masuri pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile tablourilor si instalatiilor electrice.
3.1.5 Verificarea tablourilor electrice
Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se procedeaza la completarea si verificarea prealabila a tablourilor, inainte de trecerea la racordarea instalatiilor. Verificarea vizuala a integritatii constructiei metalice a tabloului, a aspectului sudurilor. Verificarea existentei si integritatii marcajelor si etichetarilor tabloului, circuitelor, aparatelor, conform proiectului. Verificarea legaturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiunea nepericuloasa de cel mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la retea. Se va verifica strangerea legaturilor si fixarea aparatelor. Verificarea legaturilor de protectie, prin punere la pamant (sub 0,1 ohmi) a aparatelor, precum si intre priza de pamant si centura de legare la pamant. Verificarea rezistentei de izolatie intre circuite si masa, conform STAS 553.
3.1.6 Aparate locale
Conditii generale Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator de semnalizare. Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi, etc.) a aparatelor, a echipamentelor si a utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativului I7-02, standardelor in vigoare si dupa caz cu avizul metrologiei. Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, instumentaie, etc.) vor fi insotite in cazul celor de forta, de certificat de calitate si dupa caz de garantie. Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie conform SR EN 60529 - 95. Amplasarea si montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incat ele sa nu stanjeneasca circulatia pe coridoare, pasarele, accese. Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice locale, trebuie sa se faca astfel incat intretinerea, verificarea, localizarea defectelor si reparatiilor sa se poata realiza cu usurinta.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
137
Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii lor in exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corozivi. Aparate pentru instalatia de iluminat Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente, vor avea un curent nominal de minimum 10 A(vezi I 7-03). Prizele de 220 V si 24 V vor fi de culori sau forme diferite, pentru o identificare rapida a tensiunii de lucru. La prizele de 24 V se vor prevedea etichete fixate sigur 24 V.c.a., iar la incaperile de productie unde eventual sunt si prize de 220 V.c.a., se vor eticheta si acestea cu inscriptia 220 V.c.a..Aparatele si conductele utilizate in instalatiile de tensiune redusa vor fi izolate pentru tensiunea de 250 V. Prizele in spatii interioare se vor monta conf. I7-03 (art. 5.2.18...24) Prizele si fisele se vor monta pe traseul de conducte intr-o astfel de succesiune incat contactele fiselor cand nu sunt introduse in priza sa nu fie sub tensiune ,se monteaza pe pereti la h>2m (vezi I703). Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele in spatiile interioare se vor monta la o inaltime de 0,6 ......1,5 m (vezi I7-03, art.5.2.15 5.2.17). Corpurilor de iluminat se aleg si e monteaza conform STAS 6646, SR12294 si normativ I798(5.3.16 5.3.27). La alegerea si montarea corpurilor de iluminat pentru iluminatul de siguranta se respecta conditiile de la art. 7.13.2 7.13.7 din normativul I7-03. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza numai pe conductele de faza. Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul de nul la borna conectata la partea filetata a duliei. Corpurile de iluminat la care este prevazuta prin proiect racordarea la instalatia de protectie, se vor racorda la nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la instalatia de legare la pamant. Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un singur conductor, diferit de cel de lucru, care va fi din aluminiu in situatiile in care alimentarea este prevazuta in cablu (al treilea conductor al cablului) si va fi de cupru in cazul folosirii conductelor izolate in tuburi de protectie (STAS 6616-83). Aparate pentru instalatii electrice de forta Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de protectie corespunzator mediului in care este prevazuta instalarea lor.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
138
Se recomanda ca intreruptoarele sa se monteze astfel incat contactele lor mobile sa nu fie sub tensiune atunci cand aparatele sunt deschise si sa nu se poata inchide sau deschide sub efectul vibratiilor la lovirea aparatelor sau datorita greutatii proprii a partilor mobile (vezi I7-02 art. 5.2.33). Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care il servesc (vezi I7-02 art. 5.2.30). Se vor utiliza numai sigurante fuzibile calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea lor ca aparate de conectare si deconectare. Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel incat butoanele de comanda sa fie usor accesibile in exploatare de regula la 1,20 m de la pardoseala. Aparatele electrice fixe si mobile se vor monta si utiliza respectand prevederile STAS 6616 - 83 si 6119 - 78.
3.1.7 Materialele circuitelor electrice
Conditii generale Materialele circuitelor electrice de automatizare se considera mijloacele prin care se realizeaza functiuni de izolare, legatura electrica si mecanica (puse in opera individual in teren sau altfel spus necuprinse in tablourile electrice), ca de exemplu: o conductoare, o cabluri o cleme o alte materiale de montaj. La alegerea materialelor se va tine seama de destinatia constructiei si de conditiile lor de utilizare si montare. Se vor respecta conditiile generale din I7-02 cap. 5 si conditiile speciale din standardele de produse Legaturile electrice Se executa conf. I7-02 art. 5.1.27...40. Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare electrice de aluminiu prin simpla rasucire. Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor in elementele de constructie si trecerilor prin elementele de constructie. Legaturile conductoarelor de protectie se executa in conditiile prevazute de STAS 12604/4,5. Cabluri electrice Se utilizeaza de regula pentru instalatii de iluminat si forta conducte, cabluri sau bare din cupru si/sau din aluminiu. Utilizarea obligatorie a cuprului este reglementata de normativul I7-02 si ID 17, cablurile vor respecta standardele romanesti in vigoare si in primul rand STAS 8788 si STAS 11388.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
139
Se interzice utilizarea cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii in interiorul constructiilor. Se vor respecta conditiile impuse de PE 107 art. 3.4.1. Nivelul de izolatie al cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (Uo si U) si de valorile rigiditatii dielectrice (normativul PE 107/78 art. 3.2.1). In cazul instalatiilor de joasa tensiune, cablurile vor avea tensiunile nominale de 0,6 kV si U = 1 kV. Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni si are valorile indicate in standardele si normele de produs, functie de tensiunea cea mai ridicata a retelei. In cazul de fata aceasta tensiune se considera de maxim 1,2 kV. Alte materiale In instalatiile electrice vor fi montate numai sigurante calibrate. Constructiile metalice suport al materialelor electrice si alte accesorii de montaj din otel sau tabla se vopsesc pentru protectie si dupa caz anticoroziv. Pentru plinte se vor respecta art. 5.1.116 .130 din normativul I7 02. Toate aparatele i modulele aferente instrumentaiei care se monteaz afar n staie vor fi protejate contra ploii directe i a soarelui cu o copertin metalic respectnd condiiile de la punctul 7.4.2. Dispozitie generala Utilizarea altor materiale decat sau in afara celor specificate in proiectul de detalii de executie se va putea face numai cu avizul expres al proiectantului.
3.1.8 Executia instalatiilor electrice
Prevederi generale Din punct de vedere al nivelului de siguranta in continuitatea alimentarii cu energiei electrica se pastreaza situatia existenta. Se va identifica, conform proiectului, categoria incaperilor, spatiilor, zonelor, in functie de mediu. In instalatiile electrice, se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa si a electrocutarilor prin atingere indirecta (I7 - 02 cap. 4) respectandu-se standardele si normele in vigoare, atat in continutul proiectului, cat si la executie si in exploatare. In retelele legate la pamant (situatie uzuala), legarea la nul de protectie cumulata cu legarea la pamant, se va face in conditiile impuse de I7 02 si STAS 12604. Instalarea tuburilor si tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se admite numai in conditiile prevazute in normativul P 100. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I7 - 02 si ale normativului PE 107 - 95.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
140
In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din normativul PE 107, precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri si alte instalatii si constructii, atat la instalarea in interiorul constructiilor, cat si in exterior, sunt prevazute in normativul PE 107 si respectarea lor este obligatorie. Se interzice montarea directa pe elementele de constructie din materiale combustibile a conductoarelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor si echipamentelor electrice. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I7-02. Traversarea elementelor de constructii incombustibile cu elemente ale instalatiei electrice, se va face conform prevederilor normativului I7-02. Traversarea elementelor de constructie combustibile se va face conform I7-02 Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica (sigurante fuzibile, etc.) pe conductele instalatiilor de protectie (pamant, nul de protectie). Conductele instalatiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolatiei, tub varnis colorat montat la capete, etc) in scopul asigurarii unei usoare identificari in caz de verificari si reparatii cat si pentru evitarea pericolelor de accidente prin electrocutare. Marcarea conductelor se va face cu urmatoarele culori: o o o o verde/galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN) alb sau cenusiu deschis pentru conducte mediane sau neutre albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N) culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele pentru conductele de faza sau pol recomandandu-se sa se foloseasca pentru marcarea fazelor: rosu, albastru, maro. Se interzice folosirea conductoarelor de izolatie verde sau galbena in circuite cu conducte PE sau PEN. In intreaga instalatie electrica din cadrul unei cladiri se va mentine aceeasi culoare de marcare pentru fiecare conducta de faza. Imbinarile intre caile de curent, precum si intre acestea si bornele aparatelor se va face prin metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunzator, sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatii mecanice si electrice a contactului . Bara sau conductorul de nul intre punctul neutru al transformatoarelor si tablouri, precum si intre tablouri, se vor monta tot atat de ingrijit ca si cele de faza, ele fiind protejate impotriva atingerilor si deteriorarilor ca si conductoarele si barele de faza.
3.1.9 Conditii generale de montare a conductelor, cablurilor, barelor tuburilor si
accesoriilor Conducte
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
141
Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza si monta avandu-se in vedere prevederile art. 5.1.61 - 5.1.70 din normativul I 7 - 02, privind conditiile de utilizare si montare a tuburilor. Tragerea conductelor in tuburi se va executa numai dupa ce tuburile au fost montate (la montajul ingropat, dupa ce tencuiala ce acopera tuburile s-au uscat). Conductele electrice care apartin mai multor circuite pot fi instalate in acelasi element de protectie sau gol in conditiile prevazute de I 7 - 02, art.5.1.66. Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant. Cabluri Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I7 -02 si se vor respecta distantele prescrise in normativul PE 107 la instalarea cablurilor Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au fost montate, vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea cablurilor. In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis de protectie, in locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe portiunea expusa cablul va fi protejat in tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate protectia se va realiza pana la inaltimea de 2 m de la pardoseala. In cazul montarii cablurilor pe trasee expuse actiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu invelis rezistent la intemperii. Intr-un tub de protectie se va monta numai un singur cablu de enegie. Se admite montarea mai multor cabluri de semnalizare, control, etc. in acelasi tub. Distanta de la suprafata pamantului pana la fata de sus a tubului de protectie a cablului va fi de cel putin 0,7 m, iar in cazul asezarii sub trotuar, de cel putin 0,5 m. Se interzice montarea cablurilor in canale si tuneluri in care sunt instalate conducte de gaze, lichide inflamabile sau conducte termice. Situatiile inevitabile se trateaza conformPE 107 si I 7 02, art.5.1.153. Cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant sau nisip, si acoperite cu pamant cernut (granulatie maxima 2 mm) sau nisip (conform proectului), cu grosimea totala de la fundul santului pana la stratul avertizator si de protectie din placi speciale, benzi cu inscriptie avertizoare,(conform proiectului), de cel putin 20 cm. Umplutura se va realiza cu pamantul rezultat din sapatura, din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce deteriorarea cablurilor. Adancimea de pozare a cablurilor, masurata de la nivelul solului, va fi de cel putin 0,7 m. In teren pietros, la intersectia cu alte constructii subterane si la intrarea in cladiri, de admite o adancime de 0,5 m.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
142
La pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de alte cabluri electrice sau diverse retele, constructii sau obiecte, prevazute in normativul PE 107 art. 4.3.1. Tuburi izolante de protectie si accesorii Montarea tuburilor se va face astfel incat patrunderea apei sau colectarea apei de condensatie in interiorul lor, sa nu fie posibila. In situatii spciale (I7-02) se monteaza cu panta de 0,5 .... 1 % intre doua doze. Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit numai in cazurile in care acest lucru nu este posibil. La montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform normativului I7-02 art. 5.1.95. Montarea accesoriilor se va face in conditiile art. 5.96 din normativul I7-02. Executarea legaturilor electrice se va face respectand prevederile normativului I7-02, art.5.1.2740.
3.1.10 Conditii de alimentare si montare a corpurilor de iluminat
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare astfel: La contactul exterior (partea filetata) a duliei lampii se va lega conducta de nul a circuitului, iar la borna de interior a duliei, conducta de faza trecuta prin intrerupator. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in cazurile si in conditiile date de STAS 12604/4. Corpurile de iluminat portabile vor avea glob de sticla si gratar protector. Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (carlige de tavane, dibluri, etc.) se vor alege astfel incat sa suporte fara a suferi deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a fi fixat, de cel putin 10 kg. In grupurile sanitare se vor respecta prevederile I7. 03 (art.5.3.16 si 7.2).
3.1.11 Instrumentatia de teren
Traductorii i senzorii vor fi confecionai din materiale durabile, necorozive, potrivite pentru mediu, clim i fluidele controlate. Traductorii i senzorii vor fi ncorporai n incinte cu grad de protecie mecanic IP 55 sau IP67, intrrile de cablu de semnal sau ale alimentrilor vor fi n presetupe corespunztoare diametrului cablului astfel nct s nu se sfecteze gradul de protecie mecanic. Toate instrumentele electrice de teren vor fi protejate mpotriva supratensiunilor. Ieirile analogice ale senzorilor vor fi de 4...20mA cc pe o sarcin minim de 500 . Ieirile de semnal vor fi liniar proporionale cu parametrul msurat.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
143
Adaptoarele, transmitorele ataate traductorilor i senzorilor vor fi nchise n carcase corespunztoare cu fereastr cu grad de protecie mecanic de minim IP65. Toate aceste aparate vor fi prevzute la locul de montare cu un acoperi de soare i ploaie. Securitatea electric i mecanic vor fi n concordan cu standadele i normativele n vigoare. Semnalele analogice i digitale nu vor folosi aceleai cabluri i se va asigura o separaie adecvat ntre cablurile analogice i cele de putere.
3.1.12 Tehnica verificarii instalatiilor electrice
Verificarea preliminara a respectarii tuturor cerintelor din proiect si a prescriptiilor din domeniul de utilizare respectiv. Verificarea rezistentei de izolatie ct si a circuitelor ntre ele. Nu se admite rezistenta de izolatie sub 0,5 Mohmi. Verificarea rigiditatii dielectrice se va face cu tensiunea de 660 V pentru circuitele de tensiune nominala de izolatie pna la 60 V, cu 1000 V pentru cele de 250 V si cu 2000 V pentru cele 660 V. Tensiunea se aplica timp de un minut dupa ce s-a crescut uniform de la valoarea 0 la valoarea prescrisa. Verificari de functionare mecanica. Verificarea functionarii n gol care se va fixa cu echipamentul electric n functiune, fara ca acesta sa fie conectat la instalatia pe care o deserveste fara sarcina dar cu stimularea tuturor conditiilor prevazute n proiect. Verificarea respectarii masurilor de protectie mpotriva atingerilor att directe ct si indirecte. Verificarea uzinala a conditiilor cerute n prezentul caiet de sarcini. Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice se va realiza de catre executant, conform normativului C 56, STAS 12604/4 si PE 116, NSSMUEE 111, ghidului GP 052 . Punerea sub tensiune a unei instalatii electrice la consumator se poate face numai dupa verificarea ei de catre furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932.
3.2 Executia instalatiilor exterioare de legare la pamant si paratrasnete 3.2.1 Generalitati
Prezentul capitol cuprinde prevederi privind executia: prizelor de pamant si retelelor de impamantare din incinta; instalatiile specifice de paratraznet.
3.2.2 Standarde, normative, prescriptii, instructiuni si fise
Standarde
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
144
STAS 12216 84- Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii. STAS 12217 - 88 - Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii. STAS 2612 87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 12604 87- Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 4102 85- Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie STAS 12604/4,5 - 89, 90 - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii. Prescriptii de proiectare, executie si verificare. SR CEI 61312 - 2000 Protectia impotriva impulsului electromagnetic generat de traznet. SR CEI 61662 + A1 - 2000 - Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de traznet. SR CEI 61312 - 2000 - Protectia impotriva impulsului electromagnetic generat de traznet. Normative I 7 - 2003 la I 20 - 2000 I - Re - Ip 30 3 RE - 123 PE 119 MS - MM Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana Normativ pentru protectia constructiilor impotriva traznetului. Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant. Instructiuni privind verificarea instalatiilor de legare la pamant Norme de protectie a muncii pentru instalatii electrice Norme republicane de protectie a muncii 1975. 1000 Vca si 1500 Vcc.
3.2.3 Materiale
Electrozii prizelor de pamant artifciale, vor fi din teava de otel zincat, cu diametrul 2,5 toli si lungimea 2 - 3 m. Conductoarele principale, de ramificatie, de coborare si de legare la prizele de pamant vor fi din banda de otel zincat, cu sectiunile minime indicate in STAS 12604/4,5. Piesele pentru instalatiile de protectie prin legare la pamant vor corespunde STAS 4102. Materialele instalatiei de captare pentru paratraznet se aleg conform I 20-200 cap. 2.3 si vor fi procurate de la furnizori specializati.
3.2.4 Executia instalatiilor
In c.a. se folosesc prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale se prevad numai daca nu se pot prevede prize naturale sau acestea nu asigura realizarea valorii prescrise pentru rezistenta de dispersie dorita a prizei de pamant (I7-03, art.4.1.50..53). Prizele de pamant vor fi de suprafata cu electrozi ingropati la adancimea de minim 0,8 m, considerata de la capatul superior al electrodului pana la suprafata solului.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
145
Conductele prin care trec fluide combustibile se leaga la instalatia de impamantare, dupa suntarea in prealabil a locurilor de intrerupere. Conductele metalice pentru apa ingropate in pamant, mantalele si armaturile metalice ale cablurilor, tevile metalice de tubaje, etc vor fi legate la instalatia de impamantare, constituind priza de pamant ajutatoare. Toate obiectele vor avea (conductele instalatiei de legare la pamant se vor lacui) dubla racordare la instalatia de impamantare astfel ca sa se realizeze numai conturi inchise in aceasta retea. Electrozii de pamant se monteaza in exteriorul spatiului de protejat si la cel putin 1m fata de fundatia constructiei. Intre diferitele prize de pamant se va respecta distanta de minim 20 m. Elementele care trebuie legate la pamant pentru protectia impotriva electrocutarilor sunt indicate in STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii in indreptarul I - RE - IP - 30 - 78 cap. 1.1. Imbinarile conductoarelor instalatiei de legare la pamant se vor realiza in conditiile prevazute de standarde mentionate. Legarea la pamant a echipamentelor cu vibratii va fi realizata cu conductoare flexibile in conditiile STAS 12217 si 12604/4,5,. Ramificatiile interioare constructiilor, de la centurile interioare de impamantare la utilaje, care traverseaaza prin pardoseala, vor fi protejate in teava inglobata in pardoseala.
3.2.5 Verificarea instalatiilor de legare la pamant
Verificarea instalatiilor de legare la pamant se face in conformitate cu standardele, normativele si prescriptiile prevazute la punctul 2. In functie de rezultate se adopta masuri suplimentare de impamantare si echipotentializare.
3.2.6 Dispozitii finale
Executantul va respecta intocmai prevederile caietului de sarcini. Orice schimbari sau modificari solicitate de executant sau beneficiar, se vor putea face numai cu consultarea si avizul scris al proiectantului.
3.2.7 Verificari, probe si receptia lucrarilor
Obligaiile prilor Antreprenorul este obligat sa execcute lucrarile conform proiectului, conditiilor contractuale si prescriptiilor tehnice in vigoare. Locul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de instalatii electrce trebuie pus la dispozitie in situatia de a se putea desfasura normal si in siguranta lucrarile prevazute.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
146
In timpul executiei, orice modificari sau completari ale proiectului se fac numai cu respectarea dispozitiilor legale si cu acordul scris al proiectantului detaliilor de executie, cu exceptia cazurilor cand nu este necesar acest acord (a se vedea cazurile indicate in subcap. 4.6). Cand executantul constata necesitatea unor lucrari neprevazute in proiect, neconcordante intre proiect si situatia de pe teren nerespectarea prescriptiilor tehnice, lipsa unor detalii care impiedica continuarea lucrului pana la consultarea planificata a proiectantului, precum si alte deficiente ale proiectului, este obligat sa comunice beneficiarului si proiectantului propuneri de solutionare si sa ceara indicatiile de urmat. Beneficiarul si proiectantul sunt obligati ca in termen de sapte zile de la cererea antreprenorului general sa dea indicatiile cerute. In acest scop daca este necesar, proiectantul se va deplasa pe santier, pentru solutionarea in cunostinta de cauza a sesizarilor facute. Daca termenul de mai sus nu este respectat si aceasta cauzeaza continuarii lucrarilor, executantul poate opri lucrul pe raspunderea proiectantului. Cu ocazia deplasarilor pe santier, proiectantul este obligat sa verifice calitatea si aspectul lucrarilor si materialelor, fara a interveni insa in activitatea operativa si economica a executantului. Constatarile si dispozitiile date vor fi consemnate in carnetul de dispozitii si comunicari ale santierului. In cazul constatarii unor abateri grave de la proiect, care ar afecta siguranta sau calitatea lucrarilor, proiectantul este obligat sa ceara in scris executantului oprirea lucrarilor necorespunzatoare, comunicand aceasta beneficiarului. Aceasta obligatie o are dirigintele de santier. In termen de doua zile se va forma o comisie de analiza pentru constatarea temeiniciei masurilor luate de diriginte sau proiectant, stabilind responsabilitatile. In cazul in care masura este luata de diriginte se solicita si prezenta proiectantului la comisie.
3.2.8 Verificarea i recepia lucrrilor
Prevederi cu caracter general Instalatiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrarile principale de organizare si exploatare. Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice se face in conformitate cu precizarile din regulamentul de exploatare tehnica a instalatiilor electrice ; Verificarile, incercarile si probele premergatoare darii in exploatare se fac dupa cum urmeaza: la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac, dupa caz, probe mecanice si electrice, inclusiv rodajul individual al subansamblurilor; aceste probe intra in volumul lucrarilor de constructii - montaj; in timpul perioadelor de punere in functiune si de exploatare de proba se face rodajul in ansamblu si probele tehnologice;
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
147
la inceputul perioadei de exploatare continua (dupa trecerea instalatiilor in exploatare planificata) se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de garantie. Inainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate conditiile tehnice si
organizatorice in care urmeaza sa se efectueze proba, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea defectarii si avariei instalatiilor sau accidentarii personalului de deservire.
3.2.9 Verificari, incercari si probe in perioada de la inceputul,din timpul si dupa
terminarea montajului Scopul acestor operatii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua masurile necesare inlaturarii eventualelor diferente ; totodata se dovedeste ca lucrarile de montaj sunt terminate si corect execcutate, putandu-se trece astfel la receptia provizorie a instalatiilor. Probele se fac de catre societatea de constructii-montaj, se verifica, incearca si probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiei si anume: pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin verificari si probe in laboratoare de specialitate, conform normelor in vigoare sau uzantelor si intelegerilor intre cumparator si furnizor, pentru toate materialele principale; conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garantie emise de organele de control ale furnizorului sau, in cazuri speciale, prin verificari si probe la furnizor in prezenta delegatului cumparatorului, pentru echipamentele principale ale echipamentului energetic. Materialele si echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau normelor legale vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective. In timpul si pana la terminarea lucrarilor de constructii-montaj se vor face verificarile, incercarile si probele corectitudinii si calitatii xecutiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de instalatie respectiva. Beneficiarul va asigura, cand este necesar, personalul calificat propriu necesar efectuarii probelor. Coordonarea si raspunderea executarii acestor probe revin integral, dupa caz, executantului sau furnizorului. Dupa terminarea de catre executant a lucrarilor de constructii-montaj, inclusiv a incercarilor, verificarilor si probelor aferente perioadei de executie si a rodajului individual si in subansambluri, se face receptia provizorie a lucrarilor La receptia provizorie, executantii si furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice legale calitatea corespunzatoare a bazei materiale introduse in lucrari si executia corecta a tuturor
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
148
lucrarilor ascunse precum si rezultatele probelor prevazute a se executa inaintea, in timpul si la terminarea lucrarilor. Daca instalatiile au fost admise la receptie si lucrarile de constructii montaj sunt terminate, se va incheia un act unic de receptie cu constructorul si cu montorul, precizandu-se obligatiile si raspunderile fiecaruia. Prin receptionarea provizorie a lucrarilor de constructii montaj, executantii raman numai cu obligatia eventualelor completari si remedieri, stabilite prin procesul verbal de receptie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu raspunderea realizarii probelor de garantie. Receptia si luarea in primire de catre beneficiar a constructiilor si instalatiilor electrice se poate face si pe parti ale lor, daca pot functiona separat. In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune, semnat de membrii comisiei. Cu punerea in functiune poate incepe activitatea de exploatare.
3.2.10 Verificri la recepia finala
Comisia de recepie va verifica pe teren: o dac lucrrile corespund celor din proiect, materialele i echipamentele folosite sunt conforme cu cele din listele de echipamente i materiale din proiect. o o modul de realizare al legturilor realizarea proteciei mpotriva coroziunii i al solicitrilor mecanice
3.2.11 Verificari, incercari si probe in perioada de garantie
Probele de garantie se fac obisnuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalatiilor in exploatare, in vederea verificarii parametrilor si performantelor din proiect. Se executa de catre organizatia de exploatare, singura sau cu ajutorul altor intreprinderi de specialitate si in prezenta executantului . Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii garantati, beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la furnizor sau chiar respingerea furniturii. Daca probele de garantie se termina cu succes, se efectueaza receptia contractuala a echipamentelor si instalatiilor,incheindu-se un proces-verbal, prin care se confirma ca furnizorii si executantul si-au indeplinit cantitativ si calitativ obligatiile asumate; in cazul ca raman sau apar unele deficiente nerezolvate in perioada de garantie, se vor prevedea in procesul verbal, modul si termenul de rezolvare, precum si sarcinile ce revin furnizorului, executantului si beneficiarului in acest scop. Daca la sfarsitul perioadei de garantie nu exista litigii, se incheie de catre beneficiar cu delegatii furnizorului si ai executantului un proces-verbal de receptie definitiva, in care se fac rezultatele probelor
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
149
de garantie si se confirma ca deficientele consemnate in procesul - verbal de receptie provizorie, de receptie contractuala sau in cursul perioadei de garantie au fost remediate.
3.3 Caiet de sarcini uzinare 3.3.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini se refera la tablourile electrice de distributie care fac obiectul uzinrii. Tensiunile de alimentare sunt de 0,4 kV la 50 Hz iar curentii sunt cei prevazuti n schemele monofilare din proiectul de instalatii electrice si de automatizare. Echipamentele ce fac obiectul executiei uzinale vor trebui sa faca fata urmatoarelor conditii generale de mediu : - temperatura medie : - 5 gr.C .... + 40 gr.C; - umiditate relativa : 80 % la 20 gr.C.
3.3.2 Conditii tehnice
Echipamentele respective se vor executa conform documentatiei cuprinse n prezentul volum de uzinare cu respectarea urmatoarelor conditii generale de executie, la care se vor adauga normele interne ale firmei constructoare. Toate piesele metalice se vor proteja contra coroziunii prin vopsire sau acoperire electrochimica, dupa caz. Interiorul echipamentului se vopseste n culori diferite. Toate suruburile, piulitele, saibele elestice utilizate la montaj vor fi asigurate contra desurubarii. Toate aparatele vor fi inscriptionate prin mijloace adecvate, la locuri vizibile si n imediata apropiere a lor (scrise direct numai la cele din interiorul echipamentului si cu etichete n special la cele din exteriorul echipamentului). Scrierea se face n clar sau cu simboluri. Conductoarele de conexiuni vor fi prevazute cu tile, sau etichete speciale la ambele capete, care se vor inscriptiona conform schemelor electrice. Conductoarele prevazute pentru legaturi ntre partile mobile si ntre partile fixe si mobile, supuse la flexari vor fi de tipul flexibil, cu conductori monofilari, cu sectiunea admisa de 0,75 m2. Organele de asamblare pentru conexiunile electrice se vor strnge n asa fel nct se va sigura un contact electric perfect. Legatura electrica dintre doua borne se va realiza din conductori dintr-o singura bucata. Se va evita pozarea conductoarelor pe muchii ascutite. In cazul cnd nu se va evita aceasta, se vor lua masuri de protectie pentru evitarea deteriorarii izolatiei. Toate partile neconducatoare vor fi vopsite n culorile stabilite iar cele conducatoare conform culorilor prevazute n I7-2002.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
150
La aceasi borna se va lega numai un singur conductor, se admite legarea mai multor conductori numai daca sunt folosite mijloace speciale (de exemplu saibe U). Nu se admit prinderi combinate mecanice si electrice si nici conexiuni electrice cupru direct pe aluminiu. Conexiunile conductoarelor multifilare se vor asigura mpotriva desfacerii firelor componente, prin fixarea capeteor conductorilor in mansoane metalice sau papuci de cablu, prin presare sau metalizare, nu se admite cositorirea firelor si fixarea papucilor prin cositorire. Rezistenta de izolatie in stare uscata a ansamblului ntre bornele conducatoare de electricitate si suruburile de fixare a aparatelor trebuie sa fie de minim 5 Mohmi. Rezistenta de izolatie a circuitelor de comanda fata de masa trebuie sa fie de minimum 0,5 Mohmi. Baretele de semnalizare si comanda (n cazul existentei lor) se vor monta la partea superioara si vor fi executate din cupru cu sectiunea dreptunghiulara sau circulara iar legarea conductorilor la barete se face prin suruburi si prin cleme speciale de barete. Clemele din cadrul unui sir de cleme se aseaza n ordine de la dreapta la stanga (pentru siruri orizontale) si de sus n jos (pentru sirurile verticale). Culorile conductorilor electrici se recomanda a fi urmatoarele : - verde/galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN) - alb sau cenusiu deschis pentru conducte mediane sau neutre - albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N) - culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele pentru conductele de faza sau pol recomandandu-se sa se foloseasca pentru marcarea fazelor: rosu, albastru, maro. Se interzice folosirea conductoarelor de izolatie verde sau galbena in circuite cu conducte PE sau PEN. Toate partile metalice care n mod normal nu sunt sub tensiune dar n mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, precum si aparatele care au borne de punere la pamnt vor fi legate galvanic la bornele de nul sau la bornele de protectie ale echipamentului respectiv. Cablajul sub forma de manunchi se rigidizeaza prin coliere sau matisare si se fixeaza cu bride de prindere de elementele de fixare a constructiei metalice sau se introduc n jgheaburile din PVC, dar avndu-se grija a se lasa libere firele de rezerva. Conductoarele cablurilor de prelungire montate in interiorul tablourilor vor alcatui manunchiuri separate de cele de forta, comanda sau semnalizare.
3.3.3 Montarea armaturilor
Aparatele se vor monta conform prescrptiilor date de catre furnizorul acestora (pozitie si distanta). Aparatele vor fi montate astfel nct sa permita fixarea si comutarea lor, ntretinerea si nlocuirea precum si accesibilitati la reglaj, ajustaj si rearmare.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
151
Aparatele se vor monta ntr-o ordine logica conform necesitatii de functionare.

3.3.4 Constructia echipamentelor
Usile si capacele vor fi prevazute cu ncuietori sau alte dispozitive care nu necesita pentru deschidere utilizarea unor chei speciale. Numarul si amplasarea acestora vor fi astfel alese nct sa permita o ct mai buna etansare. Toate usile vor asigura nchiderea pe garnituri elastice si de etansare.
3.3.5 Probe si verificari
Verificarea preliminara a respectarii tuturor cerintelor din proiect si a prescriptiilor din domeniul de utilizare respectiv. Verificarea rezistentei de izolatie se va face cu megohmetrul de 500 V, prin masurarea acesteia ct si a circuitelor ntre ele. Nu se admite rezistenta de izolatie sub 0,5 Mohmi. Verificarea rigiditatii dielectrice se va face cu Kenotromul de 2 kVA cu tensiunea de 660 V pentru circuitele de tensiune nominala de izolatie pna la 60 V, iar pentru cele de 250 V cu 1000 V si 660 V cu 2000 V. Tensiunea se aplica timp de un minut dupa ce s-a crescut uniform de la valoarea 0 la valoarea prescrisa. In cazul repetarii probei, tensiunea se reduce la 85% din valoare. Verificari care se fac: Verificari de functionare mecanica. Verificarea vizuala a valorilor de reglaj prescrise n proiect sau reglarea la minimum cnd aceasta lipseste din proiect. Verificarea functionarii n gol care se va face cu echipamentul electric n functiune, fara ca acesta sa fie conectat la instalatia pe care o deserveste fara sarcina dar cu simularea tuturor conditiilor prevazute n proiect. Simultan se vor verifica toate programele de aplicatie inscrise n PLC-uri. Verificarea respectarii masurilor de protectie mpotriva atingerilor att directe ct si indirecte. Verificarea uzinala a conditiilor cerute n prezentul caiet de sarcini.
3.3.6 Marcare, ambalare, transport, depozitare
Fiecare echipament va purta etichete de produs, cu urmatoarele inscriptii: emblema ntreprinderii executante si proiectante, tipul echipamentului conform codificarii furnizorului sau n lipsa acestuia numarul proiectului de executie, seria, data fabricatiei si principalele caracteristici tehnice. Etichete de panou si pentru aparate se vor executa de regula din polimetacrilat de metil . In interiorul echipamentului se vor introduce pungi cu materiale hidroabsorbante. Aparatele de masura, PLC-urile, modulele electonice fragile se vor transporta separat ambalate n cutiile originale. Ambalajul echipamentelor va purta urmatoarele etichete: FRAGIL, FERITE DE PLOAIE, TRANSPORT IN POZITIE VERTICALA. Transportul se va face cu un autocamion n conditiile sus mentionate.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
152
Depozitarea se va face n stare ambalata n ncaperi avnd un mediu adecvat constructiei echipamentului.
3.3.7 Garantii
Termenul de garantie : cel prevazut in contractul de furnizare. Unitatea furnizoare raspunde de produs si pe perioada transportului pna la destinatie, n cazul cnd transportul se face prin grija furnizorului. Unitatea furnizoare a echipamentului asigura buna functionare a echipamentelor la caracteristicile prevazute n documentatie, n cadrul termenului de garantie cu conditia respectarii conditiilor referitoare la acestea din urma. Echipamentele se livreaza cu certificat de calitate cu rezultatele incercarilor si verificarilor pe baza de autoreceptie. La cererea expresa a beneficiarului, acesta este ndreptatit sa participe la probe si urmeaza a fi instiintat de furnizor cu cel putin zece zile nainte de efectuarea acestora. Echipamentele vor fi livrate cu documentatiile de uzinare pe care se vor trece toate modificarile la zi aparute n timpul executiei echipamentului. Instrumentaia i automatele programabile vor fi insotite de manualele de operare si exploatare. Programele i mediile de dezvoltare achiziionate conform documentaiei vor fi nsoite obligatoriu de licienele respective.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
153
4 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALATII DE VENTILATIE

4.1 Materiale i echipamente condiii de calitate
La executarea lucrrilor de instalaii de ventilare se vor utiliza numai materiale i echipamente ce corespund din punct de vedere calitativ prevederilor cuprinse n standardele de stat sau n prescripiile tehnice ale productorilor interni sau externi i care satisfac cerinele tehnice prevzute n proiect. Toate materialele i echipamentele vor trebui s fie nsoite de urmtoarele acte: certificatul de calitate emis de furnizor, certificat ce trebuie s confirme asigurarea de ctre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevzute; fie tehnice de detaliu coninnd caracteristicile produsului i durata de via n exploatare n care se menin aceste caracteristici; instruciuni de montare, probare, ntreinere i de exploatare ale produsului; certificatul de garanie specificnd perioada de timp n care se asigur realizarea caracteristicilor cerute; certificate de atestare a performanelor materialelor i echipamentelor, emise de ctre instituii de specialitate abilitate n acest scop.
Elementele de instalaii de ventilaie care sunt supuse condiiilor de omologare ale biroului Romn de Metrologie Legal vor trebui s fie nsoite de certificatul de atestare. Pentru executarea instalaiilor de ventilare la obiectele cuprinse n prezentul proiect se vor folosi ventilatoare radiale i axiale protejate mpotriva coroziunii. Pentru confecionarea i montarea canalelor de ventilare avnd seciunea rectangular sau circular, pentru realizarea mbinrii lor, pentru confecionarea i montarea dispozitivelor de reglare, a gurilor de aspiraie sau de refulare, a accesoriilor pe canale sau n zidrie, precum i pentru montarea ventilatoarelor pe canale de ventilare, confecionarea accesoriilor necesare, a dispozitivelor de susinere i ancorare a canalelor, pieselor speciale, etc. se vor utiliza detaliile tipizate din "Catalogul V Ventilaii" elaborat de ctre IPCT Bucureti, iar ca materiale se vor folosi n principal urmtoarele: tabl zincat cu grosimea de 0,3 mm 0,5 mm, 0,8 mm, 1,0 mm, profil oel cornier cu aripi egale , STAS 424 i STAS 7836; band lat de oel, STAS 908; urub uzual cu cap hexagonal, STAS 920; piuli hexagonal uzual, STAS 922; aib Grower, STAS 7666;nituri, STAS 1257 i STAS 797;
154
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
mpletitur ptrat de oel zincat Z 10 x 1, STAS 1543; garnituri de mucava tip I de 4,0 mm grosime, STAS 731; miniu de plumb, STAS 429; carbur de calciu tehnic, STAS 102; oxigen tehnic gazos, mbuteliat, STAS 2031; srm sudur obinuit 3,25 mm, STAS 1126; vaselin tehnic natural, STAS 917; calafat din cli de cnep gudronat, NII-MIM 16.463; ciment Portland P40, STAS 388; nisip, STAS 1667, etc
4.2 Executarea instalaiilor de ventilaie 4.2.1 Generaliti
Executarea instalaiilor de ventilaie se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalaii i lucrri de construcii.
4.2.2 Verificarea materialelor i echipamentelor
La executarea lucrrilor de instalaii de ventilare se vor utiliza numai materialele i echipamentele corespunztoare din punct de vedere tehnic i calitativ prevederilor proiectului. naintea punerii n oper, toate materialele se vor supune unui control cu ochiul liber pentru a se constata dac au suferit degradri de natur s le compromit tehnic i calitativ (deformri, starea elementelor de mbinare i de racordare, funcionarea dispozitivelor de reglaj, forma pieselor i elementelor speciale i accesorii, etc.); se vor remedia defeciunile respective sau se vor nlocui materialele care nu pot fi aduse n stare corespunztoare prin remediere. La aparatele de msur i control montate de executantul instalaiei de ventilaie se va verifica existena sigiliului i a buletinului de verificare emis de metrologie.
4.2.3 Depozitare i manipulare
Pstrarea materialelor pentru instalaii se va face n depozitele de materiale ale antierului, cu respectarea prescripiilor n vigoare privind prevenirea incendiilor. Materialele de instalaii de ventilare asupra crora condiiile atmosferice nu au practic influen nefavorabil, pe durata depozitrii, se vor depozita n aer liber, n stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate n acest scop, cu respectarea normelor de tehnica securitii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agenii climatici (rame cu jaluzele, ventilatoare, table, etc) se vor depozita sub oproane i vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilen.
S.C. ROMPROED S.A.
FPT-03-05, Rev.1 155
Materialele ce se deterioreaz la umiditate sau radiaie solar (aparate de msur i control, aparataj electric) se vor pstra n magazii nchise. Foile de tabl se vor aeza orizontal pe grinzi de lemn n magazii sau oproane. Se interzice aezarea foilor de tabl direct pe pmnt. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitii n aa fel nct s nu se deterioreze. Se va da o atenie deosebit materialelor casante sau uor deformabile.
4.2.4 Confecionarea canalelor de aer
mbinrile longitudinale ale tablelor din oel zincat cu grosimi pn la 1,2 mm se vor executa prin faluri duble, simple sau de col. Falurile simple sau duble vor fi bine etanate, presate uniform i fr ondulaii. Pentru a se asigura o suprafa interioar neted, falurile vor fi presate numai ctre exterior. Lungimile tronsoanelor drepte se vor stabili dup caz, n funcie de dimensiunile foilor de tabl, de condiiile de montaj i de transport, urmrindu-se realizarea unor tronsoane cu lungimea maxim posibil.
4.2.5 mbinarea tronsoanelor i pieselor speciale
mbinrile transversale (mbinrile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte i pieselor speciale) se vor realiza prin flane pentru a realiza condiii de rigiditate, etaneitate i demontabilitate a tubulaturii. Materialele flanelor, gurilor pentru uruburi i modul de fixare ale canalelor de aer se vor stabili, n funcie de dimensiunile lor, n conformitate cu indicaiile date n catalogul de detalii tip din "Catalogul V Ventilaii, elaborat de IPCT Bucureti. Montarea flanelor pe canalul de aer se va face astfel nct planul flanelor s fie perpendicular pe axul canalului. mbinrile cu flane vor fi prevzute cu garnituri de etanare, montate ntre flane i confecionate din carton moale (mucava). Garniturile vor fi tiate i montate astfel nct marginile lor s ptrund n interiorul canalului de aer. Se vor lua toate msurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin neetaneiti (la mbinrile longitudinale, la mbinrile cap la cap ale elementelor de tubulatur i la mbinrile dintre tubulatur i aparate).
4.2.6 Montarea canalelor de aer
Canalele de aer se vor monta n linie dreapt. Nu se admit sgei sau devieri. Canalele de aer montate vertical nu vor avea abateri de la vertical mai mari de 2-3 mm pe 1 m de nlime.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
156
nainte de montarea pe poziie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru numrul maxim posibil de tronsoane i piese speciale alctuind poriuni de canal avnd forme i lungimi determinate de condiiile locale de pe antier. n alctuirea poriunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel nct falurile longitudinale s fie dispuse alternat pentru a nu se forma o custur continu. La canalele cu seciune rectangular, mbinrile longitudinale prin fal, vor fi alternate de pe o fa pe alta a tronsoanelor consecutive. Susinerea canalelor de aer se va face cu elemente de susinere tipizate. La canalele orizontale, susinerile se vor prevedea la distana maxim de 3 m.
4.3 Verificri i probe 4.3.1 Verificarea instalaiei de ventilaie
Instalaiile de ventilare vor fi verificate cu privire la: corespondena cu prevederile proiectului, cu prescripiile din standardele n vigoare, precum i cu prevederile din Normativul I.5; corespondena dintre caracteristicile echipamentului instalat i cele prevzute n proiect; corespondena dintre geometria instalaiei realizat i cea proiectat; calitatea execuiei; funcionarea elementelor componente; alimentarea cu energie electric; condiiile necesare pentru pornirea instalaiei; condiii necesare n vederea asigurrii unei durate de serviciu ct mai ndelungate, n special la instalaiile sau elementele expuse la ocuri, deformri, coroziuni, eroziuni, etc; condiii necesare n vederea asigurrii msurilor de tehnica securitii indicate n proiect i n N.G.P.M. Verificarea instalaiei de ventilare va decurge n conformitate cu prescripiile de detaliu date n Normativul I.5. pag 62.
4.4 Reglarea instalaiei de ventilaie
Toate instalaiile de ventilaie vor fi n mod obligatoriu reglate, nainte de predarea ctre beneficiar astfel nct: cu ajutorul dispozitivelor de msurare montate n ramificaii i la gurile de ventilare s se obin debitele de aer indicate n proiect, la toate gurile de aspiraie sau de refulare;
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
157
Dotarea minim obligatorie cu aparatele de msur necesare reglrii instalaiilor precum i metodele de msur adoptate.
4.5 Probarea echipamentului
nainte de predarea ctre beneficiar a instalaiilor de ventilare se vor verifica, prin msurtori, caracteristicile ventilatorului, precum i a gurilor de refulare i a gurilor i dispozitivelor de aspiraie. Procedeul de efectuare a probelor, precum i toleranele admise vor fi cele indicate n Normativul I.5.
4.6 Verificarea eficacitii globale a instalaiei de ventilare
n ncperile ventilate se va efectua o verificare a eficacitii igienico-sanitare conform Normelor generale de protecie a muncii. nainte de efectuarea msurtorilor pentru verificarea eficacitii globale, se va verifica dac nivelul noxelor din ncperile ventilate este corespunztor condiiilor admise la proiectarea instalaiilor ca baze de calcul. Determinrile se vor face n condiiile unei desfurri normale a procesului de producie, n zonele de lucru, n conformitate cu metodologia stabilit de Inspecia Sanitar de Stat. Eficacitatea igienico-sanitar a instalaiei se va stabili prin comportarea determinrilor efectuate cu instalaia n funcie i instalaia oprit. Se va verifica, din punct de vedere al normelor igienico-sanitare, viteza curenilor de aer n zonele de lucru. La verificarea eficacitii globale se vor avea n vedere prescripiile privind calitatea aerului exterior introdus n ncperile ventilate, precum i cele privind uniformitatea repartiiei temperaturii aerului n spaiile ventilate aa cum sunt prevzute ele n Normativul I.5.
4.7 Executarea vopsitoriilor
Lucrrile de vopsitorii se vor ncepe numai dup efectuarea probelor. Vopsitoriile la instalaiile de ventilare se vor aplica numai dup curirea i, acolo unde este cazul, protejarea suprafeelor cu straturi anticorozive.
S.C. ROMPROED S.A.

FPT-03-05, Rev.1
158

Caiet de Sarcini Canalizare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Canalizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sediu: Str. Baltagului nr. 5, bl.V81, sc. 1 ap.

ELABORATOR DOCUMENTATIE: S.C. ROMPROED S.A

SISTEM DE CANALIZARE MENAJER SAT RUDENI VOLUM 2 CAIET DE SARCINI

CONTRACT nr. FAZA DE PROIECTARE:

24 (360)/ 2010 PT+CS+DE

Data: MAI 2010

S.C. ROMPROED S.A. FPT-03-02, Rev.1

ELABORATOR DOCUMENTATIE: S.C. ROMPROED S.A

SISTEM DE CANALIZARE MENAJER SAT RUDENI VOLUM 2 CAIET DE SARCINI

Data: Mai 2010

S.C. ROMPROED S.A. FPT-03-03, Rev.1

S.C. ROMPROED S.A. FPT-03-03, Rev.1

1 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA CONSTRUCTII SI ARHITECTURA ....................................... 6

2 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII HIDROMECANICE .......................................... 55

3 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALAII ELECTRICE .................................................. 131

4 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA INSTALATII DE VENTILATIE............................................ 154

S.C. ROMPROED S.A.

1 CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA CONSTRUCTII SI ARHITECTURA

1.1.1 LUCRARI DE TERASAMENTE

pot afecta stabilitatea solului pentru susinerea

S.C. ROMPROED S.A.

clasa betonului lucrabilitate; tipul de ciment utilizat; mrimea agregatelor.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

1. CR_0_2005 VANTULUI 3. CR 1-1-3-2005 5. P 100-1/2006 cldiri

Bazele proiectrii in construcii

4. NP112-04 Fundarea direct a construciilor

S.C. ROMPROED S.A.

13. GP 036-1998 14. C 83-75 15. C 16-84

Norme tehnice privind protecia anticoroziva a bazinelor de beton armat

1.2 ARHITECTURA 1.2.1 BORDEROU CAIETE DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE ARHITECTURA

S.C. ROMPROED S.A.

aprobate prin Ordonanta nr. 60/97;

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

- M-100 Z (ciment-var) - M-100 Z (ciment)

Mortar pentru zidarie din caramizi de 1

ntrzietor priza (g) 2

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

1.2.3 MORTARE PENTRU ZIDARII

S.C. ROMPROED S.A.

naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.

fi de circa 1300 kg/m3.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti.

S.C. ROMPROED S.A.

iv. Produse: I. II. III.

Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.

Livrare, depozitare, manipulare

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.

S.C. ROMPROED S.A.