PROCEDURA OPERATIONALA

PILOTI FORATI PENTRU FUNDARE – SISTEM C.F.A .

PROCEDURI OPERATIONALE DE EXECUTIE

EXECUTATREA LUCRARILOR DE PILOTI FORATI IN SISTEM C.F.A.

1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza la
lucrarile de piloti forati pentru constructii si elemente de sprijin solicitate la forte orizontale.

2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate cu inslalatie
CFA .

2. Prevederi generale
2.1 Inainte de inceperea executiei, constructorul trebuie sa aiba acordul scris al beneficiarului
privind eliberarea amplasamentului de toate retelele subterane.
2.2 Conditii prealabile executiei:
- pregatirea platformei de lucru: defrisare, decapare strat vegetal, nivelare atat pe plasamentul
incintei cat si pe spatial inconjurator necesar manevrarii utilajelor,strat portant din piatra sparta
sau balast cit si spatii pentru depozitarea carcaselor de armatura;
- stabilirea tehologiei de forare in concordanta cu natura terenului;
- imprejmuirea amplasamentului;
- masuri de pastrare a curateniei in zona de lucru.

3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt.

3. Executia pilotilor – faze tehnologice

3.1 Pilotii pentru fundatii vor fi executati prin forare prin sistemul C.F.A. cu instalatii prevazute
cu sisteme automate de extragere a sondei de forat si de betonare simultana a pilotilor.
Aceasta tehnologie necesita obtinerea agrementarii inainte de aplicare.
Fazele tehnologice de executie sunt:
- trasarea pozitiei pilotilor, numeroatrea si marcarea lor;
- fixarea prin tarusi a pozitiei fiecarui pilot;
- instalarea utilajului pe pozitie;
- saparea gaurii de foraj;
- betonarea pilotului;
- introducerea carcasei de armatura.
3.2 Pentru asigurarea unei bune desfasurari a lucrarilor se vor lua masurile necesare de mentinere
in uscat a platformei de lucru (pante, santuri, etc.) pentru a se asigura colectarea si evacuarea
apelor din orice surse.

1
 4. Conditii pentru materialele utilizate
4.1. Beton
Betonul din pilotii forati trebuie sa aiba clasa si caracteristicile prevazute in proiect:
- tipul cimentului;
- dozaj minim de ciment;
- permeabilitate;
- gelivitate;
- raport maxim A/C;
- consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie 16-18cm;
- granula maxima a agregatelor: 16mm.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii.

4.2. Armatura
Armarea pilotilor forati se face cu carcase de armature formate din bare longitudinale,
freta, inele de rgidizare si distantieri.
Carcasa de armatura va fi confectionata in conformitate cu detaliile din plansele de
executie. Barele longitudinale realizate din PC52 se sudeaza de inele de rigidizare iar armarea
transversala se executa cu freta din otel tip OB37.
Carcasele cu armature suplimentare pentru rigiditate in timpul infingerii (pentru a nu
flamba) carcasele se vor introduce pe toata lungimea pilotului (adica carcasa va avea lungimea
din proiect).
Nu se admite la executie taierea carcaselor in cazul cand acestea se blocheaza la infingere
in beton. Betonul trebuie sa aiba un aditiv special care sa permita infingerea carcasei fara a
produce segregarea.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei se poate face prin puncte de sudura.
Pentru centrarea carcasei ide armature in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale
carcasei, la exterior se monteaza distantieri sub forma unei patine de otel lat.
Se va respecta grosimea bratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, conform
detaliilor de executie.
Barele longitudinale ale carcaselor de armatura ale pilotilor pentru fundatii se ancoreaza
in cuzineti si radier pe lungimea specificata in proiect.

5. Dispunerea in plan
5.1. Pozitia in plan a pilotilor este cea stabilita prin proiect.
5.2. Planul pilotajului, insusit de antreprenor, se va supune aprobarii beneficiarului.
5.3. Planul pilotajului se stabileste la nivelul platformei de lucru conform planului care contine
date pentru fiecare pilot:
- numarul (pozitia) de identificare;
- dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de
armatura
(sau carcasa);
- cota de fundare la baza;
- cota platformei de lucru;
Cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de incastrare in cuzineti si
radier.

6. Pregatirea terenului (platformei de lucru), trasarea si pichetarea lucrarilor

6.1. Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajel;or de
executie necesare realizarii pilotilor in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta
lucrarilor.

2
6.2. Pe platforma de lucru se realizeaza trasarea axelor si pichetarea pilotilor prin urmatoarele
operatiuni:
- trasarea axelor randurilor de piloti conform planului de amplasare a acestora;
- materializarea pe teren prin tarusi a axului fiecarui pilot. Tarusii trebuie sa aiba o lungime
suficienta ca sa asigure infingerea lor stabile in teren. Capetele tarusilor vor ramane cel mult 3cm
deasupra suprafetei terenului, fiind vopsite pentru a fi usor vizibile. Tarusul se indeparteza in
momentul inceperii lucrului la pilotul respectiv.

7. Tolerante de executie
7.1. Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor fata de proiect va fi cea mai mica dintre:
a) 10% din diametru;
b) 2% din lungimea pilotului;
c) 5cm.
7.2. Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 0,2%.
7.3. Abaterea pentru cota cap carcasa: +10cm.

8. Utilaje si dispozitive de executie

8.1. Antreprenorul va obtine aprobarea beneficiarului si proievctantului pentru utilajele,
instalatiile si dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in fucntie de caracteristicile
pilotilor, ampalsament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de
studiile de teren si tinand seama de eventualele apropieri de zonele locuite sau lucrari existente.
8.2. Executia pilotilor se va efectua de catre unitati specializate, cu personal cu pregatire
corespunzatoare pentru executia acestor lucrari.
8.3. Unitatea executanta va trebui sa aiba in cotare utilaje si instalatii care sa asigure executia
lucrarilor din prezentul proiect. Unitatea executanta va trebui sa prezinte tehnologia de executie
spre aprobare de catre proiectant.

9. Instalarea utilajului de forat piloti

9.1. Instalarea utilajului de pozitie se realizeaza prin deplasarea inainte si inapoi, prin rotire si, in
final, prin verticalizarea cu ajutorul cilindrilor hidraulici de Calare sau cu un alt dispozitiv cu care
este prevazut utilajul. Se va verifica verticalitatea

10. Executia pilotilor

10.1. Forare piloti
Pilotii pentru fundatii proiectati de Ø400 – Ø1500mm
Executia pilotilor forati prin sistemul C.F.A. consta in introducerea snecului prin insurubare pana
la adancimea pilotului data in proiect.
In continuare se trece la betonare cu pompa de beton sincronizand viteza de extragere a sculei de
forat cu debitul de beton introdus.
Se va consulta si tehnologia executantului avizata de proiectant.
Curatenia talpii forajului se face obligatoriu inainte de introducerea carcassei de armatura si de
betonare, indifferent de procedeul de forare utilizat.
10.2 Betonarea
Betonarea se face cu pompa de beton prin axul instalatiei C.F.A..
Betonarea se organizeaza ca o operatie continua, la un debit de betonare determinat in functie de
diametrul si lungimea pilotului, perfect sincronizata cu viteza de extragere C.F.A.. Se interzice
utilizarea de instalatii care nu au echipamentele automate de sincronizare in perfecta stare de

3
functionare.
Se va verifica permanent volumul de beton introdus in corpul pilotului, depasirea sau reducerea
acestuia prin raport cu valoarea teoretica fiind semnalate pentru a se putea lua masurile tehnice
corespunzatoare. Toate observatiile vor fi notate in registrul de evidenta, precum si in fisa tehnica
a pilotului. Se va anexa diagrama de extragere/betonare.
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
- la fiecare 20mc de beton pus in opera se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul
de turnare si se determina rezistenta betonului conform STAS 1275/88 si STAS 1759/88;
- pentru fiecare pilot trebuie sa se ontocmeasca o curba de betonare din care sa rezulte con-
sumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu 30% peste
profil) se vor lua masuri in consecinta.
10.3 Introducerea carcasei de armatura
Inainte de introducerea carcasei de armatura, se va face receptia acestora prin verificarea
concordantei cu prevederile din proiect privind: diametrul barelor,pasul fretei, rigiditatea
carcasei, executia corecta a sudurii la barele dispozitivelor de mentinere a formei, distantierilor,
lungimea carcasei. Se va urmari siguranta la manipulare a carcasei si rigiditatea acesteia in
functie de tehnologia de lucru adoptata.
Diametrul carcasei va fi mai mic decat cel al gaurii forate, astfel incat sa se asigure o
acoperire cu beton,conform proiectului, pentru o protejare a barelor.
Introducerea carcasei in betonul proaspat turnat se face imediat, utilizand un vibrator
adecvat - montat pe o piesa metalica din tabla la capul carcasei.
La introducerea carcaselor de armature abaterea fata de proiect a cotei superioare a
carcasei (cap carcasa) nu terbuie sa depaseasca +10cm (in sus). In cazul in care carcasele de
armatura nu pot fi introduse la cotele din proiect lucrarile se opresc si se anunta proiectantul de
specialitate. Se interzice taierea carcaselor, in cazul in care acestea nu pot fi introduce la cotele
din proiect.
10.4 Pregatirea capului pilotului
Betonarea capului pilotului se executa pana la cota proiectata aflata sub cota platformei de la care
se executa pilotii. Cota de betonare va fi superioara cotei capului pilotului care urmeaza sa fie
inglobat in cuzinet, cu un diametru pilot.

11.Monitorizarea realizarii pilotilor

Realizarea pilotului trebuie monitorizata si toate datele relevante trebuie inregistrate, incluzand:
- amplasarea, tipul pilotului, dimensiuni si adancime;
- procedura de forare, utilaje si echipamente;
- stratificatia terenului si nivelurile hidrostatice;
- obstacole;
- tipul, dimensiunile, asamblarea si lungimea armaturilor, cota superioara a partii superioare
a carcasei;
- adancimea de instalare si pozitia armaturilor;
- betonare;
- beton realizat la statie;
- clasa betonului, compozitie ,consistentasi alte caracteristici;
- turnarea betonului, cantitatea, durata, umplerea si cota finala.
Duratele respectivelor operatii se recomanda, de asemenea, sa fie inregistrate.
Toate neconformitatile, comportarea terenului trebuie observata si orice modificare neprevazuta
sau aspect ce poate fi important pentru proiectare trebuie comunicat responsabilului si
proiectantului.
Inregistrarile trebuie inaintate reprezentantului clientului si/sau proiectantului si trebuie semnate
dupa cum a fost stabililit.

4
Se anexeaza Fisa de forare – betonare a pilotului care va fi completata de catre executant (anexa
1) conform normativ.

12. Controlul nedistructiv al pilotilor

Controlul nedistructiv al pilotilor din beton de diametre mari, turnati pe loc face parte din
procedura de control al a calitatii pilotilor forati.
In scopul efectuarii controlului cu ultrasunete se vor asigura patru tuburi de otel OL 37 cu
diametrul nominal 50mm pentru fiecare pilot, care vor fi dispuse la distante egale pe perimetrul
fretei.
Lungimea fiecarui tub trebuie extinsa de la baza armaturilor longitudinale pana la cel putin partea
superioara a tubajului de protectie. Baza tubului trebuie sa fie permanent etansata, iar partea
superioara trebuie prevazuta cu un dop pentru a preveni patrunderea oricarui material strain. Este
responsabilitatea constructorului de a alege tuburile pe baza verticalitatii si linearitatii lor si
metodele de asamblare a lor in timpul instalarii armaturii si a turnarii betonului, pentru a evita
orice posibilitate de a introduce material strain in tub.
Fiecare tub se va umple cu mortar expandabil capabil sa inlature apa continuta in tub, pe masura
ce mortarul este introdus progresiv incepand de la baza tubului in sus.
Se va respecta SR-ASTM D 3882 – metoda standardizata pentru determinarea integritatii pilotilor
prin incercari cu deformatie mica.
Controlul continuitatii betonului in corpul pilotilor poate fi determinat si prin alte metode
conforme cu standardele si normativele in vigoare corelate cu posibilitatile tehnice ale utilajelor
si echipamentelor.

13.Incercari statice ale pilotilor de proba

Incercarile pilotilor de proba se fac pe baza unui proiect separat.

Constructorul va asigura toate echipamentele, materialele, manopera si lucrarile provizorii pentru
realizarea incercarilor de proba la incercari statice axiale de compresiune si la incercari laterale.
Incercarile trebuie finalizate inaintea inceperii executiei definitive a pilotilor.