Sunteți pe pagina 1din 12

MONTARE BORDURI

1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor si materialelor pentru
executarea montarii bordurilor.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplica pentru montarea bordurilor din beton cu fetele netede sau cu model, in
culoare naturala sau colorate, la trotuare, spatii verzi, alei pentru pietoni, piste de ciclisti, cu respectarea
prevederilor din caietele de sarcini, documentatia tehnica specifica, cerintelor contractuale, legi,
normative, etc.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE
 STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii, Cerinte, specifica
cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze
capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor, precum si cerintele
de reglementare aplicabile, avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
 STANDARD SR EN ISO 9000/2006 – Sistem de management al calitatii Principii
fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management
al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii .
- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;
- Hotararea de Guvern 766/1997 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
- Caiete de sarcini;
- SR EN 1340:2004/AC : 2006
- SR ISO 2859-1:2009/C91:2009
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1. Conditii prealabile
5.1.1 Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferente lucrarii precum si a prezentei
proceduri.
5.1.2. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de montare borduri in scopul
insusirii proiectelor de executie, caietelor de sarcini, standardelor, normativelor si
procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru.
5.1.3 Asigurarea pe santier a materialelor necesare executarii montarii bordurilor care trebuiesc
sa fie agreate de consultant.
5.1.4. Existenta certificatelor de calitate pentru bordurile ce vor fi puse in opera si a proceselor
verbale de receptie calitativa.
5.1.5 Existenta formularelor tipizate si a inregistrarilor de calitate facute in urma verificarii
bordurilor de catre comisia de receptie materiale.
5.1.6 Existenta buletinelor de calitate, a cerificatului de conformitate precum si determinarea
regulilor pentru verificarea calitatii bordurilor si anume :
- verificari pe loturi de max 3000 de buc borduri de aceleasi dimensiuni, format,varianta si
finisare prin:
 Verificari de lot
 Verificari periodice .
Verificarile pe lot constau din :
 Verificarea formei si dimensiunilor
 Verificarea aspectului
Verificarile periodice se fac pe unul din loturile supuse verificarilor in perioada respectiva si constau din:
 Verificarea rezistentei la incovoiere pe min 3 borduri
 Verificarea rezistentei la inghet dezghet pe min 3 borduri
 Verificarea uzurii pe min 3 borduri .
Aceste acte vor fi prezentate de furnizorul de borduri pentru a se respecta prevederile SR ISO 2859-
1:2009/C91:2009 si SR EN 1340:2004/AC : 2006
5.1.7 Existenta inregistrarilor de calitate pentru patul bordurii (terasamente), si incheierea
procesului verbal de receptie calitativa si eventual faza determinata.
5.1.8 Existenta utilitatilor si anume:
5.1.9 Drumuri de acces corespunzatoare.
5.1.10 Mijloace adecvate de transport pentru borduri (sa asigure integritatea bordurilor in timpul
transportului) .
5.1.11 Spatii de depozitare (bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de max 1.5 m inaltime –
intre randuri se recomanda a se aseza sipci. Bordurile nu se livreaza de furnizor decat daca
au 28 de zile de la data turnarii sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere
.
5.1.12.Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau aruncare. Bordurile
se vor aseza pe paleti, care vor fi incarcat si descarcate cu mijloace mecanice pentru a nu se degrada in
timpul manipularilor .
5.1.13 Maie mecanice – pentru compactarea terasamentelor de sub borduri .
Placi vibrante – 500 mm, cilindri compactori cu latime de 1m si rulouri compactoare
manuale.
5.1.14 Motocompresoare cu debit de aer corespunzator si accesorii (furtune de 25-30m,
picamere).
5.1.15Panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulatie conform planului de management al
traficului.
5.1.16 Asigurarea fortei de munca (echipe de muncitori), a formatiei topo si supravegherii tehnice.
5.1.17 Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice: lopeti, casmale tirnacoape, etc. precum si
cu mijloace de masura necesare (metru, ruleta, teuri, sfoara ).
5.1.18 Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme
de cauciuc etc. conform N.T.S. in vigoare.

5.2. Masuri preventive


5.2.1. Se va urmari instruirea si respectarea de catre executant a normelor de protectie a muncii,
PSI si a normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie specifice lucrarilor desfasurate.

5.3 Actiuni implicate


5.3.1. Lucrari pregatitoare.
5.3.2. Receptionarea bordurilor la furnizor .
5.3.3. Transportul bordurilor, manipularea, depozitarea se vor face conform SR EN
1340:2004/AC : 2006.
5.3.4. Demontarea bordurilor degradate ( in situatia de reabilitare a strazii ).
5.3.5. Compactarea si nivelarea patului bordurii.
5.3.6. Pozarea betonului de legatura cu bordura .
5.3.7. Montarea bordurii .
5.3.8. Chituirea rostului cu mortar de ciment M100.

5.4. PROCEDURA
5.4.1 Lucrari pregatitoare la executia montajului bordurilor se va face numai dupa efectuarea
urmatoarelor operatii:
5.4.2. Receptionarea lucrarilor de terasamente ( patul de fundare bordurii din pamant sau balast),
in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucruri.
Nu se va folosi pentru fundatii balast inghetat si nu se va asterne balastul peste
pamint inghetat sau/si acoperit cu zapada sau gheata.
5.4.3. Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului, intocmirea inregistrarilor de
calitate (procese verbale de receptie calitativa pe faze de lucrari – conform caiet de sarcini).
5.4.4. Executarea lucrarilor pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de
acostament, drenuri longitudinale de acostament si racordarile stratului de fundatii la
dispozitivele de colectare si evacuare a apelor.

5.5. Transportul bordurilor.


5.5.1. Bordurile se transporta cu autocamioane .
5.5.2 Bordurile se vor depozita in spatii amenajate, se vor incarca si
descarca din autovehicule cu mijloace mecanice ,fara a fi rostogolite sau aruncate.
5.6. Asternerea si nivelarea betonului .
5.6.1. Asternerea si nivelarea betonului pentru fundatia bordurii se executa in conformitate cu
caietul de sarcini .
5.6.2 Betonul trebuie sa respecte reteta stabilita si vizata de consultanta, tasarea stabilita in caietul
de sarcini, pentru a fi usor manevrabil si pentru a permite compactarea mecanica. Cantitatea de apa
necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laborator tinind seama
de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitindu-se
supraumezirea.
5.6.3. Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonului de
poza si a bordurilor .

5.7. Montarea bordurilor.


5.7.1. Transportul bordurilor din deposit la locul de punere in opera se executa mecanizat avand
grija pentru a pastra integritatea acestora .
5.7.2. Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozeaza bordurile la cota si se va respecta
linearitatea fetei vazute a bordurii .
5.7.3. In situatia in care burdura nu se aseaza corespunzator se mai completeaza cu beton de aceeasi
marca , care se compacteaza corespunzator .
5.7.4. Pentru pazarea bordurii se vor folosi ciocane , rangi mici si bucati de cauciuc ,
pentru protejarea muchiilor si a fetei vazute .
5.7.5. Maistrul coordinator va verifica permanent linearitatea si incadrarea in cotele transmise de
responsabilul topo .
5.7.6. Rosturile dintre borduri se vor mata cu mortar de ciment M 100 conform caietului
de sarcini .
5.7.7.Betonul de poza si mortarul M100 in special pe timpul verii va fi udat in
permanenta pana la atingerea marcii din proiect.

6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru, a
documentatiei de executie , de intocmirea inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei instructuni, a
proiectului de executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
6.3. Seful mecanizarii raspunde de asigurarea si buna functionare a masinilor si utilajelor
necesare executiei lucrarii.
6.4. Seful de laborator raspunde de efectuarea determinarilor si incercarilor impuse de caietul
de sarcini inainte si pe parcursul executiei lucrarilor si intocmirea corecta a inregistrarilor
in documentele tipizate.
6.5. Responsabilul topo este raspunzator de trasarea si incadrarea in axele si cotele proiectate .

7. INREGISTRARI
7.1. Inregistrari de laborator asupra materialelor si a amestecului preparat beton, mortar pentru
matare rosturi .
7.2. Bon de comanda beton si mortar .
7.3. Bon de transport borduri, beton,mortar .
7.4. Inregistrari de laborator asupra gradelor de compactare obtinute la fundatia
terasamentului,a rezistentelor de incovoiere , a rezistentei la inghet dezghet , determinarea
uzurii la bordurI si a rezistentelor betonului la compresiune la 28 zile .
7.5. Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari
7.6. Proces verbal de receptie calitativa pe faze determinante

MONTARE PARAPETI DIRECTIONALI


1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea tehnici de calitate si amplasare a dispozitivelor de protective la
drumuri.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al siguranţei
circulaţiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva ieşirilor de pe platforma drumului si pentru ghidarea
optica a acestora.
2.2. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care
sa conducă la respectarea stricta a prevederilor.
In acest scop se pot avea in vedere lucrări la subcontractanti de specialitate, cu experienţa in domeniu,
agreaţi de Inginer.
2.2. La execuţia parapetelor direcţionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca sunt
asigurate toate condiţiile pregătitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
3. DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE
 STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii ,
Cerinte, specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa
demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor,
precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului.
 STANDARD SR EN ISO 9000/2006 – Sistem de management al calitatii Principii
fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management
al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii.
- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;
- Hotararea de Guvern 766/1997 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
- Caiete de sarcini;

4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1. TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI
Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:
1. Dispozitive de protectie a vehiculelor
□ Extremilati /racordan
□ Parapete de siguranţa ;
□ Parapete de siguranţa pentru lucrările de arta;
□ Atenuatori de soc;
□ Paturi de oprire;
Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificaţiile lui de proiectare sunt
conform detaliilor de execuţie si a standardelor de referinţa SR EN 1317/1,2,3 ; STAS 1948/1.
Alegerea tipului de parapete se face conform STAS 1948/1.
2. Dispozitive de protectie pentru pietoni in localitati/poduri
□ Bariere pentru pietoni;
□ Parapete pietonale;
Descrierea detaliata a parapetelui de siguranţa si specificaţiile lui de proiectare sunt conform detaliilor
de execuţie si a standardelor de referinţa SR EN 1317/1,2,3 si SR 1948/2
Alegerea tipului de parapete se face conform tabelului 1.
Elemente Inaltimea caii, h, Drumuri grupa I Drumuri grupa II
geometrice deasupra Parapete de tip
obstacolului semigreu greu foarte greu semigreu greu
Aliniamente, interiorul h < 2 X - X
curbelor de orice raza si
2 < h <4 - X - X -
ex curbelor cu raza
R>250m h>4 - - X - X
Exteriorul curbelor cu h < 2 - X - X -
raza R<250m h>2 - - X - X
Grupa 1 conţine : drumurile publice de clasa I, II si III;
Grupa II conţine : drumurile publice de clasa IV si V;
In cazul cand autovehiculele cu sarcina utila > 50kN reprezintă min. 15% din traficul de perspectiva, se
prevăd parapete de tip greu in locul celor de tip semigreu.
Parapetele de siguranţa se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si foarte greu
conform proiectului de execuţie.
Dispozitivele de siguranţa pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau ghidarea in
lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si sunt compuse din:
□ Lisa din tabla ambutisata;
□ Etrier din profil metalic ambutisat;
□ Amortizor de soc din tabla neagra;
□ Stâlpi metalici IE10;
Parapetele de siguranţa pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena din elemente
metalice, protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa permită refacerea periodica a
protectiei tuturor suprafeţelor si anume :
□ Mana curenta din ţeava rotunda sau dreptunghiulara;
□ Rigla inferioara din ţeava rotunda sau dreptunghiulara;
□ Stâlpi din ţeava rotunda;
□ Zabrelute din ţeava, platbanda;
□ Plăcute pentru prindere stâlpi;
□ Plăcută inglobata in betonul lisei de parapet;
□ Ancore din OB37 filetata la capete ;
□ Piluite hexagonale;
Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevăzute cu elemente constructive de forme
si dimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecinţelor impactului accidental al vehiculelor
uşoare, in conformitate cu standardele de referinţa SR EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu
aprobarea Inginerului.
1. Dispozitive de siguranţa pentru protectie la drumuri:
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara lăţimii platformei sau in cadrul lăţimii
acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de execuţie.
4.2. Amplasare
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
□ Elementele geometrice ale traseului;
□ Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
□ Impadurirea terenului inconjurator ;
□ Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
□ Vecinatatea unor ape;
□ Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
□ In unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare dintre
capete, lungimile prevăzute in STAS 1948/1. In cazul cand sectoarele pe care trebuie montate
parapetele sunt situate la distante mai mici de 25m intre ele, se prevăd parapete continui.
Pentru sporirea siguranţei rutiere si asigurarea continuităţii ghidării laterale, la parapetele
situate pe drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se
prevăd dispozitive reflectorizante, similare cu ale stâlpilor de ghidarela distante prevăzute in
STAS 1948/2 si in proiect.
1. Parapetele de siguranţa pentru pietoni pentru poduri sau localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de
execuţie in conformitate cu SR 1948/2 tinand seama in principal de :
□ Clasa tehnica a drumului;
□ Elementeel geometrice ale drumului;
□ Elementele secţiunii transversale a podului;
□ Inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
□ Alte condiţii locale.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru, a documentatiei
de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
5.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei instructuni, a proiectului
de executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
5.3 Seful mecanizarii raspunde de asigurarea si buna functionare a masinilor si utilajelor necesare
executiei lucrarii.
5.4 Seful de laborator raspunde de efectuarea determinarilor si incercarilor impuse de caietul de
sarcini inainte si pe parcursul executiei lucrarilor si intocmirea corecta a inregistrarilor in documentele
tipizate.
5.5 Responsabilul topo este raspunzator de trasarea si incadrarea in axele si cotele proiectate.
6. INREGISTRARI
6.1. Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari
6.2. Proces verbal de receptie calitativa pe faze determinante
6.3. Proces verbal de receptie preliminara.

ASTERNERE GEOCOMPOZIT SI COLMATARE FISURI


1.SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si
materialelor necesare pentru asternerea geocompozitului.
2.DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se va utiliza la asternerea geocompozitului.
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente
lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte,
documentatii tehnice, legi, normative, standarde, etc
3.DOCUMENTE DE REFERINTA
 STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii. Cerinte
 STANDARD SR EN ISO 9000/2006 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale
si vocabular. .
 Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
 Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 cu modificarile ulterioare – Anexa nr.2 -
Regulamentul privind asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
3.1. Proiect de executie.
3.2. Caiet de sarcini
3.3. Standardele si normativele tehnice in vigoare in Romania.
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. PTE – Proceduri Tehnice de Executie
4.2.CQ – Control Calitate
5. DESCRIEREA PROCEDURII
Obiect si domeniu de aplicare

FUNCTIILE GEOTEXTILELOR SI GEOMEMBRANELOR


Geotextilele si geomembranele inglobate in lucrari de pamant le imbunatatesc comportarea mecanica
si hidrica indeplinind un ansamblu de functii dupa cum urmeaza:
(1) Functia de filtru (geotextil filtrant) - atunci cand protejand un material granular cu circulatie de
apa permite trecerea intregului debit afluent pe directie normala planului sau. Prezenta
geotextilului genereaza formarea unui filtru invers natural in zona amonte, de cativa milimetri.
Functia de filtru o pot indeplini geotextilele tesute si netesute si orice alte geotextile rezultate din
combinatii ale acestora.
(2) Functia de dren (geotextil drenant) - atunci cand fiind plasat intr-un mediu granular cu circulatie
de apa asigura evacuarea acesteia prin masa sa pe directie paralela planului sau. Functia de dren
o pot indeplini numai geotextilele netesute sau geotextile speciale rezultate din asocierea unui
geotextil filtrant cu un material drenant prefabricat. In majoritatea cazurilor functia de dren este
asociata cu functia de filtru, geotextilul fiind filtrant-drenant.
(3) Functia de separare (geotextil anticontaminant) - atunci cand plasat fiind la interfata dintre
materiale cu granulozitati diferite (cu sau fara circulatie de apa) nu permite imixtiunea acestora,
sub actiunea compactarii, vibratiilor, circulatiei vehiculelor etc., asigurand conservarea
proprietatilor initiale ale celor doua materiale granulare. Functia de separare o pot indeplini toate
tipurile principale de geotextile (mai rar geotextilele tip retea sau tricoturile). De obicei geotextilul
anticontaminant poate indeplini si functia de filtru, dren sau ranforsare.
(4) Functia de ranforsare - atunci cand geotextilele inglobate in masive de pamant il armeaza,
conferind ansamblului pamant-geotextil caracteristici de rezistenta superioare (se reduc si se
repartizeaza deformatiile, se imbunatatesc rezistentele la rupere etc.). Functia de ranforsare o pot
indeplini toate tipurile principale de geotextile destinate acestui scop. Ca element de ranforsare
un geotextil poate fi utilizat ca:
- element de armare a pamantului;
- membrana de rezistenta;
- element de ancoraj.
(5) Functia de container - atunci cand cu ajutorul geotextilelor se realizeaza elemente de constructie
compacte, umplute cu material granular, beton sau alte materiale. Functia de container o pot
indeplini toate tipurile principale de geotextil. Unele geotextile pot fi utilizate ca strat de protectia
al betonului proaspat.
(6) Functia de element antierozional - atunci cand geotextilul impiedica eroziunea taluzelor datorita
conditiilor de mediu, precipitatii, inghet-dezghet etc., facilitand dezvoltarea vegetatiei de fixare a
pamantului. Geotextilul acopera suprafata taluzelor si micsoreaza efectul siroirilor din precipitatii
impiedicand maruntirea glomerulelor si alunecarea lor pe panta. Functia de element antierozional
o pot indeplini geotextilele netesute insamantate (cu un procent mare de fibre naturale
putrescibile), geotextilele tricot, retelele alveolare sau geotextilele tesute in benzi.

Executarea si recepţionarea geocompozitului utilizat la armarea straturilor de mixtura asfaltica


.
Geocompozitele (GCO) sunt materiale compuse dintr-o geogrilă şi un geotextil,consolidate
între ele. În acest caz, geotextilul are capacitatea de retenţie omogenă a bitumului şi permite colmatarea
fisurilor existente, împiedicarea transmiterii acestora precum şi funcţia delipire pe stratul suport, în timp
ce geogrilele împiedică alungirea geotextilului şi au capacitateade preluare şi distribuţie uniformă a
eforturilor din trafic. Geocompozitul trebuie să asigure o retenţie optima de bitum, să joace rol de barieră
Intermediară şi să dezvolte un modul deelasticitate dinamică mare la valori mici de deformaţie.
Geocompozitul a fost prevăzut pentru acoperirea rostului dintre structura rutiera existenta si
largirea acesteia cu straturi stabilizate cu lianti hidraulici, in vederea intarzieriitransmiterii acestui rost
si a eventualelor fisuri in noile straturi bituminoase executate deasupra.
La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in
vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unităţi specializate,
efectuarea încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi
înscrise in registrul de laborator.
Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa
conducă la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de
şantier unde vor fi înscrise dispoziţiile de şantier emise de “Inginer” si de alţi reprezentanţi ai
beneficiarului.
Nu se executa lucrari pe timp de ploaie sau ninsoare. Executarea straturilor prevăzute pe
timp friguros, sub +10°C, se interzice.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a condiţiilor de
executie, cu rezultatele obtinute in urma determinărilor si încercărilor de laborator si terenefectuate. Se
va menţiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata,etc.).
In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la caiet de sarcini“Inginerul” va dispune,
prin dispoziţie de şantier, întreruperea executiei lucrarilor si luareamasurilor care se impun.Referitor la
modul de instalare a geocompozitului antifisură de armare pe suprafeţe înclinate,se fac urmatoarele
precizări:
- Geocompozitul se poate monta pe suprafeţe înclinate.
- Se vor respecta toate instrucţiunile de instalare pentru suprafeţe fără inclinaţie privind
pregătirea suprafeţei înaintea aşternerii amorsei.
- Se va aşterne iniţial ½ din cantitatea totala de amorsa. Tipul si cantitatea de amorsa necesara
- Se aşteaptă ruperea emulsiei.
- Se va instala geocompozitul, respectând instrucţiunile de instalare pentru
suprafeţefără inclinaţie.
- Se va aşterne restul de ½ din cantitatea totala de amorsa.
- Se aşteaptă ruperea emulsiei.
- Pentru a evita alunecarea pe suprafaţa amorsata, se va împr ăştia mixtura cu lopata.
- Se interzice circulaţia vehiculelor pe geocompozitul instalat in panta.
- Repartizatorul va aşterne următorul strat de asfalt, coborând panta.Instalarea
geocompozitului se va face respectând in totalitate instrucţiunile de instalare ale producătorului, ce vin
odată cu livrarea materialului.
Punerea in opera a geocompozitului
Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie, a recomandărilor producătorului
geosinteticului si a caiet de sarcini, de unităţi specializate.Geocompozitul se prevede de regula la
partea inferioara a noilor straturi bituminoase. Nu se manevrează cu mâinile umede.
Pregătirea suprafeţei de drum degradate
Stratul suport din îmbrăcăminţi bituminoase
 In funcţie de mărimea deschiderii fisurilor avem:
- pentru fisurile si crăpăturile cu deschiderea pana la 5 mm se va proceda astfel:
• Se vor largi si adânci fisurile si crăpăturile folosindu-se dispozitive mecanice saumanuale;
• Curăţarea fisurilor se va face cu peria de sarma sau prin suflare cu aer comprimat;
•Se vor îndepărta de pe partea carosabila impurităţile rezultate;
• Se amorsează fisurile sau crăpăturile;
• Se prepara masticul bituminos din 28…32 % bitum si 72....68% filer de calcar;
• Se toarnă in exces masticul bituminos in fisuri sau crăpături;
•Suprafaţa se netezeşte si se pudrează cu nisip.
- pentru fisurile si crăpăturile cu deschiderea mai mare de 5 mm tehnologia de executie va
cuprinde:
•Decaparea in lungul crăpăturii straturilor degradate prin frezare;
•Curăţarea temeinica cu matura si peria a porţiunilor decapate si îndepărtarea materialului
rezultat;
• Amorsarea suprafeţelor decapate in lungul crăpaturii cu emulsie;
• Umplerea si burarea crăpăturii pregătite in stratul de legătura cu mixtura asfaltica;
•Umplerea spaţiului pregătit in stratul de uzura cu mixtura asfaltica urmata de o buna
compactare

In cazul degradarilor structurale si a gropilor, refacerea îmbrăcăminţii cuprinde:


- decaparea îmbrăcăminţii degradate si pregătirea suprafeţei in scopul aplicarii unei
îmbrăcăminţi noi;
- plombarea suprafeţei decapate si a gropilor cu mixtura asfaltica inclusiv compactarea.

Realizarea amorsării
Se aplica un strat uniform de bitum, in cantitatea prevăzuta in instrucţiunile de instalare ale
producătorului, dupa caz, sau o emulsie bituminoasa cu rupere rapida care conţine o cantitate de bitum
echivalenta. Când se foloseşte bitum temperatura acestuia, stropit cu autogudronatorul la amorsare,
trebuie sa fie de 150°C … 160°C. Lăţimea fâşiei stropite trebuie sa fie cu 10 cm mai mare decât
lăţimea geocompozitului. Geocompozitul se va aplica imediat peste stratul amorsare, înainte de
întărirea bitumului, astfel încât acesta sa impregneze întreaga masa geotextilă. Emulsia trebuie sa fie
rupta iar apa evaporata atunci când se executa aşternerea geocompozitului.

Instalarea geocompozitului
Se poate realiza manual sau cu echipamente speciale (un tractor cu ax fixat in spate). Seva
introduce o tija de metal in interiorul rolei, pe care este înfăşurat geocompozitul, pentru a seevita
îndoirea acesteia. Geocompozitul va fi întins cu fibrele de sticla in sus si netezit cu o perie pentru a se
îndepărta pliurile. Pliurile mai mari vor fi tăiate iar bucăţile respective vor fisuprapuse pe direcţia
îmbrăcăminţii bituminoase. Sunt recomandate îmbinările cap la cap, deci fără suprapuneri.
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida, cu concentratia de 0,3 - 0,5 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv,
pe toata suprafata prezentata in proiect, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos.
Dupa amorsare, se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei cationice,
respectiv evaporarea solventului.
Amorsarea se realizeaza pana la o distanta maxima de 100m de repartiztor.
Materialul geotextil va trebui saturat cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida, iar daca apare o
cantitate de emulsie in exces, aceasta va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.
Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de
accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care
actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa
acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material
si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.

CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.
In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
- Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de
minimum 30 KN/m
- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2
- Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%
- Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe
ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm).

In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:


- Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata
- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0,160
kg/m2
- Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.

APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT


Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale
materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului
respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.
Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari
suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari
suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara
intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei
de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a
proiectului de executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta
acestora.
6.6. Seful mecanizarii raspunde de asigurarea si buna functionare a instalatiilor si utilajelor
necesare executiei lucrarii.
6.7. Seful de laborator raspunde de efectuarea determinarilor si incercarilor impuse de
caietul de sarcini inainte si pe parcursul executiei lucrarilor si intocmirea corecta a
inregistrarilor in documentele tipizate.

7. INREGISTRARI
7.1. Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari
7.2. Proces verbal de receptie calitativa pe faze determinante
8. RECEPTIA, AMBALAREA SI DEPOZITAREA
8.1. Materialele vor fi insotite de aviz de expeditie, declaratie de performanta, documente
care atesta calitatea, certificatul CE de control al productiei in fabrica, fisele tehnice ale
producatorului cu privire la :
- rezistenta la intindere ;
- alungirea maxima ;
- greutatea ;
- dimensiunea ochiului ; punct de inmuiere/topire
- celelalte caracteristici impuse de standardele in vigoare ;
In timpul depozitarii, geosinteticele trebuie protejate de precipitatii, de expunerea pe
timp indelungat la soare la temperaturi peste 70◦C (chiar daca geosinteticul este marcat ca
stabilizat la UV), de produse chimice, de foc de scantei.
Pastrarea geosinteticului si depozitarea se face in locuri uscate si aerisite – conform
recomandarilor producatorului.

FREZAREA STRUCTURILOR RUTIERE

1.SCOP
Procedura are ca scop execuţia şi recepţia frezării straturilor rutiere rigide, semirigide sau flexibile,
cunoasterea etapelor si a modalitatilor de abordare pentru obiectivul ce urmeaza a fi executat.

2 DOMENIUL DE APLICARE

Prevederile prezentei proceduri se aplică pentru toate obiectivele investitiei (drumuri, poduri,
consolidari, etc.)
Frezarea poate fi efectuată din una sau mai multe treceri; de asemenea se pot freza dintr-o
singura trecere unul sau mai multe straturi. Aceasta procedură poate fi utilizată şi la operaţia de
reprofilare prin frezare.

2. DOCUMENTE DE REFERINTĂ
Proiectul de execuţie cu detaliile de execuţie;
Caietele de sarcini ale lucrării;
STAS 4032 /1 —2001 Lucrări de drumuri. Terminologie;
Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii.

3. RESPONSABILITĂŢI
3.1 Şeful de şantier
Are responsabilitatea asigurării măsurilor organizatorice şi tehnologice pentru respectarea prevederilor
prezentei proceduri.
Are responsabilitatea asigurării prin laboratorul propriu sau în colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea încercărilor necesare (dacă se cer în caietul de sarcini).
Are responsabilitatea efectuării, la cererea dirigintelui sau a beneficiarului a verificărilor suplimentare
faţă de prevederile prezentei proceduri.
Are responsabilitatea păstrarii evidenţei zilnice a conditiilor de executare a frezării stratului rutier.

3.2 Responsabilul tehnic cu execuţia, atestat M.L.P.T.L.


Are obligaţia de a respecta prevederile prezentei proceduri şi a documentaţiei tehnice de execuţie, de
întocmirea documentelor care atestă calitatea lucrărilor aferente atribuţiilor sale de serviciu.
Răspunde pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător proiectului de execuţie.

Responsabilul CQ
Are obligaţia de a verifica prin sondaj:
- calitatea lucrării executate de formaţia de lucru;
- întocmirea proceselor verbale de recepţie aferente.
Şeful de laborator
Răspunde de prelevarea probelor pentru încercări şi verificări, întocmirea corectă a înregistrărilor şi la
frecvenţa stabilită a determinărilor.
Răspunde de întocmirea evidenţelor care sunt în sarcina laboratorului şi ţinerea acestora la zi.

Şeful echipei de frezare


Răspunde de aplicarea corectă a prezentei proceduri şi a documentaţiei tehnice de execuţie, de
întocmirea documentelor care atestă calitatea lucrărilor aferente atribuţiilor sale de serviciu şi a evidenţei
acestora.

3.6 Operatorul frezei


Operatorul frezei răspunde de :
- utilizarea si întreţinerea corespunzătoare a utilajului încredinţat;
- respectarea geometriei drumului stabilită prin proiect (cote, pante, lăţimi);
- respectarea granulometriei materialului frezat conform caietului de sarcini, funcţie de
viteza de înaintare a frezei (dacă este cazul).

3.7 Mecanicii echipei de frezare


Răspund de buna funcţionare a utilajelor destinate frezării straturilor rutiere, de folosirea acestora şi de
realizarea parametrilor proiectaţi, precum şi de întreţinerea şi repararea lor corespunzătoare.

4 DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR.
4.1 Lucrări pregătitoare
La frezarea unuia sau a mai multor straturi rutiere se va trece numai dupa efectuarea următoarelor
operaţii:
-instruirea personalului implicat în procesul de producţie al frezării;
-verificarea şi reglarea utilajelor şi dispozitivelor necesare realizării frezării.
4.2 Executarea operaţiunii de frezare
Se va realiza semnalizarea rutieră conform managementului de trafic.
Echipa topo va trasa execuţia frezării, şi, dacă este cazul va întinde şi cota firul de nivel. Pe tot parcursul
frezării echipa topo va controla parametrii geometrici ai frezării.
Materialul frezat rezultat poate fi încărcat direct în autobasculante cu ajutorul benzii transportoare, sau
lăsat la sol şi încărcat manual.
În urma frezei va acţiona o perie mecanică, sau , dupa caz, se va curaţa zona manual.

4.3 Dotări necesare (utilaje si instalaţii)


Eşalonul de frezare a straturilor rutiere trebuie să aibă următoarele dotări :
– una sau mai multe freze care să corespundă cerinţelor din proiect ;
– cisternă apă ;
– semnalizare rutieră ;
– autobasculante pt. încărcare şi transport material frezat;
– perie mecanică.
Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numită pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor
prevăzute în caietul de sarcini lista reglajelor necesare de efectuat, comisia controlând dacă s-au făcut
aceste reglări, în special la:

- rigla pentru controlul adâncimii de frezare;


- palpatori;
- aparatul de pante.
Toate aceste verificări se vor face înaintea începerii operatiunii de frezare.

5 CONTROLUL CALITĂŢII
Controlul calităţii frezării este realizat prin prisma verificărilor topografice.
Dacă este cazul se vor realiza încercări de granulometrie pe materialul frezat rezultat. Acesta trebuie să
se înscrie în intervalul prescris.

6 RECEPŢIA LUCRĂRII
Lucrările executate pentru frezarea straturilor rutiere vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei
(recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

6.1 Recepţia pe faze de execuţie


În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează
s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezenta procedură.

În urma verificărilor se încheie procesul verbal de recepţie pe faze, în care se confrmă posibilitatea
trecerii execuţiei la faze imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi seful de santier, documentul ce se încheie
ca urmare a recepţiei trebuind să poarte ambele semnături.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cît şi a
comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor sau finală.
6.2 Recepţia la terminarea lucrărilor
La terminarea lucrărilor de frezare a straturilor rutiere sau a unei părţi din aceastea se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificandu-se concordanţa lucrărilor cu prevederile caiet
de sarcini şi caietului de sarcini speciale a proiectului de execuţie.
Lucrările nu se vor recepţiona dacä:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale pe suprafeţele platformei.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenele de remediere.

6.3 Recepţia finală


La recepţia finală se va consemna modul în care lucrările s-au comportat şi dacă au fost întreţinute
corespunzător.

7.INREGISTRĂRI
Se vor inregistra în documentele tipizate determinările efectuate asupra:
- cotele drumului înainte şi după frezare ;
- pantele sistemului rutier după frezare ;
- granulometriei materialului frezat (dacă este cazul) .
Procese verbale de recepţie a lucrărilor care devin ascunse.
Procese verbale de receptie pe faza determinantă.