O Una dintre multele ilustra'ii medievale

inspirate din dramaturgia contemporan3.

Aici, lisus este crucificat inainte de a se in31,a
la ceruri. Asemenea scene erau uzuale in
spectacolele acelei perioade.
O Triumful Izabelei, realizat in anul 161 S
prezinta un numar impresionant de care ale-
gorice. Aceasta procesiune include care ce
reprezinta Crea'ia. Buna Vestire ~i pe Mantu-
itor pe Tronul sau.
La inceputul Evului Mediu,
dupa secole de declin ~i repre-
siuni ale Bisericii, s-a dez-
~ voltat o noua forma de dra-
maturgie care utiliza pentru
prima data efecte de scena
spectaculoase pentru a
descrie istoria umana.
An zilele noastre ruinele vechilor teatre gre-
I ce~ti ~i romane stau marturie pentru popu-
laritatea de care se bucura dramaturgia din
lumea antica. Din Evul Mediu, Insa, nu exista
asemenea relicve. Vreme de 1000 de ani dupa
caderea Imperiului Roman nu s-a construit
nici un teatru. Acest fapt s-a datorat Bisericii
Cre~tine care a considerat ca teatrul antic gre-
cesc ~i cel roman sunt desfranate ~i decadente
iar In 692 un Conciliu al Bisericii a interzis
orice manifestare teatrala.
pana In secolul al IX-lea, dramaturgia a
supravietuit prin eforturile actorilor ambu-
lanti, menestreli, povestitori ~i acrobati care
cutreiera~ Europa ~i ofereau reprezentatii
pentru audienta de la tara. Comunitatile
satelor erau foarte legate de folclor ~i In zilele
de sarbatoare satenii interpretau diverse
piese. Biserica ~i-a dat seama ca era greu sa
interzica asemenea manifestari ~i a integrat
sarbatorile pagane In cele cre~tine astfellncat
ritualurile de fertilitate aduse de primavara
coincideau cu Pa~tele ~i cele de iama, cum ar
fi Saturnalia ( vechea sarbatoare romana dedi-
cata zeului Saturn), erau tratate ca parte com-
ponenta a sarbatoririi Craciunului.
in ciuda tuturor eforturilor de a desfiinta
dramaturgia, practic, Biserica cre~tina a dus la
relnvierea acesteia. Povestirile din Biblie
alaturi de pompa ~i de ritualurile serviciului
divin au dat na~tere unor noi forme de teatru.
Clericii au realizat curand ca modul cel bun
de a Intari credin1;a enoria~ilor tarani, era de a
pune In scena parti din slujba religioasa, ast-
fel Incat congregatia sa poata vizualiza vor-
bele rostite In timpul liturghiei. De exemplu,
ideea Cinei celei de taina, cand Iisus a rupt
painea ~i a tumat vinul, a fost repetata In tim-
pulliturghiei, cu preotulln rolullui Hristos ~i
congregatia In rolul apostolilor.
Dramele religioase
pana la sfar~itul secolului al XII-lea, Biserica a
dobandit asemenea succese explicand taina
liturghiei prin intermediul dramaturgiei Incat
au fost Ingaduite sa fie reprezentate piese~i In
afara bisericilor. Nemaifiind Ingradit de con-
strangerile impuse de Biserica, argoul -lim-
bajul poporului -a Inceput sa fie din ce 1n ce
mai utilizat (In detrimentul limbii latine, Inte-
les de pu1;ini). La 1nceput, reprezentatiile se
desfa~urau 1n apropierea bisericilor Insa, Ince-
33
DRAMATURGIA MEDIEVALA
tul cu incetul s-au mutat In piete. Ele mai
aveau continut religios, cum ar fi piesele reli-
gioase care descriau vietile sfintilor. jn urma
edictului papal din 1210, clericilor li se interz-
icea aparitia pe scenele publice, rolurile aces-
tora fiind preluate de oameni obi~nuiti.
jn 1264, Papa Urban al IV-lea a initiat
s:1rb:1toarea Corpus Christi In Intreaga Europ:1.
Aceasta c:1dea intre 23 Mai ~i 24 Iunie.
Momentul principal al s:1rb:1torii era o proce-
siune, pe placul populatiei medievale. Corpus
Christi consta dintr-un "ciclu" de piese care
relatau istoria Omului, Incepand cu Creatia
Lumii pan:1 la Judecata de Apoi. Aceste piese
au devenit cunoscute ca piese ale misterului,
prin mister inlelegandu-se rit religios sau cere-
monie religioas:1. Rezultatul era adesea foarte
spectaculos. jntreaga istorie a lumii era repre-
zentat:1 in maximum 50 de scene -de-a lun-
gul a 2-3 zile, cu decoruri elaborate ~i efecte
speciale. Indicatiile scenice pentru una dintre
piese, Misterullui Adam, in 1150, cereau pacle
de fum din gura Iadului. Productiile ulterioare
mentineau interesul publicului cu praf de
pu~c:1, macarale ~i alte echipamente mecanice.
Spectacolele devenind tot mai elaborate,
necesitau organiz:Iri tot mai intense. Astfel cor-
poratiile de me~te~ugari au preluat aceast:1 res-
ponsabilitate. Corporatiile erau uniuni ale dife-
ritilor me~te~ugari, cum ar fi cele ale croitorilor
sau ale argintarilor. Fiecare corporatie avea
responsabilitatea unei singure piese -de obi-
cei cea reprezentativa pentru me~te~ugul lor.
De exemplu, constructorii de nave se ocupau
de construirea arcei lui Noe, cei trei magi erau
o responsabilitate a aurarilor ~.a.m.d.
in York, Chester sau In ora~e britanice fie-
care parte a unui ciclu dramatic se desfa~ura
separat pe cate un car alegoric. Carele alego-
rice erau carute supraetajate ~i se deplasau pe
roti. Partea inferioara era formata dintr-o ca-
bina unde se 1mbracau actorii ~i era acoperita
cu o co~ina sau, uneori, reprezenta Infemul,
pariea superioara era locul principal de desfa-
~urare al actiunii. Carele se deplasau prin ora~
lntr-o anumita succesiune, oprindu-se In locuri
dinainte stabilite unde se aduna publicul.
Farsa ~i moralitate
Cu timpul, influenta Bisericii asupra acestui
gen de spectacole s-a diminuat ~i piesele au
devenit mai cornice. Audienta dorea sa se dis-
treze, astfel lncat personajele, precum
Diavolul sau sotia lui Noe, au devenit mai
exagerate, mai absurde. De exemplu, una din
piesele reprezentate In 1425, cu ocazia ciclu-
lui de la Wakefield, era o reprezentatie despre
hotul de oi Mak, adaugata In mod artificial la
obi~nuita poveste a Creatiei, a celor trei
pastori care 11 viziteaza pe Pruncul Iisus. Mak,
lmpreuna cu sotia lui, Gyll, fura o oaie de la
pastori. Mak ascunde oaia Intr-un leagan ~i
pretinde ca ar fi un copil. Atunci cand pastorii
vin sa o caute ei nu reu~esc sa o gaseasca ~i
lncep sa ~opteasca deasupra "copilului":
O Un de5en ( 1420) reprezentand decorul
pie5ei morale Ca5te/ul Per5everente;. Ace5ta a
fO5t pus in 5cena de actori ambulanti. in
mijloc 5e afla ca5telul in care Omul 5e refu-
giaza de viciile vietii.
O Un detaliu din tabloul 5arbatoare 5atea5Ca
din 5ecolul al XVI-Iea, al pictorului olandez
Peter Breughel. El ilu5treaZa o far5a prezen-
tata pe o 5cena portabila, de un grup de
actori ambulanti.
O Mart;r;ul Sf. Apollon;a, realizat de Jean
Fouquet. Acesta este singurul tablou al
vremii care ilustreaza o piesa religioasa. Raiul
se afla in partea stanga. cu o rampa care
coboara catre scena. in partea dreapta. gura
Infernului este aparata de demoni.
34
Arta ~i omul4- MrrOLOGIA Arta ~i omul6 -PIcruRA MEDIEVALA
Al treilea pastor: "Eu cred ca s-a u$urat"
Mak: "Cand se treze$te, plange,
Ma rog sa plecati cat mai curand ",
Al treilea pastor:' "Permite-mi doar sa fl
sarut"
$i fn acel moment ridica scutecul ce-l
acoperea pe copil,
Ce naiba e aici?
E complet acoperit cu zapada ",
Aceast:l sceni1 aducea piesa mai aproape
de om, populatia de la sate identificandu-se
mult mai u~or cu personajele ~i cu situatiile.
O dat:l cu indepartarea de temele biblice, se
schimbau ~i personajele. A aparut o noua
forma de dramaturgie, Dramaturgia Moralit:ltii.
Ea portretiza aspecte ale umanit:ltii ~i prezenta
drumul Omului prin viata, alaturi de virtutile ~i
viciile pe care le putea intalni. De exemplu, un
personaj putea fi Ignoranta, altul Modestia sau
Cele Trei pacate de Moarte, ~i ace.tea intrau in
competitie pentru sufletul calatorului -cum se
credea ca se intampla ~i in viata de toate zilele.
O dat:l cu indepartarea treptata de religie ~i
morala, drarnaturgia a devenit din ce iri ,ce mai
interesat:l de idei, Erau reprezentate piesele
, cunoscute ca Interludii, portretizand de obicei
ciudateniile taranilor ~i prezentand partea
cornica a relatiilor dintre, sa zicem, sot ~i sotie
sau dintre st:lpan ~i slujitor, Aceste piese nu se
rnai reprezentau in fata satenilor, ci la curte
sau in fata unor cercuri selecte. La sfar~itul
secolului al XVI-lea existau multe trupe de
actori profesioni~ti care jucau in cladiri de
teatre construite in acest scop, Dar chiar ~i
aceasta forma de dramaturgie laica avea
legaturi cu traditia medievala: de exemplu,
teatrul circular elizabetan unde actorii erau
inconjurati de spectatori are ceva din ciclurile
dramaturgice ~i din audienta lor de la tara.