Tensiuni Reziduale

Studiul analitic al tensiunilor reziduale rezultate din procesul de
fabricație a conductelor magistrale
Tensiunile reziduale sunt acele

tensiuni „îngheţate", care se
găsesc intr-o piesă ce nu este
supusă nici unei sarcini externe.
Studiul analitic al tensiunilor reziduale rezultate din procesul de fabricație a
conductelor magistrale
 Tensiunile reziduale orientate se datoresc

forțelor exterioare care împiedică
deplasarea liberă a elementelor structurii
 Tensiunile reziduale structurale sunt
cauzate de transformările interne în urma
răcirii neuniforme a materialului, de
schimbările de structură metalurgică sau
de deformațiile plastice ce au avut loc la
temperaturi ridicate
Etapele procesului tehnologic de fabricație a țevilor
cu diametrul
mare


 Modelul fizic – învelișul cilindric

Pe direcția Θ
h / 2 h / 2
N     dz N x    x dz
h / 2 h / 2
h / 2 h / 2
T     z dz M      zdz
h / 2 h / 2
h / 2
M x    x zdz
h / 2
Pe direcția x:
h / 2 h / 2
Nx    x dz N x    x dz
h / 2 h / 2
h / 2 h / 2
Tz     zx dz M x    x zdz
h / 2 h / 2
h / 2
M x    x zdz
h / 2
 Tensiunile reziduale din zona îndoirii capetelor longitudinale
Modelul fizic – placă dreptunghiulară subțire
x 
E
 x   y 
1  2 zp h
 x   y   y 
y 
E
 y   x  y
 2
1  2
2 E0  h2  2 E  h3 
 z p  b c   z 2p    b  1    z 3p 
3
M y  b
3   4  3   8 
 y   rez   max   rev

 Tensiunile reziduale din zona îndoirii capetelor în timpul formării țevii într-
o presă închisă
 Tensiunile și deformațiile reziduale date de cîmpul termic produs din

timpul executării cordonului de sudură
6q 6q
 M  F3 (  x) x  F3 ( x ) qr
4h 2  4h 2   N     F1   x 
2h
 Tensiunile și deformațiile reziduale

date de cîmpul termic produs din
timpul executării cordonului de sudură
 2 ( L  b) h q
1   2    E  ql l
bs  2    E A
A
 ql   ql  ql
 l  0.335  s  b   
c  A b c  b  h c  A
Studiul analitic al tensiunilor reziduale rezultate din procesul de
fabricație a conductelor magistrale
 Expandarea țevii
c  r rc2 rc2 
    tc   2    ln   1       
3  rc r 2 r22 
p  r22  r22 
 rev
tc  2 1  2 
r2  r12  r 
    rez   max   tcrev

Studiul analitic al tensiunilor reziduale rezultate din
procesul de fabricație a conductelor magistrale
 Evoluția tensiunilor reziduale pe parcursul întregului proces de fabricație a țevilor

sudate longitudinal
rezrez y y1 12 2

 Metode de determinare a tensiunilor reziduale
Modelarea stării de tensiuni reziduale este deosebit de

complexă deoarece trebuie să țină cont de numeroși factori,
cum ar fi:
•natura materialului;
•parametrii proceselor tehnologice;
•modificările chimio-structurale;
•solicitările mecanice;
•timpul;
•temperatura;
 Metode distructive
Metoda prin găurire model Sachs;

Metoda tensometrică;
Metoda compilației;
Metode nedistrucive
Metoda tensometriei;
Metode magnetice;
Metoda difracţiei cu raze X ;
Metode acustice;
Metode optice;
Metode bazate pe măsurarea
deformațiilor;
 Determinarea tensiunilor reziduale pentru conductă cu
diametrul exterior de 1020mm
 Oțelul L 415 MB are următoarele caracterstici:

Limita de curgere - c= 415MPa ;
Rezistența la rupere - r = 550 MPa;
Modulul de elasticitate longitudinal - E = 2,06 MPa;

Lungire specifică la rupere – = 18%;

Coeficientul lui Poisson – = 0,3;
 Diagrama de deformare a oțelul

 Concluzii
 Rezultatele studiului demonstrează că există o neuniformitate a distribuției tensiunilor din corpul țevii.
 În capitolul 1 este prezentată o întreagă cale de parcurgere a tablei pînă la produsul finit (țeavă). La începutul
capitolului este prezentată originea și importanța tensiunilor reziduale. În continuare având în vedere subiectul lucrării
se prezintă etapele procesului tehnologic de fabricație a țevilor cu diametrul mare. După enumerarea proceselor de
fabricație urmează esența acestei lucrări anume studiul analitic al tensiunilor reziduale dintr-o țeavă cu diametrul mare.
Studiul respectiv demonstrează că gradul de deformație la fiecare etapă crează zone cu un anumit nivel de tensiuni
reziduale.
 Deformațiile cele mai mari apar în zona îndoirii capetelor longitudinale deoarece se aplică o rază de 376mm pe o
distanță de 200mm. Trebuie menționat un aspect și anume că tensiunile generate de câmpul termic sunt mai mici în
comparație cu cele din formare geometrică și sunt diminuate într-o anumită proporție de operațiunea de expandare.
 Expandare este o etapă prin care țeava este adusă la diametrul standard, dar o importanță majoră reprezintă faptul că
utilajul de expandare joacă un rol de detensionator atît pentru întregul corp cît și pentru cordonul de sudură (tensiunile
de întindere și de compresiune se diminuiază). În urma efectuării studului s-a constatat că distribuția tensiunilor
reziduale a țevii sudate longitudinal este neomogenă. Plecând de la cordonul de sudură pentru o țeavă DN 1000 se
deosebesc următoarele zone în care se formează defecte:
 Zona de influență termică 40 – 50 mm;
 Zona îndoirii marginii 150 – 170mm;
 Distanța 240mm (fusul orar);
 Distanța 720mm (2ore și 15 ´ fusul orar);
 Distanța 1356mm (4ore și 15 ´ fusul orar);
 În capitolul 2 sunt prezentate metode de determinare a tensiunilor reziduale. Metodele enumerate sunt de două tipuri:
distructive și nedistructive. Cele distructive sunt destinate studiului experimental și de laborator, dar cele nedistructive
pot fi utilizate și pe conducte funcționale.
 Determinarea efectivă a tensiunilor reziduale este prezentată în capitolul 3. Pentru determinarea tensiunilor reziduale a
fost aleasă o țevă cu diametrul de 1020mm fabricată din oțel L415 MB cu limita de curgere .Un rol important pentru
determinarea tensiunilor îl reprezintă interdependența a tensiunilor cu deformații. În urma calculelor s-a constatat că
tensiunile reziduale la sfîrșitul procesului de fabricație constituie 46 Mpa.
 Tensiunile presiunii de lucru însumate cu tensiunile reziduale pot duce la începutul curgerii plastice a oțelului în anumite
zone din corpul țevii. Acest fapt poate fi suficient pentru depășirea nivelului limită și dezvoltarea fisurilor.
 Analiza dată are un caracter evaluativ. Pentru o evaluare mai precisă a stării de tensiune și deformații a țevii cum și
evidențierea influenței asupra ei a parametrilor procesului tehnologic de formare este nevoie de modelare matematică și
studiul experimental.

Tensiuni Reziduale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tensiuni Reziduale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul analitic al tensiunilor reziduale rezultate din procesul de

fabricație a conductelor magistrale

Tensiunile reziduale sunt acele

 Tensiunile reziduale orientate se datoresc

Studiul analitic al tensiunilor reziduale rezultate din procesul de fabricație a

 Modelul fizic – învelișul cilindric

 Tensiunile reziduale din zona îndoirii capetelor longitudinale

Modelul fizic – placă dreptunghiulară subțire

 y   rez   max   rev

 Tensiunile și deformațiile reziduale date de cîmpul termic produs din

 Tensiunile și deformațiile reziduale

    rez   max   tcrev

 Evoluția tensiunilor reziduale pe parcursul întregului proces de fabricație a țevilor

rezrez y y1 12 2

Modelarea stării de tensiuni reziduale este deosebit de

Metoda prin găurire model Sachs;

 Oțelul L 415 MB are următoarele caracterstici:

 Diagrama de deformare a oțelul

S-ar putea să vă placă și