Probleme rezolvate pentru Curs 0708

Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

I. Determinarea mărimilor electrice armonice prin componentele reactive ideale

În problemele care urmează, se vor utiliza următoarele relaţii:

 π
 sinx   sinx  π  cos  x   sin x  
 2

d sinx 
 cosx  sinx  2  π   sinx
dx

În problemele care urmează, mărimile electrice au forma generală

x A   t   X A  X a  sin   t   X 
  
xa  t 

Semnificația componentelor mărimilor electrice utilizate în regim probleme următoare, precum și

modul de notare a acestora și ale parametrilor acestora, sunt următoarele:
 xA se numește componenta totală a mărimii electrice; componenta totală se notează cu
literă mică, iar indicele cu literă mare;
 XA reprezintă componenta continuă a mărimii electrice, care este egală cu valoarea medie
a variației mărimii respective, peste care se suprapune componenta variabilă în timp a
mărimii electrice; componenta continuă se notează cu literă mare, iar indicele cu literă mare;
 xa reprezintă componenta variabilă a mărimii electrice și este de formă sinusoidală:

xa   t   X a  sin   t   X 

componenta variabilă se notează cu literă mică, iar indicele cu literă mică; în cazul în care
componenta variabilă este de formă sinusoidală, se numește componentă armonică;
 Xa reprezintă amplitudinea componentei variabile (armonice în acest caz); amplitudinea
componentei variabile se notează cu literă mare, iar indicele cu literă mică.
 X reprezintă faza iniţială a componentei variabile; valoarea numerică se exprimă în radiani
sau în grade sexazecimale;
  reprezintă pulsaţia componentei variabile; valoarea numerică se exprimă în
radiani/secundă. În legătură cu pulsaţia sunt valabile următoarele relaţii:

  2   f

unde f reprezintă frecvenţa componentei variabile. Valoarea numerică a frecvenţei se

exprimă în Hertzi, unitate de măsură notată Hz. Perioada de repetiţie a componentei
variabile se notează cu T, iar valoarea numerică a acesteia se exprimă în secunde; între
frecvenţa f a componentei variabile şi perioada T a acesteia există următoarea relație de
legătură:

1
f 
T

1
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Problema 1. Să se calculeze curentul electric printr-un condensator de capacitate electrică

C=1[µF], dacă tensiunea electrică pe acesta variază în timp după expresia sinusoidală
vC(t) = 5 + 2sin(21000 + /2) [V]. Să se indice pentru fiecare mărime electrică parametrii săi
şi să se deseneze formele de undă ale celor 2 mărimi electrice.

Rezolvare
Pentru determinarea curentului electric prin condensator se utilizează ecuaţia de funcţionare a
condensatorului:

d    
 1F   5  2  sin  2   1000  t   V 
dvC
 iC (t )  C 
dt dt   2 
 
 iC (  t )  1F  2  2   1000  cos 2   1000  t  V 
 2
  
 iC (  t )  10  6  4  3,14 103  sin  2   1000  t   F  V 
 2 2
 iC (  t )  12,56 10 3  sin 2   1000  t   A

 iC (  t )  12,56  sin 2    1000  t   mA

Parametrii mărimilor electrice de terminal ale condensatorului sunt:

tensiune electrică vC curent electric iC
valoare medie VC = 5 [V] IC = 0 [mA]
amplitudine Vc = 2 [V] Ic = 12,54 [mA]
frecvenţă f = 1000 [Hz] f = 1000 [Hz]
fază iniţială v = /2 [rad] I =  [rad]

 Formele de undă ale mărimilor electrice de terminal sunt prezentate în figura de mai jos, din
care se observă defazajul de /2 [rad] între curentul electric prin condensator şi tensiunea
electrică pe acesta.
 Se remarcă faptul că valoarea medie a curentului electric prin condensator este
ÎNTOTDEAUNA nulă.

2
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Problema 2.
a. Să se determine expresia curentului electric printr-un condensator de capacitate electrică
C = 1 [F] pe care se aplică o tensiune sinusoidală vC(t) = 2 – 5  sin(t + /4) [V].
b. Să se calculeze valoarea amplitudinii curentului electric la frecvenţa f = 0,1[kHz] şi să se
deseneze formele de undă ale celor 2 mărimi electrice la frecvenţa respectivă.

Răspuns:
a. Mai întâi, se rescrie expresia analitică a tensiunii pe condensator:
   π 
vC (  t )  2  5  sin    t  V   vC ( ω  t )  2  5  sin ω  t   π V 
 4   4 

 5π 
 vC ( ω  t )  2  5  sin ω  t  V 
 4 

  5  π 
d 2  5  sin ω  t  
  4 
 1μF  V 
dvC
 iC ( t )  C 
dt dt

 5π   5π π 
 iC ( ω  t )  1μF  5  ω  cos ω  t  V   5  ωμF  sin ω  t   V 
 4   4 2



iC ( ω  t )  5  ω 10  6  sin ω  t 

7π 
4 

F    
V   5  ω  10  6  sin ω  t 

7π 
4 
[ A ]
A
 7π 
 iC ( ω  t )  5  ω  sin ω  t  μA
 4 

 π 
 iC ( ω  t )  5  ω  sin ω  t   2  π μA
 4 

 π
Dar: sinx  2  π   sinx  iC ( ω  t )  5  ω  sin ω  t  μA
 4

b. Modul în care se identifică expresia amplitudinii curentului electric pornind de la expresia sa

analitică este indicat mai jos:
 π
iC ( ω  t )  5  ω  sin ω  t  μA
amplitudine  4

Aşadar, valoarea amplitudinii curentului electric prin condensator depinde de pulsaţia  la care
acesta lucrează, după relaţia:
I c  5  ωμA
Deoarece între pulsaţia  şi frecvenţa f a tensiunii sinusoidale aplicate pe condensator există relaţia
de legătură
  2   f

valoarea amplitudinii curentului electric prin condensator depinde de frecvenţa f a mărimilor

electrice după relaţia:

3
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

I c  5  2  π  f μA

 I c  5  2  π 100μA  3,14mA  I c  3,14mA

Ţinând cont de valoarea frecvenţei de lucru şi de rezultatul obţinut pentru amplitudinea curentului
electric, mărimile electrice ale condensatorului la frecvenţa de lucru f = 0,1[kHz] se scriu astfel:

 5π   π
vC ( ω  t )  2  5  sin ω  t  V  iC ( ω  t )  3,14  sin ω  t  mA
 4   4

unde  = 2100[rad/s]

Formele de undă ale celor 2 mărimi electrice la frecvenţa de lucru f = 0,1[kHz] sunt prezentate mai
jos.
Tensiunea electrică are o variaţie axată pe valoare medie de 2[V], iar amplitudinea variaţiei
sinusoidale este egală cu 5[V]. Din acest motiv, valoarea maximă a tensiunii este 7[V], iar valoarea
minimă a tenisunii este -3[V]. Faza iniţială a tensiunii este 5/4. Din figură, se observă că tenisunea
sinusoidală trece prin valoarea medie pentru prima dată, faţă de origine, atunci când t = 5/4.
Curentul electric are o variaţie axată pe valoare medie de 0[mA], iar amplitudinea variaţiei
sinusoidale este egală cu 3,14[mA]. Din acest motiv, valoarea maximă a curentului este 3,14[mA],
iar valoarea minimă a curentului este -3,14[mA]. Faza iniţială a tensiunii este - /4. Din figură, se
observă că, curentul sinusoidal trece prin valoarea medie pentru prima dată, faţă de origine, atunci
când t = - /4.

4
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Problema 3. Să se calculeze tensiunea electrica printr-o bobină de inductanţă electrică L = 10[H],

dacă curentul electric prin aceasta variază în timp după expresia armonică
iL(t) = 10 + 5sin(210000t)[mA]. Să se indice pentru fiecare mărime electrică parametrii săi şi
să se deseneze formele de undă ale celor 2 mărimi electrice.

Rezolvare
Pentru determinarea tensiunii electrice pe bobină se utilizează ecuaţia de funcţionare a acesteia:

 10μH   10  5  sin2  π  10000  t mA

diL d
 vL ( t )  L 
dt dt
 vL ( ω  t )  10μH  5  2  π  10000  cos2  π  10000  t mA
 π
 vL ( ω  t )  105  5  2  3,14  10 4  sin 2  π  10000  t  H  A
 2
 π
 vL ( ω  t )  3,14  sin 2  π  10000  t  V 
 2

Parametrii mărimilor electrice de terminal ale bobinei sunt:

curent electric iL tensiune electrică vL

valoare medie IL = 10 [mA] VL = 0 [V]
amplitudine Il = 5 [mA] Vl = 3,14 [V]
frecvenţă f = 10000 [Hz] f = 10000 [Hz]
fază iniţială I = 0 [rad] v = /2 [rad]

 Formele de undă ale mărimilor electrice de terminal sunt prezentate în figura de mai jos, din
care se observă defazajul de /2 [rad] între tenisunea electrică şi curentul electric prin
bobină.
 Totodată se remarcă faptul că valoarea medie a tensiunii electrice pe bobină este
ÎNTOTDEAUNA nulă.

5
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Problema 4.
a. Să se determine expresia tensiunii electrice pe o bobină de inductanţă magnetică L = 1 [mH] prin
care trece un curent sinusoidal iL(t) = -1 – 2  sin(t - /4) [mA].
b. Să se calculeze valoarea amplitudinii tensiunii electrice la frecvenţa f = 100[kHz] şi să se
deseneze formele de undă ale celor 2 mărimi electrice la frecvenţa respectivă.
Rezolvare
a. Mai întâi, se rescrie expresia analitică a curentului prin bobină astfel:
 π  π 
iL ( ω  t )  1  2  sin ω  t  mA  iL ( ω  t )  1  2  sin ω  t   π mA
 4  4 

 3 π 
 iL ( ω  t )  1  2  sin ω  t  mA
 4 

  3  π 
d  1  2  sin ω  t  
  4 
 1mH  mA
diL
 vL ( ω  t )  L 
dt dt

 3 π 
 1mH  2  ω  cos ω  t  mA
diL
 vL ( ω  t )  L 
dt  4 
 3 π π 
 vL ( ω  t )  1  2  ω  sin ω  t   mH  mA
 4 2
 5  π  3
  10 H  10  A
3
 vL ( ω  t )  2  ω  sin ω  t 
 4 
 5  π  6
 vL ( ω  t )  2  ω  sin ω  t    10  
H
 
A
 4 
V
 5  π  6
 vL ( ω  t )  2  ω  sin ω  t    10 
V
 4   
μV

 5π 
 vL ( ω  t )  2  ω  sin ω  t  μV 
 4 

b. Modul în care se identifică expresia amplitudinii tensiunii electrice pornind de la expresia sa

analitică este indicat mai jos:
 5π 
vL ( ω  t )  2  ω  sin ω  t  μV 
amplitudine  4 

Aşadar, valoarea amplitudinii tensiunii electrice pe bobină depinde de pulsaţia  la care acesta
lucrează, după relaţia:
VL  2  ωμV 
Deoarece între pulsaţia  şi frecvenţa f a tensiunii sinusoidale aplicate pe condensator există relaţia
de legătură
  2   f

6
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

valoarea amplitudinii tensiunii electrice pe bobină depinde de frecvenţa f a mărimilor electrice după
relaţia:
Vl  2  2  π  f μV 

 Vl  2  2  π 100000μV   1,256V   Vl  1,256V 

Ţinând cont de valoarea frecvenţei de lucru şi de rezultatul obţinut pentru amplitudinea curentului
electric, mărimile electrice ale condensatorului la frecvenţa de lucru f = 100[kHz] se scriu astfel:

 3 π   5π 
iL ( ω  t )  1  2  sin ω  t  mA vL ( ω  t )  1,256  sin ω  t  V 
 4   4 

unde  = 2100[rad/s]

Formele de undă ale celor 2 mărimi electrice la frecvenţa de lucru f = 100[kHz] sunt prezentate mai
jos. Curentul electric are o variaţie axată pe valoare medie de -1[mA], iar amplitudinea variaţiei
sinusoidale este egală cu 2[mA]. Din acest motiv, valoarea maximă a curentului este 1[mA], iar
valoarea minimă a curentului este -4[mA]. Faza iniţială a tensiunii este 3/4. Din figură, se observă
că, curentul sinusoidal trece prin valoarea medie pentru prima dată, faţă de origine, atunci când
t = 3/4.
Tensiunea electrică are o variaţie axată pe valoare medie de 0[V], iar amplitudinea variaţiei
sinusoidale este egală cu 1,256[V]. Din acest motiv, valoarea maximă a tensiunii este 1,256[V], iar
valoarea minimă a tenisunii este -1,256[V]. Faza iniţială a tensiunii este 5/4. Din figură, se
observă că tenisunea sinusoidală trece prin valoarea medie pentru prima dată, faţă de origine, atunci
când t = 5/4.

7
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

II. Calculul reactanţelor componentelor reactive

Problema 5. Se consideră un condensator ideal, de capacitate electrică C=100[nF], prin care

amplitudinea curentului electric este Ic = 500 [µA]. Să se determine valoarea reactanţei
condensatorului, respectiv valoarea amplitudinii tensiunii electrice pe condensator, pentru
frecvenţele de lucru indicate în tabelul de mai jos. Să se traseze graficul variaţiilor celor 2 mărimi,
în funcţie de frecvenţa de lucru.

Frecvenţa
50[Hz] 100[Hz] 500[Hz] 1[kHz] 5[kHz] 10[kHz] 100[kHz] 1[MHz] 100[MHz]
de lucru

Rezolvare
1
Formula de calcul pentru reactanţa condendatorului este unde   2    f ,
XC 
 C
f reprezintînd frecvenţa de lucru a condensatorului. Ţinând cont de relaţiile de mai sus, formula de
calcul a reactanţei condensatorului în funcţie de frecvenţa de lucru a acestuia este:

1
XC 
2   f  C

Pe baza acestei formule, valorile reactanţei condensatorului la frecvenţele de lucru din enunţul
problemei sunt următoarele:

f = 50[Hz] 

 1  10
10 4   3,18 10 4   31,8 103   31,8k
1
XC  
2 9  Hz  F  3,14
2  3,14  5 10 10 10   

f = 100[Hz]  ... temă
f = 500[Hz]  ... temă

 1  10
103   1,59 103   1,59k
1
f = 1[kHz]  XC  
3 2 9  Hz  F  6,28
2  3,14 10 10 10   

f = 5[kHz]  ... temă
f = 10[kHz]  ... temă
f = 100[kHz]  ... temă

 1  10
 Hz  F   6,28   1,59
1
f = 1[MHz]  XC 
2  3,14 10 6 10 2 10 9  

f = 100[MHz]  ... temă

Din calculele de mai sus se constată faptul că valoarea reactanţei condensatorului SCADE la
creşterea frecvenţei de lucru a acestuia.

Formula de calcul pentru amplitudinea tensiunii electrice pe un condensator care lucrează în regim
armonic este:

8
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Vc  X C  I c

Pe baza acestei formule, valorile amplitudinii tensiunii condensatorului la frecvenţele de lucru din
enunţul problemei sunt:

f = 50[Hz]  Vc  31,8k 500A  31,8 103  5 10 2 10 6 

 A  15,9V 

V
f = 100[Hz]  ... temă
f = 500[Hz]  ... temă

f = 1[kHz] 
Vc  1,59k 500A  1,59 103  5 10 2 10 6 
 A  0,795V 

V
f = 5[kHz]  ... temă
f = 10[kHz]  ... temă
f = 100[kHz]  ... temă

f = 1[MHz]  Vc  1,59 500A  1,59  5 10 2 10 6 

 A  0,795 10 3 V   0,795mV 

V
f = 100[MHz]  ... temă

Din calculele de mai sus se constată faptul că valoarea amplitudinii tensiunii condensatorului
SCADE la creşterea frecvenţei de lucru a acestuia. Pentru frecvenţe foarte mari, amplitudinea
tensiunii pe condensator tinde la zero volţi, iar condensatorul se comportă ca un scurtcircuit.

Graficele celor două mărimi electrice calculate se trasează pe baza următoarelor date numerice:

Frecvenţa
50[Hz] 100[Hz] 500[Hz] 1[kHz] 5[kHz] 10[kHz] 100[kHz] 1[MHz] 100[MHz]
de lucru
XC 31,8[k] 1,59[k] 1,59[]
Vc 15,9[V] 0,796[V] 0,795[mV]

9
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Problema 6. Se consideră o bobină ideală, de inductanţă electrică L=100[µH], pe care

amplitudinea tensiunii electrice este Vl = 1[V]. Să se determine valoarea reactanţei bobinei,
respectiv valoarea amplitudinii curentului electric prin bobină, pentru frecvenţele de lucru indicate
în tabelul de mai jos. Să se traseze graficul variaţiilor celor 2 mărimi, în funcţie de frecvenţa de
lucru.
Frecvenţa
50[Hz] 100[Hz] 500[Hz] 1[kHz] 5[kHz] 10[kHz] 100[kHz] 1[MHz] 100[MHz]
de lucru

Rezolvare
Formula de calcul pentru reactanţa bobinei este X L    L unde   2    f , unde f reprezintă
frecvenţa de lucru a bobinei. Ţinând cont de relaţiile de mai sus, formula de calcul a reactanţei
bobinei în funcţie de frecvenţa de lucru a acesteia este:
X L  2   f  L
Pe baza acestei formule, valorile reactanţei bobinei la frecvenţele de lucru din enunţul problemei
sunt următoarele:
f = 50[Hz]  X L  2  3,14  5 10 10 2 10 6    3,14 10   31,4 10   31,4m
Hz
 H 2 3


Temă: să se calculeze valoarea reactanţei bobinei pentru restul valorilor frecvenţei de lucru.
În urma rezultatelor obţinute, se constată faptul că valoarea reactanţei bobinei CREŞTE la
creşterea frecvenţei de lucru a acestuia.
Formula de calcul pentru amplitudinea curentului electric printr-o bobină care lucrează în regim
armonic este:
V
Il  l
XL
Pe baza acestei formule, valorile amplitudinii tensiunii electrice pe bobină, la frecvenţele de lucru
indicate în enunţul problemei sunt următoarele:

1V  V 
    31,84A
1
f = 50[Hz]  Il  
31,4m 31,4 10 3 

A
Din calculul de mai sus, se remarcă faptul că valoarea amplitudinii curentului prin bobină este
foarte mare, deoarece reactanţa bobinei la frecvenţe de lucru mici este foarte mică (bobina nu se
opune trecerii curentului electric).

Temă: să se calculeze valoarea amplitudinii curentului electric pentru restul valorilor frecvenţei de
lucru.

În urma rezultatelor obţinute se constată faptul că valoarea amplitudinii curentului electric prin
bobină SCADE la creşterea frecvenţei de lucru a acesteia. Pentru frecvenţe foarte mari,
amplitudinea curentului electric prin bobină tinde la zero amperi, iar bobina se comportă ca un
gol.
Graficele celor două mărimi electrice calculate se trasează pe baza următoarelor date numerice:
Frecvenţa
50[Hz] 100[Hz] 500[Hz] 1[kHz] 5[kHz] 10[kHz] 100[kHz] 1[MHz] 100[MHz]
de lucru
XL 31,4[m]
Il 31,84[A]

Temă: să se traseze graficele variaţiilor celor două mărimi electrice.

10
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

III. Identificarea parametrilor impedanțelor/admitanțelor echivalente și a tipului de

comportament

Problema 7. Se consideră că impedanța echivalentă a unui grup de componente electronice ideale,

care lucrează în regim armonic permanent, la o anumită frecvență, determinată între două de calcul,
este Z  100  e j20 [jΩ]. Să se precizeze următoarele:
a. Valoarea modulului impedanței electrice a grupului de componente electronice ideale, la
frecvența de lucru considerată;
b. Valoarea defazajului introdus de grupul de componente electronice ideale, la frecvența de lucru
considerată, între tensiunea electrică care cade între punctele între care este determinată impedanța
echivalentă și curentul electric care trece prin cele 2 puncte de calcul ale impedanței echivalente;
c. Tipul comportamentului grupului de componente electronice ideale, la frecvența de lucru
considerată.

Rezolvare
Un grup de componente electronice oarecare poate fi echivalat între 2 puncte de calcul prin
intermediul unei impedanțe echivalente Z, exprimate sub forma generală indicată mai jos

Z  Z  e jZ

unde |Z| reprezintă modulul impedanței electrice a grupului de componente considerat, iar Z = v -
i reprezintă defazajul introdus de către grupul de componente electronice, între tensiunea electrică
care cade între punctele între care se determină impedanța echivalentă și curentul electric care trece
prin punctele între care se determină impedanța echivalentă.

a. Prin identificarea valorilor parametrilor impedanței electrice, exprimate sub forma generală
indicată mai sus, rezultă că valoarea modulului impedanței electrice a grupului de componente
electronice ideale, la frecvența de lucru considerată este:

Z = 100[Ω]

b. Prin procedura indicată la punctul a, rezultă că defazajul dintre tensiune și curent introdus de
grupul de componente electronice ideale, la frecvența de lucru considerată este:

Z = +200

c. Tipul comportamentului grupului de componente electronice ideale este stabilit de către semnul și
valoarea defazajului Z conform tabelului de mai jos:

Defazaj Comportament Observații

Z < 0 capacitiv comportamentul grupului de componente electronice tinde la
comportamentul unui condensator
Z = 0 rezistiv comportamentul grupului de componente electronice tinde la
comportamentul unui rezistor
Z > 0 inductiv comportamentul grupului de componente electronice tinde la
comportamentul unei bobine

Deoarece semnul defazajului dintre tensiune și curent, introdus de grupul de componente

electronice ideale, la frecvența de lucru considerată este pozitiv, Z > 0, rezultă că, la frecvența de
lucru considerată, grupul de componente electronice ideale se comportă inductiv (tinde la
comportamentul unei bobine).

11
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

Problema 8. Se consideră că admitanța echivalentă a unui grup de componente electronice ideale,

care lucrează în regim armonic permanent, la o anumită frecvență, determinată între două de calcul,
este Y  104  e j 45 [-jS]. Să se precizeze următoarele:
a. Valoarea modulului admitanței electrice a grupului de componente electronice ideale, la
frecvența de lucru considerată;
b. Valoarea defazajului introdus de grupul de componente electronice ideale, la frecvența de lucru
considerată, între tensiunea electrică care cade între punctele între care este determinată impedanța
echivalentă și curentul electric care trece prin cele 2 puncte de calcul ale impedanței echivalente;
c. Tipul comportamentului grupului de componente electronice ideale, la frecvența de lucru
considerată.

Rezolvare
Un grup de componente electronice oarecare poate fi echivalat între 2 puncte de calcul prin
intermediul unei admitanțe echivalente Y, exprimate sub forma generală indicată mai jos

Y  Y  e jY

unde Y = i - v reprezintă defazajul introdus de către grupul de componente electronice, între

curentul electric care trece prin punctele între care se determină admitanța echivalentă și tensiunea
electrică care cade între punctele între care se determină admitanța echivalentă.

Deoarece analiza comportamentală a grupului de componente electronice se bazează pe defazajul

Z = v - i, introdus de către grupul de componente electronice, între tensiunea electrică care cade
între punctele între care se determină admitanța echivalentă și curentul electric care trece prin
punctele între care se determină admitanța echivalentă, în analiza respectivă este utilă relația
următoare:

Y  Z

a. Prin identificarea valorilor parametrilor admitanței electrice, exprimate sub forma generală
indicată mai sus, rezultă că modulul admitanței electrice a grupului de componente electronice
ideale, la frecvența de lucru considerată este:

1
|Y| = 10-4[S], S = Siemens, S 


Modulul impendaței electrice se poate determina conform relației generale:

1
Z 
Y

1
 10 4    10 4  , Z  104   10k
1
 Z 
10 4
S  S 
b. Defazajul dintre tensiune și curent introdus de grupul de componente electronice ideale, la
frecvența de lucru considerată este:

Z = - Y = -450

12
 Probleme rezolvate pentru Curs 0708
Comportamentul componentelor electronice pasive ideale, în regim armonic permanent

c. Deoarece semnul defazajului dintre tensiune și curent, introdus de grupul de componente

electronice ideale, la frecvența de lucru considerată este negativ Z < 0 rezultă că, la frecvența de
lucru considerată, grupul de componente electronice ideale se comportă capacitiv (tinde la
comportamentul unui condensator).

Problema 9. Se consideră setul de impedanțe echivalente / admitanțe echivalente, pentru diverse

gruprui de componente electronice ideale, care lucrează în regim armonic permanent, la diverse
frecvențe de lucru.
a. Z  2000  e j 60 [jΩ]. b. Z  100 [jΩ]. c. Z  8000  e j40 [jΩ].

d. Y  2 105  e j 45 [-jS]. e. Y  5 10 3 [-jS]. f. Y  25 104  e j 25 [-jS].

Să se precizeze valorile modulului impedanței electrice, modulului admitanței electrice, respectiv a

defazajului introdus de către grupul de componente electronice ideale, la frecvența de lucru
considerată, între tensiunea electrică care cade între punctele între care este determinată impedanța
echivalentă și curentul electric care trece prin cele 2 puncte de calcul ale impedanței echivalente a
grupului de componente electronice ideale, la frecvența de lucru considerată, respectiv tipul
comportamentului grupului de componente electronice ideale, la frecvența de lucru considerată.

Rezolvare
Utilizând metodele prezentate în probleme 7 și 8, se obțin următoarele rezultate:

Z/Y Modul impedanță Modul admitanță Defazaj Comportament

capacitiv
Z  2000  e j 60 [jΩ] Z  2000 [Ω] Y  5 103 [S]  = - 600
(tinde la condensator)

rezistiv
Z  100 [jΩ] Z  100 [Ω] Y  10 2 [S]  = 00
(tinde la rezistor)

Z  8000  e  j 40 [jΩ] Y  0,125 103 [S]

inductiv
Z  8000 [Ω]  = +400
(tinde la bobină)

Y  2 105  e j45 [-jS] Y  2 105 [S]

inductiv
Z  50 [kΩ]  = +450
(tinde la bobină)
rezistiv
Y  5 10 3 [-jS]. Z  200 [Ω] Y  5 103 [S]  = 00
(tinde la rezistor)

capacitiv
Y  25  10 4  e  j  25 [-jS] Z  400 [Ω] Y  25 104 [S]  = -250
(tinde la condensator)

13