UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC

TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

Cursul 7 – Teoria câmpului electromagnetic

CAPITOLUL 15
CÂMPUL MAGNETIC STAȚIONAR. ELECTROMAGNETISMUL

15.1 Forme particulare ale legile electromagnetismului în regim staționar

a). Legea legăturii dintre B , H , M :
BH sau B  B  H  , pentru medii neliniare
b). Legea fluxului magnetic:
 
B dA  0 , cu forma locală divB  0 , B1n  B2 n .
c). Legea conducției electrice:
E  J sau E  E J 
d). Legea transformării de energie în conductoare:
p  E J
e). Legea inducției electromagnetice:
d  S
e   , e  0 , 
  Edl  0 , rot E  0
dt
f). Legea circuitului magnetic:
 H ds   J dA , cu forma locală rot H  J
 S

Dacă în formularea problemei de câmp este fixată densitatea de curent J , atunci

examinând sistemul de ecuații (a  f) se observă că vectorii ( H , B ) pot fi studiați independent,
în conformitate cu ecuațiile:
 rot H  J

g).  div B  0

 B  B H  
apoi cu ajutorul relațiilor (f) și (c) se determină J si E .
Sistemul de ecuații (g) descrie câmpul magnetic în regim staționar, deoarece nu intervin
derivatele în raport cu timpul.

15.2 Teorema refracției liniilor de câmp magnetic

Enunț: La traversarea unei suprafețe de discontinuitate între două medii cu proprietăți diferite,
liniile câmpului magnetic se refractă, astfel încât raportul tangentelor unghiurilor de incidență și
de refracție este egal cu raportul permeabilităților celor două medii.
tg1 1

tg 2 2
1
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

Fig. 15.1
B1n  B2n
H1t  H 2t
H1t B2 n
tg1 H1n H1t  2 H B 
     1 1t  2 n  1
tg 2 H 2t B1n H 2t B1n 2 H 2t 2
H 2n 1
tg1 1
 
tg 2  2

Obs. Teorema prezintă importanță la stabilirea formei liniilor de câmp în jurul pieselor din
materiale feromagnetice ale mașinilor, transformatoarelor și aparatelor electrice.
 2  0  1   2
1  0 2  0

Ex. 1  10000  tg1  1000tg 2

1  890   2  30 20 ' în aer
Practic se poate considera că liniile inducției magnetice în aer sunt normale pe suprafețele
corpurilor feromagnetice.

Excepție: dacă 1  în materialul feromagnetic cu 1    2 poate avea orice valoare.
2

15.3 Potențialul magnetic vector, A

Deoarece divB  0 (15.4)

rezultă că B derivă dintr-un potențial magnetic vector A , astfel încât:
B  rot A (15.5)

2
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

Conform legii inducției electromagnetice:

B
rot E (15.6)
t

sau : rot E  

t
 
rot A   rot
A
t
  A  A
rot  E    0 , deci E    grad V , unde V este potențialul electric scalar.
 t  t

A
Rezultă: E   grad V  (15.7)
t
Conform legii circuitului magnetic pentru corpuri imobile:
D
rot H  J  (15.8)
t
Având în vedere că: B   H si D   E relația (15.8) devine:
E
rot B   J    și ținând seama de (15.5):
t
E A
rot rot A   J    , dar E   grad V 
t t

   A 
rot rot A   J    grad V  ( pentru medii omogene : grad   0, grad   0)
 t   t 

 
atunci: grad div A   A   J    grad
V
t
2 A
  2
t
 V  2 A
grad  div A       A   J    2 (15.9)
 t  t
Ecuația are soluție dacă se pune condiția de etalonare Lorentz:
 V
div A    0 (15.10)
t
deci relația (15.9) devine:

 2 A 
 A    2   J (15.11)
t
Soluția ecuației (15.11) este:

  Jdv
4  v r
A , (15.12)
 
unde A este potențialul magnetic vector într-un punct situat la distanța r de elementul de volum
dv.
3
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

Fig. 15.2

15.4 Formula Biot-Savart-Laplace

Fie un conductor masiv aflat în regim electrocinetic (figura 15.3).

Fig. 15.3

 
Deoarece B  rot A , ținând seama de relația (15.12) rezultă:
 
  J dv    J  r
B  rot 
 4
v r   B  4  v r 3 .dv (15.13)

Din relația (15.13) se poate deduce expresia câmpului magnetic produs de conductoare filiforme
parcurse de curent (figura 15.3).
   
dv  A n ds și i = J . A.n , deci:
    
  J  r .ds .n A  i ds  r
4  C 4  C r 3
B 
r3
  i ds  r
4  C r 3
B (15.14)
 
i ds  r
4  C r 3
H

Fig. 15.4

4
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

15.5 Forțe în câmp magnetic staționar

15.5.1 Forța Laplace – forța electromagnetică
Forța Laplace este forța care se exercită asupra unei porțiuni l dintr-un conductor filiform aflat
în stare electrocinetică, plasat în câmp magnetic de inducție B.
F  i l  B

Fig. 15.5 Forța electromagnetică

15.5.2 Forța lui Ampere - forța electrodinamică

Să evaluăm forța exercitată între două conductoare filiforme parcurse de curent (figura 15.6).

Fig. 15.6


Conform relației dată de Laplace, asupra unui element de conductor ds parcurs de

curentul i și plasat în câmpul magnetic de inducție B (figura 15.7) se exercită forța elementară:
  
d F m  i d s B .

Fig. 15.7

 
     i d s1  r12
4 
 r123
Așadar: d F m 21  i2 d s 2  B1 , cu B1  1
deci :
1 

5
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU
 
  i1 i2  d s1  r 12
d F m 21  d s 2 x 
4 1
r123
de unde :
 
 i i  d s1  r12
F m 21  1 2
4  d s 2   r123
2
(15.23)
1

 
 i i  d s 2  r 21
de unde: F m12  1 2
4  d s1   r213 (15.24)
1 2

Ex. – 2 conductoare filiforme paralele, parcurse de curenți în același sens, sau în sens opus.

15. 6 Inductivități electrice. Teorema lui Neumann pentru inductivitatea mutuală. Relațiile
lui Maxwell pentru inductivități

15. 6.1 Inductivități electrice

Bobina electrică este un conductor filiform izolat lateral, parcurs de curent electric de
conducție, realizat sub formă de spire și care prezintă două borne de acces pentru alimentare.
Fie două bobine de contururi 1, 2 și număr de spire N1, N2. Dacă bobina (1) este parcursă
de curentul de conducție i1, aceasta va produce un câmp magnetic ale cărui linii de câmp vor
străbate și bobina (2).

Fig. 15.8
Se definesc următoarele fluxuri:
f11, fluxul fascicular propriu al bobinei (1);
f21, fluxul fascicular util al bobinei (2) în raport cu bobina (1);
s12 , fluxul fascicular de scăpări al bobinei (1) în raport cu bobina (2);
f11= f21+ fs12 (15.16)
fs12 = f11 - f21 (15.17)
iar fluxurile totale:
11 =N1 f11 ; 21 = N2 f21; s12 = N1 fs12 (15.18)
Definim inductivitățile proprii și mutuale:
 inductivitatea proprie a bobinei (1):

6
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

 11 N 1 f 11
L11  
i1 i1
 inductivitatea utilă a bobinei (2) în raport cu bobina (1):
 N 2  f 21
L21  21 
i1 i1
 inductivitatea de scăpări a bobinei (1) în raport cu bobina (2):
 s 12 N 1 fs 12
Ls 12   (15.19)
i1 i1
Să determinăm relația de legătură între L11, L21, Ls12. Din relația (15.17) ținând cont de
relația (15.19) obținem:
Ls 12 i1 L11i1 L21i1 N
   Ls 12  L11  1 L21 (15.20)
N1 N1 N2 N2
N2
Observație: În mod analog se obține: Ls 21  L22  L12 (15.21)
N1
unde: L22 este inductivitatea proprie a bobinei (2);
L12 este inductivitatea utilă a bobinei (1) în raport cu bobina (2);
Ls 21 este inductivitatea de scăpări a bobinei (2) în raport cu bobina (1);

Calculul inductivităților
a). Calculul direct
Algoritm:
- se consideră circuitul parcurs de curentul i;
- se calculează inducția magnetică în diferite puncte din câmp (se calculează intensitatea câmpului
magnetic, H , aplicând legea circuitului magnetic și apoi inducția magnetică, B , aplicând legea
legăturii dintre vectorii B, H , M ;
- se calculează fluxul magnetic fascicular prin circuitul considerat:  f   BdA
S

și apoi fluxul magnetic total:  t  N  f , pentru circuitul cu N spire;

t
- se aplică formula de calcul a inductivității electrice L  .
i
Ex. Bobină solenoidală, bobină toroidală – se va vedea la Seminar
b). Calculul inductivității cu ajutorul reluctanței magnetice – se va vedea la Seminar (circuite
magnetice)

15.6.2 Teorema lui Neumann pentru inductivitatea mutuală

Fie două circuite filiforme (l) și (k) (fig. 15.9). Vom calcula inductivitatea mutuală Llk dintre

circuitul (l) și circuitul (k), folosind potențialul magnetic vector, A .
7
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU

 '  '
lk   dAk 
B
Sk
 l dAk
rot
S k
A

    
  J l dvl  J l Al' .dse  il dsl
cu Al 
4 V rlk  4   rlk  4   rlk
l l l

'  il d se d sk
l k   rot A d A
S k
l k  A ds
K
l k 
4 
k l
rlk
 
 lk  d sl d s k
Deci: Llk 
il
 Llk 
4 
l
 rlk  Lkl
k
(15.22)

Fig. 15.9

15.6.3 Relațiile pentru inductivități ale lui Maxwell

Fie n circuite filiforme parcurse de curenții i1, i2, ,…,in (figura 15.10).
Să evaluăm fluxul magnetic prin circuitul k, k

Fig. 15.10

Avem :

8
 UNST POLITEHNICA Bucureşti, CENTRUL UNIVERSITAR PITEȘTI - FECC
TCpElmgn – note de curs, LUMINIȚA - MIRELA CONSTANTINESCU
     ( 2)   (n) 
k 
S k
 dAk 
B 
S
B (1) dAk   dAk  ... 
S
B
S
 dAk 
B
k k k

 k  k  ...   k
(1) ( 2) (n)
 Lk1i1  Lk 2i2  ...  Lknin
În baza relației de mai sus se pot obține fluxurile magnetice pentru fiecare circuit (k = 1, 2,…n):
1  L11 i1  L12 i 2  ...  L1n i n
 2  L21i1  L22 i2  ...  L2 n i n

(15.15)
 k  Lk 1i1  Lk 2 i 2  ...  Lkn i k

 n  Ln1i1  Ln 2 i 2  ...  Lnn i n
unde: Lkk inductivitatea proprie pentru circuitul k.
Lkl = Llk inductivitatea mutuală dintre circuitul k și circuitul l.