REGIMUL TRANZITORIU

Pierre Simon Laplace (1749–1827), a French

astronomer and mathematician, first presented
the transform that bears his name and its
applications to differential equations in 1779.
Born of humble origins in Beaumont-en-Auge,
Normandy, France, Laplace became a professor
of mathematics at the age of 20. His
mathematical abilities inspired the famous
mathematician Simeon Poisson, who called
Laplace the Isaac Newton of France. He made
important contributions in potential theory,
probability theory, astronomy, and celestial
mechanics. He was widely known for his work,
Traite de Mecanique Celeste (Celestial
Mechanics), which supplemented the work of
Newton on astronomy. The Laplace transform,
the subject of this chapter, is named after him.
2019/2020
 Introducere
Regimul tranzitoriu este un regim la fel de important ca și regimul
permanent.
Deosebirea dintre regimul tranzitoriu și regimul permanent constă în aceea
că în regimul tranzitoriu toate mărimile (curent, tensiune, putere, energie)
se modifică în timp aperiodic, în timp ce în regimul permanent rămân
invariante, adică constante in curent continuu sau periodice cu aceiași
amplitudine și defazaj în regim sinusoidal.
Regimul tranzitoriu apare atunci când în circuit apar modificări ale
parametrilor elementelor de circuit și/sau modificări ale configurației
circuitului.
Modificarea curenților sau a tensiunilor de-a lungul regimului tranzitoriu
nu se face instantaneu. Durata regimului tranzitoriu poate fi extrem de
scurtă, de ordinul milisecundelor sau chiar microsecunde, timp în care
energia electromagnetică din circuit se redistribuie.
Energia din circuit nu se poate redistribui instantaneu în urma apariției
unei perturbații.

2019/2020
 Componenta datorată regimului tranzitoriu, numite și componenta
tranzitorie sau componenta de regim liber, se anulează în timp, iar după ce
aceasta s-a stins, un nou regim permanent este atins.
In acest sens, putem spune că regimul tranzitoriu descrie comportarea
circuitului între două regimuri permanente: cel inițial, anterior apariției
perturbației și respectiv cel final care apare după stabilizare mărimilor.
De regulă, studiul regimului tranzitoriu se face prin două metode: metoda
directă (metoda clasică) și respectiv metoda transformatei Laplace.
Comparând cele două metode, este de remarcat că metoda transformatei
Laplace necesită mai multe cunoștințe de matematică în timp ce metoda
directă este mai mult legată de procesele fizice din circuit.
In continuare se va studia metoda directă de rezolvare a regimului
tranzitoriu pentru circuite ce satisfac ecuații diferențiale ordinare, liniare
de ordinul 1; mai mult se va genera o metodă care permite calculul
regimului tranzitoriu pe baza analizei celor două regimuri staționare (cel
inițial și cel final regimului tranzitoriu).

2019/2020
 Parametrii L și C ai inductivităților respectiv capacităților caracterizează
abilitatea acestor elemente de a înmagazina energie. Inductivitatea
înmagazinează energie magnetică Wm=Li2/2 iar capacitatea înmagazinează
energie electrică We=Cu2/2.
În regim staționar avem o distribuție stabilă a energiei în circuit, respectiv
energia luată de la surse este înmagazinată în inductivități și capacități.
Când apare o perturbație în circuit, se face o redistribuire a energiei între
inductivitățile și capacitățile din circuit, și o modificare a energiei furnizate
de surse corespunzător noilor condiții de circuit apărute după perturbație.
Redistribuirea energiei în circuit după apariția perturbației nu se poate
face instantaneu. Acest proces se desfășoară într-un anumit interval de
timp, perioadă care corespunde regimului tranzitoriu.
O modificare instantanee a energiei inductivităților sau a capacitaților ar
presupune o putere infinita, ceea ce contravine principiului conservării
energiei.

2019/2020
 Pentru a modifica energia magnetică avem nevoie de o modificare a
curentului prin inductivitate.
Ca urmare, curentul printr-o inductivitate nu poate varia brusc. Variația
curentului in inductivitate generează tensiunea pe inductivitate (tensiunea
indusă) L(di/dt).
O schimbare instantanee a curentului (a fluxului magnetic) prin bobină ar
presupune o tensiune infinită pe inductivitate, ceea ce este imposibil de
realizat (contravine principiului conservării energiei).
Din acest motiv, principiul continuității curentului prin inductivitate poate fi
formulat astfel: in inductivitate curentul nu poate varia instantaneu (este o
funcție continuă în timp).
iL 0    iL 0   0   0 
unde simbolul i(0-) indică curentul la momentul imediat anterior perturbației
iar simbolul i(0+) indică curentul la momentul imediat după apariția
perturbației.
di
uL  L
dt

2019/2020
Pentru a modifica energia electrică avem nevoie de o modificare a tensiunii la
bornele condensatorului, care este dată de u=q/C, unde q este sarcina
electrică.
Ca urmare, nici tensiunea condensatorului și nici sarcina sa nu pot varia brusc.
Variația tensiunii pe condensator este du/dt=(1/C)dq/dt=i/C, și ca urmare o
variație instantanee a tensiunii ar genera un curent infinit, imposibil de realizat
(contravine principiului conservării energiei).
Din acest motiv, principiul continuității tensiunii la bornele condensatorului
poate fi formulat astfel: tensunea la bornele condensatorului nu poate varia
instantaneu (este o funcție continuă în timp).
uC 0    uC 0   q0    q0  
dq du C
iC  C
dt dt
Rezumând, putem concluziona că orice schimbare intr-un circuit electric, care
determină o modificare a distribuției de energie, va genera un regim
tranzitoriu.

2019/2020
We can summarize that any change in an electrical circuit (switching,
interrupting, short-circuiting, rapid changes in the structure of the electric
circuit), which brings about a change in energy distribution, will result in a
transient-state.

Every change of state leads to a temporary deviation from one regular steady-
state performance of the circuit to another one.

In circuits, which consist of only resistances, and neither inductances and

capacitances, the transient-state will not occur at all and the change from one
steady-state to another will take place instantaneously.

2019/2020
Metoda directă de rezolvare a regimului tranzitoriu
pentru ecuații liniare de ordinul 1
Metoda directă se bazează pe rezolvarea ecuațiilor diferențiale. Solă din două
componente: soluția de regim liber și soluția de regim forțat.

Vom rezolva ecuația diferențială prin găsirea separată a soluției de regim liber
și respectiv a soluției de regim forțat, după care le vom combina pentru a
obține soluția finală.

Pentru a determina modul de variație a curenților și a tensiunilor de-a lungul

procesului tranzitoriu, vom aplica cele două teoreme a lui Kirchhoff.

2019/2020
 Încărcarea condensatorului intr-un circuit RC:

uC 0   0 iR  uC  U 0 i C
duC
K i dt
t=0
R RC
duC
 uC  U 0
Ecuația de încărcare a condensatorului în
uC dt circuitul RC pentru t≥0
U0 C
uCl – soluția de regim liber
uC t   uCl t   uCf t  uCf – soluția de regim forțat
uC 0   uC 0   0

Ecuația de rezolvat este o ecuație diferențială ordinară, liniară de ordinul 1 (ec.

diferențială deoarece uC apare sub derivată; ordinul 1 deoarece avem doar
prima derivată; ecuație ordinară deoarece nu apar derivate parțiale; liniară
deoarece variabila uC apare în termeni liniari și nu ca argument a altei funcții).
Ecuația este valabilă doar pentru t>0.
Soluția completă se compune din două soluții parțiale: soluția de regim liber
(soluția de regim tranzitoriu) care face trecerea dintre cele două regimuri
permanente, și soluția de regim forțat (soluția de regim permanent) care
reprezintă comportarea circuitului la excitațiile specifice din circuit (în cazul
nostru sursa de curent continuu).

2019/2020
 Soluția de regim liber uCl este soluția ecuației omogene asociată ecuației inițiale:
duC
RC  uC  0
dt
Ecuația omogenă se numește ecuația caracteristică a circuitului.

Forma generală a soluției de regim liber este: uCl t   Ke s t

Înlocuind această formă a soluției in ecuația diferențială omogenă, avem:

RCKs e s t  K e s t  0 sau Ke s t RCs  1  0 ,

din care s   1 , iar soluția de regim liber devine:

RC

t

uCn t   Ke RC

2019/2020
În general, soluția de regim liber nu depinde de sursele din circuit, ci doar de
parametrii circuitului și de condițiile inițiale, fapt pentru care această
componentă este o caracteristică a circuitului.
Soluția de regim liber reprezintă soluția ecuației (determinantului) caracteristic
al ecuației (sistemului de ecuații) omogene, care nu includ sursele din circuit (în
cazul nostru sursa de curent continuu).

Soluția de regim forțat se mai numește soluția de regim permanent, sau soluția
particulară a ecuației diferențiale.
Este determinată de membrul drept al ecuației diferențiale (în cazul nostru U0 ),
și reprezintă reacția circuitului la excitația specifică (alimentarea cu surse
specifice).
uCf t   U 0  uC    uC

2019/2020
 Soluția totală a tensiunii pe condensator este:
t

uC t   uCl t   uCf t   Ke RC
U0

în care constanta K va fi determinată din condițiile inițiale.

Constanta K se determină astfel încât să fie satisfăcută condiția inițială uC(0+)=0,

care dă valoarea inițială a tensiunii pe condensator. Astfel, soluția ecuației uC(t)
la momentul t=0 devine uC(t)=0, sau K+ uC(∞)=uC(0+), de unde :
K= uC(0+)- uC(∞)=-U0.

Cu această valoare a lui K, se obține soluția finală a tensiunii pe condensator în

forma: t t
   
uC t   U 0  U 0e RC  U 0 1 e RC 
 
 
t

sau într-o formă generală: uC t   UC   UC   UC 0 e 

  RC reprezintă constanta de timp a regimului tranzitoriu.

2019/2020
Constanta de timp τ ne arată cât de rapid se desfășoară procesul tranzitoriu de
încărcare a condensatorului, uC(t). Un τ mare presupune o încărcare lentă a
condensatorului, în timp ce un τ mic presupune o încărcare rapidă.
Unitatea de timp pentru τ este secunda (dimensiune de timp) ([τ]=[R][C]=ΩF),
astfel că argumentul exponențialei t/ τ cum era de așteptat, este adimensional.
Într-un timp de aproximativ 5 τ, tensiunea pe condensator este de peste 99%
din tensiunea de alimentare U0. Astfel, se poate considera că procesul
tranzitoriu ia sfârșit după aproximativ (3-5) τ (în loc de un timp infinit rezultat
din ecuația tensiunii pe condensator).
Componenta tranzitorie a soluției găsite se stinge practic după un timp infinit
de mare, adică e-t→0, când t→∞.
Forma generală a răspunsului total se compune din cele două componente: un
termen care reprezintă răspunsul de regim permanent la alimentarea cu
tensiune continuă ( în acest caz egal cu tensiunea de alimentare U0); un termen
care depinde de timp t numit soluția de regim tranzitoriu.
Soluția de regim permanent se obține întotdeauna din soluția generală când:
lim uC t 
t 
Imediat după apariția perturbației la t=0, dominantă este componenta de
regim tranzitoriu.
Componenta de regim tranzitoriu, pentru circuite liniare este întotdeauna o
funcție exponențială cu exponent negativ (care se stinge în timp).

2019/2020
Curentul prin condensator de-a lungul procesului tranzitoriu, este:
t t
du  1   RC U 0  RC
it   C C  CU0   e  e
dt  RC  R

uC τ
U0

uC(t)
 
t

uC t   U 0 1 e
 RC 
 
 

t
i
U0/R
t
U 
it   0 e RC
R
i(t)

2019/2020
Descărcarea condensatorului într-un circuit RC
Avem de rezolvat o ecuație omogenă.
Soluția de regim forțat va fi zero, deci, soluția finală va fi formată doar de
soluția de regim liber.

duC
i i C ecuația de descărcare a
K iR  uC  0
uC 0   U 0
dt
t=0 condensatorului pentru t≥0
R
uC uC 0   uC 0   U 0 uC
C
U0 U0
du
RC C  uC  0 
t
dt uCn t   U 0e RC

uCf t   uC    0 uC t   uCl t   uCf t   uCl t 

uC(t)
t

RCs  1  0 s
1 uCl t   Ke RC

RC
t
t  0 : uC 0    U 0  K  U0 i t
t

uCl t   U 0e RC
i(t)
t t
 U 
uC t   UC   UC   UC 0 e  it    0 e RC
R

duC  1   RC U 
t t
-U0/R
it   C  CU0   e   0 e RC
dt  RC  R

2019/2020
 XCP1
2

XSC1
G

A B C D

R1 C1
1.0k Ω 5uF
1 XFG1

XCP1
2

XSC1
G

A B C D

R1 C1
2k Ω 20uF
1 XFG1

2019/2020
 Încărcarea unei bobine intr-un circuit RL.

i
K
i 0    0 iR  L
di
 U0 ecuația ce descrie încărcarea
t=0 dt bobinei pentru t≥0
R
U0 L i0   i0   0
uL i t   il t   i f t 


L
s  constanta de timp
di R R
 t R
iR  L 0 R  Ls  0  s il t   Ke L
i τ
dt L
U0
i f t    i
R
 t
it   il t   i f t   Ke
U0
L
 i(t)
R R
U 0   t
R
U0 U it   1 e L 
t  0 : i0    0  i0    K   K  0 R  
R R 

U 0 U 0  L t U 0   t t
R R
it    e  1 e L  uL
R R R  
 U0
uL(t)
t

it   i  i  i0 e
R
 t
uL t   U 0

e L

R R
di U  R  t  t
uL t   L   L 0    e L  U 0 e L
dt R  L t

2019/2020
 Descărcarea unei bobine într-un circuit RL.
1 K i
U0
t=0 i0   di ecuația ce descrie descărcarea
2 R R iR  L 0
dt bobinei pentru t≥0
U0 L
uL i0   i0   U 0 i f t   i   0  it   il t   i f t   il t 
 
R

L
s  constanta de timp
R
R
 t i
di
iR  L  0 R  Ls  0  s
R il t   Ke L

dt L U0/R

R R
it   il t   Ke
 t
i(t) U0  L t
it  
L
e
R
R
U0  L t
it  
U U
t  0 : i0    0  K  0 e
R R R
t
uL
t

t uL(t)
it   i  i  i0 e 

R
 t
R R uL t   U 0 e L
di U  R  t  t
uL t   L  L 0    e L  U 0 e L
dt R  L -U0

2019/2020
 XCP1

XSC1
G

A B C D

3
2
R1
500Ω L1
1H
1 XFG1

XCP1

XSC1
G

T 2
A B C D

R1
50Ω L1
3H
1 XFG1

2019/2020
 Generalizarea ecuațiilor de ordinul 1 ale
circuitelor RC și RL
Pentru conectarea/deconectarea circuitelor RC și RL au fost determinate
expresiile pentru tensiunea pe condensator:
t

uC t   UC   UC   UC 0 e 

respectiv curentul prin inductivitate:

t

it   i  i  i0 e 

Expresia tensiunii pe condensator respectiv curentul prin bobină pot fi

generalizate pentru circuite descrise de ecuații diferențiale de ordinul 1
(circuite numai cu condensatoare sau numai cu bobine). Într-o formă generală,
avem: 
t
X t   X   X   X 0 e 

unde X reprezintă tensiunea laturii sau curentul prin latură.

Odată stabilit X, soluția de regim tranzitoriu poate fi determinată direct
determinând valoarea lui X la t=0 și pentru t→∞ (valori determinate din
regimurile permanente inițial și final) și determinând constanta de timp τ.

2019/2020
 Circuite cu mai multe rezistențe,
capacități și inductivități

Pentru ca un circuit RC sau RL să fie descris de ecuație diferențială de ordinul 1,

trebuie ca rezistențele, condensatoarele și inductivitățile să fie combinate într-
un singur element (rezistor, condensator sau inductor), folosind relațiile pentru
grupările serie sau paralel corespunzătoare. Rezultă astfel constantele de timp
în forma:   ReqCeq sau   Leq / Req .

Trebuie doar să determinăm valorile uC(0), uC(∞) din regimurile permanente

corespunzătoare, și constanta de timp τC pentru circuite de ordinul 1 cu
condensatoare, respectiv valorile iL(0), iL(∞) din regimurile permanente
corespunzătoare, și constanta de timp τL pentru circuite de ordinul 1 cu
inductivități, care apoi se înlocuiesc în relația generală:
t

X t   X   X   X 0 e 

2019/2020
 Exemplu
K i(t) iC(t) 
t

t=0 i1(t) uC t   UC   UC   UC 0 e 

R
uC
R1 C U C 0   0 U C 0   U C 0   0
U0
U0 R1
i   i1    U C    i1   R1  U0
t 0 R  R1 R  R1
K i(t) iC(t)
i1(t)
R R R R1
uC Req 
R1 C R1 R  R1
U0 R R1 C
  Req C 
R  R1
R R R R
 R1  RR C t 
1
 t 1

uC t  
R1
U0   U 0  U C 0 e 
R11 
U0 1  e RR C  1

R  R1  R  R1  R  R1  
 
R R R  R1 R  R1
  t 1
du R1  R  R1   R R C t U 0  R R C t
 RR C 
iC t   C C  C
R1
uC t   U0 1  e U 0   e  e
R  R1  R R1 C 
1 1 1

R  R1   dt R
 
R R
u t    t 1
 R  R R t  1

i1 t   C 
U0 1  e R R C 
1
it   i1 t   iC t  
U0 1  1 e R R C  1

R1 R  R1   R  R1  R 
   

2019/2020
 uC
R1U 0
R  R1 R R
  t 1

U 0 1  e R R C 
R1
uC t   1

uC(t) R  R1  
 

t
i
U0
R
 R  R R t  1

i(t) it  
U0 1  1 e R R C  1

R  R1  R 
U0  
R  R1  
R R
t
i1(t)
1

i1 t  
U0 1  e R R C 
1

R  R1  
 
iC(t)

U  t
R  R1 t
iC t   0 e R R C 1

2019/2020
 t 4Ω 4H uL(t) it   ?
 K
it   i  i  i0 e
1

uL t   ?
t=0 2 i(t)
20V
Regimul permanent inițial Regimul permanent final
4Ω 4H 6Ω 4H
50V 14Ω
i(0) i(∞)
20V

6Ω 6Ω
50V 14Ω
i
5A

i(t) 20V
i0 
50V
 5A i    1A
4  6 it   1  4 e 5 t
 A 14  6
1A

t Req  20 
it   1  1  5e 5 t  1  4 e 5 t  A uL
t
uL(t)
uL t   80 e5 t V  14Ω 6Ω
di
uL t   L  80 e5 t V 
dt -80V
L 1
   0.2 s 
Req 5

2019/2020
“For tomorrow belongs to the people who prepare for it today”
(African Proverb
quotes)

“Engineering is the practice of making good on the promise of

technology”

2019/2020