Bazele fizice ale electromagnetismului 307

IV. 2. CIRCUITE ELECTRICE ÎN REGIM TRANZITORIU

2. a. Circuitul RL cu sursă în regim tranzitoriu

2. b. Circuitul RL fără sursă în regim tranzitoriu
2. c. Circuitul RC cu sursă în regim tranzitoriu
2. d. Circuitul RC fără sursă în regim tranzitoriu
2. e. Circuitul oscilant LC
2. f. Circuitul RLC serie fără sursă în regim tranzitoriu
2. g. Aplicaţii

2. a. Circuitul RL cu sursă în regim tranzitoriu.

Presupunem că elementele circuitelor pe care le vom studia în acest

subcapitol nu depind de tensiunile aplicate, de curenţi sau de timp. Astfel
de circuite se numesc liniare.
Dacă într-un circuit liniar se află o sursă de curent continuu, după un
anumit timp în circuit se stabileşte un regim staţionar. Procesul de trecere
de la un regim staţionar la alt regim staţionare numeşte regim tranzitoriu.
Fie un circuit format dintr-o rezistenţă, o inductanţă şi o sursă de
curent continuu, ca în figura 182.
R L

E
1

Fig. 182. Circuit RL în regim tranzitoriu.

308 Circuite electrice în regim tranzitoriu
Presupunem că circuitul se află cu comutatorul pe poziţia 2 după
care comutatorul se trece brusc pe poziţia 1. Legea a doua a lui Kirchhoff se
scrie astfel:
dI
EL  RI
dt
sau
dI R E
 I 0
dt L L
Această ecuaţie are o soluţie de forma:

I  A1  A2 exp( t )

Când timpul tinde către infinit, circuitul intră în regim staţionar
unde:
E
I 
R
Prin identificarea coeficienţilor, rezultă:
E
A1 
R
La momentul iniţial intensitatea curentului electric prin circuit este
nulă. Rezultă:
A2   A1

În concluzie:
E t 
I   (1  exp( ) 
R  
(IV. 9.)
Înlocuind formula (IV. 9.) în ecuaţia diferenţială, rezultă:
L
 
R
Această mărime este o măsură a duratei regimului tranzitoriu şi se numeşte
Bazele fizice ale electromagnetismului 309
constanta de timp a circuitului RL.
Dependenţa grafică a intensităţii curentului electric de timp este dată
în figura 183.

Fig. 183. Dependenţa curentului de timp în circuitul RL cu sursă în regim tranzitoriu

Pentru ca tranziţia la regimul staţionar să fie cât mai scurtă trebuie ca

τ să fie cât mai mic. Acest lucru se realizează dacă R are o valoare mare şi
L o valoare mică.

2. b. Circuitul RL fără sursă în regim tranzitoriu

Să presupunem că la momentul iniţial circuitul din figura 182 se află

cu comutatorul în poziţia 2 după care, brusc, trecem comutatorul pe poziţia
1. La momentul iniţial:
E
I0 
R
A doua lege a lui Kirchhoff aplicată circuitului nostru devine:
E
I  I 0 exp( t) (IV. 10.)
L
310 Circuite electrice în regim tranzitoriu
Dependenţa grafică a intensităţii curentului electric de timp în circuitul RL
fără sursă este prezentată în figura 184.

Fig. 184. Dependenţa curentului de timp în circuitul RL fără sursă în regim

tranzitoriu

1. c. Circuitul RC cu sursă în regim tranzitoriu

Fie un circuit RC cu o sursă de curent continuu, ca în figura 185.

R C

E 2

Fig.185. Circuit RC în regim tranzitoriu

Bazele fizice ale electromagnetismului 311

Presupunem că în momentul iniţial întrerupătorul se află în poziţia 1

de unde este trecut brusc în poziţia 2. Ecuaţia Kirchhoff se scrie pentru acest
circuit astfel:
q
RI  E 0
C
Cum:
dq
I  ,
dt
rezultă:
dq q
R  E 0
dt C
Ţinând cont că la momentul t=0 sarcina electrică de pe condensator
este zero şi că după un interval suficient de mare de timp aceasta devine
q=EC, soluţia ecuaţiei de mai sus este:
 t 
q  EC 1  exp( ) (IV. 11.)
 RC 

Mărimea:
  RC
reprezintă constanta de timp a circuitului RC.
Dependenţa grafică a sarcinii electrice de pe condensator în funcţie
de timp, în cazul circuitului RC cu sursă în regim tranzitoriu este prezentată
în figura 186.
Ţinând cont de legătura dintre intensitatea curentului electric şi
variaţia sarcinii electrice de pe condensator rezultă:
E t
I  exp( )
R RC
(IV. 12.)
312 Circuite electrice în regim tranzitoriu

Fig. 186. Dependenţa sarcinii electrice de timp în circuitul RC cu sursă în regim

tranzitoriu

Reprezentarea grafică a intensităţii curentului electric de timp în

cazul circuitului electric RC cu sursă în regim tranzitoriu este dată în figura
187.

Fig. 187. Dependenţa curentului de timp în circuitul RC cu sursă în regim tranzitoriu

Bazele fizice ale electromagnetismului 313
2. d. Circuitul RC fără sursă în regim tranzitoriu

Să presupunem că la momentul iniţial circuitul din figura 185 se

află cu comutatorul în poziţia 2 după care, brusc, trecem comutatorul în
poziţia 1. În această situaţie, ecuaţia Kirchhoff este:
q
RI  0
C
Ţinând cont de expresia intensităţii curentului electric, relaţia
precedentă se scrie:
dq q
R  0
dt C
Separând variabilele şi integrând de la 0 la t, obţinem:
q t
dq dt
q q   0 RC
0

Soluţia acestei ecuaţii este:

t
q  q 0 exp( ) (IV. 13.)
RC
Dependenţa grafică a sarcinii electrice de pe armăturile
condensatorului în funcţie de timp este prezentată în figura 188.
314 Circuite electrice în regim tranzitoriu

Fig. 188. Dependenţa sarcinii electrice de timp în circuitul RC fără sursă în regim
tranzitoriu

Ţinând cont de dependenţa intensităţii curentului electric de variaţia

sarcinii electrice, rezultă:
q0
I  exp(t / RC ) (IV.14)
RC
Dependenţa grafică a intensităţii curentului electric în funcţie de
timp este prezentată în figura 189.
Bazele fizice ale electromagnetismului 315

Fig. 189. Dependenţa curentului de timp în circuitul RC fără sursă în regim

tranzitoriu.

Constatăm că în momentul stabilirii contactului prin circuit trece un

curent maxim.

2. e. Circuitul oscilant LC.

Fie un circuit format dintr-o capacitate şi o inductanţă, ca cel din

figura 190.

C L

Fig. 190. Circuitul oscilant LC

316 Circuite electrice în regim tranzitoriu
Presupunem că la momentul iniţial condensatorul este încărcat.
Ecuaţia Kirchhoff pentru acest circuit este:
dI q
L  0
dt C
Ţinând cont de legătura dintre intensitatea curentului electric şi
variaţia sarcinii electrice, ecuaţia precedentă se scrie astfel:
d 2q q
2
 0
dt LC
Această ecuaţie este asemănătoare cu ecuaţia oscilatorului armonic.
Vom nota cu:
l
 02 
LC
pulsaţia proprie a circuitului oscilant LC.
Soluţia ecuaţiei de mai sus este:
q=Acos(ω0t-φ) (IV.15)
Reprezentarea grafică a dependenţei sarcinii electrice de pe
armăturile condensatorului în funcţie de timp este prezentată în figura 191.

t
0 t=φ/ω0

Fig. 191. Dependenţa sarcinii electrice de timp în circuitul oscilant LC

Bazele fizice ale electromagnetismului 317
Momentul în care sarcina electrică are pentru prima dată valoarea
maximă, se obţine din condiţia de extrem a sarcinii electrice, ceea ce dă
valoarea:

t
0

Perioada oscilaţiilor proprii ale circuitului LC este:

T  2 LC (IV.16)
Această formulă este cunoscută sub denumirea de formula lui
Thomson. Circuitul LC poate efectua oscilaţii la infinit, sarcina electrică
trecând de pe o armătură pe alta, energia electrică transformându-se în
energie magnetică şi invers.

2. f. Circuitul RLC fără sursă în regim tranzitoriu

Circuitul oscilant LC este un circuit ideal. În realitate, orice circuit

electric are şi o rezistenţă. Fie crucitul din figura 192.

R L C

Fig. 192. Circuit RLC în regim tranzitoriu

Presupunem că la momentul iniţial condensatorul electric este
încărcat. Ecuaţia Kirchhoff pentru acest circuit este:
dI q
L  RI   0
dt C
Ţinând cont de legătura între intensitatea curentului electric şi
variaţia sarcinii electrice, relaţia precedentă se scrie:
318 Circuite electrice în regim tranzitoriu
d 2 q R dq q
2
   0
dt L dt LC
Această ecuaţie este asemănătoare cu ecuaţia oscilatorului liniar
armonic supus unei forţe de frecare de tip vâscos. Făcând notaţiile:
1 R
  02 şi  2
LC L
ecuaţiile precedente devin:
d 2q dq
2
 2   02 q  0
dt dt
Ecuaţia caracteristică a acestei ecuaţii este:
k 2  2k   02  0

Rezolvând această ecuaţie, obţinem soluţia generală:

q  A1 exp(   2   02 )t  A2 exp(   2   02 )t (IV. 17.)
Se constată că sunt posibile trei cazuri particulare:
a) cazul:
2   02  0

Această situaţie corespunde regimului aperiodic amortizat. Dependenţa

sarcinii electrice de pe condensator în funcţie de timp este prezentată în
figura 193.
Bazele fizice ale electromagnetismului 319
Fig. 193. Dependenţa sarcinii de timp în cazul regimului aperiodic amortizat

b) cazul:
2   02  0

Această situaţie corespunde regimului aperiodic critic. Se poate arăta

că în acest regim timpul de descărcare al condensatorului este minim.
c) cazul:
2   02  0

Această situaţie corespunde regimului periodic amortizat.

Făcând notaţia:
 2   02  2

soluţia generală capătă forma:

q  exp(t )( A cos t  B sin t )

Reprezentarea grafică a dependenţei sarcinii electrice de pe

armăturile condensatorului de timp este dată în figura 194.
Analizând ecuaţia
2   02  0

se obţine o rezistenţă critică a cărei valoare este:

L
Rc  2 (IV. 18.)
C

Dacă rezistenţa circuitului este mai mare decât această rezistenţă

critică, în circuit nu mai apar oscilaţii.
320 Circuite electrice în regim tranzitoriu

Fig. 194. Dependenţa sarcinii electrice de timp în cazul regimului periodic amortizat.
Bazele fizice ale electromagnetismului 321
2.g. Aplicaţii

Problema 2.1

În montajul din figura 195, întrerupătorul K1 se închide în momentul t=0, iar

după t1 secunde se închide şi întrerupătorul K2. Să se determine variaţia în
timp a curentului din bobină.

K1 R1

R
U0 K2

Fig. 195. Referitor la problema 2.1

L
În intervalul, 0<t<t1 curentul din circuit este:
U0 R  R1
i (t )  (1  exp( t ))
R  R1 L

În momentul închiderii întrerupătorului K2, curentul din bobină are

valoarea:
U0 R  R1
i (t1 )  (1  exp( t1 ))
R  R1 L

care constituie condiţia iniţială pentru intervalul de timp t>t1 în care curentul
are expresia:
R
i (t )  i (t1 ) exp( (t  t1 ))
L
322 Circuite electrice în regim tranzitoriu
Reprezentarea grafică a curentului în funcţie de timp, pentru valorile
U0=12V, R=4, R1=2, L=1H, t1=0,1s, este dată în figura 196.

Fig. 196. Dependenţa curentului de timp pentru circuitul din fig. 193.