Hidrocarburi cu aplicatii in criminalistica

Student: Istrate Adina-Florina

Indrumator: conf.univ.dr. Topala Carmen-Mihaela
Specializare: Chimie Criminalistica ,anul I
Facultatea de Stiinte, Educatie Fizica si informatica – Universitatea din Pitesti
 Hidrocarburile sunt combinaţii ale carbonului cu hidrogenul care conţin catene de atomi de
carbon legaţi prin legături simple, duble, triple sau ciclice.

Clasa de
ALCANI ALCHENE ALCHINE
hidrocarburi
Formula CnH2n+2 CnH2n CnH2n-2
generala
Exemple CH4, C2H8 C2H4, C4H8 C2H2, C3H4
Hidrocarburi alifatice saturate cu catenă Hidrocarburi nesaturate cu Hidrocarburi cu un grad
Definitie aciclică catena aciclica. mai mare de nesaturare
decat alchenele.
*structură tetraedrica (regulată) *doi atomi de C sunt uniti *leg. tripla (2π si una σ)
*legături simple (σ) prin legatura dubla (σ si π),
Structura
*catena liniara in zig-zag legaturile C-H sunt leg.
simple (π)
*legaturi nepolare => molecule *slab polare => interactiuni *Caracter acid (daca legatura
nepolare van der carbon – carbon este
*forte de dispersie Waals marginala)
Proprietati *punctele de fierbere/topire cresc cu * punctele de fierbere/topire * solubile in solventi organici.
fizice cresterea masei molare starea de sunt mai mici decat la alcani Unele putin solubile in apa
agregare: C1-C4: solide, C5C15: *inslubile in apa
lichide, C15+: solide *nu au culoare
*au miros caracteristic
R. de substitutie R. de aditie R. de aditie
R. de izomerie *hidrogenului *hidrogenului
R. de descompunere termica *halogenilor *halogenilor
R. de dehidrogenare *hidracizilor *hidracizilor
R. de cracare *apei *apei
Proprietati
R.de ardere R.de polimerizare R.de ardere (oxidare)
chimice
R.de oxidare *partiala
*blanda *totala
*energica R.de substitutie
R.de ardere *cu metalele alcaline
*cu saruri complexe
de pozitie De De catena/pozitie
Izomerie catena/pozitie
geomerica
Tabel 1. Hidrocarburi, clasificare
După natura legăturilor chimice există:
Hidrocarburi saturate
Hidrocarburile saturate (alcanii) conţin în molecula lor doar legături simple; de
exemplu: CH4 (metan), CH3–CH3 (etan), CH3–CH2–CH3 (propan).

Fig. 1 Structura alcani

Hidrocarburi nesaturate
Hidrocarburile nesaturate conţin în molecula lor cel puţin o legătură dublă sau triplă între doi
atomi de carbon.
Ele se clasifică în:
– alchene: CH2=CH2 (etenă), CH2=CH–CH3 (propenă)
– alcadiene: CH2=C=CH2 (propadienă), CH2=CH–CH=CH2 (1,3-butadienă)
– alchine: CH≡CH (etină), CH≡C–CH3 (propină).
Hidrocarburi aromatice
Hidrocarburile aromatice conţin în molecula lor cel puţin un ciclu benzenic.
După tipul catenei există:
Hidrocarburi cu catenă aciclică
Hidrocarburile cu catenă aciclică conţin în molecula lor o structură liniară sau
ramificată (aciclică).
Hidrocarburi cu catenă ciclică
Hidrocarburile cu catenă ciclică conţin în molecula lor unul sau mai multe cicluri de atomi de
C.
 Analiza criminalistică a amprentelor cu hidrocarburi aromatice pentru a caracteriza și
identifica contaminarea specifică biogenică, pirogenă și petrogenă.
Tehnicile de amprentare și interpretare a datelor includ recunoașterea: modelelor de
distribuție a hidrocarburilor (naftalenă alchilată, fenantren, dibenzotiofen, fluoren)

naftalenă alchilată fenantren dibenzotiofen fluoren

• Analiza compușilor „marker specifici sursei” (hidrocarburi saturate individuale, inclusiv n -

alcani (n-C5 până la 0 -C40)
• Izomeri selecționați de benzen, toluen și xilen (BTEX),

Benzen toluen xilen

• Izoprenoizi, pristan și fitan

prisan

fitan
• Determinarea raporturilor de diagnostic ale constituenților specifici petrolier/nepetrol; și
aplicarea diferitelor instrumente de analiză statistică și numerică.
Speciile de hidrocarburi pot pătrunde în mediul solului din mai multe surse. Originea
contaminanților are o influență semnificativă asupra speciilor prezente și, prin urmare, a
metodei analitice care trebuie utilizată. Spre deosebire de alte substanțe chimice (în special
pesticidele), hidrocarburile nu au fost în general aplicate pe sol într-un scop și, prin urmare,
contaminarea cu hidrocarburi este rezultatul aproape în întregime din accident. Sursa care este
probabil cea mai comună este cea a scurgerii rezervoarelor de stocare subterane din fostele
benzinării, contaminanții cel mai probabil găsiți fiind benzina și motorina. Contaminanții ca
urmare a scurgerii la depozitele de realimentare și la șantierele de depozitare feroviare pot
include și uleiuri rafinate mai grele, cum ar fi uleiurile de lubrifiere și de transmisie. În plus,
contaminarea istorică poate apărea de la instalațiile de retortare a petrolului de șist, de la
șantierele de carbonizare a cărbunelui și de la lucrările de gaz, în special cele în care s-a
practicat „recuperarea benzolului”. Deși majoritatea hidrocarburilor din mediul sol sunt de
natură antropică, există unele surse naturale ale acestor materiale. În această categorie sunt
incluse scurgerile din zăcămintele de petrol (cum ar fi mineralizarea petrolului de șist) și
degradarea materiei organice. Acestea din urmă pot fi predominante în solurile bogate în
organice și se bazează pe acizi teraftalic, adipic și acid carboxilic. Acești compuși sunt
denumiți „acizi humici”.
Componentele hidrocarburilor găsite la locurile contaminate:
• PHC (hidrocarburi petroliere) este utilizat pe scară largă pentru a se referi la
compușii proveniți din țiței.
• TPH (total de hidrocarburi petroliere) se referă la o cantitate măsurabilă de
hidrocarburi pe bază de petrol într-o matrice de mediu.
• VH (hidrocarburi volatile) în intervalul n-Cs până la n-Cg și n-C io până la n -C ^
inclusiv BTEX și naftalina.
• EH (hidrocarburi extractibile) în intervalul n-Cio până la « - C 4 0 .
• PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) în intervalul doi până la șase compuși
ciclici.

Există două clase principale de specii aromatice:

- Monociclici - acești compuși conțin un inel aromatic de carbon (benzen) care poate
fi substituit cu grupări alchil. Acești compuși, găsiți în principal în benzină și în alte produse
petroliere mai ușoare, includ compuși precum benzenul, toluenul, xilenii și alți compuși
substituiți, cum ar fi trimetilbenzenii. Ele sunt de obicei mai solubile decât omologii lor
alifatici și sunt considerate a fi cancerigene.
• Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) - acestea conțin două sau mai multe inele
aromatice condensate și variază de la naftalină (două inele) la coronen (șase inele). Acești
compuși au, de asemenea, derivați alchilați, cum ar fi metil naftalina și derivații lor pot fi
utilizați în evaluarea diferențelor de sursă. Cel puțin șapte dintre listele de compuși țintă ale
Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite (USEPA) sunt considerate a fi
cancerigene, benzopirenul fiind cel mai toxic.
Divizia totală a hidrocarburilor petroliere în VPH și EPH, unde:
VPH - hidrocarburi petroliere volatile
EPH - hidrocarburi petroliere extractibile
Fig.2 Cromatograma hidrocarburilor petroliere volatile

Fig.3 Analiza GC/FID a kerosenului

Fig.4 Cromatograma Diesel

 Fig.5 Cromatograma uleiului lubrifiant

Analiza de amprentă criminalistică a probei de sol a fost efectuată pentru hidrocarburi

volatile (VH), hidrocarburi extractibile (EH) și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH).
Aceasta a fost realizată utilizând tehnici de introducere a probelor lichide, urmate de separare
prin cromatografie gazoasă (GC) cuplată atât cu tehnici de detecție cu ionizare în flacără
(FID) și spectrală de masă (MS).
Eșantionul a fost analizat după cum urmează:
Analiza headspace VH utilizând un sistem CTC Analytics Comb'iPAL combinat cu un GC-
FID Agilent Technologies 6890N echipat cu o coloană adecvată pentru analiza VH
Analiza EH folosind un injector de lichid/auto-prelevator Agilent Technologies seria 7683.
Separarea GC a fost urmată de detectarea FID folosind un GC-FID Agilent Technologies
6890N, echipat cu o coloană adecvată pentru analiza EH
Analiza PAH a folosit un injector de lichid/auto-prelevator Agilent Technologies seria 7683,
un GC 6890N cuplat cu un detector selectiv de masă (MSD) 5973N atât în modurile de
scanare de monitorizare selectivă a ionilor (SIM), cât și de numărare totală de ioni (TIC).
Procesele de extracție sunt destul de complexe și nu există o procedură universală care să
răspundă tuturor analiților cu același grad de eficiență. Înainte de a lua în considerare tehnica
de extracție, a fost evaluată alegerea solventului. Extracția hidrocarburilor din sol este
influențată în mare măsură de polaritatea solventului utilizat. O modificare a polarității unui
solvent va modifica tipul și randamentul extractului obținut. Solubilitatea compușilor organici
în solvenți selectați poate fi estimată din regula generală „se dizolvă asemănător”.
Prezența apei în probă poate afecta polaritatea solventului și în cele din urmă a extractului.
Alegerea solvenților este determinată de cost, calitățile spectrale (pentru utilizarea HPLC),
eficiența extracției, toxicitate și disponibilitatea comercială. Clorura de metilen (diclormetan)
a fost solventul preferat pentru mulți compuși semivolatili datorită eficienței sale ridicate de
extracție și costului relativ scăzut. Cu toate acestea, pentru majoritatea speciilor de petrol, un
solvent nepolar, cum ar fi hexanul, este mai mult decât eficient pentru scurgeri.
 Bibliografie:

1. Acher A.J., Boderie P., and Yaron B., (1989). “Soil pollution by petroleum products: 1.
Multiphase migrations o f kerosene components in soil columns”. Journal of Contaminated
Hydrology, 4 (40:333-345).

2. Ahrens M.J., and Hickey C.W., (1997). “UV - Photoactivation o f potycyclic aromatic
hydrocarbons and the sensitivity o f sediment-dwelling estuarine o r g a n is m s National
Institute of Water and Atmospheric Research, PO Box 11-115, Hamilton, New Zealand.

3. Aurelius M.W ., and Brown K.W., (1987). “Fate o f spilled xylene as influenced by soil
moisture content”. Journal of Water Air and Soil Pollution, 36:23-31.

4. Barbee G.C., and Brown K.W., (1986). “Movement o f xylene through unsaturated soils
following simulated spills”. Journal of Water A ir and Soil Pollution, 29:321-331.

5. Chefetz B., Tarchitzky J., Deshmukh A.P., Hatcher P.G., and Chen Y., (2002). “Structural
characterization o f soil organic matter and humic acids in particle-size fractions of an
agricultural soil”. Soil Sci. Soc. A M . J. 66:129-141.

6. Christensen L.B., and Larsen T.H., (1993). “M ethodfor determining the age o f diesel oil
spills in the soil”. Ground Water Monitoring Review. Fall, pp. 142-149