HIDROCARBURI AROMATICE(ARENE)

Hidrocarburile aromatice mononucleare sunt substanţe organice care conţin nucleul

benzenic.

CLASIFICARE:
1. mononucleare

2. polinucleare
- nuclee izolate

- nuclee condensate

Denumirea de hidrocarburi aromatice vine de la o clasificare mai veche a substanţelor

organice în alifatice (sau grase) şi aromatice, printre care se găseau numeroase substanţe
cu miros aromat. Caracterul aromatic nu are nimic în comun cu mirosul, ci defineşte o
anumtă comportare a substanţelor organice care conţn nucleul benzenic, benzenul fiind
prototipul substanţelor aromatice.

STRUCTURA NUCLEULUI BENZENIC

Deşi formula moleculară a fost cunoscută de mult, prima formulă structurală a fost
dată de Kekulé:

1
 1. Distanţele interatomice dintre atomii de carbon au fost măsurate cu exactitate ş
s-au dovedit a fi egale ( 1,39Ǻ) şi intermediare între legătura simplă (1,54Ǻ) şi
legătura dublă (1,33Ǻ). Acestea arată că legăturile dintre dintre atomii de carbon
nu sunt nici simple şi nici duble ci intermediare, ceea ce se pate reda rin
următoarea formulă:

Mobilitatea electronilor este pusă în evidenţă în grafit, care este format din foarte
multe nuclee aromatice de carbon condensate şi are conductibilitate electrică în planul
nucleelor (nu conduce curentul în plan perpendicular pe aceste planuri).
2. Lipsa izomerilor dovedeşte identitatea celor şase atomi de carbon. Astfel,
următoarele trei formule corespund aceleiaşi substanţe chimice orto-xilenul.

Dacă formula lui Kekulé ar reflecta realitatea, formula I, în care substituenţii sunt
legaţi la doi atomi de carbon din nucleu, uniţi prin legătură simplă, ar trebui să reprezinte
o substanţă cu proprietăţi dferite faţă de cea redată în formula II, în care substituenţii sunt
legaţi la doi atomi de carbon uniţi prin legătură dublă.
3. Proprietăţile chimice demonstrează:
- identitatea celor şase atomi de carbon
- delocalizarea electronilor dublei legături
- legătura intermediară – între simplă şi dublă – dintre atomii de carbon.

IZOMERIA DERIVAŢILOR POLISUBSTITUIŢI AI BENZENULUI

Derivaţii polisubstituiţi ai benzenului prezintă izomerie de poziţie.
- derivaţii disubstituiţi:

2
 Numerotarea începe de la unul dintre substituienţi şi continuă înspre celălalt. Astfel,
formulele I, II şi III sunt identice.

- derivaţii trisubstituiţi:

RADICALII hidrocarburilor aromatice:

Hidrocarbura

Radicalii
posibili

STARE NATURALĂ
Hidrocarburile aromatice se găsesc în petrol (românesc) şi în gudroanele de cărbune.

OBŢINERE:
1) Distilarea gudroanelor de cărbune. În cadrul acestui proces chimic, se obţin
următoarele fracţiuni:
- ulei uşor la t < 170°C – benzen, toluen, xilen
- ulei mediu (170 - 230°C) – fenoli, crezoli, naftalină
- ulei greu (230 - 270°C) – naftalină şi alte hidrocarburi
- uleiul de antracen (270 - 360°C) – hidrocarburi policiclice
- smoala.
2) Reformarea catalitică a benzinei (platformare)
La trecerea benzinei peste catalizator de platină, Pt pe Al2O3 la 450 - 500°C şi
15 – 20 at, alcanii se transformă în hidrocarburi aromatice care se extrag cu
glicol. Prin distilare fracţionată se separă benzen, toluen, xilen, etil-benzen.
3) Izolarea din petrol (procedeul Edeleanu) foloseşte SO2 ca solvent selectiv.

PROPRIETĂŢI FIZICE
Sunt substanţe solide şi lichide, cu miros specific, insolubile în apă, solubile în
solvenţi organici.

3
 Cele lichide sunt solvenţi pentru diverse substanţe organice.

PROPRIETĂŢI CHIMICE
1) Reacţii de substituţie: înlocuirea unui atom de hidrogen de pe nucleu aromatic cu alt
element chimic sau grupă funcţională.
Fe Br2
Br2 + C6H6 C6H5 ─ Br + HBr brombenzen

HOSO3H + C6H6 C6H5 ─ SO3H + H2O acid benzen-sulfonic

HONO2 + C6H6 C6H5 ─ NO2 + H2O nitrobenzen

AlCl3
CH3Cl + C6H6 C6H5 ─ CH3 + HCl toluen (metil-benzen)
Această reacţie se numeşte Friedel-Crafts şi se utilizează la obţinerea omologilor benzenului.
AlCl3
CH3─CH2─Cl + C6H6 C6H5─CH2─CH3 + HCl etil - benzen
AlCl3
C2H4 + C6H6 C6H5─C2H5 etil – benzen
Intermediar, se formează C2H5Cl:
AlCl3 + 3H2O Al(OH)3 + 3HCl hidroliză
HCl + H2C ═ CH2 H3C ─ CH2 ─ Cl clorură de etil

Al doilea substituent la nucleul aromatic, se orientează în funcţie de categoria din care face
parte:
- substituienţi de ordinul I: ─CH3, ─OH, ─Cl, ─Br, ─NH2, ─N(CH3)2, etc, orientează al
doilea substituent în poziţiile orto şi para(o, p).
nitrarea

alchilarea

4
 halogenarea(clorurarea)

Clorurarea la catena laterală are loc la lumină:

- substituienţii de ordinul II: ─NO2, ─SO3H, ═CO, ─COOH orientează al doilea

substituient în poziţia meta.

Dacă dorim să obţinem substituienţii orto şi para trebuie să pornim de la brom-benzen

căruia să-i aplicăm reacţia de nitrare. În acest fel, putem să obţinem toţi cei trei izomeri, orto,
meta şi para.
2) Reacţia de oxidare:
KMnO4
C6H5 ─ CH3 + 3[O] C6H5 ─ COOH + H2O
toluen acid benzoic
Reacţia se utilizează la identificarea omologilor superiori ai benzenului.

3)Adiţie
Ni, Pt
3H2 + C6H6 C6H12 ciclohexan
lumina

5
 3Cl2 + C6H6 C6H6Cl6 hexaclorciclohexan (gamexan)

ÎNTREBUINŢĂRI
Benzenul: - solvent organic
- materie primă pentru : - fenol – mase plastice
- anilină - coloranţi
- sinteze organice diverse
Toluenul – intermediar în sinteza organică şi de medicamente.
Xileni:
- o – xilenul – obţinerea anhidridei ftalice
- obţinerea unor produse farmaceutice
- sinteze organice
- m – xilenul – solvent
- produse farmaceutice
- materiale plastice
- p – xilenul – acid tereftalic → terilen
- produse farmacutice