TESTUL 19

Subiectul I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:
În cele dintâi zile după întoarcerea mea în țară, tatăl meu mă conduse pe la toate rudele și pe la toți prietenii
săi, precum și pe la alți bărbați influenți a căror prietenie sau bunăvoință putea să-mi fie de folos. în ziua de Sf.
Mihai și Gavril, 8 noiembrie 1863, merserăm să felicităm mai multe persoane cu acest nume, și, între altele,
făcurăm o vizită și căpitanului Mihai Cerkez, care pe departe se înrudea cu noi. Acest tânăr ofițer cu care
m-am împrietenit mai târziu așa de mult, ale cărui succese militare în războiul de la 1877 mi-au făcut așa mare
mulțumire, și al cărui nenorocit sfârșit m-a mâhnit foarte adânc, îmi făcu o prea bună impresiune și din întâiul
moment a început prietenia noastră. Abia ne opriserăm vreun sfert de ceas la Cerkez, când veni în vizită la
dânsul un personaj ce-mi produse efectul cel mai curios. Mic de statură, cu umerii cam ridicați, cu ochii mari și
vii, vorbind despre lucrurile care îmi păreau cele mai importante cu ușurință și nepăsare, luând pe toată lumea
în zeflemea, stând strâmb pe scaun, părăsind convorbirea în mijlocul vizitei, și deschizând cărți din bibliotecă,
pentru a râde de Cerkez, care le cetea, luând peste picior toate obiceiurile sociale, acest om - Vasile Pogor -
trebuia, fără îndoială să pară foarte ciudat unui tânăr ca mine, abia venit din Germania, unde mă deprinsesem
cu un respect, poate exagerat, pentru formele și convențiile sociale. Eu rămăsei uimit și pot zice că impresiunea
întâi a lui Pogor mi-a fost puțin simpatică, de nu chiar displăcută.
— Curios om e acesta, zisei către tatăl meu, la plecare, mi s-a părut obraznic și cam într-o doagă.
— Nu te uita la apucăturile aceste ale sale, e un tânăr inteligent, s-a deosebit ca judecător, printr-un mare
sentiment de dreptate, ceea ce la noi este rar, are și avere, păcat însă că e cam leneș - nu-i prea place să
lucreze și în aceasta se deosebește de tatăl său, cu care am fost prieten.
Auzind lăudându-se astfel calitățile lui Pogor, abia am lăsat să treacă o săptămână și m-am dus să-l văd
acasă la el. Voiam să-i propun ca împreună să facem un șir de prelegeri publice cum le inaugurase Maiorescu
la începutul aceluiași an. Eram doritor să mă fac cunoscut, să dau semne de viață, să fac ca lumea să
vorbească de mine. Fie că dorința de a se deosebi este naturală tinereții, fie că eram pe atunci plin de
asemenea aspirații, și m-am schimbat foarte mult mai târziu în această privință, nici îmi puteam închipui că un
tânăr inteligent și cu învățătură să nu împărtășească simțirile acelea. Care fu însă dezamăgirea mea, când
Pogor îmi răspunse nu cu entuziasm, precum mă așteptam eu, dar cu cea mai desăvârșită nepăsare:
— A început asemenea cursuri Maiorescu, să așteptăm întoarcerea sa din străinătate.
— De ce să pierdem vreme, întâmpinai eu, cam necăjit; când va reveni Maiorescu, el va putea urma
cursurile începute; până atunci să facem noi; sunt și alte chestiuni interesante de tratat, nu este numai
filosofia...
— Să vie Maiorescu, răspunse încă o dată Pogor scurt, rece, și schimbă vorba. [...]

Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea

A. Scrie, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

1. Indică sensul din text al structurii a lua în zeflemea. 6 puncte
2. Menționează ce impresie îi stârnește autorului întâlnirea cu Mihai Cerkez. 6 puncte
3. Precizează două ambiții ale autorului la vârsta tinereții. 6 puncte
4. Explică ce atitudine are lacob Negruzzi când află răspunsul lui Vasile Pogor la inițiativa sa. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, portretul lui Vasile Pogor, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă normele de bună
conduită pot influența sau nu relațiile interumane, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
citat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

1
Subiectul al ll-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături
specifice prozei moderne subiective.
Îndrăgostirea aceasta, unică în felul ei, nu fu treptată, cu încolțit și dat în pârg; ea izbucni dintr-o dată
pârdalnică, pustiitoare și Pantazi nici nu încercă măcar să i se împotrivească, se lăsă să meargă cât mai adânc,
până la fund, găsind o voluptate în a se ațâța și suferi. Tot timpul se gândea la dânsa, vorbea numai de dânsa,
mă ruga să-i vorbesc de dânsa orice, rău chiar, dar să fie de dânsa. [...] Ce avea de gând a-i spune acesteia,
lucruri minunate și bine aduse, adesea înduioșătoare, mi le spunea mie; pe dânsa o ocolea, când se afla în
fața ei se fâstâcea, îngâna ceva neînțeles și fugea, fiindu-i frică și s-o privească. [...] Și fără îndoială nici n-ar fi
mers mai departe dacă, îndemnat de prietenia cea mai curată pentru amândoi și convins că le fac cel mai mare
bine, nu mi-aș fi pus eu în cap să-i unesc prin căsătorie.
Într-o seară, pe trezie, cum se pornise iar să-mi îndruge cât de mult o iubește, i-am spus verde că mă
îndoiam. I se părea numai; să fi fost adevărat, era până atunci măcar logodit. Ce aștepta să se dea pe față și
să-i ceară deschis mâna? Găseam că nu știa să-și prețuiască norocul de a fi întâlnit din nou întrupat peste mai
bine de treizeci de ani visul său de iubire, și de data asta desăvârșit, într-o ființă de aceeași teapă cu dânsul.
[...] Auzind acestea, Pantazi, care până atunci mă ascultase ca prostit, mărginindu-se a mă îngâna uneori,
papagalicește, tresări deodată, se reculese. Făcusem să-i zbârnâie în suflet coarda geloziei, deșteptasem
simțimântul adânc omenesc că e mai puțin dureros să nu ai ceva decât să-l aibă altul, femeia mai ales. Pricina
llincăi era astfel câștigată...
Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare -1 punct;
logica înlănțuirii ideilor -1 punct; ortografia -1 punct; punctuația - 1 punct)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.
Subiectul al lll-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea despre lume
într-un roman studiat la clasă, aparținând perioadei postbelice, între anii 1960 și 1980.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă sau într-o
orientare tematică;
- ilustrarea a două elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema aleasă
(de exemplu: acțiune, conflicte, relații temporale și spațiale, perspectivă narativă, tehnici narative, incipit, final,
limbaj etc.); - comentarea a două citate/ secvențe narative, semnificative pentru tema și viziunea despre lume.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/ reper). Pentru redactarea
eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte;
ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.