V.1.

1 Definiţie, clasificare, nomenclatura, izomerie

şi structura

♦ Definiţie
 hidrocarburi saturate aciclice (parafine), parum affinis = putin
inrudite, nereactive
 au numai atomi de carbon hibridizaţi sp3
 catene aciclice şi legături simple C – C şi C - H

 Formula generală a alcanilor este: CnH2n+2

♦ Clasificare

Alcanii se clasifică în funcţie de tipul catenei în:

 alcani cu catenă liniară: alcani normali sau n-alcani,
 alcani cu catenă ramificată: izo-alcani.
 Serie omoloagă
CnH2n+2
Catenele pot fi liniare sau ramificate:
n=1: CH4 metan
n=2: C2H6 etan
n=3: C3H8 propan
n=4: C4H10 butan
n=5: C5H12 pentan
n=6: C6H14 hexan
n=7: C7H16 heptan
….etc

C5H12
 ♦ Nomenclatura
Conform regulilor IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry):

1) primii 4 termeni ai seriei omoloage au denumiri tradiţionale: metan, etan, propan şi butan.
2) în continuare se denumesc utilizând numeralul din limba greacă, corespunzător cu n şi se
adaugă sufixul “an”:
pentan, hexan, heptan, octan, nonan, decan, undecan, dodecan, tridecan, …., icosan
(n=20), triacontan (n=30), …, hectan (n=100), dotriacontahectan (n=132), etc.
3) pt alcanii izomeri (izoalcani):
 se alege catena liniară cea mai lungă indiferent de modul în care este scrisă formula
de constituţie;
 se numerotează catena cea mai lungă începând de la capătul la care se găseşte cea
mai apropiată ramificaţie, indiferent dacă acesta este în partea stângă sau dreaptă a
formulei;
 dacă numerotări diferite conduc la catene cu număr egal de atomi de carbon, se alege
catena cu numărul cel mai mare de ramificaţii (care se scriu ca radicali)

corect incorect
 în cazul catenelor egale, numerotarea se face astfel ca suma poziţiilor de
ramificare sa fie cea mai mică posibil

 substituenţii se scriu în ordine alfabetică

 pentru cazurile în care sunt mai mulţi radicali identici se folosesc prefixele: di,
tri tetra, penta, etc. Pentru cazurile în care se repetă radicali complecşi se
folosesc (înaintea parantezelor) prefixele bis, tris, etc.

 în cazul alcanilor substituiţi cu substituenţi ciclici saturaţi, se consideră

compus de baza hidrocarbura cu cel mai mare numar de atomi de carbon:

1-ciclopropil-pentan NU 1-pentil-ciclopropan
Denumirea radicalilor se face înlocuind sufixul “an” cu sufixul “il”
2-metil-hexan

3-etil-2,4,5-trimetil-heptan

3,3-dimetil-hexan
 ♦ Izomerie
 compuşi cu aceeaşi formulă moleculară, care diferă prin modul de aranjare
structurală a atomilor componenţi în moleculă şi care, funcţie de structură, diferă
prin proprietăţile fizice şi/sau chimice
 Alcanii – izomerie de catenă – izomerii diferă numai prin proprietăţile fizice

Izomerii C6H14
După numărul de atomi de carbon de care este legat, un atom de carbon poate fi:
 primar (1o) – legat de un atom de carbon
 secundar (2o) – legat de 2 atomi de carbon
 terţiar (3o) – legat de 3 atomi de carbon 1°
 cuaternar (4o) – legat de 4 atomi de carbon
4°
1°
2° 2° 1°
1° 1°

1° 1°
2°
1°
2°
3°
1°
 ♦ Structura

• toţi atomii de C sunt hibridizaţi sp3

• prezintă numai legături de tip σ, saturate
• atomii de C au configuraţie tetraedrică
• molecula este în zig-zag
• legăturile C – C – nepolare; legăturile C – H - practic nepolare
• moleculele nepolare şi au dipolmomentul zero.

• lungimea legăturilor: C – C - cca 1,54A ; C – H - cca 1,10A.

• Unghiul dintre legaturi: 10905’

• energiile de legătură C – C - cca 81 kcal/mol; energiile legăturilor C – H depind

de tipul atomului de carbon, astfel:

CH3 H > CH3 CH2 H > (CH3)2CH H > (CH3)3C H

Kcal/mol: 102
104 98
98 94
95 90
91
 V.1.2. Proprietăţi fizice

• Stare de agregare: C1- C4 gaze

C5 – C14 lichide
C15 - solide

• Solubilitatea:  insolubili în apă şi alcooli inferiori

 solubili in solvenţi nepolari: benzen, eter, tetraclorura de carbon

• Densitate: 0,6 – 0,8 g/cm3 < densitatea apei

• Puncte de topire: nu există o corelare între masa moleculară şi punctul de topire

alcanii simetrici au p.t. > alcanii izomeri nesimetrici

• Punctele de fierbere  cresc în seria omologă cu 20-30oC

ex.: C5: 36,1oC; C6: 68,8oC; C7: 98,4oC
 Izoalcanii au p.f. mai mici decat n-alcanii corespunzatori:
ex.: n-pentan: 36,1oC, 2-metilbutan: 27,8oC si
2,2-dimetilpropan (neopentan): 9,5oC
 V.1.3. Stereoizomeria alcanilor
Izomeri de conformaţie (conformeri)
 Stereos – spaţiu  stereoizomerie – aranjare spaţială a atomilor în moleculă
 Rezultă în urma rotaţiei libere permise in jurul unei legaturi C – C

Structura eclipsată Structura intercalată

H H
H HH H
H H H
H H H H
H H H H H H
H H H H H

 Conformerii
posibili ai C2H6
(etanului)
 Conformerii posibili şi variaţia energiei în timpul rotaţiei
în jurul legăturii C2-C3 din butan
 Conformerii posibili ai 1,2-dicloroetanului (CH2Cl-CH2Cl )

sin-eclipsat sin-intercalat (gauche)

ClCl Cl Cl
H Cl Cl H

H H H H
H H H
H H H
anti-eclipsat anti-intercalat

ClH Cl
H H

H
H H H H
Cl Cl
 V.1.4. Sintezele alcanilor
♦ Sinteze industriale
Principalele surse naturale de alcani sunt petrolul şi gazele naturale.
 Petrolul brut  în stare naturală nu conţine hidrocarburi olefinice sau
acetilenice, în rest în componenţa acestuia există toate celelalte tipuri de
hidrocarburi.
 n-Alcani  au fost izolaţi şi identificaţi n-alcani începând de la metan
şi până la izomeri cu 70 de atomi de carbon.
 izo-Alcanii  greu de izolat şi identificat datorită numărului mare de
izomeri care creşte odată cu creşterea masei moleculare;
 au fost izolaţi toţi izo-alcanii până la C8;
 Dintre hidrocarburile ramificate cu peste 8 atomi de
carbon s-au izolat o serie de izomeri: 2-metil, 3-metil şi 4-metiloctan,
2,3-dimetil şi 3,6-dimetilheptan,
2,3,5-; 2,2,4- şi 2,2,5-trimetilhexan,
2,2,4,4-tetrametilpentan.
Distilarea fracţionată a petrolului
 Varful coloanei - interval de distilare 30 - 150 °C - benzină uşoară (C5 – C6) şi
gaze

 între 140 – 190 °C - fracţiunea benzină grea, destinată obţinerii de carburant sau
materie primă pentru procese de prelucrare secundară
 Kerosen - între 190 – 270 °C, bază pentru producerea carburanţilor pentru
reactoare, petrolului lampant şi a diverşilor solvenţi
 fracţiune motorină - între 270 – 360 °C – bază pentru carburantul Diesel;
 fracţiune ulei greu - între 360 – 450 °C
 fracţiune asfalt - peste 450°C

 Gazele naturale  amestecuri de hidrocarburi parafinice având 1 până la 4

atomi de carbon în care metanul este predominant (de la 70 la 99 % în volume).
 ansamblul celorlalte hidrocarburi gazoase depăşeşte rar 15 %.
 mai conţine: azot (care-i scade puterea calorifică), dioxid de carbon şi
hidrogen sulfurat. O serie de zăcăminte de gaz natural pot conţine cantităţi de heliu
(0,5 până la 1%), reprezentând o sursă pentru acest gaz.
 ♦ Sinteze de laborator

A. Formare de legături C-H prin reacţii de hidrogenare / reducere

R R' R R'
A.1. Hidrogenarea alchenelor H 2 /Pt
C C CH CH
R R' R R'
Catalizatori – metale
tranziţionale (Ni, Pt, Pd)
depuse pe cărbune
H H
H 2 /Pt
A.2. Hidrogenarea alchinelor R C C R' R C C R'
H H

Mecanismul hidrogenării explică de ce se obţin numai izomerii cis

 Etapa 1: H2 se absoarbe pe suprafaţa catalizatorului şi se leagă de
acesta prin chemosorbţie
H H

H−H + Pt Pt

Etapa 2: Ambii atomi de hidrogen se adiţionează pe aceeaşi parte a dublei

legături alchenice (adiţie syn)

Izomerul
CH3 CH3 cis este
H3C CH3 unicul
H H produs
H H

Pt Pt
A.3. Reducerea derivaţilor halogenaţi
 cu hidrura de litiu-aluminiu în eter etilic anhidru
 cu zinc şi acid clorhidric

H H H
+
LiAlH 4 Zn/H
R C R' R C R' R C R'
ether
X H X

A.4. Reducerea compuşilor organo-magnezieni (Grignard)

derivat halogenat compus alcan

organo-magnezian
B. Formare de legături C-C
B.1. Sinteza Wurtz – obţinere de alcani simetrici din derivaţi halogenaţi

B.2. Sinteza Corey – obţinere de alcani simetrici din compuşi organo-litici-

cuprici (reactivi Gilman)

reactiv Gilman