Elemente specifice monitorizării apelor de suprafaţă

Monitorizarea integrată a Apelor - reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe

termen lung, asupra Apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Aceasta
activitate presupune tripla integrare a:
 ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone
protejate şi folosinţe de apă;
 mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;
 elementelor investigate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice.
(Legea Apelor)

Directiva Cadru Apa - împreună cu celelalte Directive Europene în domeniul apei - a

fost transpusă şi implementată şi în Romania prin acte normative, baza constituind-o
Legea Apelor (Legea 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, Legea
146/2010, Legea 161/2007, OM 161/2006, ş.a.)

Ca ţară situată în aval în bazinul hidrografic al Dunării, România cooperează în cadrul

acordurilor sau convenţiilor internaţionale, în scopul aplicării principiilor şi atingerii
obiectivelor agreate prin semnarea Agendei 21 la Conferinţa Internaţională de la Rio de
Janeiro.

Astfel România este ţară semnatară a unor convenţii internaţionale importante în

domeniul apelor, din care menţionăm:
Convenţia Internaţională pentru protecţia Fluviului Dunărea (1994, Sofia);
Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării (1992);
Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere şi a lacurilor
internaţionale (1992, Helsinki);
Cooperarea regională şi internaţională înseamnă pentru România:
realizarea de schimburi de date şi informaţii hidrologice şi de gospodărire a apelor cu
ţările vecine;
realizarea în comun cu partenerii externi a unor proiecte şi programe internaţionale.

Un rol important îi revine şi Agenţiei printre ale cărei l atribuţii se numără şi controlul
realizării obiectivelor politicii de mediu stabilite de Parlamentul si Consiliul Europei pentru
Statele Membre

In acest scop Agenţia Europeana de Mediu a solicitat Statelor Membre definirea unei reţele
de monitorizare, pe baza anumitor criterii, reţea care să facă parte din reţeaua europeană
EUROWATERNET (The European Environment Agency's Monitoring and Information
NetWork for Inland Water Resources).
 Monitorizarea apelor

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform

cerinţelor prevăzute în Legea 310/2004 cu modificare şi completare a Legii Apelor
107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi
celelalte Directive UE.
Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea
tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring operaţional
(integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu
îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.
Conceptul de monitoring integrat al apelor presupune o triplă integrare:
a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape
costiere, ape subterane şi efluenţi;
a mediilor de investigare: apă, sedimente/materii în suspensie şi biotă;
a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice şi fizico-
chimice.
 Indicatori de monitorizare pentru ape

Prin activitatea de monitorizare a apelor se urmăreşte comportarea ecosistemelor acvatice,

constituite din
apele de suprafaţă (râuri, lacuri),
 apele subterane, apele din estuare,
 apele costiere,
comunităţile acvatice asociate şi
sedimente.
Mărimile măsurate în cadrul unei activităţi de monitoring sunt de natură:
fizică
chimică,
toxicologică,
biologico-ecologică,
precum şi date asociate pentru interpretare.
Activitatea de monitoring consta in:
observatii de teren
prelevare probe
analize de laborator
stocarea manipularea si difuzarea datelor,
interpretarea şi evaluarea datelor pentru producerea de informaţii,
raportarea şi distribuirea rezultatelor obţinute.
Obiectivele monitorizării sunt:
de a caracteriza condiţiile de calitate ale apelor precum şi tendinţele acestora,
de a aprecia fluxurile de apă şi poluanţi,
de a compara valorile măsurate cu valorile admisibile şi
de a emite avertizări în situaţii de urgenţă.
Indicatorii de monitorizare se clasifică în următoarele categorii:
indicatori de îndeplinire a obiectivelor de management;
indicatori pentru evaluarea situaţiei prezente şi a tendinţelor;
indicatori multicriteriali de descriere a condiţiilor ecologice;
indicatori de comparabilitate a datelor.
 Indicatori generali pentru calitatea apelor

indicatori fizici:
- temperatură,
- pH,
- materii în suspensii,
- conductivitate;
indicatorii regimului de oxigen RO:
- oxigenul dizolvat (OD),
- consumul biochimic de oxigen după 5 zile (CBO5) şi
- consumul chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiu (CCOMn)
sau oxidabilitatea;
indicatorii regimului de nutrienţi:
- amoniu,
- azotaţi, azotiţi, azot Kjehdahl, azot total, fosfaţi, fosfor total, clorofila;
indicatorii regimului de salinitate:
- reziduu fix, cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
poluanţi toxici specifici de origine naturală:
- arsen, cadmiu, cobalt, crom, cupru, fier, mangan, nichel, zinc, etc.;
alţi indicatori chimici relevanţi:
- fenoli, detergenţi, etc.

Alcalinitatea permanentă (P) si totală (T)

 Tabel 1. Valorile admisibile pentru indicatorii de calitate ai apei
Indicatori de calitate pentru Unitate de măsură Apa râu Apa lac Apa
diferite categorii de ape - valori
admisibile subterană
Temperatură °C 18 13,8 14
Turbiditate grade Si02 190 3,5 0.7
pH - 7,85 6,95 7,7
Reziduu fix mg/1 325 124 429
Suspensii mg/1 325 124 429
Conductivitate µS 488 231 593
Alcalinitate (t) mval/1 3,25 1,55 8,15
Alcalinitate (p) mval/1 0,12 0 0
Duritate totală grade 11,65 4,70 11,96
Duritate temporară grade 9,18 4,34 11,96
Duritate permanentă grade 2,47 0,36 0
O2 dizolvat mg/1 8,69 9,66 1,26
Oxidabilitate mgKMnO4/l 48,33 28,77 15,24
CCO-Cr mgO2/l 26,80 9,06 4,04
CBO5 mgO2 /I 4,96 3,83 0,90
CO2 mg/1 0 7,37 8,80
Ca 2+
mg/1 56 21 39
Mg2+ mg/1 17 8 28
Na+, K+ mg/1 44 12 99
Fe2+ mg/1 0 0 0,720
Fe total mg/1 0,50 0,600 0. 835
Mn mg/1 0,025 0,025 0. 100
Cl- mg/1 46 8 11
SO42- mg/1 60 19 6
CO32- mg/1 7 0 0
NH4+ mg/1 0,296 0.469
NO2- mg/1 0,030 0,010 0.004
NO3- mg/1 4,761 0,332 0.455
N total mineral mg/1 1,314 0.443 5.125
PO43- mg/1 4,468 0,010 0,250
P total mg/1 0,660 0,023 0.360
SiO2 mg/1 0,9 0.60 1.56
H2S mg/1 0 0 3.20
 Factorii de mediu

 factor de mediu = un element material capabil de a produce o acţiune directă sau

indirectă asupra unor elemente materiale, provocând reacţii corespunzătoare. Factorul de
mediu reprezintă influenţa biologică, fizică sau chimică care fie singură, fie combinată cu
alte influenţe produce o anumită condiţie de mediu ca umiditate, frig, căldură, radiaţii,
presiune, precipitaţii, vibraţii, etc .
 Categoriile de factori de mediu sunt:
- factorii antropici ai climei datoraţi activităţilor umane care contribuie la
modificarea climei: defrişări, desecări, irigaţii, poluarea atmosferei, apelor, solului;
- factorii abiotici, fizici, climatici şi hidrici: aerul, apa, lumina, căldura,
umiditatea, vântul;
- factorii geomorfologici: altitudinea reliefului, înclinarea, expunerea;
- factorii edafici: solul cu propietăţile lui fizice, chimice şi biologice;
- factorii biotici: interrelaţii fitocenotice, zoocenotice, biocenotice.
 Evaluarea stării mediului natural reprezintă elementul principal al unui sistem de
monitorizare şi constă în:
- selectarea indicilor;
- a caracteristicilor factorilor de mediu (apă, aer, sol, ecosisteme);
- măsurarea lor directă.
 Complexul parametrilor respectivi trebuie să caracterizeze exact starea mediului
natural.
 Elaborarea unei prognoze presupune
- cunoaşterea legităţilor privind modificarea nivelurilor de poluare şi starea mediului
natural,
- disponibilitatea unor modele şi posibilităţi de calcul numeric.
 O atenţie deosebită trebuie acordată transferului de substanţe poluante dintr-un factor
de mediu în altul
 O importanţă deosebită revine observaţiilor vizând impactul mediului ambiant asupra
omului
 Sunt luate sub observare atât modificărilre antropogene cât şi cele fenomenologice
naturale, fapt necesar evaluării componenţei antropogene a schimbărilor aflate sub
observare. De regulă, impactul antropogen se suprapune peste modificările naturale şi o
eventuală separare a acestora nu reuşeşte întotdeauna.
 Monitorizarea apelor curgătoare

Metodologia pusă la punct pentru prelucrarea informaţiilor, la nivel de secţiune de

supraveghere, prevede desfăşurarea următoarelor faze:
estimarea valorilor tipice: maxima; media aritmetică; minima; abaterea standard;
percentila 50% şi percentila 90%, pentru fiecare indicator de calitate.
caracterizarea calităţii apei în sectiune, respectiv evaluarea calităţii globale a apei, luând
în considerare efectul cumulat (ponderat) al tuturor indicatorilor dintr-o grupă
caracteristică.
Pentru evaluarea calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, se
calculează pentru fiecare indicator în parte:
valorile medii şi valorile cu percentila de 90%, respectiv 10%, iar acestea sunt comparate
cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativ, rezultând astfel încadrarea
într-una din cele cinci clase de calitate.
 Indicatorii cuprinşi în normativul cu 5 clase au fost împărţiţi în următoarele grupe
principale: regim de oxigen, nutrienţi, ioni generali, salinitate, poluanţi toxici specifici de
origine naturala, alţi indicatori chimici relevanţi.
Percentila de 90% este valoarea faţă de care datele din şir cu valori mai mari reprezintă
numai 10%.
 Ordinul 161/2006 privind aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă precizează că:

 Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale trebuie să se facă pe baza

elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici
şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea acestor elemente poate arăta
prezenţa condiţiilor naturale, alterări minore ale acestora sau amploarea impactului antropic şi, respectiv,
starea calitatii corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp.
 Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacuri naturale (pe baza elementelor de calitate
biologice, hidromorfologice, chimice şi fizico- chimice):
 foarte bună (I)
 bună (II)
 moderată (III)
 slabă (IV)
 proastă (V)
 Pentru lacuri se va ţine seama şi de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5
grade de trofie:
 ultraoligotrof
 oligotrof
 mezotrof
 eutrof
 hipertrof
 Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc:
 potenţialul ecologic foarte bun (E)
 bun (B)
 moderat (M)
(Ordin 161/2006, Art.l, paragrafele 2-6)
 Pentru clasificare se utilizează Anexele la Ordinul menţionat, publicate MO al
României nr. 511 bis din 13 iunie 2006, care conţin:

 elementele de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor;

 elemente şi standarde de calitate pentru apa marină costieră;
 lista de bioindicatori caracteristici zonelor ecologice ale unui râu;
 lista de bioindicatori caracteristici lacurilor naturale şi de baraj, bălţilor, iazurilor şi
mlaştinilor;
 lista de indicatori saprobiologici de calitate a apei;
 elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru
stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă (exceptând apele tranzitorii şi apele
costiere);
 elemente de calitate biologice, chimice si fizico-chimice care se măsoară in fiecare
categorie de apă;
 elemente si standarde de calitate pentru stabilirea stării chimice a apelor de
suprafaţă pentru:
- substanţe periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase;
- elemente şi standarde de calitate chimică pentru sedimente fracţiunea < 63 µm.
 Tabel 2. Clasele de calitate a apei şi culorile aferente claselor (Legea Apelor, Anexa 1.1)
Clasă de calitate Stare ecologică Cod culoare
I Foarte bună Albastru
Pentru categoriile de ape de suprafaţă
II Bună Verde rezultatele se prezintă pe o hartă,
III Moderată Galben pentru fiecare district al bazinului
(satisfăcătoare)
IV Proastă Portocaliu hidrografic, care să ilustreze clasificarea
(nesatisfăcătoare) stării ecologice pentru fiecare corp de apă,
V Foarte proastă Roşu
(degradată) printr-un cod de culori stabilit.

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în monitorizarea parametrilor biologici

hidromorfologici, fizico-chimici a poluanţilor prioritari sau a altor poluanţi evacuaţi în
cantităţi importante.

Potrivit reglementărilor se disting 5 clase de calitate: I, II, III, IV şi V, definite astfel

(conform Legii nr. 310/2004, anexa 11):
clasa de calitate I - stare foarte bună - nu există alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor
elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apă de
suprafaţă faţă de acele asociate în mod normal cu acel tip în condiţii nemodificate;
clasa de calitate II - stare bună - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de
corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scăzute de schimbare datorită activităţilor umane,
dar deviază uşor faţă de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apă de
suprafaţă în condiţii nemodificate;
clasa de calitate III - stare moderata - valorile elementelor biologice de calitate
pentru tipul de corp de apă de suprafaţă deviază moderat faţă de acelea care sunt în
mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate.
Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităţilor umane şi sunt
esenţial perturbate faţă de valorile din condiţiile de stare bună;

clasa de calitate IV - slabă - prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor

elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaţă şi în care
comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile normale asociate
cu tipul de corpuri de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate;

clasa de calitate V - proastă - prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor

elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaţă şi în care
sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal
asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate.
Clasa de calitate a apei se stabileşte pe fiecare categorie de indicatori chimici în parte
şi la nivel general. În cazul regimul de oxigen, nutrienţi şi salinitate se alege clasa
dominantă ori se realizează media aritmetică a claselor înregistrate pe fiecare indicator
(pentru fiecare categorie de indicatori).
Pentru metale, micropoluanţi organici şi anorganici, clasa de calitate este dată de
cea mai mare valoare înregistrată. Astfel, dacă la un indicator s-a înregistrat clasa a IV-
a, iar la ceilalţi clasa I-a, clasa de calitate va fi a IV-a, este de ajuns un poluant de
această natură pentru a afecta calitatea corpului de apă.
Stabilirea clasei generale a corpului de apă se realizează luând în considerare clasele
generale de indicatori.
Metalele, micropoluanţii organici şi anorganici au prioritate în stabilirea clasei finale.
Dacă unul dintre aceştia se încadrează într-o clasă superioară (de exemplu a V-a),
calitatea apei va fi degradată, indiferent de valorile celorlalţi indicatori.
Dacă însă la aceşti poluanţi nu există probleme, atunci se iau în calcul clasele
înregistrate la regim de oxigen, nutrienţi şi ioni generali, respectându-se această ordine a
priorităţii.
Tabelul 6. Elemente si standarde de calitate chimice si fizico-chimice în apă
UM Clasa de calitate
Nr. Indicatorul de calitate I \ II \ III \ IV \ V
C.l. Regim termic şi acidifiere
1 Temperatură °C Nu se normeză
2 pH 6.5-8.5
C.2. Regimul oxigenului
1 Oxigen dizolvat 9 7 5 4 <4
%
2
Saturaţia oxgenului dizolvat
90- 70-90 50-70 30-50 <30
- Epilimnion (ape stratificate) 110
90-70 70-50 50-30 30-10 <10
-Hipolimnion (ape stratificate)
- Ape nestratificate 90-70 70-50 50-30 30-10 <10
3 CBO5 mg O2/l 3 5 7 20 >20
4 CCO-Mn mg O2/l 5 10 20 50 >50
5 CCO-Cr mg O2/l
C.3. Nutrienţi
1 Amoniu (N-NH4+) mgN/1 0.4 0.8 1.2 3.2 >3.2
2 Azotiţi (N-NO2- ) mgN/l 0.01 0.03 0.06 0.3 >0.3
3 Azotaţi (N-NO3 -) mgN/1 1 3 5.6 11.2 >11.2
4 Azot total (N) mgN/1 1.5 7 12 16 >26
5 Ortofosfaţi solubili (P-PO43-) mgP/1
0.1 0.2 0.4 0.9 >0.9
6 Fosfor total (P) mgP/1 0.15 0.4 0.75 1.2 >1.2
7 Clorofilă “a” µg/1 25 50 100 250 >250
C.4. Salinitate
1 Conductivitate µS/cm
Reziduu filtrabil uscat la 105°C >
2 1300
mg/l 500 750 1000 1300
3 Cloruri (CI ) mg/l 25 50 250 300 >300
4 Sulfaţi (S042-) mg/l 60 120 250 300 >300
5 Calciu (Ca2+) mg/l 50 100 200 300 >300
6 Magneziu (Mg2+) mg/l 12 50 100 200 >200
7 Sodiu (Na+) mg/l 25 50 100 200 >200
C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală
1 Crom total (Cr3++Cr6+) µg/1 25 50 100 250 >250
2 Cupru (Cu2+)5 µg/1 20 30 50 100 >100
3 Zinc (Zn2+) µg/1 500 >
100 200 1000 1000
4 Arsen (As3+) 10 20 50 100 >100
5 Bariu (Ba2+) µg/1 0.05 0.1 0.5 1 >1
6 Seleniu (Se4+) µg/1 1 2 5 10 >10
7 Cobalt (Co3+) µg/1 10 20 50 100 >100
8 Plumb (Pb)6 µg/1 5 10 25 50 >50
9 Cadmiu (Cd) µg/1 0.5 1 2 5 >5
10 Fier total (Fe2++Fe3+) µg/1 0.3 0.5 1.0 2 >2
11 Mercur (Hg)6 µg/1 0.1 0.3 0.5 1 >1
 Tabelul 3.Lungimea în km a secţiunilor pe râurile din Romania
Bazinul
hidro-
grafic

Tisa
Someş

Crişuri
Mureş-
Aranca

Bega-
Timiş

Nera-
Cerna

Jiu

Olt
Vedea

Argeş
Ialomiţa

Siret
Prut
Dunăre
Litoral
TOTAL

monitorizarea resurselor de apă din punct de vedere fizico-chimic şi biologic, se

face prin secţiuni de control:
 în flux rapid (zilnic şi saptamanal);
în flux lent (lunar).
în flux rapid, datele se monitorizează zilnic pentru circa 12 indicatori de calitate în
peste 60 de secţiuni de supraveghere, amplasate pe rauri importante, în apropierea
principalelor secţiuni de prelevare şi restituţie a apei de folosinţe.
în flux lent, datele se monitorizează pentru 50-60 indicatori da calitate.
Determinările se desfăşoară în cadrul laboaratoarelor de analize fizico-chimice,
biologice şi bacteriologice organizate la nivelul Direcţiilor bazinale şi a Sistemelor de
Gospodărirea Apelor.
În vederea monitorizării corpurilor de apă avem următoarele etape:
clasificarea stării corpurilor de apă (având in vedere atât starea ecologică, cât şi
starea chimică);
validarea evaluării de risc;
proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring;
evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale;
evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice;
evaluarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin;
evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind risc, ca
răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a deteriorării;
stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de
mediu