UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FAC. CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR

DEP. CHIMIE ANALITICĂ ŞI INGINERIA MEDIULUI

ECHIPAMENTE de
DEPOLUARE
Titular
S.l. dr. ing. Constantin BOBIRICĂ
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
FAC. CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR
DEP. CHIMIE ANALITICĂ ŞI INGINERIA MEDIULUI

CUPRINS:

1.Bazele teoretice ale procesului de sedimentare

2.Aspecte generale legate de constructia
decantoarelor ECHIPAMENTE de
3.Tipuri de decantoare utilizate in schema de
tratare si epurare a apei DEPOLUARE
4.Deznisipatorul
Curs 3
Epurare primara. Separarea
gravitationala
 Treapta fizica

1. Baze teoretice ale procesului de sedimentare

Separarea gravitationala se poate realiza pe verticala, in doua sensuri:

oin sens descendent se separa din amestecuri, fazele mai grele decat apa = proces de sedimentare sau
decantare sau in functie de linia tehnologica limpezire, clarificare sau ingrosare.

oin sens ascendent se separa din amestecuri, fazele mai usoare decat apa (flotanti) = proces de flotatie.

Sedimentarea este procesul fizic de separare a

particulelor solide de natura organica sau
anorganica din apa uzata, prin depunere
gravitationala in bazine cu regim hidraulic controlat.

www.shoalwater.nsw.gov.au
 Treapta fizica

Timpul de sedimentare depinde de marimea particulelor care se separa:

Diametrul Timp de sedimentare
Tip particula
particulei (1 m adancime apa)
10 mm pietris 1 secunde
1 mm nisip 10 secunde
10-1 mm nisip fin 2 minute
10-2 mm argila 2 ore
10-3 mm bacterii 8 ore
10-4 - 10-6 mm coloidale 2 – 200 ani
 Treapta fizica

Sedimentarea are loc in 4 moduri (in functie de natura si concentratia particulelor solide dispersate):

Sedimentare de tip I – se separa particulele solide granulate din solutii apase cu concentratii mici, nu
au loc interactii intre acestea, fiecare sedimenteaza independent;

Sedimentare de tip II – se separa particulele cu tendinta de aglomerare;

Sedimentare in masa;

Compactare sau tasare.

 Treapta fizica

Factorii care influenteaza sedimentarea sunt

proprietatile fluidului, temperatura, dimensiunile si
caracteristicile particulelor.

Viteza de sedimentare = timpul necesar pentru ca o

particula sa sedimenteze.

Eficienta de separare depinde de dimensiunile,

densitatea, forma particulelor (geometria perfecta),
concentratia SS, viteza apei pe orizontala v.
Q – debitul apei uzate
Schema decantorului ideal vs – viteza de sedimentare;
H – inaltimea decantorului;
v – viteza apei pe orizontala;
B – latimea decantorului;
v0 – viteza pe verticala a
L – lungimea decantorului;
particulelor (marime hidraulica)
 Treapta fizica
Sedimentare de tip I

Are loc pentru ape uzate cu incarcari de pana la 500 mg SS/L.

Conc. mici determina posibilitati reduse de coliziune a particulelor si flocularea lor (se neglijeaza).
Viteza de sedimentare este influentata majoritar numai de dimensiunile decantoarelor.

Pentru ca o particula sa sedimenteze sub actiunea fortei gravitationale trebuie sa se mentina o viteza redusa a apei
pe orizontala, sa se proiecteze decantoare cu lungimi mari, sa se reduca inaltimea acestuia si sa se evite
turbulentele.
Se prefera decantoarele cu adancime mica de tipul celor lamelare sau tubulare
Incarcarea hidraulica de suprafata – parametru de dimensionare a decantoarelor.
– debit specific unitatii de suprafata in plan a bazinului.

, m3 / m2 * h

ws = 0,8 – 1,6 m3 / m2 * h (0,24 m3 / m2 * h in cazul particulelor foarte fine).

 Treapta fizica
Sedimentare de tip II

Intr-un bazin de decantare, unele particule nu urmeaza linia diagonala (figura de mai sus) sedimenteaza mai
repede pe masura ce floculeaza, cresc. Are loc o reactie in lant prin care particulele mari si grele ajung si se
contopesc cu cele mai usoare.
Particulele devin mai mari, sedimenteaza mai repede pe masura ce creste adancimea bazinului si timpul de retentie
(bazine cu adancimi de 3 – 6 m si timp de retentie de cateva ore).

h – inaltimea bazinului de sedimentare

L – lungimea bazinului de sedimentare
% - eficienta de indepartare a SS

Traiectoria de sedimentare a particulelor cu tendinta de aglomerare

 Treapta fizica

Sedimentare in masa

Are loc in cazul suspensiilor concentrate, in care particulele se stanjenesc

reciproc.
Viteza de sedimentare scade foarte mult.

Compactare sau tasare

Compactarea namolului de la fundul bazinelor de sedimentare sau din

paturile de uscare este foarte lenta deoarece lichidul trebuie sa treaca printr-
un mediu poros cu pori din ce in ce mai mici.
Viteza de compactare scade odata cu timpul datorita cresterii rezistentei la
scurgerea lichidului.
 Treapta fizica

2. Tipuri de echipamente folosite in sedimentare

Sedimentarea are loc in echipamente de tipul:

deznisipatoare – specializate in indepartarea suspensiilor granulate, a particulelor discrete in

suspensie (pietris, nisip);

decantoare primare – specializate in indepartarea particulelor discrete, granulate in suspensie si a

flocoanelor provenite din etapa de coagulare – floculare;

decantoare secundare – specializate in retinerea particulelor in suspensie sau a flocoanelor formate in

etapa biologica;

ingrosatoare sau concentratoare de namol – specializate in concentrarea namolului.

 Treapta fizica

Sedimentarea poate avea loc in bazine

cu forme diverse (rectangulare sau
circulare).

Bazinele rectangulare (figura a) sunt mai stabile

p.d.v. hidraulic si pot prelucra volume mari.
Bazine circulare (figura b) pot fi utilizate ca
ingrosatoare de namol sau in care apa circula in
ascendent (figura c).

http://www.huber.de
 Treapta fizica

Un bazin de decantare cu functionare

continua poate fi impartit in 4 zone
(figura).

In proces:
particulele caracterizate prin valori ws > vs nu sedimenteaza, sunt eliminate cu efluentul;

particulele caracterizate prin valori vs > ws sedimenteaza, se depun sub forma de namol.

Eficienta de sedimentare nu depinde de adancimea bazinului. Daca viteza de curgere a apei pe orizontala este
suficient de mica pentru a nu resuspenda namolul depus, pentru proiectarea decantoarelor se are in vedere numai
aria.
In cazul decantoarelor folosite pentru limpezire, se are in vedere ca adancimea sa nu fie prea mica.
 Treapta fizica

3. Clasificarea bazinelor de sedimentare (decantare)

In functie de modul de desfasurare a procesului de sedimentare (decantare):

decantoare cu sedimentare libera, naturala;

decantoare cu sedimentare activata cu reactivi chimici de coagulare – floculare, combinata cu separare
gravitationala sau supensionala.

Dupa directia de curgere a apei prin decantor:

decantoare longitudinale in care apa circula in directia laturii mari a bazinului de forma paralelipipedica;
decantoare verticale in care apa circula in sens ascendent, in contracurent cu particulele care sedimenteaza
intr-un bazin de forma cilindrico - conica;
decantoare radiale in care apa circula in directia razei vectoare de la centru catre periferia bazinului de forma
cilindrica sau cilindrico – conica.
 Treapta fizica

3. Clasificarea bazinelor de sedimentare (decantare)

In functie de destinatia si pozitia in schema tehnologica:

decantoare pentru indepartarea particulelor in suspensie din apa tratata in scopul potabilizarii (in statia de
tratare);
decantoare primare pentru indepartarea particulelor in suspensie din apa tratata in scopul epurarii (treapta de
epurare primara - fizica);
decantoare secundare pentru indepartarea particulelor in suspensie din apa tratata in scopul epurarii (treapta de
epurare secundara - biologica);
decantoare tertiare pentru indepartarea particulelor in suspensie din apa tratata in scopul epurarii (treapta de
epurare tertiara - chimica);
decantoare specializate - deznisipatoare pentru indepartarea nisipului;
decantoare specializate – concentratoare de namol pentru ingrosarea namolului.
 Treapta fizica

3. Clasificarea bazinelor de sedimentare (decantare)

In functie de modul de pozitionare a bazinelor in raport cu suprafata terenului:

bazine ingropate;
bazine semiingropate;
bazine aparente.

Dupa modul de evacuare a namolului depus:

decantoare cu curatire manuala – sunt bazine cu capacitate redusa;

decantoare dotate cu echipamente mecanice de colectare si evacuare a namolului ;
decantoare dotate cu echipamente hidrodinamice sau pneumatice de colectare si evacuare a namolului .
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor
Componentele de baza ale unui decantor sunt:
instalatia pentru alimentarea apei brute
instalatie pentru colectarea si evacuarea efluentului
instalatie sau echipament pentru colectarea si evacuarea namolului
instalatie sau echipament pentru colectarea si evacuarea flotantilor
instalatie pentru alimentarea cu energie electrica
decantorul propriu-zis – constructie de beton armat.

 Instalatia pentru alimentarea apei brute Trebuie sa asigure o admisie si o repartitie uniforma a apei pe
latimea decantorului

Admisia se face prin mai multe puncte simultan, cu egalizarea debitelor pe tronsoanele de deversare.
In zona de intrare (decantor longitudinal) se monteaza grinzi transversale semiscufundate peste care apa sa se
deverseze lent, repartitia sa fie uniforma.
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor

Daca apa se conduce prin canale, se asigura un raport optim intre

latimea conductei si a decantorului a.i. sa nu apara vartejuri care sa
antreneze particulele si sa perturbe sedimentarea.

Se studiaza dispunerea tronsoanelor de capat pe adancime si latime.

In zona de alimentare se monteaza un sistem de sicane care

uniformizeaza miscarea – mai ales in cazul largirii bruste de sectiune.

In zona de admisie se amplaseaza un perete semiscufundat (pana la h/3 din radier):

orol de linistire a curgerii – separa zona de alimentare in care curgerea e in regim turbulent, de zona sedimentarii
in care miscarea e laminara
odetermina retinerea particulelor mari si grele in zona basei de namol
oreduce inaltimea de la care particulele incep sedimentarea, crescand % de particule retinute in decantor.
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor
 Instalatia pentru colectarea si evacuarea efluentului

In zona de aval sau la periferia decantorului radial se construieste un canal de colectare a apei decantate.
Pentru a nu perturba procesul de sedimentare in decantor se face o deversare uniforma.
orol de colectare uniforma a debitului pe intreaga structura de evacuare
oreduce posibilitatea de resuspendare a particulelor solide si evacuarea odata cu efluentul
ode a elimina posibilitatea antrenarii materiilor flotante in efluent.

http://ak0.picdn.net/
http://www.nzdl.org/
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor
Deversorul de capat se realizeaza din placi asamblate prin suruburi pe peretele vertical al decantorului (reglare la
nivelul apei). Au dinti decupati in V, cu unghiuri de deschidere de 90º a.i. sa se realizeze o curgere sub forma de
jeturi (viteza apei 0,2 m/s).
Viteza apei in rigola de colectare este mai mica decat in conducta de evacuare (0,4 – 1,0 m/s).
In rigola se formeaza colonii de alge care modifica ruozitatea si franeaza curgerea = se prevede o panta de 1 ‰.

footage.shutterstock.com

http://www.constructionphotography.com/
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor
 Echipament de raclare si indepartare a namolului

Este format din:

pod mobil cu lame submerse care imping namolul
catre un spatiu adanc numit basa de namol;
impingatoare de spuma partial imersate ce conduc
materiile plutitoare catre un dispozitiv de evacuare a
acestora.

Viteza de deplasare a podului raclor se stabileste a.i.

lamele racloare sa nu resuspende namolul depus:
pentru apa potabila = 1 cm/s in cazul decantorulul
longitudinal, 1 – 3 cm/s in cazul decantorului radial;
pentru apa uzata = 2 cm/s in cazul decantorulul
longitudinal, 2 – 4 cm/s in cazul decantorului radial.

http://img.directindustry.com/
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor
 Echipament de colectare a spumei

http://thumbs.dreamstime.com/ http://ak6.picdn.net/
 Treapta fizica

http://www.sundt.com/
 Treapta fizica
4. Aspecte generale privind constructia
decantoarelor
 Instalatie de colectare si evacuare a namolului din bazinul de decantare

Variante:
printr-o conducta submersa amplasata cu gura de captare in basa de namol. Curgerea namolului se face sub
actiunea presiunii hidrostatice a apei din decantor;
prin sifonare in exterior;
evacuarea cu hidroelevator amplasat in zona basei de namol. Se alege in cazuri speciale deoarece creste dilutia
namolului;
cu o instalatie aer-lift amplasata pe podul raclor, ceea ce determina concentrarea in faza solida, utilizata in special
la deznisipatoare;
instalatie mecanica formata din lant si raclete.

Viteza de curgere a namolului prin conducta de evacuare = 1 – 1,8 m/s pentru a se evita formarea depozitelor
stabile de namol si colmatarea partial sau totala a conductei de evacuare.
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

o este folosit ca decantor primar pentru indepartarea SS din ape uzate, ape tratate in scopul potabilizarii, ape
uzate din industria petrochimica, la deznisiparea apelor uzate.
o bazin de beton armat protejat contra infiltratiilor de apa si asigurat la stabilitate prin plutire.
o curatirea poate fi manuala sau mecanizata.
o au o panta usoara de 1 – 2 % catre basa de namol, pt. a favoriza scurgerea namolului impins de lama racloare
si scurgerea apei la golirea totala in perioada de revizie.
o H/L = 1/20 – 1/35, H = 2,5 – 4,0 m, timp de retentie hidraulica = min. 2 ore, viteza apei (regim laminar) = 0,1 -
0,3 m / s pt. retinerea particulelor d ≥ 0,2 mm (deznisipator), pt. alte decantoare viteza apei = 10 mm / s.
www.apaalba.ro

http://www.kh-kinetic.cz/
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

1. canal de admisie apa bruta
2. sistem de linistire
3. conducta pentru eliminarea
grasimilor
4. perete semiscufundat
5. pod raclor
6. lama impingatoare
7. basa de namol
8. zona de sedimentare Apa uzata intra in 1., la intrarea in bazin (zona unde se largeste) intalneste 2, care
9. lama racloare elimina turbulentele de la admisia apei. Zona de linistire are rolul de a regla regimul
10. jgheab cochilie hidrodinamic de la turbulent la laminar din 8. Apa trece pe sub 4 care delimiteaza
11. canal de evacuare zona de admisie a apei care include si 7, de zona de sedimentare 8 in care are loc
sedimentarea propriu-zisa.
Grasimile sunt evacuate prin 3 amplasata in zona de linistire, iar apa decantata iese prin 11. Spuma si flotantii sunt
colectati prin deversare in 10 amplasat transversal pe directia de curgere a apei. Namolul din basa are un timp de
retentie care faciliteaza o usoara concentrare, dupa care este eliminate hidromecanizat si trimis la conditionare.
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

Podul raclor
• incaleca bazinul de decantare.
• este asemanator unui pod rulant, are 2 sisteme mecanice (roti alergatoare) antrenate de motoare electrice,
unul pt. antrenare si altul pt. ridicarea si coborarea lamelor racloare si colectoare de spuma.
• la cursa activa (din aval = prag deversor in amonte) are lama racloare 9 in contact cu radierul si impinge
namolul depus pe radier in zona basei 7.
• la cursa pasiva (din amonte in aval) are lama culegatoare de spuma semiscufundata (lama racloare ridicata)
si impinge flotantii sa deverseze in jgheabul cochilie.

Motorul functioneaza la turatie mica (viteza de deplasare a podului este

mica) in cursa activa si la turatie mare in cursa pasiva.
Poate efectua mai multe curse, indeparteaza mai bine namolul de pe
radier.
Rotile alergatoare merg pe langa marginea bazinului (confectionate din
fier) sau pe margine (prevazute cu anvelope). Trebuie asigurat sa nu
patineze chiar in conditii de iarna.
http://www.comelf.ro/
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

Echipamente de colectare a spumei

Pot fi sub forma

•lama dreptunghiulara racordata prin brate la podul raclor
•lama elicoidala rotitoare amplasata in fata jgheabului cochilie (pt.
bazine in care apare o cantitate mare de spuma).

Jgheabul cochilie
•are forma cilindrica, decupat pe generatoare un sfert
•este amplasat cu deschiderea la 1 – 2 mm de nivelul apei

http://img.directindustry.com/
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

Avantaje:
•ocupa o suprafata mica in plan in special cand sunt mai multe bazine;
•se realizeaza economii la costurile de investitie datorita peretilor comuni la bazinele paralele;
•usor de acoperit pentru captarea mirosurilor cand este cazul;
•ofera o lungime mai mare pentru sedimentare;
•curgerea este de tip piston ceeea ce determina mai putine scutcircuite in zona de sedimentare;
•pierdere de sarcina redusa intre zona de admisie si de evacuare;
•consum redus de energie pentru colectarea si evacuarea namolului.

Dezavantaje:
•posibilitatea de aparitie a zonelor moarte;
•latime restransa la dimensiunile podului raclor;
•costuri ridicate ale echipamentelor.
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

Date de proiectare

unde Qc – debitul de calcul al decantorului m3 / h, iar tr– timpul de retentie, h.

unde Q – debitul de intrare a apei uzate in decantor, de obicei debitul mediu sau maxim zilnic.
- Aria sectiunii orizontale a decantorului:

- Aria sectiunii transversale a decantorului:

unde v – viteza orizontala de curgere a apei in decantor, v = 10 mm /s in cazul decantorului primar,
v = 5 mm / s in cazul decantorului secundar.
 Treapta fizica

5.1. Decantorul longitudinal

Date de proiectare
- Lungimea decantorului, (L): - Latimea decantorului (B): - Inaltimea decantorului (sau adancimea H):

Trebuie sa se respecte conditia: Trebuie sa se respecte conditia:

4 B ≤ L ≤ 10 B L / 25 ≤ H ≤ L / 10

- Adancimea efectiva a decantorului (He):

He = H + Hn + Hl + Ha unde Hn – adancimea namolului in strat (0,3 m), Hl – adancimea stratului neutru
care separa zona de sedimentare efectiva de stratul de namol depus (0,3 m), H a -
adancimea libera (0,3 – 1,0 m).

- Puterea de antrenare a motoarelor electrice (P):

unde k – coeficient ce ia in considerare frecarile care apar in echipamentele
mecanice (1,05 – 1,10), F – forta, v – viteza de deplasare a podului raclor
 Treapta fizica

5.2. Decantorul vertical

Au o utilizare restansa in domeniul apelor uzate. Se utilizeaza in special cand spatiul disponibil este foarte mic , iar
adancimea apelor subterane este mai mare de 8 m.

Sunt constructii din beton armat sau metalice, deschise la suprafata, in sectiune circulara, patrata sau hexagonala,
spre fund are peretii inclinati spre conul de evacuare. Diametrul maxim = 10 m, adancimea maxima >10 m in functie
de posibilitatile de executie.

Apa uzata circula in sens ascendent, in contracurent cu miscarea particulelor ce sedimenteaza.

Influentul este alimentat in centrul bazinului intre 2 pereti despartitori, obligand
apa sa ocoleasca peretii pe la partea inferioara.

Apa urca pana la nivelul liber, unde este colectata in sistemul de prea-plin,
namolul depus este evacuate pe la partea inferioara cu ajutorul sistemelor
hidromecanice.

Schema decantor vertical

 https://law.resource.org

http://edienet.s3.amazonaws.com/
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Au o utilizare larga in domeniul apelor uzate, in special in treapta de epurare biologica ca decantoare secundare.
Sunt constructii din beton armat, de forma cilindro – conice sau cilindrice, in plan au o vedere circulara sau
hexagonala.
Diametrul = 2 – 160 m
Decantoarele cu diam. < 50 m sunt dotate cu poduri racloare radiale, iar decantoarele cu decantoarele cu diam. >
50 m sunt dotate cu poduri diametrale.
Decantoarele mari au grupuri de antrenare la ambele capete a.i. sa se asigure raclarea radierului la un interval de
timp mai redus.
In cazul decantoarelor secundare un timp de retentie prea mare a namolului duce la sufocarea acestuia.
Podul raclor diametral este sustinut in 3 puncte: 2 la capete si unul central, pivotul.
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Radierul decantorului cu pod raclor radial este inclinat cu un unghi ce corespunde la 1/15, mai mare decat unghiul
de taluz natural al namolului depus sub apa si care sa faciliteze curgerea usoara a acestuia spre basa centrala.
Caracteristica acestor decantoare o reprezinta modul de introduce a apei uzate. Aceasta se introduce pe la baza
decantorului, in centrul acestuia, simetric in plan si uniform pe vericala pentru a asigura miscarea apei axial
simetrica.
Evacuarea apei se face prin colectarea de pe toata circumferinta exterioara, directia de curgere este cea a razei
vectoare de la centru la periferie.
Dispozitivul de alimentare din centru trebuie sa asigure o distributie uniforma a debitului pe directia razei vectoare.
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Date de proiectare
Viteza de sedimentare variaza continuu pe masura ce granula se deplaseaza catre periferie.
Deoarece component u a vitezei de transport scade continuu odata cu cresterea razei vectoare, in timp ce w –
marimea hidraulica este constanta, iar traiectoria de sedimentare a particulei este o curba.

≥w

unde Q – debitul apei uzate, R – raza vectoare, h – adancimea

decantorului, u – viteza de curgere a apei pe directia razei vectoare,
ws – viteza de sedimentare.
Timpul de retentie al apei este de 40 – 50 min. Viteza ascensionala medie
= 0,002 – 0,006 m / s. Viteza de sedimentare = 0,1 – 0,4 m / s, incarcarea
hidraulica de suprafata = 1,5 – 2,5 m3 / m2 * h. Viteza raclorului la periferie
= 1,5 – 3 m / min. Traiectoria de sedimentare in
decantorul ideal radial
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Date de proiectare
Pentru decantoare cu diametre 16 – 30 m trebuie sa
– Volumul decantorului radial (V): se respecte conditia:
V = Qc * tr 6 ≤ D / Hu ≤ 10
– Aria sectiunii orizontale, (Ao )
Pentru decantoare cu diametre 30 – 50 m trebuie sa
unde ws =1,5 – 2,5 m / m *h
3 2
se respecte conditia:
16 ≤ D / Hu ≤ 20
– Adancimea utila a decantorului radial (Hu):
Hu =ws * tr
Pentru ape uzate cu incarcare organica mare, viteza
– Adancimea la perete a decantorului radial (H): de sedimentare mare trebuie se respecte conditia:
H = Hu + Hl unde Hl – adancimea libera 20 ≤ D / Hu ≤ 25
– Adancimea la centru a decantorului radial (Hu):
H = Hu + Hl + Hb + Hp unde Hb – adancimea basei de namol, Hp – diferenta de inaltime datorata pantei fundului
decantorului cilindrico – conic.
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Apa uzata intra prin 2 si intra in 1 prin 6, care are rolul de a reduce
viteza de curgere, modif. regimul hiraulic si de a asigura o alimentare
cat mai uniforma. Apa circula de jos in sus in palnia centrala si de sus
in jos in spatial delimitat de jupa centrala. Palnia are forma unui
deversor circular cu profil curb care favorizeaza aparitia efectului
Coanda cu rol in uniformizarea curgerii, reducerea vitezei de
deplasare a apei si turbulentele in zona de admisie. Din zona de
admisie apa executa o miscare de ocolire pe sub jupa centrala si
ajunge in 3.

Schema decantor radial cu pod raclor

1.corp decantor cilindrico - conic
2.conducta de admisie a apei 6. palnie centrala
3.zona de sedimentare 7.conducta de evacuare apa
4.pod raclor 8.lama racloare
5.deversor circular 9.basa centrala
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Jupa centrala are acelasi rol cu peretele semiscufundat de la
decantorul longitudinal si este si punct de sprijin pt. pivotul podului
raclor. Particulele mari, grele nu reusesc sa ocoleasca pe sub jupa si
se depun imediat in 9, stimulat si de aparitia efectului Coanda. Apa
se repartizeaza uniform in curgere pe directia razei vectoare catre
canalul colector. Acesta are forma inelara si este amplasat in bazin
sau la periferia acestuia. Pt. a evita curgerile preferentiale, care sa
perturbe procesul de sedimentare, canalul colector are muchia
deversorului metalica cu dinti in V la 90º care se amplaseaza
orizontal si se fizeaza cu suruburi.

Schema decantor radial cu pod raclor

1.corp decantor cilindrico - conic
2.conducta de admisie a apei
3.zona de sedimentare 6. palnie centrala
4.pod raclor 7.conducta de evacuare apa
5.deversor circular 8.lama racloare
9.basa centrala
 Treapta fizica

5.3. Decantorul radial

Namolul depus pe radierul de beton inclinat, aluneca catre 9 de unde
prin presiune hidrostatica este indepartat in exterior pe conducta 7.
Rolul podului raclor este de a forta curgerea depunerilor aderenre
spre basa centrala.
Podul raclor este o constuctie metalica de tip cheson sau grinda cu
zabrele de tip radial sau diametral, sustinut central pe un pivot, iar la
periferie pe sistemul de antrenare 11 cu roti motoare si de antrenare.

Schema decantor radial cu pod raclor

1.corp decantor cilindrico - conic
2.conducta de admisie a apei
3.zona de sedimentare 6. palnie centrala
4.pod raclor 7.conducta de evacuare namol
5.deversor circular 8.lama racloare
9.basa centrala
 Treapta fizica

5.4. Decantoare specializate. Deznisipatorul

Este un decantor specializat in retinerea particulelor solide (nisip si/sau pietris) cu diam. > 0,2 mm.
Este utilizat cu scopul de a:
 proteja instalatiile si echipamentele mecanice din aval contra actiunii abrazive a nisipului;
 reduce riscul de colmatare a conductelor de transport a namolului, precum si a metantancurilor cu
efecte de reducere a sectiunii de curgere, crestere a pierderii de presiune, a volumelor de fermentare;
micsora frecventa de curatare a namolului in decantoarele primare ce urmeaza treptei de deznisipare.

Deznisipatorul poate opera cu sau fara aerare.

Avantaje:
Prin barbotarea de aer comprimat, creste eficienta de separare a particulelor minerale de suspensiile organice,
nisipul depunandu-se pe radierul bazinului, iar particulele organice parasesc bazinul odata cu efluentul.
De asemenea se poate separa spuma si grasimile de aceea se prefera combinarea celor doua operatii intr-un
singur bazin.
Dezavantajul combinarii deznisiparii cu separarea grasimilor o reprezinta supradimensionarea bazinului respectiv.
 Treapta fizica

5.4. Decantoare specializate. Deznisipatorul

Cantitatea de nisip care trebuie retinuta depinde de sistemul de canalizare la care se racordeaza statia de epurare,
de starea drumurilor din oras, de conditiile climaterice, regimul apelor pluviale etc.
Deznisipatorul se racordeaza la zona de amplasare a gratarelor, printr-un canal in care viteza trebuie sa fie de
minim 0,3 m/s la debitul minim si 0,1 m/s la valoarea maxima.

Deznisipatorul este o constructie de beton – armat cu forme geometrice diferite:

 deznisipator longitudinal cu sectiune transversala rectangulara;
 deznisipator longitudinal cu sectiune transversala parabolica.

Deznisipatorul
Deznisipatorul longitudinal
longitudinal cu
cu sectiune
sectiune transversala
transversala rectangulara
rectangulara

Este echipat cu un deversor de capat, se va genera o pierdere de sarcina de 600 mm col. apa.
 Treapta fizica

5.4. Decantoare specializate. Deznisipatorul

Deznisipatorul
Deznisipatorul longitudinal
longitudinal cu
cu sectiune
sectiune transversala
transversala
parabolica
parabolica

Este cea mai favorabila forma geometrica.

Forma ideala de parabola este greu de realizat practice, la
constructive se folosesc drepte tangente la parabola care urmaresc
cat mai corect forma ideala.

In avalul deznisipatorului urmeaza un canal tip Venturi, similar cu canalul Parshall fara rupere de panta,
pentru a mentine constanta viteza de curgere pe orizontala la valori variabile ale debitului de apa uzata.
Pierderea de sarcina la curgerea apei uzate prin deznisipator este de pana la 150 mm col. apa.