Detectarea cancerului de sân

prin spectroscopie ATR-FTIR a

serului sanguin

Student: Istrate Adina-Florina

Indrumator: conf.univ.dr. Topala Carmen-Mihaela
Specializare: Chimie criminalistica, anul II
Facultatea de Stiinte, Educatie fizica si Informatica – Universitatea națională de
știință și tehnologie POLITEHNICA București - CENTRUL UNIVERSITAR
PITEȘTI
 Cancerul de sân afectează 1 din 7 (14%) dintre femeile din întreaga lume. De
asemenea, la femei, cancerul de sân reprezintă 22.9% dintre cazurile de cancer invaziv și 16%
dintre toate cazurile de cancer. Numărul de cazuri a crescut semnificativ începând cu anii '70,
fenomen atribuit în parte stilurilor de viață moderne. În 2011 au fost înregistrate mai mult de
41.000 de cazuri recent diagnosticate în Anglia. Pe baza statisticilor americane, în 2015
existau 2.8 milioane de femei afectate de cancer de sân. În 2018 a rezultat în 2 milioane de
cazuri noi și 627.000 de decese. [1]
La fel ca orice tip de cancer, și cancerul de sân apare din cauza unei interacțiuni dintre
un factor de mediu (extern) și o gazdă susceptibilă genetic. Celulele normale se divid de câte
ori este necesar și se opresc, se atașează de alte celule și rămân pe loc în țesuturi. Ele devin
canceroase atunci când își pierd aceste capacități.
Semnele de cancer de sân cele mai frecvente constau în apariția unui nodul la nivelul
sânului, adică o porțiune de țesut mamar se simte diferit de restul. Peste 80% din cazuri sunt
descoperite atunci când o persoană detectează tactil o astfel de modificare. Cu toate acestea,
pentru o detectare timpurie, este necesară realizarea unei mamografii. Bulele găsite în
ganglionii limfatici localizați în axile pot indica, de asemenea, cancer de sân.
Un alt simptom al acestui tip de cancer este boala Paget a sânului, prin care se observă
modificări ale pielii asemănătoare cu eczema (roșeață, decolorare). Pe măsură ce boala Paget
avansează, simptomele pot include furnicături, mâncărime, sensibilitate crescută, arsură și
durere. Aproximativ jumătate dintre femeile diagnosticate cu boala Paget a sânului au, de
asemenea, un nodul la sân. [2]
Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân pot fi împărțiți în două categorii:
factori de risc modificabili (obezitatea, lipsa exercițiilor fizice, alcoolismul) și ficși, precum
sexul biologic (femeile sunt mult mai predispuse acestui tip de cancer, dar poate fi întâlnit și
în rândul bărbaților), terapia de înlocuire hormonală în timpul menopauzei, apariția târzie (sau
deloc) a copiilor, un istoric anterior al cancerului de sân și un istoric familial de cancer de sân.
Aproximativ 5–10% din cazuri sunt rezultatul unei predispoziții genetice moștenite de la
părinții unei persoane, incluzând BRCA1 și BRCA2 (mutații specifice cancerului de sân). [3]
Cele mai frecvent utilizate metode de screening ale cancerului de sân sunt reprezentate în
Tabelul 1.
 Tabelul 1. Cele mai frecvent utilizate metode de screening ale cancerului de sân

 examinarea clinică prin vizualizare și palpare;

Fig 1.
 mamografia (radiografie a sânului) – sânul este presat
între două plăci, iar razele X trec prin țesut nedeviate;
dacă se descoperă o zonă densă, în care nu se întâmplă
acest lucru, atunci acolo se presupune a exista o tumoră;
 o revizuire Cochrane din 2013 a constatat că nu este clar
dacă screeningul mamografic face mai mult rău decât
bine, în condițiile în care o mare parte dintre femeile Fi

care au fost testate pozitiv s-au dovedit a nu avea boala; Fig2.

[39]

 examinarea cu ultrasunete: undele sonore cu energie

mare (ultrasunete) sunt respinse de țesuturile sau
organele interne și fac ecouri;

Fig 3.

 examinarea RMN: cu ajutorul unui câmp magnetic extern

și a radiofrecvențelor, se obțin imagini ale structurii
interne a corpului uman;

Fig 4.
 biopsie: îndepărtarea celulelor (în special din nodul dacă
se depistează) astfel încât acestea să poată fi analizate
la microscop;
 există mai multe tipuri de biopsii: excizională
(îndepărtarea unei întregi bucăți de țesut), incizională
(îndepărtarea unei părți dintr-un lot sau a unui eșantion
de țesut), de bază îndepărtarea țesutului
Fig 5.
În urma testelor se obțin informații precum cât de repede poate crește tumora, cât de
probabil este să se răspândească în corp (stadiul în care se află), ce metode de tratament ar
funcționa cel mai bine, etc. Astfel, se ajunge la diagnosticul final și la selectarea celor mai
eficiente metode de tratament (chirurgie, radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală și
terapie vizată – cu anticorpi). [4]
Astăzi, metodele clinice precum core-biopsia, mamografia cu raze X, ultrasunetele
(US), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), tomografia computerizată (CT), precum și
diverși indicatori de oncodiagnostic de laborator (markeri tumorali) sunt frecvente; cu toate
acestea, se recurge la ele când boala a început să progreseze. Din aceste motive, echipele de
cercetare din întreaga lume sunt nedumerite de căutarea unor metode noi, suplimentare,
pentru diagnosticarea cancerului de sân. Metoda spectroscopiei IR – o metodă analitică
sensibilă, nedistructivă și destul de ieftină – are șanse mari să fie una dintre ele.
Cele mai multe studii privind diagnosticarea bolilor folosind spectroscopie IR sunt
concentrate în regiunea infraroșu mijlociu a spectrului (de la 4000 la 400 cm-1), deoarece
această zonă conține multe vârfuri intense rezolvate și poate oferi informații chimice
valoroase [5]. Spectroscopia IR în studiile biomedicale și de diagnostic este utilizată pe scară
largă pentru analiza țesuturilor tumorale, celulelor, oaselor, salivei, urinei, părului, lichidului
sinovial etc. [6]. Majoritatea cercetărilor care vizează obținerea de informații despre
potențialul de diagnostic al spectroscopiei IR utilizează material de țesut tumoral ca probă de
țesut analizat [7]. De exemplu, țesutul tumoral al cancerului de sân (carcinom ductal
infiltrativ, carcinom lobular și adenom mamar) a fost analizat folosind spectroscopie FTIR și
principalele diferențe dintre țesutul normal și tumoral în „zona amprentei” pentru proteine,
acizi nucleici și lipide. au fost raportate [8]. S-au observat diferențe semnificative în special la
frecvențele de 1543 cm-1 și 1653 cm-1, corespunzătoare benzilor de absorbție ale amidei II și I,
respectiv. În cazul unui tip rar de tumoră a carcinomului mucos (mucinos), benzile nou
apărute la 3400 și 1300 cm-1 au fost observate datorită formării unui complex de muco-
glicoproteine [9]. Întreruperea structurii secundare a celulelor tumorale a fost găsită în
regiunea amidă I după procedura de selecție a curbei. Analiza cantitativă a arătat un raport
diferit de elice α, foi de β, ture β și structuri aleatoare nedirecționate. Au fost observate
diferențe semnificative între țesuturile normale și țesuturile de fibroadenom/carcinom în
regiunile de acid nucleic și proteine de colagen, cu o bandă de 970 cm-1 (νPO32 - ADN și
ARN riboză) fiind mai intensă pentru țesuturile carcinomului și mai puțin intensă pentru
țesuturile neoplasmului benign. probe comparativ cu probele normale [10].

În Ref. [11], autorii au dezvoltat un model de calcul fizic care utilizează constante
fizice pentru a evalua eficacitatea chimioterapiei, realizată prin detectarea diferențelor între
spectrele infraroșu ale țesutului mamar sănătos, canceros și post-chimioterapic.
Anterior, spectroscopia FTIR a fost aplicată pentru analiza ADN-ului probe izolate din
țesuturile sânului feminin [12]. Hârtia a raportat posibilitatea ca spectroscopie FTIR să fie
utilizată în distingerea probelor oncologice de cele sănătoase condiționat, pe baza diferențelor
în proprietățile chimice interne ale ADN-ului. Regiunea spectrului IR asociată cu tranzițiile
vibraționale ale substituenților structurali ai bazelor nucleotidice, grupărilor dezoxiriboze și
fosfodiester, determină cele mai semnificative diferențe între grupele „cancer” și „non-
cancer”. Sa constatat că regiunea de 1200 1100 cm-1 are cea mai semnificativă diferență
statistic între spectrele grupurilor „cancer” și „non-cancer”. Autorii ajung la concluzii
promițătoare că modificările structurale progresive ale ADN-ului unui sân feminin normal,
care conduc la un fenotip precanceros sau canceros la o proporție semnificativă de femei, sunt
baza pentru o nouă paradigmă pentru înțelegerea etiologiei cancerului de sân și prezicerea
apariţiei sale în stadiile incipiente ale carcinogenezei.
Microspectroscopia FPA-FTIR este propusă în Ref. [13] pentru a monitoriza
eficacitatea chimioterapiei pentru cancerul de sân triplu negativ. Autorii au evidențiat semne
discriminatorii care corespundeau reacțiilor patologice și clinice la chimioterapie. Cele mai
influente benzi care au condus la modelul de discriminare a țesutului cancerului de sân înainte
și după chimioterapie au fost asociate cu benzi de amidă I și II.. Prin urmare, pentru a
minimiza procedurile invazive, un număr de autori au luat în considerare spectroscopia FTIR
pentru analiza serului [14].
Pentru metoda de predicție, la utilizarea rețelelor neuronale artificiale, cele mai bune
rezultate au fost obținute la frecvențele de 2925, 2910 și 2853 cm-1, care sunt oscilații
fosfolipide ale CH3 și CH2; 1035 cm-1, oscilaţie C-riboză; 930 cm-1, vibrații scheletice C–C–N;
910 cm-1, oscilatie riboza; iar 855 865 cm-1 este oscilația legăturii P–O. Serul sanguin al
donatorilor sănătoși și al pacienților cu cancer de sân a fost analizat folosind spectroscopie
FTIR în modul de transmisie și metode PCA LDA [15]. S-a subliniat că intervalul de 3090
3700 cm-1 a fost cel mai relevant criteriu pentru separarea probelor de ser ale cancerului de
sân de cele sănătoase, ceea ce, potrivit autorilor, ar putea fi explicat prin modificările proteice.
Autorii au descoperit, de asemenea, că partea proteică a spectrului a fost factorul cel mai
discriminant atât pentru zonele de control, cât și pentru serul canceros, în care colagenul ar
putea servi ca un potențial biomarker care ar putea fi utilizat pentru a distinge pacienții cu
cancer de sân de donatorii sănătoși [16]. Această combinație va permite obținerea unei
combinații eficiente de cel puțin 4 factori: disponibilitate, ușurință în pregătirea probei,
acuratețe și utilizare non-invazivă.

Materiale și metode
Probele și pregătirea probelor Probele de ser au fost furnizate de Instituția de Sănătate
de Stat din Sankt Petersburg „Dispensarul de Oncologie Clinică Orașului”. Tuburile „VACUE
TTE® Z Serum Sep Clot Activator” au fost folosite pentru probele de ser. Un strat special pe
peretele interior al tubului, care conține particule microscopice de silice, activează coagularea.
Aceste tuburi conțin gel separator inert, care formează o barieră stabilă între ser și cheag de
sânge după centrifugare. Serul a fost centrifugat timp de 10 minute la 3000 rpm. Probele de
ser au fost congelate la 20⸰ C imediat după îndepărtare. Au fost păstrate la această
temperatură și decongelate imediat înainte de analiză. Probele de ser de 1 ml au fost colectate
de la femei cu un diagnostic clinic și histopatologic confirmat de cancer de sân. Serul de la
donatori de sânge, inclusiv de la persoane sănătoase care nu au avut un diagnostic clinic de
cancer de sân, a fost folosit ca grup de control. Toți participanții au fost pe deplin informați și
toți au semnat formulare de consimțământ pentru acest studiu. Serul a fost obținut de la 66 de
paciente diagnosticate cu cancer de sân și 80 de donatori sănătoși; toate probele au fost de la
femei (Tabelul 2). Vârsta medie a pacientelor cu cancer de sân a fost de 58,53 ani, vârsta
minimă de 35 de ani, iar cea maximă de 80 de ani. Vârsta medie a donatorilor sănătoși a fost
de 40,76 ani, cel mai tânăr participant avea 20 de ani varsta; cel mai în vârstă avea 72 de ani.
În grup, 98% din probe aparțin grupului de tipizare histologică fără tip special (carcinom
invaziv, carcinom ductal infiltrativ, carcinom ductal invaziv, carcinom lobular invaziv și
carcinom lobular infiltrant).

Numar Descrierea grupei Total

grupa
1. Primul diagnostic 14
2. În procesul de tratament - stadiul IV 27
3. Chimioterapia neoadjuvantă 6
4. Postoperator, cancerul progresează 5
5. Remisie 15
6. Donatori sănătoși 80
 Tabel 2. Grupuri de donatori de ser.

Spectroscopie ATR-FTIR

Pentru înregistrarea spectrelor de absorbție în intervalul IR mijlociu, am folosit un

spectrometru FTIR Bruker Tensor 37 echipat cu atașamente de reflexie internă totală afectată,
ATR (cristal ZnSe acoperit cu diamant). Spectrele fiecărei probe au fost înregistrate cu o
rezoluție de 2 cm-1 și au fost mediate peste 32 de acumulări. Spectrele au fost măsurate într-un
mod dinamic. 15 μL de probă de ser au fost distribuiti pe un cristal de seleniră de zinc al
atașamentului ATR și uscate la temperatura camerei timp de 10 minute, înregistrând spectre
IR la fiecare 20 de secunde până când spectrul s-a repetat complet în timpul procesului de
uscare. Pentru procesarea statistică ulterioară, au fost utilizate spectrele probei de ser uscat.
Spectrele IR au fost colectate de 3 ori din fiecare probă și au fost mediate folosind software-ul
OPUS.

Fig. 6 Spectrometru FTIR Bruker Tensor 37

Preprocesarea spectrului și analiza datelor

Corecția de bază și normalizarea datelor au fost efectuate pentru toate spectrele prin
software-ul OPUS. Corecția liniei de bază a fost efectuată folosind metoda benzii de cauciuc,
normalizarea, prin metoda vectorială. Analiza datelor a fost efectuată folosind software-ul The
Unscrambler 9.7 (Camo Software AS, Oslo, Norvegia). Din spectrele originale ale probelor de
cancer și ale probelor de control, s-a format spectrul mediu și a fost calculată abaterea
standard. Pentru a evidenția benzile, pentru a reduce zgomotul de fond și pentru a dezvălui
adevăratele caracteristici biochimice ale fiecărui ser specific, au fost calculate derivate
secunde din spectrul serului sanguin la pacienții cu cancer de sân și la donatori sănătoși. A
doua derivată este o operație matematică obișnuită pe spectrele IR, care detectează benzi
compuse din benzi principale de absorbție largi. Fiecare bandă din spectrele de absorbție este
reprezentată ca minime mai clare și mai pronunțate în derivata a doua. După preprocesarea
spectrelor și calcularea a doua lor derivată, datele spectrale au fost analizate folosind metode
de analiză multivariată (PCA și PCR). [17].

Fig.7.Probele FTIR de spectre de ser sanguin al grupului de donatori sănătoși și al grupului de

paciente cu cancer de sân, precum și spectrul mediu al grupului de donatori sănătoși și
pacienților
Rezultate
Spectrele medii și alocarea benzilor
Utilizând spectroscopie FTIR, s-au caracterizat diferențele spectrale în rândul femeilor
cu o tumoare mamară malignă și fără o tumoare la sân. Eșantioane din spectrele donatorilor
sănătoși și ale pacienților cu cancer de sân, precum și valorile medii ale spectrelor infraroșu
din fiecare grupă sunt prezentate în Fig.7. o serie comună de modificări. Intervalele de
modificări ale spectrelor IR ale donatorilor și pacienților sănătoși coincid practic, totuși, cele
mai mari diferențe se observă în intervalul 1450 1250 cm-1 și 3100 3000 cm-1. Regiunea 1800
1500 cm-1 (amida I și amida II) conține în principal informații despre conținutul de proteine și
structura sa secundară. Regiunea de 1300 800 cm-1 se referă la fluctuațiile grupurilor
funcționale, cum ar fi PO2 , C–O și C–C, care sunt prezente în proteine, lipide, nuclee, acizi și
carbohidrați [18]. Privind regiunea spectrală extinsă obținută prin aplicarea derivatei secunde
la spectrele inițiale de absorbție a serului sanguin, se poate observa zona largă umbrită care
denotă gama de variație a derivatelor secunde ale spectrelor în grupuri (Fig. 8). La analiza
spectrelor derivatei a doua au fost relevate unele diferențe între pacienții cu neoplasm malign
și donatorii sănătoși. În special, pentru donatorii sănătoși, spre deosebire de pacienții cu
neoplasm malign, s-a constatat o scădere a absorbției la ~1140 cm-1 (zona 6, Fig. 9b), care
corespundea întinderii, banda a oligozaharidei C–OH [18]. În plus, a fost observată o
modificare morfologică în zona amidei I și II la ~1637 cm-1 și ~1510 cm-1 (zonele 1 și 2, Fig.
9a), precum și în regiunea de oscilație a grupărilor fosfat ale ARN şi ADN ~1310 1250 cm-1
(zona 5, Fig. 9b). Diferențele spectrale detectate s-au constatat doar la observarea spectrelor
IR medii ale probelor de ser și ale derivatelor secundare ale acestora, astfel încât acestea pot fi
utilizate pentru a separa serurile de sânge ale pacientelor cu cancer de sân și ale donatorilor
sănătoși, folosind metode de analiză multivariată.

Fig. 8. Derivatele secunde ale spectrelor FTIR ale serului sanguin al unui grup de donatori
sănătoși și al unui grup de pacienți cu cancer de sân, precum și derivata secundă medie a
spectrului unui grup de donatori sănătoși (1) și pacienți (2).

Fig. 9. Derivatele secunde medii ale spectrelor FTIR ale serului sanguin al donatorilor
sănătoși (1) și pacienților cu cancer de sân (2), precum și diferența dintre derivații medii ai
celor două grupuri (3). Dreptunghiurile cu puncte verzi reprezintă vârfurile selectate pentru
comparație între probele obținute de la donatori sănătoși și pacienți.
 Fig. 10. Rezultatele analizei PCA în regiunea proteică de 1700–1450 cm-1. Diagrama de
dispersie a scorurilor analizei PCA (a) și diagrama de încărcare (b) a derivatelor secunde ale
spectrelor din regiunea proteică de 1700–1450 cm-1 : 1 – donatori sanatosi, 2 – pacienti cu
cancer de san.

Fig. 11. Rezultatele analizei PCA în regiunea 1305–1250 cm-1. Diagrama de dispersie
a scorurilor analizei PCA atunci când sunt testate împotriva modelului optimizat utilizând
procesul de validare încrucișată (a); graficul celor mai semnificative încărcări (b) pentru PC1
și PC2. Principalele diferențe între grupuri sunt reprezentate de vârfuri cu intensitate mai mare
Fig. 12. Diagrama de dispersie a scorurilor analizei PCA atunci când sunt testate pe modelul
optimizat folosind procesul de validare încrucișată: 1 – donatori sănătoși, 2 – pacienți cu
cancer de sân, 3 – grupuri nr. 1 și 4 (a), grupa nr. 2 (b), grupa nr. 3 (c), și grupul nr. 5 (d) din
tabelul 2.

Fig. 13. Regresia componentei principale rezultă în regiunea de 1306 1240 cm-1 pentru
predicția grupului normal (albastru) și a grupului cancer (roșu). (A) Graficul punctajelor PC 1
și PC 2. (B) Încărcările componentei principale 1. (C) Varianta explicată. (D) Predict vs
referință.
Concluzie
Obiectivul principal al spectroscopiei clinice FTIR este de a oferi metode noi și
îmbunătățite pentru diagnosticarea bolilor care sunt în prezent dificil sau costisitor de
diagnosticat folosind metodele existente. Diagnosticarea bolilor folosind spectroscopie poate
fi realizată prin analiza spectrului de probe pentru markeri spectrale specifici sau prin căutarea
modificărilor globale ale spectrelor care pot fi asociate cu boala, dar care nu au neapărat o
origine cunoscută.
Modelul PCR, dezvoltat în studiul de față, se bazează pe derivatele secunde ale
spectrelor IR în intervalul 1306 1250 cm 1, face posibilă dezvăluirea spectrelor pacienților cu
cancer de sân cu o sensibilitate de 92,3% și o specificitate de 87,1% . Acest interval, într-o
măsură mai mare, caracterizează modificările calitative și cantitative ale ADN și ARN, care
reflectă destul de exact înțelegerea actuală a rolului factorului genetic în carcinogeneză și
oncopatologie.
Bibliografie:
1 - Bray, F., et al., Global cancer statistics 2018: GLOBOCAN estimates of incidence and
mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries. CA Cancer J Clin, 2018. 68(6): p. 394-
424.
2 - Ashikari, R., et al., Paget's disease of the breast. Cancer, 1970. 26(3): p. 680-5
3 - Begg, C.B., et al., Variation of breast cancer risk among BRCA1/2 carriers. Jama, 2008.
299(2): p. 194-201.
4 - Kösters, J.P. and P.C. Gøtzsche, Regular self-examination or clinical examination for early
detection of breast cancer. The Cochrane database of systematic reviews, 2003(2): p.
CD003373.
5 - D. Ellis, R. Goodacre, Metabolic fingerprinting in disease diagnosis: biomedical
applications of infrared and Raman spectroscopy, Analyst 131 (8) (2006) 875–885
6 - G. Bellisola, C. Sorio, Infrared spectroscopy and microscopy in cancer research and
diagnosis, Am. J. Cancer Res. 2 (1) (2012) 1–21
7 - Depciuch, E. Kaznowska, A. Koziorowska, J. Cebulski, Verification of the effec- tiveness
of the fourier transform infrared spectroscopy computational model for colorectal cancer, J.
Pharmaceut. Biomed. Anal. 145 (2017) 611–615
8 - R. Mehrotra, A. Gupta, A. Kaushik, N. Prakash, H. Kandpal, Infrared spectroscopic
analysis of tumor pathology, Indian J. Exp. Biol. 45 (2007) 71–76
9 - M. Dimitrova, D. Ivanova, I. Karamancheva, A. Milev, I. Dobrev, Application of ftir-
spectroscopy for diagnosis of breast cancer tumors, J. Univ. Chem. Technol. Metal. 44 (3)
(2009) 297–300
10 - Y.X. Ci, T.Y. Gao, J. Feng, Z.Q. Guo, Fourier transform infrared spectroscopic
characterization of human breast tissue: implications for breast cancer diagnosis, Appl.
Spectrosc. 53 (3) (1999) 312–315
11 - Depciuch, E. Kaznowska, S. Golowski, A. Koziorowska, I. Zawlik, M. Cholewa, K.
Szmuc, J. Cebulski, Monitoring breast cancer treatment using a fourier transform infrared
spectroscopy-based computational model, J. Pharmaceut. Biomed. Anal. 143 (2017) 261–268
12 - D. Malins, N. Polissar, K. Nishikida, E. Holmes, H. Gardner, S. Gunselman, The etiology
and prediction of breast cancer. fourier transform–infrared spectroscopy reveals progressive
alterations in breast dna leading to a cancer–like phenotype in a high proportion of normal
women, Cancer 75 (2) (1995) 503–517
13 - I. Zawlik, E. Kaznowska, J. Cebulski, M. Kolodziej, J. Depciuch, J. Vongsvivut,M.
Cholewa, Fpa-ftir microspectroscopy for monitoring chemotherapy efficacy in triple-negative
breast cancer, Sci. Rep. 6 (2016)
14 - Backhaus, R. Mueller, N. Formanski, N. Szlama, H.-G. Meerpohl, M. Eidt,P. Bugert,
Diagnosis of breast cancer with infrared spectroscopy from serum sam- ples, Vib. Spectrosc.
52 (2) (2010) 173–177
15 - F. Elmi, A. Movaghar, M. Elmi, H. Alinezhad, N. Nikbakhsh, Application of ft-ir
spectroscopy on breast cancer serum analysis, Spectrochim. Acta Mol. Biomol. Spectrosc.
187 (2017) 87–91
16 - K. Gajjar, J. Trevisan, G. Owens, P. Keating, N. Wood, H. Stringfellow, P. Martin-
Hirsch, F. Martin, Fourier-transform infrared spectroscopy coupled with a classifi- cation
machine for the analysis of blood plasma or serum: a novel diagnostic ap- proach for ovarian
cancer, Analyst 138 (14) (2013) 3917–3926
17 - I.T. Jolliffe, Principal Component Analysis, Springer-Verlag, New York, 2002
18 - Z. Movasaghi, S. Rehman, I. Rehman, Fourier transform infrared (ftir) spectroscopy of
biological tissues, Appl. Spectrosc. Rev. 43 (2008) 134–179