Cancerul

Mamar

Cancerul mamar este o afectiune in care celulele care alcatuiesc sanii incep sa creasca
anormal intr-o maniera necontrolata.

Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, desi cancerul pulmonar
ramane cauza principala de deces atat la femei cat si la barbati. Aproximativ 1% din
toate cazurile de cancer mamar apare la barbati adulti .
Cauza exacta a cancerului mamar este necunoscuta. Hormonii feminini si varsta
inaintata joaca un rol in determinarea cancerului mamar. Cancerul mamar este o boala
frecventa la femeile in varsta de peste 50 de ani. Riscul de cancer mamar la femeile
intre 30 si 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, in timp ce pentru femeile
intre 40 si 50 de ani este de 1 la 70.
Cancerul mamar in stadiu incipient este adesea depistat printr-o mamografie, inainte de
a fi aparut orice fel de simptome. Cel mai frecvent simptom este nodulul mamar
nedureros. Cu toate acestea, nodulii mamari din cancerul mamar pot fi, de asemenea,
durerosi.
Caracteristicile cancerului mamar
Afecteaza un organ al femeii care pe lnga rolul biologic de alaptare are un
foarte important rol estetic si erotic cu adnci implicatii asupra psihicului si
personalitatii femeii.
Este usor de depistat prin palpare sau examinari minim invazive si cu cost
redus
Afecteaza n special femeile mai n vrsta (peste 50 ani) fiind foarte rar la
tinere
Este una din formele de cancer care daca este surprinsa la timp are una din
cele mai mari rate de supravietuire postterapeutica
Cancerul de sn este una dintre cele mai lente tumori. De la declansarea
procesului pna la aparitia unei tumori de 1 cm diametru pot trece chiar 10
ani.
In Romania
Cancerul mamar este prima cauza de mortalitate din rndul femeilor (peste 2
500 pe an).
Incidenta este n continua crestere dar cifrele se afla nca sub media
europeana. Exista nsa tendinta evidenta ca incidenta canceruluui mamar sa
se apropie de cifrele medii europene.
Mortalitatea prin cancer mamar a crescut de la 15,6 0/000 ct era n 1978 la
23,270/000 n 1996. Conform estimarilor OMS pentru Romania, dupa anul
2000, mortalitatea datorata cancerului de sn a crescut cu 7 %.
1% dintre femei se mbolnavesc anual de cancer de san ceea ce reprezinta
aproximativ 4200 cazuri noi pe an.
2/3 dintre bolnave se prezinta in stadiile avansate de boala (stadiile III si IV)
fiind necesara efactuarea n marea majoritate a cazurilor a mastectomiei
totale cu efecte nefaste asupra psihicului bolnavelor dar si n sfera costurilor
generale ale tratamentului.
Clasificarea factorilor de risc
n functie de importanta lor este urmatoarea :
Risc crescut:
1. Existenta markerilor genetici de susceptibilitate (BRCA 1, BRCA 2, BRCA3),

2.
3.
4.
5.

Istoric familial de cancer de sn uni- sau bilateral, mai ales la rude de grad I,
Antecedente personale de cancer mamar,
Existenta unei mastopatii hiperplazice n antecedente,
Terapie substitutiva hormonala (pentru tratarea simptomatologiei
postmenopauza) ,
6. Antecedente de cancer primar de ovar sau endometru
Risc moderat:
1. Vrsta naintata ,
2. Istoric familial de cancer de sn aparut nainte de menopauza,
3. Iradiaerea toracelui,
4. Traumatismele mici si repetate ale snului
Risc scazut:
1. Istoric de cancer de sn aparut dupa menopauza,
2. Nuliparitatea,
3. Prima nastere la o vrsta mai mare de 30 ani,
4. Menarha precoce, nainte de varsta de 12 ani,
5. Menopauza tardiva, aparuta peste vrsta de 55 ani,
6. Obezitate aparuta dupa menopauza (creste riscul cu 80%)
7. Consumul zilnic de alcool,
8. Dieta bogata n grasimi si glucide,
9. Utilizarea contraceptivelor orale mai mult de 10 ani
Masuri de preventie primara
1. Evitarea expunerii la radiatii (evitarea examenelor radiologice inutile, evitarea
expunerii prelungite la radiatii ultraviolete)
2. Practicarea exercitiilor fizice are efecte benefice prin mai multe mecanisme.
Fetele care fac sport (atletism de ex.) au primul ciclu menstrual la o vrsta
mai mare dect fetele sedentare. Exercitiile fizice regulate ar putea sa scada
riscul de cancer de sn si prin ntarirea sistemului imunitar. Totodata prin
sport se reduce cantitatea de tesut grasos, factor important pentru obeze
care au un un risc mai mare de cancer mamar.
3. Limitarea sau excluderea alcoolului din consum.
4. Mentinerea unei greutati ideale prin dieta si exercitii fizice mai ales dupa
menopauza.
5. Dieta alimentara hipocalorica cu un continut redus n grasimi dar bogata n
vegetale, fructe, oligoelemente si vitamine, mai ales n adolescenta.
6. Evitarea pe ct posibil a terapiei hormonale de substitutie mai ales
postmenopausal ct si a pilulelor anticonceptionale care au efecte adverse ce
nu trebuie neglijate.
7. Avnd n vedere efectele hormonale, sarcina urmata de nastere si alaptatul
la vrste tinere ar avea un efect benefic.
Societatea Americana de Cancer recomanda urmatoarele masuri pentru
surprinderea precoce a tumorilor mamare:
Femeile n vrsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze snii n
fiecare luna,

Femeile ntre 20 si 39 ani ar trebui sa beneficieze n plus de cte un consult

clinic al snilor cel putin odata la 3 ani,
Femeile n vrsta de peste 40 ani ar trebui sa fie examinate clinic macar
odata pe an, pe lnga autoexaminarea lunara si cte un examen mamografic
anual.

Viata clandestina a cancerului mamar

Viata clandestina a unui cancer mamar este de lunga durata. Cresterea tumorala
este masurata n timpul de dublare. Un timp de dublare este durata de timp
necesara masei de celule tumorale sa se dubleze n volum. Sunt necesare
aproximativ 23 de durate de dublare ca plecnd de la o celula tumorala sa se
ajunga la o masa tumorala destul de mare pentru a putea fi sesizata la
mamografie si de aproximativ 30 de durate de dedublare pentru ca tumoarea (1
miliard de celule) sa fie palpabila.
De exemplu daca o prima celula tumorala a aparut la vrsta de 40 ani si daca
consideram ca este o tumoare cu o crestere rapida, cu o perioada de dublare de 2
luni, trebuie sa treaca 4 ani pna cnd tumoarea este detectabila la mamografie,
deci la vrsta de 44 ani. Pentru ca tumoarea sa poata fi detectata prin palpare mai
trebuie sa treaca aproximativ 5 ani, deci cnd bolnava va avea 49 ani
Semne sugestive pentru cancer
Desi n fazele initiale cancerul mamar nu cauzeaza durere, exista alte simptome
care trebuie sa reprezinte un semnal de alarma pentru femei si sa le determine
prezentarea la un consult de specialitate.
1. Aparitia unei formatiuni tumorale mamare sau/si a unor noduli n regiunea
axilara,
2. Modificarea formei si marimi snului, cu modificarea simetriei mamelonare
3. Modificari ale suprafetei tegumentare (coaja de portocala, noduli tumorali,
exulceratii, desen vascular accentuat)
4. Scurgeri mamelonare mai ales hemoragice,
5. Retractia recenta mamelonara
Mamografia
Mamografia se utilizeaza de mai bine de 30 de ani. Ea este considerata
actualmente metoda de diagnostic eficienta ce poate surprinde tumorile mamare
ntr-un stadiu incipient, aproximativ cu 2 ani nainte de a putea fi depistate prin
palpare, fiind recomandata ca metoda de screening din 1983.
Ecografia mamara (Ultrasonografia)
Spre deosebire de mamografie ecografia mamara nu este utilizata ca si metoda
de screening. n timpul acestei proceduri pacienta nu este expusa radiatiei.
Indicatii:

Ea este utilzata pentru pentru investigarea formatiunilor tumorale depistate de

mamografie sau palpare si pentru ghidarea biopsiei.
1.
diferentierea formatiunilor chistice de cele solide
2.
explorarea formatiunilor tumorale mamare ce nu pot fi evaluate prin
mamaografie (fie ca nu sunt vizibile, fie datorita localizarii, fie datorita tesutului
mamar dens la tinere)
3.
explorarea ganglionilor axilari
4.
explorarea mastitelor
5.
ghidarea biopsiei
6.
n cazul femeilor nsarcinate deoarece nu expune la radiatii.
Nici ecografia mamara nu este o metoda perfecta de diagnostic, iar rezultatele
depind n mare masura si de experienta examinatorului.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
Metoda a fost rar utilizata pentru diagnosticul cancerului mamar, nsa si-a dovedit
eficienta n cazul unor tumori mamare la persoane cu tesut mamar abundent.
Examinarea da informatii pretioase despre extinderea procesului tumoral.
Principalul inconvenient este pretul examinarii mult deasupra mamografiei. n
prezent este utilizata mai frecvent pentru depistarea rupturilor implanturilor
mamare din silicon. Se spera ca prin anumite modificari si perfectionari ulterioare
sa devina metoda de baza n diagnosticul tumorilor mamare.
Tomografia computerizata
Aceasta metoda de investigatie nu este utilizata de rutina pentru diagnosticarea
tumorilor mamare avnd n vedere si expunere la radiatii. Ea este n schimb foarte
utila n stadiile avansate de boala pentru aprecierea extinderii procesului
neoplazic la structurile peretelui toracic sau la depistarea metastazelor la distanta.
o
n functie de cantitatea de tesut extirpat se poate produce o deformare a
snului,
o
Cicatricea interna mamara poate interfera cu examinarile mamografice
ulterioare ngreunnd interpretarea lor,
o
Bolnava este supusa riscurilor anesteziei generale intravenoase,
o
Recuperarea este de mai lunga durata dect n cazul punctiilor percutane,
o
Riscul hemoragiilor, hematoamelor, a supuratiilor si a viciilor de vindecare ale
plagii sunt mai mari ca n celelalte medode de biopsie
o
Costa mai mult dect alte biopsii
Markeri tumorali
Markerii tumorali sunt substante ce pot fi detectate n mod normal n cantitati mici
n snge, urina sau diverse tesuturi. Celulele tumorale pot produce astfel de
substante astfel nct atunci cnd ele sunt prezente n cantitati mari este posibil ca
persoana respectiva sa sufere de cancer. Markerii pot fi produsi de catre

celulele tumorale dar si de catre celulele normale ca un raspuns la prezenta

diverselor tumori n organism.
Masurarea acestor markeri este utila n detectia si diagnosticul diverselor tipuri de
cancer. nsa numai detectia si masurarea markerilor nu este suficienta pentru
punerea diagnosticului de cancer, din urmatoarele motive:
o
Valorile markerilor pot fi cresute si la bolnavi cu tumori benigne,
o
Valorile markerilor pot sa nu fie crescute la toti bolnavii de cancer, mai ales n
primele stadii ale bolii,
o
Multi markeri nu sunt specifici pentru anumite tipuri de cancer.
Detectia si masurarea valorii markerilor tumorali este utila pentru:
o
Determinarea riscului de a face cancer la unele persoane predispuse,
o
Detectia prezentei cancerului n organism,
o
Reflectarea stadiului extinderii bolii,
o
Monitorizarea eficacitatii tratamentului anticanceros,
o
Surprinderea din timp a recidivelor tumorale,
o
Prognosticului evolutiv al cazului.
G.A. in varsta de 49 de ani din Salsig, strada principala, numaru 432, religie ortodoxa,
stare civila casatorita, pensionara, are 5 copii, dintre care 2 sunt casatoriti si are trei
nepoti.
Nu are antecedente de cancer mamar in familie, nu fumeaza, consuma alcool
ocazional, consuma o cafea pe zi, are o gospodarie pe care o intretine cu sotul.
In urma cu cateva luni s-a prezentat la medicul de familie pentru un control mai
detaliat pentru ca an ultimul timp nu se simptea prea bine. In urma ezamenului clinic sadescoperit ca are un nodul la sanul drept de dimensiuni reduse. Medicul i-a facut
trimitere catre un medic specialist oncolog. In urma examenului mai amanuntit (analiye
de laborator, mamografie, biopsie) medicul descopera ca are un neoplasm mamar
drept. Chimioterapie neoadjuvanta, stare post mamectomie radicala cu limfodenectomie
axilara, distonie neurovegetativa R. Evolutia post-operatorie a fost favorabila fara
complicatii. Medicul o interneaza in sectia de oncologie pentru efectuarea tratamentului
cu citostatice. In urma tratamentului pacienta a deventi depresiva, anxioasa, nu accepta
aceasta boala, ii este frica de moarte, deoarece are cunostint vagi despre aceasta
boala.
Raspuns terapeutic negativ
Refuza sa se alimenteze din cauza greturilor si varsaturilor.
Pacienta prezinta o dezhidratare usoara cauzata de varsaturi, pezinta diaree
Tensiune arteriala 120/60; puls 72
celsius; greutate 60kg; inaltime 1,65 m.

batai

pe

minut; temperatura

37grade

Tratament
Metoclopramid f VI.
Cytryl f II
Arnetim V.
Farmorubicin 50 mg/zi
Algocalmin f VI.
Diclofenac f III
Oxacilina f V.
Taxotere 140 mg/zi
Explorari: biopsie, radioterapie, chimioterapie neoadjuvanta, mamaografie,
mastectomie totala.
Nevoi
1. Nevoia
de a
comunica.

2. Nevoia
de a

Diagnostic
Comunicare
ineficace la nivel
afectiv
manifestata prin
anxietate cauzata
de depresie (factori de neacomodare in mediul
spitalicesc.

Obiective
Pacienta sa fie
echilibrata
psihic.

Confuzia in
imaginea

Pacienta sa
acumuleze noi

Pacienta sa
foloseasca
mijloace de
comunicare
adecvate starii
sale.

Interventii
Linistim pacienta
cu privire la starea
sa, explicandu-i
scopul si natura
interventiilor.

Evaluare
Pacienta este
echilibrata
psihic.

Explorarea nivelului de cunostinte

Pacienta a
invatat despre

Pacienta
comunica
Familiarizam
relativ bine cu
pacienta cu mediul personalul
ambiant.
medical si cu
pacientii.
Asiguram un
mediu de
securitate linistit.

invata.

mentala a
propriei aparente
fizice manifestate
prin stres,
cauzata de
pierderea unui
san.

cunostinte.
Pacienta sa accepte schimbarea schemei
corporale.
Familia sa o incurajeze si mai
ales sotul sa fie
alaturi de ea.

3. Nevoia
de a se alimenta.

4. Nevoia
de a evita

Alimentatie
inadecvata prin
deficit cauzata de
greata si
varsaturi (reactiil
e adverse la
trata-ment cu
citostatice), manifestata prin refuz.

Vulnerabilitate
fata de perico-le

Pacienta sa aiba o stare de

bine fara greata
si varsaturi.
Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic
si nutritional.

Pacienta sa
beneficieze de

ale pacientei
privind boala,
modul de
manifestare,
masurile preventive, modul de
participare la
interventii si la
procesul de recuperare.
Invatam pacienta
cu privire la sanul
pierdut spunandu-i
ca ar putea purta
o proteza ca sa nu
se observe sanul
pierdut, sau chiar
purtarea unuia din
silicon, asadar sa
nu se ingrijoreze.
Invatam pacienta
sa aiba o
alimenta-tie
bogata in fibre,
legume, fructe,
carne fara
grasime, sa bea
cel putin 2L de
apa pe zi (ceaiuri
de preferi-nta). Sa
evite alcoolul,
ceaiul prea cald,
afumaturile,
aportul zilnic de
grasimi sa nu
depaseasca 70g,
consumul de sare
sa fie mai mic de
5g, fara
conservanti.
Bilantul lichidelor
ingerate si eliminate.
Urmarirea si aprecierea corecta a

gradul sau de
boala si la stadiul de recuperare.
Pacienta a reusit sa isi
accepte
schema
corporala cu
ajutorul
personalului
medical,
sotului care ia fost alaturi
mereu si
copii,impreuna
cu sotul au
decis ca va
purta un san
din silicon.
Pacienta are o
stare de bine
fara greata si
varsaturi.
Pacienta a
invatat cum sa
aiba o
alimentatie
sanatoasa.

Pacienta a fost
asezata intr-un

pericolele.

Nevoia de
a elimi-na.

6. Nevoia
de a dormi
si a se odihni.

7. Nevoia
de a te
realiza.

cauzata de
scaderea
rezistentei
organismului,
manifestata prin
predispozitii la
infectii.

un mediu
ambient fara
accidente si
infectii.
Pacienta sa fie
echilibrata psihic.

Eliminare inadecvata calita-tiv

si cantitativ
cauzata de
varsaturi
manifestata prin
greturi.

Pacienta sa aiba o eliminare

adecvata.

Somn si odih-na
inadecvata
cauzata de
depresie si
anxietate
manifestata prin
slabiciune
profunda.

Pacienta sa fie
odihnita cu
tonusul fizic si
psihic bun.

Realizare inadecvata cauzata

de pierderea
stimei de sine.

Pacienta sa-si
recapete increderea si stima
de sine.

Pacienta sa fie
curata si
ingrijita.

Pacienta sa
poata realiza si
aprecia obiectiv
activitatile sale.

potensialului
salon ferit de
infectios al
accidente si
pacientei,
infectii.
receptivitatea sa si
aplicarea
masurilor de
izolare a surselor
de infectii.
Aerisirea camerei
zilnic.
Aplicam medicatia
prescrisa de
medic daca va fi
necesar.
Asigurarea igienei
locale dupa
fiecare eliminare.
Administram
medicatia indicata
de medic.
Observam
efectele
medicamentelor
Invatam pacienta
cum sa efectueze
tehnici de relaxare
si de cate ore de
somn are nevoie.
Observarea si notarea functiilor vitale si vegetative,
perioada somn
odihna comportamentul pacientei.
Ajutam pacienta
sa-si reevalueze
capacitatiile sale,
sa-si planifice
activitatiile
propuse, dreptul
de a lua decizii
care o pri-vesc, sa
fie responsabila

Pacienta are o
eliminare
adecvata.
Pacienta
efectueaza dus
zilnic.
Pacienta se
simte odihnita
si relaxata.

Pacienta si-a
recapatat
increderea si
stima de sine.
Pacienta isi
apreciaza activitatile sale.

de tot ceea ce
face.

8. Nevoia
de a
actiona
conform
propriei
credinte si
valorilor.

Actiune
inadecvata
asupra propriei
credinte si valori
cauzata de
tristete
manifestata prin
neliniste, plans.

Pacienta sa-si
recapete increderea In sine.
Pacienta sa aiba o stare psihica buna.

Ajutam pacienta in
recuperarea fizica,
psihica pentru
reducerea handicapurilor si
obtinerea independentei.
O incurajam sa-si
exprime
sentimentele si
nevoile.
Comunicam des
cu pacienta.
Administram la
nevoie medicatie
sedativa.

Pacienta si-a
recapatat toata
increderea in
sine