PROIECT DE ABSOLVIRE

Domeniu:santatate si asistenta pedagogica

Specializarea:asistent medical generalist

SESIUNEA AUGUST 2023

NEOPLASM COLORECTAL
CUPRINS:
ARGUMENT........................................................................................................................2
CAPITOLUL I Anatomie şi Fiziologie.................................................................................3
1.1 Anatomie.........................................................................................................................3
1.2 Fiziologie.........................................................................................................................6
CAPITOLUL II Cancerul de colon......................................................................................8
2.1 Definiţie..........................................................................................................................8
2.2 Etiologie..........................................................................................................................8
2.3 Simptomatologie.............................................................................................................9
2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice.....................................................................................9
2.5 Diagnostic pozitiv.........................................................................................................14
2.6 Diagnostic diferenţial....................................................................................................17
2.7 Complicaţii...................................................................................................................17
2.8 Tratament.....................................................................................................................18
2.9 Educaţie sanitară..........................................................................................................19
CAPITOLUL III Studiu de caz.........................................................................................20
3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1.............................................................................................20
3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2.............................................................................................33
3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3.............................................................................................43
CAPITOLUL IV Concluzii................................................................................................54
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................56
Argument

MOTTO: “Mai ales sănătatea întrece atât de mult toate bunurile exterioare
încât într-adevăr un cerşetor sănătos este mai fericit decât un rege bolnav”
Schopenhauer

Prin elaborarea acestui proiect propun identificarea şi evidenţierea modalităţilor de

evaluare, investigare, îngrijire şi recuperare a unor pacienţi cu cancer de colon, prin care să
se asigure legătura de continuitate intre pregătirea teoretică dobândită în şcoală şi
pregătirea practică, dobândită prin învăţământ clinic, în unităţi de asistentă.
Cancerul de colon este a doua cauză de deces prin cancer, în ţările civilizate. Riscul
apariţiei cancerului de colon este egal la femei şi bărbaţi. Intestinul gros, respectiv colonul,
este un organ important al sistemului digestiv. Acesta are două roluri majore şi anume:
absorbţia apei şi electroliţilor conţinuţi în alimentele digerate, respectiv stocarea în vederea
eliminării intermitente la exterior a deşeurilor nedigerate şi deci neabsorbite. Cancerul de
colon apare prin transformarea malignă, necontrolată, cancerigena a celulelor epiteliului
mucoasei care tapetează mucoasa ce căptuşeşte fata internă a rectului şi colonului.
Prin tema de fată doresc să se pună în evidenţă importanţa acestei afecţiuni, prin
acordarea unei atenţii deosebite primelor semne patognomonice. Întrucât cancerul de colon
este a doua cauză de deces prin cancer, este important să înţelegem care sunt riscurile
cancerului de colon, manifestările sale clinice precum şi testele care permit depistarea
cancerului înaintea apariţiei oricăror semne clinice dependente de cancer. Prin aplicarea
unor mijloace preventive se poate reduce chiar riscul apariţiei acestei redutabile boli.
Astfel, în primul capitol prezint pe larg noţiuni de anatomie şi fiziologie a
aparatului afectat de cancerul de colon. În capitolul al doilea prezint noţiuni teoretice ale
bolii, tratamentul dar şi modul de prevenire al acesteia. În capitolul al treilea prezint trei
studii de caz, cu îngrijirile specifice,iar in capitolul al patrulea am concluzionat ideile care
au stat la baza acestei lucrari.
Capitolul I
Anatomia şi fiziologia colonului

1.1 Anatomie:

Intestinul gros se întinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecală, până
la nivelul canalului anal, dar această definiţie morfofuncţională trebuie să includă
apendicele şi valvula Bauhin. Această concepţie caută să respingă o unitate funcţională
integratoare, dar individualitatea morfofuncţională şi patologică a diferitelor porţiuni colice
impun studiul anatomic şi patologic pe porţiuni separate.
Lungimea intestinului gros variază între 100 – 150 cm, cu o medie de 130 – 1350,
creşterea în lungime se poate face pe seama întregului colon dar mai ales pe seama unor
segmente separate.
Aceste alungiri pot fi congenitale sau câştigate dea lungul vieţii, ducând la dificultăţi
în investigaţia radiologică atât în plenitudine cât şi în dublu contrast astfel sigmoidul şi
transversul au o lungime în jur de 50 cm, ascendentul 12 – 17 cm iar descendentul 14 – 20
cm. Calibrul intestinului gros prezintă o scădere progresivă începând de la cec spre
sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec şi 2,5 cm la sigmoid dar în mod normal sau condiţii
patologice, există modificări de calibru prin spasme sau dilatări, creând astfel dificultăţi în
investigarea colonului şi mai ales în punerea diagnosticului.

Cecul
Are formă de sac închis în interior, iar superior se continuă cu colonul ascendent, pe
peretele postero-intern la unirea dintre cec şi ascendent se află joncţiunea ileocecală
prevăzută cu un sfincter, numită valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub această se
află inserţia apendicelui vermicular.
Cecul poate fi învelit în întregime de către peritoneu, situaţie intraperitoneală sau
poate fi acoperit numai pe faţa anterioară, situaţiecând cecul este situat retroperitoneal, cu
toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mobile părţi ale colonului alături de
transvers şi sigmoid.
Cecul este situat de obicei în fosa iliacă dreaptă dar poate fi situat şi înalt lombar,
prerenal sau jos în micul bazin. Ca aspect exterior el prezintă trei benzi musculare înguste
care îşi au punctul de plecare la nivelul inserţiei apendicelui şi însoţesc colonul pe toată
întinderea lui.
Aceste benzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern şi extern.
Aceste benzi determină formarea de boreluri suprapuse sau trei coloane de umflături.
Din punct de vedere radiologic cecul poate fi împărţit în două:
- fundul cecal;
- corpul cecului.

Configuraţia interioară:
În interior la nivelul cecului şi întregului colon se găsesc:
- pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale şi apar ca
nişte despărţituri dispuse transversal faţă de axul intestinului şi constituie
adevărate diafragme incomplete.
- logile haustrale care sunt corespunzătoare boselurilor de pe suprafaţa organului.
Colonul ascendant
Este situat între inserţia valvulei ileocecale şi a unghiului hepatic. Este situat
retroperitoneal şi prin intermediul fasciei lui Toldt vine în contact cu pătratul lombelor şi
polul inferior inferior al rinichiului drept. În afară, interior şi anterior, colonul ascendent
vine în contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe
porţiuni ale colonului. Configuraţia exterioară este asemănătoare cu a cecului, cele trei
bandelete musculare formează boselurile iar în interior ele determină formarea pliurilor
falciforme şi a cavităţilor haustrale.

Unghiul hepatic al colonului

Face trecerea între colonul ascendent şi transvers, este situat în hipocondrul drept şi
lasă o amprentă marcată pe faţa interioară a ficatului. Este un segment semifix, iar
posterior se învecinează cu rinichiul şi porţiunea a doua a duodenului iar anterior vine în
contact cu ficatul care îl acoperă.

Colonul transvers
Este partea cea mai mobilă a colonului, posedă un mezocolon cu marginea anterioară
inserată pe colon iar cea posterioară fixă, este inserată de la dreaptă spre stânga pe
porţiunea inferioară a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului şi
partea superioară a rinichiului stâng.
Acest mezocolon la extremitate dă naştere la două formaţiuni peritoneale şi anume
ligamentul frenocolic drept şi ligamentul frenocolic stâng care fixează cele două unghiuri
colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic îl solidarizează de stomac.
Configuraţia interioară şi exterioară este asemănătoare cu cea de la cec şi colon ascendent
cu singura deosebire că borelurile şi haustrele diminuă ca volum.

Unghiul splenic al colonului

Este predominent ascuţit, este situat aproape în plan anteroposterior fiind aşezat
adânc în hipocondrul stâng, se învecinează cu splina deasupra, cu marginea exterioară a
rinichiului stâng intern şi înainte cu marea curbură.

Colonul descendent
Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subţire, se întinde de la
unghiul splenic până la o limită de demarcaţie convenţională corespunzătoare crestei iliace
stângi. Este segmentul cel mai strâmb al colonului şi dispune de o musculatură puternică.

Colonul sigmoid
Alături de cec şi transvers este una dintre cele mai mobile porţiuni a colonului iar
prima porţiune are o dispunere fixă ca a descendentului.
Prezintă un mezocolon sigmoidal care are o inserţie colică de două ori dând
inflecţiuni sigmoidului, asemeni literei S.
Se găseşte în fosa iliacă stângă iar porţiunea pelvină vine în raport cu vezică şi rectul.
La nivelul sigmoidului există numai bandelete musculare longitudinale şi atunci el
prezintă două serii de boseluri diminuate ca volum în raport cu restul segmentului
colonului. La nivelul sigmoidului se reduc şi de asemenea numărul şi volumul haustrelor
interne.

Rectul şi canalul anal

Rectul se întinde de la locul de terminare a colonului sigmoid până la linia anorectală
care este circulară şi desparte zona mucoasă de zona cutanată a rectului.
Lungimea rectului este 11 – 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 – 3 cm, în timpul
umplerii cu bariu se pot dubla diametrele şi apare fuziform dilatat în porţiunea mijlocie şi
îngustat la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene şi la nivelul porţiunii perirenale.
În sens sagital rectul descrie o curbură superioară cu concavitatea anterior şi o
curbură inferioară cu concavitatea posterior iar în sens frontal o curbură inferioară cu
concavitatea spre dreapta. Posterior vine în contact cu sacrul şi coccisul, feţele laterale sunt
tapetate de peritoneu iar anterior vine în contact cu organele genitale la femeie, prin fundul
de sac al lui Douglas, iar la bărbat este separet de vezica urinară tot prin acelaşi fund de
sac.
Porţiunea perineală vine în raport cu fosa isteorectală şi uretra la bărbat şi vaginul la
femei. Rectul nu mai prezintă bandeletele musculare lipsind astfel boselurile şi haustrele.
Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectală
şi inferior de linia anoperineală.

Structura intestinului gros

Intestinul gros prezintă aceleaşi straturi ca şi intestinul subţire, mucoasa, submucoasa
şi musculoasa.

Mucoasa
Este mai groasă, lipită de valvule conivente vilozităţi şi plăci Pyer. Epiteliul este
format din celulele cilindrice, celulele calciforme, corionul este ţesut conjunctiv dens,
conţine elemente limfoide şi glande Lieberkuhn.
Musculatura mucoasei conţine două straturi de fibre netede, unul interior circular şi al
doilea la exterior longitudinal, iar mucoasa canalului anal este de două tipuri, tip cilindric
situat deasupra liniei anorectale şi de tip malpighian situat sub linia anorectală ce face
trecerea între mucoasa cilindrică şi planul cutanat.

Submucoasa
Este formată din ţesut conjunctiv, prezintă plexuri vasculare, capilare, limfatice şi
plexuri nervoase.

Musculoasa
Prezintă un strat interior de fibre circulare şi exterior un strat de fibre longitudinale
care sunt concentrate în bandelete circulare sau tenii între care se găsesc pliurile
semilunare sau falciforme (boselurile).
Canalul anal prezintă o musculatură deosebită şi anume prezintă sfincterul intern care
este compus din fibre musculare striate ce prezintă un fascicol profund, gros şi mult mai
superficial subcutanat. Mai prezintă şi muşchiul ridicător anal care întăreşte sfincterul
extern.

Vascularizaţia intestinului gros

Partea dreaptă a colonului este vascularizată prin ramuri ale arterei ileo-ceco-colice,
artera colică dreaptă şi cea mijlocie.
Partea stângă este vascularizată prin artera mezenterică superioară care dă ramuri,
artera colică superioară stângă şi artera inferioară stângă ce dă ramuri sigmoidiene şi
rectale superioare.
Sistemul venos al colonului este asigurat de către venele mezenterice superioare şi
inferioare, care urmează traiectul arterei mezenterice.
Sistemul limfatic
Îşi are originea în stratul mucos, submucos, zona intravasculară şi reţeaua vasculară.
Aceste reţele se adună în ganglionii paracolici iar vasele limfatice rezultate se varsă în
ganglionii mezenterici superiori şi inferiori.
Vascularizaţia rectului
Este asigurată de arterele rectale sau hemoroidale superioare mijlocii şi inferioare iar
vascularizaţia venoasă a rectului îşi are originea într-un plex venos din stratul submucos
care va da naştere venelor rectale sau hemoroidale care se varsă atât în interiorul venei
porte cât şi în interiorul venei cave inferioare.
Vasele limfatice îşi au originea în plexul mucos şi submucos formând pediculi care
urmează traectul venelor.
Inrvaţia colonului este predominant vegetativă provenind din simpatic şi
parasimpatic.
Colonul drept primeşte fibre simpatice din ganglionii colici şi mezenterici superiori şi
fibre parasimpatice din nervii vagi. Colonul stâng primeşte fibre simpatice din plexul
mezenteric superior şi fibre parasimpatice din nervii splahnici pelvini. În pereţii
intestinului gros se găseşte plexul micuteris Auerbach şi plexul submucos Maissner.
Inervaţia rectală provine din ramurile colaterale ale plexului ruşinos şi ale plexului
sacrococcigian.

1.2 Fiziologie

Aproximativ 1500 mililitri de chim trec zilnic prin valva ileo-cecala în intestinul
gros. Cea mai mare parte a apei şi electroliţilor conţinuţi în chim sunt absorbiţi în colon,
rămânând doar 50 până la 200 ml de lichid pentru a fi excretat în materiile fecale.
Cea mai mare parte a procesului de absorbţie din intestinul gros se produce în jumătatea
proximala a colonului, această porţiune căpătând numele de “colon de absorbţie”, în timp
ce funcţia principală a colonului distal este de depozit şi de aceea se numeşte “colon de
depozit”.
Absorbţia, secreţia electroliţilor şi a apei
Mucoasa intestinului gros, ca şi acea a intestinului subţire, are o mare capacitate de
absorbţie activă a sodiului; gradientul de potenţial electric transepitelial creat prin absorbţia
sodiului determină de asemenea şi absorbţia clorului. În plus, la fel ca şi în porţiunea
distală a intestinului subţire, mucoasa intestinului gros secretă activ ionii de bicarbonat în
timp ce absoarbe simultan o cantitate mică de ioni de clor în schimbul bicarbonatului.
Bicarbonatul ajută la netralizarea prodisilor finali acizi rezultaţi din acţiunea bacteriilor din
colon.
Absorbţia ionilor de sodiu şi clor creează şi un gradient osmotic transepitelial al
mucoasei intestinului gros care la rândul său produce absorbţia apei.
Acţiunea bacteriilor din colon
Numeroase bacterii, în special bacilli coliformi, sunt prezente în colonul de
absorbţie. Substanţele formate ca rezultat al activităţii bacteriene sunt vitamina K şi
vitamina B12 şi diverse gaze care contribuie la flatulenta din colon. Vitamina K are o
importanţă deosebită deoarece cantitatea de vitamină provenită din alimente este în mod
normal insuficientă pentru a menţine normală coagularea sângelui.
Compoziţia materiilor fecale
În mod normal materiile fecale conţin trei sferturi apa şi un sfert substanţa solidă
compusă din aproximativ 30% materie anorganică, 2-3% proteine, 30% alimente brute
nedigerate, aşa cum sunt pigmenţii biliari şi celule epiteliale descuamate.
Culoarea maronă a materiilor fecale este datorită stercobilinei şi urobilinei care sunt
derivaţi ai bilirubinei. Mirosul este datorat, în principal, substanţelor rezultate sub acţiunea
bacteriilor. Produşii mirositori include: indolul, scatolul, mercaptan şi hidrogen sulfurat.
Capitolul II
Patologie

2.1 Definiţie

Cancerul este o grupare de celule anormale. Este cunoscut sub numele de tumora (malignă),
care creşte fără a putea fi controlată. Tumorile canceroase invadează şi distrug ţesuturile care le
înconjoară. Nu toate tumorile sunt canceroase (există şi tumori benigne). Tumorile benigne, care nu
sunt canceroase, nu invadează şi nu distrug ţesuturi. O tumoare benigna poate creşte, însă, foarte
mult. Tumorile canceroase pot răspândi celule canceroase în alte părţi ale corpului, fenomen numit
metastaza, spre deosebire de tumorile benigne, care nu se răspândesc în acest fel.
Cancerul de colon ocupa locul al treilea intre cancerele tubului digestiv, după cel
gastric, şi rectal reprezentând 8-10 % din cadrul tumorilor maligne dezvoltate pe
organismul uman. Frecvenţă mare a localizării cancerului la nivelul colonului se datorează
specificităţii fiecărui teritoriu sau segment, colic, dispoziţiei vasculo-limfatice, apariţiei
bolii la oamenii vârstnici. Cancerul de colon are o viaţă latenta destul de lungă,
asimptomatic la început, fapt care îngreunează punerea diagnosticului în fazele primare.
Depistările precoce beneficiază de posibilităţi terapeutice care pot duce la vindecare.
Se întâlneşte în mod egal la ambele sexe, mai frecvent peste 50 de ani dar nu rare
sunt cazurile, mai ales în ultimul timp de apariţie a cancerului de colon la tineri. Cancerul
colic se poate focaliza pe orice segment, colonul cuprinde 55% din localizări, iar dintre
75 % sunt localizări la nivelul colonului sigmoid.

2.2 Etiologie
Etiologia cancerului de colon este asemănătoare ca mecanism etiologic tuturor
cancerelor şi presupune o interacţiune între predispoziţia genetică, condiţii predispozante
individuale (vârsta, antecedente personale patologice de adenoame sau cancer de colon s.
a) şi factorii de mediu (sedentarismul, alimentaţia, fumatul s. a).
Factorii de risc pentru apariţia cancerului de colon sunt:
 Predispoziţie genetică
 Cancerul de colon ereditar non-polipozic
 Antecedente heredo-colaterale de cancer de colon (cazuri de cancer în
familie)
 Antecedente personale patologice de adenoame sau cancer de colon
 Vârsta peste 50 de ani
 Alimentaţia: dieta hipercalorica, hiperlipidica, hiperproteica
 Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn sau rectocolita ulcero-
hemoragica)

2.3 Simptomatologie
 Bolnavii cu cancer de colon nu au, de obicei, niciun simptom în stadiile timpurii ale
bolii. De obicei, manifestările se dezvoltă în etapele avansate, pe măsură ce boală
progresează. Acesta este motivul pentru care screeningul cancerului de colon este foarte
important, întrucât poate detecta condiţia în cauză, chiar şi în stadiile primare de evoluţie.
Cele mai frecvent întâlnite manifestări ale cancerului de colon sunt:

 constipaţia
 scaunele apoase sau scăzute cantitativ
 modificări ale tranzitului intestinal
 dureri abdominale
 oboseala.
Sângele prezent în scaun sau sângerarea rectală este cel mai frecvent simptom al cancerului
de colon. Totuşi, acesta nu poate fi observat întotdeauna. De aceea, sunt necesare
investigaţiile, cum ar fi testul pentru identificarea sângerării oculte din materiile fecale.

2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice

Cele mai caracteristice semne clinice în cancerul de colon sunt sângerările rectale,
dereglările tranzitului intestinal, reducerea diametrului scaunului (scaune creionate),
durerile abdominale şi tenesmele.

Rectoragiile, materii fecale amestecate cu sânge sau depistarea sângerărilor oculte

se întâlnesc practic la toţi pacienţii cu cancer de colon. Sângerări cu sânge roşu aprins sunt
caracteristice pentru tumorile canalului anal şi rectului. Sângele închis la culoare sugerează
tumoră pe jumătatea stângă a colonului. De menţionat ca sângele amestecat cu materii
fecale şi mucus este un semn aproape cert de tumora. Tumorile din partea dreaptă se
caracterizează prin sângerări oculte, asociate cu anemie, paliditatea tegumentelor şi
slăbiciune generală.

Dereglările de transit sunt caracteristice în formele avansate de câner al jumătăţii

colice drepte. Uneori cancerul de colon se manifestă direct prin ocluzie intestinală care
impune tratament chirurgical de urgenţă.

Tuşeul rectal este o manevră clinica obligatorie la orice suspiciune de cancer de

colon, doar 5 - 10% din tumori sunt accesibile la aceste explorări. Pe lângă evidenţierea
tumorilor ampulelor rectale, permite aprecierea prezenţei invaziei perirectale.

În cancerul de rect pacienţii acuza o senzaţie de defecaţie incompletă sau senzaţie

de scaun falsă. Des semnele abdominale lipsesc, mai frecvenţe fiind senzaţia de slăbiciune,
lipsa apetitului, slăbirea. În stadiile tardive se asociază hepatomegalia şi ascita.

Diagnosticul paraclinic al cancerului colo-rectal cuprinde:

 Examene de laborator;
 Determinarea sângerărilor oculte;
 Irigografia;
 Examene endoscopice;
 Ecografia abdominală;
 Tomografia computerizată;
 Eco-endoscopia transrectala;
 Rezonanta magnetică;
 Tomografia cu emisie de pozitroni;
 Colonoscopia virtuală;
 Alte investigaţii.
Pacienţii ce prezintă semne şi simptome sugestive pentru o patologie neoplazică colo-
rectala, trebuie supuşi unei serii de investigaţii ce au trei scopuri:

1. Evaluarea intestinului gros, acordându-se atenţie leziunii primare, încercării de a localiza

eventuale leziuni concomitente şi evidenţierea unei boli colonice cu potenţial crescut de
transformare malignă;
2. În cazul prezenţei unei tumori, să se descopere dacă acesta a metastazat şi la alte organe
sau ţesuturi;
3. Evaluarea stării pacientului în vederea pregătirii preoperatorii.

Examenele de laborator

Nu sunt specifice pentru diagnosticul cancerului colo-rectal şi sunt efectuate pentru

a evidenţia eventualele efecte negative ale tumorii asupra organismului şi pentru a lua în
calcul eventualele comorbiditati ale pacientului. Cel mai frecvent, pacienţii bolnavi de
cancer colonic sau rectal, prezintă o anemie hipocroma microcitara de tip feripriv, un
anumit grad de hipoproteinemie şi hipoalbuminemie, leucocitoza (ca urmare a reacţiei
inflamatorii peritumorale ce poate evolua spre supiratie), VSH crescut. Dacă tumora
invadează spaţiul retroperitoneal şi obstruează ureterul, pacientul poate avea nivele serice
crescute ale ureei şi creatininei. În cazul metastazelor hepatice transaminazele, fosfataza
alcalină, şi γ-glutamil-transpeptidaza pot fi crescute.

În stadiul preo-perator trebuie urmăriţi şi următorii parametrii:

 Concentraţia diferiţilor electroliţi, glicemia, parametrii coagulării (PT, PTT, INR),

tensiunea arterială, grupă sangvină a pacientului.
 Dozarea antigenului carcino-embrionar (CEA)
CEA nu prezintă sensibilitate şi specificitate de organ sau de boală. O valoare normală nu
exclude cancerul colo-rectal, iar valori moderat crescute pot fi găsite într-un număr mare
de afecţiuni benigne sau maligne, însă o valoare crescută este sugestiva de cancer colo-
rectal. Valorile CEA mai mari de 5 ng/ml sunt asociate cu un prognostic prost al
cancerului.

Dozarea CEA se face ca măsură de urmărire postoperatorie la pacienţii care au

prezentat nivele crescute ale antigenului preoperator şi la care s-a practicat o intervenţie
chirurgicală cu tendinţa de radicalitate. Dacă tumora a fost rezecata în totalitate, valorile
CEA ar trebuii să revină la normal în circa patru săptămâni. Persistenta valorilor crescute,
arata caracterul paliativ al intervenţiei, iar reapariţia postoperator a unei valori crescute
indica o recidivă tumorala (sensibilitatea fiind de 70-80%).
Determinarea sângerărilor oculte

Este un test util în diagnosticarea pacienţilor ce suferă de cancer al intestinului gros

şi se bazează pe existenţa sângerărilor oculte de la nivelul tumorii. Cel mai frecvent mod
de efectuare a testului, foloseşte benzi de hârtie impregnate în guaiac ce îşi modifica
culoarea în prezenţa peroxidazei din hemoglobină.

Testarea populaţiei asimptomatice a demonstrat că cca. 2,5% din cei testaţi sunt
pozitivi, iar din aceştia doar 10-15% au cancer colorectal. Astfel pentru o mai bună
sensibilitate a testului, pacienţii, ce urmează să-l facă, trebuie să urmeze o dietă săracă în
carne şi să evite anumite medicamente (fier, cimetidina, antiacide, acid ascorbic).

Irigografia

Irigografia este una dintre cele mai utilizate şi eficiente metode de diagnostic a
tumorilor colo-rectale, având rezultate corecte în circa 90% din cazuri. Are avantajul de
a localizarea tumora cu o mare acurateţe. În ultimul timp este mai des folosită tehnică în
dublu-contrast. Dacă există suspiciunea unei perforaţii, administrarea de bariu este
contraindicata (risc de peritonita baritala), dar se poate efectua folosind un material de
contrast solubil în apă (gastrografin).

Imaginile ce pot fi văzute cu ajutorul acestei tehnici radiologice sunt: lacună,

stenoza şi stopul, iar sugestiv pentru cancerul de colon este aspectul în „cotor de măr” sau
„pantalon de golf”. Un mare avantaj al acestei metode în fata examenelor endoscopice este
acela că se poate vizualiza şi aspectul colonului drept, în special al cecului, lucru posibil
doar într-un număr redus de colonoscopii. Marele dezavantaj este acela că nu se pot
efectua puncţii bioptice de la nivelul maselor descoperite.

Pentru a se efectua irigografia în condiţii optime, pacientul trebuie pregătit prin

atribuirea unei diete fără reziduri cu 24 de ore anterior intervenţiei şi prin administrarea
unei soluţii cu rol laxativ.

Examene endoscopice

Acest tip de examen dau posibiltatea investigării vizuale directe a întregului colon
şi prelevării de material bioptic.

Sigmoidoscopia cu instrument rigid: este una din metodele cele mai uşor şi ieftin de
folosit pentru diagnosticarea cancerului colo-rectal. Necesită o pregătire minimă a
intestinului gros, respectiv o clismă evacuatorie. Cu toate acestea, nu aduce informaţii
despre întreg cadrul colic, ci doar despre porţiunea terminală a acestuia, necesitând pentru
confirmarea diagnosticului o altă investigaţie complementară (prin care să se vizualizeze şi
restul intestinului gros).

Sigmoidoscopia ce utilizează un instrument flexibil din fibră optică de proximativ

35-65 de cm, este din ce în ce mai folosită, în detrimentul celei cu echipament rigid, pentru
că evaluează o porţiune mai mare a cadrului colic.

Colonoscopia a ajuns metoda folosită de elecţie pentru evaluarea cadrului colic,

datorită sensibilităţii crescute în diagnosticarea tumorilor şi datorită capacităţii de a lua
 probe bioptice de la nivelul zonelor cu probleme. Asociată cu irigografia, da un diagnostic
corect în 95-98% din cazuri.

Oferă informaţii veridice despre aspectul mucoasei colonice de la nivelul întregului

colon (polipi, cancere sincrone, procese inflamatorii, diverticulare). Cu ajutorul aceste
metode se pot efectua şi intervenţii precum: rezecţia unui polip ce pune probleme de
diagnostic diferenţial, cauterizarea unei regiuni cu sângerare activă, sau montarea
stenturilor cu auto-fixare în zonele ce prezintă risc de stenoza. Indicaţiile colonoscopiei
sunt:

 Irigografie negativă la un pacient cu simptome caracteristice de cancer,

 Boala diverticulară fără aspect tumoral la examenul radiologic,
 În cazul prezenţei unei sângerări masive cu origine colo-rectala,
 Confirmarea unui diagnostic radiologic prin proba bioptica şi analiza histopatologica.
Complicaţiile (hemoragia, perforaţia) acestei metode sunt rare, mai puţin de 1% pacienţii
supuşi acestei intervenţii.

Limitele metodei:

 Exista riscul ca leziunile minime să nu fie observate (25%),

 Cecul nu este vizualizat doar în 90% din cazuri,
 Poziţia exactă a leziunii este greu de determinat, deoarece singurele repere sunt linia
dinţata şi ileusul terminal, iar lungimea cadrului colic variază între indivizi. Pentru a
depăşi acest inconvenient, se poate tatua zona tumorală cu cerneală de India.

Ecografia abdominală

După diagnosticarea unui pacient cu cancer colonic sau rectal, trebuie determinat şi
gradul extensie în afara limitelor organului afectat, în acest scop efectuându-se ecografia
abdominală, tomografia computerizată, şi rezonanţa magnetică.

Prin ecografie se evaluează tumora, gradul ei de extensie, prezenta metastazelor

hepatice cu dimensiuni mai mari de 1 cm în diametru şi ascita carcinomatoasa.

Tomografia computerizată

Acesta metoda oferă o mai bună descriere a leziunilor hepatice de dimensiuni mici
(sub 1 cm), poate distinge o tumoră hepatică de un angiom hepatic. CT-ul poate oferi
informaţii mai amănunţite asupra gradului de invazie ganglionară şi a structurilor vecine.

Puncţiile bioptice, sau aspiratele prin ac fin ghidate prin ecografie sau CT, pot lămuri
asupra suspiciunii de cancer.

Eco-endoscopia transrectala

Permite cea mai bună descriere a tumorii sau leziunii ce pune probleme, precum şi
a ganglionilor limfatici regionali. Ajută la diferenţierea între tumori ce afectează doar
mucoasa sau submucoasa şi cele ce pentreaza musculară proprie sau chiar întregul perete
rectal şi a extinzându-se în grăsimea peri-rectala.

Există studii ce au comparat acurateţea determinării stadiului T aferent tumorii,

intre Eco-endoscopie transrectala, evaluare computer-tomografica şi rezonanţa magnetică.
 Astfel eco-endoscopia are o acurateţe de 80-95% superioară scanării computer-tomografice
(65-75%) şi rezonantei magnetice (75-85%). Cu toate acestea această metodă este una
foarte operator-sensibila, fapt ce determina schimbări frecvente ale metodologiei de
examinare, spre o mai bună evaluare a rectului.

Rezonanta magnetică (IRM)

Este cea mai sensibilă metoda de evaluare a ficatului, dar este folosită preponderent
atunci când se ia în considerare efectuarea unei hepatectomii, pentru a evalua extinderea la
nivelul ganglionilor loco-regionali sau transmural. Rezonanta magnetică asociată cu
introducerea de arcuri de expansiune endorectale este folosită pentru evaluarea tumorilor
stenozante ce nu pot fi trecute cu endoscopul.

Rezonanta magnetică cu contrast dublu permite o evaluare T mai exactă, prin faptul
că se poate distinge mai uşor peretele rectal (mucoasa, musculară) de ţesuturile perirectale.

Tomografia cu emisie de pozitroni

Utilizează FDG (fluorine-18-fluoro-2-deoxiglucoza) ce este o substanţă

radiofarmaceutica, analog competitiv al glucozei la nivelul situsurilor transportorilor
localizaţi în membrana celulară, stimulând o fosfokinaza-hexokinaza.

Este utilizată în evaluarea răspunsului tumorii primare la chimioterapie

preoperatorie şi rezultatele ei pot constituii o bază pentru constiutirea unui eventual
prognostic. Are o acurateţe de 87% în a determina apariţia eventualelor recidive
postoperatorii şi radioterapie externă. Este totuşi o metodă ce poate da rateuri în evaluarea
staţiilor ganglionare şi a eventualei lor invadări neoplazice.

Colonoscopia virtuală

Este o tehnică noninvazivă de explorare a întregului colon, având un risc de

perforaţie scăzut, nu necesită anestezie sau sedare, iar timpul de scanare este mai mic de 60
secunde.

Alte investigaţii:

Pre-operator trebuiesc efectuate şi alte investigaţii, precum: radiografie toracică cu

vedere din două planuri (pentru a evalua aparatul cardio-pulmonar sau dacă există
metastaze pulmonare), radiografii scheletice, scintigrama osoasă şi hepatice. Pentru
bilanţul general se efectuează: electro-cardiograma, probe ventilatorii pulmonare.

Teste de screening:

Din ceea ce priveşte screening-ul, populaţia este divizată în două

categorii:

 Populaţia generală, asimptomatica, în cadrul căreia se folosesc ca metode de screening

testul sângerărilor oculte, ce este ieftin şi simplu de efectuat. Acesta ajuta la
diagnosticarea cancerului fără simptome din stadii precoce de boală.
 Populaţia cu risc crescut, reprezentată de:
 rudele de gradul I al pacienţilor bolnavi de cancer colo-rectal, ce trebuie să facă
colonoscopii începând de la vârsta de 20 de ani la un anumit interval;
 pacienţii cu colita ulcerativă, ce trebuie să facă colonoscopii după 8-10 luni de boală.
 2.5 Diagnostic pozitiv
Exista 3 moduri de diagnostic a pacienţilor:
1. Depistarea cazurilor izolate datorită adresabilităţii pacienţilor la medic fie pentru o
simptomatologie sugestivă fie ca urmare a examinări clinice pentru acuze legate de alte
organe. Anamneza şi examenul clinic ridica suspiciunea de cancer de colon, explorările
endoscopice şi/sau imagistice detectează tumora, iar histopatologia confirma natura
malignă a acestuia.
2. Screeningul populaţiilor cu risc mediu sau crescut de cancer de colon. Se
realizează în cadrul profilaxiei secundare şi identifică indivizii cu cea mai mare
probabilitate de a avea cancer de colon sau polipi colonici din grupul celor fără semne sau
simptome de boală.
4. Supravegherea, adică monitorizarea indivizilor cu antecedente de boala rectocolonica
predispozanta la cancer de colon.

Stadializarea cancerului de colon

Toate cancerele de colon se dezvolta dintr-o singură celulă transformată care trece
prin multiple diviziuni celulare şi formează o leziune macroscopică la nivelul intestinului
gros. Stadializarea cancerului de colon trebuie să aibă în vedere penetrarea în peretele
intestinal, diseminarea la nivelul nodulilor limfatici regionali, afectarea organelor
adiacente, prezenta sau absenţa determinărilor secundare la distanţă.
Sistemul original de stadializare pentru cancerul colonic a fost introdus de Charles
Dukes în 1930 şi modificat în 1932. Aceasta clasificare are trei stadii: A, B, C.
Stadiul A- tumora limitată la peretele intestinal;
Stadiul B- tumora are extensie directă la ţesuturile adiacente
Stadiul C – extensie la nivelul ganglionilor limfatici regionali
Stadiul D – metastaze la distanţă

Cea mai cunoscută modificare adusă clasificării Dukes este cunoscută sub numele
Astler-Coller. În această variantă de clasificare, stadiile Dukes B şi C sunt subdivizate în
câte două grupuri:
Stadiul B1- invazie a muscularis propria fără a o depăşi, fără implicare ganglionară
Stadiul B2- extensie prin muscularis propria fără implicare ganglionară
Similar pentru stadiul C1- aceeaşi situaţie cu ganglioni pozitivi şi C2 aceeaşi situaţie cu B2
cu implicare ganglionară.

Deşi ambele sisteme de clasificare sunt încă des utilizate în practică medicală,
stadializarea TNM rămâne preferata în practică curentă.
Aceasta clasificare, dezvoltată de Comitetul American penytru Cancer, utilizează
trei tipuri de descrieri: T pentru tumora, N pentru implicare gasnglionara, M pentru
metastaze. Ultima revizie a sistemului a fost făcută în 2012.

Tabelul I Stadializarea TNM a cencerului de colon (2012)

Tumora primară (T)
Tx Tumora primară nu poate fi evaluată
T0 Nu există dovezi care să indice prezenţa unei tumori primare
Tis Carcinom în situ: intraepithelial sau invazie lamina propria
T1 Tumora invadează submucoasa
T2 Tumora invadează muscularis propria
T3 Tumora se extinde de la muscularis propria la ţesutul pericolorectal
T4a Tumora invadează muscularis propria şi ajunge în vecinătatea peritoneului
T4b Tumora invadează direct sau este aderenţa la organele sau structurile din
vecinătate
Ganglioni limfatici regionali (N)
Nx Ganglionii regionali nu pot fi evaluate
N0 Fără metastaze la nivelul ganglionilor limfatici regionali
N1 Metastaze la nivelul a 1-3 ganglioni limfatici regionali
N1a Metastaze la nivelul unui ganglion limfatic regional
N1b Metastaze la nivelul a 2-3 ganglioni limfatici regionali
N1c Depozite tumorale la nivelul subseroasei, mezenterului, a ţesutului
neperitonelizat pericolic sau ţesut perirectal fără metastaze nodulare regionale
N2 Metastaze în 4 sau mai mulţi ganglioni limfatici regionali
N2a Metastaze în 4-6 ganglioni limfatici regionali
N2b Metastaze în 7 sau mai mulţi ganglioni limfatici regionali
Metastaze la distanţă (M)
M0 Fără metastaze la distanţă
M1 Metastaze la distanţă
M1a Metastaza confirmată la nivelul unui organ
M1b Metastaza în mai mult de 1 organ/ la nivelul peritoneului

Tabelul II Stadializare anatomica/prognostic grupat

Stadi
T N M Dukes MAC
u
0 Tis N0 M0 -- --
I T1 N0 M0 A A
T2 N0 M0 A B1
IIA T3 N0 M0 B B2
IIB T4a N0 M0 B B2
IIC T4b N0 M0 B B3
IIIA T1-T2 N1/N1c M0 C C1
T1 N2a M0 C C1
IIIB T3-T4a N1/N1c M0 C C2
T2-T3 N2a M0 C C1/C2
T1-T2 N2b M0 C C1
IIIC T4a N2a M0 C C2
T3-T4a N2b M0 C C2
T4b N1-N2 M0 C C3
IVA Any T Any N M1a -- --
IVB Any T Any N M1b -- --
 2.6 Diagnostic diferenţial

Diagnosticul diferenţial se face, în funcţie de localizare, cu:

Nr. Boală Criteriile de diagnostic diferenţial
1 Rectocolita ulcerohemoragica şi -aspecte imagistice caracteristice
boala Crohn colonica

-histologie specifică

2 Diverticuloza colonica -aspecte radiologice şi imagistice caracteristice

3 Angiodisplazie -imagine arteriografica sugestivă

4 Diaree HIV -teste urologice pozitive

-manifestari clinice sugestive
-date epidemiologice

5 Colita pseudomembranoasa -dupa administrarea de antibiotice

-identificarea toxinei clostridium în scaun
-endoscopie sugestivă

6 Colita ischemică -batrani

-manifestari clinice: rectoragie, durere
-rect îndemn endoscopic
-imagine arteriografica sugestivă

7 Tuberculoză colonică -asociere cu tuberculoza pulmonară (deseori)

-identificare BK în scaun
-aspecte imagistice caracteristice
-histologie specifică

8 Colon iritabil -excluderea tuturor cauzelor organice

2.7 Complicaţii
Complicaţiile cele mai frecvente ale cancerului de colon şi rect sunt:
1. Metastaze locale (în abdomen) sau la distanţă (oase, ficat, plămâni, suprarenale, creier)
2. Icter prin metastaze în ficat
3. Ascita (lichid în burtă) prin metastaze în abdomen
4. Anemie
5. Ocluzie intestinala
6. Tromboflebite repetate
7. Fistule abdominale
8. Invazie în vezica urinară cu hematurie (sânge în urină), sau metroragii (sângerare genitală)
9. Denutriţie (slăbire accentuată)
2.8 Tratament

Schema şi eficacitatea tratamentului cancerului colorectal se stabileşte în funcţie de

stadiul dezvoltării tumorii şi în funcţie de starea generală a pacientului. Alegerea finală a
tratamentului se realizează de o echipă de medici specialişti care au examinat pacientul.

La primul stadiu al dezvoltării, tratamentul cancerului, de regulă, constă în

intervenţia chirurgicală, în urma căreia se elimină tumoarea.

La stadiile mai târzii (2, 3, 4) tratamentul include intervenţia chirurgicală în scopul

eliminării fragmentului intestinului, afectat de tumoare, şi cure suplimentare de
radioterapie şi de chimioterapie.

Tratamentul combinat (intervenţia chirurgicală + chimioterapia + radioterapia) are

o eficacitate sporită în raport cu fiecare dintre aceste metode, efectuate separat.

Intervenţia chirurgicală

Intervenţia chirurgicală în cazul cancerului de colon constă în eliminarea

fragmentului intestinului, afectat de tumoare, şi în restabilirea permeabilităţii intestinale,
fie prin coaserea capetelor sănătoase, fie prin formarea unei colostome.

Rapiditatea de recuperare, în urma intervenţiei chirurgicale, depinde de volumul

intervenţiei şi de starea generală a pacientului până la intervenţie.

 În cazul în care tumoarea afectează, fie cecul, fie colonul ascendent, fie colonul
transvers, în urma intervenţiei chirurgicale, se îndepărtează toată partea dreaptă a
colonului şi rectul se uneşte cu partea stângă a colonului.

 În cazurile în care tumoarea afectează, fie capătul colonului transvers (din stânga),
fie colonul descendent, în urma intervenţiei chirurgicale se îndepărtează toată
partea stângă a colonului şi rectul se uneşte cu partea dreaptă a colonului.

 În cazurile în care tumoarea afectează sigmoidul, în urma intervenţiei chirurgicale,

se îndepărtează numai această parte a colonului şi rectul se uneşte cu partea
descendentă a colonului.

 În cazurile în care tumoarea afectează capătul de jos al rectului, în urma intervenţiei

chirurgicale, se îndepărtează rectul şi se formează colostoma.
Tratamentul cu razele X (radioterapia)

Radioterapia diminuează esenţial riscul recidivelor cancerului şi sporeşte

eficacitatea tratamentului. În funcţie de situaţie, cura de radioterapie poate fi prescrisă, fie
până la intervenţie chirurgicală (în scopul opririi evoluţiei tumorii şi reducerii
dimensiunilor acesteia), fie în timpul intervenţiei (în scopul diminuării riscului de
răspândire ale celulelor maligne), fie după intervenţie (în scopul diminuării recidivei
dezvoltării tumorii).

Chimioterapia (tratamentul medicamentos)

Chimioterapia, la fel ca şi radioterapia, sporeşte eficacitatea tratamentului. Lista

exactă şi dozajul medicamentelor pentru şedinţele de chimioterapie a cancerului colorectal
se stabileşte de o echipă de medici specialişti. Actualmente, pentru chimioterapia
cancerului colorectal, se utilizează medicamentele precum oxaliplatina, leucovorina, 5-
fluorouracilul, irinotecanul, capecitabina (Xeloda), tegafurul, etc.
Filozofia generală în tratamentul cancerului de colon este că toţi pacienţii trebuie să
beneficieze de tratamentul chirurgical.

2.9 Educaţie sanitară

Profilaxia primară, prevenirea apariţiei cancerului colo-rectal la populaţia

asimptomatică, se poate realiza prin două modalităţi:

1. O dietă protectivă cu diminuarea consumului de grăsimi animale, care în anumite

condiţii favorizează apariţia de substanţe cancerigene, şi creşterea consumului de alimente
bogate în fibre dietetice (legume, fructe, cereale), care scad timpul de contact dintre
mucoasa colonului şi eventualele substanţe carcinogenetice care se găsesc în lumenul
colonului.

2. Cel de al doilea mijloc de prevenţie primară este chimic. S-a observat ca aspirină,
consumată în dozele utilizate pentru afecţiunile cardiace timp de 10 ani, scade foarte mult
incidenta cancerului colo-rectal în populaţia generală. Un alt medicament utilizat în acest
scop este sulindacul.

Profilaxia secundară este o măsură ce depistează foarte precoce leziunile

precanceroase (polipi, boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica) pe care le tratează sau le
eradichează. Tot în această categorie se situează şi depistarea anomaliilor genetice la
rudele de gradul I ale pacienţilor cu cancere ereditare sau familiale. Aceşti indivizi sunt
consideraţi că au risc crescut de a face cancer colo-rectal. Sunt consideraţi pacienţi cu risc
uşor de a face cancer colo-rectal toţi indivizii peste 50 de ani, deoarece 90% din cazurile
de cancer colo-rectal survin la pacienţii peste această vârstă. La aceştia se recomanda
detectarea hemoragiilor oculte în scaun anual, rectoscopie sau irigiscopie la interval de 5
ani, sau colonoscopie la interval de 10 ani.
Capitolul III
Studiu de caz

3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1

I.CULEGEREA DATELOR
1. Numele şi prenumele: C.J
2. Sexul: M
3. Vârsta:62 ani
4. Domiciliul: Rural
5. Starea civilă: Căsătorit
6. Naţionalitatea: RO
7. Religia: Ortodoxă
8. Ocupaţia: Pensionar
9. Grup sanguin-Rh: AII (+)
10. Alergii: Neagă
11. Diagnosticul clinic: Neoplasm de sigmoid
12. Modalitatea de culegere a datelor: Interviu
13. Stabilirea legăturii cu pacientul: Directă
14. Modul de comunicare: Verbal
15. Condiţii de viaţă:
- obişnuinţe alimentare: săracă în fibre
- odihnă: nesatisfăcător, 6 h maxim
- fumător
- veniturile:1300 ron pe lună
- gradul de pregătire/cultură sanitară: modest
- deprinderi igienice: prezent
- aspectul vestimentar: plăcut
- hobby-uri: Pescuit.
- Obişnuieşte să bea 2 cafele pe zi.
- Consumator de băuturi spirtoase

16. Antecedente:
- personale: HTA
- Heredo-colaterale: fără importanţă.
17. Istoricul bolii: Pacient în vârstă de 62 de ani hipertensiv aflat sub tratament cronic,
se adresează unităţii spitaliceşti afirmând că de 4-5 luni prezintă dureri în fosa
iliacă stânga şi flancul stâng, constipaţie ce alternează cu diaree, balonare, scaune
cu mucozităţi şi sânge, astenie fizică, scădere ponderală. Investigaţiile clinice şi
paraclinice stabilesc diagnosticul de cancer colo-recal. S-a intervenit chirurgical şi
s-a practicat excizie abdomino-perineala de rect extralevatoriana; anus iliac stâng,
drenaj 1 tub perineal.În acest plan de îngrijire vom monitoriza evoluţia post-
operatorie a pacientului până la externare.
18. Starea la internare:
- greutate:70 kg
- Înălţime:1,68 m
- T.A.:150/95 mmHg
- Temperatură:37 ⁰ C.
- Respiraţie: 17/min
- Puls:76/min
19. Semne:-subiective: tahicardie, scaune cu sânge, scădere ponderală marcată.
- Obiective: paliditate, fatigabilitate.
DATA NEVOIA DIAGNO OBIECTIVE INTERVENŢII E
STIC DE V
NURSIN AUTONOME DELEGATE A
G (PES) L
U
A
R
E
05.03.20 1- Nevoia DificultatePacientul să Am ajutat .Administrare P
18 de a respire făr pacientul să a
respira şi în a dificultate, să efectueze la indicaţiile c
de a avea respira,a se aibă un ritm medicului i
o bună alimenta si a respiratoriu exerciţii 1 fiola Piafen e
circulaţie. a avea o regulat de 18-19 respiratorii, să aibă + 1 fiola l n
2- Nevoia buna postura respiraţii / min să- poziţii adecvate şi Algocalmin. t
de a şi să îşi schimbe În prima zi u
se datorită poziţia din două în după l
alimenta intervenţiei diminuez două ore. operaţie
chirurgicale. tahipneea în am p
si hidrata decurs d trei ore, Am observatadministrat r
3- Nevoia să fie culoarea unghiilor,
pacientului e
de a se echilibra a buzelor şi a alimentaţie z
misca si a hidroelectrolitic tegumentelor şi le- parenterală i
avea si să aibă o postur am notat în foaia la n
o buna adecvată şi indicaţia t
postura. nedureroasă a
tonusul de observaţie.
medicului,
instituind o
muscula prezent Educ pacientul sa perfuzii cu
consume ceai
şi să-şi menţin neîndulcit, zeama Glucoza 10% r
celelalte de compot, supe 1500 ml şi ser e
strecurate, apă
fiziologic 1000 s
nevo plată ml. Am p
fundamentale Am efectuat bilanţul
observat i
satisfăcute. culoarea unghiilor,hidro- r
a buzelor şi a electrolitic şi a
tegumentelor şi le- am urmărit t
am notat în foaia diureza. i
de observaţie Am e
schimbat poziţia
bolnavului din
două în două ore. i
n
Am monitorizat
şi
l
i
m
i
t
e

n
o
r
m
a
l
e
,
e
s
t
e

e
c
h
i
l
i
b
r
a
t

h
i
d
r
o
e
l
c
t
r
o
l
i
t
i
c

s
i
p
r
e
z
i
n
t
a

p
o
s
t
u
r
a

n
o
r
m
a
l
.
 înregistrat TA., pulsul,
respiraţia, temperatura

1-Nevoia de a Eliminare Asigurarea unei Am încercat stimularea La Dupa eliminarea

elimina. 2-Nevoia urinara eliminări, normale în micţiunilor, astfel: am indicaţia medicului sondeai urinare se
de a respire si a avea o buna insuficient raport cu cantitatea de pus comprese calde pe am scos sonda elimina1500ml in 24
circulatie. ă, din lichide ingerate. regiunea pubiană, am vezicala. ore,TA este
3-Nevoia de a se alimenta cauza Menţinerea TA în introdus bazinetul cald Administarea mentinuta in limite
si hidrata. intervenţi limite sub bolnav, am dat medicametelor normale si pacientul
ei normale. Pacientul să drumul apei la chiuvetă. prescrise de acum este echilibrat
chirurgica fie Pentru prevenirea medic:Nebilet 5 hidro elctolitic.
le, echilibrată infecţiei urinare am mg/zi.O fiolă de
manifestat hidroelectrolitic efectuat manevre sterile. furosemid,respectân
ă prin asigurându-se regimul După îndepărtarea d normele
absenţa alimentar postoperator sondei urinare se de asepsie. Pe cale
micţiunilo verifică golirea vezicii parenterală,la
r urinare din 4 în 4 ore, în indicaţiile
spontane,d condiţiile unui aport de medicului,se
ificultate lichide ingerate. Se administrează soluţii
de a avea observa dacă apar semne cu electroliţi şi
o buna de infecţie. proteine,Glucoza
circulatie 5%, 10%,ser
cauzata fiziologic,clorura de
de HTA potasiu.
manifestat
ă prin
palpitaţii,
agitaţie si
o

alimentati
e
 insuficient
a datorita
restrictiei
alimentare
.
1- Nevoia de a se Incapacita Pacientul să fie .Îl ajuta să se îmbrace şi Pentru prevenirea Pacientul poarta
îmbrăca şi dezbraca. tea de a capabil să-şi satisfacă să se infecţiei plăgii, am lenjerii curate,dupa
2- Nevoia de a fi se parţial nevoile de dezbrace.Îmbrăcarea administrat 2h acesta prezinta
auto-ingrijire. unor haine cât mai antibiotice după tegumente curate iar
îmbrăca Pacientul să prezinte simple. Am efectuat prescripţia seara are un somn
şi tegumente şi mucoase toaleta generală şi pe medicului. Am odihnitor.
dezbraca,a
letrarea
tegumente
lor
si
dificultate
de

a
dormi si a
se odihni
curat,ingriji t, de a proteja din curate, în următoarele regiuni a pacientului, aplicat tratamentul
tegumentele si mucuoasele două ore, să se schimbându-i totodată medicamentos la
. cauza vindece cu minim de lenjeria de corp şi de indicaţia medicului:
3-Nevoia de a dormi si a se interve disconfort într-un pat. Se supraveghează antialgic Piafen +
odihni. nţiei interval total de patru pansamentul imediat Algocalmin şi o
chirurg zile. Pacientul să aibă după intervenţie, iar fiolă de Diazepam
icale un somn dacă intervin modificări i.m.
manif corespunzător la nivelul plăgii se
estată cantitativ şi calitativ, comunica medicului.
de 8 h pe noapte fără Am efectuat schimbarea
prin întrerupere, în timp de pansamentului, am
dimin o zi. îngrijit plaga
uarea abdominală şi am
mobil efectuat un pansament
ităţii, nou. Am instruit
plaga pacientul să practice
abdo tehnici de relaxare,
minal exerciţii respiratorii cu
a si 30 min. înainte de
ore culcare. Am aerisit
de salonul, am schimbat
lenjeria de pat şi de
somn corp, i-am oferit
insufic pacientului o cană cu
ente.
lapte cald.
. 1-Nevoia de a fi curat, de a- şi Diaforeza Pacientul să nu mai Am şters tegumentele Am aplicat Pacientul nu mai
proteja tegumentele 2Nevoia de a prezinte transpiraţii bolnavului şi am tratamentul transpira abundent şi
evita din cauza abundente în schimbat lenjeria de corp medicamentos,la se simte curat fiind
pericole. 3-Nevoia anxietăţii,d următoarele 24 de ore, ori de câte ori a fost indicaţia medicului. mai liniştit,I s-a
de a acţiona conform propriilor urere la durerea sa dispara în nevoie. Am menţinut o diminuat durerile la
convingeri şi valori,de a nivelul termen de 2-3 ore şi temperatură optimă în nivelul plagii
practica religia. semnificativ în 24 h salon de 20⁰ C. abdominale.In urma
. plagii si inlăturarea discutiei cu preotul
legată de sentimentului de Am fricţionat cu alcool acesta este mult mai
evoluţia abandon a Lui tegumentele bolnavului linistit din punct de
acesteia Dumnezeu. şi le-am pudrat cu pudră vedere spiritual.
manifestată de tâlc. Am ajutat
prin pacientul să stea în
transpiraţii poziţie antalgică,
învăţându-l tehnici de
autocontrol al durerii. Îi
, explic pacientului
tegumente necesitatea
umede,ge spitalizării.Chem preotul
mete spitalului să vorbească
cu acesta dacă
si facies doreşte.Încurajez şi educ
crispat. pacientul cu privire la
boala de care suferă.
1- Nevoia de a se recreea. Dificultate Pacientul să se simtă Incurtajez Pacientul are o
2- Nevoia de a a în a bine,liniştit,sa se pacientul,încerc să-i gândire mai pozitivă
comunica. 3-Nevoia de a învăţa. îndeplini adapteze la noua induc o stare pozitivă şi starea sa de spirit
activităţi situatie si sa fie le sugerez îmbunătăţindu-se.
recreeative capabil sa se aparţinătorilor să facă Familia şi prietenii
cauzată de reintegreze in acelaşi lucru. Am ajutat au ajutat la
activitatile sale sociale pacientul să înţeleagă că determinarea
actul depresia, îngrijorarea, pacientului să
chirurgical
,comuica
re
ineficace
din cauza
neadaptarii
la noua
situatie
si
cunostinte sentimentul de înţeleagă şi să
insuficiente neputinţă, sunt normale accepte situaţia prin
şi de aşteptat. care trece.
despre Am comunicat cu
satisfacerea familia pacientului
neviolor pentru a înţelege că
pacientul are nevoie de
sale un suport emoţional şi
moral suplimentar, din
in aceasta partea aparţinătorilor.
perioada Am pus pacientul în
legătură cu alţi pacienţi
operaţi de neoplasm care
au avut o evoluţie bună
integrându-se rapid în
mediul socio-
profesional. Am
explicat pacientului şi
familiei în ce a constat
intervenţia chirurgicală
şi la ce schimbări să se
aştepte, să accepte că
slăbiciunea, oboseala,
iritabilitatea sunt
obişnuite în timpul
convalescentei. Să
înţeleagă că în perioada
de
convalescenta laxative
în caz de nevoie şi
calmante.
Pacientul nu trebuie să
 facă eforturi fizice, să
evite
frigul şi să respecte
administrarea
tratamentului
conform prescripţiei
medicale.

1. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

T.A Puls Respiraţie T Diureza Scaun

150/70 mmHg 80 p/min 23 r/min 36,6°C 1000 1

145/80 mmHg 83p/min 22 r/min 36,8°C 1200 1

140/75 mmHg 82 p/min 20 r/min 37,1°C 1400 2

145/70 mmHg 78 p/min 19 r/min 36,9°C 1600 1

140/75 mmHg 80 p/min 19 r/min 37°C 1700 1
 2. EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Valori normale Rezulate

HEMATII Puncţie venoasă 4-10/mmc 3,80/mmc
HEMOGLOBINĂ Puncţie venoasă 12-14 g % 11,62g%

HEMATOCRIT Puncţie venoasă 45% 24%

LEUCOCITE Puncţie venoasă 4200-8000 /mm3 7800 /mm3

UREE Puncţie venoasă 0,20-0,40 g % 0,30 g %

CREATINITA Puncţie venoasă 0,15-1,2 mg / 100 ml 0, 90 mg/100 ml

VSH Puncţie venoasă 2-13 mm 60 mm

GRUP SANGUIN Puncţie venoasă AII
FACTOR Rh Puncţie venoasă POZITIV POZITIV

TGO Puncţie venoasă 2-20 u.i 22 u/l

TGP Puncţie venoasă 19 u/l2-16 u.i 19 u/l

GLICEMIE Puncţie venoasă 60-120 mg % 90 mg %

UROCULTURA Micţiune din jetul mijlociu NEVATIVĂ NEGATIVĂ

FIBRINOGEN Puncţie venoasă 200-400 mg l00 ml 325 mg/ 100 ml

EXAMEN SEDIMENT URINA Micţiune spontană NORMAL ALBUMINA

,GLUCOZA
ABSENŢE,LEUCOCITE
 PREZENTE.

SUMAR URINA Micţiune spontană NORMAL NORMAL

CEA-chemiluminiscenta Puncţie venoasă 0-10 ng/ml 20 ng/ml

CA 19-9- chemiluminiscenţa Puncţie venoasă N<37 U/mL 30 U/mL

3. ALTE INVESTGAŢII PARACLINICE

Examene curente Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen

Recoltare de analize Îl pregătesc pentru a-i recolta Îi fac compresie şi îi aplic un
analize. plasture hemostatic.
EDI(Colonoscopie ) Administrare de laxative cu o zi Ajut pacientul să se îmbrace şi
înaintea examenului şi îl conduc la salon.
efectuarea unei clisme, în ziua
examinării, dacă este
necesar.Conduc pacientul în
sala de endoscopie şi îl
poziţionez pentru procedura.
Radiografie pulmonara Ajut pacientul să se dezbrace şi Ajut pacientul să se îmbrace şi
să se poziţioneze. îl conduc la salon.
Echografie abdominală Îl poziţionez în decubit dorsal Îl coduc înapoi la salon.
evidenţiindu-i abdomenul.
EKG Îl poziţionez în decubit Îl coduc înapoi la salon.
dorsal,cu bustul gol.
 4. TRATAMENT MEDICAMENTOS

Dată Medicamente prescrise Mod de administrare

05.03. 2022 Piafen 1 fiola ,Algocalmin 1 fiola,Glucoza iv,im
10%1500 ml,Clorura de sodiu 9% 1500 ml,
Penicilina 800.000 u.i

06.03. 2022 Nebilet 5 mg,Furosemid 1 fiola, Soluţie iv,im

Ringer, Glucoza 10%500 ml,Clorura de
sodiu 9% 500 ml Penicilina 800.000 u.i
07.03. 2022 Piafen, Algocalmin ,Diazepam, Glucoza iv,im
10%500 ml,Clorura de sodiu 9% 500 ml
Penicilina 800.000 u.i
08.03. 2022 Piafen1 fiola ,Algocalmin 1 fiola Penicilina iv,im
800.000 u.i, Glucoza 5% 500 ml,Clorura de
sodiu 9% 500 ml
09.03. 2022 Penicilina 800.000 u.i, Glucoza 5% iv,im
250ml,Clorura de sodiu 9% 250 ml
 5. ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

Perioadă Alimente permise Alimente interzise

Primele zile post-operator,regim ceai neîndulcit, zeama de compot, supe strecurate, alcool
hidtric. apă plată etc
iaurt, ouă,carne fiartă (în funcţie de reluarea Alcool,alimente prăjite.
tranzitului intestinal)
 Tehnica de nursing specifică
Recoltarea probelor biologice

Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin inermediul unui ac de
puncţie.
Scop: Explorator, se recoltează sânge pentru cercetarea în laborator a unor constante biologice ale
organismului.

Materiale necesare: De protecţie – perna elastic pentru sprijinirea braţului, muşama, aleza, mănuşi
Pentru dezinfecţia tegumentului- alcool sanitar (dezinfecţie de tip 1)
Instrumentar şi materiale sterile- ace de 25-30 mm, mănuşi chirurgicale,
tampoane, tuburi vacutainer pentru analize indicate, plasture hemostatic
Nesterile-garou, holder, recipient pentru colectarea deşeurilor.
Indentificarea pacientului: Foaia de observaţie.

Pregătirea psihică: Explic pacientului în ce constă această tehnică cât şi necesitatea efectuării şi îi
obţin consimţământul. Pacientul a fost anunţat cu o seară înainte că i se va recolta sânge pentru analize
de laborator şi a fost rugat să nu mănânce în dimineaţa recoltării.

Pregătirea fizică: Ajut pacientul să se aşeze în poziţia decubit dorsal cu braţul sprijint de o pernă în
abducţie, extensie şi supinaţie.

Efectuarea tehnicii: Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrac mănuşile sterile. Aplic garoul elastic
deasupra plicii cotului, examinez calitatea şi starea venelor cu indexul mâinii stângi, palpez locul
puncţiei după care îl dezinfectez cu un tampon cu vată îmbibat în alcool sanitar. Rog pacientul să
deschidă şi să închidă pumnul de câteva ori, întind tegumentul pentru imobilizarea venei şi facilitatea
penetrării acului în aşa fel ca policele să fie situat 4-5 cm sub locul puncţiei exercitând o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. Holderul trebuie să formeze cu braţul
pacientului un unghi de 15 grade, detaşez carcasa acului şi introduc acul în mijlocul venei în direcţia
axului logitudinal cel puţin 1 cm. Introduc tubul corespunzător în holder apucând aripioarele laterale
ale acestuia cu indexul şi mediusul, iar cu policele împing tubul. Când sângele încetează să mai curgă,
scot tubul din holder. Desfac garoul de pe braţul pacientului, scot acul din venă şi aplic la locul
puncţiei un tampon de vata îmbibat în alcool şănţar, pe care îl menţin timp 5-10 minute, după ce s-a
produs hemostaza aplic plasturele hemostatic. După efectuarea tehnicii, mă ocup de pacient şi îl pun
într-o poziţie confortabilă.

Reorganizarea locului de muncă: Arunc deşeurile rezultate în urma efectuării tehnicii în recipientele
colectoare corespunzătoare.Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, mă dezinfectez şi trasport vaccutainerele
inscripţionate, în care am recoltat sânge, la laborator în vederea efectuării analizelor cerute de medic.
Accidente, incidente:
- Hematom (infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos). Asistentul trebuie să intrevina şi să retragă acul,
apoi să comprime locul puncţiei timp 1-3 minute
- Străpungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul în lumenul venei
- Ameţeli, paloare, lipotimie
3.2 Plan de îngrijire caz nr.2

I.CULEGEREA DATELOR
1. Numele şi prenumele: K.J
2. Sexul: masculin
3. Vârsta:54 ani
4. Domiciliul: rural
5. Starea civilă: divorţat
6. Naţionalitatea: roman
7. Religia: ortodox
8. Ocupaţia: şomer
9. Grup sanguin-Rh: OI +
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: cancer la nivelul cecului şi transversului (unghiului hepatic).
12. Data internării:10.04.2022
13. Data luării în evidenţă: 10.04.2022
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu
15. Stabilirea legăturii cu pacientul: direct
16. Modul de comunicare: verbal
17. Condiţii de viaţă
 obişnuinţe alimentare: fast-food
 odihnă:7 h
 munca: şomer
 veniturile:400 ron
 gradul de pregătire/cultură sanitară: modest
 deprinderi igienice: modeste
 aspectul vestimentar: neîngrijit
 hobby-uri: jocuri de noroc

18. Antecedente - fiziologice: -

- Patologice: operaţie de apendicită
- Heredo-colaterale: Tatăl a suferit de cancer de colon
19. Istoricul bolii: Pacientul K.J în vârstă de 54 de ani afirma că boala a debutat insidios în urmă cu
4-5 luni, prin inapetenta, scădere ponderală, dureri abdominale predominante în flancul drept.
Episodul actual a debutat prin ameţeli, greaţă, astenie fizică, tulburări de tranzit manifestate prin
scaune mucopurulente. Investigaţiile clinice şi paraclinice stabilesc diagnosticul de cancer la
nivelul cecului şi transversului (unghiului hepatic). Se intervine chirurgical practicându-se
hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoza T-L ulterior recomandându-se
dispensarizare prin secţia de oncologie.În acest plan de îngrijire pacientul va începe o nouă
şedinţă cu medicamente citostatice şi se va urmări evoluţia acestuia pe parcursul spitalizării.

20. Starea la internare - greutate:68 kg

- Înălţime:1,75 m
- T.A.: 130/75 mmHg
- Temperatură: 37⁰ C
- Respiraţie:18/min
- Puls:76/min
21. Semne - subiective: scădere în greutate, scaune mucopurulente
- Obiective: fatigabilitate, paliditate.
DATĂ NEVOIA DI OBIECTIVE INTERVENŢII
AG
NO AUTONOME DELEGATE
ST
IC
DE
NU
RS
IN
G
(P
ES)
10/04/22 1-Nevoia Aliment Ca pacientul să fie Asigur un climat La indicaţia medicului Pa
aţie cie
nt
şi ul

s-a
de a evita hidratar echilibrat psihic pe corespunzător;Salon aerisit administrez pacientului ad
e ap
deficitar tat
ă
pericolele. cauzată parcursul spitalizării, cu temperature de 18- primele flacoane de m
ed
de iul
ui
boala şi
are
2- Nevoia corobor sa se combata starea 25⁰ C,umiditate de 30- medicamente citostatice: în
ată cr
ed
cu er
e

în
de a se tratame de inapetenta,greata 60%,nu prea luminos nici Oxaliplatin ,Cafolinat ,5- pe
ntul rs
 on
chimic al
ul
alimenta şi manifes si varsaturi.Se prea întunecat,fără Fluorouracil.Plus o fiolă m
tată ed
ica
prin l,c
o
m
un
hidrata. astenie, urmareste ca zgomot.Liniştesc de Diazepam 2 ml im, ica
cu
ac
est
a
iar
3- Nevoia inapeten pacientul să bolnavul,îl rog să se respectând normele de ,ac
ta,greaţă u
,vă m

ac
est
a
de a rsături comunice eficient cu calmeze şi să ne acorde asepsie insotite de anti- est
şi e
dureri
de hi
dr
ata
t
comunica. cap echipa medicală şi întrega să emetice Palonosetron 1 co
res
insotita pu
nz
de ăt
or
comuni cu familia. încredere,asigurându-l că fiola, o perfuzie cu ,a
care în
ce
pu
 t
să
se
ineficie vom face tot posibilul glucoza 5% 500 ml iv cu ali
nta la m
nivel en
tez
e
afeciv pentru o evoluţie rol hidric,respectând ,st
ar
cauzată ea
ac
de est
ui
a
spitaliza satisfăcătoare a stării sale normele de asepsie. a
re m
eli
or
ân
du
-
manifes de sănătate;Am explicat se.
tată

prin
dificulta pacientului regulile pe care
tea de
a se
exprima trebuie să le respecte pe
,
nervozit parcursul spitalizării.
ate.
Acord îngrijiri pacientului
după terminarea
vărsăturilor.Explic
pacientului inportanta unei
bune hidratări şi alimentari
în evoluţia favorabilă a
bolii. Obţin încrederea
 pacientului.Dau
posibilitatea acestuia de
aşi exprima nevoile
dorinţele şi sentimentele

11/04/22 1- Nevoia de a dormi şi Privar Combaterea Mă asigur că salonul este Administrarea Ca şi

a se odihni. e insomniei.Pacientul curat şi aerisit, lenjeria la consecinţă a
2- Nevoia să beneficieze de patului să fie deasemenea indicaţiile medicului intervenţiilor de
de a de confort fizic şi psihic curata şi uscată.Stabilesc a îngrijire
elimina. asigurat prin crearea cu pacientul un orar de tratamentului pacientul
3- Nevoia de a respira şi somn unui mediu plăcut, somn şi odihnă.Învăţ prescris.O fiolă
prezintă o stare
de a avea o bună dator ameliorarea pacientul anumite Diazepam 2 fizică şi psihică
circulaţie. at crampelor exerciţii de ml îmbunătăţită
disco abdominale,reluarea relaxare.Încerc să reduc (sedativ)im.Tratament reuşind să
nfort tranzitului intestinal zgomotul din mediul ul citostatic: doarmă 7-8 ore
ului normal si acesta spitalicesc(evitarea Oxaliplatin neîntrerupt,
fizic să respire vorbitul cu voce ,Cafolinat ,
crampele
şi fără dificultate, să tare,trântirea anumitor 5- abdominale ale
psihic aibă un ritm obiecte etc.) Fluorouracil, NO-SPA pacientului s-au
manif respiratoriu regulat, Liniştesc bolnavul, îl pentru diminuat la fel şi
estat de 18-19 educ cu diareea iar
prin respiraţii / min şi un privire la efectele adverse crampele abdominale acesta s-a mai
insom puls de 60- ale medicamentelor şi soluţii perfuzabile liniştit prezentând
nie,o 80 bătăi/minut. chimioterapeutice şi îl cu electroliţi pentru puls 78 b/min şi
bosea încurajez 18 respiraţii/min.
lă. Si pe
acesta.Sugerez acestuia să evitarea dezhidratarii.
dificu consume lichide pentu a respectând regulile de
ltatea evita asepsia şi de
dezhidratarea.Monitorizez administrare
şi înregistrez TA., pulsul, a
de respiraţia, temperatura. medicamentelor .
respir
 a
cauza
tă de
anxiet
ate ,
aerul
spitali
cesc
maini
festat
a

prin
tahip
nee,ta
hicar
die.
12/04/22 1- Nevoia de a învăţa. 2- Interp Educarea pacientului Educ pacientul cu privire Administrez Bolnavul a înţeles
Nevoia de a se retare cu privire la boala de la boala de care suferă.Îl după şi ţine cont de
a care încurajez,încerc să îi prescripţia medicală o cunoştinţele
greşit suferă(etiologie,simt induc o stare optimistă. nouă serie
ă a de
infor medicamente
maţiil citostatice:
or,
referi
tor la
boală,
cauza
tă

de
alimenta şi hidrata. insufic ome,tratament).Com Acord îngrijiri Oxaliplatin ,Cafolinat acumulate,acu m
3-Nevoia de a se ienta baterea stării de pacientului.Explic ,5- Fluorouracil, prezintă o
recreea. cunoş inapetenta şi pacientului inportanta respectând regulile de stare mai bună,
tinţel greaţă.Acesta să unei bune hidratări şi asepsia şi de optimistă iar
or prezinte o stare mai alimentari în evoluţia administrare acesta in urma
despr bună, relaxată. favorabilă a bolii.Încerc intervenţiilor
e să motivez pacientul să se a medicamentelor. acordate este
aceas alimenteze hidratat şi
ta, corespunzătorIncurtajez alimentat
manif pacientul,încerc să-i induc corespunzător
estată o stare pozitivă şi le ,starea acestuia
prin sugerez aparţinătorilor să inbunatatindu- se.
pesim facă acelaşi lucru..
ism,s
entim
ent de
aband
on
faţă
de
boală

si

acesta
prezi
nta
alime
ntaţie
 şi

hidrat
are
defici
tară

cauza
tă
trata
ment
ul

chimi
c
manif
estată

prin
asteni
e,
inapete
nta,gre
aţă.
13.04.2022 1- Nevoia de a se Alter Ca pacientul să aivă Implic pacientul în luarea Administrez În urma
realiza. area încredere în propria deciziilor. Am pus după intervenţiilor de
2- Nevoia de a funcţi persoană,. să stea pacientul în legătură cu prescripţia medicală o îngrijire
se mişca şi de a avea ei de comfortabil în pat,se alţi pacienţi operaţi de nouă serie efectuate pacientul
o bună postura. a urmareste neoplasm care au avut o de are o postură
3- Nevoia de a elimi combaterea evoluţie bună integrându- medicamente adecvată şi
elimina. na şi durerilor.Efectuarea se rapid în mediul socio- citostatice: Oxaliplatin confortabilă în pat
dimin pe cât posibil a unor profesional. ,Cafolinat ,5- iar durerile de cap
uarea exerciţii fizice Încurajez Fluorouracil, şi de spate s-au
mobil pentru menţinerea pacientul.Asigur respectând regulile de ameliorat iar
ităţii tonusului pacientului o postură asepsia şi de crampele
cauza muscular şi confortabilă şi adevcata în administrare abdominale ale
tă de dispariţia pat .Ajut pacientul să a pacientului au
trata crampelor execute anumite exerciţii medicamentelor.
ment abdominale,reluarea fizice ,în limita
ul tranzitului intestinal
chimi
otera
pic
manif
estată

prin
diaree
,cram
pe
abdo
minal
e,cefa
lee,
vertij.
 normal. posibilităţilor, în vederea dispărut la fel şi
menţinerii tonusului diareea
muscular şi a mobilităţii
articulare,îl educ cu
privire la efectele adverse
ale medicamentelor
chimioterapice şi îl
încurajez pe
acesta.Sugerez acestuia să
consume lichide pentu a
evita dezhidratarea
14.04.2022 1- Nevoia de a Comu Pacientul să Îi explic pacientei Pacientul se
acţiona conform propriilor nicare se adapteze la noua necesitatea simte mai
convingeri şi valori,de a inefic situaţie, să prezinte spitalizării.Chem preotul bine,discuţia cu
practica religia. ace încredere în sine şi spitalului să vorbească cu preotul
2- Nevoia în cei din jur pentru acesta dacă liniştindu-l pe
de a a face faţă situaţiei doreşte.Încurajez şi educ acesta. Familia şi
comunica. 3- Nevoia la existente,sa pacientul cu privire la prietenii au ajutat
de a se recreea. inlăturarea boala de care suferă. Ajut la
sentimentului de pacientul să înţeleagă că determinarea
nivel abandon a Lui depresia, îngrijorarea, pacientului să
afecti Dumnezeu. sentimentul de neputinţă, înţeleagă şi să
v sunt normale şi de accepte situaţia
aşteptat.Am comunicat cu prin care trece
din familia pacientului pentru
a înţelege că pacientul are
cauza nevoie de un suport
neada emoţional şi moral
ptării suplimentar, din partea
la
noua
situaţi
e,
manif
estată
prin
facies
plâns
şi
închi
dere
în
sine.
aparţinătorilor.Il
incurajez,încerc să-i induc
o stare pozitivă şi le
sugerez aparţinătorilor să
facă acelaşi lucru
 1. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

Dată T.A Puls Respiraţie T Diureza Scaun

10/04/22 130/70 mmHg 84 p/min 23 r/min 37°C 1500 2

11/04/22 135/80 mmHg 78p/min 18 r/min 36,8°C 1700 4

12/04/22 130/75 mmHg 82 p/min 20 r/min 37,1°C 1800 3

13.04.2022 125/70 mmHg 78 p/min 19 r/min 37°C 1600 2

14.04.2022 130/75 mmHg 80 p/min 19 r/min 37°C 1900 1

2. EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Valori normale Rezulate

HEMATII Puncţie venoasă 4-10/mmc 3,70/mmc
HEMOGLOBINĂ Puncţie venoasă 12-14 g % 11,62g%

HEMATOCRIT Puncţie venoasă 45% 24%

LEUCOCITE Puncţie venoasă 4200-8000 /mm3 7800 /mm3

UREE Puncţie venoasă 0,20-0,40 g % 0,30 g %

CREATINITA Puncţie venoasă 0,15-1,2 mg / 100 ml 0, 90 mg/100 ml

VSH Puncţie venoasă 2-13 mm 30 mm

GRUP SANGUIN Puncţie venoasă 0I
 FACTOR Rh Puncţie venoasă POZITIV POZITIV

TGO Puncţie venoasă 2-20 u.i 24 u/l

TGP Puncţie venoasă 19 u/l2-16 u.i 20 u/l

GLICEMIE Puncţie venoasă 60-120 mg % 81 mg %

3. ALTE INVESTGAŢII PARACLINICE

Dată Examene curente Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen

10/04/22 Recoltare de analize Îl pregătesc pentru a-i recolta Îi fac compresie şi îi aplic un
analize. plasture hemostatic.

4. TRATAMENT MEDICAMENTOS

Dată Medicamente prescrise Mod de administrare

10/04/22 Oxaliplatin 150 mg ,Cafolinat 350mg,5- iv,im
Fluorouracil 2000 mg Palonosetron 1
fiola,Diazepam 2 ml, Glucoza 5% 500 ml.
11/04/22 Oxaliplatin 150 mg ,Cafolinat 350mg,5- iv,im,per os
Fluorouracil 2000 mg, Palonosetron 1,No-
spa, Diazepam 2 ml.
12/04/22 Oxaliplatin 150 mg ,Cafolinat 350mg,5- iv,im,per os
Fluorouracil 2000 mg, No-spa, Diazepam 2
ml.
13.04.2022 Oxaliplatin 150 mg ,Cafolinat 350mg,5- iv,per os
Fluorouracil 2000 mg, No-spa,
Paracetamol 500mg.
 5. ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioadă Alimente permise Alimente interzise
Orice îi prieşte pacientului. Să evite alimentele
prăjite,alcool,tutun.
 Tehnica de nursing specifică
Injecţia intramusculară

Definiţie: Injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei
substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringa.
Scop: Terapeutic.

Materiale necesare: De protecţie –manusi.

Pentru dezinfecţia tegumentului- alcool sanitar (dezinfecţie de tip 1)
Materiale sterile-ace, seringi, substanţa de administrare
Nesterile-tampoane de vată, recipient pentru colectarea deşeurilor.

Indentificarea pacientului: Foaia de observaţie.

Pregătirea psihică: Explic pacientului în ce constă această tehnică cât şi necesitatea efectuării şi îi
obţin consimţământul.

Pregătirea fizică: Aşez pacientul în poziţia specifică efectuării tehnicii. Tehnica se poate efectua în
muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi. Cea mai la îndemâna zona
pentru efectuarea tehnicii este regiunea fesieră, obligatoriu cadran superoextern, dar se poate
alege şi zona deltoidiana.

Efectuarea tehnicii: Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrac mănuşile. Se va avea în vedere să se
rotească locul de injectare dacă pacientul a mai făcut recent injecţii intramusculare.La adulţi deltoidul
se foloseşte pentru injectare de cantităţi mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a
fesei. Invităm bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit. Dezinfectam cu un pad alcoolizat
prin mişcări circulare, se lasa pielea să se usuce. Întindem pielea între policele şi indexul sau mediul
mâinii stângi. Poziţionam seringă cu acul la 90 de grade, atenţionam pacientul că urmează să simtă o
înţepătură, îi recomandăm să nu îşi încordeze muşchiul. Inteapam perpendicular pielea, pătrunzând (4
– 7 cm) cu rapiditate şi siguranţă cu acul montat la seringa.Se susţine seringă cu cealaltă mână, se
aspira pentru a verifica dacă nu vine sânge. Dacă apare sânge, se va retrage acul şi se va relua tehnica.
Dacă la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa lent pentru a permite muşchiului să se destindă
şi să absoarga gradat medicaţia. După injectare se retrage acul printr-o singură mişcare, bruscă, sub
acelaşi unghi sub care a fost introdus.Se acoperă locul puncţionării cu un pad alcoolizat şi se masează
uşor pentru a ajuta distribuirea medicamentului (masajul nu se va efectua atunci când este
contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier).Se îndepărtează padul cu alcool şi se inspectează locul
puncţionării pentru a observa eventualele sângerări sau reacţii locale.

Reorganizarea locului de muncă: Arunc deşeurile rezultate în urma efectuării tehnicii în recipientele
colectoare corespunzătoare.Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, mă dezinfectez.

Accidente, incidente: -durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale: retagerea
acului, efectuarea injecţiei în altă zonă
- Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei
- Hematom prin lezarea unui vas
- Ruperea acului: extragerea manuală sau chirurgicală
- Supuraţie aseptică
3.3 Plan de îngrijire caz nr.3

I.CULEGEREA DATELOR
 Numele şi prenumele: F.A
 Sexul: Feminin
 Vârsta:73 ani
 Domiciliul: Urban
 Starea civilă: Căsătorită
 Naţionalitatea: Roman
 Religia: ortodox
 Ocupaţia: Pensionara
 Grup sanguin-Rh: AII (+)
 Alergii: Neagă
 Diagnosticul clinic: Tumora malignă sigmoidiana
 Data internării:02.02.2022
 Data luării în evidenţă: 02.02.2022
 Modalitatea de culegere a datelor: Interviu
 Stabilirea legăturii cu pacientul: Directă
 Modul de comunicare: Verbal
 Condiţii de viaţă
 obişnuinţe alimentare: Săracă în fibre
 odihnă:5 ore
 munca: Pensionara
 veniturile:1200 Ron
 gradul de pregătire/cultură sanitară: Modestă
 deprinderi igienice: Prezente
 aspectul vestimentar: Plăcut
 hobby-uri: Plimbări în parc

18. Antecedente - fiziologice: Menarha la 14 ani; Ciclul regulat; 3 naşteri; 1 avort

- Patologice: Fără antecedente patologice
- Heredo-colaterale: Fără importanţă
19. Istoricul bolii: Pacienta F.A în vârstă de 73 de ani se internează în clinica de chirurgie prin
transfer din secţia Medicală II, unde s-a diagnosticat un „proces vegetant sigmoidian”, cu
recomandarea de intervenţie chirurgicală. Boala a debutat de aproximativ 4 luni cu dureri abdominale
difuze în fosa iliacă stânga şi flancul stâng, balonări abdominale postprandiale, rectoragii, scădere
ponderală importanta 25 de kg în 4 luni. Tehnica operatorie se numeşte „anus iliac stâng pe baghetă”, a
decurs în condiţii bune, fără complicaţii în timpul procedeului operator. În acest plan de îngrijire vom
monitoriza evoluţia post-operatorie a pacientei până la externare.

20. Starea la internare - greutate:53 kg

- Înălţime:1.65 m
- T.A.:120/70 mmHg
- Temperatură:36,8⁰ C
- Respiraţie:18 r/min
- Puls:62 b/min
21. Semne - subiective: tahicardie, scaune cu sânge, scădere ponderală marcată
- Obiective: paliditate, fatigabilitate.
DATĂ NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII
NURSING
(PES)
AUTONOME DELEGATE

05.02. 2022 1-Nevoia de

Dificultate în a Pacienta să respire fără dificultate, să Am ajutat Administrare la indicaţiile
a evita
respira datorită aibă un ritm respiratoriu regulat, de pacienta să medicului 1 fiola Piafen + 1
pericolele.
intervenţiei chirurgicale, 20 respiraţii / min, să-şi efectueze fiola algocalmin.
2- Nevoia
manifestată prin diminueze tahipneea în
de a
modificarea amplitudinii decurs de trei ore,aceasta să exerciţii
respira şi
de a avea respiraţiei, tahipnee. beneficieze de siguranţă respiratorii, să
o bună psihologică pentru înlăturarea stării aibă poziţii
circulaţie. de anxietate în următoarele două zile. adecvate şi să îşi
3- Nevoia schimbe poziţia
de a din două în două
comunica. ore. Am observat
culoarea
unghiilor, a
buzelor şi a
tegumentelor şi
le-am notat în
foaia de
observaţie. Am
umezit aerul din
încăpere cu apă
alcoolizată.

Am monitorizat şi
înregistrat T.A.,
pulsul, respiraţia,
temperatura.
 Obţin încrederea
pacientei.Dau
posibilitatea
acesteia de aşi
exprima nevoile
dorinţele şi
sentimentele
06.02. 2022 1-Nevoia
Eliminare urinara Pacienta să fie echilibrată Alimentaţia per os Am administrat pacientei, la
de a se
insuficientă, din hidroelectrolitic şi nutriţional la un consta în indicaţia medicului, glucoza
alimenta
şi hidrata. cauza,intervenţiei nivel optim şi să prezinte mucoase administrare de 10% 1500 ml şi ser fiziologic
2-Nevoia chirurgicale, umede în termen de 24 ore. ceai neîndulcit, 1000 ml. Am efectuat bilanţul
de a manifestată prin absenţa Asigurarea unei zeama de compot, hidro-electrolitic şi am
elimina. micţiunilor spontane supe strecurate, urmărit diureza. Pentru
3- Nevoia apă plată, prevenirea infecţiei
aproximativ 200
ml din 2 în 2 ore,
administrate în
cantităţi mici, cu
linguriţa. Am

de a dormi eliminări normale în raport cu verificat urinare am efectuat de ml de urină

şi odihni. cantitatea de lichide ingerate şi permeabilitatea manevre sterile. După în 24 de ore. Nu
administrate parenteral; sondei urinare îndepărtarea sondei au apărut semne
prevenirea infecţiei urinare, în 1- introduse urinare se verifică golirea de infecţie
2 ore. înaintea vezicii urinare din patru în urinară.
patru ore, în condiţiile
efectuării unui aport de lichide
operaţiei şi am ingerate. Se observa dacă
urmărit evitarea apar semne de
cudarii acesteia. infecţie.Toate acestea la
Am încercat indicaţiile medicului
stimularea
micţiunilor,
astfel:
 -am pus
comprese calde
pe regiunea
pubiană
-am introdus
bazinetul cald
sub bolnavă
-am dat drumul
apei la
chiuvetă. Am
instruit pacienta
să practice
tehnici de
relaxare.
07.02. 2022 1-Nevoia Dificultate de a se Pacienta să nu mai prezinte Am efectuat Am administrat .Pacienta
de a fi mobiliza si ingriji transpiraţii abundente toaleta pe tratamentul poarta lenjerii
curat şi din cauza în următoarele regiuni a medicamentos. curate nu mai
îngrijit, de intervenţiei 24 de ore, să fie capabilă să-şi bolnavei, am transpira
a-şi chirurgicale, satisfacă parţial nevoile abundent şi se
menţine schimbat simte curata şi
manifestată prin de auto- ingrijire, lenjeria de corp
tegumente imobilitate şi durere să aibă o postură adecvată şi mai liniştită.
le curate şi de pat. prezentand şi o
la nivelul plăgii nedureroasă, tonusul muscular
şi integre. abdominale. prezent şi să-şi menţină Am asigurat o postură
2- Nevoia celelalte nevoi temperatură normală şi mai
de a se fundamentale corespunzătoare puţin
îmbrăca şi satisfăcute. în dureroasă.
dezbraca.
salon. O ajuta
3- Nevoia
să se îmbrace şi
de a se
să se
mişca şi a
dezbrace.Îmbră
menţine o
carea unor
haine cât mai
simple. Am
 schimbat
poziţia bolnavei
din două în
două ore, am
masat regiunile
predispuse la
escare cât şi
pentru
prevenirea

măririi presiunii
intraabdominale
.
bună Am ajutat
postura. pacienta să
efectueze
exerciţii fizice
din trei în trei
ore. Am ajutat
pacienta la
satisfacerea

nevoilor
fiziologice

ale
organismului.
08.02. 2022 1-Nevoia Alimentaţie Pacienta să fie echilibrată În prima Pe cale parenterală,la Pacienta este
de a se insuficienta din hidroelectrolitic asigurându-se săptămână se indicaţiile medicului,se echilibrată
alimenta cauza restricţiei regimul alimentar instituie o dietă administrează soluţii cu hidroelectrolitic.
şi hidrata. alimentare postoperator. hidrică sau se electroliţi şi Iar familia şi
2- Nevoia impusă de Înlăturarea sentimentului prescrie o dietă proteine,Glucoza 5%, prietenii au
de a intervenţia de abandon restrânsă cu 10%,ser fiziologic,clorura ajutat la
comunica. chirurgicală pe a Lui minimum de de potasiu. determinarea
3- Nevoia Dumnezeu. pacientei să
a colon.. deşeuri pentru a înţeleagă şi să
de
inhiba accepte situaţia
acţiona
motricitatea prin care trece,
conform
intestinală să aprecieze
propriilor
administrând pozitiv
convingeri
totodată câte
şi intervenţia pe
două linguri de
valori,de a care a suportat-o
ulei de parafină
practica şi să comunice
de 2-3 ori pe zi.
religia. normal cu cei
Am ajutat din jur.
pacienta să
înţeleagă că
depresia,
îngrijorarea,
sentimentul de
neputinţă, sunt
normale şi de
aşteptat.
Am comunicat
cu familia
pacientei pentru
a înţelege ca
pacientă are
nevoie de un
suport
emoţional şi
moral
suplimentar, din
partea
aparţinătorilor.
Îi explic

pacientei
necesitatea
 spitalizării.Che
m preotul
spitalului să
vorbească cu
aceasta

dacă
doreşte.Încuraje
z şi educ
pacientă cu
privire la boala
de care suferă.
Chem preotul
spitalului să
vorbească cu
aceasta dacă
doreşte.Încuraje
z şi educ
pacientă cu
privire la boala
de care suferă.
09.02. 2022 1- Nevoia Cunoştinţe Pacienta să fie capabilă Am explicat Pacienta a
de a insuficiente să se pacientei şi înţeles
învăţa. despre satisfacerea reintegreze în activităţile familiei în ce a indicaţiile
2- Nevoia nevoilor sale în sociale şi profesionale, pe care constat privind regimul
de a se perioada le efectua anterior operaţiei, intervenţia de viaţa cât şi
recreea. de convalescenta şi a să aivă o stare fizică şi psihică chirurgicală şi regimul
3- Nevoia tratamentului în bună să aivă încredere la ce schimbări alimentar pe
de a se perioada de în propria persoană. să se aştepte, să care trebuie să-
realiza. recuperare.. accepte că 1 urmeze, în
slăbiciunea, vederea unei
oboseala, recuperări cât
iritabilitatea şi mai repede şi în
plânsul sunt condiţii
 favorabile ei.
obişnuite în Acum are
timpul o viziune
convalescenţei. mai bună
Să înţeleagă că fată de
în perioada de boala şi
convalescenţă de propria
igiena corporală persoană.Discu
se face pe ţia cu
regiuni, se vor alte paciente
administra ajutând-o foare
laxative în caz mult.
de nevoie şi
calmante.
Pacienta nu
trebuie să facă
eforturi fizice,
să evite frigul şi
să respecte
administrarea
tratamentului
conform
prescripţiei
medicale. Să se
prezinte la
control după o
lună de zile.
Odihnă şi dieta
prelungită
conform
regimului
impus de către
medic,

evitându-se
alimentele greu
digerabile ca:
mazărea, varza,
fasolea,

băuturile
acidulate. Se
indica lactate,
supe slabe,
carne slabă
fiartă, nu
prăjită,
consumarea a
2000-2500 ml
de lichide pe zi,
constând în
ceaiuri
neîndulcite,
compoturi, apă
plată,
sucuri
neacidulate.

Implic pacienta
în luarea
deciziilor. Am
pus pacienta în
legătură cu alte
paciente
operate de
neoplasm care
au avut o
evoluţie bună
integrându- se
rapid în mediul
socio-
profesional.
Încurajez
pacienta.
 1. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

Dată T.A Puls Respiraţie T Diureza Scaun

05.02. 2022 130/70 mmHg 84 p/min 20 r/min 36,8°C 1500 1

06.02. 2022 135/80 mmHg 78p/min 20 r/min 36,8°C 1700 1

07.02. 2022 130/75 mmHg 82 p/min 20 r/min 37,1°C 1800 1

08.02. 2022 125/70 mmHg 78 p/min 19 r/min 36,8°C 1600 1

09.02. 2022 130/75 mmHg 80 p/min 19 r/min 37°C 1900 1
2. EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

HEMATII Puncţie venoasă 4-10/mmc 3,85/mmc
HEMOGLOBINĂ Puncţie venoasă 12-14 g % 11,59g%

HEMATOCRIT Puncţie venoasă 45% 23%

LEUCOCITE Puncţie venoasă 4200-8000 /mm3 7900 /mm3

UREE Puncţie venoasă 0,20-0,40 g % 0,28 g %

CREATINITA Puncţie venoasă 0,15-1,2 mg / 100 ml 0, 70 mg/100 ml

VSH Puncţie venoasă 2-13 mm 55 mm

GRUP SANGUIN Puncţie venoasă AII
FACTOR Rh Puncţie venoasă POZITIV

TGO Puncţie venoasă 2-20 u.i 20 u/l

TGP Puncţie venoasă 19 u/l2-16 u.i 17 u/l

 GLICEMIE Puncţie venoasă 60-120 mg % 88 mg %

UROCULTURA Micţiune din jetul mijlociu NEVATIVA NEGATIVĂ

FIBRINOGEN Puncţie venoasă 200-400 mg l00 ml 332 mg/ 100 ml

EXAMEN SEDIMENT URINA Micţiune spontană NORMAL ALBUMINA

,GLUCOZA
ABSENŢE,LEUCOCITE
PREZENTE.

SUMAR URINA Micţiune spontană NORMAL NORMAL

CEA-chemiluminiscenta Puncţie venoasă 0-10 ng/ml 26 ng/ml

CA 19-9- chemiluminiscenţa Puncţie venoasă N<37 U/mL 15 U/mL

3. ALTE INVESTGAŢII PARACLINICE

Dată Examene curente Pregătirea pentru examen Îngrijiri după examen

02.02. 2022 Recoltare de analize O pregătesc pentru a-i recolta Îi fac compresie şi îi aplic un
analize. plasture hemostatic.
03.02. 2022 EDI(Colonoscopie ) Administrare de laxative cu o zi Ajut pacienta să se îmbrace şi o
înaintea examenului şi conduc la salon.
efectuarea unei clisme, în ziua
examinării, dacă este
necesar.Conduc pacientul în
sala de endoscopie şi îl
poziţionez pentru procedura.
03.02. 2022 Radiografie pulmonara Ajut pacienta să se dezbrace şi Ajut pacienta să se îmbrace şi o
să se poziţioneze. conduc la salon.
03.02. 2022 Echografie abdominală O poziţionez în decubit dorsal O coduc înapoi la salon.
evidenţiindu-i abdomenul.
04.02. 2022 EKG O poziţionez în decubit O coduc înapoi la salon.
dorsal,cu bustul gol.

4. TRATAMENT MEDICAMENTOS

Dată Medicamente prescrise Mod de administrare

05.02. 2022 Piafen 1 fiola ,Algocalmin 1 fiola,Glucoza iv,im
10%1500 ml,Clorura de sodiu 9% 1500 ml,
Penicilina 800.000 u.i
06.02. 2022 Diazepam 1 fiola 2ml, Soluţie Ringer, iv,im
Glucoza 10%500 ml,Clorura de sodiu 9%
500 ml Penicilina 800.000 u.i
07.02. 2022 Piafen, Algocalmin ,Diazepam, Glucoza iv,im
10%500 ml,Clorura de sodiu 9% 500 ml
Penicilina 800.000 u.i
08.02. 2022 Piafen1 fiola ,Algocalmin 1 fiola Penicilina iv,im
800.000 u.i, Glucoza 5% 500 ml,Clorura de
sodiu 9% 500 ml
09.02. 2022 Penicilina 800.000 u.i,Glucoza 5% iv,im
250ml,Clorura de sodiu 9% 250 ml
 5. ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

Perioadă Alimente permise Alimente interzise

Primele zile post-operator,regim ceai neîndulcit, zeama de compot, supe strecurate, alcool
hidtric. apă plată etc
iaurt, ouă,carne fiartă (în funcţie de reluarea Alcool,alimente prăjite.
tranzitului intestinal)
 Tehnica de nursing specifică
Sondajul vezical

Definiţie: Prin sondaj se înţelege introducerea unui tubular (sonda sau cateter) prin uretera în vezica
urinară, realizând astfel o comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern.

Scop: Terapeutic. Evacuarea conţinutului deoarece acesta nu se face spontan din cauza actului
operator.

Materiale necesare: De protecţie –musama, aleza, mănuşi.

Pentru dezinfectie:betadină.
Materiale sterile-doua sonde lungi de 15 cm cu vârful uşor îndoit, complet
rotunjit având 1-2 orificii laterale aproape de vârf; două pense hemostatice; casoleta cu comprese de
tifon, ulei de parafină..
Nesterile- tăviţa renală, bazinet, paravan (când se execută în salon), materiale
pentru toaleta organelor genitale.

Indentificarea pacientului: Foaia de observaţie.

Pregătirea psihică: Se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii.

Pregătirea fizică: Se izolează patul cu paravan. Protejăm cu muşamaua şi aleza şi poziţionam pacienta
în decubit dorsal cu genunghii ridicaţi şi coapsele îndepărtate (poziţia ginecologică). Îndepărtăm pătura
lăsând liberă zona genitală. Aşezăm bazinetul şi efectuăm toaleta organelor genitale externe.
Îndepărtăm bazinetul şi aşezăm tăviţa renală între coapsele bolnavei.

Efectuarea tehnicii: Sondajul vezical se efectuează în condiţii de asepsie perfectă, atât a bolnavei şi
instrumentarului, cât şi a mâinilor celui care exacuta tehnica. Asistenta îmbraca mănuşile sterile.
Evidenţiază meatul şi îl dezinfectează betadină. Scoate sonda cu o pensă şi o prinde între degetele
mediu şi inelar ale mâinii drepte.Se lubrifiază cu ulei sonda, orientată fiind cu vârful în sus, se
introduce în uretra 4-5 cm. Paralel cu înaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborâtă printr-o
mişcare în formă de arc pentru a-i uşura trecerea în vezica. Primele picături se lasa să curgă în tăviţa
renală apoi în recipientul colector.

Reorganizarea locului de muncă: Arunc deşeurile rezultate în urma efectuării tehnicii în recipientele
colectoare corespunzătoare.Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, mă dezinfectez.

Accidente, incidente: Lipsa de progresie a sondei (strictura uretrală, creare de cale falsă) → retragere
a sodei, reluare a manevrei cu altă sondă, puncţie suprapubiana
- Absenţa scurgerii urinare după intrarea în vezica (cheaguri care au astupat orificiile sondei) →
spălare – aspirare cu seringa Guyon
- Sângerare uretrală (creare de cale falsă), hemoragie.
Capitolul IV
Concluzii

Cancerul de colon reprezintă în prezent una din cele mai comune şi severe boli din practica
chirurgicală, cu incidenta relativ mare, care implică intervenţii din cele mai elaborioase.
Etiopatogenia nu este cunoscută, studiile epidemiologice, patogenice şi microbiologice au dus
la evidenţierea unor factori predispozanţi şi favorizanți.
Factorul genetic este implicat în cancerele colonice dezvoltate pe terenul unor afecţiuni
agregate ereditar şi cu risc sporit de malignizare cum ar fi: colita ulceroasă, colita granulomatoasa,
polipii colici, sindromul Gardner, polipoza colică multiplă, etc. Există familii care par a prezenta bolile
amintite au o predispoziţie marcantă, transmisă la descendenţi ca o trăsătură dominantă, de a dezvolta
tumori maligne pe colon, rudele imediat apropiate ale bolnavilor cu cancer de colon au un risc de
apariţie a unei tumori colice de două-trei ori mai mare decât restul populaţiei.
Polipii adenomatosi şi bolile inflamatorii ale colonului cu evoluţie cronică sunt considerate
leziuni precanceroase, pe fondul acestora cancerul colic apărând cu o frecvenţă mult mai mare decât la
restul populaţiei. Riscul cancerului creşte în raport cu numărul polipilor colici, iar în polipoza difuză
familială malignizarea apare întotdeauna după 15-20 de ani de evoluţie.
Un alt rol etiopatogenic îl are dieta săracă în fibre, bogată în glucide rafinate şi grăsimi
animale, precum şi dieta săracă în fructe şi vegetale. Sunt incriminate sarurile biliare, amoniacul care o
mare concentraţie în sigmoid, flora anaerobă, factorii imunitari, hormonali, infecţioşi, factorii toxico-
chimici, radiaţiile ionizante.
Frecvenţa apariţiei cancerului de colon creşte odată cu vârsta (max. în deceniul 6 şi 7), fiind
de obicei întâlnită la bărbaţi.
În marea majoritate a cazurilor, cancerul de colon se descrie ca un epiteliom 95 %.
Localizarea, în ordinea frecvenţei, este următoarea: rect 58 %, sigmoid 17 %, cec şi colonul drept 15
%, colonul stâng 10 %.
Macroscopic se descriu o formă proliferativa, vegetanta, conopidiforma, forma infiltrativa
dura, cu retracţii şi stenoze, forma infiltrativa coloidala, moale, forme mixte infiltrante şi vegetante,
precum şi forme ulcerative.
Cancerul intestinului gros se întinde în profunzimea peretelui intestinal şi fixează tumoarea de
organele vecine. Invadează pe cale limfatică ganglionii regionali şi da metastaze la distanţă în diferite
organe: ficat, plămân, peritoneu, creier, oase.
Tulburările de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de constipaţie cu cele de diaree,
constituind un semn precoce, dar, nu constant.
Tulburările caracteristice cancerului de colon evoluează în general în două etape. Iniţial apare
tendinţa la constipaţie, la un individ al cărui tranzit intestinal era normal, constipaţie ce se agravează
progresiv şi nu cedează la purgative şi laxative. Pot apărea deblacuri diareice, care uşurează senzaţia
de balonare abdominală. Aceasta alternantă a diareei cu constipaţia este foarte sugestivă pentru
cancerul de colon, fiind consecinţa evacuării intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra
obstacolului tumoral.Apariţia durerii, constituie expresia invadării seroasei intestinale sau a
peritoneului adiacent de către procesul tumoral. Durerea se poate localiza în zona tumorală
sau în oricare parte a abdomenului în funcţie de efectele dezvoltării leziunii asupra peretelui colic.
Intensitatea şi caracterul durerii variază în funcţie de extensia leziunii şi de receptivitatea
fiecărui individ în parte. Crizele se asociază cu borborisme şi cu balonare abdominală.
Diagnosticul pozitiv are ca elemente de susţinere: vârsta bolnavului, simptomatologia clinică,
endoscopia şi examenul radiologie.
Tratamentul este chirurgical, segmentul intestinal în care-şi are sediul tumoarea trebuie
rezecat înainte de extinderea ei în profunzime sau de apariţia metastazelor.
Tratamentul simptomatic se prescrie mai ales în cazurile inoperabile: opiacee, antispastice,
anestezice locale. Se va menţine o igienă riguroasă locală printr-o toaletă permanentă.
Regimul alimentar va înlătura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele şi fructele
bogate în celuloză. Va fi bogat din punct de vedere caloric, având conţinut suficient de proteine şi
vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, ouă moi, brânză de vaci, unt proaspăt, carne fiartă
sau la grătar, peste slab, sucuri de fructe, dulciuri puţin concentrate, cartofi puţini, piureuri de dovlecei,
morcovi, sare suficientă şi la nevoie adaos de clorura de potasiu.
Lucrarea pe care am realizat-o este structurata pe patru capitole, în care am realizat descrierea
colonului şi a afecţiunii din punct de vedere (epidemiologic, etiologic) prezentând diagnosticul clinic şi
paraclinic, evoluţia şi complicaţiile bolii, precum şi tratamentul cancerului de colon.
Având în vedere tema, îngrijirea bolnavilor cu cancer de colon, am luat în urmărire, observare
şi îngrijire trei cazuri din Clinica de Chirurgie a Spitalului Municipal de Urgentă Moineşti, prezentând
afecţiunile de neoplasm de colon sigmoid, neoplasm de colon ascendent şi neoplasm de joncţiune
rectosigmoidian, bolnavii având vârste diferite şi provenind din medii socio-profesionale diferite.
Am urmărit, pe tot parcursul internării celor trei pacienţi diagnosticarea, procesul de îngrijire,
îngrijirea postoperatorie şi momentul externării.
Prin ceea ce am aplicat practic în vederea pregătirii lucrării am constatat că metodele de
nursing au o mai mare eficienţă dacă sunt aplicate în mod corect.
Metodele moderne de nursing pot conduce la ameliorarea în mod sensibil a stării de sănătate a
bolnavilor asistaţi şi la reducerea perioadei de refacere a bolnavilor.
Bibliografie

1. Proca E. - Patologia chirurgicala a abdomenului, vol. VI. Editura Medicala. 1986,371-394.

2. Juvara I. si colaboratorii — Cancerele colice multiple, simultane si succesive, Chirurgia, 1978, 5;

10; 17; reeditata in 1990.

3. Dunn C. David - Chirurgie, diagnostic si tratament, Editura medicala, 1976.

4. Carciumaru R., Niculescu C, Th., Torsan Lelia - Anatomia si fiziologia omului, Editura didactica
si pedagogica, Bucuresti, 1983.

5. Ionescu G. - Chirurgia colonului, 1984, 303 - 364; reeditata in 1995.

6. Busu I., Mogos D., Nemes R. — Atitudinea chirurgicala in ocluziile prin neoplasme
colice, Chirurgia, 1987.

7. Mogos D., Ghelase F., Nemes R., Vasile L, Paun I.,- Indicatiile dervatiilor temporare si a
rezectiilor primare in chirurgia colica de urgenta, Chirurgia, 1989, 431 -435.

8. Oancea T., Cojocea T., Bocaneala O., Cucui V., Tamaru I. - Cancere multiple primare sincrone
ale colonului, Chirurgia. 1980, 381 —386.

9. Patrascu Tr. si colaboratorii — Particularitatile clinice si terapeutice ale neoplasmului de colon

stang superior, Chirurgia NOI. 1994, 7 — 11.

10. Vereanu L, Patrascu T., Radulescu D. - Probleme de tratament chirurgical in ocluziile acute prin
neoplasme de colon, Chirurgie N04 1994, 6—10.

11. Taylor I. -Liver metastases from colorectal cancer: lessons frompast and present clinical
studies. The British Joumal of Surgeri N04, 1996, 456 - 460.

12. Yagoda A., Kemeny N. - Chematherapy of color ectal: a criticai analysis of reponse criteria and
therapeutic efficiency; Cancer, 1990, 322 — 325.

13 Negreanu Vasile:Medicina interna pentru asistenele medicale,Editura Casa cartii de stiinta,1998.

14. Lucretia Titirca, Dorobantii Elena, Gal Gherghinica - Ghid de nursing Editura Viata Medicala,
2002.

15. Georgeta Balta, Maria Otilia Stanescu, Antoaneta Metaxatos, Lucretia Titirca - Tehnici speciale de
ingrijire a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, 1984.

16. Lucretia Titirca - Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura
Viata Medicala Romaneasca, editia III, 1997.

17.Titirca Lucretia-Urgentele medico-chirurgicale-sinteze pentru asistenti medicali.Editura Medicala

1999.
18.Titirca Lucretia:Ghid de Nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca 1998.

19.Moszes C:Tehnica ingrijirii bolnavului,Editura Medicala Bucuresti,1999.

20.Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali, Editura
Viata Medicala Romaneasca, 1997.

21.C.Norundel:Manual pentru cadre medii,Editura medicala 2000.

22.Titirca Lucretia:Uregente medico-chirurgicale.Editura Medicala 2001.