Scoala posliceala sanitara Doctor Luca Braila

Referat la oncologie
Tema: Cancerul de colon




Numele :
Dima Silviu-Nicusor


-2014-
Cancerul de colon


Definitie
Cancerul de colon este o afectiune tumorala a colonului (intestinului
gros). Cancerul rectal afecteaza ultimii centimetri ai colonului, astfel incat
impreuna cele doua afectiuni poarta denumirea de cancere colorectale.
Majoritatea cancerelor de colon debuteaza ca si proliferari benigne de
celule, sub forma polipilor colonici. In timp, unii dintre acesti polipi se pot
transforma malign in cancer de colon.
Polipii pot fi de dimensiuni mici si de cele mai multe ori sunt
asimptomatici. Din acest motiv, medicii recomanda efectuarea de teste de tip screening, care pot
depista acesti polipi inainte ca acestia sa degenereze malign.
Simptome
Semnele si simptomele cancerului de colon sunt:
- Modificarile tranzitului intestinal, incluzand aici diareea sau constipatia, precum si modificarea
consistentei scaunului pe o perioada mai mare de timp;
- Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;
- Disconfortul abdominal persistent crampe, balonari sau durere;
- Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie;
- Slabiciunea musculara si fatigabilitatea;
- Scaderea ponderala marcata fara o cauza aparenta.
Multi dintre pacientii cu cancer de colon nu prezinta simptome in stadiile incipiente ale bolii. Cand
acestea apar, depind foarte mult de marimea tumorii si localizarea sa la nivelul intestinului gros.
Cand este necesar sa mergi la medic
Este indicat sa mergi la medic atunci cand observi oricare dintre simptomele cancerului de colon, cum ar
fi prezenta de sange in scaun sau modificarile tranzitului intestinal. Intrebati-va medicul in legatura cu
oportunitatea efectuarii unor teste de tip screening pentru depistarea cancerului de colon.
Ghidurile recomanda ca acest screening sa se initieze la varsta de 50 de ani. Medicul poate recomanda o
frecventa mai mare sau mai redusa a repetarii testelor screening, in functie de prezenta sau absenta
unor factori de risc suplimentari; un astfel de factor este prezenta unui istoric familial de cancer de
colon.
Cauze: Nu este clar ce anume cauzeaza cancerul de colon. Cancerul apare atunci cand celulele din
structura colonului se modifica. Celulele normale cresc si se divid intr-o maniera ordonata, asigurand o
functie normala. Uneori insa, aceasta crestere scapa de sub control, astfel incat celulele se divid
exagerat, intr-un mod continuu. Dupa o perioada de latenta, astfel de agregate celulare aflate in
continua crestere vor alcatui tumorile, care pot afecta portiuni de dimensiuni diferite ale mucoasei
colonului sau rectului.

1. Modificarile precanceroase de la nivelul colonului
Cancerul de colon debuteaza deseori sub forma unor aglomerari de celule precanceroase, numite polipi.
Acestia sunt situati la nivelul mucoasei ce captuseste intestinul gros si au o forma asemanatoare celei a
unei ciuperci. Rareori, modificarile precanceroase pot fi plate sau subdenivelate in grosmiea intestinului,
caz in care poarta denumirea de leziuni nonpolipoide. Acestea sunt mai dificil de detectat.
Indepartarea polipilor si a leziunilor non-polipoidale poate preveni dezvoltarea cancerului de colon.

2. Mutatiile genetice mostenite care cresc riscul de a face cancer de colon
Mutatiile genetice care cresc riscul de a dezvolta cancer de colon se mostenesc, dar acest lucru se
intampla doar in putine cazuri. Mutatiile genetice transmisibile nu inseamna ca o persoana va dezvolta
inevitabil cancer de colon, ci doar ca riscul este mai ridicat.

3. Polipoza adenomatoasa familiala
Este o afectiune rara care determina aparitia de mii de polipi pe mucoasa intestinului gros si a rectului.
Persoanele cu polipoza adenomatoasa familiala au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon inaintea
varstei de 40 de ani.

4. Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar
Numit si sindromul Lynch, creste considerabil riscul de cancer colonic inaintea varstei de 50 de ani.
Atat polipoza adenomatoasa familiala cat si cancerul colorectal nonpolipozic ereditar pot fi detectate
prin testare genetica. Daca exista cazuri de cancer de colon in familie este indicat sa cereti medicului sa
efectuati aceste teste.
Factori de risc
Factorii care predispun la aparitia cancerului de colon:
- Varsta inaintata. 90% dintre persoanele diagnosticate cu cancer de colon au peste 50 de ani. Cancerul
de colon poate aparea si la tineri, dar aceste cazuri sunt rare;
- Rasa neagra. Afro-americanii au un risc mai ridicat de a dezvolta cancer de colon decat celelalte
persoane;
- Istoricul personal de cancer colorectal sau polipoza colonica. Persoanele care au avut un cancer de
colon sau polipi colonici au un risc mai ridicat de a dezvolta afectiunea;
- Afectiunile intestinale inflamatorii. Boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica favorizeaza
dezvoltarea cancerului intestinului gros;
- Sindroamele genetice pre-canceroase. Astfel de afectiuni sunt polipoza familiala si sindromul Lynch
(cancerul colonic ereditar nonpolipozic);
- Istoricul familial de cancer colorectal sau polipoza colonica. Existenta unei rude care a suferit de un
cancer augmenteaza riscul de aparitie a cancerului colorectal. Cu cat mai multe rude sunt afectate cu
atat riscul este mai mare. Agregarea familiala a cazurilor poate fi si rezultatul expunerii la diversi
carcinogeni din mediu sau urmarea adoptarii unui stil de viata nesanatos sau a anumitor obiceiuri
alimentare;
- Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi. Cancerul de colon si cancerul rectal pot fi asociate
cu dieta saraca in fibre si bogata in grasimi si calorii. Consumul de carne rosie si carne procesata
predispun la aparitia cancerului colonic;
- Sedentarismul: Stilul de viata lipsit de activitate fizica poate favoriza aparitia cancerului de colon, in
timp ce exercitiul fizic regulat are efecte inverse;
- Diabetu: Persoanele care sufera de diabet insulino-rezistent pot avea un risc mai mare de a dezvolta
cancer de colon;
- Obezitatea: Persoanele obeze pot avea un risc crescut de cancer de colon si de mortalitate prin cancer
colonic, comparativ cu persoanele normoponderale;
- Fumatul: Fumatul creste riscul de cancer de rect si colon;
- Alcoolul etilic. Consumul regulat de alcool predispune la cancer colorectal;
- Radioterapia. Radioterapia directionata spre cavitatea abdominala pentru tratarea altor fome de
cancer poate creste riscul de aparitie al cancerului de colon.
Pregatirea consultatiei medicale
Daca medicul suspecteaza ca ati putea avea cancer de colon va poate trimite catre specialistii in
domeniu; veti consulta mai multi medici, acestia fiind:
- Medicul gastro-enterolog;
- Medicul oncolog;
- Medicul chirurg;
- Medicul radiolog;
Intrucat consultul medical are o durata limitata este bine sa va pregatiti pentru consult.

Ce puteti face:
- In momentul in care faceti progamarea este bine sa intrebati daca este necesar sa nu mancati inaintea
consultului; (de exemplu, daca urmeaza sa vi se efectueze o investigatie poate fi necesar sa nu mancati
in ultimele 12 ore ce preced consultul)
- Scrieti pe o lista toate simptomele, incluzandu-le chiar si pe cele care nu par a fi legate de problema
pentru care solicitati consultul;
- Treceti pe lista si informatiile personale relevante, cum ar fi istoricul familial de afectiuni digestive;
- Treceti pe o lista toate medicamentele pe care le luati, inclusiv suplimentele alimentare, daca este
cazul;
- Mergeti insotit de catre un membru al familiei, daca se poate, intrucat de multe ori este dificil sa
asimilati toata informatia pe care medicul v-o ofera in cadrul unei consultatii. Cel care va insoteste poate
de asemenea sa va atraga atentia daca ati uitat sa relatati aspecte relevante pentru afectiunea de care
suferiti;
- Treceti pe o lista toate intrebarile pe care ati dori sa le puneti medicului.
Durata consultatiei este limitata, astfel incat pregatirea acestei liste de intrebari va poate ajuta sa
optimizati timpul petrecut in cabinetul medicului.

Este indicat sa treceti intrebarile in ordinea descrescatoare a prioritatilor; iata cateva intrebari
importante in cazul cancerului de colon:
- Unde este situat cancerul cu exactitate?
- Care este stadiul in care se afla?
- Cum ar putea fi interpretat raportul anatomopatologic?
- Se poate obtine o copie a acestui rezultat?
- S-a intins si in alte regiuni din organism?
- Sunt necesare investigatii suplimentare?
- Care este cel mai bun tratament?
- Exista un tratament curativ, care sa vindece afectiunea?
- Care sunt potentialele reactii adverse?
- Care sunt sansele de vindecare? Cu cat cresc sansele de vindecare in urma tratamentului?
- Cum va afecta tratamentul viata de zi cu zi?
- Exista un anumit tratament care s-ar potrivi mai bine in acest caz?
- Ce ati recomanda unui prieten sau unui membru al familiei daca ar fi in aceasta situatie?
- Cat timp se poate astepta inainte de alegere unei alternative terapeutice?
- Se poate cere o a doua opinie?
- Se poate cere un alt consult medical specializat? Interesati-va cat ar costa si daca asigurarea medicala
acopera acest consult.
- Exista brosuri sau alte materiale tiparite care ar ajuta la documentare? Ce site-uri pot fi accesate
pentru a obtine informatii si suport?
In afara acestor intrebari pregatite din timp, nu trebuie sa ezitati daca simtiti nevoia sa puneti orice
intrebare legata de eventualele neclaritati care pot aparea in timpul consultului medical.
Explorari paraclinice
Diagnosticarea cancerului de colon
Daca semnele si simptomele indica un posibil cancer de colon, medicul poate cere urmatoarele analize:
1. Testarea sangelui: Nu exista analize ale sangelui care sa stabileasca un diagnostic, acestea pot avea
insa un important rol orientativ;
2. Colonoscopia. Colonoscopul este un instrument tubular flexibil care are atasata in varf o camera video
supraspecializata, pentru a monitoriza aspectul mucoasei digestive. Daca medicul observa in timpul
efectuarii colonoscopiei eventuale anomalii, prin introducerea in colonoscop a unor instrumente
asemanatoare celor chirurgicale se poate preleva o proba de tesut (biopsie) de la nivelul intestinal dorit;
3. Utilizarea razelor X pentru a realiza o imagine a colonului. Necesita utilizarea de substante de contact
precumsulfatul de bariu. Se poate vizualiza conturul intestinului. Prin insuflarea ulterioara de aer se
poate vizualiza conturul mucoasei colorectale, investigatie ce poarta denumirea de proba cu dublu
contrast. Bariul ramane atasat un timp de mucoasa ce captuseste intestinul, creand astfel o imagine de
rezolutie buna a interiorului tubului digestiv;
4. Utilizarea tomografiei computerizate (CT). Colonoscopia virtuala combina imaginile de tomografie
computerizatapentru a crea o imagine detaliata a colonului. Se recomanda in cazurile in care
colonoscopia nu poate fi efectuata.

Stadializarea cancerului de colon
Dupa formularea diagnosticului de cancer colo-rectal, medicul poate recomanda o serie de teste care sa
stabileasca stadiu in care se afla afectiunea. Stadializarea ajuta in alegerea celor mai potrivite metode
terapeutice si poate include manevre imagistice neinvazive(cum ar fi computer tomografia, CT), dar
uneori poate insemna si apelarea la metode diagnostice invazive.

Stadiile cancerului de colon:
- Stadiul 0. Cancerul este in cel mai precoce stadiu de dezvoltare, nu a depasit mucoasa colonului sau a
rectului. Acest stadiu se mai numeste si stadiul de carcinom in situ.
- Stadiul I. Cancerul a depasit mucoasa dar nu a penetrat peretele colonului sau al rectului.
- Stadiu II. Cancerul a penetrat peretele intestinal dar nu a atins ganglionii limfatici de vecinatate.
- Stadiul III. Tumora a invadat ganglionii limfatici de vecinatate dar nu a afectat alte organe sau sisteme.
- Stadiul IV. Tumora a atins alte organe sau sisteme, cum ar fi plamanii sau ficatul.
- Cancerul recurent. Acest stadiu denumeste reaparitia tumorii dupa efectuarea tratamentului. Poate
aparea la nivelul colonului, al rectului sau al altui organ.
Tratament
Tipul de tratament depinde in principal de stadiul afectiunii. Cele mai importante metode terapeutice
sunt: inverventia chirurgicala, chimioterapia si radioterapia.

Tratamentul chirurgical in stadiile initiale ale cancerului de colon
In cazul cancerelor mici la nivelul unui polip sau a celor in stadii initiale eliminarea se poate face cu
ajutorul colonoscopului. Daca anatomopatologul stabileste ca tumora din polip nu a invadat si baza
acestuia, atunci exista o mare sansa ca intreg cancerul sa fi fost in totalitate eliminat. Alti polipi mai mari
pot fi eliminati prin interventie chirurgicala laparoscopica, operatie ce se realizeaza prin doar cateva mici
incizii la nivelul cavitatii abdominale, incizii prin care sunt introduse camera video si intrumentele
neceare interventiei. Imaginile sunt proiectate pe un monitor. Se pot preleva si biopsii ganglionare din
jurul zonei afectate.

Tratamentul chirurgical in cancerul de colon invaziv
Daca tumora a crescut prin peretele colonic chirurgul poate recomanda colectomia, pentru a indeparta
portiunea afectata in totalitate, pana in tesutul sanatos. Se ridica si ganglionii limfatici din vecinatate,
pentru a fi analizati ulterior.

Chirurgul poate reuni cele doua portiuni restante; cand insa acest lucru nu este posibil, se poate efectua
o colostomietemporara (anus contra naturii). Se efectueaza o incizie pentru a crea un orificiu in peretele
abdominal prin care se aduce la piele o portiune terminala a colonului, pentru a putea realiza evacuarea
continutului digestiv intr-o punga speciala pe parcursul urmatoarelor zile; ziele de dupa operatie sunt
cruciale pentru vindecare. Ulterior continuitatea anatomica a colonului se reface, alteori insa colostomia
poate fi permanenta.

Tratamentul chirurgical in cancerul de colon aflat in stadii avansate
Daca tumora se afla intr-un stadiu avansat si/sau starea generala este alterata se poate inverveni
chirurgical cu viza paliativa, pentru a decomprima colonul si pentru a ameliora simptomatologia.

Daca exista metastaze doar la nivelul ficatului, in numar redus, chirurgul poate efectua si interventia
necesara eliminarii acestora din ficat. Ulterior se intervine si prin chimioterapie; in multe cazuri aceasta
poate fi utilizata si inaintea interventiei. Aceasta asociere de mijloace terapeutice are drept scop
cresterea sanselor de supravietuire.

Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza anumite medicamente pentru a distruge celulele canceroase; poate fi
administrata pentru a distruge celulele ramase in urma interventiei chirurgicale, pentru a controla
cresterea tumorala sau pentru a minimiza simptomele cancerului. Medicul mai poate recomanda
chimioterapia in cazul in care cancerul s-a raspandit in afara peretelui intestinului gros sau la ganglionii
limfatici. La persoanele cu cancer rectal chimioterapia se asociaza cu radioterapia.

Radioterapia
Radioterapia utilizeaza energie din surse de raze X pentru a distruge celulele canceroase care raman in
urma chirurgiei sau pentru a ameliora manifestarile cancerului colo-rectal.
Radioterapia este rareori utilizata in stadiile initiale; ea se foloseste in stadiile in care cancerul colorectal
a strapuns tubul digestiv si a atins ganglionii limfatici. Radioterapia poate fi folosita dupa interventia
chirurgicala si pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului in aria care a fost interesata initial.

Terapia biologica tintita
Exisa medicamente care actioneza pe anumite defecte ale celulelor canceroase distrugandu-le; se
adreseaza celor cu boala avansata, si pot fi administrate impreuna cu chimioterapia sau singure. Astfel
de medicamente sunt: bevacizumab (Avastin), cetuximab (Erbitux) si panitumumab (Vectibix).

Exista persoane care sunt ajutate de aceste medicamente noi, in timp ce in alte cazuri nu se obtin
rezultatele scontate. Se incearca acum sa se stabileasca profilul bolnavului, la care unul sau altul dintre
aceste medicamente ar putea avea cele mai bune rezultate. Pana atunci medicii cantaresc cu atentie
raportul risc/beneficiu si nu in ultimul rand si pe cel cost/beneficiu, intrucat terapia biologica este
extrem de costisitoare.
Tratamente naturiste
Nu s-au descoperit tratamente alternative sau complementare capabile sa vindece cancerul de colon.
Tratamentele alternative pot ajuta in lupta psihologica impotriva bolii; toate persoanele care sufera de
cancer trec prin momente grele. Simptomele suferintei sunt tristetea, furia, dificultatile de
concentrare, insomnia si scaderea poftei de mancare. Terapiile alternative ajuta la redirectionarea
gandurilor, ceea ce poate aduce, cel putin temporar, o oarecare alinare a suferintei.

Terapiile alternative care pot fi de ajutor in acest sens sunt:
- Terapia prin arta;
- Terapia prin dans si miscare;
- Meditatia;
- Meloterapia (terapia prin muzica);
- Exercitiile de relaxare.
Medicul va poate trimite catre specialisti care pot sa va initieze in aceste terapii alternative. Daca simtiti
ca este cazul puteti cere medicului dumneavoastra sfatul in legatura cu aceste metode terapeutice mai
putin conventionale.
Prevenire
Screeningul anual
Screeningul ar trebui efectuat la toate persoanele de peste 50 de ani care au risc crescut de a
face cancer de colon. Exista mai multe metode actualmente, fiecare avand propriile ei avantaje si
neajunsuri in acelasi timp. Impreuna cu medicul dumneavoastra puteti alege metoda care este cea mai
potrivita in cazul dumneavoastra.

Metodele recomandate de majoritatea ghidurilor in acest moment sunt:
1. Testarea anuala a prezentei de sange in scaun (cautarea sangerarilor digestive oculte);
2. Sigmoidoscopie la fiecare cinci ani;
3. Radiografie cu bariu la fiecare cinci ani;
4. Colonoscopie la fiecare zece ani;
5. Testarea ADN-ului din materiile fecale - un nou test screening care nu este insa aprobat pentru
utilizare; cercetarile pentru stabilirea utilitatii si acuratetii testului sunt in curs.

Efectuarea testelor de tip screening cu o frecventa mai ridicata poate fi necesara in cazul
persoanelor cu risc pentru cancerul de colon. Raportul risc/beneficiu se stabileste de comun acord cu
medicul curant. In tarile cu un puternic sistem al asigurarilor de sanatate valoarea politei de asigurare
permite un anumit numar si o anumita frecventa maxima a testelor de tip screening.
Schimbati-va modul de viata pentru a reduce riscul de cancer de colon.

Puteti reduce considerabil riscul de aparitie a cancerului de colon facand mici schimbari in stilul
de viata. Iata care sunt aceste schimbari:
- Consumati din abundenta fructe, legume si cereale. Acestea contin fibre, minerale, vitamine si
antioxidanti care pot juca un rol important in prevenirea cancerului. Alegeti-va o gama cat mai larga de
fructe si legume pe care sa le aveti la dispozitie astfel incat sa acoperiti necesarul pentru cat mai multe
vitamine si minerale;
- Consumati alcool doar in cantitati mici sau chiar deloc. Daca totusi alegeti sa consumati bauturi
alcoolice, limitati consumul la o singura bautura pentru femei sau maximum doua in cazul barbatilor;
- Renuntati la fumat. Cereti sfatul medicului privitor la variatele metode de a va lasa de fumat;
- Efectuati exercitii fizice in mod regulat. Incercati sa faceti cel putin 30 de minute de sport in fiecare zi.
Daca pana in momentul de fata ati fost o persoana inactiva incepeti incet si crestei gradual pana la 30 de
minute. De asemenea puteti cere sfatul medicului referitor la un anumit program de exercitii fizice
moderate;
- Incercati sa mentineti greutatea corporala. Daca aveti o greutate normala puteti combina exercitiile
fizice cu o dieta echilibrata. Daca este necesar sa scadeti in greutate, cereti sfatul medicului privitor la
cele mai eficiente metode prin care va puteti atinge scopul. Incercati sa slabiti incet, crescand lent
cantitatea de efort fizic depus si reducand tot lent si numarul de calorii ingerate zilnic.

Prevenirea cancerului de colon la persoanele aflate in grupele de risc
Anumite metode terapeutice, incluzand aici si chirurgia, au fost legate de scaderea riscului de aparitie
a cancerului colorectal.
Totusi nu exista inca cercetari care sa ofere ca sigure anumite medicamente pentru persoanele care au
un risc crescut de a dezvolta cancer de colon.

1. Aspirina

Exista dovezi conform carora consumul regulat de aspirina reduce riscul de cancer colorectal. Din pacate
insa doza recomandata de aspirina este mare, si aceasta profilaxie ar duce in timp la sangerari digestive
si la alte complicatii severe, motiv pentru care nu este utilizata de rutina.

2. Antiinflamatoarele non-steroidiene

Aceasta clasa de medicamente ce atenueaza durerea include ibuprofenul si naproxenul, medicamente
care par a juca un rol in prevenirea cancerului colorectal; din pacate insa, administrarea acestor
medicamente pe termen lung poate conduce la sangerari gastrointestinale si ulceratii ale mucoasei
digestive.



3. Celecoxib (Celebrex)

Colecoxib-ul si alte medicamente cunoscute ca si inhibitori ai ciclooxigenazei 2 (COX-2) actioneaza ca si
antiinflamatoare non-steroidiene in scaderea durerii dar si in scaderea riscului transformarii maligne in
cazul polipilor precancerosi. Exista insa riscuri importante asociate cu consumul de inhibitori ai
ciclooxigenazei 2, inclusiv infarctul miocardic. Din aceasta cauza inhibitorii ciclooxigenazei 2 au fost
retrasi de pe piata in urma cu cativa ani.

4. Interventia chirurgicala in scop preventiv

In anumite cazuri cum ar fi sindromul familial al polipilor adenomatosi sau in colita ulcerativa - medicul
poate recomanda inlaturarea intregului colon afectat de aceste maladii precanceroase, pentru a preveni
aparitia cancerului in viitor.

















Plan de ingrijire


Culegerea datelor personale:
Nume si prenume: Aurelia Marian
Varsta: 75 ani
Sex: feminin
Data nasterii: 26. 08. 1939
Domiciliul: Cluj
Ocupatia: pensionara
Locul de munca: Patiser
Stare civila: casatorita
Nationalitate: romana
Religie: catolica
Limite senzoriale:
-alergii: -analgezicele de tipul codeinei, morfinei, antinflamatoriile nesteroidiene;
-antibioticele:penicilina,tetraciclina;
-fenitoina, carbamazepina.
-proteze: de sold
-acuitate vizuala: normala
-alimentatie: consumator de produse de origine animal
nefumatoare
nu consuma alcool
-somn: ore insuficiente de somn
-mobilitate: dificultate in mobilitate din cauza durerilor de la nivelul soldului
-eliminari: diureza 1500-2500 ml/24 ore cu 10 mictiuni/zi,
scaun zilnic, aspect normal
-menarha: 14 ani
-ultima menstra: 25 iunie 1989
-nasteri: 3
Antecedente : fara importanta
Antecedente personale: apendicectomie 1958
Data internarii: 26. 04. 2014
Date de identificare: CNP 2640115090375
Numar inregistrare FO: 27532
Anamneza:
- diminuarea capacitatii de locomotie datorita durerii accentuate la nivelul soldului stang,
insomnie, iritabilitate.
- Modificarile tranzitului intestinal, incluzand aici diareea sau constipatia
- Slabiciunea musculara si fatigabilitatea
- Disconfortul abdominal persistent crampe, balonari sau durere
- Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie
- Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;
Istoricul bolii: pacienta prezinta disconfort abdominal, sangerare rectala, inapetenta, insomnie.
Diagnostic la internare: cancer de colon

Examen clinic general:
Tegumente si mucoase: normocrome
Tesut cutanat: normal reprezentat, pliu cutanat elastic, edeme prezente
Sistem limfoganglionar; palpabil
Aparat locomotor: sistem osteoarticular afectat in soldului, durere accentuata la nivelul soldului
dr, dificultate de deplasare din cauza durerii.
Sistem muscular: tonus muscular normal, contractii musculare membru inferior drept, puncte
mialgice prezente
Aparat respirator: conformatie toracica normala cu miscari simetrice bilateral, vibratii vocale
transmise normal, sonoritate normala, murmur vezicular fiziologic transmis la peretele toracic
(prezent pe ambele arii pulmonare) respiratie Kussmaul absenta, Cheyne-Stokes absenta, numar
de respiratii pe minut: 18
Aparat cardio-vascular: soc apexian spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara,
zgomote cardiace ritmice, bine batute, artere periferice pulsatile, AV=79b/minut
TA=150/80mmHg
Aparat digestiv: halena prezenta, limba uscata, proteza dentara totala, umiditatea santului
sublingual pastrata partial, abdomen usor neregulat, dur, dureros la palpare, musculatura
abdominala rigida, durere abdominala prezenta
ficat: margine inferioara rotunjita, consistenta normala, suprafata neteda.
splina: limite normale
tranzit intestinal: absent
Aparat urinar: rinichi nepalpabili, sensibilitate absenta, manevra Giordano negativa,
urina: normocroma, tulburari mictionale prezente
Sistem nervos: constienta prezenta, sensibilitate pastrata bilateral la toate membrele;
reflexe: fotomotor present, osteotendinoase prezente (rotulian, achilian, Babinski absent)
semne meningiene absente, prezinta agitatie, fatigabilitate, pozitie antalgica

Examen de laborator:

Biochimie: Anormale Normale
Glicemie 45mg/dl 60-110mg/dl
Uree 25mg/dl 20-45mg/dl
Creatinina: 0,85mg/dl 0,6-1,20mg/dl)

VSH 15mm/h F 2-13mm/h,
B 1-10mm/h
Fibrinogen 300mg% 200-400mg%
Proteine totale 7,4g% 7,5g%
Colesterol total 246mg% 150-200mg%
Trigliceride 200mg/dl 40-150mg/dl
Acid uric 7 mg% 2-6mg%
TGP 40ui/L 5-35ui/L
TGO 45ui/L 7-40ui/L
ZnSO4 6UML 0-8UML


Hemoleucograma Anormale Normale
Hemoglobina 9,5g/100ml
- Barbati: 13.8 - 17.2 g/dl
- Femei: 12.1 - 15.1 g/dl

Hematocrit 37%
- Barbati: 40.7 - 50.3 %
- Femei: 36.1 - 44.3 %

Leucocite 9500/mmc
4,500 - 10,000 celule/mcL
Neutrofile segm 60 - 70 % 54-62%
Eozinofile 2,7% 1-3%
Bazofile 0,36 % 0-0,75%
Limfocite 20% 25-33%
Monocite 2,5% 3-7%
Eritrocite 7,4%mil/mmc F4,2-5,2mil/mmc,
B 4,6-6,2mil/mmc
Trombocit 245000/mmc 150000-350000/mmc


Sumar urina Anormale Normale
Densitate 1020 1015-1025
Albumina absent absent
Glucoza absent absent
Urocultura sterila sterila

Examene paraclinice:
AV=79b/minut
TA=150/80mmHg
Oscilometrie: dr.5, stg6
Rx cardiopulmonara: fara leziuni evolutive pulmonare NAPP: normal
Ex FO: normal
Ecografie abdominala: aspect normal ecografic pelvin si etaj superior
EKG: fara modificari

Tratament:

A clasa: Antiinflamatorii nesteroidiene






B clasa: Antialgic











Medicament: Doze: Orar:
D P S
Cale de
administrare
oral
1 0/1 1
Medicament: Doze: Orar:
D P S
Cale de
administrare
algocalmin 2/zi 1 0 1 oral
tramadol, 100 mg 2/zi 1 0 1 oral
ketorolac, 30 mg 4/zi(int 6h) 1 1 1 i.m
Plan de ingrijire

Ziua 1: Modificarile tranzitului intestinal

Dx 1: diareea sau constipatia
MD:-iritabilitate
SD: -procese degenerative
-constrangeri fizice-durere
Obiective: -reglarea scaunelor diareice
-clisma
IN: -repaus la pat
-calmarea durerii
-

Dx 2: Imobilitate
MD:-dificultate in deplasare
SD: -deformarea articulatiei genunchiului (osteofite)
-pierderea echilibrului
Obiective: -pastrarea tonusului muscular normal
-mentinerea integritatii tegumentelor si articulatiilor
IN: -asistarea si sustinerea in gimnastica medicala
- pacientul trebuie scutit de effort si durere in urma miscarilor
-in timpul mobilizarii pacientului se urmaresc expresia fetei, culoarea pielii, puls, respiratie

Ziua 2: Pacientul are nevoie de ajutor pentru alimentare si hidratare adecvata

Dx 1: Alimentare necorespunzatoare
MD:-inapetenta
SD: -pozitie inadecvata
Obiective: -alimentatie suficienta calitativ si cantitativ
-alimentare autonoma
IN: -asistarea si servirea pacientului cu alimente echilibrate din punct de vedere caloric
-respectarea orelor fixe de masa

Dx2: Hidratare insuficienta
MD:-incapacitatea de a se hidrata autonom
SD: -durere, slabiciune, oboseala
Obiective: -echilibrare hidroelectrolitica
IN: -servirea bolnavului cu lichide suficiente, la temperature optima
-urmarirea bilantului hidro-electrolitic

Ziua 3: Dependenta la nivelul nevoii de a se imbraca si dezbraca

Dx1: Neindemanare de a se imbraca si dezbraca
MD:-dezinteres pentru tinuta vestimentara
-dificultatea de a-si pastra hainele curate
SD: -constrangeri fizice- durere
-necoordonarea miscarilor membrului drept
Obiective: -pastrarea igienei personale
-recastigarea independentei in a se imbraca/dezbraca
IN: -executarea cu blandete a manevrelor pentru a nu accentua durerea
-se imbraca cu lenjeria curata mai intai membrul afectat, apoi cel sanatos
-colaborarea cu pacientul in vederea satisfacerii nevoii de a se imbraca/dezbraca

Ziua 4: Incapacitatea de a se odihni

Dx1: Insomnie
MD:-trezire frecventa, somn agitat
SD: -constrangeri fizice
- durere
-mediu inadecvat
Obiective: -reducerea deprimarii somnului
IN: -promovarea comfortului si respectarea orelor de somn
-se controleaza mediul (temperature camerei, aerisire, zgomot, lumina)
-prevenirea simptomelor care pericliteaza somnul
- combaterea durerii prin antialgice

Ziua 5: Posibilitatea atingerii integritatii fizice

Dx 1: Neadaptarea la rolul de pacient spitalizat
MD:-pierderea respectului de sine
SD: -neadaptare la imobilizare
-slabiciune, oboseala, anxietate
Obiective: -mentinerea unui ambient adaptat la statusul lomotor, sensorial si cognitiv al
pacientului
IN: -insotirea pacientului in orice effort fizic desfasurat, sustinere si echilibrare
-asigurarea igienei pacientului, asigurarea alimentatiei si hidratarii, deservirea cu urinarul

Dx 2: Teama de cadere, folosirea bastonului
MD:-risc de ranire
SD: -frica de evenimente amenintatoare
-constrangeri fizice
- durere

Obiective: -promovarea cunoasterii potentialelor accidente si prevenirea lor
IN: -asigurarea unei posture care favorizeaza circulatia, reduce durerea si riscul de accidentare
-incurajarea folosirii bastonului pentru sustinerea in deplasare

Epicriza: in timpul spitalizarii se intervine medicamentos cu antiinflamatorii
nesteroidiene, antialgice. Se recomanda repaus la pat si mobilizare asistata de unul dintre
membrii familiei, eviatrea suprasolicitarii si efortului fizic intens. Revine la control peste o
saptamana.