ŞCOALA POSTLICEALĂ SPECIALIZAREA

“ ASISTENT MEDICAL GENERALIST “

PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndrumător , Candidat,
Asistent medical principal Ceobanu Ionela
Stoica Laura

2014
F.E.G. ‚, EDUCATION ” – OLTENIŢA

1
 ŞCOALA POSTLICEALĂ

TITLUL PROIECTULUI

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CANCER DE COLON

2014

2
MOTTO :

“Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viaţă, este dragostea pentru viaţă
celorlalţi“

(William Faulkner )

CUPRINS

3
 I Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale intestinului gros...........pag. 5
II Cancerul de colon...................................................................pag. 16
 Definiţie...........................................................................pag. 16
 Etiologie...........................................................................pag. 18
 Patologie...........................................................................pag. 21
 Semne clinice....................................................................pag. 21
 Diagnostic.........................................................................pag. 22
 Diagnostic diferenţial........................................................pag. 22
 Evoluţie şi prognostic........................................................pag. 23
 Complicaţii.........................................................................pag. 23
 Tratament...........................................................................pag. 23
 Profilaxie............................................................................pag. 24

III Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu cancer de colon

.......................................................................................................pag. 27
 Condiţii de spitalizare........................................................pag. 27
 Supravegherea pacienţilor..................................................pag. 30
 Recoltări de produse biologice şi patologice.....................pag. 33
 Examene radiologice şi endoscopice.................................pag. 35

IV Î ngrijiri specifice acordate pacienţilor cu cancer de colon

 Îngrijiri igienice..................................................................pag. 36
 Îngrijiri dietetice.................................................................pag. 36
 Administrarea medicamentelor...........................................pag. 38

VCazuri...........................................................................................pag. 40
VI Educaţie sanitară........................................................................pag. 64
 Concluzii
 Bibliogra

Capitolul I

4
Noţiuni de anatomie si fiziologie ale intestinului gros

Intestinul gros se întinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecală,

până la nivelul canalului anal, dar această definiţie morfofuncţională trebuie să
includă apendicele şi valvula Bauhin.Această concepţie caută să respingă o unitate
funcţională integratoare, dar individualitatea morfofuncţională şi patologică a
diferitelor porţiuni colice impun studiul anatomic şi patologic pe porţiuni separate.
Lungimea intestinului gros variază între 100 – 150 cm, cu o medie de 130 –
1350, creşterea în lungime se poate face pe seama întregului colon dar mai ales pe
seama unor segmente separate.
Aceste alungiri pot fi congenitale sau câştigate dea lungul vieţii, ducând la
dificultăţi în investigaţia radiologică atât în plenitudine cât şi în dublu contrast astfel
sigmoidul şi transversul au o lungime în jur de 50 cm, ascendentul 12 – 17 cm iar
descendentul 14 – 20 cm.Calibrul intestinului gros prezintă o scădere progresivă
începând de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec şi 2,5 cm la sigmoid dar
în mod normal sau condiţii patologice, există modificări de calibru prin spasme sau
dilatări, creând astfel dificultăţi în investigarea colonului şi mai ales în punerea
diagnosticului.

1.1. Cecul
Are forma de sac închis în interior, iar superior se continuă cu colonul
ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec şi ascendent se află
joncţiunea ileocecală prevăzută cu un sfincter, numită valvula lui Bauhil. La
aproximativ 2 cm sub aceasta se află inserţia apendicelui vermicular.
Cecul poate fi invelit în întregime de către peritoneu, situaţie intraperitoneală
sau poate fi acoperit numai pe faţa anterioară, situaţiecând cecul este situat
retroperitoneal, cu toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mobile
părţi ale colonului alături de transvers şi sigmoid.
Cecul este situat de obicei în fosa iliacă dreaptă dar poate fi situat şi înalt
lombar, prerenal sau jos în micul bazin. Ca aspect exterior el prezintă trei benzi
musculare înguste care îşi au punctul de plecare la nivelul inserţiei apendicelui şi
însoţesc colonul pe toată întinderea lui.
Aceste benzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern şi
extern.Aceste benzi determină formarea de boreluri suprapuse sau trei coloane de
umflături.
Din punct de vedere radiologic cecul poate fi împărţit în două:
- fundul cecal;
- corpul cecului.

1.2. Configuraţia interioară:

În interior la nivelul cecului şi întregului colon se găsesc:
- pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale şi
apar ca nişte despărţituri dispuse transversal faţă de axul intestinului şi
constituie adevărate diafragme incomplete.
- logile haustrale care sunt corespunzătoare boselurilor de pe suprafaţa
organului.

2.1. Colonul ascendent

5
 Este situat între inserţia valvulei ileocecale şi a unghiului hepatic. Este situat
retroperitoneal şi prin intermediul fasciei lui Toldt vine în contact cu pătratul lombelor
şi polul inferior inferior al rinichiului drept.În afară, interior şi anterior, colonul
ascendent vine în contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre
cele mai fixe porţiuni ale colonului. Configuraţia exterioară este asemănătoare cu a
cecului, cele trei bandelete musculare formează boselurile iar în interior ele
determină formarea pliurilor falciforme şi a cavităţilor haustrale.

3.1. Unghiul hepatic al colonului

Face trecerea între colonul ascendent şi transvers, este situat în hipocondrul
drept şi lasă o amprentă marcată pe faţa interioară a ficatului. Este un segment
semifix, iar posterior se învecinează cu rinichiul şi porţiunea a doua a duodenului iar
anterior vine în contact cu ficatul care îl acoperă.

4.1. Colonul transvers

Este partea cea mai mobilă a colonului, posedă un mezocolon cu marginea
anterioară inserată pe colon iar cea posterioară fixă, este inserată de la dreapta spre
stânga pe porţiunea inferioară a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul
pancreasului şi partea superioară a rinichiului stâng.
Acest mezocolon la extremitate dă naştere la două formaţiuni peritoneale şi
anume ligamentul frenocolic drept şi ligamentul frenocolic stâng care fixează cele
două unghiuri colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic îl solidarizează de
stomac. Configuraţia interioară şi exterioară este asemănătoare cu cea de la cec şi
colon ascendent cu singura deosebire că borelurile şi haustrele diminuă ca volum.

5.1. Unghiul splenic al colonului

Este predominent ascuţit, este situat aproape în plan anteroposterior fiind
aşezat adânc în hipocondrul stâng, se învecinează cu splina deasupra, cu marginea
exterioară a rinichiului stâng intern şi înainte cu marea curbură.

6.1. Colonul descendent

Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subţire, se întinde
de la unghiul splenic până la o limită de demarcaţie convenţională corespunzătoare
crestei iliace stângi. Este segmentul cel mai strâmb al colonului şi dispune de o
musculatură puternică.

7.1. Colonul sigmoid

Alături de cec şi transvers este una dintre cele mai mobile porţiuni a colonului
iar prima porţiune are o dispunere fixă ca a descendentului.
Prezintă un mezocolon sigmoidal care are o inserţie colică de două ori dând
inflecţiuni sigmoidului, asemeni literei S.
Se găseşte în fosa iliacă stângă iar porţiunea pelvină vine în raport cu vezica şi
rectul.
La nivelul sigmoidului există numai bandelete musculare longitudinale şi atunci
el prezintă două serii de boseluri diminuate ca volum în raport cu restul segmentului
colonului. La nivelul sigmoidului se reduc şi de asemenea numărul şi volumul
haustrelor interne.

8.1. Rectul şi canalul anal

6
 Rectul se întinde de la locul de terminare a colonului sigmoid până la linia
anorectală care este circulară şi desparte zona mucoasă de zona cutanată a rectului.
Lungimea rectului este 11 – 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 – 3 cm, în
timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele şi apare fuziform dilatat în porţiunea
mijlocie şi îngustat la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene şi la nivelul porţiunii
perirenale.
În sens sagital rectul descrie o curbură superioară cu concavitatea anterior şi o
curbură inferioară cu concavitatea posterior iar în sens frontal o curbură inferioară cu
concavitatea spre dreapta. Posterior vine în contact cu sacrul şi coccisul, feţele
laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine în contact cu organele genitale la
femeie, prin fundul de sac al lui Douglas, iar la bărbat este separet de vezica urinară
tot prin acelaşi fund de sac.
Porţiunea perineală vine în raport cu fosa isteorectală şi uretra la bărbat şi
vaginul la femei. Rectul nu mai prezintă bandeletele musculare lipsind astfel
boselurile şi haustrele. Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este
delimitat superior de linia anorectală şi inferior de linia anoperineală.

9.1. Structura intestinului gros

Intestinul gros prezintă aceleaşi straturi ca şi intestinul subţire, mucoasa,
submucoasa şi musculoasa.

9.2. Mucoasa
Este mai groasă, lipită de valvule conivente vilozităţi şi plăci Pyer. Epiteliul este
format din celulele cilindrice, celulele calciforme , corionul este ţesut conjunctiv dens,
conţine elemente limfoide şi glande Lieberkuhn.
Musculatura mucoasei conţine două straturi de fibre netede, unul interior
circular şi al doilea la exterior longitudinal, iar mucoasa canalului anal este de două
tipuri, tip cilindric situat deasupra liniei anorectale şi de tip malpighian situat sub linia
anorectală ce face trecerea între mucoasa cilindrică şi planul cutanat.

9.3. Submucoasa
Este formată din ţesut conjunctiv, prezintă plexuri vasculare, capilare, limfatice
şi plexuri nervoase.

9.4. Musculoasa
Prezintă un strat interior de fibre circulare şi exterior un strat de fibre
longitudinale care sunt concentrate în bandelete circulare sau tenii între care se
găsesc pliurile semilunare sau falciforme (boselurile).
Canalul anal prezintă o musculatură deosebită şi anume prezintă sfincterul
intern care este compus din fibre musculare striate ce prezintă un fascicol profund,
gros şi mult mai superficial subcutanat. Mai prezintă şi muşchiul ridicător anal care
întăreşte sfincterul extern.

9.5. Vascularizaţia intestinului gros

Partea dreaptă a colonului este vascularizată prin ramuri ale arterei ileo-ceco-
colice, artera colică dreaptă şi cea mijlocie.
Partea stângă este vascularizată prin artera mezenterică superioară care dă
ramuri, artera colică superioară stângă şi artera inferioară stângă ce dă ramuri
sigmoidiene şi rectale superioare.

7
 Sistemul venos al colonului este asigurat de către venele mezenterice
superioare şi inferioare, care urmează traiectul arterei mezenterice.
9.6. Sistemul limfatic
Îşi are originea în stratul mucos, submucos, zona intravasculară şi reţeaua
vasculară. Aceste reţele se adună în ganglionii paracolici iar vasele limfatice
rezultate se varsă în ganglionii mezenterici superiori şi inferiori.

9.7. Vascularizaţia rectului

Este asigurată de arterele rectale sau hemoroidale superioare mijlocii şi
inferioare iar vascularizaţia venoasă a rectului îşi are originea într-un plex venos din
stratul submucos care va da naştere venelor rectale sau hemoroidale care se varsă
atât în interiorul venei porte cât şi în interiorul venei cave inferioare.
Vasele limfatice îşi au originea în plexul mucos şi submucos formând pediculi
care urmează traectul venelor.
Inrvaţia colonului este predominant vegetativă provenind din simpatic şi
parasimpatic.
Colonul drept primeşte fibre simpatice din ganglionii colici şi mezenterici
superiori şi fibre parasimpatice din nervii vagi. Colonul stâng primeşte fibre simpatice
din plexul mezenteric superior şi fibre parasimpatice din nervii splahnici pelvini. În
pereţii intestinului gros se găseşte plexul micuteris Auerbach şi plexul submucos
Maissner. Inervaţia rectală provine din ramurile colaterale ale plexului ruşinos şi ale
plexului sacrococcigian.

Capitolul II

Cancerul este o boala genetică a celulelor somatice care se manifestă printr-o

acumulare de celule ca rezultat a unei expansiuni clonale şi o boală a diferenţierii

8
celulare, aceste celule rămânând imature funcţional, ieşind de sub controlul
mecanismelor care în mod normal reglează funcţia şi structura ţesuturilor
organismului.
Etiologie
1. Ereditatea – Există numeroase observaţii chimice în care membrii unei familii
sunt afectaţi în mod particular de cancer de colon
2. Factori locali – cancerul de colon reprezinta cam 20%din totalul
neoplasmelor,ocupand al doilea loc la intreaga populatie
3. –diverticuloza recto-sigmoidiana
-polipii colonici adenomatosi
-afectiuni inflamatorii colonice
4. Factori de mediu – alimente
--agenţi infecţioşi
--alimentatie saraca in fibre
Patogenie

Localizarea,in ordinea frecventei este urmatoarea:rect58%,sigmoid17%,cec si

colonul drept15%,colonul stang10%.
Cancerul intestinului gros se extinde in pronfunzimea peretelui intestinal si
fixeaza tumoarea pe organele vecine

Factorii de risc ai cancerului de colon sunt varsta,istoricul familial de polipoza

colonica,bolile inflamatorii intestinale,obezitatea,consumul de alcool.
Semne şi simptome
Simptomatologia cancerului de colon ramane un timp asimptomatica(6-
12luni)pentru ca ulterior simptomele care apar sa fie pe colonul drept,colonul stang
sau rect
Primul semn este dat de scaune cu caracter sanguinolent, pierderea
ponderală, slăbirea forţei fizice, scăderea capacităţii de muncă, disconfort abdominal,
balonare,gaze.
În cancerul avansat simptomele sunt: constipatie urmata de scaune moi cu
mucus,sange si puroi,perforatii cu peritonita
Evoluţie – Cancerul intestinului gros se dezvolta lent,de obicei fiind descoperit
intr-un stadiu avansat.Prognosticul este grav,in cazul localizarii rectalesi a colonului
stang si mai grav cand apare pe fondul unei rectolite ulceroase.
Complicaţii : Cele mai frecvente complicaţii ale cancerului de colonsunt:
- hemoragii grave
- stenoza cu fenomene ocluzive
-infectii secundare si metastaze
- metastaze – cancerul de colon produce numeroase metastaze, locale sau
la distanţă.
Cancerul de colon determină metastaze în : ficat, plămâni, oase ,creier,
peritoneu.

9
 Pronosticul cancerului de colon este grav.Segmentul intestinal,in care isi are
sediul tumoarea,trebuie rezectat inainte de extinderea ei in pronfuzime sau de inainte
de aparitia metastazelor.Radiumterapia si chimioterapia antitumorala dau rezultate
incerte
Metode de investigaţie
1. Examenul radiologic al colonului prin clisma baritata– reprezinta metoda
fundamentala si de selectie pentru investigatia afectiunilor colonului
2. Rectoscopia si rectosigmoidoscopia realizeaza investigatia radiologica a
colonului si descopera cancerul situat pana la 30cm deasupra
sfincterului,arata localizarea ,extinderea ,mobilitatea si varietatea
macroscopica a tumorii si permite prelevarea unor tesuturi in vederea
examenului microscopic
3. Irigografia precizeaza localizarile inaccesibile examenului endoscopic si
depisteaza fie stenozari ,ulceratii,modificari de tranzit
4. Alte investigaţii – examene biologice, recoltare de sânge

Diagnosticul pozitiv
Pentru stabilirea diagnostiului cancerului de colon în stadiul precoce se va
urmări identificarea bolnavilor cu mare risc pentru cancer care au ca
simptome, hemoragii, fistuleinfectii secundare, vor trebui să aibă anual un
examen radiologic şi endoscopic.

Tratament

1. Chirurgical – este clasic şi are curabilitate în cancerul de colon precoce cât

şi în cel
avansat. Prezenţa invaziei ganglionare , a invaziei peritonale sau în organele
vecine face ca rata recăderilor să fie mai mare şi mai precoce. Chirurgia este
procedeul clasic pentru ameliorarea simptomelor.

2.. Chemoterapia – are la bază constatarea încă nefundamentată

patogenic .Studiile statistice şi analistice efectuate ulterior au dovedit
că aspirina administrată timp de maximum 1 decadă în dozele indicate
în profilaxia bolilor cardiovasculare diminuează substanţial riscul de
apariţie al CRC, similacul utilizat regulat timp de cel puţin 4 luni
scade semnificativ numărul şi dimensiunea polipilor adenomatoşi la
pacienţii cu PAP, efectul AINS asupra polipilor colonici sporadici nu
este importantă

3. Dieta protectivă are recomandările :

-diminuarea consumului de lipide alimentare (animale şi vegetale) la
numai 20% din totalul caloric;
-creşterea cantităţii de fibre ingerate cel puţin 25 g/zi;
-consumul zilnic de fructe şi legume;

10
-evitarea consumului caloric excesiv şi a excesului ponderal.

CAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale în pregătirea bolnavului pentru examenul clinic

şi paraclinic specific în cancerul de colon

Tehnici: Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică colonoscopica

Examinarea radiologică a colonului se efectuează după administrarea unei
substanţe de contrast pe cale orală sau rectală.
Scop: - studierea morfologiei şi funcţionalităţii colonului pentru stabilirea
diagnosticului.
Materiale necesare
- sulfat de bariu 150 g sau un pachet original
- cană sau pahar
- apă, lingură de lemn, purgativ (ulei de parafină)

Se pregăteşte suspensia de bariu: cele 150 g de bariu se amestecă cu o

cantitate mică de apă caldă până se obţine o pastă omogenă, la care se adaugă apă
rece până la 200-300 g , amestecându-se cu lingura de lemn.
Pregătirea psihică a pacientului
- se anunţă pacientul cu două zile înainte, explicându-i necesitatea tehnicii şi
importanţa ei pentru diagnosticul bolii
- se aplică pacientului tehnica de investigaţie
- se anunţă pacientul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănânce şi să
nu fumeze, deoarece acesta măreşte secreţia gastrică
- se informează pacientul privind regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte
Pregătirea fizică a pacientului
- se administrează pacientului cu 1-2 zile înaintea examinării un regim alimentar
neflatulent şi uşor de digerat, format din supe, ouă, pâine prăjită, făinoase, produse
lactate
- seara – în ajunul examinării- se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare
- în ziua examenului, dimineaţa, pacientul este condus la serviciul de radiologie
Participarea la examen
- după ce pacientul şi-a dezbrăcat toracele este condus sub ecran, unde la comanda

11
medicului, acesta va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat
- după terminarea examinării, pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la
pat
- pacientul este readus la serviciul de radiologie, după 2, 8 , 24 ore, pentru a urmării
sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a colonului
- la 2 ore de la începutul examinării, pacientul poate să mănânce
Îngrijirea pacientului după tehnică
- se administrează un purgativ după terminarea examenului
- pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb

Colonoscopia

- este vizualizarea directă a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument optic

numit gastrofibroscop
Materiale necesare: se vor pregăti în funcţie de scopul instrumentelor şi
investigaţiei:
- materiale sterile , şorţuri de cauciuc, comprese sterile, tăviţă renală, pipi Suedel,
substanţe anestezice, porttampoane, recipiente cu substanţe dezinfectante, ochelari
de protecţie
- medicamente: atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina-fiole(trusa anti-
şoc)
- seringa de 2 ml
- glicerina sterilă sau silicon, pentru lubrefierea gastroscopului
- periuţe de citologie
- pensă pentru prelevat biopsie şi pensă anatomică
- recipient cu formol, pentru ţesutul prelevat
- soluşie şi recipiente pentru testul uriazei, în vederea determinării prezenţei
Helicobacterului pylori

Pregătirea fizică şi psihică a pacientului

Orice pacient ce urmează a fi supus acestei investigaţii sau altor examinări
endoscopice, este ingrijorat în privinţa procedurii şi a diagnosticului, iar în unele
cazuri, anxietatea este accentuată. Se impune, atunci, calmarea pacientului.
Asistenta va evalua gradul anxietăţii pacientului, cauza; - asigură un climat
calm
- îi explică efectele dezagreabile ale investigaţiei, rugându-l ca, printr-un efort de
voinţă, să le depăşească pentru a putea coopera în timpul examinării
- va administra medicaţia recomandată de medic pentru sedarea pacientului
- asistenta îi va explica importanţa golirii şi curăţirii complete a stomacului astfel: îl
anunţă să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de examinare şi în seara
precedentă investigaţiei; în seara zilei precedente se efectuează pacientului o
spalatură gastrică cu apă călduţă
Sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de diazepam
în seara precedentă examinării şi dacă e nevoie şi dimineaţa.
Cu 40-50 minute înainte de probă i se efectuează o injecţie cu atropină,(dacă
nu există contraindicaţii),scobutil sau diazepam.
Înainte de începerea investigaţiei, asistenta efectuează anestezie locală cu
spray(Xilocaină, Stomacaină) sau se face badijorearea locală cu soluţii de Novocaină
1% sau xilină; aceste soluţii pot fi folosite pentru anestezia locală şi prin gargară.Se
aşează pacientul pe masa de examinare, în decubit lateral ,stâng , pe o perniţă tare.

12
 Colonoscopia se efectuează cu ajutorul a două asistente:
Asistenta I: vorbeşte cu pacientul, îl linişteşte,.
Asistenta II: ajută medicul la introducerea aparatului ungând colonoscopul
prezentându-i instrumentele.

Îngrijirile pacientului după tehnică

- este supravegheat încă o jumătate de oră
- este transportat în salon
- este supravegheat atent timp de două ore după terminarea examinării, urmărindu-
se să nu mănânce, să nu bea

Pregătirea produselor pentru laborator

- se pregătesc fragmentele de ţesut şi mucoasă stomacală; produsele prelevate, în
vederea examinărilor histopatologice se etichetează şi se trimit la laborator. La
serviciul de endoscopie, asistenta analozează fragmentele bioptice(ţesutul uriazei) în
vederea descoperirii prezenţei Helicobacterului pylor

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul
unui ac de puncţie.
Scop
explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300-500 ml în EPA, HTA
Locul puncţiei
Se examinează calitatea şi starea venelor:
 venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică), unde se formează un „M” venos
prin anastomozarea lor
 venele antebraţului
 venele de pe faţa dorsală a mâinii
 venele subclaviculare
 venele femurale
 venele maleolare interne
 venele jugulare şi epicraniene(mai ales la sugar şi copilul mic).
Pentru evidenţierea venelor

13
  se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe
faţa anterioară a antebraţului
 se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
 pentru evidenţierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o
presiune digitală pe traiectul venei deasupra locului puncţiei(în sensul
circulaţiei venoase)

materiale
de protecţie
 pernă elastică pentru sprijinirea braţului
 muşama
 aleză
pentru dezinfecţia tegumentului tip I
 tampon
 alcool
instrumentar şi materiale sterile
 ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm(în funcţie de scop)
 seringi de capacitate(în funcţie de scop)
 pense
 mănuşi chirurgicale
 tampoane
alte materiale
 garou sau bandă Esmarch
 eprubete uscate şi etichetate
 cilindru gradat
 fiole cu soluţii medicamentoase
 soluţii perfuzabile
 tăviţă renală
(materialele se vor pregăti în funcţie de scopul puncţiei)
pacientul
pregătire psihică: se informează asupra scopului puncţiei
pregătire fizică: pentru puncţia la venele braţului , antebraţului:

14
 - se aşează într-o poziţie comodă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana
care execută puncţia (decubit dorsal)
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu
împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei strângându-l
a.î. să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera
- se recomandă pacientului să deschidă pumnul venele devenind astfel
turgescente
execuţie
Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav:
 se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncţiei,
exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
 se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizolul în sus, în mâna
dreaptă, între police şi restul degetelor
 se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul – în direcţie oblică
(unghi de 30 de grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă
elastică, până când acul înaintează în gol
 se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei
 se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
 se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie
 în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă
care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat pe braţ
 se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului şi a pumnului
 se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a
acului şi se retrage brusc acul
 se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală
Îngrijirea ulterioară a pacientului
- se face toaleta locală a tegumentului
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigură o poziţie comodă în pat

15
 - se supravegheză pacientul
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator se face imediat, eprubetele se
etichetează, se completează formularele de trimitere.
Reorganizarea : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală , se pregătesc
pt.sterilizare; deşeurile se îndepărtează.

Recoltarea sângelui capilar pentru examene hematologice

- hemoleucogramă, hemoglobină, timp de sângerare, timp de coagulare

- grup sanguin

materiale
de protecţie
 mănuşi de cauciuc
sterile
 ace
 tampoane de vată
 seruri test
nesterile
 tavă medicală curată
 cameră umedă
 lame uscate, curate, degresate, şlefuite
 pipete Potain
soluţii dezinfectante
 alcool 90º
pregătirea pacientului
psihic: se anunţă să nu mănânce ; i se explică necesitatea efectuării tehnicii
fizic: se aşează în poziţie şezând cu mâna sprijinită
execuţie
 Se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90º
 Se evită congestionarea printr-o frecare puternică şi prelungită
 Se aşteaptă evaporarea alcoolului

16
  Cu o mişcare bruscă se înţeapă pielea pulpei degetului în partea laterală a
extremităţii, perpendicular pe straturile cutanate
 Se şterge cu un tampon uscat prima picătură , se lasă să se formeze o altă
picătură de sânge din care se recoltează cu pipeta sau lama
 Se şterge cu un tampon cu alcool
Pregătirea produsului pentru laborator-efectuarea frotiului
- la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4mm diametru
- se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45º cu lama (picătura se
întinde prin capilaritate)
- lamela se trage către partea liberă a lamei păstrând aceeaşi înclinaţie şi
antrenând toată picătura fără să o fragmenteze
- se agită lama pentru uscare
- se etichetează şi se trimite la laborator
Hematii 4,2-4,8mil./mm3 – la femei
4,5-5,5mil./mm3 – la bărbaţi
Creşterea nr.de hematii = poliglobulie
Scăderea nr.de hematii = anemie
Trombocite 150-400 mii /mm3
creşterea nr. de trombocite peste V.N. = trombocitoză
scăderea nr. de trombocite sub V.N. = trombocitopenie
Hemoglobina
valori normale
La bărbaţi 14-16 g% la femei 12-15g%
Leucocitele
valori normale 4200-8000/mm3
creşterea nr.de leucocite peste V.N. = leucocitoză
scăderea nr. de leucocite sub V.N. = leucopenie
Recoltarea sângelui pentru examene hematologice - VSH

 VSH-viteza de sedimentare a hematiilor;

 Sedimentare=aşezarea progresivă a hematiilor pe fundul eprubetei
 Asistentul medical se spală pe mâini
 Pregăteşte materialele necesare:

17
 Sterile
 Seringă 2ml
 Citrat de sodiu 3,8%
 Ace pentru puncţia venoasă
nesterile
 Stativ şi pipete Westergreen
 Perniţă, muşama
 eprubete
 Tăv.medicală, renală
 Garou (pentru evidenţierea venei)
 Tampoane
Dezinfectant: Alcool 70º
 Pregăteşte pacientul psihic (se anunţă cu 24h înainte necesitatea efectuării
examinării) şi fizic (se anunţă să nu mănânce, să păstreze repaus fizic)
 Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun
 Îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
 Aspiră în seringă 0,4ml citrat de Na 3,8%
 Puncşionează vena fără garou şi aspiră sânge până la 2ml (1,6ml);
 Retrage acul şi aplică tampon cu alcool
 Scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent
 Aşează eprubeta în stativ
 Îngrijeşte pacientul
 Se completează buletinul
 Se etichetează produsul
 Se aspiră cu pipeta Westergreen până la gradaţia 200 şi se aşează pipeta în
stativ pe dopul de cauciuc în poziţie strict verticală, notându-se acest moment
(când examenul se face la patul bolnavului);
 Se lasă la sedimentat 1h, 2h;
 Se citeşte rezultatul:
Valori normale
După 1h: la bărbaţi 1-10mm După 2h: la bărbaţi 7-15mm
la femei 2-13mm la femei 12-17mm

18
 Dacă se recoltează cu sistem Vacutainer , se pregăteşte perniţă, muşama, tavă
medicală, tăviţă renală, holenderul, acele speciale, tampon cu alcool, garou,
eprubeta cu dop de culoare neagră. Se recoltează sângele fără garou.
Recoltarea sângelui pentru examene biochimice
Se efectuează prin puncţie venoasă , dimineaţa, bolnavul fiind „a jeune” ; se
recoltează 5-10ml sânge simplu pentru a determina:
Uree sanguină: 0.20-0,40 gr/1000ml transaminază
Acid uric: 2-6 mg % TGO=2-20 ui
Creatinină: 0,6-1,20 mg % TGP=2-16
Bilirubină: T=0,4-1mg % amilază: 8-32 uW (Wolgemuth)
D=0,1-0,4mg % electroforeză
Colesterol : 1,80-2,80 gr ‰ pr.t.=75gr %
Lipemie: 600-800mg % calcemie: 9-12 mg % ; 4,5-5,5
mEq/l
Teste de disproteinemie
Ionograma sanguină
Glicemia : 2ml sânge / NaF 4mg : 0,80-1,20 gr ‰
Fibrinogen: 0,5 ml citrat de Na 3,8 % şi 4,5ml sânge : 200-400 mg %
Timp de protrombină: 0,5 ml oxalat de K şi 4,5 ml sânge : timpii T.Quick=12-14”
şi T.Howell=1’30”-2’30”

Transfuzia- administrarea sangelui de la donator la primitor,atat direct cat si dupa o faza

intermediara de conservare intrun flacon de sticla sau punga de plastic.
Scop: - terapeutic
Transfuzia indirectă: = se executa cu sange proaspat izo-grup,izo-Rh,de la donator
cunoscut,prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC cu stabilizator
anticoagulant.

Etape de execuţie
1. Pregatirea instrumentelor si materialeleor necesare
2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului
3. Efectuarea tehnicii : a) montarea flaconului cu sange
b) evacuarea aerului din tubul aparatului

19
 c) efectuarea punctiei venoase
d) efectuarea probei biologice Oelecker
e) efectuarea transfuziei
f) incheierea transfuziei
4. Ingrijirea bolnavului dupa transfuzie
5. Reorganizarea locului d munca
6. Notarea in foaia de observatie

Accidente:
 Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB , manifestata sub forma socului hemolitic-se
intrerupe transfuzia la inceputul semnelor precoce (frison , tahicardie , dispnee, cianoza , stare
generala alterata , dureri lombare , retrosternale)
 Transfuzarea unui sange alterat
 infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa
transfuzie - se incalzeste pacientul cu paturi si i se administreaza bauturi
calde, se incepe antibioterapie masiva, dupa antibiograma sangelui infectat
 infectat cu virusul hepatitei epidemice ,cu plasmodiul; malariei,spirochete sau
brucele – manifestarile apar dupa trecerea perioadei de incubatie
 Prezenta substantelor piretogene provoaca frison , cefalee , febra
 Embolie pulmonara cu cheaguri, manifestata prin agitatie, cianoza, dureri toracice, tuse
chinuitoare, hemoptizie, dispnee, TA scazuta, puls filiform – se iau masuri antisoc de catre
medicul anestezist
 Transfuzia sangelui neincalzit poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal,
soc posttransfuzional , acidoza metabolica, stop cardiac prin hipotermie

Incidente:
 Infundarea aparatului cu cheag de sange – se schimba aparatul
 Sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru – se schimba
flaconul si perfuzorul
 Iesirea acului din vena
 Perforarea venei
 Coagularea sangelui venos refulat in ac – se schimba acul

20
reorganizarea şi notarea în foaia de observaţie
Clisma evacuatoare - este o formă specială a tubajului, prin care se introduc
diferite lichide în intestinul gros (prin anus, în rect şi colon).

Scop: evacuator

- evacuarea conţinutului intestinului gros

- pregătirea pacientului pentru examinări (rectoscopie, irigoscopie)
- intervenţii chirurgicale asupra rectului
- clismele evacuatoare pot fi: simple, înalte, prin sifonaj, uleioase, purgative
 materiale
- de protecţie
- paravan, muşama, aleză, învelitoare
- sterile
- canulă rectală
- casoletă cu comprese
- pară de cauciuc pentru copii
- nesterile
- stativ pentru irigator
- irigatorul şi tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime şi 10 mm diametru
- tăviţă renală, bazinet
- apă calda la 35°C-37°C (500-1000m1 pentru adulţi, 250 ml pentru adolescenţi,
150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugari)
- sare (1 linguriţă la un litru de apă)
- ulei (4 linguri la 1 litru de apă) sau
- glicerină (40 gr la 500 ml)
- săpun (1 linguriţă rasă la 1 litru)
- medicamente
- soluţii medicamentoase în cantitatea şi concentraţia cerută de medic
- substanţă lubrifiantă (vaselină)
 pacient
- psihic:
- se anunţă şi i se explică tehnica
- se respectă pudoarea
- fizic:

21
 - se izolează patul cu paravanul şi se protejează cu muşamaua şi aleza
- se aşează pacientul în funcţie de starea generală în poziţie:
- decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor flectate
- decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng întins şi dreptul flectat
- genupectorală
- se aşează bazinetul sub regiunea sacrală şi se înveleşte pacientul cu învelitoare
 clisma evacuatoare simplă:
- se fixează canula la tubul irigatorului şi se închide robinetul
- se verifică temperatura apei sau a soluţiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacuează aerul şi prima coloana de apă
- se lubrifiază canula cu o compresă de tifon
- se fixează irigatorul pe stativ
- asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează
- îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă
- introduce canula prin anus în rect (cu mâna dreaptă) perpendicular pe suprafaţa
subiacentă, cu vârful îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare
- după ce vârful canulei a trecut prin sfincter se ridică extremitatea externă şi se
îndreaptă vârful în axa ampulei rectale
- se introduce canula 10-12 cm
- se deschide robinetul sau pensa şi se reglează viteza de scurgere a apei prin
ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
- pacientul este rugat să respire adânc, să-şi relaxeze musculatura abdominală, să
reţină soluţia 10-15 minute
- se închide robinetul înainte ca nivelul apei să se apropie de nivelul tubului de
scurgere
- se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală
- pacientul este adus în poziţie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a
uşura pătrunderea apei la o adâncime mai mare ; se captează scaunul la pat sau la
toaletă
-Reorganizarea locului de muncă
Injecţia intramusculară : introducerea substanţelor medicamentoase în stare lichidă
în organism prin intermediul unui ac ce traversează muşchii voluminoşi lipsiţi de
vase, nervi, trunchiuri nervoase în muşchii fesieri se evită lezarea nervului sciatic.

22
Scop - terapeutic
resorbţia începe imediat după administrare;
 se termină în 3-5min;
 mai lentă pentru soluţiile uleioase
i.m. se administrează soluţii
 izotone
 uleioase
 coloidale, cu densitate mare
Locul de elecţie: regiunea fesieră
 cadranul superoextern fesier = rezultă din întretăierea unei linii orizontale, care
trece prin marginea superioară a marelui trohanter, până deasupra şanţului
interfesier, cu alta verticală perpendiculară pe mijlocul celei orizontale
 când pacientul e culcat, se caută ca repere punctuale Smirnov şi Barthelmy
(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui
trohanter; punctul Barthelmy e situat la unirea treimii externe cu cele două
treimi interne a unei linii care uneşte spina iliacă antero-superioară cu
extremitatea şanţului interfesier)
 când pacientul este în poziţie şezând, injecţia se poate face în toată regiunea
fesieră, deasupra liniei de sprijin
Locuri de administrare: muşchi voluminoşi lipsiţi de trunchiuri mari de vase şi nervi
- regiunea superoexternă a fesei
- faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie
- faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid
pregătirea injecţiei
Materiale
- seringi sterile şi uscate, de unică folosinţă
- ace de injecţie sterile, de unică folosinţă, cu diametru de
7/10,8/10,9/10mm
- seringile şi acele se găsesc împreună sau separat ambalate şi
sterilizate
- tampoane de vată sterile
- tinctură de iod, alcool, eter
- pile din metal pentru deschiderea fiolelor

23
 - medicamentele de injectat
- lampă de spirt, tăviţă renală
pacientul:
- se informează
- se recomandă s ă relaxeze musculatura
- se ajută să se aşeze comod în poziţie decubit ventral, decubil lateral,
ortostatism, şezând (pacienţii dispneici)
- se dezbracă regiunea
Efectuarea
 asistenta îşi spală mâinile
 dezinfectează locul injecţiei
 întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi înţeapă perpendicular
pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
 se verifică poziţia acului prin aspirare
 se injectează lent soluţia
 se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul
 se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând
resorbţia
îngrijirea ulterioară a pacientului: - se aşează în poziţie comodă,
rămânând în repaos fizic 5-10 minute

Incidente şi accidente Intervenţii

- durere vie, prin atingerea nervului - retragerea acului, efectuarea

sciatic sau a unor ramuri ale sale injecţiei în altă zonă
- paralizia prin lezarea nervului - se evită prin respectarea zonelor
sciatic de elecţie a injecţiei
- hematom prin lezarea unui vas - extragerea manuală sau
- ruperea acului chirurgicală
- supuraţia aseptică - se previne prin folosirea unor ace
- embolie, prin injectarea suficient de lungi pentru a
accidentală într-un vas a soluţiilor pătrunde în masa musculară

24
 uleioase - se previne prin verificarea poziţiei
acului

Reorganizarea locului de muncă

25
 CAPITOLUL IV

1.Asigurarea condiţiilor de îngrijire a bolnavului

Începând de la sosirea pacientului în spital, culegerea de date permite
asistentei să-şi stabilească acţiunile de îngrijire.
Interviul dintre pacient şi asistentă se desfăşoară în intimitate, asistenta ţinând
cont şi de confortul acestuia.
În timpul interviului, asistenta află informaţii generale despre pacient ( nume,
prenume, stare civilă, ocupaţie, religie), antecedente medicale, problemele de
sănătate actuală cât şi profilul psiho-social şi cultural.
După ce asistenta completează fişa, pregăteşte pacientul pentru a-l duce în
salon.

2.Pregătirea salonului şi a pacientului

Salonul în care pacientul va sta va fi orientat spre sud, sud-est sau sud-vest.
Pereţii văruiţi în culori deschise şi duşumeaua fără crăpaturi.
Salonul va fi bine aerisit, luminat şi cu 4 maxim 6 paturi înainte de operaţie.
După intervenţie, bolnavul va fi transportat pe secţia Terapie Intensivă, unde salonul
va fi uşor luminat şi va avea 2 paturi.
Patul se pregăteşte cu lenjerie curatăcompusă dintr-un cearceaf plic, două
feţe de pernă, una-două pături, două perne, muşama şi traversă. Patul va fi cât mai
comod, avănd 2 m lungime, 80-90 cm lăţime şi înălţimea de 60 cm.
Lângă patul pacientului se pregăteşte sursa de oxigen cu umidificator, seringă
şi substanşe medicamentoase calmante, pansamente, garou , vată, pungă cu
gheaţă, tăviţă renală, ploscă, urinariul.

3.Asigurarea condiţiilor de microclimat

Temperatura optimă în salon nu va depăşi 20 de grade.
Se vor înlătura toţi excitanţii auditivi, olfactivi sau gustativi cu efecte negative
asupra sistemului nervos.Personalul trebuie să poarte încălţăminte cu talpă de
cauciuc, pentru a nu provoca zgomot cu ocazia mutării dintr-un loc în altul.
Se va înşătura din sfera vizuală a bolnavului tot ceea ce poate să-i creeze
impresii cu acţiune negativă asupra sistemului său nervos. Astfel, bolnavul nu trebuie
să vadă rănile, ulceraţiile sau alte manifestări cutanate când se desface
pansamentul.

4.Asigurarea igienei personale

Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază acordate de asistenta
medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena bolnavului. Toaleta pacientului cu
cancer de colon se va face pe regiuni, se ]ncepe cu faţa , gâtul şi urechile, apoi
braţele şi mâinile, partea anterioară a toracelui, abdomen, faţa anterioară a
coapselor, după care se întoarce bolnavul în decubit lateral şi se spală spatele,
fesele şi faţa posterioară a coapselor , apoi, din nou în decubit dorsal, se spală
gambele şi picioarele, organele genitale externe, ulterior îngrijirea părului şi toaleta
cavităţii bucale.

26
 Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
Se măsoară şi se înregistrează zilnic în foaia de observaţie temperatura,
pulsul, respiraţia, T. A. Şi diureza.

5.Regimul alimentar în cancer de colon

Regim preoperator
Cu câteva zile înainte de operaţie se vor administra mese mici, fracţionate de
preferinţă, lichide şi semisolide, evitând alimentele greu digerabile (sosuri
nedietetice, rântaşuri, grăsimi, prăjeli, varză, castraveţi, ridichi, sarmale), condimente,
alcool şi alimente bogate în celuloză care produc meteorism abdominal. Cu cel puţin
12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale se suspendă alimentaţia orală şi se
administrează cărbune medicinal şi Cisapride( sau cel puţin Metroclopramid sau
Donperidonă).
Dacă bolnavul prezintă preoperator insuficienţă evacuatorie gastrică sau
numai vărsături care nu cedează după antiemetice va fi alimentat parental(cu soluţii
glucozate de NaCl 0,9 %, aminoacizi şi lipide injectabile intravenoase) şi se va
introduce o sondă de aspiraţie gastrică. Vor fi corectate tulburările hidroelectrolitice şi
acidobazice. Dacă bolnavul are preoperator hemoragie digestivă superioară se
suspendă de asemenea alimentaţia orală, este perfuzat parental, asigurându-se cel
puţin 800 kcal/zi, iar dacă anemia este severă (sub 8 g ghemoglobulină/100 ml.
Sânge) va fi transfuzat, de preferinţă cu masa eritrocitară, iar dacă nu există, cu
sânge integral izogrup, izo-Rh.

Regimul postoperator
Două-trei zile postoperator alimentaţia se va face parental, având grija să
asigurăm cel puţin 200 g de hidraţi de C, se vor administra soluţii glucozate de NaCl
0,9 % iar dacă avem posibilitatea şi soluţii de aminoacizi şi lipide perfuzabile
(intravenos circa 1500-2000 ml /24 h).
În următoarele două-trei zile se va începe realimentareaorală, iniţial cu
cantităţi mici de ceaiuri, lapte(50 ml din 2 în 2 ore), supe strecurate de legume,
ulterior mese mici cu piureuri, smântână, griş cu lapte, ouă moi, brânză de vaci, unt,
iar după încă 3-4 zile se pot adăuga pâine albă,biscuiţi,carne albă fiartă, sote de
legume, budinci.
Dacă evoluţia este favorabilă bolnavul va fi alimentat în continuare cu mese
mici, fracţionate (5-6/zi) care să asigure un raport caloric de circa 920-1550 Kcal/zi,
asemănător cuc el din boala ulceroasă în perioada de acalmie, dar cu evitarea
consumului excesiv de lichide în timpul şi imediat după masă, precum şi alimentelor
hiperosmolare (dulciuri concentrate, alimente sărate excesiv sau alimente bogate în
celuloză dură) pentru a evita un sindrom post prandial precoce ( DUMPING).

Alimente permise:
- pâine albă veche de o zi
- cartofi piure, fierţi, copţi
- paste făinoase
- orez
- griş
- fructe fără coajă şi fără sâmburi sub formă de compot, coapte sau crude, dar de
preferinţă rase
- legume tăiate şi fierte

27
- lapte de vacă, smântână, iaurt,branza
- carne slabă de vită, telemea desărată
- ulei, unt
Alimentele nu vor fi consumate fierbinţi şi nici foarte reci(ideal la 48 grade
celsius). Ele vor fi bine masticate.

Alimente interzise:
- condimente(piper , boia , hrean , oţet, muştar)
- alcool,tutun
- sosuri nedietetice, rântaşuri, grăsimi prăjite
- cafeaîn exces
- varză, castraveţi, ridichi
- fructe cu coajă sau sâmburi
- miere şi alte dulciuri concentrare
După 3 săptămâni de la operaţie raţia calorică va fi adaptată în funcţie de
vârstă, sex, talie şi profilul activităţii desfăşurate.

Îngrijirea preoperatorie a bolnavilor

O bună pregătire a bolnavilor îmbunătăţeşte prognosticul intervenşiei şi

reduce mortalitatea intra-şi postoperatorie.Pregătirea generală la care sunt supuşi
bolnavii înainte de intervenţie constă în:
-menajarea bolnavului de traumatisme psihice şi lămurirea lui asupra felului cum va
decurge operaţia
-explorarea capacităţii de apărare a organismului, a gradului de reactivitate şi de
rezistenşă faţă de şocul operator
-întărirea rezistenţei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitică, normalizarea
proteineimiei, vitaminizarea şi la nevoie alimentaţia specială
-stabilirea datei intervenţiei în funcţie de starea bolnavului
-golirea şi la nevoie spălarea cavităţilor naturale ale organismului, stomacul
-pregătirea bolnavului în vederea introducerii lui în sala de operaţie
În problema explorării capacităţii de apărare şi a gradului de rezistenţă a
organismului, asistenta are sarcina de a executa recoltările pentru examenul complet
de urină, pentru hemoleucograma completă, reacţia V.D.R.L., de a determina timpul
de sângerare şi de coagulare şi grupa sanguină, de a măsura tensiunea arterială şi
de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonară. La bolnavii trecuţi de 50
de ani va recolta sânge şi pentru determinarea glicemiei , ureei şi creatininei
sanguinei şi se va îngriji de examinarea electrocardiografică a bolnavului. Rezultatele
analizelor de laborator vor fi notate în foaia de observaţie, pentru a putea fi urmărite
de medicul operator.
Capacitatea bolnavului de a suporta operaţia este maximă atunci când
rezultatele examinărilor clinice şi de laborator dau valori cât mai apropiate de cele
normale.
În seara zilei dinaintea operaţiei bolnavii nu mai iau decât lichide , iar în ziua
intervenţiei rămân nemâncaţi pentru a preveni vărsăturile.
Golirea intestinului gros se va face prin clisma evacuatoare sau spălături
intestinale în seara zilei dinaintea intervenţiei şi dinaintea operaţiei. Se mai recurge la
laxative uşoare combinate cu chimioterapice greu resorbobile din tubul digestiv.
Somnul bolnavului din noaptea dinaintea intervenţiei trebuie asigurat cu
medicamente hipnotice , indicate de medic, ceea ce asigură o mai bună rezistenţă

28
faşă de intervenţie.
În vederea aducerii în sala de operaţie, bolnavul va fi încurajat şi calmat de
asistentă.

Îngrijirea postoperatorie

După intervenţie bolnavul este transportat în salon cu targa sau căruciorul

porttargă, find învelit cu grijă, iar faţa va fi protejată cu tifon pentru a fi ferită de
curenţii de aer şi a preîntâmpina complicaţiile pulmonare.
Bolnavul va fi supravegheat de asistentă până acesta îşi va reveni complet din
anestezie, deoarece după narcoză pot să survină complicaţii : căderea înapoi alimbii,
tulburări de respiraţie, circulaţie, asfixie etc.
Poziţia bolnavului aflat încă sub anestezie va fi cea orizontală, în decubit
dorsal, fără pernă, iar în primele zile după operaţie bolnavul va fi aşezat în poziţie
Fowler.
În perioada postoperatorie asistenta va supraveghea activitatea tuturor
organelor şi aparatelor. Va urmări aspectul general al bolnavului: culoarea feţei, a
tegumentelor, a mucoaselor. Temperatura se va măsura de cel puţin două ori pe zi.
Asistenta va urmări pulsul de mai multe ori pe zi frecvenţa şi amplitudinea
respiraţiei. În caz de dispnee sau respiraţie superficială se anunţă medicul şi la
indicaţia lui se administrează oxigen sau medicamente adecvate.
Asistenta va supraveghea şi îngriji bolnavul în timpul vărsăturilor.
O atenţie deosebită trebuie acordată supravegherii şi menajării sistemului
nervos al bolnavului, care are rolul primordial în coordonarea activităţii tuturor
organelor.
Pentru a combate durerea asistenta va recurge la:
- liniştirea bolnavului
-aşezarea lui în poziţii de menajare a părţilor dureroase
-utilizarea agenţilor mecanici şi fizici, tratamentul medicamentos calmant
Pierderea de lichide se compensează prin administrare de apă sau alte lichide
la care se adaugă săruri minerale.
Complicaţiile digestive sunt vărsăturile şi balonarea postoperatorie. Vărsăturile
cedează în majoritatea cazurilor repede, după îngrijirile curente. Camera se
aeriseşte, în jurul gâtului se pun comprese reci, se administrează la indicaţia
medicului antivomitive: atropină 1 mg asociată cu novocaină 1% , 10 ml, în injecţie
intravenoasă , clordelazină, largactil sau plegomazin 10-25 mg torecan,
metoclopramid, în injecţie intra-musculară.
Eventraţia poate să se producă până la sfârşitul primei săptămâni după
intervenţie. Bolnavul semnalează o durere vie la nivelul plăgii, imediat după efort, cu
senzaţia ca s-a rupt ceva. Eventraţia este o complicaţie gravă care necesită
refacerea imediată a suturilor, în caz contrar ducând la peritonită. Pentru prevenirea
ei, asistenta va sfătui bolnavul ca în timpul eforturilor de tuse, vărsătură, defecare sa
comprime uşor cu palmele plaga operatorie, diminuând astfel contracţia spontană a
musculaturii abdominale.

29
PREGATIREA PREOPERATORIE

Interventia chirurgicala constituie o forma de agresiune, determinand din partea

organismului un raspuns caracterizat fie prin manifestari minore fie printr-un sindrom
reactionai sistemic, denumit sindrom postoperator sau boala postoperatorie.

Reactia organismului operat si traducerea ei clinica sunt variabile in intensitate in

functie de amploarea si durata interventiei, calitatea anesteziei, terenul individual,
varsta, afectiunea de baza pentru care s-a intervenit, calitatea ingrijirilor
preoperatorii, preoperatorii si postoperatorii.

Ingrijirea bolnavilor inainte de interventiile chirurgicale, in scopul pregatirii lor, variaza

in raport cu motivul pentru care se face interventia, cu starea generala a bolnavului si
cu timpul avut la dispozitie pana in momentul operatiei.

O buna pregatire a bolnavului consta intr-o serie de masuri luate cu scopul de a intari
capacitatea de rezistenta a organismului si a preveni complicatiile postoperatorii.

Asistenta medicala va discuta foarte incurajator in zilele de dinaintea operatiei si mai

ales in ziua premergatoare operatiei. Ea nu va da insa nici un detaliu deosebit asupra
tipului de operatie, decat daca are o indicatie speciala din partea medicului. Va
asigura bolnavul ca totul se va desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie
(chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul pentru ca operatia sa se desfasoare
bine.

I. Pregatirea generala preoperatorie

Pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatie consta din:

- menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului cum

decurge operatia

- explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si de

rezistenta fata de socul operator

- intarirea organismului prin reechilibrare hidro - electrolitica, normalizarea

proteinemiei, vitaminizarea si la nevoie alimentarea speciala;

- stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului;

- golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului, stomacul,

colonul, vezica urinara si toaleta bolnavului.

Inima, plamanii, creierul, ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult in
timpul unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum
vor raspunde interventiei operatorii se vor executa cateva examene obligatorii si
anume:

30
- o radiografie a plamanilor, pentru depistarea unei eventuale boli pulmonare. Cu
aceasta ocazie se va controla si aspectul global al cordului;

- se va executa o electrocardiograma, se va masura TA., se va numara frecventa

pulsului;

- asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si

- aspectul, acestora;

- se controleaza temperatura bolnavului pe tot timpul internarii;

- se va efectua analiza simpla de urina;

- examinarea sangelui da relatii multiple;

- tuturor persoanelor carora li se va face interventie chirurgicala li se va

determina grupul sanguin si factorul Rh

De mare importanta este sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul are o alergie

la unele medicamente, pentru ca acestea sa nu fie intrebuintate.

A. Examenul clinic

Acesta este efectuat de catre medicul chirurg ajutat de asistenta si pune in evidenta
starea fiziologica a bolnavei, dand posibilitatea depistarii unor deficiente ale
organismului si a unor boli insotitoare.

Examenul va fi completat de examinarile paraclinice.

B. Pregatirea psihica

Medicul va informa bolnava in ceea ce priveste interventia chirurgicala.

Pregatirea psihica a bolnavei se va face cu multa atentie si solicitudine. Se va

suprima tot ceea ce ar putea sa-i produca bolnavei o stare de neliniste.

Starea de anxietate se va reduce prin informatii sumare privind interventia

chirurgicala.

Bolnava se va incuraja punand-o in contact cu convalescente care au evolutie

postoperatorie optima.

I se va crea un cadru de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.

Se va asigura legatura cu apartinatorii care au o mare influenta benefica asupra sa,

incurajand-o si sustinandu-i moralul.,

La indicatia medicului se vor administra calmante.

C. Ingrijiri igienice

31
Daca va fi cazul, se va efectua dusul sau baia.

Daca starea pacientei permite, va fi indrumata zilnic sa faca baie sau dus, urinate de:
ingrijirea parului, igiena cavitatii bucale, taierea unghiilor.

Se vor asana focarele de infectie, daca va fi cazul. La recomandarea medicului se va

efectua control stomatologic, iar daca va fi cazul se va face tratament stomatologic.

II. Ingrijirile din preziua operatiei

A. Pregatirea generala

Se va asigura repausul fizic, intelectual si psihic.

Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie,

bolnavul va primi seara, inainte de culcare cate o tableta de Romergan si
Fenobarbital.

Regimul alimentar: in preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in

cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber. Va avea grija sa bea o
cantitate normala de lichide.

In seara de dinaintea interventiei chirurgicale se va efectua clisma evacuatoare (daca

nu sunt contraindicatii); la indicatia medicului se va efectua o clisma si in dimineata
zilei in care va fi operatia.

Se va asigura igiena corporala, efectuandu-se baie, dus sau baie pe regiuni.

B. Pregatirea locala

Se curata pielea, sapunind regiunea, insistandu-se la pliuri si ombilic, in cazul in care

operatia urmeaza a se efectua in apropierea sau intr-o zona cu par, acesta va fi ras
pe o suprafata mai larga (circa 5-10 cm) fata de limitele inciziei. Se degreseaza
pielea cu comprese sterile imbibate in eter, se dezinfecteaza cu un antiseptic
(alcool), iar campul operator se va acoperi la indicatia medicului.

III. Ingrijirile din ziua operatiei

Este bine ca bolnavul sa nu fie trezit prea devreme, mai ales daca este sub influenta
somniferului administrat cu o seara inainte. Pregatirile preoperatorii imediate constau
in:

- efectuarea unei clisme, care este obligatorie la bolnavii operati pe tractul

digestiv. Purgative se administreaza, la indicatia medicului pentru bolnavii la care se

32
fac interventii mari pe tractul digestiv, pentru ca purgativele saracesc organismul de
lichide si saruri minerale.

- se vor taia unghiile, proteza dentara se va indeparta ( cand este cazul)

- bolnavii vor fi invitati sa urineze, inainte de a fi dusi in sala de operatie

- femeile vor fi imbracate cu camasa de noapte iar barbatii cu pijama; la femei

se va strange parul lung intr-o boneta sau basma.

- se va administra, inainte de intrarea in sala de operatie, medicatia

preanestezica indicata de medicul preanestezist. Se administreaza in injectie
intramusculara Mialgin, Romergan si Atropina.

IV. Ingrijiri postoperatorii

A. Ingrijiri acordate pana la instalarea la pat

Prima grija este ca bolnavii sa fie tinuti in blocul operator, in camera de urmarire
postoperatorie, pana cand sunt constienti si au functiile vitale stabilite. Chirurgul si
anestezistul vor vizita apoi frecvent pacientul operat in primele ore dupa operatie in
sectia de terapie intensiva sau in salon.

Dupa plecarea bolnavului la operatie, asistenta medicala de salon va da dispozitii

pentru schimbarea lenjeriei de pat si aleza de cauciuc acoperita cu o aleza de panza,
pentru ca intors de la operatie, bolnavul sa gaseasca patul curat si pregatit corect.
Camera va fi aerisita si se va controla temperatura camerei ce trebuie sa fie de 18-
20° C.

Se vor asigura materialele in vederea reanimarii postoperatorii si pentru

supravegherea bolnavului.

Transportul va fi efectuat silentios, pacientul fiind asezat in decubit dorsal cu capul

intr-o parte, supraveghindu-se pulsul, eventuala varsatura, aparitia cianozei, perfuzia
si drenurile.

B. Supravegherea si ingrijirile imediate

Bolnavul odata ajuns in salon, va fi luat in primire de asistenta medicala, care va

ajuta ca acesta sa fie pus in pat, se va ingriji sa fie bine acoperit, sa stea comod.
Asistenta va controla in mod frecvent starea pansamentelor, atat pe ale celor care au
tuburi de dren, cat si pe cele ale celor care nu au asfel de tuburi.

Dupa sosirea bolnavului in salon, asistenta ii va verifica T.A., pulsul, respiratia notand
valorile acestora. Ca regula generala, pentru toti bolnavii operati, se va face o
urmarire sistematica (monitorizare), in acest scop functiile vitale vor fi notate in prima
ora la fiecare 15 min si apoi la 3 ore, in prima zi postoperator, dupa care o data pe zi
in zilele urmatoare.

33
Se va controla si nota debitul urinar, eventuala staza gastrica, precum si cantitatea si
calitatea de secretii care se evacueaza din tuburile de dren.

Asistenta nu va parasi nici un moment bolnavul atata vreme cat el este inca sub
influenta substantelor narcotice. Actiunea acestora poate sa revina chiar daca
bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu reflexele revenite, acesta poate sa
recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu este supravegheat, limba
poate sa-i cada astupand glota iar bolnavul sa moara asfixiat.

Odata ce prima perioada postoperatorie a trecut, asistenta va sfatui bolnavul sa faca

miscari in pat, pentru a preveni o staza venoasa ca si complicatiile pulmonare sau de
decubit. In cazul in care bolnavul a transpirat, i se va schimba camasa sau pijamaua,
daca cearsaful s-a imbibat de transpiratie sau cu secretie va fi schimbat.

Se va crea bolnavului cea mai buna pozitie in pat, asezandu-i perna, ridicandu-i
spatarul patului, ajutandu-1 sa se miste de pe o parte pe alta.

Cei care nu sunt complet constienti au tendinta sa-si smulga pansamentele, tuburile
de dren, sondele nazale sau uretrale, ei trebuind imobilizati la pat si supravegheati
indeaproape.

Ingrijirea mucoasei bucale se va face cu tampoane imbibate in solutii diluate de

bicarbonat de sodiu, acid boric, o lingurita de glicerina la un pahar cu apa. Pentru
asigurarea unui somn odihnitor se va administra seara un hipnotic usor.

C. Ingrijiri speciale dupa rahianestezie

1. Transportul se efectueaza in pozitia decubit dorsal.

2. Bolnavul va fi instalat in pat in aceeasi pozitie, fara perna cel putin 24 de ore.

3. Se vor supraveghea functiile vitale si vegetative, pulsul putand fi usor

bradicardic, T.A. poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia
nervilor moton.

4. Prima mictiune de dupa operatie are o deosebita insemnatate, ea trebuind sa

apara in decurs de cateva ore de la interventie.

5. Revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina

spre extremitati.

6. Depistarea incidentelor: daca apare cefaleea, aceasta se combate prin

aplicarea pungii cu gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrare de
antialgice. Aparitia grețurilor, a redorii cefei trebuie anuntate medicului.

Calmarea durerii

34
Trebuie sa fie una din preocuparile importante ale asistentei. Durerea postoperatorie
este inerenta si rar sunt pacienti care sa fie atat de bine pregatiti psihic, incat sa nu
reactioneze cu intensitate si care sa nu se manifeste foarte zgomotos din cauza
durerii. Perceperea durerii are roluri importante in luarea de masuri pentru evitarea
cauzelor care o provoaca si in tratamentul multor boli. Durerile postoperatorii, ofera
semnale importante pentru stabilirea unor eventuale complicatii, dar daca nu este
vorba de complicatii, ele sunt o sursa inutila de suferinta si frica permanenta.
Bolnavul evita sa se miste, sa respire adanc sau sa tuseasca, ceea ce ar putea crea
complicatii ulterioare importante si inainte de a folosi medicamentele analgezice,
asistenta medicala va trebui sa poarte o discutie blanda si incurajatoare cu bolnavul,
asigurandu-1 ca poate cu vointa sa invinga sau sa-si atenueze durerea si ca aceasta
durere nu se datoreaza unor eventuale complicatii putandu-se evita administrarea
frecventa de droguri.

STUDIU DE CAZ I

Date de identificare:

Nume si prenume: Alexandru Ioana

Varsta: 65 ani

Sexul: feminin

Domiciliul: Ramnicu-Valcea, judet Valcea

Elemente fizice:

Grupa sanguina: 0 I, Rh pozitiv.

Greutatea: 60Kg; Inaltimea: l,62m

Pacienta prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.

Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internarii: 11.03. 2014;

Data externarii: 25.03 2014;

Zile de spitalizare: 15;

Diagnostic la internare: Suspect neo sigmoid;

Diagnostic la externare: Neoplasm de colon sigmoid stadiul III (T3, NI, Mx);

Tehnica operatorie: Anus iliac pe bagheta;

35
Motivele internarii: dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang, constipatie ce
alterneaza cu diaree, balonare, scaune cu mucozitati si sange, astenie fizica,
scadere ponderala.

Istoricul bolii;

Pacienta afirma ca de 2-3 luni prezinta dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang,
constipatie ce alterneaza cu diaree,, balonare, scaune cu mucozitati si sange,
astenie fizica, scadere ponderala.

Bolnava se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Craiova,

pentru examen de specialitate;

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta;

Antecedente personale: pacienta este la menopauza;

nasteri: 2;

avorturi: 3;

nu are alte antecedente patologice

Situatia familiala si sociala:

Stare civila: casatorita

Numar copii: 2

Situatia sociala: pensionara

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotul si unul dintre copii intr-un apartament cu 3
camere.

Nationalitatea: romana

Religia: crestin – ortodoxa;

Persoane cu care se ia legatura:

Nume: M,A;

Gradul de rudenie: sot;

Adresa: aceeasi cu a pacientei;

Factori de risc privind modul de viata: nu consuma alcool, cafea, nu fumeaza;

36
Examen clinic general (efectuat de medic):

· Starea generala: usor alterata;

· Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.

· Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat

temporo-spatial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.

· Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal

conformat.

· Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere

periferice pulsatile, T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.

· Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili; pacienta
la menopauza,

· Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile

respiratorii, dureros la palpare in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonat.

· S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente. Observare

initiala;

Situatia la internare: I = 1,62 m; G = 60 Kg.

T.A.= 140 / 75 mm Hg,

P = 80 p / min,

R - 23 r / min

Aspecte psihologice:

Starea de constienta: pacienta este constienta, si comunica verbal

Comportament: agitat, alternand cu momente de liniste si nepasare; anxios din

cauza incertitudinii diagnosticului si a durerii ce persista.

Aspecte sociologice: pacienta este pensionara, se ocupa cu treburile gospodariei

legate de casa si gradina impreuna cu sotul. impreuna cu ei locuieste fiul care este
casatorit si are un copil de care au grija cei doi bunici.

Se teme de un diagnostic grav, precum si de reactia celor din jur, mai ales ca are
grija de nepotel, fiind nevoita sa stea departe de el din cauza spitalizarii.

ANAMNEZA ASISTENTEI:

37
 INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE

Nr Nevoia Manifestari Sursa de Obiective Interventii Evaluare

crt fundamentala de dificultate autonome si
dependenta delegate
1 Nevoia de a Nealterata Tahipnee Sa Incurajez pacienta Se mentin
respira si a avea beneficieze problemele
de o prezentate
respiratie
normala
2 Nevoia de a bea si Deshidratare Varsaturi Sa nu mai Adimistreaza Obiectiv reusit
a manca prezinte medicamentatia
varsaturi prescrisa de
medic
3 Nevoia de a Tulburari de -constipati Sa prezinte Administram Obiectiv
elimina transit -diaree o eliminare medicamentatia neatens
digestive prescrisa de
adecvata medic
4 Nevoia de a se - - - - -
misca si a avea
5 Nevoia de a dormi somn agitat Oboseala Sa prezinte Asigur linistea Insomnia
si a se odihni o stare de nocturna si nocturna,treziri
confort conditii de repetate
adecvata confort termic
6 Nevoia de a se - - - - -
imbraca si
dezbraca
7 Nevoia de a - - - - -
mentine
temperature
corpului in limite
normale
8 Nevoia de a fi - - - - -
curat,ingrijit,de a
proteja
tegumentele si
mucoasele
9 Nevoia de a evita neincredere Teama de Sa fie Informeaza Pacienta este
pericolele moarte echilibrat pacienta asupra receptive si
psihic stadiului bolii dornica sa
sale,asupra invete cum sa-
gradului de effort si pastreze
pe care poate sa-l sanatatea
depuna,asupra
impotantei
respectarii
conduitei
terapeutice
10 Nevoia de a Comunicare Depresie Sa Cercetam Pacientul

38
 comunica Ineficace la foloseasca posibilitatile de comunica cu
nivel afectuv mijloace de comunicare ale echipa de
comunicare bolnavului si ingrijire
adecvate furnizam mijloace
stari sale de comunicare
Sa satisfaca
nevoile in
functie de
starea de
sanatate si
gradul de
dependent
11 Nevoia de a satisfacatoare - - - -
actiona conform
propriilor
convingeri si
valori,de a
practica religia
12 Nevoia de a fi Trista Izolare Sa-si Facilitarea Pacienta este
preocupat in sociala recapete consilierii resemnata si
vederea realizarii increderea si psihologice multumita de
stima de pentru recapatarea ingrijirile
sine controlului acordate
constient si
informat asupra
situatiei sale
13 Nevoia de a se inactivitate Neadaptarea Sa se Organizam Pacienta
recrea la rolul de adapteze activitati coopereaza cu
bolnav mediului educative,folosind echipa de
metodele de ingrijire
invatamant
cunoscute
14 Nevoia de a invata Nereusita Deficit de Sa Motivam Pacienta este
cum sa-ti pastrezi actionari in cunoastere acumuleze importanta receptive si
sanatatea vederea noi acumulari de noi dornica sa
reduceri cunostinte cunostinte invete cum sa-
factorilor de si pastreze
risc sanatatea

POSIBILITATI DE EVOLUTIE

Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical.

Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.

Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia
urmata de instalarea unei peritonite localizate sau difuze; fistula; inflamatie
peritumorala si infectii pleuropulmonare, tromboflebite.

39
Deces: da.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale:

· pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii;

· sa revina la nivelul optim de sanatate;

· sa aiba Stabilit diagnosticul si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru

recapatarea independentei functionale

Obiective intermediare:

· sa inteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru stabilirea

diagnosticului;

· la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabila sa-si recapete independenta fata de nevoile

afectate;

· sa aiba incredere in personalul medical;

· sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte

Obiective specifice:

· sa revina la un tranzit intestinal normal

· sa nu mai aiba dureri abdominale

· sa nu mai prezinte diaree si constipatie

· sa revina la programul normal al meselor, sa-i revina pofta de mancare

· sa fie echilibrata nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate

· sa revina la un mers normal

· sa-si recapete interesul pentru miscare

· sa nu mai prezinte insomnii si sa nu mai aiba tulburari de gandire

· sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor

· sa-si diminueze anxietatea

COMPORTAMENT ASTEPTAT.

40
 · la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacienta nu mai prezinta scaune cu mucozitati si
sange

· nu mai prezinta dureri abdominale

· va reveni la un tranzit normal

· va fi echilibrata nutritional

· nu mai este nelinistita si are incredere in echipa medicala.

Nevoia Diagnostic Manifestari Obiective Interventii: Evaluare

fundamentala nursing de autonome si delegate
dependenta
1.Nevoia de a Modificarea constipatie Pacienta sa fie Am pregatit bolnava Pacienta a fost
elimina tranzitului alternand cu diagnosticata cat pentru: cooperanta si a
intestinal scaune mai repede, in executat toate
diareice vederea instituirii - recoltarea analizelor de indicatiile
multiple cu unui tratament sange pentru examene de medicului si ale
mucus si adecvat bolii sale. laborator (HLG, mele in vederea
sange, dureri hematocrit, ureea efectuarii
in fosa iliaca Pacienta sa revina sanguina si glicemie, tuturor
stanga si la un tranzit VSH,TS, TC, timp analizelor si a
flancul intestinal normal Howell, timp Quick, explorarilor.
stang,balonare in urmatoarele examen de urina, examen
postprandiala. doua zile. radiologie toracic, EKG),
examenul materiilor
fecale.

- examenul colonoscopic;
2.Nevoia de a Alimentatie scadere Bolnava sa fie Am invatat pacienta sa Nu a mai
bea si a manca inadecvata ponderala, echilibrata nu mai consume alimente consumat
prin deficit consum redus nutritional si greu digerabile cum ar fi: alimente greu
din cauza de alimente si hidro-electrolitic fasole, varza, digerabile si
tumorii lichide, in urmatoarele condimente, banane, care produc
sigmoidiene tegumente doua zile. mere, precum si lichide balonare.
uscate. acidulate. Sa consume
Bolnava sa compoturi, ceaiuri, apa Si - a anuntat
creasca in plata. I-am spus pacientei familia sa-i
greutate 0,5 Kg sa faca mici plimbari si aduca doar
pe saptamana. exercitii usoare de flexie alimentele
si extensie a mainilor si permise de
picioarelor pentru a avea regimul impus
un tranzit cat mai bun si de medic, adica
pentru evitarea meteori supe si
sinului abdominal. Pentru mancaruri
diminuarea balonarilor, usoare, apa
am invatat pacienta sa plata, ceaiuri si

41
 mearga la toaleta pentru a compoturi. Si-a
elimina gazele din diminuat
intestin. I - am dat senzatia de
preventiv un comprimat balonare,
de carbune animal, la mergand la
indicatia medicului. toaleta, pentru a
elimina gazele
acumulate in
intestin.

3.Nevoia de a Dificultate oboseala si Pacienta sa Am intocmit cu pacienta Durerile

dormi si a se in a se somn doarma, linistit, un program abdominale s-au
odihni odihni, din intrerupt. timp de 8 ore pe corespunzator de odihna, diminuat in
cauza noapte, fara doua ore dupa masa de urma
durerilor intrerupere, in pranz, intre orele 14-16 si tratamentului
abdominale urmatoarele 48 de 8 ore pe noapte intre aplicat, iar
ore. orele 23-7. Am pacienta a avut
administrat: la indicatia un somn
Pacienta sa-si medicului o fiola de linistitor, fara
diminueze Diazepam i.m. inainte de intreruperi de 8
durerile culcare cu 2 ore. I-am ore pe noapte.
abdominale in administrat pacientei o
doua-trei ore. fiola de Algocalmin i.m.
seara, la indicatia
medicului, pentru
diminuarea durerilor
abdominale.
4.Nevoia de a Dificultate mers usor Pacienta sa nu Am sfatuit pacienta ca ori Pacienta si-a
se misca si a in deplasare aplecat. mai prezinte de cate ori are dureri diminuat
avea o buna din cauza dureri abdominale, sa stea in durerile
postura durerilor abdominale, si sa repaus la pat, in pozitie abdominale si a
abdominale revina la un mers antalgica, de decubit stat in pozitiile
normal in 24 de lateral cu picioarele antalgice pe
ore flectate pe abdomen si care i le-am
mainile incrucisate pe recomandat,
torace, iar daca sta pe observand
spate, in decubit dorsal, eficacitatea
sa stea cu picioarele acestora.
indoite si cu o perna sub
genunchi. I-am
administrat o fiola de
Piafen la indicatia
medicului.

25.03.2014 - Externarea

42
Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie acuzand dureri in fosa iliaca stanga si
flancul stang, constipatie ce alterneaza cu diaree, balonare, scaune cu mucozitati si
sange, astenie fizica, scadere ponderala. In urma examenelorde specialitate se pune
diagnosticul de neoplasm de colon sigmoid, cu indicatia de interventie chirurgicala.

Pacienta a fost operata, tehnica operatorie fiind „anus iliac pe bagheta”, operatia a
decurs in conditii bune. Pacienta se externeaza in stare ameliorata, cu indicatia de a
reveni la control peste o luna. In perioada de convalescenta igiena corporala se va
face pe regiuni, se vor administra laxative in caz de nevoie si calmante.

Pacientei i se recomanda repaus fizic, sa evite frigul si sa respecte administrarea

tratamentului conform prescriptiei medicale.

Sa se prezinte la control dupa o luna de zile.

Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si

fructele bogate in celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand-continut
suficient de proteine si vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, oua moi,
branza de vaci, unt proaspat, carne fiarta sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe,
dulciuri putin concentrate, cartofi putini, piureuri de dovlecei, morcovi, sare suficienta
si la nevoie adaos de clorura de potasiu

STUDIU DE CAZ II

Date de identificare:

Nume si prenume: Ion Vasile

Varsta: 67 ani

Sexul: barbatesc

Domiciliul: Calarasi, Judetu Calarasi

Elemente fizice: Grupa sanguina: B III, Rh pozitiv.

Greutatea: 65kg; inaltimea: 1,75 m

Pacientul nu prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.

Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internarii: 2.03.2014

Data externarii: 12.03. 2014

Zile de spitalizare: 11

43
Diagnostic la internare: Tumora abdominala

Diagnostic la externare: Neoplasm de colon ascendent stadiul III (T3 NI Mx) Tehnica
operatorie: Hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoza T-L

Motivele internarii: dureri abdominale predominante in flancul drept, ameteli, greata,

astenie fizica, scadere ponderala, tulburari de tranzit manifestate prin scaune
mucopurulente.

Istoricul bolii:

Pacientul afirma ca boala a debutat insidios in urma cu 4-5 luni, prin inapetenta,
scadere ponderala, dureri abdominale predominante in flancul drept. Episodul actual
a debutat prin ameteli, greata, astenie fizica, tulburari de tranzit manifestate prin
scaune mucopurulente.

Bolnavul se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Craiova,

pentru examen de specialitate.

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: apendicita gangrenoasa cu peritonita la 35 de ani Situatia

familiala si sociala:

Stare civila: casatorit Numar copii: 2 Situatia sociala: salariat

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia si cei doi copii intr-un apartament cu trei
camere in orasul Caracal, jud. Olt. In timpul liber isi ajuta sotia la treburile casnice, iar
la sfarsit de saptamana merge impreuna cu familia la tara pentru a-si ajuta parintii.

Nationalitatea: romana

Religia: crestin-ortodoxa

Persoane cu care se ia legatura:

Nume: VA. Gradul de rudenie: sotie. Adresa: aceeasi cu a pacientului.

Factori de risc privind modul de viata: nu fumeaza, consuma alcool si cafea

ocazional.

Examen clinic general (efectuat de medic):

· Starea generala: usor alterata

· Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.

44
 · Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat
temporo-spatial. Nu prezinta fracturi. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie
musculara prezenta.

· Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal

conformat.

· Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere

periferice pulsatile, T.A.= 130/70 mm Hg, P = 70 p / min, R = 19 r / min.

· Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili.

· Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile

respiratorii, dureros la palpare in flanculdrept.

· S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente.

· Examenul radiologie la indicatia medicului, se efectueaza EKG.

Observare initiala:

Situatia la internare: I =1,75 m, G = 65 Kg, TA=130 / 70mm HG, P=70p / min, R= 19 r

/ min

ANAMNEZA ASISTENTEI:

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE

Nr Nevoia Manifestari Sursa de Obiective Interventii Evaluare

crt fundamentala de dificultate autonome si
dependenta delegate
1 Nevoia de a Nealterata Tahipnee Sa Incurajez pacienta Se mentin
respira si a avea beneficieze problemele
de o prezentate
respiratie
normala
2 Nevoia de a bea si Deshidratare Varsaturi Sa nu mai Adimistreaza Obiectiv reusit
a manca prezinte medicamentatia
varsaturi prescrisa de
medic
3 Nevoia de a Tulburari de -constipati Sa prezinte Administram Obiectiv
elimina transit -diaree o eliminare medicamentatia neatens
digestive prescrisa de
adecvata medic
4 Nevoia de a se - - - - -
misca si a avea
5 Nevoia de a dormi somn agitat Oboseala Sa prezinte Asigur linistea Insomnia
si a se odihni o stare de nocturna si nocturna,treziri

45
 confort conditii de repetate
adecvata confort termic
6 Nevoia de a se - - - - -
imbraca si
dezbraca
7 Nevoia de a - - - - -
mentine
temperature
corpului in limite
normale
8 Nevoia de a fi - - - - -
curat,ingrijit,de a
proteja
tegumentele si
mucoasele
9 Nevoia de a evita neincredere Teama de Sa fie Informeaza Pacienta este
pericolele moarte echilibrat pacienta asupra receptive si
psihic stadiului bolii dornica sa
sale,asupra invete cum sa-
gradului de effort si pastreze
pe care poate sa-l sanatatea
depuna,asupra
impotantei
respectarii
conduitei
terapeutice
10 Nevoia de a Comunicare Depresie Sa Cercetam Pacientul
comunica Ineficace la foloseasca posibilitatile de comunica cu
nivel afectuv mijloace de comunicare ale echipa de
comunicare bolnavului si ingrijire
adecvate furnizam mijloace
stari sale de comunicare
Sa satisfaca
nevoile in
functie de
starea de
sanatate si
gradul de
dependent
11 Nevoia de a satisfacatoare - - - -
actiona conform
propriilor
convingeri si
valori,de a
practica religia
12 Nevoia de a fi Trista Izolare Sa-si Facilitarea Pacienta este
preocupat in sociala recapete consilierii resemnata si
vederea realizarii increderea si psihologice multumita de
stima de pentru recapatarea ingrijirile
sine controlului acordate

46
 constient si
informat asupra
situatiei sale
13 Nevoia de a se inactivitate Neadaptarea Sa se Organizam Pacienta
recrea la rolul de adapteze activitati coopereaza cu
bolnav mediului educative,folosind echipa de
metodele de ingrijire
invatamant
cunoscute
14 Nevoia de a invata Nereusita Deficit de Sa Motivam Pacienta este
cum sa-ti pastrezi actionari in cunoastere acumuleze importanta receptive si
sanatatea vederea noi acumulari de noi dornica sa
reduceri cunostinte cunostinte invete cum sa-
factorilor de si pastreze
risc sanatatea

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale:

· pacientul sa inteleaga importanta spitalizarii

· sa revina la nivelul optim de sanatate

· sa aiba stabilit diagnosticul si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru

recapatarea independentei functionale

Obiective intermediare:

· sa inteleaga importanta examanelor clinice si de laborator pentru stabilirea

diagnosticului

· la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabil sa-si recapete independenta fata de nevoile

afectate

· sa aiba incredere in personalul medical

· sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-l cunoasca si sa-l respecte

Obiective specifice:

· sa revina la un tranzit intestinal normal

· sa nu mai aiba dureri abdominale

· sa fie echilibrat nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate

47
 · sa nu mai prezinte insomnii si sa nu mai aiba tulburari de gandire

· sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor

· sa-si diminueze anxietatea cu privire la:

· amenintarea fizica privind investigatiile ce urmeaza a fi facute

· incertitudinea unui diagnostic

· scaderea in greutate

· prezenta scaunelor mucopurulente

COMPORTAMENT ASTEPTAT.

· la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacientul nu mai prezinta scaune mucopurulente

· nu mai prezinta dureri abdominale

· va reveni la un tranzit normal

· va fi echilibrat nutritional

· nu mai este nelinistit si are incredere in echipa medicala.

Nevoia Diagnostic Manifestari Obiective Interventii:autonome si Evaluare

fundamental nursing de delegate
a dependenta
1.nevoia de Modificarea scaune Pacientul sa fie Am pregatit bolnavul Pacientul a fost
a elimina tranzitului mucopurule diagnosticat cat pentru: cooperant si a
intestinal din nte, dureri mai repede, in executat toate
cauza abdominale vederea · recoltarea analizelor de indicatiile
afectiunii in flancul instituirii unui sange pentru examene de medicului in
organice drept. tratament laborator (HLG, vederea efectuarii
adecvat bolii hematocrit, ureea sanguina tuturor analizelor si
sale si glicemie, VSH,TS, TC, a explorarilor
timp Howell, timp Quick, paraclinice
Pacientul sa examen de urina, examen
revina la un radiologie toracic, EKG),
trazit intestinal examenul materiilor fecale.
normal in
urmatoarele · examenul colonoscopic
doua zile
2.nevoia de Alimentatie greata, Bolnavul sa fie Am calculat zilnic ratia Pacientul a fost
a bea si a inadecvata ameteli, echilibrat alimentara tinand cont de receptiv la tot ce i s-
manca prin deficit inapetenta, nutritional si starea in repaus a a spus, nu a mai

48
 din cauza scadere hidro- pacientului. Am calculat consumat alimente
tumorii ponderala, electrolitic in zilnic bilantul hidric greu digerabile, a
abdominale consum urmatoarele marit cantitatea de
redus de doua zile · intrari-1800 ml/.zi lichide consumate
alimente si respectand regimul
lichide, · iesiri - 1400 ml.1 zi impus
3.nevoia a Dificultate in somn agitat, Pacientul sa Am intocmit cu pacientul Durerile
dormi si a se a se odihni, superficial doarma, linistit, un program abdominale s-au
odihni din cauza timp de 8 ore pe corespunzator de odihna. diminuat in urma
durerilor noapte, fara tratamentului
abdominale si intrerupere, in Am administrat la indicatia aplicat, iar pacientul
anxietatii, urmatoarele 48 medicului o fiola de avand un somn
de ore. linistitor, fara
Diazepam i.m. inainte de intreruperi de 8 ore
Pacientul sa-si culcare cu 2 ore. pe noapte.
diminueze
durerile I-am administrat
abdominale si pacientului o fiola de
anxietatea Algocalmin

i.m. la indicatia medicului,

pentru diminuarea

durerilor abdominale
4.nevoia de Anxietate din neliniste Sa-si diminueze Am explicat pacientului Pacientul si-a
a evita cauza anxietatea. cum sa-si pastreze repausul diminuat anxietatea,
pericolele necunoasterii Pacientul sa fizic si psihic. a ascultat
diagnosticului aiba informatii explicatiile date si
despre posibila Am favorizat un climat de asteapta examenul
sa boala si liniste si securitate, prin ce urmeaza a-i fi
masurile de aerisirea salonului, efectuat. In urma
prevenire a informandu-l cu privire la efectuarii
complicatiilor investigatia ce urmeaza a-i colonoscopiei, s-a
fi facuta, respectiv pus diagnosticul de
colonoscopia neoplasm de colon
ascendent stadiul III
si s-a dat
recomandarea
pentru interventie
chirurgicala

STUDIU DE CAZ III

Date de identificare:

Nume si prenume: Nicolae Florica

49
Varsta: 41 ani

Sexul: feminin

Domiciliul: Timisoara ; Judetul Timis

Elemente fizice: Grupa sanguina: A II, Rh pozitiv.

Greutatea: 60 kg; Inaltimea: l,70 m

Pacienta nu prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.

Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internarii: 12.03.2014

Data externarii: 25.03.2014

Zile de spitalizare: 14

Diagnostic la internare: Tumora sigmoidiana

Diagnostic la externare: Neoplasm de jonctiune rectosigmoidiana stadiul III (T3, NI,

M0). Ocluzie intestinala cronica.

Tehnica operatorie: Ileo-ileo anastomoza L-L. Anus iliac stang pe bagheta

Motivele internarii: dureri abdominale difuze in fosa iliaca stanga si flancul stang,

tenesme rectale, rectoragii, scadere ponderala.

Istoricul bolii:

Pacienta in varsta de 41 de ani se interneaza in clinica de chirurgie prin transfer din

sectia Medicala II, unde s-a diagnosticat un „proces vegetant sigmoidian”, cu
recomandarea de interventie chirurgicala. Boala a debutat de aproximativ 4 luni cu
dureri abdominale difuze in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonari abdominale
postprandiale, rectoragii, scadere ponderala importanta 25 de kg in 4 luni.

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: menarha la 14 ani; ciclu menstrual regulat

nasteri: 2

avorturi: 2

nu are alte antecedente patologice

50
Situatia familiala si sociala:

Stare civila: casatorita

Numar copii: 2

Situatia sociala: salariata

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotul si cu cei doi copii intr-un apartament cu 3
camere.

Nationalitatea: romana

Religia: crestin-ortodoxa

Persoane cu care se ia legatura: Nume: S.N. Gradul de rudenie: sot Adresa: aceeasi
cu a pacientei.

Factori de risc privind modul de viata: nu consuma alcool, cafea; nu fumeaza.

Examen clinic general (efectuat de medic):

· Starea generala: usor alterata

· Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.

· Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat

temporo-spatial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.

· Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace

normal conformat.

· Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang,

artere periferice pulsatile, T.A.= 110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r / min.

· Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili;

pacienta prezinta ciclu menstrual regulat.

· Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu

miscarile respiratorii, dureros la palpare in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonat.

· S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente.

Observare initiala:

Situatia la internare: I = 1,70 m; G =60 Kg

T.A=110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r /min

Aspecte psihologice:

51
Starea de constienta: pacienta este constienta si comunica verbal.

Comportament: bolnava are un comportament anxios din cauza diagnosticului si a

durerii ce persista.

Aspecte sociologice:

Pacienta este salariata, se ocupa de cei doi copii si de treburile gospodaresti

impreuna cu sotul.

Se adapteaza foarte greu la perioada de spitalizare, avand in vedere ca are 41 de

ani, este o femeie frumoasa, eleganta si are o viata sexuala activa.

ANAMNEZA ASISTENTEI:

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE

Nr Nevoia Manifestari Manifestari Sursa de Sursa de dificultate

crt fundamentala de de dificultate postoperatorie
dependenta dependent preoperatorie
preoperatorii postoperatori
1 Nevoia de a nealterata - tahipnee Trist,anxietate
respira
2 Nevoia de a bea si Slabiciune anorexia Tumori Ileo-anastonozel
a manca inaptenta
3 Nevoia de a Rectoragie Slabiciune lipotimie Alterarea centrilor
elimina Scaune cu Oboseala nervosi,inconstientii
sange
Dureri in
fosa iliaca
stanga
4 Nevoia de a se - Atonie - Durere
misca muscular
5 Nevoia de a dormi Anxietate - Oboseala Durere
si a se odihni Somn agitat axietate
6 Nevoia de a se - Dificultate a - Slabiciune
imbraca si a se se imbraca
dezbraca
7 Nevoia de a-si - frisoane - Dereglari
mentine functionale ale
temperature in hipotalamusului
limite normale
8 Nevoia de a fi - escare - Slabiciune
curat si ingrijit
9 Nevoia de a evita neincredere anxietate durere Tulburari de
pericolele gandire
10 Nevoia de a Teama neliniste Deficit Durere
comunica senzorial
11 Nevoia de a dezorientare Cadere la pat dezechilibrare Situatii de criza
actiona conform

52
 propriilor
convingeri de a
practica religia
12 Nevoia de a fi trist apatie Tulburari de Situatii de criza
preocupat in gandire
vederea realizari
13 Nevoia de a se trist inactivitate Neadaptarea Lezarea intregritati
recrea la rolul de
bolnav
14 Nevoia de a invata Afectarea Lezarea anxietate Tulburari de
cum sa-si pastreze stari de intregritati gandire
sanatatea constienta fizice
Cunostinte
insuficiente
despre boala

Plan de ingrijire preoperator

Nr Nevoia Obiective Interventii autonome si Evaluare

crt fundament delegate
ala
1 Nevoia de a sa aiba o buna Verificam permeabilitatea Stare generala
respira si a respiratie si circulatiecailor respiratorii mediocre
avea o buna si sa prezinte cai Urmarim aerul di incapere Se mentine
circulatie respiratorii Masuram si inregistram tratamentul
permeabile functiile vitale parenteral
Participam la efectuarea
examenelor de laborator
2 Nevoia de Pacienta sa fie Am pregatit bolnava Pacienta a
a elimina pregatita in vederea pentru: - recoltarea cooperat cu
interventiei analizelor de sange pentru echipa
chirurgicale. examene de laborator medicala si a
Pacienta sa revina (HLG, hematocrit, ureea executat toate
la un trazit intestinal sanguina si glicemie, indicatiile
normal in VSH,TS, TC, timp Howell, medicului si
urmatoarele doua timp Quick, examen de ale mele in
zile urina, examen radiologie vederea
toracic, EKG) Am invatat efectuarii
pacienta sa nu mai tuturor
consume alimente greu analizelor si a
digerabile cum ar fi: fasole, explorarilor.
varza, condimente, Nu a mai

53
 banane, mere, precum si consumat
lichide acidulate. Sa alimente greu
consume compoturi, digerabile si
ceaiuri, apa plata. I-am care produc
spus pacientei sa faca mici balonare.
plimbari si exercitii usoare
de flexie si extensie a
mainilor si picioarelor
pentru a avea un tranzit cat
mai bun si pentru evitarea
meteorismului abdominal.
3 Nevoia de Bolnava sa fie Am calculat zilnic ratia Pacienta a
a bea si a echilibrata alimentara tinand cont de marit
manca nutritional si hidro- starea in repaus a cantitatea de
electrolitic in pacientei si la indicatia lichide
urmatoarele doua medicului, am suplimentat consumate,
zile necesarul de calorii cu respectand
1000 cal/zi. regi-mul
impus,
consumand
2500 ml de
lichide pe zi, si
prezinta
tegumente
umede,
elastice. A
respectat
progra-mul
meselor,
consumand
alimentele
care i-au fost
recomandate.
4 Nevoia de Pacienta sa Am intocmit cu pacienta un Durerile
a dormi si doarma, linistit, program corespunzator de abdominale s-
se odihni timp de 8 ore pe odihna, 2 ore de odihna au diminuat in
noapte, iara dupa masa de pranz si 8 urma
intrerupere, in ore noaptea. tratamentului
urmatoarele 48 de aplicat, iar
ore. Am administrat la indicatia pacienta a
medicului o fiola de avut un somn
Diazepam i.m. inainte de linistitor, tara
culcare cu 2 ore. I-am intreruperi de
administrat pacientei o fiola 8 ore pe
de Algocalmin i.m. la noapte
indicatia medicului, pentru
diminuarea durerilor
abdominale.
5 Nevoia de Sa-si diminueze Am explicat pacientei cum Pacienta si-a
a invata anxietatea si sa sa-si pastreze repausul diminuat

54
 cum sa-ti aiba informatii fizic si psihic. anxietatea, a
pastrezi ascultat cu
sanatatea despre boala sa si Am favorizat un climat de atentie
masurile de liniste si securitate, prin explicatiile pe
prevenire a aerisirea salonului, care i le-am
complicatiilor informand-o cu privire la dat si asteapta
interventia chirurgicala. interventia
chirurgicala
urmeaza a-i fi
efectuata.
6

PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR

Nr Nevoia Obiective Interventii evaluare

crt fundamentala autonome si
delegate
1 Nevoia de a Pacienta sa respire m ajutat pacienta Dupa doua
respira si a avea fara dificultate, sa sa efectueze ore, pacienta
o buna circulatie aiba un ritm exercitii respira mai
respiratoriu regulat,, respiratorii, sa aiba linistit, prezinta
de 20 respiratii / pozitii adecvate si tegumente si
min, sa-si diminueze sa isi schimbe mucoase mai
tahipneea in decurs pozitia din doua in putin palide.
de trei ore doua ore. Am Tahipneea s-a
observat culoarea diminuat (20 r /
unghiilor, a buzelor min)
si a tegumentelor
si le-am notat in
foaia de
observatie. Am
umezit aerul din
incapere cu apa
alcoolizata. Am
monitorizat si
inregistrat T.A.,
pulsul, respiratia,
temperatura.
2 Nevoia de a Asigurarea unei Am verificat Dupa sase ore,
elimina eliminari normale in permeabilitatea sonda urinara
raport cu cantitatea sondei urinare este
de lichide ingerate si introduse inaintea permeabila,
administrate efectuarii operatiei necudata.
parenteral; si am urmarit Dupa
prevenirea infectiei evitarea cudarii indepartarea
urinare, in 1.2 ore acesteia. Am sondei urinare
incercat stimularea se elimina 150
mictiunilor, astfel: de ml de urina.
Nu au aparut

55
 · am pus comprese semne de
calde pe regiunea infectie urinara.
pubiana

· am introdus
bazinetul cald sub
bolnava

· am dat drumul
apei la chiuveta.
3 Nevoia de a bea Pacienta sa fie In prima zi dupa Pacienta este
si a manca echilibrata operatie am echilibrata
hidroelectrolitic si administrat hidro-
nutritional la un nivel pacientei electrolitic;
optim si sa prezinte alimentatie fluidele
mucoase umede in parenterala, administrate
termen de 24 ore instituind perfuzii parenteral au
cu glucoza 10% fost
1500 ml si ser monitorizate si
fiziologic 1000 ml. inregistrate.
Am efectuat Prezinta
bilantul hidro- mucoase
electrolitic si am umede.
urmarit diureza.
4 Nevoia de a se Pacienta sa aiba o Am schimbat Pacienta
misca si a avea postura adecvata si pozitia bolnavei din prezinta o
o buna postura nedureroasa, doua in doua ore, postura
tonusul muscular am masat regiunile normala si
prezent si sa-si predispuse la putin
mentina celelalte escare si pentru dureroasa, la
nevoi fundamentale prevenirea maririi sfarsitul celei
satisfacute in 2 zile presiunii de-a doua zile
intraabdominale. de la operatie.
Am ajutat pacienta
sa efectueze S-a efectuat
exercitii fizice din masaj la
trei in trei ore. Am membrele
ajutat pacienta la inferioare, iar
satisfacerea pozitia a fost
nevoilor fiziologice schimbata din
ale organismului. doua in doua
La indicatia ore.
medicului, am
aplicat tratamentul
pentru diminuarea
durerilor.
5 Nevoia de a Pacienta sa se Am ajutat pacienta Familia si
comunica adapteze la noua sa inteleaga ca prietenii au
situatie si cu trauma depresia, ajutat la
ingrijorarea, determinarea

56
 determinata de sentimentul de pacientei sa
operatie, sa prezinte neputinta, sunt inteleaga si sa
normale si de accepte
incredere in sine si asteptat. situatia prin
in cei din jur pentru Am comunicat cu care trece, sa
a face fata situatiei familia pacientei aprecieze
existente in 12 de pentru a intelege pozitiv
ore. ca pacienta are interventia pe
nevoie de un care a
suport emotional si suportat-o si sa
moral suplimentar, comunice
din partea normal cu cei
apartinatorilor. din jur.
6 Nevoia de a Pacienta sa Am instruit Pacienta are
dormi si a se beneficieze de un pacienta sa un somn linistit
odihni somn corespunzator practice tehnici de tara intrerupere
cantitativ si calitativ, relaxare, exercitii cu o durata de
de 8 ore pe noapte respiratorii cu 30 aproximativ opt
fara intrerupere, in min. inainte de ore si jumatate.
timp de o zi culcare. Am aerisit
salonul, am
schimbat lenjeria
de pat si de corp, i-
am oferit pacientei
o cana cu lapte
cald. Am aplicat
tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului.
7 Nevoia de a fi Pacienta sa prezinte Am efectuat Dupa doua
curat,ingrijit,de a tegumente si toaleta generala si ore, pacienta
proteja mucoase curate, in pe regiuni a prezinta
tegumentele si urmatoarele doua pacientei, tegumente si
mucoasele ore. Sa prezinte o schimbandu-i mucoase
cicatrizare cat mai totodata lenjeria de curate.
rapida a plagii. corp si de pat. Se
supravegheaza Plaga a fost
pansamentul, iar curatata cu
daca intervin solutie
modificari la nivelul antiseptica, iar
plagii se comunica pansamentul a
medicului. Am fost schimbat
efectuat in conditii
schimbarea sterile. Nu au
pansamentului, am aparut semne
ingrijit plaga de infectie la
abdominala si am nivelul plagii
efectuat un sau semne
pansament nou. locale
Pentru prevenirea inflamatorii.

57
 infectiei plagii, am
administrat
antibiotice dupa
prescriptia
medicului.
8 Pacienta sa fie Am explicat Pacienta a
capabila sa se pacientei si familiei inteles
reintegreze in in ce a constat indicatiile
activitatile sociale si interventia privind regimul
profesionale, pe chirurgicala si la ce de viata cat si
care le efectua schimbari sa se regimul
anterior operatiei. astepte, sa alimentar pe
accepte ca care trebuie
slabiciunea, sa-l urmeze, in
oboseala, vederea unei
iritabilitatea si recuperari cat
plansul sunt mai repede si
obisnuite in timpul in conditii
convalescentei. favorabile ei.

Sa inteleaga ca in
perioada de
convalescenta
igiena

corporala se face
pe regiuni, se vor
administra

laxative in caz de
nevoie si calmante.

Pacienta nu
trebuie sa faca
eforturi fizice, sa
evitePacienta a
inteles indicatiile
privind regimul de
viata cat si regimul
alimentar pe care
trebuie sa-1
urmeze, in vederea
unei recuperari cat
mai repede si in
conditii favorabile
ei.

frigul si sa
respecte
administrarea

58
 tratamentului

conform
prescriptiei
medicale.

Sa se prezinte la
control dupa o luna
de zile.

Odihna si dieta
prelungita conform
regimului impus

CAPITOLUL VI

Educaţia pentru sănătate

Educaţia sanitară trebuie să se extindă şi asupra modului de viaţă de după externare.

Bolnavii de cancer de colonc, printr-o educatie sanitară chibzuită şi insistentă, trebuie sa fie
convinşi de importanţa veţii organizate pentru evitarea recidivelor, a efectului nefast al
consumului de alcool, tutun, alimentaţie necorespunzătoare asupra evoluţiei bolii.
Pentru o evoluţie mai bună a bolii, bolnavii vor evita surmenajul fizic şi psihic.
Alimentaţia va fi echilibrată, bogată în legume, lactate, fructe, vitamine.
Ls primele simptome ale bolii pentru a preveni complicaţiile se vor prezenta la medic
pentru a face examene medicale de specialitate (radiologie,colonoscopie,irigoscopie).
Cancerul de colon este o boală foarte gravă şi depistarea acestuia din timp face ca
vindecarea să fie sigură.

CONCLUZII

Cancerul de colon reprezinta in prezent una din cele mai comune si severe boli din
practica chirurgicala, cu incidenta relativ mare, care implica interventii din cele mai
elaborioase.

Etiopatogenia nu este cunoscuta, studiile epidemiologice, patogenice si

microbiologice au dus la evidentierea unor factori predispozanti si favorizand.

Factorul genetic este implicat in cancerele colonice dezvoltate pe terenul unor

afectiuni agregate ereditar si cu risc sporit de malignizare cum ar fi: colita ulceroasa,
colita granulomatoasa, polipii colici, sindromul Gardner, polipoza colica multipla, etc.

59
Exista familii care tara a prezenta bolile amintite au o predispozitie marcanta,
transmisa la descendenti ca o trasatura dominanta, de a dezvolta tumori maligne pe
colon, rudele imediat apropiate ale bolnavilor cu cancer de colon au un risc de
aparitie a unei tumori colice de doua-trei ori mai mare decat restul populatiei.

Polipii adenomatosi si bolile inflamatorii ale colonului cu evolutie cronica sunt

considerate leziuni precanceroase, pe fondul acestora cancerul colic aparand cu o
frecventa mult mai mare decat la restul populatiei. Riscul cancerului creste in raport
cu numarul polipilor colici, iar in polipoza difuza familiala malignizarea apare
intotdeauna dupa 15-20 de ani de evolutie.

Un alt rol etiopatogenic il are dieta saraca in fibre, bogata in glucide rafinate si
grasimi animale, precum si dieta saraca in fructe si vegetale. Sunt incriminate sarurile
biliare, amoniacul care o mare concentratie in sigmoid, flora anaeroba, factorii
imunitari, hormonali, infectiosi, factorii toxico-chimici, radiatiile ionizante.

Frecventa aparitiei cancerului de colon creste odata cu varsta (max. in deceniul 6 si

7), fiind de obicei intalnita la barbati.

In marea majoritate a cazurilor, cancerul de colon se descrie ca un epiteliom 95 %.

Localizarea, in ordinea frecventei, este urmatoarea: rect 58 %, sigmoid 17 %, cec si
colonul drept 15 %, colonul stang 10 %.

Macroscopic se descriu o forma proliferativa, vegetanta, conopidiforma, forma

infiltrativa dura, cu retractii si stenoze, forma infiltrativa coloidala, moale, forme mixte
infiltrante si vegetante, precum si forme ulcerative.

Cancerul intestinului gros se intinde in profunzimea peretelui intestinal si fixeaza

tumoarea de organele vecine. Invadeaza pe cale limfatica ganglionii regionali si da
metastaze la distanta in diferite organe : ficat, plaman, peritoneu, creier, oase.

Tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de constipatie cu cele de

diaree, constituind un semn precoce, dar, nu constant.

Tulburarile caracteristice cancerului de colon evolueaza in general in doua etape.

Initial apare tendinta la constipatie, la un individ al carui tranzit intestinal era normal,
constipatie ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la purgative si laxative. Pot
aparea deblacuri diareice, care usureaza senzatia de balonare abdominala. Aceasta
alternanta a diareei cu constipatia este foarte sugestiva pentru cancerul de colon,
fiind consecinta evacuarii intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra
obstacolului tumoral Aparitia durerii, constituie expresia invadarii seroasei intestinale
sau a peritoneului adiacent de catre procesul tumoral. Durerea se poate localiza in
zona tumorala sau in oricare parte a abdomenului in functie de efectele dezvoltarii
leziunii asupra peretelui colic.

Intensitatea si caracterul durerii variaza in functie de extensia leziunii si de

receptivitatea fiecarui individ in parte. Crizele se asociaza cu borborisme si cu
balonare abdominala.

60
Diagnosticul pozitiv are ca elemente de sustinere: varsta bolnavului, simptomatologia
clinica, endoscopia si examenul radiologie.

Tratamentul este chirurgical, segmentul intestinal in care-si are sediul tumoarea

trebuie rezecat inainte de extinderea ei in profunzime sau de aparitia metastazelor.

Tratamentul simptomatic se prescrie mai ales in cazurile inoperabile: opiacee,

antispastice, anestezice locale. Se va mentine o igiena riguroasa locala printr-o
toaleta permanenta.

Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si

fructele bogate in celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand continut
suficient de proteine si vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, oua moi,
branza de vaci, unt proaspat, carne fiarta sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe,
dulciuri putin concentrate, cartofi putini, piureuri de dovlecei, morcovi, sare suficienta
si la nevoie adaos de clorura de potasiu.

Lucrarea pe care am realizat-o este structurata pe zece capitole, in care am realizat

descrierea colonului si a afectiunii din punct de vedere (epidemiologic, etiologic)
prezentand diagnosticul clinic si paraclinic, evolutia si complicatiile bolii, precum si
tratamentul cancerului de colon.

Avand in vedere tema, ingrijirea bolnavilor cu cancer de colon, am luat in urmarire,

observare si ingrijire trei cazuri din Clinica de Chirurgie a Spitalului Universitar de
Urgenta din Craiova, prezentand afectiunile de neoplasm de colon sigmoid std. III,
neoplasm de colon ascendent std. III si neoplasm de jonctiune rectosigmoidian std.
III, bolnavii avand varste diferite si provenind din medii socio-profesionale diferite.

Am urmarit, pe tot parcursul internarii celor trei pacienti diagnosticarea, procesul de

ingrijire, pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie si momentul externarii.

Prin ceea ce am aplicat practic in vederea pregatirii lucrarii am constatat ca metodele

de nursing au o mai mare eficienta daca sunt corect aplicate in mod corect.

Metodele moderne de nursing pot conduce la ameliorarea in mod sensibil a starii de

sanatate a bolnavilor asistati

BIBLIOGRAFIE

1. Proca E. - Patologia chirurgicala a abdomenului, vol. VI. Editura Medicala.

1986,371-394.

2. Juvara I. si colaboratorii — Cancerele colice multiple, simultane si succesive,

Chirurgia, 1978, 5; 10; 17; reeditata in 1990.

3. Dunn C. David - Chirurgie, diagnostic si tratament, Editura medicala, 1976.

61
4. Carciumaru R., Niculescu C, Th., Torsan Lelia - Anatomia si fiziologia omului,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983.

5. Ionescu G. - Chirurgia colonului, 1984, 303 - 364; reeditata in 1995.

6. Busu I., Mogos D., Nemes R. — Atitudinea chirurgicala in ocluziile prin

neoplasme colice, Chirurgia, 1987.

7. Mogos D., Ghelase F., Nemes R., Vasile L, Paun I.,- Indicatiile dervatiilor
temporare si a rezectiilor primare in chirurgia colica de urgenta, Chirurgia, 1989, 431
-435.

8. Oancea T., Cojocea T., Bocaneala O., Cucui V., Tamaru I. - Cancere multiple
primare sincrone ale colonului, Chirurgia. 1980, 381 —386.

9. Patrascu Tr. si colaboratorii — Particularitatile clinice si terapeutice ale

neoplasmului de colon stang superior, Chirurgia NOI. 1994, 7 — 11.

10. Vereanu L, Patrascu T., Radulescu D. - Probleme de tratament chirurgical in

ocluziile acute prin neoplasme de colon, Chirurgie N04 1994, 6—10.

11. Taylor I. -Liver metastases from colorectal cancer: lessons frompast and present
clinical studies. The British Joumal of Surgeri N04, 1996, 456 - 460.

12. Yagoda A., Kemeny N. - Chematherapy of color ectal: a criticai analysis of

reponse criteria and therapeutic efficiency; Cancer, 1990, 322 — 325.

13. Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii

medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 1997.

14. Lucretia Titirca, Dorobantii Elena, Gal Gherghinica - Ghid de nursing Editura
Viata Medicala, 2002.

15. Georgeta Balta, Maria Otilia Stanescu, Antoaneta Metaxatos, Lucretia Titirca -
Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, 1984.

16. Lucretia Titirca - Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate

bolnavului, Editura Viata Medicala Romaneasca, editia III, 1997.

62