ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„CAROL DAVILA”ONEŞTI

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU HERNIE INGHINALĂ

ELEV, PROFESOR COORDONATOR,

CORMAN ELENA NICULESCU DANIELA VASILICA

ONEŞTI 2022
CUPRINS: Pagina

ARGUMENT............................................................................................................................3

CAPITOLUL I : Anatomie si fiziologie..................................................................................5

1.1 Regiunea inghinală.....................................................................................5

1.2 Structurile regiunii inghinale......................................................................5

1.2. a. Canalul inghinal..........................................................................5

1.2. b. Gropiţele peritoneale...................................................................7

1.2. c. Peretele abdominal......................................................................7

CAPITOLUL II : Patologie......................................................................................................10

2.1 Hernia inghinală.....................................................................................................11

2.2 Etiologie.................................................................................................................13

2.3 Simptomatologie....................................................................................................14

2.4 Investigaţii clinice si paraclinice...........................................................................14

2.5 Diagnostic pozitiv şi difernţial...............................................................................15

2.6
Tratament................................................................................................................16

2.7 Recuperare şi complicaţii postoperator .................................................................17

2.8 Complicaţii şi evoluţie............................................................................................18

2.9 Metode de prevenţie...............................................................................................18

CAPITOLUL III Studiu de caz

Plan de îngrijire ...........................................................................................................20

CAPITOLUL IV

Rolul asistentei medicale în îngrujirea pacientului cu hernie...................................38

2
ANEXA....................................................................................................................................42

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................45

3
 ARGUMENT

Herniile au o pondere foarte mare în rândul barbaţiilor şi 90% din cazuri sunt herniile
ombilicale ( ascite hepatice), herniile abdominale ( casexie, obezitate, adenom de prostată, stricturii
uretrale, contipaţie cronică) şi herniile inghinale.

Hernia abdominală reprezintă ieşirea totală sau partială a unui viscer din cavitatea abdomino-
pelvină printr-un traiect sau orificiu preexistent (punct slab al abdomenului).

Hernia reprezintă ieşirea totala sau parţială a unuia sau mai multe organe din cavitatea sau
învelisul său anatomic, la nivelul unor zone slabe ale peretelui cavităţii.

Am ales această temă deoarece primul pacient cu care am intrat în contact în prima perioadă
de practică, suferea de hernie inghinală bilaterală. Am rămas profund marcată de povestea sa şi de
modul său de a privii viaţa şi boala.

4
 CAPITOLUL I: Anatomie si fiziologie

1.1 Regiunea inghinala

În anatomia topografică, regiunea inghinală indică porţiunea anterioară, laterală şi inferioară a

peretelui abdominal. Delimitată scheletic de şold, regiunea inghinală este identificată la suprafaţă prin
pliul care leaga membrul inferior de trunchi, de aceea este echivalentul caudal al axilei, la care este
unit datorită prezenţei grupului caracteristic al ganglionilor limfatici, precum şi caracteristicile
comune ale pielii (glandele sudoripare apocrine).

Regiunea inghinală, de forma triunghiulară, este delimitată pe trei laturi:

 de la o marginea laterală a muşchiului rectus abdominis;

 o linie orinzontală ideală trasată între coloana iliacă anterioară superioară şi margiinea laterală
a muşchiului rect;

 de la ligamentul inghinal cunoscut şi sub numele de ligament sau arc falopian sau ligament
Poupart, care se extinde de la coloana iliacă superioară anterioară până la tuberculul pubian.

Ligamentul inghinal corespunde cu pliul inghinal şi trasează limita dintre regiunea inghinală,
abdominală şi o zonă inferioară, la radăcina coapsei, care ia lla rândul său numele de regiunea crurală
(responsabilă de formarea herniilor crurale)

1.2 Structuri ale regiunii inghinale

Regiunea inghinală în patologia chirurgicală are o mare importanță, deoarece este

sediul porții prin care își fac drum herniile inghinale .

1.2. a. Canalul inghinal

Canalul inghinal este o structură (deci mai bine numită cale inghinală ) în care se desfășoară
cordonul spermatic1 la mascul și ligamentul rotund la femelă.

Acest canal, de aproximativ 4 sau 5 cm lungime, este deja prezent în primele luni de viață
embrionară. În jurul celei de-a șaptea luni, își ia forma finală și permite testiculului, până în acel
moment conținut în cavitatea abdominală, să coboare în jos și în exterior în scrot .

În timpul acestei migrații2, testiculul împinge peritoneul în fața sa, care formează o

ejecție, conducta vaginală de peritoneu care trece prin canalul inghinal. Prin urmare, în acest moment
1
Fig. 6, pag. 43.
2
Fig. 1, pag. 42.

5
există o comunicare între cavitatea abdominală și scrot. Odată ce coborârea testiculului este finalizată,
conducta, care nu mai are niciun motiv să existe, suferă în mod normal o obliterare și dispare în timp
ce partea sa distală, cea din jurul testiculului, rămâne asigurându- i propria tunică vaginală . Dacă la
naștere obliterarea este absentă sau incompletă, conducta rămâne deschisă și reprezintă soluția
continuă în care viscerele mobile pot pătrunde, dând naștere la formarea de hernii inghinale
congenitale.

Pereții canalului inghinal

 peretele anterior : este format din mușchiul oblic extern și aponevroza acestuia.

 peretele inferior : este format din fața superioară a ligamentului inghinal care, în formă de duș,
adăpostește cordonul spermatic.
 peretele superior : este format din marginea inferioară a mușchiului oblic intern și a mușchiului
transvers fuzionat împreună pentru a forma tendonul articulației .
 peretele posterior : este format din fascia transversală armată:
o lateral din ligamentul interfoveolar al lui Hesselbach;
o medial de la tendonul îmbinat și ligamentul reflex Colles;
o dedesubt de ligamentul lui Henle , care la rândul său este contopit cu ligamentul lui Cooper.

Prin urmare, zona centrală (sau mediană) a peretelui posterior, fiind formată exclusiv de
fascia transversală, reprezintă o zonă de slăbiciune care favorizează formarea herniilor inghinale
directe.

Orificiile canalului inghinal3:

 orificiu extern sau inel inghinal superficial : este situat în regiunea suprapubiană și corespunde

extremității distale și mediane a canalului inghinal. Este format din fibrele terminale
ale mușchiului oblic extern, care se răspândesc formând pilonul medial și lateral. Stâlpul posterior
este format din ligamentul reflex Colles. Fiind în poziție subcutanată, acesta poate fi atins și
explorat de vârful unui deget care, atunci când este introdus în scrot, este împins în sus.
 orificiu intern sau inel inghinal profund . Așezat la capătul proximal și lateral al canalului
inghinal, are o formă aproximativ ovală și se formează prin răspândirea fibrelor fasciei
transversal.

1.2.b. Gropițe peritoneale

3
Fig. 2, pag. 42.

6
 În regiunea inghinală, peretele cavității abdominale, văzut din interior, are o serie de caneluri
numite gropițe inghinale4 . Acestea sunt trei pe fiecare parte și corespund depresiunilor care se
formează între salențele pe care peritoneul trece peste:

 ligamentul ombilical mijlociu , unic și central, care urcă din vezică spre buric și care reprezintă
reziduul uraco-ului .
 ligamentul ombilical lateral , stânga și dreapta, reziduu al arterelor ombilicale , care se ridică din
regiunile laterale ale vezicii urinare către buric.
 artera epigastrică inferioară , în dreapta și în stânga, care de jos se deplasează în sus și lateral spre
buric.

Din acest motiv, suprafața peritoneală are o plicație mediană și două laterale între care se formează
trei gropițe pe fiecare parte, atât pe dreapta, cât și pe stânga, și care sunt indicate ca:

 gropiță internă plasată între ligamentul ombilical median și ligamentul ombilical lateral

 gropiță mediană situată între ligamentul ombilical lateral și artera epigastrică inferioară
 gropiță laterală plasată lateral de artera epigastrică.

Aceste gropițe reprezintă zone de slăbiciune în care poate apărea formarea unei hernii.

1.2.c Peretele abdominal

În regiunea inghinală, peretele abdominal este format din cei trei muşchi largi ai abdomenului
şi fascia transversală.

 Muşchiul oblic extern este cel mai mare dintre muşchii abdominali. Pachetele sale încep de la
ultimele 8 coaste şi coboară spre pelvis formând o structură aponevrotică robustă care:

- parţial se roteşte pentru a insera pe ramura superioară a pubisului, de-a lungul creastei
pectinei dând naştere ligamentului lacunar al Gimbernat. Acest ligament, chiar lângă linia pectinei,
găseşteun mic pachet de fibre independente care îl întărec şi care ia numele ligamentului pectinei
Cooper;

- formează ligamentul inghinal propriu-zis care este fixat pe de o parte pe coloana iliacă
anterioară, pe de altă parte pe pubis.

Fibrele care sunt inserate pe pubis sunt împărţite în trei pachete:

- Două fascicule superficiale care se răspândesc lateral pe tuberculul pubian (formând stâlpul
lateral al unei deschideri aproximativ ovale care corespunde inelului exterior sau orificiului extern al
canalului inghinal) şi medial pe simfiza pubiană (formând stâlpul medial).
4
Fig. 3, pag. 42.

7
- Un fascicul profund sau ligament reflex de Colles care, după ce trece linia mediană, pătrunde
în tuberculul pubisului contralateral (constituie pilonul posterior al orificiului extern al canalului
inghinal).

 Muşchiul oblic intern este mai adânc decât cel extern. Se încheie cu câteva grupe musculare
din care:

- grupele musculare anterioare sunt fixate pe tubercului pubian şi pe creasta pectinei unde se
găsesc fasciculele muşchiului abdominal transversal cu care se unesc pentru a forma tendonul
articular;

- muşchiul cremaster care însoţeşte cordonul spermatic până la scrot.

 Muşchiul abdominal transversal este cel mai profund, fibrele sale rulează transversal. În
partea superioară, fasciculele muşchiului rectus abdominis, pe care îl ating şi îl trec în faţă.
Aponevroza îşi asumă o formă cu o concavitate mediană numită linia semilunară a sediului Spigelio al
herniilor omonime. În partea de jos, muşchiul se înserează pe tuberculul pubian şi pe creasta pieptene
formând, împreună cu muşchiul oblic intern, tendonul articulaţiei.

 Fascia transversală este o membrană fibroasă subţire care acoperă faţa posterioară sau
profundă a muşchiului abdominal transversal. În corespondenţa regiunii inghinale, această structură
devine groasă şi robustă şi din acest motiv a fost considerată deosebit de importantă de Edoardo
Bassini, care a plasat-o ca bază a tehnicii sale de recontrucţie a peretelui inghinal după intervenţia
chirurgicală de hernie.

În cursul său, fascia transversală, la nivelul inelului inghinal intern preia cordonul spermatic,
formând o căptuşeală care coboară până la testicul către care furnizează tunica vaginală comună. La
nivelul inelului crural înconjoară vasele femurale şi ajută la formarea septului femural al Cloquetului.
Este întărit de mănunchiuri de fibre care formează:

 Ligamentul lui Henle5: mică structură triunghiulară a cărei margine medială corespunde
muşchiului rect, cea laterală este curbată în formă de seceră, iar partea inferioară coincide şi se îmbină
cu ligamentul Cooper;

 Ligamentul lui Hesselbach6sau ligamentul interfoveolar: formatiune triunghiulară care se

contopeşte în partea de jos cu ligamentul inghinal;

5
Fig. 4, pag. 42.
6
Fig. 5, pag. 43.

8
 Ligamentul lui Thompson sau banda ileo-pubiană: fibrele sale merg de la coloană iliacă
anterioară la pubis. Corespunde ligamentului inghinal, cu care se fuzionează, având un scaun mai
profund.

Triunghiul Hesslbach dintre ligamentul lui Cooper, vasele epigastrice şi marginea laterală a
rectului abdominal este singura zonă acoperită doar de fascia transversală şi reprezintă punctul slab al
planului posterior al regiunii inghinale.

CAPITOLUL II

Herniile

9
 Hernia reprezintă ieşirea totala sau parţială a unuia sau mai multe organe din cavitatea sau
învelisul său anatomic, la nivelul unor zone slabe ale peretelui cavităţii.

Tipuri:

 Hernii cerebrale;

 Hernii pulmonare;

 Hernii epigastrice;

 Hernii juxtaombilicale7;

 Hernii subombilicale;

 Hernii abdominale;

 Hernii inghinale;

 Hernii rare:

- Hernii Spiegel;

- Hernii lombare;

- Hernii obturatorii;

- Hernii ischiatice;

- Hernii perineale mediane (Hedrocel şi Elitrocel) şi laterale.

Herniile cu o pondere de 90% din cazuri sunt herniile ombilicale ( ascite hepatice), herniile
abdominale ( casexie, obezitate, adenom de prostată, stricturii uretrale, contipaţie cronică) şi herniile
inghinale.

Hernia abdominală reprezintă ieşirea totală sau partială a unui viscer din cavitatea abdomino-
pelvină printr-un traiect sau orificiu preexistent (punct slab al abdomenului).

2.1 HERNIA INGHINALĂ8

Hernia inghinala se formează la nivelul regiunii inghinale în triunghiul format din: infero-
lateral în ligamentul inghinal (Poupart); superior, in linia orizontală ce uneşte marginea muşchiului

7
Fig. 7, pag43.
8
Fig. 8, pag.44.

10
drept abdominal cu punctul de unire a segmentului mediu cu cel lateral a ligamentului inghinal;
medial, în marginea muşchiului drept abdominal.

Regiunea inghinală este reprezentată de canalul inghinal care reprezintă un interstiţiu în

porţiunea inferioara a abdomenului pe peretele ventral. La barbat, în canalul inghinal se află cordonul
spermatic, iar la femei se află ligamentul rotund al uterului. Canalul are o lungime de 4-5 cm.
Delimitările acestuia sunt următoarele:

Pereţii herniei:

 Anterior- aponeuroza muşchiului mare oblic extern;

 Posterior- fascia transversalis întărită lateral de ligamentul Hesselbach, medial de ligamentul

lui Henle;

 Superior- tendonul conjunct format prin unirea muşchiului mic oblic şi transvers la nivelul
marginii inferioare;

 Inferior- ligamentul inferior Poupart (arcada crurală).

Orificiile herniei:

- Profund (lateral) situat la nivelul fosei inghinale externe, în exteriorul repliului peritoneal
determinat de artera epigastrică inferioară, repliu întărit de marginea dlaterală a ligamentului lui
Hesselbach;

- Superficial (medial) delimitat lateral de pilierul extern, medial de pilierul intern, superior de
fibrele arciforme şi inferior de pilierul posterior (Colle) şi muşchiul mare oblic de partea opusă.

Observaţii:

Privit din abdomen, peretele anterior al abdomenului prezintă trei repliuri care delimitează trei
fosete inghinale:

- Uraca situate pe linia mediana;

- Vestigiile arterei ombilicale întărită de ligamentul Henle;

- Artera epigastrică inferioră întărită de ligamentul Hesselbach.

Între aceste repliuri se află:

- Foseta inghinală externă (responsabilă de herniile oblice externe), situate înafara repliului
arterei epigastrice inferioare;

11
- Foseta inghinală mijlocie (responsabilă de herniile directe), situată între repliul arterei
epigastrice şi repliul vestigiilor arterei ombilicale;

- Foseta inghinală internă (responabilă de herniile oblice interne)

Persitenţa conductului peritoneo-vaginal (care porneşte de la nivelul fosetei inghinale externe,

traversează traiectul inghinal din care iese prin orificiul superficial-medial al acestuia şi coboară în
scrot la nivelul complexului epididimo-testicular) induce apariţia herniei congenitale prin coborârea
un organ abdominal de-a lungul acestui conduct, care astfel devine sac herniar. Acest sac format din
conductul peritoneo-vaginal (la femei există canalul Nuck) este situat, la bărbat între elementele
cordonului spermatic, învelit de fibroasa comună a acestuia.

Cauzele apariţiei herniilor inghinale sunt în corelaţie cu modificările anatomo-patologice de

ordin local si general. Cauzele locale sunt reprezentate de structura peretelui abdominal anterior cu
unele particularitaţi la nivelul foselor perotoneale mediale si laterale ce reprezintă locul de apariţie a
herniilor inghinale directe şi respectiv a herniilor inghinale oblice.

Printre cauzele generale enumerăm factorii predispozanţi şi factorii determinanţi. Factorii

predispozanţi sunt:

 Constituţia,

 Genul,

 Vârsta,

 Starea musculaturii.

Factorii determinanţi sunt reprezentaţi in două categori:

 Factori ce măresc presiunea intra-abdominala: dereglarea tranzitului intestinal, patologii ale

aparatului respirator însoţite de tuse permanente, tulburări de micţiune (strictura uretrei, adenom de
prostată), eforturi fizice ce induc la creşterea presiunii intra-abdominale.

 Factori care slăbesc rezistenţa peretelui abdominal (patologii): bolile ce afectează traficitatea
ţesuturilor (boli inflamatorii, neoplazii), obezitatea, hipotiroidia, decompensări ascitice de geneză
hepatică sau cardiacă, etc.

2.2 CLASIFICAREA HERNIILOR INGHINALE

Herniile inghinale pot fi oblice sau directe. Cele oblice la rândul lor se clasifică in hernii
dobândite şi hernii congenitale. De asemenea, acestea pot fi unilaterale sau bilaterale.

12
 Hernia inghinală oblică în timpul avansări sale trece prin urmatoarele perioade:

 Stadiul preherniar când sacul herniar se află la nivelul orficiului profund al canalului inghinal.

 Stadiul de hernie interstiţială când sacul herniar se află în interiorul canalului inghinal.

 Stadiul bubunocel când fundul sacului herniar se află la nivelul orificiului extern al canalului
inghinal.

 Stadiul de hernie funiculară când fundul sacului herniar depăşeşte orificiul inghinal extern.

 Stadiul inghino-sacrotal când sacul herniar este coborât la nivelul bursei sacrotale sau în
labiile mari.

Herniile inghinale directe mai sunt numite şi hernii „de slăbiciune” deoarece apar în regiunea
triunghiului Hesselbach, care e format doar din fascia trasversalis şi reprezintă o zonă de rezistenţă
scazută. Spre deosebire de herniile inghinale oblice, herniile inghinale directe nu traversează orificiul
intern şi canalul inghinal; doar prin orificiul extern, nu coboară niciodată în scrot, nu poate fi
congenitală şi se strangulează rar. Sacul herniar în cazul herniilor directe este localizat medial de
cordonul spermatic.

Sacul herniar este alcatuit dintr-un orificiu, numit şi gura sacului, gâtul sacului, corpul sacului
şifundul sacului herniar. În dependenţă de conţinutul sacului herniar, acesta pot fi anse a intestinului
subţire sau colonul, epiplonul9, vezica urinară.

Sunt o serie de hernii inghinale care au o incidenţă mai rar dar abordarea clinică şi chirugicală
este diferită de herniile simple şi anume:

 Hernia Maydl – la acest tip de hernie conţinutul sacului herniar este reprezentat de o ansă
intestinală în formă de „W”. În acest caz în sacul herniar se află două bucle intestinale, iar ansa
intermediară este situată în cavitatea abdominală care la rândul eipoate fi strangulată de una singură
sau împreună cu conţinutul sacului herniar. Este contraindicat reintroducerea conţinutului herniar în
cavitatea abdominală, deoarece este posibil pierderea ansei intestinale ischemizate.

 Hernia Amyand – reprezintă hernia în care sacul herniar conţine apendicele vermiform.
Clinica herniei este similară cu hernia încarcerată. Simptomatologia apendicitei acute poate fi
prezentă din cauza strangulării apendicelui vermiform. Tratamentul în acest caz constă în aplicarea
herniotomiei cu herniplastie în asociere cu apendicectomie.

9
Ligament peritoneal care uneşte viscerele, permiţându-le o mişcare limitată.

13
 Hernia Richter – în acest caz conţinutul herniar prezintă doar un singur perete al intestinului,
celui opus peretului de inserţie a mezenterului, care poate fi sau nu stangulată. Tranzitul intestinal este
păstrat. Poate avea evoluţie asimptomatică, iar în cazul strangulării peretelui este posibilă necroza
peretului cu perforaţie intestinală.

 Hernia Littre – reprezintă hernia în sacul căreia se află diverticolul Meckel. Simptomatic se
caracterizează printre crampe abdominale, greţuri, vome, tranzit intestinal păstrat dacă acesta nu
formează ocluzia intestinului.

2.3 SIMPTOMELE HERNIILOR INGHINALE

Simptomatologia herniilor inghinale este în corelaţie cu timpul organului ce se află în sacul

herniar, dimensiunile herniei, tipul de instalare a herniei şi prezenţa complicaţiilor.

Se pot manifesta prin durere, fiind resimţită variabil de la o persoană la alta. Durerea poate fi
prezentă la locul de ieşire a herniei, în abdomen sau regiunea lombară. Herniile voluminoase se pot
manifesta prin senzaţie de greutate, pe când cele de dimensiuni mici pot fi însiţite de o durere vie ce
apare la un efort, tuse sau pozişie ortostatică îndelungată.

Deasemenea herniile voluminoase care conţin anse intestinale în sacul herniar se pot
manifesta prin: greţuri, uneori vome, meteorism, constipaţie; iar în cazul în care este implicată vezica
urinară pot fi prezente dereglări de micţiune. Prezenţa unei dureri violente la nivelul herniei necestă
adresare de urgenţă la medic pentru a confirma sau infirma strangularea conţinutului herniar.

2.4 INVETIGAŢII CLINICE SI PARACLINICE

Invetigaţiile clinice sunt analizele de laborator prin prelevare de probe biologice ( sânge şi
urină):

 Hemoleucogramă completă;

 Uree;

 Creatinină;

 Timp Quick;

 Grup Rh;

 APTT;

14
  VSH;

 Sumar urină.

Ca investigaţii paraclinice putem aminti:

 Electrocardiograma;

 Ecografie abdominală, în funcţie de tipul herniei (interioară sau exterioară);

 Radiografie abdominală pe gol.

2.5 DIAGNOSTICUL HERNIILOR INGHINALE

Diagnosticul de hernie inghinală se stabileşte în baza examenului obiectiv. Acesta este

necesar a fi efectuat atât în ortostatism cât şi în clinostatism. Iniţial în ortostatim se observă la nivelul
regiunii inghinale o tumoră herniară. Aceasta poate fi prezentă în repaus sau poate apărea în timpul
tusei sau încordării peretului abdominal. În poziţie de clinostatism, tumora herniară se va reduce în
cazul herniilor reductibile.

Prin palparea tumorei herniare se apreciază consistenţa, iar după reducerea conţinutului
herniar cu ajutorul indexului (manevra taxis) se apreciază orificiul herniar, dimensiunile acestuia,
situarea funicului spermatic şi pulsaţia arterei epigastrice inferioare ( artera este situată lateral de sacul
herniar în cazul herniei directe şi respectiv situată medial de sacul herniar în cazul herniilor inghinale
oblice. În timpul palpaţiei şi percuţiei, în unele cazuri, este posibilă stabilirea conţinutului herniar.
Prezenţa sanorităţii la percuţie şi garguiment la manevra taxis indică prezenţa în sacul herniar a
anselor intestinale (enterocel). Prezenţa matităţii la percuţie şi masa păstoasă, nergulată la palpare
indică prezenţa în sacul herniar a epiploonului (epiloocel). În unele cazuri pentru a aprecia conţinutul
herniar, în special pentru herniile voluminoase sunt necesare manevrele paraclinice endiscopice şi
radiologice.

DIAGNOSTIC DIFERNŢIAL

Este necesară o diferenţiere: hernie inghinală oblică sau hernie inghinală directă.
Diferenţierea de alte patologii cum ar fi:

 Hidrocel,

 Varicocel,

 Tumori de testicol,

15
  Testicol ectopic,

 Hernia femurală,

 Lipom sau chist al cordonului spermatic.

2.6 TRATAMENTUL HERNIILOR INGHINALE

Tratamentul herniilor inghinale este exclusiv chirurgical. Doar în cazurile de prezenţă a

contraindicaţiilor absolute pentru intervenţie chirurgicală se utilizează aplicarea bandajului ortopedic
care la rândul său poate fi moale sau rigid (specific al herniilor inghinale). Operaţia de înlăturare a
herniei (herniotomie) prevede trei timpi operatori:

- Efectuarea inciziei, avansarea strat cu strat până la punerea în evidenţă a sacului herniar,
izolare acestuia de ţesuturile adiacente până la nivelul colului sacului.

- Deschiderea sacului, reintroducerea în cavitatea abdominală a conţinutului dacă acesta este

viabil şi ulterior rezectarea sacului herniar cu ligaturarea acestuia la nivelul colului.

- Etapa a treia constă în efectuarea plastiei canalului inghinal, în dependenţă de tipul herniei şi
starea ţesuturilor.

Există două tipurii de intervenţii chirurgicale:

 Pe cale deschisă – este operaţia clasică şi presupune efectuarea unei incizii de 5 – 6 cm, la
nivelul canalului inghinal;

 Pe cale laparoscopică – sunt efectuate mai multe incizii de mici dimensiuni, apoi este introdus
un tub subţire şi lung, cu o cameră luminoasă în capăt, care îi va permite medicului chirurg să
efectueze operaţia.

În dependenţă de tipul herniei, se aplică procedee de întărirea peretului posterior al canalului

inghinal pentru herniile inghinale directe, iar întărirea peretelui anterior al canalului inghinal este
indicată pentru herniile indirecte. Există o mulţime de metode de efectuare a hernioplastiei, dar la
etapa actuală cea mai preferată metodă prin abord direct este herioplastia după metoda Lichtenstein
ce constă în aplicarea unei plase sintetice pentru plastia peretelui canalului inghinal. În prezent o
metodă mai puţin invazivă şi cu o perioadă de recuperare posoperatorie mult mai scurtă este
hernioplastia laparoscopică cu aplicarea plasei sintetice preperitonial.

Materialul protetic este o ţesătură sintetică, cu diverse modele şi forme, tolerată de organism
şi care poate fi încorporată cu uşurinţă în pertele refăcut prin această tehnică. Plasa este fixată prin
sutură, cu capse, sau lipită cu o substanţă gelatinoasă pe bază de colagen Tissucol.

16
 2.7 RECUPERARE ŞI COMPLICAŢII POSTOPERATORII

În ceea ce priveşte recuperarea după operaţia de hernie inghinală, este de preferat intervenţia
laparoscopică. Astfel pacientul poate să îşi reia activitatea normală în trei săptămâni de la operţie.
După o operaţie pe cale deschisă în schimb, refacerea durează în jur de patru săptămâni. Pe de altă
parte, intervenţiile dechise efectuate sub anestezie locală permit mobilizarea imediată şi externarea
pacientului la câteva ore de la intervenţie, ceea ce nu este posibil după o laparoscopie, din cauza
anesteziei generale folosită în aceste intervenţii. În ambele cazuri, pacienţii pot fi externaţi a doua zi
după operaţie.

La patru săptămâni după intervenţia chirurgicală trebuie efectuat un control postoperator.

După operaţia de hernie inghinală nu există restricţii semnificative, însă este recomandat ca pacientul
sa nu facă efort fizic intens care poate duce la contracţia peretelui abdominal, pentru cel puţin patru şi
până la şaşe luni. În plus, trebuie evitate alimente care duc la apariţia constipaţiei. Aceste alimente
sunt produsele lactate, carnea roşie, prăjelile, prăjiturile şi bananele.

Complicatiile postoperatorii care pot să apară sunt următoarele:

 Sângerări la nivelul inciziei, care duc la inflamarea zonei, caz în care este necesară
compresiunea locală sau refacerea hemostazei;

 Seromul – acumularea de lichid la nivelul zonei operate, situaţie în care se recomandă

evacuarea lichidului şi efectuarea pansamentului;

 Inflamarea şi apariţia hematoamelor la nivelul testiculelor sau la baza penisului, care pot fi
ameliorate cu gel cu heparină aplicat local;

 Durere sau amorţirea zonei inghinale din cauza unui nerv deteriorat în timpul operaţiei, pentru
care se recomandă antiinflamatorii sau comprese reci;

 Infectarea rănilor, care necesită pansamente şi eventual anibiotic;

 Deriorare cordonului spermatic, se poate reface microchirurgical;

 Dacă apare durerea cronică, provocată de prinderea unui filet nervos în cicatricea
postoperatorie, se recomadă antiinflamatoare şi fizioterapie.

Complicaţiile pot să apară la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, la fumători sau la

persoanele care suferă de alte boli, precum probleme respiratorii sau afecţiuni cardivasculare.
Operaţia pentru tatarea herniei inghinale prezintă puţine riscuri, însă în unele cazuri, herniile pot să

17
reapară. Studiile susţin că riscul de reapariţie a herniei inghinale este între 4% şi 10% în cazul
herniilor indirecte şi între 1% si 7% în cazul herniilor directe (în special hernii inghinale ereditare,
apărute la barbaţi sau la persoanele în vârstă).

2.8 COMPLICAŢIILE ŞI EVOLUŢIA HERNIILOR INGHINALE

Absenţa tratamentului în cazul herniilor inghinale se poate solda cu o serie de complicaţii sau
dimpotrivă poate evolua asimptomatic o perioadă îndelungată.

Dintre complicaţiile herniilor inghinale se pot întâlni:

- Încarcerarea herniară – este caracterizată prin imposibilitatea de a reduce hernia prin manevra
taxis, dsr în acelaşi timp conţinutul herniar îşi păstrează viabilitatea având o vascularizare adecvată.
Aceasta este o consecinţă a creşterii exagerate în volum a herniei sau prezenţa aderenţelor între sacul
herniar şi ţesuturile adiaccente.

- Strangularea herniară – este complicaţia cea mai nefavorabilă. Aceasta se caracterizează prin
constricţia brutală şi permanentă a conţinutului herniar. În rezultat se formează o vascularizare
deficitară a segmentului strangulat ceea ce duce la o ischemie a acestuia sau la necroză. Aceasta din
urmă se soldează cu rezecţia segmentului necrozat. Cel mai des se stangulează intestinul şi
epiploonul.

- Coprostaza – este o altă complicaţie care se dezvoltă în caz de prezenţă în sacul herniar a
cecului sau colonului sigmoid. Vascularizarea intestinului nu este alterată şi de obicei starea este
satisfăcătoare. În unele cazuri pot apărea greţuri, vomă, meteorism.

- Inflamaţia herniei - poate începe de la nivelul sacului herniar sau de la ăiele. Poate avea un
caracter de la seros până la supurativ.

- Traumatismul herniei – se poate solda cu o contuzie sau chiar o ruptură a orgsanului aflat în
sacul herniar

După operaţia de hernioplastie este necesară o perioadă de recuperare. În această perioadă are
loc cicatrizarea plăgii operatorii şi restabilirea rezistenţei în această zonă. Este necesar evitarea
efortului fizic şi a altor manevre ce duc la creşterea presiunii intra-abdominale în scopul evitării
apariţiei recidivelor.

2.9 METODE DE PREVENIRE A HERNIEI INGHINALE

Riscul de apariţie a herniei inghinale poate fi redus astfel:

18
 păstrarea unei greutăţi ideale - medicul poate recomanda un plan de exercişii şi o dieta
corespunzatoare;

 respectarea unei alimentaţii bogate în fibre - legumele, fructele şi cerealele integrale pot
preveni apariţia constipaţiei;

 evitarea efortului fizic intens sau ridicarea de greutăţi timp de şase luni după operaţie -
metoda corectă pentru ridicarea unui obiect greu este prin îndoirea genunchilor, nu a mijlocului;

 evitarea fumatului - acesta cauzează tusea cronică şi poate duce la apariţia sau agravarea
herniei inghinale;

 centura pentru hernia inghinala nu rezolva problema - doctorul poate recomanda purtarea
centurii pentru o scurtă perioadă înainte de operaţie, ca să atenueze simptomele, nu pentru tratarea
problemei. Utilizarea centurii pe termen lung poate duce la aderenţa la nivelul structurilor din sacul
herniar, sau între sac si formaţiunile adiacente, acest lucru îngreunând intervenţia chirurgicală.

 tratarea adenomului de prostata, preferabil transuretral.

Toţi pacientii în vârstă, diagnosticaţi cu hernie inghinală, vor trece şi printr-un screening
pentru cancerul de prostata şi pentru cancerul de colon. Hernia inghinală reprezintă o afecţiune
serioasă, care trebuie tratată la timp pentru a preveni posibilele complicaţii. Intervenţia chirurgicală
reprezintă o metodă sigură de tratament, care asigură vindecarea acestei afecţiuni.

CAPITOLUL III PLAN DE ÎNGRIJIRE

1. Nume şi Prenume: C.C.;

2. Sexul : M;

3. Vârsta: 56 de ani;

4. Domicilul: com. Mănăstirea Caşin, str. Principală, nr. 56, jud. Bacău;

5. Starea civilă: căsătorit;

6. Naţionalitate: română;

7. Religia: ortodoxă;

19
 8. Ocupaţia: muncitor calificat, în domeniul construcţiilor;

9. Grup sanguin: AB VI, Rh: pozitiv (+);

10. Alergii: nu cunoaşte;

11. Diagnosticul clinic: Hernie inghinală;

12. Data internării: 02.04.2022; Ora: 12 45;

13. Data luării în evidenţă: 02.04.2022;

14. Modalitatea de culegere a datelor: de la pacient;

15. Stabilirea legăturii cu pacientul: pacientul este cooperant;

16. Modul de comnicare: verbal;

17. Condiţii de viaţă:

- Obişnuinţe alimentare: consumă doar două mese pe zi, alimente bogate în grăsimii şi
zaharuri; obişnuieşte în timpul liber consumul de alcool; fumător, în medie un pachet la zi;

- Odihna: 6-7 ore de somn;

- Munca: 10-12 ore;

- Veniturile: minime;

- Gradul de pregătire: mediu;

- Deprinderi igienice: Da;

- Aspectul vestimentar: bun;

- Hobby-uri: pescuit.

18. Antecendente: - Hipertensiune arterială în tratament cu Triplixam 5 mg/1,25mg/5mg

şi Betaloc zok 100 mg din luna mai 2020.

19. Istoricul bolii: pacientul se prezintă la Compartimentul Primirii Urgenţe acuzând

dureri in zona inghinală;

20. Starea la internare:

- Greutate: 85 kg;

20
 - Înăltime: 176 cm;

- T.A: 170/110 mmHg;

- Temperatură: 37,5 grade Celsius;

- Respiraţie: 22 r/min.;

- AV: 96 p/min.

21. Semne:

- Subiective: pacientul acuză durere şi presiune în zona inghinală la tuse şi la efort, cu

senzaţie de arsură în jurul umflăturilor herniale; greaţă; febră locală. Durerea este bruscă şi de
intensificaţie mare, insuportabilă.

- Obiective: examen local cu abdomen fără SIA, la nivel inghinal se palpează o

formaţiune tumorală (hernia) reductibilă la taxă; proeminenta în zona osului pubian, de
culoare roşie spre violet, este evidenţiată foarte bine atunci când pacientul se află în
ortostatism.

De comun acord cu pacientul se decide internarea sa pe secţia de Chirurgie unde va fi

supus la efectuarea unor examene clinice şi paraclinice şi a intervenţiei chirurgicale.

Pacientul a fost însoţit pe secţie unde i s-a efectuat următorul plan de îngrijiri:

Data Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

perturbată nursing autonome delegate

02. 04. 1.Nevoia Anxietate din Ca Amplasez Recoltez probe După aplicarea
2022. de a evita cauza pacientul să pacientul în salon sanguine pentru interventiilor şi
pericolele diagnosticului beneficieze în funcţie de stare, analize de în urma
manifestată de un de afecţiune si de laborator: discuţiilor cu
prin nelinişte, mediu de receptivitatea sa. hemoleucogramă pacientul,
frică. siguranţă completă, uree, starea sa s-a
Favorizez
creatinină, timp ameliorat.
adaptarea sa la
Quick, APTT,
noul mediu. Obiectiv parţial
VSH.
atins.
Ajut si suplinesc
Efectuez un EKG.
pacientul în

21
 satisfacerea
nevoilor.

2.Nevoia Durere din Ca Asigur condiţii de La indicaţia În urma

de a evita cauza afectării pacientul să mediu adecvate medicului intervenţiilor
pericolele fizice nu mai pentru a evita administrez efectuate
manifestată prezinte pericolele prin antialgice: o fiolă durerea s-a
prin aparitţia durere într- accidentare, i-au de Algifen 2ml, iv. ameliorat;
semnelor un timp măsuri pentru semnele
inflamatorii. scurt. evitarea inflamatorii s-
transmiterii au diminuat.
Ca
infecţiilor.
pacientul
să-şi Creez un mediu
satisfacă favorabil pentru ca
nevoile în pacientul să-şi
funcţie de poată exprima
starea sa de nevoile, emoţiile.
sănătate.

3.Nevoia Circulaţie Ca Monitorizez Administrez la După 10

de a avea inadecvată din pacientul să funcţiile vitale şi indicaţia medicului minute de la
o bună cauza alterării prezinte o le notez în foaia de diuretice: o fiola administrarea
circulaţie. muşchiului circulaţie temperatură. de furosemid, 2 medicaţiei,
cardiac adecvată. ml, intravenos. starea
Asigur un
manifestată pacientului s-a
microclimat
prin ameliorat: T.A:
corespunzător.
hipertensiune 158/90 mmHg;
arterială.
AV: 85 p/min.

Obiectiv parţial
atins.

4.Nevoia Alimentaţie Ca Pregătesc si Reechilibrez Pacientul este

de a bea şi inadecvată pacientul să însoţesc pacientul pacientul, la rechilibrat
a mânca prin deficit din fie în vederea indicaţia hidro-
cauza echilibrat examenelor medicului, prin electrolitic, dar

22
 supunerii la hidro- paraclinice. alimentare si starea de
examenelor electrolitic. hidratare disconfort
Fac bilanţul
paraclinice parenterală cu alimentar
lichidelor ingerate
manifestată perfuzii cu glucoză persistă.
şi cele eliminate.
prin 5%, 500 ml,
Obiectiv parţial
alimentaţie Soluţie Ringer 500
atins.
redusă. ml.

5.Nevoia Cunoştinţe Ca Explorez nevoile Pacientul cere

de a insuficiente pacientul să de cunoaştere ale informaţii cu
învăţa din cauza acumuleze pacientului, privire la
cum să-ţi anxietăţii noi nivelul de cultură intervenţie şi la
păstrezi manifestată cunoştinţe. şi gradul de perioada
sănătatea prin lipsă de înţelegere. postoperatorie.
Ca
informaţii.
pacientul să Identific şi Obiectiv parţial
dobândeasc corectez atins.
ă atitudini, deprinderile
obiceiuri şi greşite ale
deprinderi pacientului.
noi
Verific dacă
pacientul a înţeles
şi şi-a însuşit
corect informaţiile
primite

Nevoia de Insomnie din Ca Asigur un La indicaţia După

a dormi şi cauza pacientul să microclimat medicului efectuarea
a se cunoştiinţelor prezinte o corespunzător administrez: o intervenţiilor si
odihni insuficiente stare de prin: aerisirea fiolă de Algifen administratea
manifestată bine şi să salonului, 2ml, intravenos şi medicaţiei
prin somn beneficieze umidificarea Alprazolam pacientul s-a
perturbat. de un somn aerului şi 0,5mg, per oral. liniştit şi a
corespunzăt realizarea unei adormit.
or temperaturi
cantitativ şi optime.
calitativ.
Comunic cu

23
 pacientul pentru a
identifica cauzele
perturbarii şi
înlăturarea lor.

Observ si notez
orarul şi calitatea
somnului.

03.04 Nevoia de Alterarea Ca Asigur un Administrez o După o oră:

după a respira potenţială a pacientul să microclimat fiolă de Furosemid T.A:145/90
efectua- şi a avea o funcţiilor prezinte corespunzător şi a 2ml, intravenos, la mmHg;
rea bună respiratorii şi respiraţie şi unei temperaturi nevoie.
AV: 80 p/min.
interven circulaţie. circulatorii din circulaţie ambientale
-ţiei. cauza adecvată. optime. R: 16 r/min.
anesteziei
Ca pacientu Poziţionez SO2: 97%
manifestată
să prezinte pacientul pentru a-
prin T: 36,2 grade
mucoase i favoriza
modificarea C.
respiratorii respiraţia şi
frecvenţelor,
umede şi circulaţia.
amplitudinii,
integre.
ritmului Monitorizez
respirator şi funcţiile vitale şi
volumul conectez pacientul
ritmului la aparat pentru
pulsului. înregistrarea
valorilor:
T.A:155/95
mmHg;

AV: 80 p/min.

R: 16-18 r/min.

SO2: 96%.

T: 36,5 grade C.

La 2 ore Nevoia de Vulnerabilitae Ca Creez un mediu Administrez După 10 -15

de la a evita faţă de pacientul să favorabil pentru ca medicaţia minute

24
interven pericolele. pericole din nu mai pacientul să-şi prescrisă: pacientul s-a
-ţie: cauza prezinte poată exprima Fraxiparine 0,4 ml mai liniştit, iar
intervenţiei durere in nevoile. x2, subcutan; durerea s-a
chirurgicale 20 de ameliorat.
Ajut şi suplinesc Cefotaxin 2g
manifestată minute.
pacientul în pulbere, Obiectiv parţial
prin durere.
Ca satifacerea intravenos, ora atins.
pacientul să nevoilor 1200, cu testare;
beneficieze organismului.
Omeprazol 40 mg
de un
Asigur condiţii de pulbere,
mediu de
mediu adecvat intravenos, ora
siguranţă.
pentru a evita 1200, cu testare;
pericolele prin
Algifen 2ml x3,
accidentare şi iau
intravenos, diluat
măsuri pentru
cu ser fiziologic,
evitarea infecţiilor.
orele:
1200,2200,0600;

Nevoia de Alterarea Ca Asigur condiţiile Efectuez tehnica Dupa

a fi curat tegumentelor pacientul să corespunzătoare schimbării efectuarea
şi îngrijit, şi mucoaselor prezinte de microclimat. pansamentului. intervenţiilor
de a din cauza tegumente pansamentul
Pregătesc
proteja incizieide la şi mucoase aplicat este
materialele pentru
tegumente nivelul curate şi curat,
realizarea toaletei
le şi inghinal integre. protector,
şi efectuez toaleta
mucoasele manifestată absorbant şi
Ca pacientului.
curate şi prin potenţial uscat; este o
pacientul să
integre. de infecţie la Supraveghez plagă suturată
nu devină
nivelul plăgii. pansamentul ca şi nu prezintă
sursă de
acesta să fie curat, secrţii sau
infecţie şi
protector, semne de
să aibă o
absorbant şi uscat. infecţie.
stare de
bine fizică
şi psihică.

25
Nevoia de Imobilitate din Ca Îi explic Dupa
a se mişca cauza actului pacientul pacientului că în intervenţiile
efectuate,
şi a avea o chirurgical să-şi primele 6 ore nu
pacientul a
bună manifestată păstreze este indicată înţeles
postură. prin poziţie tonusul mişcarea sau necesitatea
menţinerii
impusă muscular. efectuarea de
poziţiei;
terapeutic. mişcări bruşte pacientul a
pentru a nu apărea devenit
cooperant şi
complicaţii.
pune întrebări
în legătura cu
Îi masez, prin
starea în care
mişcări ritmatice, se află.
circulare sau de
În urma masării
frecţionare zonele
zonelor,
predispuse la
pansamentul a
escare fără a
rămas uscat,
schimba poziţia
curat şi bine
pacientului.
fixat.
Supraveghez
Obiectiv parţial
pansamentul ca
atins.
acesta să fie bine
fixat, curat şi
uscat.

Nevoia de Alimentaţie şi Ca Regim hidric: supe Alimentez După 30 de

bea şi a hidratare prin pacientul să limpezi. pacientul minute de la
mânca deficit din fie parenteral cu efectuarea
Fac bilanţul
cauza echilibrat perfuzii de: intervenţiilor,
lichidelor ingerate
anesteziei electolitic Glucoză 5%, 500 sezaţia de
şi cele eliminate şi
manifestată şi ml x2 flacoane, foame a
le notez în foaia de
prinrepaus nutriţional. ora: 11 ,12 ;
00 00
pacientului a
temperatură.
alimentar. dispărut;
Soluţie Ringer 500
pacientul este
ml x1 flacon, ora
echilibrat
1300.
electrolitic şi
Administrez nutriţional.
intravenos

26
 vitamine: B1 2ml Obiectiv atins.
x1 fiolă; B6 2ml
x2 fiole, ora 1130.

Nevoia de Eliminare Ca Asigur un Pregătesc După

a elimina. inadecvată pacientul să microclimat materialele efectuarea
calitativ şi aibă o stare corespunzător: necesare şi ajut intervenţiilor
cantitativ din de bine, de aerisirea salonului, medicul în pacientul
cauza poziţiei confort şi umudificarea efectuarea prezintă
impuse securitate. aerului şi sondajului vezical eliminari
terapeutic asigurarea unei pentru evacuarea fiziologice.
manifestată temperaturi conţinutului
Obiectiv atins.
prin frecvenţă optime. vezical (la
scăzută a bărbaţii).
Asigur pacientului
eliminărilor.
intimitate prin
instalarea unui
paravan, ca
pacientul să-şi
satisfacă nevoile.

Nevoia de Perturbarea Ca Liniştesc pacientul Pacientul s-a

a comunicării pacientul sa cu privire la starea liniştit şi a
comunica familiale din folosească sa, explicându-i rreusit să refacă
cauza mijloace de scopul spitalizării; legătura
spitalizării comunicare telefonic cu
Învaţ şi ajut
manifestată adecvate familia.
pacientu în
prin separare stării sale şi
reluarea legăturii Obiectiv atins.
temporară. să fie
cu familia;
echilibrat
psihic. Asigur pacientului
un mediu liniştit.

Nevoia de Disconfort din Ca Asigur un Administrez După

a dormi şi cauza durerii pacientul să microclimat medicaţia efectuarea
a se manifestat nu mai corespunzător. prescrisă: intervenţiilor
odihni prin somn prezinte durerea s-a
Identific şi înlătur Ketoprofen 2ml,
perturbat şi ameliorat; la
factorii diluat cu 18 ml de

27
 iritabilitate. durere. perturbatori. ser fiziologic, scurt timp după
intravenos. aceasta
Ca
pacientul a
pacientul să Alprazolam
adormit.
beneficieze 0,5mg, per oral.
de un somn
calitattiv şi
cantitativ,
de un
confort
fizic şi
psihic.

04.04 Nevoia de Anxietate din Ca Creez un mediu Administrez o Durerea

a evita cauza afectării pacientul să favorabil ca fiolă de Algifen pacientuluui s-
La 24 de
pericolele fizice nu mai pacientul să-şi 2ml diluat în 18 ml a ameliorat.
ore de la
manifestată prezinte poată exprima de ser fiziologic. Pacientul
interven
prin durere şi durere. emoţiile şi prezintă o stare
ţie.
comportament nevoile. de bine fizic şi
Ca
depresiv psihic.
pacientul să Ajut şi suplinesc
beneficieze pacientul în
de satisfacerea
siguranţă nevoilor
psihologică organismului.
pentru
înlăturarea
anxietăţii.

Nevoia de Alterarea Ca Asigur un În urma

a menţine potenţială a pacientul microclimat interventiilor
temperatu termoreglării să-şi corespunzător efectuate,
ra corpului din menţină (aerisirea temperatura din
corpului cauza temperatura încăperii, încapere a
în limite supraîncărcării corpului în umidificarea ajuns la o
normale manifetată limite aerului, temperatură
prin fiziologice. temperatura optimă, iar
transpiraţii, ambientelă). temperatura

28
 piele roşie, Ca Asigur şi schimb corpului este în
caldă şi pacientul lenjeria de corp şi curs de reglare.
umedă. să-şi de pat ori de câte
Obiectiv parţial
păstreze ori este nevoie.
atins.
integritatea Asigur şi menţin
tegumentu- igiena
lui. tegumentelor.
Monitorizez
pansamentul.

Nevoia de Alterarea Ca Educ pacientul în Administrez După

a fi curat, potenţială a pacientul să ceea ce priveşte medicaţia prescrisă efectuarea
îngrijit, de tegumentelor prezinte menţinerea de medic cu: toaletei şi
a proteja din cauza tegumente tegumentelor Fraxiparine 0,4 ml aplicării
tegumente actului şi mucoase curate şi integre . x2, subcutan, ora pansamentului,
le şi chirurgical curate. 1200/2400; pacientul
Ajut şi asist la
mucoasele manifestată Cefotaxin 2g prezintă
Ca efectuarea taletei.
prin potenţial pulbere, iv, ora tegumente şi
pacientul să Supraveghez
de infecţie. 12 ; 00
Omeprazol mucoase
nu devină pansamentul.
40 mg pulbere, integre.
sursă de
intravenos, ora Pansamentul
infecţie.
1200; Efectuez aplicat este
tehnica de bine fixat, curat
schimbare a şi uscat.
pansamentului.

Nevoia de Alimentaţie Ca Explorez gusturile Echilibrez După

a bea şi a inadecvată paicentul să şi obiceiurile parenteral alimentarea
mânca prin deficit din fie alimentare ale pacientul cu fiziologică şi
cauza dietei echilibrat pacientului. perfuzii: Glucoză cea parenterală,
impuse electrolitic 5% 500ml x 1 pacientul este
Învăţ pacientul
postoperator şi flacon; Vitamina echilibrat
categoriile de
manifestată nutriţional. B1 2ml x 1 fiolă şi electrolitic şi
alimente permise.
prin lipsă de B6 2ml x1 fiolă. nutriţional.
saţietate.

Nevoia de Dificultate de Ca Educ pacientul să Administrez După

a se mişca a se mişca din pacientul să evite mişcările medicaţia efectuarea

29
şi a avea o cauza durerii nu mai bruşte şi efortul să prescrisă: Algifen intervenţiilor,
bună manifestată prezinte fie cât mai redus. 2ml x1 fiolă, diluat durerea s-a
postură prin mobilitate durere. cu 18ml de ser ameliorat şi
rigidă. fiziologic, pacientul a
intravenos. reuşit să-şi
satisfacă
nevoile.

Nevoia de Singurătate Ca Liniştesc pacientul Starea

a (sentiment) pacientul să cu privire la starea pacientului s-a
comunica dincauza fie sa şi îi explic ameliorat,
spitalizării echilibrat scopul şi natura
Obiectiv parţial
manifestată psihic şi intervenţiilor.
atins.
prin fizic.
Ajut ca pacientul
inactivitate şi
să restabilească
izolare de
legatura cu
familie.
familia.

Nevoia de Cunoştinţe Ca Explorez nevoile Pacientul cere

a învăţa insuficiente pacientul să de cunoaştere ale informaţii
cum să-ţi din cauza acumuleze pacientului şi despre
păstrezi herniei cunoştinţe nivelul său de afecţiune şi
sănătatea manifestată noi. cultură. despre perioada
prinlipsă de postoperatorie.
Identific şi
informaţie.
corectez Obiectiv parţial
deprinderile atins.
greşite ale
pacientului.

Verific dacă
pacientul a înţeles
şi şi-a însuşit
corect informaţiile
primite.

Nevoia de Insomnie din Ca Comunic cu Administrez la După

dormi şi a cauza lipsei de pacientul să pacientul pentru indicaţia medicului intervenţiile

30
 se odihni cunoştinţe beneficieze identificare Alprazolam efectuate
manifestată deun somn factorilor 0,5mg, per oral. pacientul s-a
prin somn corespunzăt perturbatori. liniştit şi a
perturbat. or cantitatv adormit.
şi calicativ.

05.04 Nevoia de Vulnerabilitat Ca Ajut şi suplinesc Administrez Durerea s-a

a evita e faţă de pacientul să pacientul în Algifen 2ml x1 ameliorat.
pericolele pericole din nu mai satisfacerea fiolă, intravenos,
cauza afectării prezinte nevoilor diluat cu 18ml de
fizice durere. organismului. ser fiziologic.
manifestată
prin durere.

Nevoia de Alterarea Ca Educ pacientul în Administrez După

a fi curat, potenţială a pacientul să ceea ce priveşte medicaţia prescrisă efectuarea
îngrijit, de tegumentelor prezinte menţinerea de medic cu: toaletei şi
a proteja din cauza tegumente tegumentelor Fraxiparine 0,4 ml aplicării
tegumente actului şi mucoase curate şi integre . x2, subcutan, ora pansamentului,
-le şi chirurgical curate. 1200/2400; pacientul
Ajut şi asist la
mucoasele manifestată Cefotaxin 2g prezintă
Ca efectuarea taletei.
prin potenţial pulbere, iv, ora tegumente şi
pacientul să Supraveghez
de infecţie. 1200; Omeprazol mucoase
nu devină pansamentul.
40 mg pulbere, integre.
sursă de
intravenos, ora Pansamentul
infecţie.
1200; Efectuez aplicat este
tehnica de bine fixat, curat
schimbare a şi uscat.
pansamentului.

Nevoia de Dificultate de Ca Educ pacientul să Administrez După

a se mişca a se mişca din pacientul să evite mişcările medicaţia efectuarea
şi a avea o cauza durerii nu mai bruşte şi efortul să prescrisă: Algifen intervenţiilor,
bună manifestată prezinte fie cât mai redus. 2ml x1 fiolă, diluat durerea s-a
postură prin mobilitate durere. cu 18ml de ser ameliorat şi
rigidă. fiziologic, pacientul a
intravenos. reuşit să-şi

31
 satisfacă
nevoile.

Nevoia de Singurătate Ca Liniştesc pacientul Starea

a (sentiment) pacientul să cu privire la starea pacientului s-a
comunica dincauza fie sa şi îi explic ameliorat,
spitalizării echilibrat scopul şi natura
Obiectiv parţial
manifestată psihic şi intervenţiilor.
atins.
prin fizic.
Ajut ca pacientul
inactivitate şi
să restabilească
izolare de
legatura cu
familie.
familia.

Nevoia de Insomnie din Ca Comunic cu Administrez la După

dormi şi a cauza lipsei de pacientul să pacientul pentru indicaţia medicului intervenţiile
se odihni cunoştinţe beneficieze identificare Alprazolam efectuate
manifestată deun somn factorilor 0,5mg, per oral. pacientul s-a
prin somn corespunzăt perturbatori. liniştit şi a
perturbat. or cantitatv adormit.
şi calicativ.

06.04 Nevoia de Disconfort din Ca Ajut şi suplinesc Administrez Durerea s-a

a evita cauza afectării pacientul să pacientul în Algifen 2ml x1 ameliorat.
pericolele fizice nu mai satisfacerea fiolă, intravenos,
manifestată prezinte nevoilor diluat cu 18ml de
prin durere. durere. organismului. ser fiziologic.

Nevoia de Alterarea Ca Educ pacientul în Administrez După

a fi curat, potenţială a pacientul să ceea ce priveşte medicaţia prescrisă efectuarea
îngrijit, de tegumentelor prezinte menţinerea de medic cu: toaletei şi
a proteja din cauza tegumente tegumentelor Fraxiparine 0,4 ml aplicării
tegumente actului şi mucoase curate şi integre . x2, subcutan, ora pansamentului,
-le şi chirurgical curate. 1200; Cefotaxin 2g pacientul
Ajut şi asist la
mucoasele manifestată pulbere, iv, ora prezintă
Ca efectuarea taletei.
. prin potenţial 1200; Omeprazol tegumente şi
pacientul să Supraveghez
de infecţie. 40 mg pulbere, mucoase

32
 nu devină pansamentul. intravenos, ora integre.
sursă de 1200; Efectuez Pansamentul
infecţie. tehnica de aplicat este
schimbare a bine fixat, curat
pansamentului. şi uscat.

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

Data T.A Puls Respiraţie Temperatură Diureză Scaun

02. 04.22 158/90 mmHg 85 p/min 16 r/min 36,5 grade C 2000ml 0

03.04.22 145/80 mmHg 80 p/min 16 r/min 36,2 grade C 2500ml 0

04.04.22 148/85 mmHg 80 p/min 16 r/min 36,5 grade C 2500ml 1

05.04.22 145/90 mmHg 80p/min 16 r/min 36,4 grade C 2500ml 1

06.04.22 148/80 mmHg 80 p/min 16 r/min 36,5 grade C 2500ml 1

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

Hemoleucogramă Intravenos Leucocite 7,49 103ul 4-10 103ul

completă
Hematii: 5,23 1036/ul 3,8 – 5,2 1036/ul

Hemoglobină: 16,6 11,7 – 16,1 g/dl

g/dl

Hematocrit: 48,0 % 35-47 %

Trombocite: 162 103ul 150-450 103ul

Uree Intravenos 34,93mg/dl 16,6 - 48,5mg/dl

Creatinină Intravenos 0,9 mg/dl 0,7-1,2mg/dl

Timp Quick Intravenos 9,53 sec 8,40 – 10,60 sec

APTT Intravenos 30s 40s

33
VSH Intravenos 3 mm/1h 3 – 10mm/1h

INVESTIGAŢII PARACLINICE

Data Examene cerute Pregătirea pentru Îngrijiri după examen

examen

03. 04. 22 EKG Se efectuează toaleta

03. 04. 22 Radiografie Se efectueaza toaleta

abdominală pe gol

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente prescrise Mod de administrare

02. 04. 22 Furosemid 2ml; Algifen 2ml; intravenos

Glucoză 5% 500ml; Ser intravenos

Fiziologic 500ml.

03. 04. 22 Fraxiparine 0,4ml subcutan

Cefotaxine 2g; Omeprazol intravenos

40mg; Algifen 2ml;
Ketoprofen 2ml; vitamine B1,
B6.

Glucoză 5% 500ml; Ser intravenos

Fiziologic 500ml.

Alprazolam 0,5 mg Per oral

04. 04. 22 Fraxiparine 0,4ml subcutan

Cefotaxine 2g; Omeprazol intravenos

40mg; Algifen 2ml;
Ketoprofen 2ml; vitamine B1,
B6.

34
 Glucoză 5% 500ml; Ser intravenos
Fiziologic 500ml.

Alprazolam 0,5 mg Per oral

05. 04. 22 Fraxiparine 0,4ml subcutan

Cefotaxine 2g; Omeprazol intravenos

40mg; Algifen 2ml;
Ketoprofen 2ml; vitamine B1,
B6.

Glucoză 5% 500ml; Ser intravenos

Fiziologic 500ml.

Alprazolam 0,5 mg Per oral

06. 04. 22 Fraxiparine 0,4ml subcutan

Cefotaxine 2g; Omeprazol intravenos

40mg; Algifen 2ml;
Ketoprofen 2ml; vitamine B1,
B6.

ALIMENTAŢIA PACIENTULUI

Perioda Alimente permise Regim alimentar

02. 04. 22 Alimentaţie lichidă: ceaiuri, Dietă lichidă

supe strecurate

03. 04. 22 Alimentaţie lichidă: ceaiuri, Dietă lichidă

supe strecurate

04. 04. 22 Alimentaţie semilichidă: Dietă semilichidă

ceaiuri, supe, legume şi fructe
pasate.

05. 04. 22 Alimentaţie normală: nesodată Fară sare

35
 CONCLUZII:

După administrarea tratamentului, pacientul îşi exprimă dorinţa de a pleca acasă şi cere
medicului curant externarea sa.

În urma intervenţiilor autonome şi delegate, pacientul C.C, în vârstă de 56 de ani, prezintă o

stare de sănătate ameliorată. I se recomandă evitarea efortului foarte mare şi prezentarea sa la consult
după 7 zile de la externare.

CAPITOLUL IV: ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU HERNIE INGHINALĂ

•Supravegherea faciesului

Apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea extremităţii indică starea de şoc. Apariţia
cianozei, chiar redusă este semn de insuficienţă respiratorie şi asistenta medicală va administra
bolnavului oxigen pe sondă, endonazal.

36
•Supravegherea comportamentului

Asistenta medicală va supraveghea comportamentul deoarece pacientului poate să prezinte la

trezire o stare de agitaţie şi va avea o atenţie deosebită ca acesta să nu-şi smulgă pansamentul,
drenurile, perfuzia, să nu se ridice din pat, va fi imobilizat dacă este nevoie.

•Supravegherea respiraţiei

Respiraţia trebuie să fie ritmica de amplitudine normală. Dacă apare jena respiratorie, ea
poate trăda încărcarea bronşică, cu mucozităţi (fiind necesară o aspiraţiefaringiană), căderea limbii
(este prevenită prin menţinerea pipei Gueddel până la trezirea completă a bolnavului), inundarea
cailor respiratorii cu vomismente (se previne prin poziţia bolnavului, aspiraţie, eventual intubaţie
traheală).

•Supravegherea pulsului

Pulsul trebuie să regulat, accelerat, rărindu-se în mod progresiv. Pulsul filiform este dat de o
hemoragie sau de altă stare critică.

•Supravegherea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială va fi controlată în mod ritmic, prăbuşirea tensiunii arteriale concomitent

cu reducerea tensiunii diferenţiale, însoţită de accelerarea pulsului, indică starea provocată de
hemoragie. Asistenta medicală anunţă de urgenţă medicul şi se va pregăti pentru reintervenţie şi
oxigeno -terapie.

•Supravegherea pansamentului

Asistenta medicală va anunţa medical de urgenţă în cazul în care pansamentul nu este uscat,
ci îmbibat cu sânge sau serozitate.

•Schimbarea poziţiei bolnavului

După trezire, asistenta medicală va aşeza bolnavul în poziţie semişezand, dacă intervenţia nu
este contraindicată sau în decubit dorsal făra pernă.

•Prevenirea escarelor

Îi va efectua frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi a călcâilor, se evita umezeala, i se

schimba des poziţia.

•Evacuarea vezicii

37
 Micţiunea îi va fi stimulată prin aplicarea în regiunea pubiană a unei buiote dacă nu este
contraindicat, lăsând apa de la robinet să curgă sau prin introducerea bazinetului încălzit sub bolnav;
dacă nu se reuşeşte micţiunea spontană se va evacua prin sondaj vezical

Rolul delegat - Administrarea medicamentelor

Asistenta administrează medicametele la indicaţia medicului. Va pregăti medicamentele

pentru calmarea durerii şi instrumentarul steril necesar.

Tehnica efectuarii pansamentului

Scop

Pansamentul protejează plaga de factori nocivi (mecanici, termici,climaterici şi infecţioşi ai

mediului înconjurător), asigură o bună absorţie a secreţiilor, un repaus perfect al regiunii lezate şi
favorizează cicatrizarea.

MATERIALE NECESARE

-tava medicală sau măsuţa de instrumente;

-trusa de instrumente sterilizate;

-1-2 foarfece;

-casoletă cu comprese şi tampoane de tifon şi vată sterilă;

-taviţa renală;

- muşama şi aleza (în funcţie de regiune);

-solutii antiseptice: alcool 70 de grade, tinctura de iod sau alcool iodat 2 %, rivanol 1%, apă
oxigenată, unguente şi pulberi cu antibiotice;

-feşi de diferite mărimi, leucoplast;

IDENTIFICAREA PACIENTULUI

-foaia de observaţie, interviu direct, brăţară;

PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI

•se explică pacientului necesitatea efectuării pansamentului şi se obţine consinţământul acestuia;

PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI

38
•se aşează în poziţie cât mai comodă , şezândă sau în decubit dorsal, în funcţie de regiunea unde este
plaga;

TEHNICA:

•spălarea pe mâini cu apă şi săpun, dezinfectare cu alcool sanitar;

•examinarea plăgii şi a tegumentelor din jur. Dacă plaga a fost pansată se desface faşa sau
leucoplastul şi se ridică pansamentul vechi cu multă blândeţe, pentru a nu produce dureri prin
dezlipire brutală; dacă nu se desprinde se înmoaie cu apă oxigenată şi apoi se ridică pansamentul;

•se folosesc două pense anatomice din trusa sterilă de instrumente pentru îndepărtarea pansamentului
vechi;

•cu o pensă port-tampon se ia o compresă sterilă şi cu ajutorul celei de-a doua se efectuează un
tampon care se inhiba cu betadină şi se efectuează dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii;

•se curăţa marginile plăgii periferic, de câteva ori, la fiecare ştregere folosind un alt tampon

•se îndepărtează din plagă eventualele secreţii prin tamponare cu comprese sterile cu rivanol sau
betadină şi se colectează fiecare compresă utilizată în tăviţa renală;

•se şterg marginile plăgii cu un tampon uscat

•se dezinfectează tegumentele sănătoase din jurul plăgii cu alcool iodat 1 la sută ; tinctură de iod sau
alcool de 70 grade

•se curăţa plagă prin tamponare

•se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu cel puţin 1-2 cm, sau
îmbibate cu soluţii antiseptice(la indicaţia medicului)

•se fixează pansamentul cu leucoplast sau prin bandajare cu o faşă în funcţie de regiune

•spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun şi se dezinfectează cu alcool.

OBSERVAŢIE

•în plăgile mari tăiate, buzele plăgii se prind cu agrafe Michel

ÎNGRJIRI ULTERIOARE ACORDATE PACIENTULUI:

• bolnavul se aşează în poziţie cât mai comodă

•regiunea lezată se pune în repaus pentru a se reduce durerea şi a asigura vindecarea cât mai rapidă

39
ATENŢIE

•Toaleta plăgii şi a tegumentelor din jur se face în condiţiile unei asepsii perfecte.

•Sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau a regiunilor învecinate; prin
aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plaga determinându-se o septicemie

• Nu se introduc în casoleta instrumentele cu care se lucrează în plaga. Pentru păstrarea asepsiei se

poate întrebuinţa o pensă numai pentru servirea materialului necesar(alta la fiecare pansament).

•În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează sedative ale sistemului nervos.

ANEXĂ

40
 - Fig. 1: coborârea testicului în scrot

 - Fig. 2: Orificiile canalului inghinal

 - Fig. 3: gropiţe peritoneale

 - Fig. 4: Ligamente ale lui Henle și Hesselbach

 - Fig.5: Triunghiul Hesselbach

41
 - Fig. 6: Elemente ale cordonului spermatic

 Fig. 7 hernie ştrangulată;

42
 Fig. 8- hernie
inghinală dreaptă.

43
 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.reginamaria.ro/utile/Totul despre hernia inghinală: cauze, simptome si tratament

corect | Reginamaria.ro;

2.https://www.proestetica.ro/ce-este-si-de-ce-apare-hernia-inghinala-cauze-simptome-metode-de-
tratament-si-prevenire;

3. https://www.medicover.ro/Hernia inghinala la copii: cauze, simptome si tratament;

4. https://koaha.org/wiki/Regiunea inghinală.

44