Apendicită-Acută 2 - Copie

Cuprins
Argument
Introducere
1. Noțiuni de anatomie
1.1. Mijloace de fixare
1.2. Structura apendicelui.
1.3. Vascularizația apendicelui
1.4. Fiziologia apendicelui
2. Apendicita
2.1. Definiție
2.2. Etiopatogenie
2.3. Anatomia patologică
2.4. Anatomia clinică
2.5. Simptomatologie
2.4.1. Semne subiective
2.5.2. Simptome obiective
2.5.3. Examen obiectiv
2.5.4. Examen de laborator
2.6. Diagnostic
2.6.1. Diagnostic pozitiv
2.6.2. Diagnostic diferențial
2.6.3. Complicații
3. Tratament
4. Planuri de îngrijire
MOTTO:
„Actul medical nu este altceva decât o întâlnire dintre o încredere și o conștiință”
Gheorghe Scripcaru
Argument
Am ales acestă temă deoarece în zile noastre leziunile inflamatorii ale apendicelui cu aspect
de evoluție acut sau cronic, reprezintă una din cele mai frecvente cauze de suferință la nivel
abdominal, care se tratează doar chirurgical în copilărie, adolescență și la adultul tânăr, fapt care mă
motivează să cunosc cât mai mult despre acest diagnostic și pentru instruirea mea profesională
Principalul motiv al alegerii meseriei de asistent medical a fost dorința de a
ajuta și îngriji oamenii.
Dorința mea este de a-l convinge pe om că există o cale spre însănătoșire și
restabilirea sa, de a-i reda omului zâmbetul pe buze.
Sunt convins că această meserie îmi v-a aduce multe satisfac ții.
În țările europene și în Statele Unite ale Americii apendicita este cea mai
frecventă urgență chirurgicală. O perioadă era considerat un organ vestigial cu funcție
necunoscută.Aproximativ 5 % din populație prezintă apendicită la un moment dat. Este
mai frecventă la copii, la tineri și adulți.
În cele mai vechi timpuri inflamațiile acute supurative în fosa iliacă erau
cunoscute de peritiflită.
În 1886 Reginald Fitz, bazându-se pe datele morfopatologice a dat denumirea de
„apendicită” și recomanda înlăturarea apendicelui ca tratament chirurgical. Prima
apendicectomie a fost efectuată de Kronlein în 1884, după recomandarea lui Miculitz.
În 1889 Gharles McBurney descrie simptomatologia apendicitei acute, bazându-se pe
șase observații, iar 5 ani mai târziu propune incizia.
1. Noțiuni de anatomie
Sistemul digestiv este alcătuit din tubul digestiv și glande anexe.
Tubul digestiv este format din cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
subțire (duoden, jejun, ileon), intestin gros (cec, colon- ascendent, transvers,
descendent, sigmoid) și rect.
Glandele anexe ale sistemului digestiv sunt salivare (submandibulare,
sublinguale, parotide), ficat și pancreas.
Cavitatea bucala reprezinta primul segment al tractului digestiv, prin intermediul căruia
alimentele sunt preparate pentru digestie și ingerate. Funcțiile cavității bucale sunt masticația pentru
formarea bolului alimentar, începutul digestiei glucidelor sub acțiunea ptialinei salivare, funcția de
fonație, funcția receptoare, funcția de apărare și funcția fizionomică. Dinții sunt fixați în alveole și
sunt în număr de 32 în dentiția definitivă și 20 în cea temporară.
Limba este un organ musculos acoperit de mucoasă și are rol în procesele de masticație și
deglutiție, în vorbire și în perceperea gustului alimentelor și a sensibilității de tact, cald, rece,
durere. Ea este acoperită de mucoasă, care prezintă niște ridicături numite papile linguale, în care
se află mugurii gustativi, care au rol în perceperea gustului alimentelor. Omul percepe 4 gusturi:
acru, amar, dulce și sărat. Pentru ca o substanță să aibă gust, trebuie să se dizolve în apă (salivă).
Faringele este un organ cavitar, situat înaintea coloanei vertebrale cervicale, care se
continuă în jos pe de o parte cu esofagul, iar pe de alta, cu laringele și traheea. La nivelul faringelui
se încrucișează calea respiratorie cu cea digestivă. Prin faringe trece aerul inspirat pentru a ajunge în
laringe, trahee și bronhii și tot prin faringe trece bolul alimentar din cavitatea bucală pentru a ajunge
în esofag și apoi în stomac. Trecerea alimentelor și a aerului se face succesiv, nu simultan.
Faringele comunică cu fosele nazale prin două orificii numite choane și cu urechea medie prin
trompa lui Eustachio. Aerul care din nazofaringe pătrunde prin trompa lui Eustachio în urechea
medie, contribuie la egalizarea presiunii de o parte și de alta a timpanului (din urechea medie și din
conductul auditiv extern).
Esofagul este situat înapoia traheei, are o lungime de 25-30 cm și se întinde de la faringe la
stomac, cu care comunică prin orificiul numit cardia, la nivelul căruia se află sfincterul cardial.
Acest sfincter, deși slab dezvoltat anatomic, are o importanță funcțională deosebită, deoarece
împiedică refluxul conținutului gastric în esofag.
Stomacul este porțiunea cea mai dilatată a tubului digestiv se întinde de la esofag, cu care
comunică prin orificiul cardia, până la duoden cu care comunică prin orificiul piloric, prevăzut cu
sfincterul piloric. El prezintă o față anterioară, o față posterioară și două margini – marginea
dreaptă, numită mica curbură și marginea stângă, marea curbură. Stomacul are două porțiuni:
porțiunea verticală formată din: regiunea cardială, în vecinătatea orificiului cardia, fornix-ul și
corpul stomacului și porțiunea orizontală formată din: antrul piloric și canalul piloric, care se
continuă cu duodenul.
Intestinul subțire este cel mai lung segment al tubului digestiv. Se întinde de la orificiul
piloric până la valva ileo-cecală, unde se continuă cu intestinul gros. Prezintă două porțiuni:
duodenul și intestinul liber (format din jejun și ileon).
Duodenul constituie prima parte a intestinului subțire. Are o lungime de aproximativ 25
cm și se curbează în jurul capului pancreasului.
Intestinul liber este format din jejun și ileon. Din cauza lungimii sale (5-6m), intestinul
subțire formează anse intestinale, cu dispoziție orizontală în jejun și verticală în ileon. Intestinul
subțire este adaptat perfect funcției sale principale, aceea de absorbție a nutrimentelor.
Intestinul gros este porțiunea terminală a tubului digestiv. Are o lungime de 1,7 m şi un
diametru de 6,5 cm. Se întinde de la valva ileo-cecală până la orificiul anal. Intestinul gros are trei
segmente: cecul, colonul și rectul.
Colonul se găsește în continuarea cecului și se întinde până la rect. Este dispus sub forma unui
cadru, numit cadrul colic și prezintă patru porțiuni: colonul ascendent, transvers, descendent și
colonul sigmoid.
Rectul este ultima porțiune a intestinului gros. El continuă colonul sigmoid în dreptul
vertebrei sacrale 3 și se termină cu orificiul anal. Prezintă două porțiuni: ampula rectală –
porțiunea inițială, mai dilatată și canalul anal care străbate perineul și se termină cu anusul. În
partea inferioară a canalului anal se găsesc două sfinctere musculare: sfincterul anal intern
(involuntar) este format din fibre musculare netede și inervat de fibre vegetative simpatice (care
determină contracția sa) și fibre parasimpatice (care determină relaxarea sa) și sfincterul anal
extern (voluntar) este format din fibre musculare striate, inervate de fibre somatomotori.
Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv, cântărind aproximativ 1,5 kg.
Este situat inferior de mușchiul diafragm, unde ocupă un spațiu numit loja hepatică. Ficatul este
învelit la exterior într-o capsulă fibroasă care trimite în interiorul țesutului hepatic septuri care
delimitează lobulii hepatici, unitățile structurale și funcționale ale ficatului. La nivelul ficatului se
găsesc în jur de 1 milion de lobuli hepatici.
Pancreasul este o glandă anexă a tubului digestiv. Are o formă alungită şi este format din
cap, corp și coadă. Este o glandă mixtă, cu dublă funcție, exocrină și endocrină. Partea exocrină a
pancreasului este formată din acinii pancreatici care secretă sucul pancreatic.
Cecul, porțiunea inițială a intestinului gros, este situat inferior de valva ileo-cecală, are
formă de fund de sac și prezintă pe peretele postero-medial un diverticul numit apendice
vermiform..
Apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros,
implantat în cec la 2-3 cm sub vărsarea ileonului și are forma unui tub fusiform. Are o
lungime de 6-12 cm și un diametru de 5-8 mm (Fig. 1)
El este situat în fosa iliacă dreaptă, în loja cecală, împreună cu cecul. Situația sa
în raport cu intestinul (cec, ileon), bazinul și peritoneul sunt supuse unor variații mari,
încât cu greu se poate stabili o poziție normală. Se găsește la 2-3 cm sub deschiderea
ileonului în cec și este marcat la exterior prin întâlnirea celor trei tenii musculare. Una
din cele trei tenii, tenia liberă, servește drept călăuză chirurgului la reperarea bazei
apendicelui.
Apendicele sau complet apendice vermiform, este un organ limfoid care se
inflamează foarte ușor.
Fig. 1 Apendice
1.1. Mijloace de fixare

Apendicele poate fi liber, mobil sau fixat. El este legat de ileonul terminal
printr-o cută peritoneală care îi permite o mobilitate destul de mare, încât uneori poate
chiar să se situeze într-un sac herniar. Alteori peritoneul îl fixează de organele din jur.
Această fixare se poate datora unei dispoziții particulare a peritoneului ceco-
apendicular.
După poziția apendicelui se clasifică în: descendent, extern, intern și ascendent.
a) Apendicele descendent. Se găsește în partea medială a fosei iliace interne,
dedesubtul cecului cecului, iar vârful său poate ajunge până la strâmtoarea superioară
a pelvisului.
b) Apendicele extern. Coboară pe dinapoia fundului cecului, până la unghiul
diedru format de peretele abdominal anterior cu fosa iliacă internă.
c) Apendicele intern. Se îndreaptă spre interiorul cavității peritoneale și ia
contact cu ansele ileale. Adeseori se situează paralel cu ultima ansă ileală, iar
mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipsește.
c) Apendicele ascendent sau retrocecal. Se insinuează retrograd, înapoia cecului
și chiar a colonului ascendent.
1.2. Structura apendicelui.
Apendicele are patru tunici constitutive ale intestinului:
a) Tunica musculară. Fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale cecului
se prelungesc în peretele apendicelui formând un strat continuu. Fibrele circulare au
dispoziția obișnuită. La vârful apendicelui musculatura e mai subțire, de aceea cele mai frecvente
perforații sunt cele apicale.
b) Tunica submucoasă. Nu are caractere particulare
c) Tunica mucoasa. Mucoasa apendicelui, pe lângă glande Lieberkuhn și
numeroase celule argentafine endocrin, se caracterizează prin prezența unui număr
extrem de mare de foliculi limfatici, care, situați în corion se extind și cuprind
aproape întreaga submucoasă.
d) Tunica seroasa. Peritoneul ceco-apendicular, dublata de stratul subseros,
aderă intim la cele doua organe.
1.3. Vascularizația apendicelui
Artera apendiculară provine din artera ileocecală. Ea emite:
- artera cecală anterioară, trece prin plica cecală la fața anterioară a cecului
- artera cecală posterioară trece înapoia vărsării ileonului în cec și vascularizează
fața posterioară și fundul cecului
- artera apendiculară coboară înapoia ileonului, apoi în marginea liberea a
mezoapendicelui și se ramifică în pereții apendicelui.
Venele sunt ca niște satelite arterelor. Vena apendiculară însoțește în mod
constant artera omonimă. Ele se strâng în vena ileocolică.
Limfaticele joacă un rol important în patologia regiunii. Ele iau naștere din
rețele de capilare limfatice situate în tunica submucoasă. La nivelul apendicelui
rețeaua limfatică stabilește strânse comunicări cu foliculi limfatici ai organului.
Distingem trei tipuri de vase limfatice:
- cele anterioare converg converg spre câteva noduri cecale anterioare situate în
plica cecală vasculară.
- cele posterioare se îndreaptă spre un grup de noduri cecale posterioare
- vase limfatice ale apendicelui.
Unele se opresc în nodurile situate în baza mezoapendicelui, altele stabilesc
comunicări cu rețelele sub seroase nu numai ale apendicelui şi cecului, ci şi ale
colonului sau a unor regiuni mai îndepărtate.
Din cele trei grupe de noduri, limfa este colectată în grupul de noduri ileocolice,
situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici în nodurile mezenterice superioare. În
cazul unui ceco-apendice retroperitoneal, rețeaua limfatică a sa se poate anastomoza
cu limfaticele peretelui abdominal posterior.
1.4. Inervație
Inervația simpatică a apendicelui provine din plexul celiac, iar cea
parasimpatică din nervul vag.
1.5. Fiziologia apendicelui.
Apendicele este un organ imunologic, care participă în mod activ la secreția
imunoglobulinelor, în special IgA. Țesutul limfoid apare pentru prima data la nivel
apendicular în a doua săptămâna după naștere.
Cantitatea de țesut limfoid creste pe parcursul pubertății, rămâne constanta în
următoarea decada de viata, pentru a începe ulterior sa scadă cu vârsta.
După 60 ani nu mai întâlnim țesut limfoid în apendice și apare de obicei o
obliterare completă a lumenului apendicular.
2. APENDICITĂ ACUTĂ
2.1. Definiție
Apendicita acută este inflamația acută a apendicelui, care se manifestă, prin
dureri abdominală, anorexie și sensibilitate abdominală. Ea este denumită boala
tinereții, deoarece apare între vârstele 10-40 ani.
2.2. Etiopatogenie
Etiopatogenia apendicitei acute are drept element central procesul de obstrucție
a lumenului apendicular. În apariția apendicitei acute, elementul patogenic
determinant este procesul infecțios.
Cauzele obstruării acestui lumen pot fi: hipertrofia țesutului limfoid, semințe de
fructe sau legume, paraziți intestinali (oxiuri, ascarizi,tenie), constipație cronică,
infecții intestinale (colite, enterocolite), infecții generale.
Agentul infecțios este colibacilul singur sau în asociere cu alți germeni cum ar
fi streptococul, pneumococul sau anaerobi (bacilul funduliformis)
Pătrunderea microbilor se poate face local prin efracția mucoasei apendiculare
sau pe cale hematogenă în cazul unor boli infecțioase.
2.3. Anatomia patologică
Din punct de vedere anatomo-patologic apendicita acută se clasifică
a) Apendicita catarală. Apendicele este este congestionat, hiperemiat cu desen
vascular accentuat, mezoul edemațial și mucoasa îngroșată cu pete echimotice. (Fig. 2)
Fig. 2 Apendicită acută catarală
b) Apendicita acută flegmonoasă. Apendicele este mărit, are sepect de limbă de

clopot, cu luciul seroasei dispărut, cu false membrane. Mezoapendicele este infiltrat,
friabil, cu adenopatie, iar în lumenul apendicului găsim puroi și microabcese perietale.
În cavitatea peritoneală găsim un lichid seros, tulbure, cu false membrane. (Fig. 3)
Fig. 3. Apendicită acută flegmonoasă
c) Apendicita acută gangrenoasă. Apendicele are o culoare neagră-verzuie, cu

aspect „frunză veștedă". Apendicele este tumefiat, cu abcese și zone de necroză a
peretelui. La nivelul mucoasei se constată ulcerații întinse. Seroasa este acoperită cu
false membrane de fibrină. Vasele apendiculare sunt trombozate. (Fig. 4)
Fig. 4. Apendicită acută necrozată
d) Plastronul apendicular. Se caracterizează prin aglutinare de anse și marele epiplon

în jurul apendicelui, care are aspect flegmonos, pentru a bloca procesul inflamator.
Plastronul apendicular este o peritonită plastică. El se poate resorbi sau abceda,
deschizându-se în peritoneu, într-un organ cavitar sau la perete. (Fig. 5)
Fig. 5. Plastronul apendicular

e) Perforația apendiculară. Reprezintă o formă evolutivă a apendicitei
flegmonoase și apendicitei gangrenoase. Perforația poate fi punctiformă sau chiar mare
încât se poate rupe segmentul distal al apendicelui. În jur se găsește o infiltrație de tip
inflamator, reacție fibrinoasă și o cantitate variabilă de puroi în fosa iliacă dreaptă.
2.4. Anatomie clinică
Cea mai întâlnită afecțiune este apendicita (Fig. 6).
Pentru diagnosticarea apendicitei o mare importanță o are cunoașterea punctelor
de proiecție cutanată a sensibilității dureroase apendiculare. Aceste puncte sunt:
- punctul lui Mc Burney situat pe linia care une ște spina iliacă anterosuperioară
dreaptă cu ombilicul, la unirea treimii laterale cu treimea mijlocie;
-punctul lui Lanz situat pe linia care une ște cele două spine iliace
anterosuperioare, la unirea treimii drepte cu treimea mijlocie;
- punctul lui Morris situat la 4 cm inferior și lateral față de ombilic.
Fig. 6. Apendicită acută

2.5. Simptomatologie
2.5.1. Semne subiective

Durerea începe insidios, surd , în fosa iliacă dreaptă și se intensifică din ce în
ce mai mult. În stadiul avansat al apendicitei durerea poate fi puternică și permanentă.
De foarte multe ori durerea iradiază din fosa iliacă dreaptă în epigastru,
deoarece există o conexiune nervoasă între zonele iliacă și epigastrică.
Durerea din apendicită acută poate fi confundată cu durerea de colică renală,
sau cu durerea de colică hepatică, fiind mai intensă aceasta în hipocondru drept.
Apendicita acută mai poate fi confundată cu o sarcină extra uterină ruptă, cu o
salpingită acută sau cu un chist ovarian drept torsionat.
Grețurile și vărsăturile apar la tineri și copii.
Constipația însoțește de multe ori apendicita acută, dar sunt și cazuri de
apendicită acută întâlnim scaunele diareice multiple care sunt determinate de un
proces inflamator și al altor segmente intestinale.
Frisonul nu este întotdeauna prezent, dar dacă bolnavul menționează acest
simptom, este un semn de evoluție gravă spre gangrenarea sau abcedarea apendicului,
necesitând intervenție chirurgicală urgentă.
2.5.2. Simptome obiectiv
Durerea apare inițial în regiunea periombilicală și epigastrică, este difuză,
imprecis localizată și prezintă paroxisme sub formă de colici. După un interval de timp
variabil în medie, câteva ore, durerea se localizează în fosa iliacă dreaptă și devine
continuă.
Febra poate fi uneori crescută, de obicei în jurul a 38 °C. De obicei bătrânii nu fac
temperatură ridicată, în schimb copii fac în cazurile mai simple.
Pulsul este mai accelerat. Dacă depășește 120batăi/minut și are amplitudine redusă prezintă
un semn de evoluție defavorabilă și trebuie grăbită intervenția chirurgicală.
Tensiunea arterială este de obicei normală. Scade numai la apendicita acută gangrenoasă sau
peritonită.
2.5.3. Examenul obiectiv
Bolnavul este liniștit, evită orice mișcare și menține flexia antalgică a coapsei drepte pe
abdomen, și prezintă crispare dureroasă la mișcări.
La inspecție se constată o diminuare a mișcărilor respiratorii la nivelul hemiabdomenului
drept și chiar un blocaj al mișcării peretelui abdominal în inspir. În formele avansate se constată
distensia abdomenului. Dacă tușește bolnavul acuză dureri în fosa iliacă dreaptă și, reflex, bolnavul
apasă și imobilizează cu ambele mâini peretele abdominal din regiunea fosei iliace drepte.
Palparea fosei iliace drepte exacerbează durerea.
În apendicita acută mușchii peretelui abdominal sunt în stare de contractură tonică
permanentă și involuntară. Localizată inițial în fosa iliacă dreaptă, contractură se întinde în paralel
cu procesul de difuziune a infecției în interiorul peritoneului
2.5.4. Examen de laborator
Leucocitoza poate da indicii prețioase asupra stadiului și asupra evoluției bolii. Are valori
ridicate peste 8000-10000 globule/mm³. Alte boli confundabile cu apendicita precum: ulcerul
gastric, colică hepatică, colică renală, pancreatita acută, valorile leucocitozei nu sunt foarte mari.
Hemoglobina și hematocritul au valorile scăzute.
Examenul de urină este foarte util pentru a deosebi apendicita acută față de colica renală. În
apendicită acută nu se găsesc hematii și leucocite în urină, pe când în colica renală sunt în urină
hematii și uneori leucocite.
2.6. Diagnostic
2.6.1. Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv al apendicitei acute este în primul rând un diagnostic clinic
al cărui element esențial sunt durerea spontană și provocată în fosa iliacă dreaptă
asociată cu apărarea musculară localizată, hiperestezie cutanată, constipație și
leucocitoză cu polinucleoză.
2.6.2. Diagnosticul diferențial
Întrucât durerea abdominală este o manifestare comună multor boli precum
viscere abdominale, inclusiv cele pelviene. Bolile abdominale care au simptome
asemănătoare cu apendicita acută sunt:
Gastroenterita acută este o boală infecțioasă, virală sau bacteriană manifestată
prin colici abdominale, scaune diareice, apoase, vărsături, febră, frisoane.
Ulcerul peptic perforat. Simptomatologia mimează apendicita acută mai ales
când conținutul gastroduodenal migrează în flancul drept spre zona cecală.
Colecistita acută se manifestă prin durere, febră, vărsături, dar anamneza și
ecografia abdominală diferențiază boala.
Ocluzia intestinală se manifestă prin vărsături, lipsa tranzitului și dureri biliare.
Pielonefrita acută dreaptă se manifestă prin durere, febră, frisoane poate fi
diferențiată de apendicita acută prin evidențierea bacteriuriei și în mai mică măsură
datorită leucocituriei și hematuriei.
Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc cu iradiere către
rădăcina coapsei.
Afecțiunile genitale masculine (epididimita acută și torsiunea testiculară).
Durerea epigastrică sau periombilicală poate masca semnele locale, care pot fi ușor
descoperite în cursul examinării obiective.
Hernie inghinală reprezintă exteriorizarea unui organ din cavitatea abdominală printr-
un punct slab preexistent de la nivelul peretelui din regiunea respectivă c are se manifestă prin
senzație de greutate, tracțiune, dureri accentuate după efort.
Diverticulită acută apare la copii mai des.
Peritonită primitivă
Litiaza ureterală. Colica se însoțește de hematurie și nu prezintă febră și
leucocitoză
Enterită acută regională se manifestă prin febră, durere în fosa iliacă dreaptă.
2.6.3. Complicații
Instalarea apendicitei este legată de obstrucția lumenului apendicular. Din punct
de vedere evolutiv, apendicita parcurge mai multe forme anatomopatologice: catarală,
flegmonoasă, gangrenoasă și perforată.
a) Peritonită localizată. Dacă organismul localizează infecția, apare peritonită
localizată sub formă de abces apendicular sau plastronul apendicular
1. Abcesul apendicular Capacitatea de a localiza infecția depinde de vârsta
pacientului, de ritmul de progresie a fazelor inflamației apendiculare, de sediul și de
direcția apendicelui, precum și de virulența bacteriilor.
2. Plastronul apendicular se formează prin aglomerarea de anse intestinale și epiploon
în jurul apendicelui inflamat. Clinic, masa palpabilă în fosa iliacă dreaptă este
dureroasă, iar la percuție este mată. Febra are aspect în platou 37,5-38 °C.
b) Peritonită difuză se produce prin difuziunea infecției în cavitatea
peritoneală, secundar rupturii peretelui apendicular, sau prin ruptură abcesului
apendicular. Puroiul difuzează cu predilecție în pelvis, spre fundul de sac Douglas sau
spre sub spațiu sub hepatic.
Peritonita difuză poate avea mai multe forme clinice:
1. Forma purulentă, difuză, clasică. În acest caz durerea și contractura sunt
generalizate, instalarea lor fiind bruscă și progresivă.
2. Formă purulentă difuză, în doi timpi. După un episod inițial de durere
localizată în fosa iliacă dreaptă, se instalează o stare de aparență acalmie, survenită
spontan sau sub tratament medical, care poate dura ore sau zile. Apoi apare, în mod
brutal, peritonita generalizată.
3. Formă hipertoxică. La copil poate apărea o formă de peritonită cu semnele
locale foarte atenuate. Bolnavul poate fi afebril, dar cu stare generală care se alterează
rapid, deshidratare și semne de șoc septic.
În afara peritonitei, apendicita acută gangrenoasă perforată poate determina o
altă complicație septică, adică tromboflebita sistemului venos portal. Se manifestă prin
febră de tip septic, frisoane, durere în cadranul superior drept abdominal și icter.
3. Tratament
3.1. Intervenția chirurgicală

Singurul tratament este intervenția chirurgicală prin extragerea apendicelui
(apendicectomie). Dacă se găsește și puroi în cavitatea peritoneală se va absorbi total
cât se poate și se va lăsa tubul de dren în fundul de sac Douglas, tub care se va extrage
prin contraincizie.
Dacă a existat un proces inflamator de vecinătate sau general, se va se va
completă operația cu antibioterapia.
Dacă nu se poate interveni imediat, pentru o scurtă perioadă până la operație se
va aplica pungi de gheață în zona iliacă și se vor administra calmante. Pacientul nu va
fi alimentat, nu i se va administra purgativ și nici nu i se va face clismă.
Dacă se amână intervenția chirurgicală din lipsa unui diagnostic precis, nu se
vor administra calmante deoarece maschează și duc la evoluția bolii, în schimb se pot
administra: Xilină, Papaverină, Scobutil, Atropină diluate în perfuzie.
Dacă apendicita acută s-a agravat, trecând la început de peritonită, se intervine
cu maximă urgență la absorbția lichidului peritoneal, se face apendicetomia se spală
cavitatea peritoneală, se drenează cu 2-3 tuburi de dren. Pentru bolnavii aflați în șoc
toxico-septic și șoc operator, li se vor administra perfuzii cu soluții electrolitice,
oxigenoterapie, antibioterapie, vitamine.
3.2. Anestezia
Anestezia este administrată de către medic specialist în anestezie cu acordul
pacientului. Anestezicele generale se fac intravenos care produc rapid o anestezie
superficială, fără fenomene neplăcute, cu revenire rapidă din anestezie.
În timpul operației se va controla foarte des funcțiile vitale faciesul, culoarea
extremităților și starea generală a pacientului. Se administrează permanent oxigen pe
sondă nazală. Când bolnavul primește anestezie generală este intubat orotraheal, iar
pentru a suporta bine sonda i se administrează miorelaxante. Se folosesc ca
miorelaxante: Miorelaxinul și Floxedilul. Sunt utile și medicamentele pentru durere
atât intraoperator, cât și postoperator cum ar fi opioidele (morfină, petidină sau
mialgin).
CAZUL NR. 1
Date generale:
NUME: P.M
VÂRSTA: 18 ani
DOMICILIU: Roman, Județul Neamț
RELIGIE: Ortodoxă
NAȚIONALITATE: Română
OCUPAȚIE: elevă, clasa a XII-a
DIAGNOSTIC MEDICAL: Apendicită acută
MOTIVELE INTERNĂRII: dureri în fosa iliacă dreaptă cu iradiere la nivelul
membrului inferior drept, inapetență, grețuri, vărsături
DATA INTERNĂRII: 16.01.2020
DATA EXTERNĂRII: 24.01.2020
OBIȘNUINȚE DE VIAȚĂ: are un orar stabil al meselor, consumă cafea ocazional, nu
are preferințe alimentare, își rezervă puțin timp pentru recreere.
AHC: familia aparent sănătoasă, neagă afecțiuni infecto-contagioase: TBC, Hepatită,
etc.
APF: menarhă la 14 ani, fără avorturi.
APP: bolile copilăriei.
ISTORICUL BOLII: pacienta relatează că în urmă cu 1 zi au apărut dureri gastrice,
care ulterior s-au localizat în fosa iliacă dreaptă cu iradiere la nivelul membrului
inferior drept însoțite de inapetență, greață și vărsături. Este internată la secția
Chirurgie Generală pentru precizarea diagnosticului și tratament de specialitate.
INVESTIGAȚII EFECTUATE:
ANALIZA Valori obținute Valori normale
Hb. 12,6 g% 15 g%
Leucocite 10500 L/mm³ 4000-8000 L/mm³
VSH 10 mm/1h 1-10 mm/1h
Glicemie 115 mg/dl 70-110 mg/dl
Ht. 37,8 g% 36-50 g%
Tr. 227000/mm³ 150000-400000/mm³
Sumar urină Albumină, glucoză- absente Albumină, glucoză- absente
Sediment Epitelii rare, leucocite prezente Epitelii rare, leucocite absente
ECOGRAFIE ABDOMINALĂ: colecist fără calculi, ficat, splină, rinichi, pancreas

fără leziuni focalizate.
Pacienta a acceptat intervenția chirurgicală cu rahianestezie cu Marcaină 0,5%- 1f la
nivelul L4-L5.
ETAPA PREOPERATORIE:
Observare inițială (Culegere de date inițială):
T.A. 110/65 mm/hg Tranzit intestinal: normal
P: 70 bătăi/minut Diureza: 500ml
T: 36,7 °C Micțiuni fiziologice;
R: 18 resp/min Tegumente și mucoase: normale
G: 54kg Greață, vărsături
Î: 1,70 m Durere în fosa iliacă dreaptă
Pacienta a prezentat dependență la nivelul următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele;
1. Nevoia de a comunica;
3. Nevoia de elimina;
4. Nevoia de a bea și mânca;
5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură;
6. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate;
7. Nevoia de a dormi și a se odihni.
1. Nevoia de a evita pericolele
P₁: Durere acută

E: Proces inflamator
S: Tahicardie, plânsete, gemete, mișcări continuu, paliditate.
P₂: Vulnerabilitatea față de pericole
E: Pericol de spargerea apendicelui
S: Predispoziție la apariția unei perforații sau peritonită, anxietate, durere puternică
P₃: Risc de complicații
E: Mediul spitalicesc
S: Infecții asociate, posibilă perforație sau peritonită
Obiective :
- diminuarea durerii;
- pacienta să declare diminuarea durerii
- pacienta să poată să-și efectueze îngrijirile igienice
- pacienta să-și cunoască tehnici noninvazive de ameliorare a durerii
Intervenții autonome :
- ajut pacienta să descrie corect durerea și să sesizeze momentele de remisie sau
exacerbare;
- asigur repaus pacientei la pat
- măsor funcțiile vitale
- aplic pungă de gheață pe regiunea fosei iliace drepte;
- pregătesc pacienta pentru intervenție chirurgicală atât local cât și general
- încurajez pacienta să înțeleagă necesitatea intervenției
- conduc pacienta la sala de operație.
Intervenții delegate :
- am recoltat sângele pentru examenul de laborator: Hb, L, VSH, Tr, Ht, Glicemia;
- am efectuat testarea la antibioticul indicat de medic (Cefotaxim 1 g);
- am montat un cateter venos periferic
- am efectuat preanstezia cu 30 de minute înainte de operație (Atropină 0,3 ml);
Evaluarea parțială :
- durerea a fost calmată după administrarea medicației anestezice: Scobutil 1f.
2. Nevoia de a comunica
P: comunicare inadecvată la nivel afectiv

E: Lipsa cunoștințelor, anxietate
S: Teamă, sentiment de nesiguranță, dificultate în a comunica
Obiective:
- pacienta să aibă percepție pozitivă de sine;
- pacienta să fie ferită de pericolele interne sau externe
Intervenții autonome:
- am obținut semnătura de consimțământ privind efectuarea intervenției chirurgicale;
- am creat un mediu de înțelegere empatică pentru ca pacientul să-și exprime emoțiile,
sentimentele și nevoile;
- am încurajat să aibă încredere în echipa de intervenție medico-sanitară;
- am explicat derularea probabilă a pregătirii preoperatorii și spitalizării, că nu va
avea dureri în timpul operației;
Evaluarea parțială:
- părinții pacientei sunt de acord să se efectueze intervenția chirurgicală
- în prezent pacienta este pregătită fizic și psihic pentru operație
3. Nevoia de a bea și a mânca
P: Grețuri și vărsături
E: Sindrom de iritație intestinală și peritoneală
S: Efort pentru a vărsa, paliditate, neliniște
Obiective:
- pacienta să nu mai aibă vărsături și grețuri;
- pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic
- pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.
- am așezat pacienta în poziția semișezând sau în decubit dorsal, cu capul într-o parte;
- am protejat lenjeria cu mușama și aleză, în funcție de poziția pacient ei;
- am ajutat pacienta în timpul vărsăturilor, sprijinind-o;
- i-am servit pacientei un pahar cu apă pentru a-și clăti gura;
- am urmărit vărsătura: caracter, cantitate, număr;
- am aerisit salonul;
- după încetarea vărsăturilor am rehidratat pacienta cu cantități mici de lichide reci
Intervenții delegate:
- am administrat antiemetice;
- am alimentat pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoză, hidrolizate de
proteine și amestecuri de aminoacizi (Marisan, Aminomel), vitamine și electroliți.
Evaluare:
- pacienta nu prezintă grețuri și vărsături.
4. Nevoia de elimina
P: Constipație
E: Afecțiuni gastrointestinale
S: Dificultate de a defeca, scaune tari și puțin frecvente
Obiective:
- pacienta să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice
- să dispară semnele de constipație.
- determin pacienta să consume o cantitate suficientă de lichide;
- notez în foia de observație culoarea și consistența defecației.
- administrez, la indicația medicului, laxative lente
- în urma îngrijirilor pacienta are tranzitul intestinal în limitele fiziologice.
5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
P: Postură inadecvată
E: Durere în fosa iliacă
S: Mersul antalgic, stare de slăbiciune, exacerbarea durerii la mobilizare
Obiective:
- pacienta să respecte repausul la pat pe toată perioada indicată de medic
- pacienta să nu mai prezinte durere
- am asigurat pacientei un pat confortabil și o cameră aerisită;
- am ajutat pacienta să meargă la toaletă cu ajutorul căruciorului;
- am supravegheat pacienta;
- am pregătit fizic și psihic pacienta pentru operație.
Intervenții delegate
- am administrat Xilină diluată în perfuzie, Clorhidrat de papaverină 100 mg.
Evaluare parțială:
- pacienta a respectat repausul la pat și durerea s-a diminuat
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele
P: Dificultate de a se îngriji
E: Durere în fosa iliacă, slăbiciune
S: Neputință de a se îngriji și igieniza
Obiective:
- pacienta să prezinte tegumentele și mucoasele integre.
- pacienta să se îngrijească singură
- am inspectat tegumentul abdominal;

- am recomandat pacientei să facă duș;
- am recomandat pacientei să nu poarte lanț, ceas, brățări, inele, iar unghiile să nu fie
lăcuite sau vopsite.
Evaluare:
- pacienta prezintă tegumente uscate, integre și este pregătită corespunzător pentru
intervenție chirurgicală.
7. Nevoia de a dormi și a se odihni
P: Disconfort
S: Dificultate de a dormi, agitație, transpirații
Obiective:
- pacienta să aibă un somn liniștitor;
- pacienta să doarmă minimum 8 ore
- am asigurat pacientei un mediu adecvat pentru odihnă;
- am aerisit camera;
- am asigurat un climat calm: fără zgomot, fără lumină puternică;
- am asigurat condiții de microclimat ( 20-21°C).
- am administrat fenobarbital i.m. 1f. ora 21:00, înainte de culcare
Evaluare:
- pacientei i s-a diminuat durerea și a dormit mai liniștit.
Evaluarea finală. Etapa preoperatorie
Pacienta P.M. în vârstă de 18 ani din județul Neamț se internează pe data de

16.02.2020 în secția de Chirurgie Generală cu diagnosticul Apendicită acută pentru
intervenție chirurgicală. Ca intervenții autonome am efectuat următoarele:
- am recomandat pacientei să facă duș;
- tegumentele sunt curate;
- am recomandat pacientei să nu mănânce dimineața;
- pacienta este pregătită fizic și psihic pentru intervenție chirurgicală;
- am schimbat lenjeria de corp, am strâns părul în bonetă;
- am montat un cateter venos periferic;
- am administrat medicația preanestezică la ora 10.30;
- am măsurat funcțiile vitale: T.A = 110/65 mmHg; P = 96 bătăi/min; Temp. = 36,8°C;
Resp. = 18 resp/min; EKG = traseu normal;
- am transportat pacienta la sala de operație la ora 11.
ETAPA POSTOPERATORII
Pe data de 17.01.2020 pacienta P.M. a fost supusă intervenției chirurgicale prin care
s-a realizat apendicectomie, drenaj. După efectuarea intervenției chirurgicale, la ora
13 pacienta a fost transportată cu targa la terapia intensivă pentru revenirea de sub
rahianestezie și acordarea îngrijirilor postoperatorii imediate.
Starea generală a pacientei este:
- T.A. 110/65 mm/hg - Tranzit intestinal: normal
- P: 70bătăi/minut - Diureza: 500ml
- T: 36,8 °C - Î: 1,70 m
- R: 18 resp/min - G: 54kg
- facies congestionat, tegumente palide;
- plagă chirurgicală cu pansament curat, uscat, bine fixat, cu tub de dren + pungă
colectoare, în fosa iliacă dreaptă;
- pacienta este conștientă, puțin comunicativă, încă speriată de intervenție
chirurgicală;
- sensibilitate și motilitate abolite în 1/2 inferioară a corpului.
Analizând datele de mai sus, am considerat că pacienta este dependentă la nivelul
următoarelor nevoi:
2 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură;
4. Nevoia de bea și a mânca;
5. Nevoia de a elimina;
6. Nevoia de a se odihni;
7. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre;
8 Nevoia de a învăța.
P₁: durere acută

E: plagă chirurgicală
S: plânsete, tahicardie, paliditate, amețeli
P₂: vulnerabilitatea fată de pericole
E: Pericol de desprinderea operației
S: Predispoziții la apariția complicațiilor mari cum ar fi hemoragiile și dureri
puternice
P₃: Risc de infecții asociate
E: intervenția chirurgicală
S: durere și posibilă desprinderii operației la mișcări bruște și septicemia
Obiective:
- pacienta să fie ferită de infecții asociate și alte pericole
- pacienta să nu dezvolte complicații;
- pacienta să beneficieze de un mediu de siguranță și să nu dezvolte complicații.
- am asigurat condiții favorabile îngrijirii: salon curat, aerisit, lenjerie de pat și de
corp curate;
- după ce pacienta a fost adusă din sala de operație, am purtat discuții cu ea pentru a-i
diminua anxietatea, explicându-i că prima zi este mai dificilă;
- am încurajat pacienta să declare durerea și orice simptom care apare;
- apreciez caracterele durerii, i-am explicat că va fi diminuată după administrarea
medicației antalgice;
- am urmărit funcțiile vitale: T.A. puls, temperatura, diureza și am notat în foaia de
observație;
- am sfătuit pacienta să-și susțină plaga chirurgicală cu palma când tușește pentru a nu
provoca durere și deschiderea plăgii sau ruperea firelor de sutură;
- am supravegheat plaga operatorie și am schimbat zilnic pansamentul în perfecte
condiții de asepsie pentru a evita apariția complicațiilor.
- am administrat: Algocalmin 3 f./zi i.m.,
Cefotaxim 1g. La 6 h. i.m. sau i.v.
- în primele trei zile postoperatorii pacienta a declarat durere la nivelul plăgii, care
limitează mișcările și schimbarea poziției în pat;
- durerea s-a diminuat treptat, iar în ziua a patra pacienta nu mai acuză dureri.
2 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
P: Imobilitate
E: Rahianestezia
S: Abolirea sensibilității și motilității în jumătatea inferioară a corpului.
Obiective:
- pacienta să respecte repausul impus 12 ore;
- pacienta să stea așezată în pat în poziția decubit dorsal fără pernă;
- pacienta să se mobilizeze postoperator;
- pacienta să aibă tonusul muscular și forță musculară
- am adus pacienta de la sala de operații și am așezat-o în decubit dorsal fără pernă cu
capul într-o parte;
- am explicat paciente să nu miște capul și că va trebui să stea 12 ore în pat;
- am explicat pacientei dacă nu respectă poziția impusă poate avea un sindrom
postpuncțional (cefalee, greață, vărsături);
- am încurajat și supravegheat starea pacientei în timpul mobilizării active în prima zi
post operatorie.
- mobilizare în prima zi postoperatorie după 4 ore
- am administrat medicația.
Evaluarea parțială
- sensibilitatea și motilitatea s-au reluat după aproximativ 2 ore;
- pacienta a respectat repausul la pat;
- mobilizarea activă s-a efectuat după aproximativ 6 ore de la intervenția chirurgicală.
P: Confuzie
E: Lipsa stimulării senzoriale
S: Absența și diminuarea stimulilor senzoriali în jumătatea inferioară a corpului
Obiective:
- pacienta să comunice și să colaboreze cu echipa medicală;
- pacienta să fie echilibrată fizic și psihic.
- am familiarizat pacienta cu mediul ambiant: că se află în salonul și patul de unde a
plecat la sala de operație, necesitatea poziției și repausului la pat;
- am încurajat pacienta să aibă încredere în echipa medicală;
- am explicat pacientei importanța unei stări psihice bune în recuperarea stării de
sănătate;
- am explicat pacientei că după aproximativ 1-2 ore își va recăpăta mobilitatea și după
aproximativ 6 ore se va putea mișca la nivelul patului.
- starea psihică a pacientei s-a ameliorat;
- pacienta a comunicat și colaborat cu echipa de îngrijire.
4. Nevoia de bea și a mânca
P: Dificultate în a mânca și a bea

E: Rahianestezia
S: Diminuarea mobilității, slăbiciune, oboseală
Obiective:
- pacienta să respecte regimul alimentar impus;
- pacienta să mănânce și să se hidrateze independent;
- am montat perfuzia și am supravegheat pacienta;
- începând cu ziua a doua postoperatorie pacienta a început să consume ceaiuri
neîndulcite, supe strecurate, lactate, iar a treia zi postoperatorie pacienta se
alimentează în regim normal, corespunzător etapei.
- am administrat: Glucoză 10% 500 ml, Ser fiziologic 1000 ml, Vitamina B 1 fiolă în
prima zi postoperator.
- pacienta a respectat regimul alimentar impus.
5. Nevoia de a elimina
P: Dificultate de a elimina
E: Imobilizare la patogenic
S: Glob vezical mărit, durere la palpare
Obiective:
- pacienta să aibă micțiuni spontane;
- pacienta să aibă echilibrul psihic.
- verific prezența globului vezical;
- am explicat pacientei că dacă nu va micționa spontan i se face sondaj urinar;
- am asigurat un climat cald, confortabil.
- am efectuat sondajul vezical pentru eliminarea urinei.
-am administrat NO-SPA 1 f./zi
- pacienta elimină fără dificultate, iar tranzitul intestinal a revenit la normal.
P: Insomnie
E: Durere locală
S: Somn superficial, ațipiri.
Obiective:
- pacienta să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ și calitativ.
- am asigurat confort fizic și psihic: salon curat aerisit, liniștit;
- am explicat pacientei că odihna și somnul au un rol important pentru sănătatea ei;
- am administrat fenobarbital 1 f. i.m. seara înainte de culcare
- în ziua operației pacienta a dormit 5-6 ore;
- începând cu ziua a doua după operație pacienta doarme 8-10 ore.
7. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre
P: Plagă chirurgicală
E: Apendicectomie
S: Incizie chirurgicală, pansament, tubul de dren, pungă colectoare, durere locală
Obiective:
- pacienta să prezinte vindecarea plăgii;
- pacienta să prezinte tegumente integre și curate.
- am urmărit frecvent starea pansamentului și a plăgii;
- am efectuat toaleta plăgii chirurgicale zilnic respectând condițiile de asepsie și
antisepsie;
- am urmărit cantitatea și caracterul secreției drenate în punga colectoare;
- am schimbat punga colectoare zilnic;
- la schimbarea pansamentului am urmărit zilnic aspectul tegumentelor din jurul
plăgii chirurgicale;
- am sfătuit pacienta să evite baia generală sau dușul înainte de cicatrizarea plăgii, să-
și efectueze toaleta pe regiuni;
- am instruit pacienta cum să-și protejeze plaga la efort, tuse, sughiț, strănut, mișcare.
- am efectuat toaleta plăgii în primele trei zile și apoi la două zile;
- am administrat cefotaxim 1g. la 6 ore i.m.
- pacienta prezintă o evoluție normală a plăgii;
- tubul de dren a fost scurtat zilnic cu 0,5-1 cm iar a treia zi a fost îndepărtat;
- lichidul sero-sanguinolent, aproximativ 5-10ml în prima zi apoi începând seros în
cantitate redusă;
- îndepărtarea firelor de sutură;
8. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea
P: Deficit de cunoștințe
E: Lipsa informațiilor
S: Lipsa de cunoștințe despre perioada de co nvalescență, complicații.
Obiective:
- pacienta să învețe regimul igieno-dietetic în perioada convalescenței.
- am explicat pacientei regimul de viață;
- am învățat pacienta să evite eforturile fizice, care suprasolicită musculatura
abdominală în primele 2 săptămâni: constipația, ridicarea greutăților;
- am instruit pacienta despre deprinderile și obiceiurile sănătoase de viață: evitarea
fumatului, consumului de alcool, drogurilor, a sedentarismului, program de odihnă;
-dieta echilibrată în principii alimentare, bogată în lichide și fibre pentru a asigura
tranzitul intestinal.
- pacienta a fost receptivă: și-a însușit informațiile despre regimul igieno-dietetic în
convalescență;
- cunoaște factorii de risc pentru sănătate.
Evaluarea finală. Etapa postoperatorie
Pacienta P.M. în vârstă de 18 ani din județul Neamț se internează pe data de

Intervenția chirurgicala s-a efectuat în data 17.01.2020.
Intervenția a decurs fără incidente, s-a practicat apedicectomie, drenaj.
Postoperator:
- pacienta a avut o evoluție bună, fără complicații;
- se externează în data de 24.01.2020, vindecată chirurgical cu următoarele
recomandări: - să evite eforturile fizice mari prelungite timp de 4 săptămâni;
- să evite băuturi acidulate și alcoolice, condimente și alimente care
constipă sau balonează, pentru a evita dehiscența de sutură;
- să se prezinte la control dacă este nevoie.
Pacienta este mulțumită de îngrijirile care i s-au acordat în timpul spitalizării.
CAZUL NR. 2
Date generale:
NUME: M.M
VÂRSTA: 8 ani
RELIGIE: Ortodoxă
OCUPAȚIE: elev, clasa a II-a
membrului inferior drept, inapetență, grețuri, vărsături
OBIȘNUINȚE DE VIAȚĂ: are un orar stabil al meselor, nu are preferințe alimentare,
își rezervă puțin timp pentru recreere.
etc.
ISTORICUL BOLII: pacientul relatează că în urmă cu 1 zi au apărut dureri gastrice,
inferior drept însoțite de inapetență, amețeli, febră, greață și vărsături. Este internat la
secția Chirurgie Infantilă pentru precizarea diagnosticului și tratament de specialitate.
Hb. 12,6g% 15g%
Leucocite 11300L/mm³ 4000-8000 L/mm³
VSH 10mm/1h 1-10/1h
Glicemie 65 mg/dl 70-110mg/dl
Ht. 39,89g% 36-50g%
Tr. 325000/mm³ 150000-400000/mm³

Părinții copilului au acceptat administrarea anesteziei generale.

Pacientul a prezentat dependență la nivelul următoarelor nevoi:
P₁: Durere acută

Obiective :
- pacientul să declare diminuarea durerii
- pacientul să se afle în condiții de siguranță
- ajut pacientul să descrie corect durerea;
- asigur repaus pacientului la pat
- pregătesc pacientul pentru intervenție chirurgicală atât local cât și general
- încurajez pacientul să înțeleagă necesitatea intervenției
- conduc pacientul la sala de operație.
- am efectuat testarea la antibioticul indicat de medic;
- durerea a fost calmată după administrarea medicației anestezice: Scobutil 0,6mg.

Obiective:
- pacientul să aibă percepție pozitivă de sine;
- pacientul să fie ferit de pericolele interne sau externe
- am obținut semnătura de consimțământ privind efectuarea intervenției chirurgicale;
- am creat un mediu de înțelegere empatică pentru ca pacienta să-și exprime emoțiile,
- am explicat pacientului importanța unei stări psihice bune în recuperarea stării de
sănătate.
- părinții au fost de acord cu efectuarea intervenției chirurgicale;
- pacientul este pregătit fizic și psihic pentru efectuarea intervenției chirurgicale
P: Vărsături
S: Paliditate, transpirații, neliniște
Obiective:
- pacientul să nu mai aibă vărsături;
- pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic
- pacientul să fie echilibrat fizic și psihic.
- am așezat pacientul în poziția semișezând sau în decubit dorsal, cu capul într-o parte;
- am protejat lenjeria cu mușama și aleză, în funcție de poziția pacient ului;
- am ajutat pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l;
- i-am servit pacientului un pahar cu apă pentru a-și clăti gura;
- după încetarea vărsăturilor am rehidratat pacientul cu cantități mici de lichide reci;
- am făcut bilanțul lichidelor intrate și eliminate;
- am măsurat funcțiile vitale
- am efectuat abordul venos
- am administrat antiemetice (Metoclopramid 1 f, i.v.), vitamine, săruri minerale;
Evaluare:
- pacientul nu mai prezintă grețuri și vărsături.
P: Dificultate de a se alimenta și hidrata

E: Slăbiciune, diminuarea mobilității
S: Dificultate de a înghiți, a digera, a mesteca
Obiective:
- pacientul să fie capabil să se alimenteze singur;
- să aibă o stare de bine;
- pacientul să fie echilibrat nutrițional
- am ajutat pacientul să se hrănească
- am servit pacientul cu alimente la temperatură moderată, la ore regulate și
prezentate atrăgător;
- am asigurat un climat cald și confortabil
- am efectuat abordul venos
- am alimentat pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoză hipertonă,
hidrolizate de proteine, amestecuri de aminoacizi, vitamine și electroliți.
Evaluare:
- pacientul este echilibrat fizic, psihic, și nutrițional
P: Diminuarea mișcării
S: Poziție antalgică, stare de slăbiciune, exacerbarea durerii la mobilizare
Obiective:
- pacientul să respecte repausul la pat pe toată perioada indicată de medic
- pacientul să nu mai prezinte durere
- am asigurat pacientului un pat confortabil și o cameră aerisită;
- am ajutat pacientul să meargă la toaletă cu ajutorul căruciorului;
- am supravegheat pacientul;
- am pregătit fizic și psihic pacientul pentru operație.
- am administrat Xilină diluată în perfuzie
- pacientul a respectat repausul la pat și durerea s-a diminuat
S: Neputință de a se îngriji și igieniza
Obiective:
- pacientul să prezinte tegumentele și mucoasele integre.
- i-am schimbat lenjeria de corp
Evaluare:
- pacientul prezintă tegumente uscate, integre și este pregătit corespunzător pentru
intervenție chirurgicală
P: Disconfort
Obiective:
- pacientul să aibă un somn liniștitor;
- pacientul să doarmă minimum 8-9 ore
- am asigurat pacientului un mediu adecvat pentru odihnă;
- am asigurat un climat calm: fără zgomot, lumină puternică;
Evaluare:
- pacientului i s-a diminuat durerea și a dormit mai liniștit.
Pacienta M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

- am recomandat pacientului să nu mănânce dimineața;
- pacientul este pregătită fizic și psihic pentru intervenție chirurgicală;
- am schimbat lenjeria de corp;
- am măsurat funcțiile vitale: T.A = 110/80mmHg; P = 96 bătăi/min; Temp. = 36,8°C;
- am transportat pacientul la sala de operație la ora 11.
Pe data de 17.02.2020 pacientul P.M. a fost supus intervenției chirurgicale prin care s-
a realizat apendicectomie și drenaj. După efectuarea intervenției chirurgicale, la ora 13
pacientul a fost transportat cu targa la terapia intensivă pentru revenirea de sub
anestezia generală și acordarea îngrijirilor postoperatorii imediate.
Starea generală a pacientului este:
- T: 36,7 °C - Î: 1,70 m
- pacientul este conștient, puțin comunicativ, încă speriat de intervenție chirurgicală;
P₁: durere acută

E: plagă chirurgicală
S: plânsete, tahicardie, paliditate, amețeli
puternice
Obiective:
- pacientul să declare diminuarea durerii;
- pacientul să nu dezvolte complicații;
- pacientul să beneficieze de un mediu de siguranță și să nu dezvolte complicații.
corp curate;
- după ce pacientul a fost adus din sala de operație, am purtat discuții cu ea pentru a-i
medicației antalgice;
observație;
- am sfătuit pacientul să-și susțină plaga chirurgicală cu palma în timpul tusei pentru a
nu provoca durere și deschiderea plăgii sau ruperea firelor de sutură;
Cefotaxim
- în primele trei zile postoperatorii pacientul a declarat durere la nivelul plăgii, care
- durerea s-a diminuat treptat, iar în ziua a patra pacientul nu mai acuză dureri.
P: Imobilitate
E: Anestezia generală
Obiective:
- pacientul să respecte repausul impus 12 ore;
- pacientul să stea așezată în pat în poziția decubit dorsal fără pernă;
- pacientul să se mobilizeze postoperator;
- pacientul să aibă tonusul muscular și forță musculară
- am adus pacientul de la sala de operații și l-am așezat în decubit dorsal fără pernă cu
- am explicat pacientului să nu miște capul și că va trebui să stea 12 ore în pat;
- mobilizare după prima zi postoperatorie
- pacientul a respectat repausul la pat;
- mobilizarea activă s-a efectuat după prima zi de la intervenția chirurgicală.
P: Confuzie
Obiective:
- pacientul să comunice și să colaboreze cu echipa medicală;
- am familiarizat pacient ul cu mediul ambiant: că se află în salonul și patul de unde a
- am încurajat pacientul să aibă încredere în echipa medicală.

Obiective:
- pacientul să respecte regimul alimentar impus;
- pacientul să mănânce și să se hidrateze independent;
- începând cu a doua zi postoperatorie pacientul a început să consume ceaiuri
neîndulcite, supe strecurate si lactate, iar a treia zi postoperatorie pacientul se
alimentează în regim normal, corespunzător etapei;
- pacientul a respectat regimul alimentar impus.
Obiective:
P: Insomnie
E: Durere locală
S: Somn superficial
Obiective:
- pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ și calitativ.
- am explicat pacientului că odihna și somnul au un rol important pentru sănătatea ei;
- în ziua operației pacientul a dormit 5-6 ore;
E: Apendicectomie
Obiective:
- pacientul să prezinte vindecarea plăgii;
- pacientul să prezinte tegumente integre și curate.
antisepsie;
- am instruit pacientul cum să-și protejeze plaga la efort, tuse, sughiț, strănut, mișcare.
- pacientul prezintă o evoluție normală a plăgii;
cantitate redusă;
Obiective:
- pacientul să învețe regimul igieno-dietetic în perioada convalescenței.
- am explicat pacientului regimul de viață;
- am învățat pacientul să evite eforturile fizice, care suprasolicită musculatura
- am instruit pacienta despre deprinderile și obiceiurile sănătoase de viață: program de
odihnă;
- pacientul a fost receptiv: și-a însușit informațiile despre regimul igieno-dietetic în
convalescență;
Pacientul M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

16.02.2020 în secția de Chirurgie Infantilă cu diagnosticul Apendicită acută pentru
Intervenția chirurgicală s-a efectuat în data 17.02.2020.
Postoperator:
- se externează în data de 24.02.2020, vindecat chirurgical cu următoarele
- să evite băuturi acidulate, condimente și alimente care constipă sau
balonează, pentru a evita dehiscența de sutură;
Pacientul este mulțumit de îngrijirile care i s-au acordat în timpul spitalizării.
CAZUL NR. 3
Date generale:
NUME: M.M
VÂRSTA: 14 ani
RELIGIE: Ortodoxă
OCUPAȚIE: elev, clasa a VII-a
membrului inferior drept, inapetență, grețuri, amețeli vărsături
OBIȘNUINȚE DE VIAȚĂ: are un orar stabil al meselor, nu are preferințe alimentare,
își rezervă puțin timp pentru recreere.
etc.
ISTORICUL BOLII: pacientul relatează că în urmă cu 1 zi au apărut dureri gastrice,
inferior drept însoțite de inapetență, amețeli, febră, greață și vărsături. Este internat la
secția Chirurgie Infantilă pentru precizarea diagnosticului și tratament de specialitate.
Hb. 12,6g% 15g%
Leucocite 11300L/mm³ 4000-8000 L/mm³
VSH 8 mm/1h 1-10/1h
Glicemie 68 mg/dl 70-110mg/dl
Ht. 40,99g% 36-50g%
Tr. 324500/mm³ 150000-400000/mm³

Părinții pacientului sunt de acord cu administrarea anesteziei generale.

Pacientul a prezentat dependență la nivelul următoarelor nevoi:
P₁: Durere acută

Obiective :
- pacientul să declare diminuarea durerii
- pacientul să poată să-și efectueze îngrijirile igienice
- ajut pacientul să descrie corect durerea;
- asigur repaus pacientului la pat
- pregătesc pacientul pentru intervenție chirurgicală atât local cât și general
- încurajez pacientul să înțeleagă necesitatea intervenției
- conduc pacientul la sala de operație.
- am efectuat testarea la antibioticul indicat de medic (Cefotaxim 500 mg);
- am montat un cateter venos periferic
- durerea a fost calmată după administrarea medicației anestezice: Scobutil 0,6mg.

Obiective:
- pacientul să aibă percepție pozitivă de sine;
- pacientul să fie ferit de pericolele interne sau externe
- am obținut semnătura de consimțământ privind efectuarea intervenției chirurdicale;
- am creat un mediu de înțelegere empatică pentru ca pacienta să-și exprime emoțiile,
- am explicat pacientului importanța unei stări psihice bune în recuperarea stării de
sănătate.
- părinții au fost de acord cu efectuarea intervenției chirurgicale;
- pacientul este pregătit fizic și psihic pentru efectuarea intervenției chirurgicale
P: Constipație
E: Afecțiuni gastrointestinale
S: Dificultate de a defeca, scaune tari și puțin frecvente
Obiective:
- pacientul să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice
- să dispară semnele de constipație.
- determin pacientul să consume o cantitate suficientă de lichide;
- notez în foia de observație culoarea și consistența defecației.
- administrez, la indicația medicului, laxative lente
- în urma îngrijirilor pacientul are tranzitul intestinal în limitele fiziologice.
P: Grețuri și vărsături
S: Efort pentru a vărsa, paliditate, neliniște
Obiective:
- pacientul să nu mai aibă vărsături și grețuri;
- pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic
- am așezat pacientul în poziția semișezând sau în decubit dorsal, cu capul într-o parte;
- am protejat lenjeria cu mușama și aleză, în funcție de poziția pacient ului;
- am ajutat pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l;
- i-am servit pacientului un pahar cu apă pentru a-și clăti gura;
- după încetarea vărsăturilor am rehidratat pacientul cu cantități mici de lichide reci
- am administrat antiemetice;
- am alimentat pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoză, hidrolizate de
proteine și amestecuri de aminoacizi (Marisan, Aminomel), vitamine și electrolizi.
Evaluare:
- pacientul nu mai prezintă grețuri și vărsături.
P: Diminuarea mișcării
S: Poziție antalgică, stare de slăbiciune, exacerbarea durerii la mobilizare
Obiective:
- pacientul să respecte repausul la pat pe toată perioada indicată de medic
- pacientul să nu mai prezinte durere
- am asigurat pacientului un pat confortabil și o cameră aerisită;
- am ajutat pacientul să meargă la toaletă cu ajutorul căruciorului;
- am supravegheat pacientul;
- am pregătit fizic și psihic pacientul pentru operație.
- am administrat Xilină diluată în perfuzie
- pacientul a respectat repausul la pat și durerea s-a diminuat
S: Neputință de a se îngriji și igieniza, mobilitate redusă
Obiective:
- pacientul să prezinte tegumentele și mucoasele integre;
- pacientul să se îngrijească singur
- am efectuat îndepărtarea pilozităților din regiunea pubiană prin raderea
- i-am schimbat lenjeria de corp
Evaluare:
- pacientul prezintă tegumente uscate, integre și este pregătit corespunzător pentru
P: Disconfort
Obiective:
- pacientul să aibă un somn liniștitor;
- pacientul să doarmă minimum 8 ore
- am asigurat pacientului un mediu adecvat pentru odihnă;
- am asigurat un climat calm: fără zgomot, lumină puternică;
Evaluare:
- pacientului i s-a diminuat durerea și a dormit mai liniștit.
Pacienta M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

- am recomandat pacientului să nu mănânce dimineața;
- pacientul este pregătită fizic și psihic pentru intervenție chirurgicală;
- am schimbat lenjeria de corp;
- am măsurat funcțiile vitale: T.A = 110/80mmHg; P = 96 bătăi/min; Temp. = 36,8°C;
- am transportat pacientul la sala de operație la ora 11.
Pe data de 17.02.2020 pacientul P.M. a fost supus intervenției chirurgicale prin care s-
a realizat apendicectomie și drenaj. După efectuarea intervenției chirurgicale, la ora 13
pacientul a fost transportat cu targa la terapia intensivă pentru revenirea de sub
anestezia generală și acordarea îngrijirilor postoperatorii imediate.
Starea generală a pacientului este:
- T: 36,7 °C - Î: 1,65 m
- pacientul este conștient, puțin comunicativ, încă speriat de intervenție chirurgicală;
P₁: Durere acută

E: Plagă chirurgicală
S: Plânsete, tahicardie, paliditate, amețeli
puternice
Obiective:
- pacientul să declare diminuarea durerii;
- pacientul să nu dezvolte complicații;
- pacientul să beneficieze de un mediu de siguranță și să nu dezvolte complicații.
corp curate;
- după ce pacientul a fost adus din sala de operație, am purtat discuții cu ea pentru a-i
medicației antialgice;
observație;
- am sfătuit pacientul să-și susțină plaga chirurgicală cu palma în tusei pentru a nu
provoca durere și deschiderea plăgii sau ruperea firelor de sutură;
Cefotaxim 1g. La 6 h. i.m. sau i.v.
- în primele trei zile postoperatorii pacientul a declarat durere la nivelul plăgii, care
- durerea s-a diminuat treptat, iar în ziua a patra pacientul nu mai acuză dureri.
P: Imobilitate
Obiective:
- pacientul să respecte repausul impus 12 ore;
- pacientul să stea așezată în pat în poziția decubit dorsal fără pernă;
- pacientul să se mobilizeze postoperator;
- pacientul să aibă tonusul muscular și forță musculară
- am adus pacientul de la sala de operații și l-am așezat în decubit dorsal fără pernă cu
- am explicat pacientului să nu miște capul și că va trebui să stea 12 ore în pat;
- mobilizare după prima zi postoperatorie
- pacientul a respectat repausul la pat;
- mobilizarea activă s-a efectuat după prima zi de la intervenția chirurgicală.
P: Confuzie
Obiective:
- pacientul să comunice și să colaboreze cu echipa medicală;
- am familiarizat pacient ul cu mediul ambiant: că se află în salonul și patul de unde a
- am încurajat pacientul să aibă încredere în echipa medicală.

Obiective:
- pacientul să respecte regimul alimentar impus;
- pacientul să mănânce și să se hidrateze independent;
- începând cu a doua zi postoperatorie pacientul a început să consume ceaiuri
neîndulcite, supe strecurate si lactate, iar a treia zi postoperatorie pacientul se
alimentează în regim normal, corespunzător etapei;
- pacientul a respectat regimul alimentar impus.
Obiective:
P: Insomnie
E: Durere locală
S: Somn superficial
Obiective:
- pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ și calitativ.
- am explicat pacientului că odihna și somnul au un rol important pentru sănătatea ei;
- în ziua operației pacientul a dormit 5-6 ore;
E: Apendicectomie
Obiective:
- pacientul să prezinte vindecarea plăgii;
- pacientul să prezinte tegumente integre și curate.
antisepsie;
- am instruit pacientul cum să-și protejeze plaga la efort, tuse, sughiț, strănut, mișcare.
- pacientul prezintă o evoluție normală a plăgii;
cantitate redusă;
Obiective:
- pacientul să învețe regimul igieno-dietetic în perioada convalescenței.
- am explicat pacientului regimul de viață;
- am învățat pacientul să evite eforturile fizice, care suprasolicită musculatura
- am instruit pacienta despre deprinderile și obiceiurile sănătoase de viață: program de
odihnă;
- pacientul a fost receptiv: și-a însușit informațiile despre regimul igieno-dietetic în
convalescență;
Pacientul M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

16.02.2020 în secția de Chirurgie Infantilă cu diagnosticul Apendicită acută pentru
Intervenția chirurgicală s-a efectuat în data 17.02.2020.
Postoperator:
- se externează în data de 24.02.2020, vindecat chirurgical cu următoarele
- să evite băuturi acidulate, condimente și alimente care constipă sau
balonează, pentru a evita dehiscența de sutură;
Pacientul este mulțumit de îngrijirile care i s-au acordat în timpul spitalizării.
Bibliografie
1. Victor Papilian, Anatomia omului, Volum 2, Editura ALL, București, 2003.

2. Dr. docent Dem Theodorescu, Mic atlas de anatomia omului, Ed. Didactică și
pedagogică, București, 1974.
3. Silvan Dașchievici, Mihai Mihăilescu, Chirurgie, Editura Medicală, București,
2017.
4. Nicolae Angelescu, Tratat de patologie chirurgicală, Volum 2, Editura Medicală,
București, 2003.
5. Eugen Brătescu, Manual de chirurgie pentru studenți, Editura Universitatea Carol
Davila, București, 2009.
6. Oana Andreia Coman, Farmacologie pentru moașe și asistenți medicali, Editura
medicală, București, 2015.
7. Radu Voiosu, Compendiu de gastroenterologie, Editura Runa, București, 2004.
8. I. T. Exarcu, Fiziologia și fiziopatologia digestiei.
9. Lucreția Titircă, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale, Editura Viața medicală românească, Volum 1, București, 2008.
10. Lucreția Titircă, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenți medicali, Manual pentru
colegiile și școlile postliceale sanitare, Editura Viața medicală românească, București, 2008.
11. Lucreția Titircă, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Editura Viața
medicală românească, Volum 2, București, 2008.
Abrevieri
IgA - imunoglobulina A
Hb - hemoglobina
Ht - hematocrit
VSH - viteza de sedimentare a hematiilor
Tr - trigliceridele
i.m. - intramuscular
i.v. - intravenos
ml. - mililitri
mg. - miligrame

Apendicită-Acută 2 - Copie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apendicită-Acută 2 - Copie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1.1. Mijloace de fixare

Fig. 2 Apendicită acută catarală

b) Apendicita acută flegmonoasă. Apendicele este mărit, are sepect de limbă de

Fig. 3. Apendicită acută flegmonoasă

c) Apendicita acută gangrenoasă. Apendicele are o culoare neagră-verzuie, cu

Fig. 4. Apendicită acută necrozată

d) Plastronul apendicular. Se caracterizează prin aglutinare de anse și marele epiplon

Fig. 5. Plastronul apendicular

Fig. 6. Apendicită acută

2.5.1. Semne subiective

2.6.1. Diagnostic pozitiv

3.1. Intervenția chirurgicală

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ: colecist fără calculi, ficat, splină, rinichi, pancreas

1. Nevoia de a evita pericolele

P₁: Durere acută

P: comunicare inadecvată la nivel afectiv

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

- am inspectat tegumentul abdominal;

7. Nevoia de a dormi și a se odihni

Evaluarea finală. Etapa preoperatorie

Pacienta P.M. în vârstă de 18 ani din județul Neamț se internează pe data de

P₁: durere acută

2 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

4. Nevoia de bea și a mânca

P: Dificultate în a mânca și a bea

6. Nevoia de a dormi și a se odihni

7. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre

Evaluarea finală. Etapa postoperatorie

Pacienta P.M. în vârstă de 18 ani din județul Neamț se internează pe data de

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ: colecist fără calculi, ficat, splină, rinichi, pancreas

Observare inițială (Culegere de date inițială):

1. Nevoia de a evita pericolele

P₁: Durere acută

P: comunicare inadecvată la nivel afectiv

4. Nevoia de a bea și a mânca

P: Dificultate de a se alimenta și hidrata

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

Evaluarea finală. Etapa preoperatorie

Pacienta M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

P₁: durere acută

2 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

4. Nevoia de bea și a mânca

P: Dificultate în a mânca și a bea

7. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre

8. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

Pacientul M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ: colecist fără calculi, ficat, splină, rinichi, pancreas

Observare inițială (Culegere de date inițială):

1. Nevoia de a evita pericolele

P₁: Durere acută

P: comunicare inadecvată la nivel afectiv

4. Nevoia de a bea și a mânca

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

7. Nevoia de a dormi și a se odihni

Evaluarea finală. Etapa preoperatorie

Pacienta M.M. în vârstă de 8 ani din județul Neamț se internează pe data de

P₁: Durere acută

2 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

4. Nevoia de bea și a mânca

P: Dificultate în a mânca și a bea