MOTTO:

,, Sunt un singur om, dar totuși sunt unul. Nu pot face totul, însă pot face ceva.
Și doar pentru că nu pot face totul, nu voi refuza să fac ceva ce pot face.” 
E.E. Hale
 ARGUMENT

Am ales acestă lucrare deoarece în stagiile de practică pe care le-am efectuat în spital am
întâlnit pacienți cu boală de reflux gastroesofagian (BRGE) care nu aveau foarte multe informații
despre această boală.

Este bine să cunoști factorii favorizanți, precum și semnele și simptomele acestei boli
pentru a veni în sprijinul populației prin educație sanitară .

Am ales să studiez în profunzime acestă boală deoarece îmi doresc să am mai multe
informații pentru a veni în ajutorul paciențiilor atunci când voi profesa.

Asistenta medicală reprezintă cadrul sanitar care se ocupă de îngrijirea bolnavilor și care

trebuie să aibă pe lângă pregătirea de specialitate și o conduită etică adecvată acestei meserii.

Așa cum se știe rolul asistentei medicale este de a promova sănătatea și a face educație
populației pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Este necesar să cunoască etiologia bolilor precum și
prevenirea lor, prin informarea pacientilor asupra problemelor de alimentație.

.
 CUPRINS
ARGUMENT

CAPITOLUL 1
NOTIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI DIGESTIV.
APARATUL DIGESTIV
CAVITATEA BUCALĂ
FARINGELE
ESOFAGUL.
STOMACUL
INTESTINUL SUBȚIRE

DUODENUL

INTESTINUL GROS

CAPITOLUL 2
BOALA DE REFLUX GASTROESOFIGIAN
DEFINIȚIE
ETIOPATOLOGIE

DIAGNOSTIC

INVESTIGAȚII ȘI ANALIZE
EVOLUTIE ȘI COMPLICAȚII
TRATAMENT
CAPITOLUL 3.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALĂ DE
REFLUX GASTROESOFAGIAN
FISA TEHNICĂ
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
DIGESTIV
Aparatul digestiv alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor
și ulterior absorția lor. În același timp,la nivelul ultimului segment al tubului digestiv se
realizează eliminarea resturilor neabsorbite ,prin actul defecației.
Tubul digestiv deschis către exterior prin două orificii,bucal și anal și este alcătuit din
mai multe segmente:cavitatea bucala,faringele,esofagul, stomacul, intestinul subțire ,intestinul
gros.
Pereții tubului digestiv sunt formați,din trei tunici:
Tunica musculară,formată din fibre musculare striate în regiunea faringiană și porțiunea
superioară a esofagului și fibre musculare netede,în tot restul tubului digestiv.
Ele sunt: longitudinale și circulare.
Tunica submucoasa,formată din țesut conjunctiv lax și fibre elastice, la nivelul faringelui.
Tunica mucoasă captușeste tubul digestiv, și este formată din două straturi:
 Epiteliul mucoasei cu structură variată,depinzand de funcțiile pe care le îndeplinește
segmentul respectiv.
 Corionul mucoasei format din țesut conjunctiv lax cu rol de a permite mucoasei să aibă o
oarecare mobilitate.
Tunica mucoasă are trei roluri:
 digestiv prin secreția unor fermenți necesari transformărilor chimice ale alimentelor;
 de absorbție a alimentelor digerate pentru a ajunge în sânge sau limfă sau absorbție prin
mucoasă ;
 de protectie pentru că nu lasă să treacă prin ea unele substanțe dăunătoare organismului.
Tunica seroasă înlesnește mișcările diferitelor segmente abdominale ale tractului digestiv sau
le fixează.
 Primul segment al tubului digestiv este reprezentat de cavitatea bucală și are urmatoarele
functii: Digestiva, respiratorie, fonație, intervine în mimica și limbaj articulat.

Cavitatea bucala este ocupată în cea mai mare parte de limbă ,un organ musculo-
membranos ,pe lângă rol în masticație și deglutiție, mai are rol și în vorbirea articulară,în supt și
organ de simț,datorită prezențeila nivelul limbii,a papilelor gustatuve.
Limba la exterior este acoperită de mucoasa linguală și se continuă cu mucoasa bucală,ce are
în structură un epiteliu pluristratificat,pavimentos,necheratinizat.
Vacularizația,asigurată de artera linguală,.sângele venos ajunge în vena jugulară
internă,limfaticele ajung în ganglionii submndibulari și cervicali.
Inervația muschilor limbii, asigurată de nervul hipoglos, de nervul glosofaringian, inervația
senzorială gustativă prin nervii VII,IX,X,iar inervația senzitivă de nervul V pentru corpul
limbii,de nervul IX pentru rădăcina limbii și vag pentru baza limbii și mucoasa valeculelor.
Dinții sunt organe dure ale aparatului masticator au rol mecanic în digestia bucală, intervenind în
sfărâmarea și triturarea alimentelor.
Digestia bucală – alimentele sunt introduse în primul rând în cavitatea bucală prin ingestie,
odată ingerate ele încep să fie digerate înca din acest segment. In cavitatea bucală au loc
următoarele transformări:
 Mecanice – sfărâmarea alimentelor cu ajutorul dinților
 Fizice- înmuierea alimentelor cu ajutorul salivei, dizolvarea alimentelor solide și
formarea bolului alimentar, proces numit masticație.
 Chimice- este determinată tot de salivă, dar se continuă și după ce alimentele părăsesc
cavitatea bucală.
Faringele
Conduct musculo-membranos, la nivelul caruia, se intersectează calea respiratorie cu cea
digestivă, are forma de jgheab deschis anterior.care se îngustează de sus în jos,cu o lungimea de
15 cm.
Este impartit in trei etaje:
 Nazofaringe
 Bucofaringe
 laringofaringe.
În structura faringelui se află o aponevroză intrafaringiană,muschii și o mucoasă,la exterior este
acoperit de adventiția faringelui, format din țesut conjunctiv lax.
Muschi faringelui sunt striați,grupați în muschi constrictor și ridicători.
Faringele la interior este căptușit de mucoasă,are în structura sa un epiteliu clindric ciliat la
nivelul rinofaringelu,un epiteliu pluristratificat pavimentos necheratinizat la nivelul
bucofaringelui și laringofaringelui.
Faringele la exterior este acoperit de adventiția faringelui,ce continuă cu adventiția esofagului.
Vascularizația faringelui ,realizată de ramuri din artera carotid externă,sângele venos este drenat
în vena jugulară internă,iar imfaticele ajung în ganglionii cervical.
Inervația senzitivă și motorie , asigurată de nervul glosofaringian,dar și de nervul vag.
Esofagul canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre
stomac,limita lui superoară corespunde vertebrei C1,iar cea inferioară orificiului cardia prin care
esofagul se deschide în stomac.
Esofagul descrie,curburi,unele în plan sagital, altele în plan frontal și are o lungime medie de 25
cm.
In functie de regiuni descriu trei portiuni
 esofagul cervical
 esofagul toracal
 esofagul abdominal.
Raporturile esofagului,în regiunea cervicală vin în raport anterior cu traheea, posterior cu
coloana vertebrală,iar lateral cu lobii laterali ai glandei tiroide și cu mănunchiul vasculo-nervos
al gâtului.În regiunea toracală, are raporturi diferite anterior,deasupra vertebrei T4 vine ăn
raport cu traheea,iar sub T4 cu pericardul.,lateral esofagul toracic vine în raport cu
plămânii,acoperiți de pleurele mediastinale,iar posterior cu coloana vertebrală.În abdomen vine
în raport, la stânga cu fundul stomaclui,la dreapta și anterior cu ficatul,iar posterior cu aorta. În
traiectul său, esofagul are raporturi cu aorta descendentă,care inițial e la stânga,iar în partea
inferioară se așează posterior de el.
Structura esofagului are patru straturi:
 Advențiao tunică conjunctivă,ce se continuă în sus cu adevenția faringelui și are
structură cu țesut conjunctiv lax
 Tunica musculară formată dintr-un strat de fibre longitudinale la exterior și un strat de
fibre circulare la interior.În treimea superioară a esofagului,fibrele musculare sunt
striate,în timp ce în treimea inferioară fibrele striate sunt înlocuite de fibre netede.
 Tunica submucoasă este bine dezvoltatăla nivelul esofagului și conține glande
esofagiene de tip acinos,ce secretă mucus care ușurează înaintarea bolului alimentar.
 Tunica mucoasă are culoare albicioasăși prezintă cute longitudinale care se șterg prin
distensia esofagului,cauzată de trecerea bolului alimentar.Mucoasa esofaguluiare în
structura sa un epitelui pluristratificat pavimentos necheratinizat,specializat prin funcția
de transportor.
Arterele esofagului ce provin din arterele tiroidiene,aortă,arterele diafragmatice, și artera
gastrică stângă.Sângele venos al esofagului abdominal se varsă în vena portă,a esofgului toracic
în sistemul azygos,iar a esofagului cervical în vena jugulară.La nivelul esofagului abdominal
există anastomoze foatre importante între sistemul port și celcav superior și care sunt mplicate în
apariția varicelor esofagiene,în cadrul unui sindrom de hipertensiune portală.Limfaticele
esofagului cervical ajung în ganglionii cervicali,ai esofagului toraci în ganglioni traheo-bronhici
și mediastinali posteriori,iar ai esofagului abdominali în ganglionii gastrici.
Stomacul
Stomacul porțiune dilatată tubului digestiv,situat în etajul supramezocolic al cavității
abdominale,între splină și ficatși în stare de umplere are 25 cm,iar gol 18 cm.
Raporturile stomacului
Stomacul are în partea de sus, înainte și la dreapta raporturi cu: diafragmul, ficatul, micul
epiplon. La stânga splina, în jos cu colonul transvers. Inainte și înapoi cu peretele abdominal și
cu pancreasul, rinichiul stâng, splina. Configurația externa are forma literei “j” măsurând 25
cm lungime, 10 cm latime, 8 cm grosime. Capacitatea mijlocie atinge 1300 ml.
 Prezinta trei portiuni:fundul sau marea tuberozitate
 corpul care este partea mijlocie
  porțiunea pilorică sau porțiunea orizontală.
Stomacul are două fețe și două curburi: mica și marea curbură.
Stomacul prin cele două extremitați ale sale este în legatură cu esofagul prin cardia și intestinul
subțire prin pilor.

Glandele gastrice ale stomacului sunt în număr de aproximativ 40.000.000 alcătuind aparatul
secretor al mucoasei și sunt de trei tipuri:
Glande fundice – principalele glande ale stomacului ce secretă acid clorhidric, pepsină și
mucina
Glande cardinale– secretă lipaza stomacală și lichid alcalin bogat în mucină.
Glande pilorice – secretă lasferment și mucină.
Digestia gastrica – transformarile mecanice și chimice pe care le suferă alimentele în interiorul
stomacului.
Rezultanta a două funcții principale ale stomacului: secretorie și motorie. Este digestia gastrică.
Stomacul prin funcția secretorie are ca scop elaborarea sucului gastric de către glandele
mucoasei gastrice. Acest lichid incolor,este ușor opalescent și cu o greutate specifică.Suc
gastric ce are o cantitate care variază în funcție de alimentație.
Rolul în digestie a componentelor sucului gastric
Alcatuit din apa (99%) sucul gastric și dintr-o foarte mica proportie (1%) de substanțe solide
organice și anorganice.
Cele anorganice reprezentate de acidul clorhidric și diferite săruri de sodiu, potasiu, calciu și
magneziu.
Substanță anorganică principală acidul clorhidric,caracteristică a sucului gastric, intervine în
procesele chimice ale digestiei.
Acidului clorhidric are rol fiziologic
  Enzimele proteolitice din sucul gastric sunt acționate.
 Are contribuție prin solubilizarea nucleoproteinelor și colagenului
 Precipită cozeinogenului din lapte și evacuează conținutul gastric.
Substanțele organice sunt reprezentate prin mucina și enzime.
Mucina cu rol de protejare a mucoasei gastrice ce acționează asupra acidului clorhidric,a
enzimelor proteolitice, a iritațiilor produse de alimente.
Enzimele sunt reprezentate prin pepsina, lubferment și lipaza gastrica.
Reglarea secretiei gastrice
Secreția sucului gastric este declanșată și reglată printr-un mecanism reflex, și mecanism
umoral.
Funcția motorie a stomacului – în această noțiune sunt incluse toate mișcările imprimate
pereților stomacului de către contracția musculaturii acestora.
Ele sunt de doua feluri – peristaltice și tonice.
Mișcările peristaltice,unde de contracție și de relaxare,pornind de la cardia până la pilor,unde
se sting sau se continuă până la rect, constau în inele succesive de contracții,de relaxări ale
musculaturii circulare a peretilor.
Mișcările tonice,realizate prin contracția întregii musculaturii a stomacului.Ele apar de-a lungul
peretelui gastric, din apropierea cardiei și până la pilorului.
Amestecarea alimentelor cu sucul gastric,și evacuarea gastrică este rezultatul mișcărilor
stomacului
Transformările substanțelor alimentare în stomac
Ajunse în stomac, alimentele sunt așezate după deglutiție, în ordinea sosirii dinspre curbura
mare spre cardia, amestecandu-se în parte cu sucul gastric.Mișcările peristaltice și tonice ale
stomacului,amestecă și îmbibă cu suc gastric alimentele și le transformă, din punct de vedere
fizic, într-o masă eterogenă, care poarta numele de chim gastric. Alimentele încep să fie
transformate paralel cu modificările fizice, și din punct de vedere chimic prin acțiunea
enzimelor.
Chimul gastric are în compoziție, proteine, lipide, glucide.În intestinul subțire se face
desăvarsirea digestiei proteinelor, glucidelor și lipidelor.
Vascularizația și inervația stomacului
Arterele care hrănesc pereții stomacului iau naștere din cele două arcade și sunt distribuite pe
fața anterioară și posterioară a stomacului.
Venele iau naștere din capilarele rețelei arteriale.Limfaticele se formează în porțiunea superioară
a mucoasei, dând naștere unui prim plex subglandular. După ce străbat vasele limfatice
musculatura mucoasei, formează un al doilea plex, și un al treilea plex a nivelul tunicii
musculare.
Nervii stomacului provin din sistemul nervos parasimpatic (nervul vag) și simpatic (plexul
celiac).
Intestinul subtire este porțiuneacea mai lungă din tubul digestiv.În funcție de motilitatea sa,
intestinul subțire are trei portiuni:
 duodenul,
 jejunul
 ileonul.
Motilitatea acestuia din urmă se datorește mezenterului.Lungimea intestinului subțire este de 4-
5metri,iar calibru de 4 cm la nivelul duodenului și de 2-3cm la nivelul jejuno-ileonului.
 Duodenul – reprezintă porțiunea inițială a intestinului subțire și se întinde din sfincterul
piloric,ajungând pâna la unghiul care acesta il face cu jejunul, numit unghi duodenojejunal.Are
lungimea 25 cm,de la nivelul pilorului, se îndreaptă spre vezica biliară,cotește,devenind
descendent.Flexura duodenală superioară se formează la acest cot.
Flexura duodenală inferioarăse formează la polul inferior al rinichiului drept.Duodenul
ascendent se formează trecând anterior de coloana vertebrală,vena cavă inferioară și aortă,urcă
pe flancul stăng al coloanei,unde se termină la nivelul flexurii duodeno-jejunale.
Traiectul descrie patru porțiuni:
 Superioară pilor și vezica biliară în raport superior și anterior cu ficat-vezicula
biliară,posterior - canalul coledoc , vena portă ,inferior -capul pancreasului.
 Descendentă, vezica bilară -polul inferior al rinichiuluidrept, raport anterior- colonul
transvers,posterior-rinchiul drept-medial-capul pancreasului,lateral- colonul ascendent.
 Transversă de la polul inferior al rinichiului drept la flancul stâng al coloanei
vertebrale,vine în raport cu vena cavă inferioară,coloana vertebrală și aorta,iar anterior-
mezenterul-artera apoi vena mezenterică superioară aflate între cele două foițe al
mezenterului.
 Ascendentă porțiunea precedentă sfârșește la flexura duodeno-jujenală.Vine în raport
medial- aorta, lateral cu rinichiul stâng Partea medială a porțiunii descendente conține
plica longitudinală duodenului, care face trecerea canalului principal al pancreasului.
Canalul accesor al pancreasului este situat deasupra la 2-3cm de papila duodenalămică.
Vascularizația
Ramurile duodeno-pancreatice din artera gastro-duodenală ,ramură a arterei hepatice comune,și
din artera mezenterică superioară dau vascularizația duodenului, astfel sângele venos ajunge în
vena portă.În ganglionii hepatici și în ganglionii celiaci,situați în jurul trunchiului celiac ajung
limfaticele.Fibrele simpatice și parasimpatice provine din plexul celiac și asigură inervația.

Întestinul mezenterial, care se întinde de la unghiul duodenojejunal până la valvula ileocecală sau
valvula lui Bantriu este alcătuit din jejun și ileon.
Porțiunea mobilă a intestinului subțire numită jejuno-ileonul și se întinde între flexura duodeno-
jejunală și orificiul ileo-cecal, legat de peretele posterior al abdomenului prin
mezenter,denumit intestin mezenterial.
Ansele intestinale ale jejuno-ileonul descriu în formă de U,14-16 flexuozități.
Un grup superior stâng format din anse orizontale,și un grup inferior drept format din anse
verticale,leagă,jejuno-ileonul de peretele posterior al abdomeniului peintr-un lung mezou
peritoneal,numit mezenter.
Mezenterul prezintă două fețe:
 anterioară dreaptă
 Posterioară stăngă
Marginii:
 Spre intestine liberă
 Numită rădăcină spre peretelel abdomenului,unde este aderentă.
Artera mezenterică superioară cu ramurile sale,vena mezenterică superioară,vase limfatice și
ganglionii limfatici mezenterici,plexul nervor vegetativ mezenteric și grăsime.se găsesc între
cele două foițe ale mezenterului .
 Artera mezenterică superioară asigură prin ramuri vascularizația jejuno-ileonului, vena
mezenterică superioară colectează sângele venos.Ganglionii mezenterici superiori,situați în
rădăcina mezenterului colectează limfa.
Plexul mezenteric superior deprins din plexul celiac,asigură inervația jejuno-ileonului care este
vegetativă.

Intestinul gros

Ultimul segment al tubului digestiv numit intestinul gros,ce se întinde de la valvula ileocecală
până la orificiul anal.având o lungime de 1,50m,calibrul lui diminuînd de la cec spre anus.
Caracteristicile exterioare ale intestinului gros :
 Este mai voluminos și mai scurt decât intestinul subire
 Formă de cadru,de unde și numele de cadru colic.
 Numite teniile colonului,niște benzi musculare în număr de 3 parcurg intestinul de la
cec,colon ascendent,trasvers și descendent,2 la colonul sigmoid și dispar la rect
 Hausterele unflături separate, între ele prin șanțuri transverse, proemină în lumenul
intestinului sub formă de plici semilunare ale colonului
 Numiți apendici epiploici,ciucurii grăsoși de culoare gălbui, se găsesc în jurul teniilor
musculare.
 Cecul,colonul și rectul subimpart intestinul gros.
 Colonul prezintă mai multe segmente,colonul ascendent,transvers,descendent și
sigmoid.
 CAPITOLUL II
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
Definiție
Reîntoarcerea sucului gastric acid sau duodenal alcalin în esofag poartă denumirea de
boalã de reflux gastroesofagian. Este considerată cea mai fecventă afecțiune înteresând până la
10% din populație.Când mecanismele antireflux ale fenomenului fiziologic sunt depăşite, acesta
devine patologic. Ea poate fi întâlnită atât la adulți, cât și la copii. Această afecțiune digestivă
necesită tratament adecvat, printr-un stil alimentar echilibrat. Afecțiunea netratată provoacă o
serie de complicații.

Etiopatologie

Cauza principală a refluxului gastroesofagian este scăderea presiunii bazale a sfincterului

esofagian, secundarã contracțiilor peristaltice esofagiene, determinând refularea conţinutului
gastric în esofag.
 Diferiți factorii cum ar fi hernia hiatală, stenoza pilorică,neuropatia diabetica,vagotomie
și orice cauză care determină creșterea presiunii intraabdominale și anume constipaţia cronică,
sarcina, obezitatea , tumorile abdominale masive. La baza refluxul gastroesofagian are mai multe
cauze și o serie de faxtori care pot accentua și agrava afecțiunea.
În cazul femeilor însărcinate și în cazul persoanelor cu hernie hiatalã, când partea
superioară a stomacului și o parte din esofag ajung să fie deasupra diafragmei,apare această
boală de reflux gastroesofagian. Sclerodermia, ulcerul esofagian și cancerul esofagian pot
provoca acest simptom. Digestia întârziată este o altă cauză a refluxului gastroesofagian, când
alimentele stau foarte mult timp în stomac până a fi evacuate de către intestin. Se pot, confrunta
deasemenea, cu refluxul gastroesofagian persoanele care mănâncă excesiv, cu atât mai mult cu
cât după masă se întind în pat.
Refluxul gastroesofagian apare atunci când, conținutul stomacului, se întoarce înapoi în
esofag. , Sfincterul esofagian în mod normal,este cel care desparte esofagul de stomac, se
deschide doar în timpul înghițirii pentru a permite alimentelor să ajungă în stomac. Alimentele și
sucul gastric urcă în esofag și provoacă arsuri. În momentul în care acesta se deschide aleator,
ceea ce înseamnă că sfincterul se relaxează un timp îndelungat, apar problemele de reflux
gastroesofagian.
Cele două mari cauze, ce duc la ineficienţa mecanismului antireflux:

Cauze fiziologice

 Scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior - în mod normal, presiunea din

sfincterul
esofagian interior este de cca 20-25 mmHg, aceasta dispãrând doar în timpul procesului
de înghiţire. Refluxul gastroesofagian apare in doua situaţii: atunci când sfincterul
esofagian interior suferã o relaxare tranzitorie în afara procesului de deglutiţie si atunci
când presiunea bazală a acestuia ajunge sub valoarea de 6 mmHg, şi conţinutul gastric
ajunge în esofag. Fenomenul de relaxare a sfincterului esofagian interior poate fi realizatã
prin administrarea de medicamentaţie anticolinergice, aminofilina, nitriţi,
benzodiazepine, blocanţi ai canalelor de calciu și factori alimentari. Este contraindicat
consumul de: produse ce conţin cacao, cafea, grăsimi, ceapã, fructe care provoacã
aciditate, suc de tomate, alimente ce conţin mentol, fumatul, alcoolul. Acestea maresc
aciditatea secreţiei gastrice.
 Reducerea motilitaţii gastrice, care duce la golirea gastrica intarziata.
 Afectarea clearance-ului esofagian – aceasta este modificata atat de acidul refulat, cat si
de conţinutul gastric. Saliva înghiţită, impreuna cu clearance-ul, au rolul de a neutraliza
refularea acidului.

Cauze mecanice

 Hernia hiatală – aceasta duce la scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior, acest
lucru fiind favorabil fenomenului de reflux.
 Sclerodermia – tulburările motorii esofagiene favorizeaza aparitia slerodermiei.Aceasta
este cauzată de procesele de fibroză şi atrofie a musculaturii netede, fenomen cunoscut
sub numele de “esofag de sticlă”.
  Lãrgirea hiatusului diafragmic, cauzatã de creşterea presiunii intraabdominale, explica
apariţia fenomenului de reflux gastro-esofagian la persoanele ce sufera de obezitate, la
femeile insarcinate,si la pacienţii cu mase tumorale abdominale de dimensiuni mari sau
ascită.
 Relaxarea pensei diafragmatice - aceasta este alcatuita din diafragmul crural, si este
canalul muscular prin care esofagul trece din torace în cavitatea abdominala. In
momentul in care presiunea intraabdominala creste, sau volumului cavităţii toracice
creste, pensa diafragmica se relaxeaza si duce la aparitia emfizemului.

 Lărgirea unghiului His - in general, unghiul His este foarte ascutit, aflandu-se pozitionat
intre esofag şi stomac. Acesta are rolul unei supape la intrarea în stomac. Unghiul His se
largeste in cazul persoanelor supraponderale, acesta pierzandu-si astfel rolul fiziologic.
 Relaxarea pensei diafragmatice - aceasta este alcatuita din diafragmul crural, si este
canalul muscular prin care esofagul trece din torace în cavitatea abdominala. In
momentul in care presiunea intraabdominala creste, sau volumului cavităţii toracice
creste, pensa diafragmica se relaxeaza si duce la aparitia emfizemului.
 Sclerodermia – tulburările motorii esofagiene favorizeaza aparitia slerodermiei.Aceasta
este cauzată de procesele de fibroză şi atrofie a musculaturii netede, fenomen cunoscut
sub numele de “esofag de sticlă”.

Severitatea si dezvoltarea esofagitei de reflux este influenţatã de 3 factori:

 amplificarea refluxului;
 marirea perioadei de reflux;
 nivelul de agresivitate al conţinutului gastric, ce actioneaza asupra mucoasei esofagiene.

Simptome .

 Simptomele pot aparea sporadic, uneori putand fi semi-permanente. Tabloul clinic este
tipic prin aparitia pirozisului, sau a regurgitaţiilor acide. Regurgitaţtiile pot avea atâat
caracter permanent, câat şsi caracter ocazional.

 Disfalgia sau durerea retrosternală apar rar si au caracter izolat; acestea nu insotesc in

mod uzual pirozisul. Apartitia acestor simptome pot fi un semnal de alarma pentru o
patologie mai gravã, aparand deseori dificultati de diagnostic diferenţial cu patologii
cardiace. Aceste simptome, in formele lor atipice, se pot confunda cu o patologie cardiacă
cu prezenta anginei pectorale sau cu declanşarea unei crize de astm bronsic.
 Pirozisul este definit ca ofiind senzaţiea de arsură retrosternală. Aceasta care urcă catre
gât, procesul acesta fiind accentuat de manevre care duc la cresterec presiuniiea
intraabdominaleă,ca de exemplu cum ar fi: aplecarea spre înainte, ridicarea de greutăţi,
intinderea la orizontalãculcarea imediat după luarea mesei, aplecare cate înaintemasă.,
fiind însoţit uneori şi de regurgitaţii acide. Uneori poate aparea fenomenul dese pot
regurgire acida ata şi alimentelore.
 Durerea retrosternală sau disfagia apar destul de rar, au caracter izolat, neînsoţind
pirozisul. Prezenţa acestor simptome trebuie să ne facă să ne gândim la o eventuala
patologie mai severă și poate pune adesea probleme de diagnostic diferenţial cu
 patologia cardiaca. În formele atipice, simptomele pot mima o patologie cardiacă cu
durere de tip anginos sau declanşarea unor crize de astm.

Simptomele respiratorii

 sufocare, dispnee nocturnă, crize de astm.

 laringită, parestezii faringiene, disfonie, acestea fiind cauzate de regurgitaţia conţinutului
acidului refulat şi al aspiraţiei.

Investigații și analize

Investigaţiile necesare pentru evaluarea refluxului gastroesofagian sunt urmatoarele:

esogastroscopia, ph-metria şi manometria esofagiană.

 Endoscopia digestivă superioară - în cazul prezenţei unor simptome esofagiene

supărătoare, persistente,dar mai ales când apare durere sau degluție dificilă(senaztie de
bolus) se va efectua o eso-gastroscopie. Aceasta va evidentia eventualele leziuni
esofagiene , anume esofagita si stenoza ori le va exclude. Endoscopia va evidenţia
totodată o leziune gastro-duodenală asociată sau chiar cauzatoare de simptome sau poate
fi descoperita o hernie hiatala. Prin intermediul endoscopiei, o leziune descoperită poate
fi biopsiată prin punerea în evidenţă a unui epiteliu Barrett. Consecinţa cea mai comuna
a bolii de reflux gastroesofagian este esofagita de reflux, aceasta reprezentand o lezare a
mucoasei esofagiene, sub efectul refluxului acid sau alcalin.
 Ph-metria esofagiană are o durată de 24 de ore si se raelizeaza de obicei ambulatoriu,
fiind este foarte utilă pentru a descoperi durata refluxului, timpul petrecut de esofagul
inferior la un pH acid cu o valoare mai mica de 4. Acesta foloseşte la corelarea
simptomelor clinice cu pH -ul acid, ori la corelarea simptomele atipice prin dureri
presternale, crize astmatice cu refluxul.
 Manometria esofagiană reprezinta o metodă mai veche cuplată de obicei cu pH-metria
esofagiană si permite decelarea tulburărilor motorii esofagiene şi eventual asocierea lor
cu simptomele clinice.
 Bariu pasajul are o utilitate discutabilă în această afecţiune. Acesta poate evidenţia
tulburările motorii esofagiene, acalazia, spasmul difuz esofagian, o eventuală stenoză
esofagiană sau o hernie hiatală în poziţie Trendelenburg. Examinarea are o valoare
extrem de limitată deoarece nu este posibilă evidentierea leziunilor de esofagita.

Diagnostic

Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) este unul clinic, dar trebuie confirmat
paraclinic.

Exista doua situatii deosebite:

Diferenţierea între refluxul gastroesofagian ca generator de disconfort şi esofagita de reflux

ca o consecinţă a refluxului.În caz de reflux persistent permanent, leziunile morfologice
 esofagiene vor exista. La majoritatea pacienţilor care au reflux esofagian ocazional,
explorările nu vor arăta leziuni.

Diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian se stabileşte in baza prezenţei simptomatologiei

şi a unui răspuns pozitiv la tratament, fie prin evidenţierea unor leziuni la nivelul esofagului, prin
intermediul endoscopiei digestive.

Efectuarea endoscopiei digestive este imperios necesara în prezenţa semnelor de alarmă cum ar
fi: anemie, hemoragie digestivă, scădere în greutate, durere, tulburări la inghiţirea alimentelor,
cât şi în formele severe, rezistente la tratament. Se introducere un tub mic, flexibil, în esofag,
stomac şi in prima parte a intestinului subţire. Tubul are o sursă de lumină şi o cameră care
afişează imagini. Astfel poate avea loc o examinare directă a structurilor digestive.Cei mai multi
dintre pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian nu vor dezvolta complicaţii, cu conditia sa
urmeze un tratament corespunzator. Cu toate acestea, pot apărea unele complicatii, cum ar fi
ulcere esofagiene, care pot duce la anemie, datorita sangerarii. De asemenea pot sa apara stenoze
esofagiene ( îngustarea calibrului esofagului), care vor duce la tulburări de deglutitie , cat si la
leziuni precanceroase, asociate cu un risc mare de cancer esofagian.

Diagnostic diferenţial

Boli digestive:

 Ulcerul gastroduodenal are ca simptom tipic durerea epigastrică, prezenţa pirozisului

indicand concomitenţa unui reflux acid.
 Diferenţierea între refluxul acid şi cel alcalin mai ales postcolecistectomie, când apare şi
gustul amar matinal sau cvasipermanent.
 Diverticulul esofagian,achalazia, ulcerul esofagian, cancerul esofagian.

CU

Boli nedigestive:

 Durerea retrosternală sau toracică va fi diferentiata de o durere cardiaca prin EKG sau
prin intermediul unei probe de efort ; în caz de dubiu coronarografia este utilă.
 Crizele de astm bronşic pot fi declanşate de refluxul acid, de aceea corelarea crizelor cu
pH-metria poate fi utilă pentru terapie.

Evoluţie și Complicații

Evoluţia are loc pe o perioada indelungata, cu episoade ale bolii atqt mai bune cat si mai putin
bune, ce ţin în general de alimentaţie si de stilul de viaţă.

Complicaţiile sunt reprezentate de:

 Esofagita de reflux, care are diverse grade, ajungand până la ulcerul esofagian şi stenoza
esofagiană
  Epiteliul Barrett (endo-brahi-esofagul) - reprezinta o metaplazie epiteliala cilindrica a
mucoasei malphighiene normale. Aceasta este o consecinta a vindecarii bolii de reflux
dupa expunerea la acid si reprezinta o conditie premaligna pentru cancerul esofagian. La
endoscopie, mucoasa Barrett apare rosie, mucoasa esofagiana fiind normal de culoare
roz.
 Hemoragia digestivă superioară,(hematemeza şi/sau melena) reprezinta o complicaţie
destul de rară. De obicei se exteriorizeaza sub formă de melenă, hemoragiile fiind uşoare
sau moderate, cauzate de ulcer sau esofagită severă.

Tratament igieno-dietetic.O mare parte din cazuri se rezolvă prin măsuri dietetice

Restricţii:

 Evitarea unor mese voluminoase, evitarea alimentelor ce scad presiunea SEI: cafea,
ciocolată, băuturi carbogazoase, produse mentolate, grăsimi, alcool sau a alimentelor ce
cresc secreţia acidă: suc de portocale, băuturi carbogazoase, vin alb, alimente acide.
 Evitarea fumatului
 Evitarea culcării cu stomacul plin sau a unor poziţii aplecate imediat după masă.
 Persoanele obeze vor fi sfătuite să slăbească
 Evitarea medicamentelor ce scad presiunea SEI: nifedipina, nitraţii, eufilina sau cofeina.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe tipuri de produse, care au ca scop fie
neutralizarea acidităţii gastric, fie scăderea acesteia. Cea mai eficientă clasă, sunt inhibitorii de
pompă de protoni(IPP), din care fac parte: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazolul,
rabeprazolul. Aceştia se administrează dimineaţa, cu 30 minute inainte de masă, tratamentul
cuprinzând 2 etape.Iniţial, în faza acută, acestea sunt administrate într-o doză mai mare, timp de
6-8 săptămâni. În funcţie de răspunsul la tratament la 2 luni, doza poate fi scăzută sau întreruptă.

Dacă se întrerupe tratamentul şi simptomele, reapar în decurs de trei luni, se recomandă

continuarea pe termen lung. Dacă simptomele ,nu se întorc în decurs de trei luni, tratamentul
poate fi necesar doar intermitent. Scopul tratamentului estede a lua cea mai mică doză posibilă de
medicaţie care controlează simptomele şi previne complicaţiile.

 Antisecretor - scad secreţia acidă. se pot folosi la nevoie, în caz de reflux acid
intermitent. În caz de esofagită de reflux, durata tratamentului este de 4-8 săptămâni sau
în funcție de severitatea esofagitei. Blocantii pompei de protoni(inhibitori ai pompei de
protoni) sunt cei mai puternici an tisecretori
 Prokinetic - efect de creştere a tonusului SEI,de asemenea, creşte clearence-ul
esofagian şi viteza de golire gastrică.
 Antiacide - medicaţie cu efect direct neutralizant care conţine săruri de magneziu şi
aluminiu.Bolnavii le consumă în caz de simptome, ele au doar un efect simptomatic, de
moment, nevindecând leziunile de esofagită.
Tratament chirurgical este indicat în cazul eșecului tratamentului medicamentos la pacientii cu
esofagita severa și la pacienții care necesită tratament antireflux pe termen lung pentru
prevenirea recăderilor clinice. Acesta consta in fundoplicaturarea Nissen(realizarea unui manson
gastric in jurul esofagului distal), care la ora actuala, se realizeaza si laparoscopic.

Recomandări generale pentru reducerea simptomatologiei:

 Se recomanda reducerea consumului de alimente bogate de grăsimi

Atat alimentele bogate în grăsimi cat si cele prajite duc la o reducere a presiunii SEI şi
întârzie evacuarea gastrică , astfel crescand riscul de reflux.

 Se recomanda evitarea meselor copioase. Acestea duc la creşterea presiuni gastrice şi

refluxului. În schimb, se recomandă ca în boala de reflux gastroesofagian să se consume
în timpul zilei cantităţi mici de alimente. În privinta cinei, este recomandat consumul unei
cantităţi reduse deoarece simptomele se intensifică seara. Se va reduce consumul total de
calorii dacă se doreşte şi scăderea în greutate, obezitatea putand favoriza producerea
refluxului.
 Se recomanda evitarea consumului de alimente cu 3 ore înainte de culcare.
 Se recomanda evitarea consumului de produse pe baza de cacao.
 Se recomanda evitarea consumului de cafea si a produselor pe baza de cofeina -
cafeaua cu sau fără cofeină poate favoriza apariţia bolii de reflux gastroesofagian.
 Se recomanda evitarea consumului de iritanţi cunoscuţi – Alcool, mentă, băuturi
carbogazoase, sucuri de citrice şi produse pe bază de roşii deoarece toate acestea pot duce
la agravarea bolii.
 Se recomanda evitarea clinostatismul în timpul şi după masă. O plimbare facuta
după o masa copioasă poate să producă scaderea cantităţii de suc gastric cat şi să
grăbească procesul digestiei.
 Se recomanda renunțarea de tutun. Acesta scaded tonusul SEI, astfel crescand riscul
de reflux.
 Se recomanda evitarea purtarii hainelor strâmte în regiunea abdominală.
 Se recomanda dormitul pe partea stângă. SEI este localizat pe partea stângă a
stomacului şi dacă sfincterul esofagian este slăbit există posibilitatea de a nu se închide.
Se Se recomanda reducerea stresului. Multe patologii digestive(inclusiv BRGE) au
fost asociate cu creşterea nivelului de stres. Un control al nivelului de stres ar putea duce
la reducerea simptomatologiei precum şi la îmbunătaţirea sănătatii..
 Se recomanda menţinerea sub control a diabetului şi a astmului,  ambele patologii
crescand riscul de a dezvolta BRGE precum şi de a intensfica simptomatologia,

Ingrijirea pacientului cu boala de reflux gastroesofagian

Asistenta
 asigură repausul fizic și psihic al pacientului12-14ore/zi repaus la pat ,repaus obligatoriu
post prandial în perioada dureroasă.
 Asigură dieta de protecție gastric individualizată ăn funcție de fazele evolutive ale
bolii,alimentaia fiind repartizată în 5-7 mese/zi
  Pregătește pacientul fizic și psihic pentru explorări funcționale și il ingrijește după
examinare
 Administrează medicația prescrisă respectând ritmulși modul de administrare,medicația
antisecretoareînaintea meselor,medicația antiacidăși alcanizantăla 1-2 ore după mese.
 Supraveghere puls, TA,semnele de deshidratare,scaunul,greutatea corporal și le notează
în foaia de obsrvație.
 Face bilanțul zilnicîntre lichidele ingerate și cele excretate
 Pregătețte pacientul preoperator,când se impune necesitatea operației chirurgicale.
 Educă pacientul pentru a recunoaștesemnele complicațiilor.
 Educă pacientul pentru a respecta alimentația recomandată și renunță la obiceiurile
dăunătoare(alcool,tutun).

SPITALUL: SCJU SF APOSTOL C-TA MEDIC:D.E

SECȚIA: MEDICALĂ

DOSAR DE ÎNGRIJIRE

DATE DE IDENTITATE
 NUME: M PRENUME:C

VÂRSTA: 56 SEXUL: M DOMICILIU: C-TA LOC: C-TA

STRADA: ANDREI MUREȘAN NR: 65 BL: SC:

ET: AP: JUDEȚUL: C-TA

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNĂRII – ANUL: 2021 LUNA: 04 ZIUA 20 ORA:8

DATA EXTERNĂRII – ANUL: 2021 LUNA: 04 ZIUA: 23 ORA:12

MOTIVELE INTERNĂRII:,pirozis,durerea retrosternală ,disfagie , greață,vărsături,constipație

insomnie de 7 zile.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Hernie hiatală, Boala de reflux gastroesofagian.

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ

SITUAȚIA FAMILIALĂ BUNĂ NR. COPII:1

SITUAȚIA SOCIALĂ: BUNĂ PROFESIA: CONDUCĂTOR AUTO

CONDIȚII DE LOCUIT: BUNE

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME: M PRENUME:L

ADRESA: ANDREI MUREȘANU NR 65TEL:0765843687

NUME: M PRENUME: R
 ADRESA: ANDREI MUREȘANU NR 65TEL:0768956654

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative

PERSONALE-FIZIOLOGICE: Hemoroizi

PERSONALE-PATOLOGICE: HTA, Hipotiroidism

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ:Consumator de tutun ,cafea,alcool.

ISTORICUL BOLII ȘI EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul în vârstă de 56 ani se prezintă la urgență pentru dureri abdominale, intense ,pirozis,
vărsături postprandiale, constipație.Aceste dureri au debutat în urma cu o săptămâna. Durerile cresc
în intensitate la 10 ore.Pacientul nu a mai avut scaun de 7 zile.Se internează pentru precizarea
diagnosticului și a conduitei terapeutice. La examenul local se constată abdomen dureros spotan și
mobil la palpare, difuz. Prezintă metorism abdominal. La examenul clinic pacientul are starea
generale modificată, tegumente și mucose palide.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL:Contrloc 40mg de 2ori/zi

Metoclopramid 10mg 1tb/zi

Algocalmin 1tb /zi

No-spa 1tb de 3ori/zi

EXAMINĂRI: ANALIZE, EKG, EXAMEN CARDIOLOGIC

ENDOSCOPIE ,ECO ABDOMINAL

REGIMUL: IGIENO-DIETETIC,REGIM CARDIO-RENAL

OBSERVAREA INIȚIALĂ

SITUAȚIA LA INTERNARE : Î: 1,70 G: 109 T.A: 170/90 P: 98

T: 36,5C R: 18 R VĂZ: BUN AUZ:BUN

NEVOI FUNDAMENTALE

1. A RESPIRA: Frecvența 18r/min; torace normal conformat,hemitorace cu mișcării simetrice,facies

normal colorat.

2.A MÂNCA, A BEA:Apetit diminuat din cauza durerii abdominale, pirozisului ,anxietații a mediului
spitalicesc și o dieta de cruțare.

3.A ELIMINA: Nu a avut scaun de șapte zile, prezintă meteorism abdominal

4.A TE MIȘCA:Pacientul nu se deplasează singur. Durerea îl determină să stea în pat.

5.A DORMI, A TE ODIHNI Treziri frecvente datorită durerii

6. A TE ÎMBRĂCA, A TE DEZBRĂCA:nu prezintă deficiențe in a se îmbrăca.

7. A-ȚI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE:limite normale 36,00 C

8. A FI CURAT, A-ȚI PROTEJA TEGUMENTELE:Părul este curat, urechile, cavitatea bucală,

unghiile și pielea sunt curate; se spală regulat

9.A EVITA PERICOLELE:Există riscul unor complicații.

10. A COMUNICA: Este puțin comunicativ. faciesul este modificat din cauza durerii. ,
anxietate din cauza a mediului spitalicesc și a dietei de cruțare.

11. A TE RECREEA: Este de religie crestin-ortodoxă

12. A FI UTIL:Se simte în siguranțăîn familie, este un bunic fericit.

13. A ÎNVĂȚA: Dorește să știe cât mai multe despre boala lui și regimul de viață

ce trebuie urmatSe recreează lucrând în gradină

14. A-ȚI PRACTICA RELIGIA:Dorește să știe cât mai multe despre boala lui și regimul de viață

ce trebuie urmat Este de religie crestin-ortodoxă

ALERGIC LA : Nu se știe

ASPECTE PSIHOLOGICE

STAREA DE CONȘTIENȚĂ: Orientat temporo-spațial

COMPORTAMENT: Ușoara anxietate

MODUL DE INTERNARE: SINGUR SALVARE FAMILIA X ALTUL

PARTICULARITĂȚI:NU

ASPECTE SOCIOLOGICE

MOD DE VIAȚĂ SINGUR DE FAMILIE: x ALTUL:

MEDIU ( HABITAT) RURAL: URBAN: Da

OCUPAȚII ( HOBBY): Tenis de masă

PARTICULARITĂȚI:Îi place să călătorească

PROBLEME SOCIALE: Nu are probleme de ordin financiar,este sociabil și comunicativ.

INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIE NESATISFĂCUTE. DIAGNOSTICE DE NURSING INIȚIALE:

Nevoia de a mânca a bea –incapacitatea de a se alimenta și hidrata cauzată de durerile abdominale și

pirozis.

Nevoia de a elimina –Eliminare neadecvată cantitativă și calitativă.

Nevoia de a se odihni –Perturbarea somnului datoratae durerii.

Nevoia de a evita pericolele –Modificarea stării psihice,legată de complicațiile bolii

Nevoia de a comunica – comunicare ineficienta cauzată de evoluția bolii

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

VINDECARE:Evoluție spre vindecareprin tratament igieno-dietetic

STABILIZARE, AMELIORARE:respectarea tuturor recomndărilor

AGRAVARE:NU

DECES:NU

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacientul să prezinte ameliorarea durerii abdominale,să respecte regimul igieno-dietetic

Pacientul să fie echilibrat psihic în decurs de 2 zile

Pacientul să prezinte o amelioratea simptomelor și o imbunatațire a starii generale in 48 h

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

20.04.2021 ora 8,30- internarea pacientuluiîn Secția Medicală

Ora 9-Recoltare analize,EKG

Ora 10-Consult cardiologic

21.04.2021ora 8-Măsurarea funciilor vitale

Endoscopie,ECO abdominal

Administrarea tratamentului medicamentos

22.04.2021 ora 8- Măsurarea functiilor vitale

Administrarea tratamentului medicamentos

Educarea pacientului cu privire la modul de viață

23.04.2021ora 12 Externare

OBIECTIVUL GLOBAL

Revenirea pacientului la nivelul său optim de sănătate ,să-și reia rolul în familie și în societate,
respectând tratementul medicamentos și regimul igieno-dietetic.

NUME:M SECȚIA:Medicală

PRENUME: C DIAGNOSTIC: Hernie hiatală BRGE

ALIMENTE PERMISE:lapte integral, oua fierte moi,fulgi de ovaz, peste slab fiert, branza de vaci,
supe de legume

ALIMENTE INTERZISE:slănină, grasimi prăjite, sosuri cu rântaș, condimente, prăjituri, conserve,

usturoi, ciuperci, ridichi, murături, ceapa, concentrate,alcool,cafea

PREFERINȚE ALIMENTARE: sarmale ,mici ,macaroane

ALIMENTAȚIA

DATA ORA REGIMUL ALIMENTAR OBSERVAȚII

20.04.2021 13,00 Supă de pui Pacientul prezintă

Pulpă de pui la tavă apetit scazut

Legume sote Alimente aduse de acasă

19,00 Macaroane cu brânză Pacientul are apetit

Ceai Alimentele sunt servite

din spital

21.04.2021 8,00 Ceai, brânză proaspătă de vaci Pacientul prezintă apetit

normal

13,00 Supă de legume Pacientul prezintă

Apetit normal
 Alimente aduse de acasă

Pilaf cu carne de pui

19,00 Pește la grătar cu legume

22.04.2021 8,00 Ceai, brânză proaspătă de vaci Pacientul prezintă

Apetit normal

Alimente aduse de acasă

13,00 Supă cu găluște

Piure cu pui la grătar

19,00 Mămaligă cu brînză

23.04.2021 8,00 Lapte ,unt gem Alimentele sunt servite

din spital

NUME:M SECȚIA:Medicală

PRENUME:C DIAGNOSTIC: : Hernie hiatală BRGE

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICIUL:

Tertensif 1,5mg 1tb/zi, Eutyrox 75mg 1tb/zi

Atacand 16mg 1tb/zi

TRATAMENT

DATA ORA PRESCRIPȚII MEDIC INDICAȚII

20.04.2021 10,00 Controloc 40mg/12/h D.E

Metoclopramid 10mg 1fl/12h

No-spa 1f/12h

Algocalmin1f/12h

Clorură de sodiu 0,9% 500ml

G 5% 500ml

21.04.2021 08,00 Controloc 40mg/12/h D.E

Metoclopramid 10mg 1fl/12h

No-spa 1f/12h

Algocalmin1f/12h

Clorură de sodiu 0,9% 500ml

G 5% 500ml

22.04.2021 08,00 Controloc 40mg/12/h

Metoclopramid 10mg 1fl/12h

No-spa 1f/12h

Algocalmin1f/12h

Clorură de sodiu 0,9% 500ml

G 5% 500ml

23.04.2021 08,00 Controloc 40mg/12/h

Metoclopramid 10mg 1fl/12h

No-spa 1f/12h

Algocalmin1f/12h

Clorură de sodiu 0,9% 500ml

NUME:M SECȚIA:Medicală

PRENUME:C DIAGNOSTIC: Hernie hiatală BRGE

EXAMENE BIOLOGICE

DATA ORA EXAMENE CERUTE VALORI VALORI

20.04.2021 09.00 Hemograma OBȚINUTE PREFERINȚA

Hb=12,8 LABORATOR

Ht=43,0

Leucocite =6,10

Limfocite =25,6

Eritrocite=4,63

Biochimie Creatinina serică=0,82

Creatinina serică=0,82 Glicemie=100

Glicemie=100 TGP=35

TGP=35 TGO=40

TGO=40 Uree=40,6

Uree=40,6 Fibrinogn=318

Fibrinogn=318

NUME:M SECȚIA:Medicală

PRENUME:C DIAGNOSTIC: Hernie hiatală BRGE

 EXAMENE PARACLINICE

DATA ORA EXAMENE CERUTE MEDIC REZULTAT

20.04.2021 08,00 EKG D.E EKG traseu normal

Consult cardiologic Cord normal

compensat

21.04.2021 09.00 Endoscopie D.E Esofag normal,stomac hiperton,pliuri

paralele,curburi libere.
ECO abdominal
Cadrul duodenal ușor lărgit,fără semne

de H.H,în Trendelenburg

Ficat fără procese secundare,fără lichid în

cavitatea peritoneală

NUME:M SECȚIA:Medicală

PRENUME:C DIAGNOSTIC: Hernie hiatală BRGE

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAUN SEMNĂTURA

20.04.2021 09.00 36,5 98 18 170/90 1000ml absent

19.00 36,00 80 16 140//60 500ml prezent

21.04.2021 07,00 36,6 79 16 120/60 500ml prezent

19.00 36,2 80 16 130/70 1500ml

22.04.2021 07,00 36 76 17 120/60 500ml prezent

19.00 36,3 80 16 130/60 1500ml

23.04.2021 07.00 36 80 16 120/60 500ml prezent

OBSERVAȚII/EVOLUȚIE

DATA ORA OBSERVAȚII ȘI INTERVENȚII

20.04.2021 09.00 Pacientul se prezintă dureri abdominale, intense ,pirozis, vărsături

postprandiale,.Pacientul nu a mai avut scaun de 7 zile. La examenul local se
constată abdomen dureros spotan și mobil la palpare, difuz. Prezintă metorism
abdominal. Se recomandă clismă evacuatorie ,analize ,Eco, EKG,consult
cardiologic ,Endoscopie

21.04.2021 09.00 Stare generală satisfăcătoare,afebril,prezintă extremității normal colorate,tranzit

intestinal prezent

22.04.2021 09.00 Stare generală bună,afebrilă,funcii vitale normale ,tranzit intestinal

prezent,eliminarea anxietății.evolutie bună

23.04.2021 09,00 Stare generală bună ,afebrilă,funcțiile vitale în limitele normale ,abdomen sensibil
la palpare scaun prezent.

Externare

CONCLUZII GENERALE

Evoluția nevoilor fundamentale, tratamentul și efectele, evoluția

valorilor examenelor medicale, etc.

Pacientul în vârstă de 56 ani se prezintă la urgență pentru dureri abdominale, intense ,pirozis,

vărsături postprandiale, constipație.Aceste dureri au debutat în urma cu o săptămâna.

Durerile cresc în intensitate la 10 ore.Pacientul nu a mai avut scaun de 7 zile.

Se internează pentru precizarea diagnosticului și a conduitei terapeutice.

La examenul local se constată abdomen dureros spotan și mobil la palpare, difuz.

Prezintă metorism abdominal. La examenul clinic pacientul are starea generale modificată, tegumente și
mucose palide.

Se administrează tratamentul prescris,pentru diminuarea prozisuluiși dureri abdominale,analize,

clism evacuătorie în vederea eliminăriiconținutului din intestinul gros.

Pacientul este încurajatsă-și exprime temerilefăță de boalăți să comunicecu ceilalîi pacientidi salon

I se prezintăpacientului exemple de cazuricu același diagnostic ce au fost tratate cu succes.

Se face educația programului zilnic ce trebuie urmatpentru a avea o stare de bine.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

 Dispensarizarea prin medicul de famile și control periodic la medicul specialist.

 Se educă pacientul să abandoneze obiceiurile dăunătoare alcoolismul și fumatul.
 Respectarea rației alimentare și orarul meselor.
 Evitarea factorilor de stres psihic pe cât posibil.

MODUL DE EXTERNARE: Cu însoțitor: CU FAMILIA: DA ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT:Mașina personală

OBSERVAȚII LA EXTERNARE

Pacientul la externare este însoțit de soție, starea este bunăcu evoluție favorabilăa nevilor
fundamentalealteratepe timpul spitalizării.
Pacientul este mulțumit de ingrijirile acordate de echipa medicală și ține cont de indicațiile acestora.

PLAN DE NURSING

NUME:M SECȚIA:Medicală
PRENUME:C DIAGNOSTIC: Hernie hiatală BRGE

Nevoia afectată Nevoia de a bea și a mânca

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

NURSING
Discomfort Pacientul să atingă o - se asigură -pentru conservarea
abdominal datorat stare de confort fizic repausul fizic și energiei;
alterării mucoasei care să-i permită să psihic al - mese mici și dese cu
gastrice manifestat se alimenteze și să nu pacientului; rol de neutralizare a
prin pirozis, mai prezinte greață - se asigură dieta de acidității cât și de
greață,vărsătură, vărsătură în termen protecție gastrică, diminauare a
dureri epigastice de 24h individualizată de conținutului gastric;
fazele evolutive Mese reduse
ale bolii, cantitativ prevenind
alimentație distensia
adecvată in 5-7 abdominală.Pentru
mese pe zi; diminuarea acidității
-se administreaza gastrice și motricității
medicația prescrisă de gastrice, fiind
medic, antiacide, eficiente și în
antisecretorii. calmarea durerilor.

Nevoia afectata:Nevoia de a respira si a avea o bună circulație

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

NURSING
Alterarea circulației Pacientul să fie - se linișteste -diminuarea durerii și
cauzată de durere și capabil să aiba o bolnavul; echilibrul psihic sunt
starea generală circulație adecvată să - se asigură necesare pentru
alterată manifestată nu mai prezinte condițiile de dispariția tahicardiei
prin tahicardie și tahicardie și mediu; și hipertensiuni
hipertensiune hipertensiune - calmarea durerii;
poziție relaxanta care
să favorizeze o bună
circulație

Nevoia afectata:Nevoia de a comunica

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

NURSING
Anxietate Pacientul să-și - încurajează Pacientul nu mai
determinată de exprime temerile și pacientul și prezintă teamă și
mediul spitalicesc, de dorințele pentru a ca familia să discute anxietate,,a înțeles
durere prin facies să înțeleagăriscurile despre teama eficacitatea
palid și teama bolii. pacientului tratamentului și
referitoare la riscurile bolii și este
diagnostic și ajută susținut de familie.
pacientul să-și
diminueze ideile
iraționale produse
de anxietate, să
înțeleagă ce se
întâmplă cu el.

Nevoia afectata:Nevoia de a dormi și a se odihni

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

NURSING
.Discomfort psihic Pacientul să nu - se explică Pacientul a înțeles
legat de posibilitatea prezinte complicații bolnavului cum să informațiile în
 apariției unor (hemoragii, infecții, iși administreze legătură cu
complicații durere) și să aibă o tratamemntul și să complicațiile care pot
manifestată prin evoluție bună. respecte regimul. aparea și are o
insomnie .. atitudine
corespunzătoare
pentru a avea o
evoluție bună.
Nevoia afectata:Nevoia de ase mișca și a avea o bună postură

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

NURSING
-imposibilitatea de -pacientul să aibă -am asigurat pacientul prezintă o
ase mişca datorită confortul necesar sa- condiţiile necesare staregenerală bună şi
fricii să nu seinstalaze şi mențină repausului la pat: a înţeles cănu trebuie
durerea şidatorită mobilitatea articulară salon curat, sădepună efort;
regimuluiimpus de şi tonusul muscular.  temperatură 23°C,
boală -pacientul sa-şi umiditate 50%,
recapete autonomia luminat
în deplasare şi corespunzător, fără
mişcare. curenţi de aer, fără
zgomot, lenjerie
curată şi bine întinsă.
-am învăţat pacientul
să execute exerciţii de
respiraţie pentru a
realiza o ventilaţie
eficientă la nivelul
plămânilor.
-am monitorizat
funcţiile vitale şi
vegetative: TA , R, P
diureza

Nevoia afectata: Nevoia de a elimina

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

 NURSING
Dificultatea e a pacientul sa nu mai La recomandarea Pacientul prezintă
elimina cuzată de prezinte constipație medicului curant s-a scaun spontan ori de
constipație în termen de 6 h efectuat clismă cate ori este nevoi.
manifestată prin evacuatorie
durere abdominală și
balonare

FIȘA TEHNICĂ

Injecția intramusculară
Scop terapeutic
Locul injecţiei : muşchi voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri mari de vase şi nervi.
 regiunea superoexternă a fesei
 faţa, externă a coapsei, în treimea mijlocie
 faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid
Soluţii administrate
 soluţii izotone,soluţii uleioase,soluţii coloidale, cu densitate mare.
Resobţia ,începe imediat după administrare, se termină în 3-5 minute și este mai lentă pentru
soluţiile uleioase.
Pregătirea injecţiei
Materiale:
 seringi sterile, cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă.

Medicamentul prescris se poate prezenta:

a) ca medicament direct injectabil, în fiole sau flacoane cu doză unică sau mai multe doze, sau
seringă gata pregătită de intrebuinţare
b) ca medicamente indirect injectabile, pudre sau produse liofilizate în fiole sau flacoane cu dop
de cauciuc insoţite sau nu de solvent.
Alte materiale:
 tampoane sterile din vată şi tifon, soluţii dezinfectante (alcool), pile din metal pentru
deschiderea fiolelor, tăviţă renală, garou din cauciuc, perniţă, muşama.
Pregătirea pacientului pentru injecţie
Pregătire psihică
Se informează pacientul privând locul injecției și eventualele reacții care pot să apară în timpul
injecției.
Pregătirea fizică
Se așează în poziție confortabilă, în funcție de tipul ți locul injecției.
Încărcarea seringii
Mâinile se spală cu apă curentă, se verifică seringa şi acele și capacitatea,termenul de valabilitate
a sterilizării
Se verifică integritatea fiolelor sau flacoanelor, eticheta, doza, termenul devalabilitate, aspectul
soluţiei
Se îndepărtează ambalajul seringii, se adaptează acul pentru aspirat soluţia,acoperit cu
protectorul şi se aşează pe o compresă sterilă.
1. Aspirarea conţinutului fiolelor:
 se goleşte lichidul din varful fiolei prin mişcări de rotaţie
 se dezinfectează gatul fiolei
 se flambează pila de oţel şi se taie gatul fiolei
 se deschide fiola
 se introduce acul în fiola deschisă
 se aspiră soluţia din fiolă,
 se indepărtează aerul din seringă, fiind in poziţie verticală cu acul indreptat
 în sus, prin impingerea pistonului pană la apariţia primei picături de soluţiprin ac;
 se schimbă acul de aspirat cu cel folosit pentru injecţia care se face;
2. Dizolvarea pulberilor
 se aspiră solventul in seringă;
 se indepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul de cauciuc, se
aşteaptă evaporarea alcoolului;
 se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de solvent prescrisă;
 se scoate acul din flacon şi se agită pană la completa dizolvare;
3. Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc:
 se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului;
 se incarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ce urmează a
fi aspirată;
  Se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon până la nivelul dopului și se
introduce aerul
 Se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conținutulflaconului în
seringăsub presiunea din flacon.
 Acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecție.

Incidente şi accidente
 durere vie,
 paralizie (lezare in sciatic),
 hematom prin lezarea unui vas,
 ruperea acului,
 supuraţie aseptic,
 embolie, prin injectarea accidentală intr-un vas a soluţiilor uleioase.

BIBLIOGRAFIE
1”.Urgenţe Medico - Chirurgicale”-Lucreţia Titircă, Editura Medicală, 2007
2.”Ghid de Nursing”- Lucreţia Titircă, Editura Viaţa Medicală Românească, 2008

3.Domnișoru, N. Bacalbașa, D. Cristea, GHE. Buceag – Compendiu de medicină internă (Editia

a II-a) – Editura National;

4.”Tehnici de evaluare și ingrijiri acordate de asistenţii medicali’-Lucreţia Titircă-Editura Viaţa

medicală Românească, 2006

5.Anatomia si Fiziologia Omului Compendiu, Cezar Th.Niculescu, Radu Cârmaciu ș.a, Ed. aII a,
Corint, București, 2009;

6.https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/boala-de-reflux-gastroesofagian-cauze-
simptome-investigatii-diagnostic-tratament-si-recomandari-generale;

7. Îngrijiri special acordate paciențiolr de către asistenți medicali sub redacția Lucreția
Titircă.,,Editura Viața Românească,,

8. Curs de Gastroenteorologie si Hepatologie, Ioan Sporea, Adrian Goldis, www.evb.umft.ro