ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “POMPEI SAMARIAN” CĂLĂRAȘI

Str. Bărăganului, nr. 26, cod poştal: 910105, tel./fax 0242321544

e-mail: postliceala_sanitara@yahoo.com

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR:
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL ASOLTANEI ANETA

ABSOLVENT: MOISE V. COSMINA ALEXANDRA

CĂLĂRAȘI
2019

1
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “POMPEI SAMARIAN” CĂLĂRAȘI
Str.Bărăganului, nr. 26, cod poștal: 910105, tel./fax 0242321544
e-mail: postliceala_sanitara@yahoo.com

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
CIROZĂ HEPATICĂ

COORDONATOR:
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL ASOLTANEI ANETA

ABSOLVENT: MOISE V. COSMINA ALEXANDRA

CĂLĂRAȘI
2019

2
 CUPRINS

MOTTO ………………………………………………….………………..……pag. 4
ARGUMENT…………………………………………………………………….pag. 5

CAPITOLUL I: Noțiuni de anatomie și fiziologie ale ficatului………………. pag. 6

1.1. Introducere…………………………………………………….…pag. 6
1.2. Anatomia moroflogica a ficatului………………………………..pag. 6
1.3. Structura ficatului………………………………………………..pag. 8
1.4. Fizologia ficatului………………………………….………….…pag. 9
CAPITOLUL II: Noțiuni despre ciroza hepatică …………………..……….… pag. 11
2.1. Definiție…….……………………………………..………….…. pag. 11
2.2. Etiopatogenie ………………………………………..……….…. pag. 12
2.3. Anatomopatologie……………………………..……….……….. pag. 13
2.4. Fiziopatologie ……………………….…………………....……. pag. 14
2.5. Simptomatologie ………………………………………………. pag. 15
2.6. Clasificarea cirozelor ……………………………………...….… pag. 17
2.7. Explorări. Diagnostice…………………………………….…….. pag. 18
2.8. Diagnosticul cirozelor………….……………………….……..…pag. 20
2.9. Evoluție. Complicații…………………………………………….pag. 21
2.10. Tratamentul cirozelor………………………………….……...….pag. 22

CAPITOLUL III: Îngrijiri acordate de asistentul medical pacientului cu ciroză

hepatică…………………………………......…………..………………………. pag. 25
3.1 Participarea asistentului medical al acte de investigație
și tratament………………..………………………………….… pag. 26
3.2. Paracenteza……………….…………………………………..…..pag. 28

CAPITOLUL IV: Procesul de nursing în 3 studii de caz…………………….. pag.32

4.1. CAZUL nr. 1………………………………………………….....… pag. 32
4.2. CAZUL nr. 2………………………………………………..……... pag. 42
4.3. CAZUL nr. 3…………………………………...……………..…… pag. 49

CAPITOLUL V: Educație pentru sănătate……………………………..……….pag. 61

CONCLUZII……………………………………………….….………..……… pag.62
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ pag. 63

3
 MOTTO:

“Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”

Thomas Fuller

4
 ARGUMENT

Alegerea acestei teme nu a fost întâmplătoare, ci s-a datorat cazuisticii variate de

ciroze hepatice întâlnite în spitale și chiar în familie, surprinzându-mă frecvența din ce în ce
mai mare a uneia dintre afecțiunile grave, cronice ale ficatului.
Acest lucru se întâmplă din cauza neglijării stării de sănătate de către multe persoane,
prin alimentație greșită, administrarea intempestivă a medicației cu agresivitate hepatică, a
netratării sau tratării incorecte a bolilor infecțioase. Bineînțeles că nu îi putem invinui pe cei
cu ciroze genetice, biliare sau congestive.
Odată instalată boala (pacientul află prin controale întâmplătoare sau prin prezentarea
la medic cu o anumită simptomatologie), bolnavii trec prin 3 stadii (dupa teoria lui Eagle):
1. Negarea realității (pacientul stă nemișcat, umblă fără țintă);
2. Disperare (teamă, vinovăție, frustrare, depresie);
3. Acceptare (recunoaște inevitabilitatea pierderii și își reorganizează viața).
"În casa fiecarui om se află câte o cutie a Pandorei care păstrează nealterată speranța,
ca pe cel din urmă dar lăsat omului pe pământ. Ea are funcție instrumentală în căutarea
"binelui" pierdut și oricât de absurde ar fi mijloacele folosite pentru îndeplinirea speranței,
omul nu va înceta nici o clipă să le întrebuințeze. Căci ceea ce pare aberant celui sănătos și
fericit, poate fi fundament al speranței pentru cel bolnav sau lovit de soartă. Speranța este atât
de importantă ca fără ea s-ar schimba chiar cadrul existențial uman".

5
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI

1.1. INTRODUCERE

Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin de consistență fermă,
ficatul cântarește la adult 1200-1500 g cu vasele golite. Este situat în loja
subdiafragmatică și partea internă a hipocondrului drept.
Ficatul începe să funcţioneze din luna a IV-a a vieţii intrauterine. Dezvoltarea ficatului
este enormă, organul reprezentând în această fază 10% din greutatea corporală, pentru că la
naştere să reprezinte numai 5% din greutatea noului nascut.
Creşterea ficatului are loc în mezogastrul ventral, în porţiunea sa cranială prin
trabecule epiteliale numite cilindri hepatici. Aceste celule vor forma hepatocitele iar spaţiile
dintre ele vor fi umplute de vase sanguine care vor forma sinusoidele. După naştere, creşterea
ficatului continuă, dar proportional mult mai puţin decât restul organelor abdominale.
Ficatul este unic între organele corpului uman datorită capacitaţilor sale de regenerare
de reintregire a celulelor ce au fost distruse de o boală sau de o leziune pe termen scurt. Dar,
dacă ficatul suferă leziuni repetate pe termen lung, modificările devin ireversibile interferând
cu funcţia acestuia fiind un organ foarte activ, cand el este bolnav întregul corp suferă.

1.2. ANATOMIA MORFOLOGICĂ A FICATULUI

Ficatul uman este un organ de culoare roşu-caramiziu care se află localizat în cavitatea
abdominala, la nivelul hipocondrului drept dar se întinde şi în epigastru și chiar şi în
hipocondrul stâng.
La un adult sănătos greutatea ficatului variază între 1500-1700 g.
Ficatul este protejat de carcasa cartilaginoasă a coastelor și este menţinut în poziţie
prin urmatoarele mijloace de fixare:
1. Ligamentul falciform de legătură cu peretele abdominal şi diafragm pe faţa superioară;
2. Ligamentul rotund de legătură cu peretele abdominal la partea anterioară a şanţului antero-
posterior stâng;
3. Ligamentul coronar de legătură cu diafragmul pe faţa posterioară;
4. Epiploonul gastro-hepatic sau ligamentul hepato-esofago-gastro duodenal;
5. Vena cavă inferioară;

6
6. Breşa abdominală;
7. Pediculul hepatic.
Ficatul are o forma neregulată ce poate fi asemănată cu un ovoid, cu axul cel mai mare
îndreptat transversal iar extremitatea cea mai voluminoasă îndreptată spre dreapta. Ficatul are
urmatoarele dimensiuni: diametrul transversal de 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm
şi 8 cm grosime.
Ficatului i se descriu 2 feţe:
a. Faţa antero-superioară (superioară), rotunjită, este împărțită de către ligamentul falciform
(o cută peritoneală care leagă ficatul de diafragm), în două părţi inegale: lobul drept mai
mare şi mai convex şi lobul stâng mai mic și aproape plan.
Această faţă a ficatului vine în contact cu diafragmul şi prin intermediul acestuia cu
pleura, plămânii, pericardul şi inima.

a. Ficatul – fața superioară

b. Faţa postero-inferioară (inferioară) sau viscerală, care priveşte în jos, înapoi şi la stânga,
se află în raport cu stomacul, duodenul, colonul, rinichii şi glanda suprarenală dreaptă.
Această faţă este străbătută de 3 şanturi care împreună descriu litera „H”, şi anume:
 şanţul longitudinal al ficatului (situat mai spre stânga) este şanţul venei ombilicale și al
canalului venos. Poziţia sa corespunde destul de exact cu linia de inserţie hepatică a
ligamentului suspensor şi contribuie împreună cu acestea la delimitarea celor doi lobi
hepatici, lobul drept şi lobul stâng;
 şanţul veziculei biliare şi al venei cave, este situat la 6 – 7 cm spre dreapta de şanţul
precedent şi este reprezentat de depresiuni ce găzduiesc formaţiunile respective. Este mai
puţin adânc decât şanţul venei ombilicale şi al canalului venos şi este situate în plină masă
a lobului drept;

7
 b. Ficatul – fața inferioară
 şanţul transvers sau hilul ficatului care uneşte cele două şanţuri longitudinale. Acesta este
hilul hepatic şi apare ca o excavaţie largă şi profundă care măsoară 6 – 8 cm lungime și 2 -
2,5 cm lăţime. Pe aici intră artera hepatică, vena portă, filete nervoase şi ies din ficat
canalele biliare, vase limfatice. În hil se mai găsesc şi glanglioni limfatici ce se alătură
preferenţial ramificaţiilor venei porte.
Aceste trei şanţuri împart faţa inferioară a ficatului în patru lobi:
- lobul pătrat - situat înaintea şanţului transvers, între şanţul venei ombilicale şi vezicula
biliară;
- lobul Spiegel - se găseşte înapoia sanţului transvers;
- lobul stâng şi lobul drept - de o parte şi de alta a şanţurilor antero-posterioare.
-
1.3. STRUCTURA FICATULUI

Ficatul prezintă două învelişuri:

 un înveliş seros, care înveleşte tot ficatul cu excepţia unei benzi transversale la nivelul
suprafeţei superioare, unde ficatul este aderent direct la diafragm;
 un înveliş reprezentat de capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră la nivelul hilului în
interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Lobul hepatic este format din:
 celulele hepatice (hepatocitul este unitatea morfofuncţională a ficatului);
 capilare sinusoide care provin din capilarizarea venei perilobulare;
 vena centrolobulară spre care converg sinusoidele;

8
 canaliculele biliare intralobulare.
Celulele hepatice sunt dispuse în spațiu sub forma unor plăci sau lame, între care se
delimitează spaţii în care se găsesc capilare sinusoidale. În grosimea unei lame, între
hepatocite adiacente, se formează canaliculele biliare intramoleculare. Canaliculele biliare
reprezintă porţiunea iniţială a căilor biliare intrahepatice. Ele se continuă cu canale din ce în
ce mai mari; astfel prin intermediul pasajelor Hering (colangiole), canaliculele biliare se unesc
formând canalele perilobulare al caror diametru atinge 40-60 microni. La confluenţa dintre
mai multe canale perilobulare, iau naştere canalele interlobulare a căror lărgime este între 60 –
200 microni. Ele se continuă cu canale biliare din ce în ce mai mari (canale biliare segmentare)
al caror diametru este cuprins între 200 – 500 microni.
Vena perilobulară de la nivelul spaţiului portal patrunde în lobul hepatic şi formează
sinusoidul hepatic, în alcătuirea cărora se găsesc celule endoteliale și celulele Kupffer.
Înainte de a forma sinusoidul, ramura perilobulară a venei poate prezenta un sfincter
muscular numit sfincter de intrare.
Ramura perilobulară a arterei hepatice, după ce dă ramuri care vascularizează
elementele spaţiului portal, pătrunde şi iese în lobul şi se îndreaptă spre sinusoidul hepatic în
care se termină. La locul de pătrundere în sinusoid există un sfincter muscular arterial.
Sinusoidul lobului hepatic reprezintă deci, locul de joncţiune al sângelui arterial adus de artera
hepatică cu sângele portal adus de vena portă. Aceste sfinctere menţionate reprezintă un
sistem de reglaj a fluxului sangvin la nivelul ficatului pe de o parte iar pe de altă parte de
egalizare a presiunii sângelui, mai mare în sângele arterial şi mai mică în sângele portal
necesară amestecului de sânge arterial cu cel portal.
Venele centrolobulare părasesc lobul pe la baza lor şi devin vene sublobulare
(coletoare). Ele se unesc şi formează venele hepatice (2-3) care sunt tributate venei cave
inferioare. Ele părăsesc ficatul la nivelul marginii posterioare.

1.4. FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrată prin faptul că, după o
hepatectomie parțială regenerarea începe după 24 de ore, atinge maximul în 4 – 5 zile și se
termină în 14 zile. Funcțiile lui sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.
Functiile metabolice se exercitǎ în metabolismul glucidic, proteic și mineral. În
metabolismul glucidic ficatul intervine în fosforilarea și polimerizarea glucidelor în glicogen,
asigurând rezerve de glucoza și menținerea homeostazei glicemice. La nevoie, fabrică glucoza
din proteine și grăsimi (gliconeogeneza). În metabolismul proteic, ficatul are funcție

9
proteinoformatoare și de echilibru proteic, funcție ureogenă. Sintetizează albumina, 70% din
α-globuline, 50% din β-globuline, protrombina și fibrinogenul, catabolizează nucleoproteinele.
În metabolismul lipidelor intervine în absorbția grăsimilor și în fosfarilarea lor, în sinteza și în
esterificarea colesterolului, în sinteza lipoproteinelor, fosfolipidelor și trigliceridelor. În
metabolismul mineral acționează prin depozitarea fierului și a cuprului și intervine în
repartiția apei și a electroliților (ionii de Na, K și Cl).
Funcția biliarǎ comportǎ secreția și excreția bilei, cu rol important în digestia și
absorbția grăsimilor, în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), în absorbția fierului
și a calciului alimentar. Bila se varsǎ în intestine în cantități de 600 – 1000 ml/24 de ore. Ea
conține 97 % apǎ și următorii componenți principali: sǎruri biliare, pigmenți biliari, colesterol,
lecitine și sǎruri anorganice.
Funcția antitoxicǎ constǎ în faptul cǎ, ficatul dispune de activitați prin care substanțele
toxice de origine exogenǎ (ca și acelea rezultate din metabolismele endogene) sunt
transformate în substanțe mai puțin toxice și eliminate ca atare. Neutralizarea substanțelor
toxice este realizatǎ de ficat cu ajutorul proceselor de conjugare a acestor substanțe, cu sulful
de exemplu (acțiunea de sulfoconjugare). Ficatul este un important depozit de vitamine A, B2,
B12, D, K. El intervine în convertirea carotenilor în vitaminǎ A, în transformarea vitaminei B1,
în cocarboxilazǎ, în conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator, în
procesul de sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermenților necesari proceselor vitale este îndeplinitǎ într-o foarte mare
mǎsurǎ de ficat. Fermenții sunt procese macromoleculare legate de grupǎri active iar sinteza
lor reprezintǎ o activitate laborioasǎ a hepatocitului și necesitǎ integritatea anatomicǎ și
funcționalǎ a ficatului. Mai amintim intervenția ficatului în menținerea echilibrului acido-
bazic, rolul ficatului ca depozit al apei și posibilitatea lui de a echilibra perturbǎrile
circulatorii.

10
 CAPITOLUL II

NOȚIUNI DESPRE CIROZA HEPATICĂ

2.1. DEFINIȚIE (GENERALITǍȚI)

Ciroza este definită de către Organizaţia Mondială a Sănătaţii ca un proces difuz

caracterizat prin fibroză şi transformarea arhitecturii hepatice normale în noduli de regenerare
cu dispariţia organizării lobulare normale. Ciroza este urmarea necrozei hepatocelulare şi a
inflamaţiei, reprezentând stadiul final al tuturor afecţiunilor hepatice cronice.
Fibroza nu este sinonimă cu ciroza. Fibroza fără ciroză poate apărea în insuficienţa
cardiacă, în obstrucţiile căilor biliare, în afecţiunile hepatice granulomatoase sau în fibroza
hepatică congenitală. Nici formarea de noduli fără fibroză, aşa cum se produce în hiperplazia
nodulară regenerativă a ficatului, nu este ciroză.
Modificarea structurală a ficatului interferează cu fluxul sanguin hepatic şi funcţiile
hepatocitare, determinând pe plan clinic manifestări de hipertensiune portală şi insuficienţă
hepatică. Ciroza hepatică este răspândită în întreaga lume, cu o frecvenţa crescândă în
ultimele decenii. În țările dezvoltate creşterea frecvenţei se datorează îndeosebi consumului
de alcool, în timp ce în țările în curs de dezvoltare, principala cauză o reprezintă hepatitele
virale B şi C. Asocierea consumului de alcool cu infecţiile virale reprezintă condiţii agravante.

Diferenţa dintre un ficat normal și unul afectat de ciroză

11
 2.2. ETIOPATOGENIE

Cauzele cirozelor hepatice:

1. Cauze infecțioase – ocupă un loc important în țara noastră, cele mai multe dintre ele
fiind de natură virotică, prin virusul hepatitic; celelalte cazuri aparțin virusurilor nehepatice,
sifilisului, tuberculozei și a altor infecții bacteriene;
2. Cauze nutriționale – prin carențe de proteine, de factori lipotropi sau de vitamine;
3. Cauze toxice:
 alcoolul prin acțiunea sa steatogenă (ficatul unui om sănătos poate metaboliza mai mult
de 160 – 180 g/zi; riscul de ciroză apare la un consum zilnic de aproximativ 180 g
alcool/zi timp de 10–15 ani);
 toxinele industriale (compuși organofosforici, deratizante, insecticide);
 medicamentele cu agresivitate hepatică, cum sunt:
- antibioticele: cloramfenicol, oxacilina, penicilina, eritromicina;
- anestezicele: cloroform, haloten;
- antireumaticele și relaxantele musculare: fenilbutazona, săruri de aur;
- hormonii și vitaminele: corticosteroizi, estrogeni, contraceptive orale, vitamina A;
- analgezicele: paracetamol, papaverină.
4. Înmagazinarea în ficat a unor substanțe: depozitarea fierului în ficat și în alte organe
provoacă hemocromatoza iar depozitarea cuprului este responsabilă de apariția
degenerescenței hepatolenticulare;
5. Stagnarea bilei (în cirozele biliare) – se poate datora unor obstacole extrahepatice. Staza
biliară poate să fie primitivă, prin hepatita cronică colostatică, ca urmare a unei hepatite
virale și, probabil, cu intervenția unui mecanism imunologic.
6. Cauze dismetabolice: obezitate, diabet;
7. Cauze endocrine: hiperfoliculinemie, hipertiroidie;
8. Factori genetici:
 după unele studii, ciroza este mai frecvent asociată cu grupa de sânge A(II);
 s-au descris mai multe cazuri de ciroză la aceeași familie;
 marea majoritate a alcoolicilor cronici nu dezvoltă ciroză hepatică și aceasta datorită,
printre alți factori, și rezistenței genetice;
 se crede că unele grupe rasiale sau entice sunt mai rezistente (negrii din S.U.A.) și altele
mai susceptibile (evreii, indienii americani) la dezvoltarea cirozei.
“Ciroza cardiacă” este controversată. Nu sunt suficiente decompensările cardiace

12
repetate pentru a ajunge la ciroză și, probabil că în apariția ei intervin factori cirogeni mai
importanți. Mai degrabă poate exista o ciroza hepatică la cardiaci, când apar alterări
funcționale hepatice și splenomegalie.
Factorii prezentați mai sus au importanță inegală în etiologia CH; dacă pentru unii
avem dovezi concludente, acestea lipsesc la alții. În plus, în multe cazuri nu putem stabili nici
o cauză (ciroza “idiopatică” sau “criptogenetică”).
Abuzul de alcool și hepatită virală tip B reprezintă principalele cauze. În unele țări, ca
de exemplu Franța, predomină etiologia alcoolică, în țara noastră predomină etiologia virotică.
Se vorbește tot mai mult de plurietiologia cirozelor: intervenția concomitentă sau
adesea succesivă a mai multor factori (alcoolism + malnutriție + hepatită virală) la același
bolnav.

2.3. ANATOMOPATOLOGIE

A. Macroscopic:
Volumul ficatului variază în funcție de momentul evolutiv al cirozei; ca regulă,
majoritatea cazurilor prezintă spre stadiul terminal al evoluției lor un ficat mic, atrofic, cu o
greutate de 600 – 900 g. În faza hipertrofică a cirozelor, când procesul de regenerare
nodulară parenchimatoasă este activ, volumul ficatului este mare, greutatea lui putând depăși
3 kg.
Culoarea ficatului este î
n general mai clară decât în mod normal, este variabilă în
funcție de tipul de ciroză.
Suprafața ficatului este neregulată, mamelonată, datorită nodulilor de regenerare a
căror dimensiuni variază î
n funcție de tipul morfologic al cirozei: micronoduli cu diametrul
sub 1 mm, diseminați pe toată suprafața ficatului și macronoduli cu diametrul obișnuit între
3 – 4 cm (dar î
n unele cazuri depășind 10 cm). Culoarea nodulilor este diferită (galbenă,
verzuie, roșie, brună) în funcție de încărcarea pigmentară și vârsta lor. Consistența ficatului
este dură.
Pe secțiune se observă nodulii de regenerare identici cu cei de pe suprafața ficatului,
prinși în ochiurile unei rețele de țesut conjunctiv, de culoare alb-cenușie.
B. Microscopic:
Aspectul microscopic de ansambu, indiferent de tipul etiologic al cirozei, este acela
al unei remanieri a arhitecturii normale a ficatului. Parenchimul hepatic este fragmentat de
septurile conjunctive care înconjoară nodulii de regenerare, iar reperele normale ale ficatului

13
lipsesc. Sunt prezente semne celulare de regenerare (mitoze celulare, celule bi/multinucleate),
steatoza și necroze celulare, formarea de neocanalicule biliare și un infiltrat inflamator
(limfocite, plasmocite) discret.

2.4. FIZIOPATOLOGIE

1. Tulburările hidroelectrolitice
Acestea sunt frecvente, întâlnite în ciroze a caror evoluție se face, în imensa
majoritate a cazurilor de la faza compensată vascular (preascitică) la una de decompensare
vasculara (ascitică).
a) Ascita și edemul
În mecanismul de formare a ascitei cirogene intervin mai mulți factori:
 hipoalbuminemia – în ciroza hepatică, scăderea presiunii ancotice a plasmei (secundară
hipoalbuminemiei) asociată cu creșterea presiunii hidrostatice (secundară hipertensiunii
polare) determină o accentuată trecere a apei și electroliților din segmentul arterial al
capilarelor în sectorul interstițial și o diminuare a reabsorbției apei și electroliților din
interstițiu în segmentul venos al capilarelor, rezultatul fiind apariția ascitei și edemului.
La fel ca și în cazul hipertensiunii polare, nici hipoalbuminemia singură nu produce
apariția ascitei; pentru instalarea acesteia este necesară asocierea celor doi factori
(hipoalbuminemie și hipertensiune polară), ambii prezenți în ciroza hepatică decompensată
vascular.

2. Icterul
Icterul din ciroza hepatică cunoaște următoarele cauze:
 puseu acut de hepatită virală sau alcoolică;
 colestază intrahepatică (litiază sau colangită);
 puseu de hepatocitoliză cu tulburarea conjugării și a excreției billiare;
 hiperhemoliză prin hipersplenism.
3. Hemoragiile
În apariția hemoragiilor intervin mai multe mecanisme:
 Hipertensiunea polară – determină apariția varicelor esofagiene și gastrice care, prin
rupere, produc hemoragii digestive (hematemeza în special și melena);
 tulburări ale hemostazei: timpul plasmatic → insuficiența hepatocelulară se însoțește

14
 de un deficit global al factorilor plasmatici ai coagulării; timpul vascular → fragilitate
vasculară.
 alți factori: ulcer gastric sau duodenal, gastrită hemoragică.
4. Tulburări endocrine
5. Tulburări cardio-vasculare
6. Tulburări respiratorii
7. Tulburări digestive
8. Tulburări renale
9. Tulburări nervoase

2.5. SIMPTOMATOLOGIE

Ciroza hepatică poate exista sub forma a două stadii:

1. Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv);
2. Stadiul decompensat (activ) când simtomatologia este evidentă și zgomotoasă.
1. Ciroza compensată se caracterizează prin funcționalitate „normală”
(parenchim/mezenchim), cu menținerea fibrozei în aceeași proporție și răspândire fără
elemente celulare sau vreun răspuns umoral-imunologic accentuat.
Manifestările nespecifice sunt: astenie, fatigabilitate, disconfort abdominal, scăderea
potenței sexuale, iar la femei apariția inexplicabilă a amenoreei, a unor gingivoragii și
epistaxis. La examenul obiectiv se constată hepatomegalia de consistență fermă, marginea
inferioară a ficatului ascuțită, splenomegalie moderată. Mai rar sunt prezente steluțele
vasculare și emfizemul pulmonar.
2. Ciroza decompensată poate fi vasculară sau parenchimatoasă.
a. Decompensarea vasculară se manifestă prin instalarea ascitei, accentuarea
splenomegaliei și a circulației portale (varice esofagiene și gastrice). Creșterea brutală a
tensiunii portale poate declanșa o hemoragie digestivă superioară prin ruperea unei
varice esofagiene sau gastrice, consecința circulației anastomotice.
b. Decompensarea parenchimatoasă evidențiază deficitul celular hepatic iar simptomele
principale care apar sunt: icterul, edemele și ascita, hemoragii difuze, encefalopatia
portală și coma hepatică.
In ciroza hepatică decompensată starea generală a bolnavului este alterată, cu agitație
episodică și dezorientare temporospațiala. Aspectul bolnavului în faza de decompensare
vasculară este caracteristică: icter, steluțe vasculare, eritem palmar, hepatomegalie, ascită,

15
desen venos abdominal (circulație abdominală cavo-cavă și porto-cavă), ginecomastie, atrofie
testiculară, contractura Dupuytren, febra noninfecțioasă, edeme ale membrelor inferioare,
hernie ombilicală (în cazurile cu ascită).
Ginecomastia uni sau bilaterală se dezvoltă în special la bolnavii cu ciroza alcoolică și
la cei care fac tratament cu Spironolactonă. După transplant hepatic, ginecomastia regresează.
Circulația colaterală este mai frecventă în flancuri (circulație cavo-cavă).
Icterul apare cand bilirubina depășește 2,5 mg, survine episodic în, unele ciroze ca
semn de prăbușire prin necroza hepatocitară iar în altele, cum sunt cirozele biliare, are un
caracter permanent.
Hiperpigmentația apare în hemocromatoza din cauza depozitelor de hemosiderină și
melanină.
Steluțele vasculare, arborizații în formă de stea în jurul unei arteriole dilatate, apar mai
frecvent la cei cu hipertensiune portală. La femei, acestea pot apărea în al doilea și al treilea
trimestru de sarcină dar dispar după 2 luni de la naștere. Steluțele vasculare dispar în câteva
săptămâni după transplantul hepatic.
Semnul bacnotei este asociat cu steluțele vasculare. Acesta consta în venectazii
multiple care apar în aria venei cave superioare și seamănă cu nervurile din bancnote. Este
mai frecvent la alcoolici.
Eritemul palmar predomină în ciroza alcoolică și se datorează anastomozelor arterio-
venoase. Modificări similare pot apare în timpul sarcinii, în poliartrita reumatoidă. Există
familii cu eritem palmar fără a fi în relație cu o boală cunoscută.
Splenomegalia este prezentă în 80 – 90 % din cazurile de ciroză. Poate fi variabilă ca
volum, de gradul II și III, de consistență crescută, de regulă nedureroasă. Deseori,
splenomegalia este însoțită de semne hematologice ale hiperspleniei: anemie, leucopenie,
trombocitopenie. Când se produc necroze intrasplenice, splenomegalia devine dureroasă.
Hipertensiunea portală se manifestă prin meteorism intestinal apoi prin apariția
circulației colaterale interne și externe. Dilatațiile venoase apar la nivelul esofagului sub
formă de varice esofagiene și la nivelul rectului (hemoroizi interni). Exterior, apare un desen
venos evident pe peretele abdominal cu localizare în părțile laterale sau mai rar periombilical.
Ascita apare foarte frecvent ca semn de însoțire a bolii, ea putând fi întâlnită la orice
formă a bolii. Este prezentă, de regulă, în ciroza atrofică (sau ciroza Laennec) de origine
etilică, când se reface foarte ușor. În patogenie, factorii cei mai importanți ai ascitei sunt:
hipertensiunea portală, hiperalbuminemia, drenajul limfatic, factorii hemodinamici renali.
Edemele apar în fazele mai avansate, de obicei însoțitoare ale ascitei.
Hidrotoraxul drept poate fi întâlnit în 3 – 4 % din cazurile de ciroză hepatică.

16
 Tulburările cardio-vasculare reflectă instalarea cirozei din cauza circulației arterio-
venoase, la care se adaugă tulburările de ventilație și hipertensiunea pulmonară secundară.

2.6. CLASIFICAREA CIROZEI

I. Din punct de vedere morfologic:

1. Micronodulară
2. Macronodulară
3. Mixtă
1. Ciroza micronodulară
Principalii factori etiologici sunt: alcoolul, hemocromatoza, obstrucția biliară cronică.
Ficatul poate fi normal, mărit în volum, sau micșorat (atrofic) dar de consistență fermă.
Nodulii de regenerare sunt mici, sub 3 mm diametru, răspândiți uniform pe toată suprafața
ficatului. Ficatul are culoarea galbenă (ciroza alcoolică), roșu deschis (în hemocromatoză),
verzui (în ciroza biliară).
2. Ciroza macronodulară:
Are ca determinanți etiologici: hepatita cronică virală, hepatita cronică autoimună,
ciroza criptogenică.
Se caracterizează prin noduli de regenerare cu diametru mai mare de 3 mm, care dau
un aspect neregulat la palparea ficatului. Nodulii sunt răspândiți pe toată suprafața ficatului și
au dimensiuni variabile.
3. Ciroza mixtă:
Se caracterizează prin asocierea formei micronodulare cu cea macronodulară.
II. Din punct de vedere etiologic deosebim:
1. Ciroza alcoolică (portală sau grasă)
2. Ciroza postnecrotică (post hepatică)
3. Ciroza biliară .
4. Hemocromatoza

17
 2.7. EXPLORARI.DIAGNOSTICE

Explorarile paraclinice se adreseaza functiei hepatice, modificarilor histologice,

hipertensiunii portale si etiologiei.
A. Explorarea funcției hepatice presupune determinarea mai multor parametrii
biochimici ce se structureaza în așa numitele sindroame biochimice hepatice:
a) sindromul de hepatocitoliză;
b) sindromul de activitate mezenchimală;
c) sindromul hepatopriv;
d) sindromul bilioobstructiv;
e) leucopenia – provocată de hipersplenism;
f) hipersplenism.
In ciroza hepatică pot fi prezente toate aceste sindroame sau numai unele. Există
uneori un asincronism între activitatea mezenchimală și cea parenchimatoasă.
Modificarile hematologice ce apar sunt:
 anemia – semn ce nu lipsește în cursul evoluției cirozei;
 trombocitopenia – are la origine hipersplenismul caracterizat prin hiperfuncția splinei,
manifestat prin distrugerea uneia sau mai multor linii celulare cât și un deficit de
megacariogeneză;
 tulburări de coagulare – se datorează atât sintezei deficitare a factorilor de coagulare
(fibrinogen – factorul I, protrombina – factorul II, proaccelerina – factorul V, procvertina
– factorul VIII, factorul Stuart-Prowen) cât și a excesului de fibrinoliză;
 bilirubinemia este crescută.
Explorări funcționale:
Testele funcționale sunt intens pozitive:
- ASAT – aspartataminotransferaza este crescută;
- ALAT – alaninaminotransferaza este crescută;
- FA – fosfataza alcalină este crescută;
- GGT – gama glutil transpeptidaza, colinesteraza (pseudocolinesteraza) este crescută;
- sideremia este crescută;
- proteinele plasmatice sunt scăzute pe seama albuminelor;
- testul BSP (brom sulfon – ftaleina) arată valori sub 6 – 7 %, cu timpul de îmbunătățire
peste 10 minute;
- raportul TGO/TGP este mai mare decât 2 (prin inhibiția formării TGP sub actiunea
etanolului, parțial reversibilă prin piridoxal-fosfat);
- hipoalbuminemia apare prin deficit de sinteză hepatică;

18
 - hiperglobulinemia apare prin stimularea nespecifică a sistemului reticulo-endotelial;
- hiperamoniemia apare prin deficit de epurare hepatică și prin strâmtarea ficatului de
circulația colaterală.
B. Explorarea morfologică a ficatului se realizează prin:
- ultrasonografie;
- rezonanța magnetică nucleară (RMN);
- tomografia computerizată (TC);
- scintigrafia hepatosplenică;
- laparoscopia;
- angiografia;
- puncția biopsică hepatică (PBH) – în scopul depistării etiologiei;
- examenul radiologic baritat;
- paracenteza;
- ecografia.
Explorări vasculare:
- radiometria – examen necesar mai ales în ciroza biliară;
- splenoportografia – poate furniza date despre vascularizația intrahepatică și poate decela
o tromboză splenoportală;
Explorări radiologice – indicate în ciroza biliară

19
 2.8. DIAGNOSTICUL CIROZELOR

A. Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe anamneză, tablou clinic și pe investigațiile
paraclinice.
Diagnosticul cirozelor trebuie să precizeze atât forma clinică a bolii cât și stadiul ei
evolutiv, de acestea depinzând în mare măsura atitudinea terapeutică.
B. Diagnosticul diferențial
Va fi deosebit de la caz la caz, după predominanța simptomelor. În cazurile de ascită,
diagnosticul diferențial va fi făcut cu:
 peritonita tuberculoasă;
 peritonita carcinomatoasă;
 ascita din decompensările cardiace repetate;
 ascita din simfiza pericardică.
Când există doar hepatomegalie, diagnosticul diferențial se face cu:
 neoplasmul hepatic;
 chistul hidatic;
 sifilisul hepatic.
Un diagnostic diferențial care trebuie făcut cu atenție este cu hepatita cronică agresivă
și cu hepatita cronică cirogenă.
În hepatita cronică există semne de rezerve funcționale hepatice: albu-minuria rămâne
peste 3,5 g%, indicele de protrombină peste 50 % , BSP peste 6%, cu timpul de înjumătățire
sub 10 minute iar hipertensiunea portală este fără reflux. Precizarea o va face însă puncția
hepatică, arătând în hepatite păstrarea arhitecturii hepatice.

20
 2.9.EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII

A. Evoluția cirozelor
Evoluția cirozelor este progresivă:
 Cirozele ascitogene evoluează mai rapid, în 1 – 2 ani.
 Cirozele biliare au o evoluție mai îndelungată, de 5 – 10 până la 15 ani.
Greșelile de regim alimentar, administrarea unor medicamente în mod inoportun,
paracentezele repetate pot fi cauze care grăbesc evoluția prin instalarea encefalopatiei portale,
a comei hepatice sau prin declanșarea unei hemoragii digestive. Sfârșitul letal survine prin
hemoragii digestive masive, prin encefalopatie portală, comă hepatică, insuficiență renală sau
infecții intercurente, îndeosebi pneumonie.
B. Complicațiile cirozei
1. Hemoragiile digestive
Hemoragiile digestive, hematemeza sau melena, survin relativ frecvent în cursul
cirozei, la 20 – 30 % din cazuri, atât în perioada preascitică cât și în perioada ascitică.
Hemoragiile nazale, gingivale sau cutanate, constituie simptome obișnuite în cursul
cirozei și nu devin complicate decât atunci când sângerarea este repetată și drenantă.
Hemoragiile țin de un grad de fragilitate capilară și de o tendință hemoragipară pe care
le au ciroticii și care sunt generate în primul rând de o insuficiență hepatică avansată.
2. Trombozele și tromboflebitele portale
Trombozele și tromboflebitele din cursul cirozei Laennec survin în toate fazele
evoluției, dar mai des în faza terminală. Ele sunt favorizate de staza portală, de resorbțiile
toxice și bacteriene de la nivelul intestinului.
Clinic, accidentele trombotice portale îmbraca două forme:
 o forma puțin zgomotoasă
 o forma gravă, cu debut brusc prin dureri în abdomenul superior, urmate la scurt interval
de hematemeze sau melene masive.
Febra se instalează în zilele următoare. Bolnavii ajung într-o stare de colaps circulator
și deseori sucombă după câteva zile de evoluție.
3. Coma hepatică
Coma hepatică din ciroze poate apărea în cadrul insuficienței hepatice cronice
terminale, în encefalopatia hepatoportală și în cazurile cu hiperaldosteronism secundar (cu
tulburări electrolitice).

21
 În insuficiența hepatică cronică, coma poate fi declanșata (rar) de anumiți factori:
 efort fizic;
 abuz de alcool, medicamente;
 infecții intercurente;
 hemoragii digestive;
 intervenții chirurgicale.
Înainte de apariția comei se accentuează rapid sindromul cutanat, apare somnolența,
scade diureza, apar tulburările psihice apoi se instalează coma.
În cursul comei se constată hemoragii, diureză scazută, adesea febră și icter, tulburări
neurologice extrapiramidale, tulburări psihice polimorfe. Evoluția este frecvent fatală.
4. Ascita
Ascita reprezintă o acumulare de lichid in cavitatea peritoneală. Lichidul de ascită se
acumulează când cantitatea de limfă formată în ficat depășeste capacitatea de drenare a
canalului toracic. Se adaugă și hiperaldosteronismul – volumul abdominal crește, urina scade.

2.10. TRATAMENTUL CIROZEI

Tratamentul cirozelor urmăreste suprimarea cauzelor, combaterea procesului

inflamator și a reacțiilor imunologice în exces, stimularea regenerării hepatice și prevenirea
complicațiilor.
Se recomandă spitalizări la 4 – 5 luni și în cursul decompensărilor. Repausul este
obligatoriu, în pat, în cirozele decompensate. În cele compensate, repausul va fi relativ, până
la 14 h/zi și câte o lună în repaus complet la pat.

2.10.1. TRATAMENTUL MEDICAL - DIETA

Dieta
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet și bogat în vitamine:
 Proteinele vor fi de 1,5 g/kilocorp/zi, aportul fiind redus în cazurile cu encefalopatie
portală;
 Glucidele în cantitate de 400 g/zi;
 Lipidele vor fi limitate la 60 – 80 g/zi fiind preferate cele de origine vegetală;
 Restricțiile vor fi: alcoolul, conservele, afumăturile, mezelurile, brânzeturile
fermentate;

22
  Se vor interzice prăjelile, sosurile cu rântaș, condimentările iritante. În caz de
hemocromatoză, regimul alimentar va ține seama de diabetul coexistent;
 În cazurile cu ascită se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat.

Tratamentul patogenic
Tratamentul patogenic vizează combaterea inflamațiilor și a proceselor imunologice și
stimularea regenerării hepatice.
Corticoterapia cu acțiune antiinflamatoare, imunodepresoare, diuretică și de stimulare
a apetitului are indicații în cirozele cu hipersplenism, ascită și colostază. Nu se va administra
cortizon în cazurile de tromboză portală.
Terapia imunodepresivă nu este recomandabilă în ciroze.
Pentru stimularea regenerării hepatocitare se prescriu extracte hepatice concentrate,
bine purificate, cu vitaminele B1, B2, B12, C și E și preparate ca Mecopar, Purinor, Litrison.
În sindroamele hemoragipare se administrează vitamina K sub controlul indicelui de
protrombină.
Tratamentul ascitei
Dieta va fi hiposodată, bogată în vitamina K, cu sucuri de fructe, fructe uscate și cu o
ușoară restricție de lichide.
Clinostatismul este un factor important pentru îmbunătățirea diurezei.
Dintre diureticele folosite în tratamentul ascitei sunt de preferat Furosemid, Nefrix,
Ufrix.
Se folosesc cu mult succes spironolactonele (aldactone).
Pentru a obține o bună diureză, trebuie corectată hipovolemia prin perfuzii cu soluții
hipertonice de glucoză, cu albumină umană, cu masă eritrocitară, cu Manitol, la nevoie se pot
face transfuzii cu sânge, ciroticul suportând bine sângele și greu anemia.
Paracenteza nu se recomandă. Se va face numai de necesitate, dacă ascita jenează
funcțiile cardio-respiratorii și se scot cantități de maxim 2 – 3 litri.
2.10.2. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Tratamentul chirurgical este un tratament de necesitate, nu se face profilactic, el

influențând nefavorabil evoluția bolii.
Splenectomia este indicată în primul stadiu al cirozei de tip bantian și î
n
hipersplenismul sever.

23
2.10.3. PROGNOSTICUL CIROZEI
Prognosticul îndepărtat al cirozelor este întotdeauna sever.
În ceea ce privește prognosticul imediat, este mai bun în cazurile în care ascita cedează
rapid la repaus, dietă sau diuretice.
O terapie corectă poate frâna evoluția unei ciroze hepatice decompensate. Prognostic
mai bun au cazurile în care decompensarea este precipitată de un factor reversibil (hemoragie,
hepatită etilică).
Prognosticul depinde de gradul insuficienței hepato-celulare. O hemoragie din varicele
esofagiene este urmată de coma hepatică daca insuficiența hepatică este importantă dar poate
fi bine suportată dacă funcția hepatică este bună.
În ciroza hepatică decompensată numai 21% din bolnavi supraviețuiesc 6 ani, iar peste
75% mor în acest interval.
Bolnavii la care apare ascita au doar 40% șanse de a trăi 2 ani.
Moartea în ciroza hepatică se produce în 30% din cazuri prin hemoragie din varicele
esofagiene, în 25% din cazuri prin comă hepatică, iar restul prin alte complicații, mai ales
peritonită bacteriană spontană, neoplasm și sindrom hepatorenal.

24
 CAPITOLUL III

ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTUL MEDICAL PACIENTULUI

CU CIROZĂ HEPATICĂ

Cadrele medii medicale trebuie să aibă cunoştinte temeinice despre această boală dar
nu numai, ele trebuie să înțeleagă semnificaţiile simptomelor, căci din analiza lor se poate
stabili diagnosticul, se poate interveni salvator în cazul agravărilor sau apariţiei unor
complicaţii.
Îndatoririle asistentei încep încă de la prezentarea bolnavului la consultații. Bolnavii
cu ciroză sunt o categorie aparte de pacienți, ei fiind foarte sensibili atât psihic cât și fizic, de
aceea rolul asistentei medicale care vine în contact permanent cu aceștia este foarte important.
La indicaţia medicului, asistenta recolectează produse biologice, pregăteşte pacientul
în vederea diferitelor explorări atât fizic cât și psihic, însoțeşte pacientul la aceste examinări.
Totul trebuie facut cu blândețe, tact, siguranţa, fineţe, sprijinind moral bolnavul şi contribuind
la buna reuşită a investigaţiilor, deci la aplicarea urgentă a tratamentului.
Îngrijirea bolnavilor în secția de boli interne reprezintă o muncă foarte dificilă,
complexă, asigurată de echipa de îngrijire a cărei membru este asistenta medicală.
Munca asistentei medicale constă în îndeplinirea sarcinilor legate de îngrijirea
bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, poziţia în pat, efectuarea tuturor examinărilor
paraclinice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea şi urmărirea efectului
medicaţiei, deci, realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia măsuri de
supraveghere permanentă a bolnavului.
Pentru a-şi îndeplini cu succes toate aceste roluri, asistenta trebuie să cunoască şi să
dispună de dragoste pentru profesie:
- sarcinile de îngrijire trebuie cunoscute şi stăpânite;
- examinările paraclinice pot influența psihicul bolnavului dar dacă pregătirile și executarea
lor sunt corecte, rezultatele pot fi superioare celor scontate;
- regimul igienic: repaosul în ciroza hepatică nu este absolut obligatoriu decât în fazele
avansate dar exista o anumită restricţie pe care bolnavii au tendința să nu o respecte;
- regimul alimentar constituie o problemă serioasă pentru că nu este o dietă uşor de
respectat dar cu înțelegere şi mai ales prin cunoaşterea alimentelor permise și nepermise, a
modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune;
- tratamenul medicamentos cere cunoaşterea tehnicilor de administrare a medicamentelor
(cale, doză, ritm) şi posibilele reacţii adverse.

25
 Frecvent, acţiunea medicamentelor e întâlnită de influenţa psiho-terapeutică (efect
Placebo), adică de explicarea fenomenelor astfel încât bolnavul să capete încredere în
medicamentația administrată. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar
supravegherea bolnavilor reprezintă obiectivul numărul unu al asistentei.
Ciroza hepatică constituie o referință “specială”, chiar cu un tratament corect
prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atât mai mare cu cat
evoluția este mai imprevizibilă.

3.1. PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA ACTE DE INVESTIGAȚIE

ȘI TRATAMENT

Asistenta medicală recoltează sânge pentru:

 EXAMENE DE LABORATOR ÎN CIROZA DECOMPENSATĂ;
 AMINOTRANSFERAZELE (transaminazele):
 uşor crescute;
 în ciroza hepatică alcoolică TGO (ASAT) este crescut preponderent faţă de TGP
(ALAT), adesea raportul TGO/TGP = 2;
 fosfataza alcalină serică este crescută 10 – 19 u.B;
 TESTUL CU SULFAT DE ZINC – are valori crescute, de obicei mai mari sau egale cu 20
uml;
 GAMAGLOBULINELE SERICE – cresc de regulă, atingând frecvent valori mai mari sau
egale cu 3 g/100 ml şi o proporţie de 35 % în electroforeză;
 TOLERANŢA LA GLUCOZĂ – în ciroza hepatică este afectată la cca 70 % din bolnavi:
40 % au toleranţă scăzută la glucoză iar la cca 30 % din bolnavii cu ciroză hepatică apare
diabetul zaharat;
 AMINOACIZII AROMATICI (AA) – (tirozina, triptofanul, fenilalamina) sunt crescuţi în
ser, din cauza metabolizării deficitare iar aminoacizii alifatici (ramificaţi, ca valina,
leucina) au nivele serice reduce;
 METIONINA – creşte în ser odată cu aminoacizii aromatici;
 UREEA – are o sinteză hepatică afectată dar nu scade în ser datorită rezervei funcţionale a
ficatului;
 VSH este crescut;
 BILIRUBINA – din ser uşor crescută;
 COLESTEROLUL – esterificat din ser este scăzut;

26
 ERITROCITELE – 3 – 4 milioane / mm3
 TIMPUL DE PROTOMBINĂ – uşor crescut
ECOGRAFIA
 se evidenţiază ascita, splenomegalia, permeabilitatea, diametrele vaselor şi viteza de flux
în circulaţia portală;
 are rol în diagnosticul hipertensiunii portale;
Ecografia permite aprecierea diametrelor ficatului.
Lobul caudat apare mărit în raport cu lobul drept.
Ciroza este sugerată în creşterea neregularităţii ecogenităţii cu prezenţa zonelor dense,
respective, distribuite neregulat şi de ecogenitate crescută.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ (T.C.) – permite aprecierea dimensiunilor
ficatului, mărirea lobului caudat, detectează suprafaţa neregulată (nodulară) a ficatului,
stratoza, creşterea conţinutului de fier hepatic. Ea detectează de asemenea ascita,
splenomegalia şi după folosirea substanţei de contrast, circulaţia portă şi anastomozele
portasistemice, permiţând diagnosticul hipertensiunii portale. Tomografia computerizată nu
diagnostichează ciroza, aceleaşi modificări tomografice putând fi prezente în hepatita
alcoolică şi granulomatozele hepatice.
PUNCŢIA BIOPSICĂ HEPATICĂ (P.B.H.) confirmă diagnosticul. P.B.H. poate fi
dirijată prin ecografie cu T.C. sau cu laparoscopul (care permite vizualizarea suprafeţei
nodulare a ficatului). Este indicată în cazuri limită de diagnostic şi foarte adesea este
contraindicată (risc de sângerare).

27
 3.2. PARACENTEZA

Definiție: Puncția abdominală (paracenteza) constă în traversarea peretelui abdominal cu

ajutorul unui trocar în diferite scopuri.
În cavitatea peritoneala se poate acumula lichid (ascită) care poate avea drept cauză:
o obstacole în circulaţia portală, ceea ce determină hipertensiune portală (în ciroza
hepatică, insuficienţa cardiacă, tumorile peritoneale);
o inflamaţia (în peritonita tuberculoasă).
Scop:
o explorator:
 punerea în evidenţă a prezenţei lichidului peritoneal;
 recoltarea lichidului şi examinarea sa în laborator pentru stabilirea naturii sale;
o terapeutic:
 evacuarea unei colecţii libere de lichid în ascitele masive;
 pentru efectuarea dializei peritoneale.
Indicaţii:
o ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii și respiratorii prin presiunea asupra
diafragmului, venei cave inferioare;
o ascitele care nu se rezorb prin metode obişnuite de tratament;
o traumatismele închise ale viscerelor abdominale, când se bănuieşte hemoperitoneu;
o pentru diagnosticul citologic, bacteriologic și enzimatic al ascitei.
Contraindicaţii:
o chisturi ovariene mari, hidronefroză bilaterală, sarcină;
o se execută cu prudenţă la pacienţii cu diateze hemoragice şi în precomă;
o colecţiile de lichid închistate se evacuează numai chirurgical.
Locul puncţiei:
o pe linia Monroe-Richter - în fosa iliacă stângă, la punctul de unire a 1/3 medii cu cea
mijlocie a liniei ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero-superioară stângă;
o pe linia ombilico-pubiană, la mijlocul ei.
Pregătirea puncţiei:
 materiale:
 de protecţie a patului pe care se execută puncţia;
 pentru dezinfecţia tegumentului;

28
  instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3–4 mm cu un mandren
ascuţit şi unul bont de rezervă, seringi de 5 şi 20 ml, ace de 5–6 mm, bisturiu, pense
hemostatice, câmp chirurgical, mănuşi chirurgicale, comprese, tampoane, tuburi
prelungitoare;
 pentru recoltarea și colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat, găleată gradată
de 10 l;
 pentru îngrijirea locului puncţiei – cearşaf împăturit pe lungime, romplast;
 substanţe medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace;
 paravan, tăviţă renală;
 pacientul:
 pregătirea psihică: se informează asupra necesităţii puncţiei, i se asigură securitatea
şi intimitatea;
 pregătirea fizică: se invită să urineze iar dacă este cazul, se face sondaj vezical; se
dezbracă regiunea abdominală; se aşează pacientul în decubit dorsal în pat, peste
cerşaful împăturit în lung, la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat; se măsoară
circumferinţa abdominală
Execuţia puncţiei:
 se face de către medic, ajutat de una-două asistente;
 se derulează în salon sau în sala de tratamente;
Medicul Asistenta 1 Asistenta 2
- îşi spală mâinile, le dezinfectează.
- pregăteşte patul cu mu-
şama, aleză, cerşaf;
- alege locul puncţiei; - aşează pacientul în poziţie
corespunzătoare locului
ales;
- pregăteşte locul puncţiei,
dezinfecție de tip III;
- serveşte seringa încărcată cu
anestezic;
- menţine pacientul în poziţia
- face anestezia locală
dată;
- serveşte mănuşile
chirurgicale medicului;

29
- protejează locul puncţiei cu
- serveşte câmpul chirurgical;
câmpul steril;
- dezinfectează locul puncţiei.
- serveşte bisturiul sau direct
trocarul;
- execută incizia sau direct - supraveghează permanent
puncţia cu trocarul, scoate faciesul, respiraţia, starea
mandrenul; bolnavului;
- recoltează în eprubete
lichidul de ascită;
- serveşte tubul prelungitor al
canulei trocarului (pentru
evacuare);
- supraveghează scurgerea
- adaptează tubul prelungitor; - supraveghează pacientul;
lichidului în vasul colector;
- schimbă poziţia pacientului dacă se întrerupe scurgerea lichidului.
- retrage trocarul;
- dezinfectează locul puncţiei;
- aplică agrafa Michel dacă a
- face o cută a pielii;
folosit bisturiul pentru
- aplică pansament uscat
incizie;
compresiv;

- se strânge cerşaful în jurul abdomenului, fixându-se cu ace

de siguranţă.

Ingrijirea ulterioară a pacientului:

o se aşează comod în pat astfel ca locul puncţiei sa fie cât mai sus, pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare;
o se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte;
o după 6 ore se îndepărtează cerşaful strâns în jurul abdomenului;
o se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează;
o se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale;
o se monitorizează pulsul, T.A., se notează valorile înregistrate în 24 ore;
o pansamentul se schimbă, respectând măsurile de asepsie;
o agrafele se scot după 48 – 72 de ore.

30
Pregătirea produsului pentru examinare:
o examenul macroscopic constă în măsurarea cantităţii de lichid evacuat, aprecierea
aspectului dat, determinarea densităţii;
o reacţia Rivalta;
o examenul citologic, bacteriologic, biochimic: eprubetele cu lichid, etichetate, se trimit
la laborator;
Notarea puncţiei în foaia de observaţie:
o se notează cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numele persoanei care a executat
puncţia;
o se notează circumferinţa abdominală înainte și după puncţie;
Accidente:
o colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale;
o hemorafie digestivă manifestată prin hematemeză și/sau melenă;
o perforarea intestinului determină peritonită;
o persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid.

31
 CAPITOLUL IV

CAZUL I

CULEGEREA DATELOR:
Nume, prenume: A. N.
Vârsta: 53 ani
Sex: masculin
Greutate: 78 kg
Înălțime: 1,76
Religie: ortodoxă
Naționalitate: român
Stare civilă: căsătorit, 2 copii majori
Ocupație: pensionar
Antecedente personale:
- sechele de TBC pulmonar din 2005;
- cardiopatie ischemică;
Antecedente heredocolaterale:
- mama cardiacă, suferind și de diabet zaharat tip II;
- tatăl cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare.
Data internării: 01. 02. 2019
Data externării: 06. 02. 2019
Motivele internării: dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie, fatigabilitate, dureri
precordiale la efort, durere la nivelul hipocondrului drept, creșterea în volum a abdomenului
(ascită), edeme ale membrelor inferioare, stare de disconfort abdominal, inapetență, sindrom
dispeptic.
Diagnostic medical la internare:
- ciroză hepatică de etiologie HCV, decompensată vascular și parenchimatos;
- cardiopatie ischemică;
Istoricul bolii:
Pacientul în vârstă de 53 de ani, în evidență cu ciroză hepatică de un an, a fost internat
pentru astenie extremă, dispnee respiratorie la eforturi mici, dureri precordiale la efort, ascită,
edeme ale membrelor inferioare, sindrom dispeptic. Bolnavul este diagnosticat din 2007 cu
cardiopatie ischemică, angor de efort, în tratament constant cu Propanolol. La domiciliu a
continuat tratamentul cu Silimarină, Furosemid, Aspatofort, Lagosa dar nu a respectat

32
întocmai indicațiile și regimul impus de boală. Se adresează clinicii pentru tratament de
specialitate.

Explorări paraclinice:
Ecografie abdominală:
 ficat mic, cu un contur neregulat, structură relativ omogenă și ecogenitate ușor
crescută;
 colecist cu pereții mult îngroșați, cu aspect stratificat, prezentând în lumen câteva
puncte reflexogene în schiță;
 vena portă de 15 mm;
 splină omogenă de 12,5 – 13 cm în axul lung;
 vezica urinară destinsă;
 pancreas fără modificări deosebite;
 rinichi în limite normale.
Examen de urină:
 Proteine – urme;
 Puroi – negativ;
 Glucoză – negativ;
 Urobilinogen – intens pozitiv;
 Pigmenți biliari – negativ;
 Sediment calitativ – numeroase cristale de oxalat de Ca și hematii;
Examinarea lichidului ascitic:
 LDH – 88;
 Proteine – transudat 12,8 %.

33
 Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale după Virginia Henderson:
Nr. Manifestări de
Nevoia fundamentală Sursa de dificultate
crt. dependență
- anxietate; - extremități uscate, calde,
Nevoia de a respira și a - dificultate de respirație; colorate;
1.
avea o bună circulație - durere; - bradipnee;
- astenie fizică; - T.A. = 90/60 mmHg;
- anxietate; - hidratare insuficientă
- durere; cantitativ și calitativ;
Nevoia de a bea și a - obișnuințe alimentare - inapetență;
2.
mânca deficitare; - ingestie de alimente și
- fatigabilitate; lichide ce nu satisfac
nevoile organismului;
- alimentație neadecvată; - disconfort abdominal;
- anxietate; - inapetență;
- hidratare neadecvată; - senzația de plenitudine,
3. Nevoia de a elimina - obișnuințe alimentare balonare post-prandială;
deficitare; - edeme la membrele
inferioare;
- ascită;
- anxietate; - astenie;
Nevoia de a dormi și a se - durere; - oboseală;
4.
odihni - dispnee; - neliniște;
- iritabilitate;
Nevoia de a fi curat și - oboseală; - leziuni tegumentare;
5. îngrijit, de a proteja - intoleranța la efort;
tegumentele și mucoasele
- lipsa de cunoaștere a - neliniște;
mijloacelor ajutătoare; - insomnie;
- lipsa de cunoaștere a - hipotensiune;
Nevoia de a evita
6. obiceiurilor sănătoase de - astenie;
pericolele
viață; - inapetență.
- dificultatea de a se adapta la
boală.

34
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
01 – 02.02.2019 Pacientul să prezinte o - am așezat pacientul în poziție ortopneică pentru a favoriza - la o oră după măsurile
1. Dificultate în a respirație cu frecvență respirația, așezând în spatele pacientului două perne; aplicate, starea
respira din cauza durerii normală în decurs de 4 – 5 - am aerisit salonul; pacientului este ușor
și anxietății manifestată zile. - am învățat pacientul să respire corect (să inspire profund pe nas ameliorată iar la 12 h de
prin dispnee, bradipnee. și să expire pe gură); la intervenții starea
- monitorizez funcțiile vitale; notez valorile obținute în foaia de pacientului s-a
temperatură; îmbunătățit;
- monitorizez respirația: frecvența, amplitudinea, ritmul; - T.A. = 140/60 mmHg;
- pacientului i s-a administrat O2 pe mască, la indicația medicului,
6 l/h cu intermitență 10 min. de 2 ori pe oră;
- am supravegheat cu mare atenție modul de administrare a O2,
debitul și frecvența administrării;
- am pregătit materialele necesare efectuării paracentezei;
- se efectuează paracenteza pentru a ușura respirația.
01 – 06.02.2019 Pacientul să fie echilibrat - pacientul a fost alimentat parenteral cu Glucoză 5 %, 2x100 ml, - pacientul este echilibrat
2. Alimentație deficitară hidroelectrolitic în 3 zile și cu 1 f. Vitamina C, 1 f. Vitamina B1, B6 și 1 f. Gluconolactat de hidroelectrolitic, fapt
datorată regimului nutrițional în 5 zile. Ca; confirmat de rezultatele
impus manifestată prin - am prezentat pacientului necesitatea unei diete hiposodate, ionogramei;
stare de disconfort totodată am explorat gusturile pacientului;

35
 DIAGNOSTIC DE
NURSING
abdominal, inapetență.
01 – 06.02.2019
3. Eliminare inadecvată
cantitativ și calitativ din
cauza alimentației
inadecvate, manifestată
prin edeme, ascită.
OBIECTIVE
Pacientul să fie echilibrat
hidroelectrolitic și să nu
prezinte risc de infecție
urinară.
INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
EVALUARE
ASISTENTEI MEDICALE
- alimentele au fost servite la ore regulate;
- aportul de proteine s-a scăzut deoarece pacientul prezintă
encefalopatie însă alimentația rămâne bogată în glucide și lipide
(suc natural, apa plată, ceai îndulcit cu miere);
- pe parcursul rezolvării encefalopatiei se vor corecta carențele în
proteine;
- zilnic am realizat bilanțul hidroelectrolitic: - pacientul e echilibrat
Ingestia: 500 ml glucoză 5 %, 250 ml suc de fructe, 150 ml hidroelectrolitic,
alimente; edemele și ascita s-au
Excreția: 2000 ml diureză, 100 ml scaun, 4000 ml lichid micșorat;
ascitic, transpirație nesemnificativă; - în urma tratamentului
- pacientul a fost zilnic cântărit; administrat, pacientul nu
- pacientului i s-a indicat să nu consume mai mult de 1 litru de mai prezintă infecție
lichide pe zi, mai ales din cele bogate în Na; urinară;
- pentru a diminua ascita și edemele, pacientului i s-a administrat - în urma efectuării
Spironolactonă 3x2 tb/zi, Furosemid 1 tb/zi paracentezei s-au
- pacientului i s-a efectuat paracenteza; eliminat 4 litri de lichid
- am participat la efectuarea intervenției prin pregătirea ascitic;
materialelor și a intrumentarului medical; - pacientul respiră mai
- pe lângă alimentație parenterală, pacientului i s-a administrat ușor, ameliorându-se
36
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
ceai îndulcit, supe strecurate; dispneea;
- pacientului i s-a introdus masa de prânz formată din supă de - pacientul este echilibrat
zarzavat, pilaf de orez cu carne de pui fiartă, toate fără sare; nutrițional și
- pe lângă alimentația parenterală, pacientului i s-au introdus toate hidroelectrolitic, are
cele trei mese principale; poftă de mâncare, nu se
- pacientului i s-au servit 5 – 6 mese/zi la ore regulate și în volum mai simte slăbit;
redus; alimentația e bogată în fier, vitamine, proteine și glucide;
- am educat familia și am cerut de la bucătăria spitalului
respectarea regimului;
- am administrat, la indicația medicului, multivitamine 3x1 tb/zi,
preparate din fier pentru combaterea anemiei - sulfat de fier 3x1
tb/zi;
- pentru corectarea deficitului de proteine, pacientului i s-au
administrat hidrolizate de proteine (aminoplasmal) 150 ml/zi;
- pentru refacerea parenchimului hepatic s-au administrat 2 fiole
Aspatofort;
- am aplicat pansamentul compresiv după efectuarea tehnicii;
01.02.2019 Pacientul să beneficieze de - pacientului îi administrez lichide calde înainte de culcare: lapte, - în urma măsurilor luate,
4. Dificultate în a dormi un somn cantitativ și ceai de mușețel, ceai de tei; pacientul doarme mai
și a se odihni din cauza - întocmesc împreună cu pacientul un program de odihnă; bine noaptea iar

37
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
durerii și anxietății, calitativ satisfăcător. - ajut la crearea unui climat de liniște și confort pentru a nu dimineața se simte mai
manifestată prin suprasolicita analizatorii auditivi și vizuali; odihnit;
insomnie, oboseală. - nu se pot administra medicamente cu efect sedativ iar în acest
scop administrez medicamente cu efect ușor sedativ de tipul:
Feniramină 1 tb seara, la culcare, pentru a evita efectul toxic al
barbituricelor;
01 – 06.02.2019 Pacientul să nu prezinte - am explicat pacientului necesitatea respectării repausului fizic și - pacientul nu prezintă
5. Risc de complicații riscul complicațiilor. al tratamentului; complicații respiratorii și
infecțioase din cauza - pentru a nu-i periclita respirația și funcția cardiovasculară a cardiovasculare;
suferinței hepatice pacientului, s-a efectuat paracenteza eliminând 4 litri de lichid - pacientul nu prezintă
manifestat prin apariția ascitic; complicații infecțioase,
edemelor și ascitei. - după efectuarea tehnicii am dezinfectat locul puncției și am valoarea temperaturii
aplicat o compresă sterilă pentru prevenirea infecției; corpului fiind de 37o C;
- am sfătuit pacientul să nu se miște prea mult în pat și să nu se - în urma îngrijirilor
ridice după efectuarea puncției; acordate, pacientul nu
- am asigurat ca pacientul să fie echilibrat nutrițional prezintă leziuni
administrându-i o dietă bogată în glucide, vitamine și proteine; tegumentare;
- am asigurat curățenia lenjeriei de corp și de pat a pacientului
pentru a preveni alterarea tegumentelor;
- am supravegheat catetetrele venoase aplicate pentru realizarea

38
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
perfuziilor;
01 – 06.02.2019 Pacientul să-și efectueze - am educat pacientul în vederea acceptării și efectuării toaletei - în urma măsurilor luate,
6. Incapacitatea de singur î
ngrijirile personale corporale; pacientul e îngrijit și
autoîngrijire din cauza pe perioada spitalizării și la - am stimulat dorința pacientului de a-și efectua singur toaleta curat, execută activități
asteniei manifestată prin domiciliu. personală; ce nu-l suprasolicită
inapetență. - am ajutat pacientul să se mobilizeze. fizic.

39
 EPICRIZA
Pacientul se externează din spital prezentând o stare generală ameliorată. Acesta este
informat cu privire la manifestările bolii și tratamentul acesteia.

Externarea se face cu următoarele recomandări:

- va continua tratamentul prescris de medic;

- va avea o alimentație adecvată: regim hiposodat și va reduce aportul de lichide;
- va evita băuturile alcoolice și fumatul.

40
 CAZUL II

CULEGEREA DATELOR:
Nume, prenume: D. V.
Data nașterii: 25. 01. 1943
Vârsta: 76 ani
Sex: masculin
Greutate: 84 kg
Înălțime: 1,71
Religie: ortodoxă
Stare civilă: văduv de 5 ani, 3 copii majori
Ocupație: pensionar
Antecedente personale, fiziologice și patologice: ciroză hepatică cu ascită, diagnosticată de
circa 2 ani, cu repetate internări, cu ameliorarea stării generale
Motivele internării: astenie extremă, creștere în volum a abdomenului, edeme ale membrelor
inferioare, stare de disconfort abdominal
Semne subiective: hipertensiune arterială, dispnee, tuse, anxietate
Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 76 de ani, a fost internat datorită dispneei marcante, creșterii în
volum a abdomenului. Se remarcă și edeme ale membrelor inferioare. Pacientul se adresează
clinicii pentru tratament de specialitate.
Data internării: 01.04.2019
Data externării: 04.04.2019
Diagnostic medical la internare:
- ciroză hepatică decompensată vascular, hipertensiune arterială

41
Investigații de laborator:
Valori normale Valori reale
Leucocite 4,1 – 10 5,7
Hemoglobina 12 – 17 13,9
Hematii 4 – 5,5 3,9
Bilirubina totală 0,1 – 1,1 3,14
Hematocrit 40 – 52 42,1
Trombocite 150 – 400 184
T.G.O. 6 – 54 60
T.G.P. 8 – 55 61
Glicemie 70 – 115 97
Uree 10 – 50 65,4
Creatinină: în sânge 0,2 – 1,2 1,40
INR 0,8 – 1,5 1,80
Acid uric 2,4 – 6 3,90
Ecografie abdominală: ascită în cantitate mică, cu benzi de fibrină, neomogen, ficat mărit în
volum cu contur neregulat VP=15, colecist cu multiple ecogenități și cu un con de umbră,
splină ≈ 14,5 cm în axul lung. Pancreas fără modificări deosebite, rinichi în limite normale.
Stomac cu îngroșare parietală, V.N. transonică. Aspect de ciroză hepatică cronică,
decompensare portală.

42
 Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale după Virginia Henderson:
Nr.
Nevoia fundamentală Sursa de dificultate Manifestări de dependență
crt.
- insuficiență respiratorie ; - T.A. = 190/100 mmHg;
Nevoia de a respira și
- tuse;
1. a avea o bună
- alterarea respirației;
circulație
- circulație inadecvată;
- intoleranța la efort; - mișcare deficitară;
- alterarea mobilității;
Nevoia de a se mișca și
2. - oboseală;
a avea o bună postură
- edeme ale membrelor
inferioare;
- vârsta înaintată; - alterarea somnului;
Nevoia de a dormi și a
3. - treziri frecvente în timpul
se odihni
somnului;
Nevoia de a se îmbrăca - intoleranța la efort; - dificultate de a se îmbrăca /
4.
și dezbrăca dezbrăca

Nevoia de a menține - T = 36,4oC;

5. temperatura corpului – - transpirații minime;
în limite normale
Nevoia de a fi curat și - intoleranța la efort; - vârsta înaintată;
îngrijit, de a proteja - dificultate în autoîngrijire;
6.
tegumentele și
mucoasele
- anxietate; - vulnerabilitate, teamă;
- nesiguranță; - alterarea vederii: vedere
Nevoia de a evita
7. încețoșată;
pericolele
- dificultate de a se proteja și
a se feri de pericole;
Nevoia de a învăța
8. cum să-și păstreze - lipsa informațiilor; - cunoștințe insuficiente.
sănătatea

43
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
01 – 03.04.2019 Pacientul să prezinte T.A.  asigur repausul fizic și psihic; 01.04.2019
1. Circulație inadecvată și puls în limite normale.  monitorizez funcțiile vitale; TA = 190/100 mmHg
manifestată prin  asigur un regim alimentar adecvat; T=36oC
hipertensiune arterială  favorizez circulația: așez bolnavul în poziție șezând; Diureza = 1800 ml/24h
din cauza complicațiilor  recoltez probe biologice pentru examenul de laborator; 02.04.2019
bolii. nsoțesc
î pacientul la radiologie; TA = 110/50 mmHg
 educ pacientul ca să facă repaus la un anumit interval de timp; P = 90 bătăi/min.
 recoltez sânge pentru examenul de laborator: HLG,VSH, 03.04.2019
glicemie, uree, creatinină, fibrinogen, examen de urină; TA = 110/60 mmHg
 administrez, la indicația medicului: Furosemid, Auronal, P = 80 bătăi/minut
Metoprolol ¼ - 0 - ¼, Aspatofort, Spironolactonă;
01 – 02.04.2019 Pacientul să prezinte o  asigur repausul la pat, în poziție de decubit dorsal; 01.04.2019
2. Alterarea respirației bună respirație.  monitorizez respirația, frecvența, amplitudinea și ritmul Pacientul prezintă dispnee.
manifestată prin dispnee respirației; 02.04.2019
din cauza anxietății,  monitorizez funcțiile vitale; Pacientul prezintă o bună
durerii.  notez valorile obținute în foaia de temperatură; respirație.
 asigur oxigenoterapia;
 educ pacientul să respire corect;
 administrez O2 prin sondă nazală 4 – 6 litri / min.;

44
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
01 – 03.04.2019 Pacientul să prezinte o  asigur condiții corespunzătoare de confort fizic și psihic; 01.04.2019
3. Alterarea mobilității bună postură.  educ pacientul să-și crească treptat activitatea fizică, să Pacientul prezintă o
manifestată prin alterneze repausul cu odihna; toleranță scăzută la efort.
imposibilitatea de ncurajez
î pacientul să efectueze mișcări pasive și active; 02.04.2019
deplasare și  explic pacientului că activitatea zilnică trebuie reluată Pacientul prezintă
fatigabilitate din cauza progresiv; diminuarea fatigabilității.
efectului bolii. 03.04.2019
Pacientul prezintă o mai
bună toleranță la efort.
01 – 02.04.2019 Pacientul să prezinte un  așez pacientul într-o poziție comodă care să-i asigure un somn 01.04.2019
4. Alterarea somnului somn odihnitor. odihnitor; Pacientul a dormit 8 h dar s-
manifestată prin treziri  planific îngrijirile și intervențiile delegate, astfel încât să evit a trezit obosit.
frecvente din cauza trezirea; 02.04.2019
vârstei înaintate și a  administrez la indicația medicului Diazepam Obiectiv realizat: pacientul
anxietății. 1 cpr/seara; prezintă un somn odihnitor.

01 – 03.04.2019 Pacientul să prezinte  conștientizez pacientul în legătură cu importanța menținerii Pe perioada spitalizării,
5. Dificultate de a se tegumente și mucoase curate a tegumentelor și mucoaselor; pacientul și-a menținut
autoîngriji manifestată curate.  ajut pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale; integre tegumentele și
prin intoleranță la efort mucoasele și nu a devenit o

45
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
din cauza vârstei. sursă de infecții
nosocomiale.

01.04.2019 Pacientul să fie echilibrat ncurajez

î pacientul și îi inspir încredere; Pacientul folosește ochelari
6. Dificultate de a evita psihic și să aibă vederea î
ncurajez pacientul și-l însoțesc pentru efectuarea unui control și își îmbunătățește vederea.
pericolele manifestată îmbunătățită. oftalmic;
prin teamă,
vulnerabilitate,
nesiguranță, din cauza
alterării vederii.
01 – 03.04.2019 Pacientul să fie informat  evaluez nivelul de cunoștințe al pacientului; 01.04.2019
7. Deficit de cunoștințe cu privire la manifestarea  furnizez pacientului cunoștințele necesare îngrijirii la Pacientul a primit informații
manifestat prin bolii și tratamentul pe care domiciliu; despre boală și tratament.
cunoștințe insuficiente trebuie să-l urmeze.  informez pacientul privind regimul de viață, evitarea 03.04.2019
datorate lipsei de factorilor de risc precum și despre tratamentul ce trebuie Pacientul a acumulat
informații. continuat: Furosemid, Metoprolol ¼ - 0 - ¼, Auronal, cunoștințe noi, a înțeles
Aspatofort, Spironolactonă, vitaminele B1, B6; recomandările privind
regimul de viață, evitarea
factorilor de risc și
tratamentul ce trebuie
urmat.

46
 EPICRIZA
Pacientul se externează din spital prezentând o stare general ameliorată, mișcare și
postură adecvată, circulație în limite normale, o bună respirație și un somn odihnitor.

Pacientul este informat cu privire la manifestările bolii și tratamentul acesteia.

Pacientul este externat cu următoarele recomandări:

- după externare, pacientul trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru a fi

dispensarizat;
- va evita medicamentele cu acțiune hepatotoxică;
- va continua tratamentul indicat;
- își va relua activitățile zilnice dar va rămâne sub control medical ambulatoriu;
- va evita efortul fizic excesiv;
- va evita oboseala și stresul;
- va avea o alimentație adecvată: regim hepatic.

47
 CAZUL III

CULEGEREA DATELOR:
Nume, prenume: C. V.
Data nașterii: 19. 03. 1967
Sex: masculin
Greutate: 70 kg
Înălțime: 1,68
Religie: ortodoxă
Stare civilă: căsătorit, 2 copii majori
Ocupație: pensionar pe caz de boală
Antecedente personale, fiziologice și patologice: ciroză hepatică pe fond etilic, din 2012
Istoricul bolii:
Pacient este cunoscut cu ciroză hepatică pe fond etilic, din 2012, urmând tratament
hepatoprotector intermitent și regim alimentar. A mai fost spitalizat în repetate rânduri pentru
edeme și ascită, hemoragie digestivă inferioară, de la nivelul pachetului hemoroidal și
fenomene de encefalopatie portală.
În ultimele 5 luni este a treia internare pentru sindrom edematos (edeme și ascită), fără
răspuns la terapia diuretică.
Motivele internării: actuala internare este precipitată și de apariția unei erupții roșii -
violacee la nivelul gambei drepte, dureroasă și cu semne celsiene locale.
Data internării: 2. 03. 2019
Pacientul C. V. Se internează de urgență în S.T.I. pe data de 2.03.2019, ora 840, cu
următoarele manifestări de dependență:
- alterarea profundă a stării generale;
- anxietate;
- greață, vărsături alimentare și biliare;
- tahipnee;
- prurit cutanat, icter;
- somnolență diurnă;
- treziri nocturne repetate;
- oligurie.
Diagnostic medical la internare:
- ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos;
- erizipel al gambei drepte;
- sindrom hepato-renal.

48
Date de laborator în ziua internării:
- HT = 31%;
- HB = 6,4%;
- VSH = 28 mm la 1 h
= 53 mm la 2 h;
- formulă leucocitară: HS = 2%, HHS = 58%, Ba = 0%, Eo = 1%, Li = 37%, Mo = 2%;
trombocite izolate în grupe mici;
- TGO = 684 nkat/l, TGP = 847 nkat/l;
- Bil. t = 56 mmol/l, Bil. dir. = 23 mmol/l, Bil. indir. = 33 mmol/l;
- F. alcalină = 2860 nkat/l;
- Glicemie = 4,6 mmol/l;
- proteine totale = 5,8 g%, albumin = 3,7g%, G = 2,1 g%;
- uree = 10,16 mmol/l, creatinina serică = 214 umol/l;
- ionograma serică: Na+=137 mmol/l, H+ = 4,6 mmol/l, Ca++ = 0,86 mmol/l;
- TA = 110/60 mmHg;
- P = 88 bătăi/min.;
- T = 38,7o C.

49
 Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale după Virginia Henderson:
Nr. Manifestări de
Nevoia fundamentală Sursa de dificultate
crt. dependență
- durere; - respirație superficială;
Nevoia de a respira și - diminuarea mobilității; - tahipnee;
1. a avea o bună - anxietate; - tahicardie;
circulație - intoleranța la efortul fizic. - edeme;
- hipotensiune arterială.
- anxietate; - greață;
Nevoia de a bea și a - obișnuințe alimentare - inapetență;
2.
mânca culturale diferite; - vărsături.
- slăbiciune, oboseală.
- alimentație inadecvată; - vărsături alimentare și
- anxietate; biliare;
3. Nevoia de a elimina - diminuarea mobilității; - oligurie.
- lipsa cunoașterii nevoii de
hidratare a organismului.
- diminuarea mobilității; - mișcare deficitară și o
- oboseală, slăbiciune; postura inadecvată;
- circulație inadecvată. - deplasare greoaie (edeme
Nevoia de a se mișca și
4. ale membrelor pelvine);
a avea o bună postură
- poziție în decubit dorsal;
- durere la mobilizarea
membrului.
- anxietate; - somnolență diurnă;
- durere; - insomnie nocturnă;
Nevoia de a dormi și a
5. - stare depresivă. - dispnee din cauza
se odihni
volumului crescut al
abdomenului.
Nevoia de a menține - proces infecțios, - frisoane;
6. temperatura corpului inflamator; - febră;
în limite normale - T = 38,7oC
Nevoia de a fi curat și - deshidratare; - tegumente în tensiune din
7.
îngrijit, de a proteja - slăbiciune/oboseală; cauza edemului;

50
Nr. Manifestări de
Nevoia fundamentală Sursa de dificultate
crt. dependență
tegumentele și - perturbarea imaginii de - erupție eritematoasă,
mucoasele sine. violacee, din cauza
erizipelului;
- icter și prurit cutanat.
- anxietate; - anxietate;
- neadaptarea la situație. - somnolență;
8. Nevoia de a comunica
- comunicare inadecvată la
nivel afectiv.
Nevoia de a acționa - anxietate. - dificultate în a acționa
9. după credințele și după credință.
valorile personale

51
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
18.05.2019, ora 910 Pacientul să prezinte  analizez împreună cu pacientul și descopăr care sunt 18.05.2019, ora 1250
1. Alimentație diminuarea senzației de situațiile care accentuează senzația de greață, vomă; - persistă vărsăturile și greața;
insuficientă din cauza greață și diminuarea  constat că acestea sunt accentuate de mirosuri neplăcute, 18.05.2019, ora 1700
bolii hepatice, vărsăturilor în termen aportul alimentelor, ingestia de lichide în cantitate mare; - pacientul se hidratează oral;
complicată cu sindrom de 24h.  ofer pacientului regimul prescris de medic: hipoprotidic, - pacientul a prezentat vărsături
hepato-renal, Pacientul să-și recâștige normocaloric, hiposodat; bilioase;
manifestată prin treptat apetitul.  fracționez necesarul caloric în trei mese principale și - senzația de greață s-a diminuat
inapetență și greață. Evaluez pacientul la două gustări servite astfel: micul dejun la ora 800, prânzul parțial;
orele 13, 17 și 21. la ora 1200, cina la ora 1900, prima gustare la ora 1000 iar - se menține alimentația
gustarea a doua la ora 1500; insuficientă caloric administrată
 aerisesc bine salonul înaintea fiecărei mese; oral;
 prezint meniul atractiv, pe o tavă protejată cu șervet curat 18.05.2019, ora 2130
dar nu insist pentru a consuma întreaga cantitate de - obiectiv nerealizat, se accentuează
alimente; vărsăturile bilioase;
 ajut pacientul să adopte o poziție comodă, cu partea
cefalică a patului ridicată;
 administrez medicația prescrisă în raport cu orarul
meselor: antiemetice înainte de mese, fermenți digestivi în
timpul mesei iar restul medicației postalimentar;
Pacientul să prezinte  mențin intervențiile programate în ziua anterioară; 19.05.2019, ora 730

52
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
diminuarea senzației de  mențin intervențiile delegate: alimentație parenterală și - alimentație insuficientă caloric;
19.05.2019 greață și vărsătură. hidratare; - persistă vărsăturile alimentare și
Pacientul să se  administrez Glucoză 10% 1500 ml + Insulină 3x8 UI, bilioase;
hidrateze și să se Metoclopramid fiolă IV ora 1230 – 1830, Fitomenadion i.m. 19.05.2019, ora 1250
alimenteze oral. la orele 6, 14 și 21; - obiectiv nerealizat: persistă
Evaluez pacientul la senzația de greață;
orele 8, 13, 17 și 21. - pacientul refuză alimentația:
primește lichide pe cale orală;
19.05.2019, ora 1800
- obiectiv nerealizat: apare
vărsătura în “zaț de cafea” (la ora
1600);
- pacientul nu se alimentează oral;
19.05.2019, ora 2100
- pacientul refuză alimentele
inclusiv lichidele;
- continuă hidratarea parenterală;
- pacientul prezintă deglutiție
dificilă.

53
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
18.05.2019, ora 910 Pacientul să prezinte  sfătuiesc pacientul să adopte o poziție care să-i favorizeze 19.05.2019, ora 8
00

– 19.05.2019, ora 800 respirație îmbunătățită. respirația: cu extremitatea cefalică și trunchiul ridicate în - obiectiv nerealizat în primele 24h;
2. Respirație inadecvată, unghi de 45o - poziție semișezând; - se menține respirația dificilă,
dispnee, tahipnee, din  ridic extremitatea cefalică a somierei pentru a facilita superficială, tahipneică;
cauza volumului poziția semișezând; - poziționarea pacientului
abdominal crescut,  efectuez intervențiile de la nevoia de a se alimenta; influențează nesemnificativ funcția
manifestată prin  supraveghez regimul pacientului pentru reducerea respiratorie;
respirație superficială nivelului aerocoliei și ascitei în timp, permițând astfel 19.05.2019, ora 1410
tahipneică. realizarea obiectivului; - după practicarea paracentezei, se
 pregătesc materialele necesare pentru paracenteză; observă o ușoară ameliorare a
 pregătesc fizic și psihic pacientul în vederea efectuării dispneei;
paracentezei de necesitate; - se menține tahipneea;
 administrez, la indicația medicului, O2 prin mască; - administrarea de O2 pe mască
ameliorează temporar tahipneea;
- obiectiv nerealizat: apar scurte
perioade de apnee și respirație
acidotică;
20.05.2019, ora 110
- se instalează stopul respirator și
survine decesul.

54
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
18 – 19.05.2019 Pacientul să prezinte  asigur poziția cea mai favorabilă circulației și respirației - obiectiv nerealizat în primele 24
3. Circulație inadecvată circulația îmbunătățită prin modificarea geometriei patului (poziție semișezând); h;
din cauza compresiunii pe perioada spitalizării.  asigur și supraveghez regimul alimentar hiposodat și - se practică paracenteza de
vaselor abdominale de Evaluarea se va realiza administrez alimentele fracționat, în 5 mese; necesitate iar după paracenteză se
către lichidul ascitic, zilnic.  pregătesc materialele necesare pentru paracenteză; reduce volumul abdomenului;
manifestată prin  administrez medicația prescrisă de medic: Aspatofort 2 - T.A. se stabilizează;
tahicardie, hipotensiune fiole i.v. la ora 800, Nifedipină 3x1/zi la orele 6, 14 și 20, - ușoară ameliorare subiectivă a
arterială, edeme. Spironolactonă 2x1/zi la orele 8 și 20, Vitaminele B1, B6 și stării de sănătate.
B12 x f I, administrate i.m. la ora 1130;
18 – 19.05.2019 Pacientul să prezinte  aplic măsurile propuse la nevoia de a se alimenta; 19.05.2019
4. Eliminare inadecvată diminuarea senzației de  administrez, la indicația medicului, medicația - obiectiv nerealizat: se menține
din cauza suferinței greață și a vărsăturilor. antiemetică: Metoclopramid 3x1/zi orele 8, 14 și 21; oliguria, continuă vărsăturile
hepatice manifestată Pacientul să prezinte  aplic măsurile de la nevoia de a respira și a avea o bună bilioase, aproximativ 1500 ml/24h;
prin oligurie, scăderea îmbunătățirea diurezei. circulație care vor realiza și acest obiectiv; - au apărut vărsături în “zaț de
diurezei datorită cafea”, de aproximativ 500 ml.
edemelor, vomă,
vărsături alimentare
bilioase.
18.05.2019 Pacientul să se poată  acord sprijin pacientului în ridicarea la marginea patului 19.05.2019, ora 910
5. Dificultate în deplasa cu ajutor pentru și acord sprijin la deplasarea acestuia pentru satisfacerea - pacientul se deplasează cu sprijin

55
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
deplasare manifestată satisfacerea nevoilor nevoilor fiziologice; pentru satisfacerea nevoilor
prin postură inadecvată fiziologice.  efectuez măsurile propuse la nevoia de a se alimenta și de fiziologice.
datorită edemelor și a Evaluez pacientul la a avea o bună circulație;
ascitei. 24h.  satisfac parțial obiectivul și mențin intervențiile;
19.05.2019 Mențin obiectivele  mențin intervențiile de până acum; 19.05.2019, ora 2110
6. Deplasare foarte anterioare. - pacientul rămâne la pat după
greoaie în postură paracenteză, în intervalul 10 – 15;
inadecvată, din cauza - după ora 1900, deplasarea este
ascitei și a lipsei forței foarte dificilă datorită lipsei forței
musculare generate de musculare astfel pacientul refuză
suferința hepatică. deplasarea la toaletă solicitând
bazinetul.
18 – 19.05.2019 Pacientul să aibă un  solicit pacientul și-l ajut să evite “picotelile” din cursul 19.05.2019
7. Dificultate în a se somn liniștit, odihnitor zilei, antrenându-l în activități de relaxare; - obiectiv nerealizat: persistă
odihni din cauza pe perioada internării;  asigur liniștea nocturnă și condiții de confort termic; insomnia nocturnă și trezirile
dispneei severe și a Pacientul să doarmă 3-4  aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn; repetate din cauza dispneei,
durerii, manifestată prin ore pe noapte fără  planific îngrijirile și intervențiile delegate astfel încât să pacientul fiind epuizat datorită
fatigabilitate extremă. treziri. evit trezirea pacientului între orele 22 – 6; lipsei somnului;
Evaluez pacientul.  aplic măsurile prevăzute la nevoia de a se alimenta, de a 20.05.2019, ora 110
respira și a avea o bună circulație, de a elimina, care vor - pacientul devine somnolent, se

56
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
satisface implicit și nevoia de a se odihni; instalează treptat starea comatoasă
și decedeaza la ora 110.
18.05.2019 Pacientul să nu prezinte  asigur condiții de confort termic în salon; 19.05.2019
8.Hipertermie din cauza febră.  asigur lenjeria adecvată pe care o schimb după fiecare val - proces evolutiv: pacientul
procesului infecțios al de transpirație; răspunde inadecvat la tratament;
gambei drepte (erizipel)  asigur hidratarea corectă a pacientului după bilanț, - obiectiv nerealizat.
manifestată prin frison, administrez lichide în cantități fracționate;
febră 38,7oC.  aplic comprese antiseptice cu Rivanol 1 ‰, local, la
indicația medicului;
 administrez antibioticele prescrise de medic: Penicilină 2
x 5.000.000 u.i.;
18.05.2019 Pacientul să aibă  asigur igiena corporală generală și locală; 19.05.2019
9. Alterarea integrității tegumentele curate și  efectuez de 2 ori pe zi masaje și tamponament cu pudră - se mențin tegumentele lucioase în
tegumentelor din cauza intacte pe perioada de talc; tensiune și cu semne celsiene
prezenței procesului spitalizării.  șterg cu un prosop curat tegumentele, ori de câte ori este locale;
infecțios local necesar după transpirație; - se observă o moderată diminuare
manifestată prin erizipel.  aplic comprese locale antiseptice; a temperaturii locale în zona cu
 asigur drenaj postural prin ridicarea membrelor pelvine la erizipel.
15o față de planul patului;
 schimb poziția pacientului cât mai des pentru a evita

57
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
apariția escarelor;
 administrez antibioterapia prescrisă;
19.05.2019 Pacientul să aibă  mențin intervențiile anterioare la care adaug: 19.05.2019
10. Alterarea integrității tegumentele curate și să - pansament steril la locul paracentezei; - pacientul nu a dezvoltat escare;
tegumentelor prin nu dezvolte escare. - supraveghez tegumentul în zona abordului; - pacientul nu prezintă semne
apariția escarelor din inflamatorii la locul paracentezei.
cauza imobilizării la pat
și edemelor.
18.05.2019 Pacientul să comunice  preiau pacientul în momentul internării și mă prezint cu - după 2 ore realizez comunicarea
11. Comunicare cel puțin non-verbal cu numele, funcția și rolul meu în echipa de îngrijire; eficientă cu pacientul și familia,
inadecvată la nivel echipa de îngrijire pe  realizez un climat de liniște, calm, asigurând pacientul de atât verbal cât și afectiv;
afectiv din causa totă perioada întreaga mea disponibilitate în acordarea îngrijirilor; - pacientul este convins de
alterării profunde a spitalizării.  mă adresez calm pacientului și familiei, asigurându-i că disponibilitatea echipei de îngrijire
stării generale Pacientul să fie liniștit echipa de îngrijire va face tot posibilul pentru o evoluție și își recâștigă speranța ameliorării
manifestată prin și convins de prezența cât mai favorabilă; sănătății.
anxietate, somnolență personalului de îngrijire  creez condiții optime în salon (confort și intimitate);
diurnă. și a persoanelor  mângâi bolnavul în timp ce discut cu el și-l asigur de
importante din familie, prezența mea în toate momentele dificile;
pe toată perioada bolii.  permit soției să participe și chiar o antrenez în acordarea
îngrijirilor;

58
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE
OBIECTIVE EVALUARE
NURSING ASISTENTEI MEDICALE
19.05.2019 Comunicare non-  asigur familia că pacientul nu va avea dureri și voi fi 19.05.2019

12. Comunicare verbală verbală eficientă pe prezentă în permanență lângă bolnav; - pacientul prezintă scurte perioade
inadecvată manifestată toată perioada internării de luciditate în care se realizează și
prin stări de stupoare. pentru a menține starea comunicare verbală;
de liniște pentru - prezența permanentă a
pacient; personalului de îngrijire face ca
Comunicare verbală pacientul să aștepte fără frică
eficientă cu familia venirea nopții;
pentru a menține starea - familia este resemnată și
de liniște și a realiza mulțumită de îngrijirile acordate;
trecerea în condiții 19.05.2019, ora 2300
demne datorită - cu pacientul se realizează numai
deznodământului fatal comunicare non-verbală, intră în
previzibil. comă după care decedează la ora
110.
19.05.2019 Pacientul să aibă acces  facilitez accesul parohului la patul bolnavului pentru - obiectiv realizat pe data de
13. Dificultate în a la practicarea religiei pe împăcarea cu sine, având în vedere solicitarea familiei și 19.05.2019, ora 1500.
acționa conform perioada spitalizării. evoluția nefavorabilă a cazului;
credinței și valorilor  se acordă împărtășania.
personale.

59
 EPICRIZA
Pacientul a avut o evoluție nefavorabilă datorită alterării profunde a stării generale și a
complicațiilor apărute în urma suferinței hepatice.

Pe data de 20.05.2019, acesta a suferit o comă hepatică decedând la ora 105. Decesul a
survenit în condiții demne, fără chinuri, familia înțelegând că s-a făcut tot posibilul pentru
ameliorarea suferinței iar pacientul a rămas încrezător până în ultimile clipe, fără a fi terorizat
de frica în fața morții.

60
 CAPITOLUL V: EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Populaţia trebuie să consume alimente cu conţinut scăzut în calorii şi grăsimi.

Grăsimile conţin un număr mare de calorii, aşa că, reducând consumul de grăsimi, reducem şi
caloriile. Alimentele ce trebuie evitate sunt: carnea grasă, untul, margarina, prăjelile,
prăjiturile, bomboanele.
Recomandări:
 reducerea consumului de alcool – cantitatea trebuie să fie limitată la maxim 2 pahare / zi
pentru bărbați şi la un pahar / zi pentru femei (crește T.A.);
 reducerea consumului de tutun;
 reducerea consumului de cafea, băuturi ce conţin cafeină, ceai negru, răcoritoare (pot
creşte T.A. temporar);
 îndepărtarea stresului.
Sunt indicate practicarea unor tehnici de relaxare, meditaţie, asigurarea unui mediu
familial favorabil, practicarea unei activităţi fizice. Activitatea fizică regulată va reduce riscul
de a suferi afecţiuni cardiace, va reduce nivelul de colesterol din sânge, va creşte nivelul de
HDL-colesterol (colesterolul bun) care nu se depune pe artere şi ajută la scăderea TA.
Educația pentru sănătate făcută de asistenta medicală se îndreaptă spre un regim
adecvat de viață, fără abuzuri de alcool și medicamente, spre tratarea corectă a tuturor
afecțiunilor hepatice și generale ale organismului.

61
 CONCLUZII

Ciroza hepatică este definită ca o distrucție avansată a celulelor hepatice metabolic

active și înlocuirea acestora cu țesut conjunctiv inactive, incapabil să îndeplinească
funcția celulelor hepatice. În faza în care este diagnosticată, ciroza hepatică, aceasta nu mai
este prea mult reversibilă. Până la ora actuală nu există dovezi că ciroza hepatică poate fi
ameliorată sau tratată.
Infecția cronică cu virusurile hepatice B, C și consumul de alcool sunt cele mai
frecvente cauze de ciroza hepatică. Rolul alcoolului în etiologia cirozei este bine stabilit. Există
importante dovezi epidemiologice care arată că prevalența cirozei se coreleaza cu cantitatea de
alcool consumata. De regula, toti etilicii dezvolta steatoza hepatica dar nu toti fac ciroza. Unii
nu depasesc stadiile de steatoza, steatofibroza, premergatoare cirozei alcoolice. Regimurile
carentate în proteine și vitamine ca și cele hiperlipidice, exacerbeaza hepatotoxicitatea
alcoolului. Formele compensate in care functia de detoxifiere a ficatului este adecvată, nu
exista ascita sau encefalopatie hepatica. Bolnavul poate fi asimptomatic si sa nu existe
modificari ale probelor de laborator.
Formele decompensate se caracterizeaza prin icter, epistaxis, gingivoragii, prin lipsa
factorilor de coagulare, ascita, edeme, scăderi in greutate, sangerari din varice esofagiene,
encefalopatie hepatica si deteriorare progresiva a testelor de laborator si a starii generale a
bolnavului.
Pacientul in cursul spitalizarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie sanitara in
ceea ce priveste prevenirea cirozei hepatice.
Aceasta activitate face parte din activitatile proprii ale asistentei medicale care va
suplini in acest caz lipsa de cunostinte ale pacientului. Reusita acestei activitati depinde in
mare masura de puterea de convingere a asistentei, de dragostea ei fata de oameni.
Participand la ingrijirile celor doi pacienti prezenti cu ciroza hepatică, am concluzionat
ca prin acordarea unei terapii prompte si eficiente, evolutia bolii a fost favorabila si treptat
pacientii au reusit sa se integreze in societate, recapatandu-si independenta.

62
 BIBLIOGRAFIE

1. M.,Grigorescu - Tratat de Gastroenterologie, vol.I si II, Editura Medicala Nationala Bucuresti,

2001

2. M.,Grigorescu - Tratat de Hepatologie, Editura Medicala Nationala Bucuresti, 2004

3. Rodica Ghiuru, Anca Trifan, A. Covic-Curs de Medicina interna,vol. II. Aparat digestiv,
Editura Junimea, 2003
4. L.,Titirica - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2003

5. Harrison - Principii de Medicina Interna editia 14, Editura Teora, Bucuresti, 2003
6. I., Rebedea - Boli infectioase, Editura Medicala Bucuresti, 2000

7. Borundel, C. - Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 2007

8. Fodor, O. - Tratat elementar de medicina interna, Editura Dacia Cluj, 1974

9. Gluhovschi, Gh. - Ghid de ecografie abdominala, Editura Medicala Buuresti,1999

10. Ramniceanu, R. - Prognosticul bolilor interne, Editura Medicala Bucuresti, 1978

11. Suteanu, S. - Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.(I si II), Editura Medicala
Bucuresti,1998

12. C. Mozes - Tehnici de ingrijire a bolnavilor, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1974

63