CUPRINS

1. Argument ....................................................................................... pag. 04

2. Abrevieri ........................................................................................ pag. 05
3. Capitolul I ...................................................................................... pag. 06

Noțiuni de anatomie și fiziologie a ficatului

4. Capitolul II ..................................................................................... pag. 12

Noțiuni de patologie a ficatului

5. Capitolul III ……………………………………………………... pag. 17

Prezentarea cazurilor - planuri de îngrijire

1) Caz I ................................................................................... pag. 17
2) Caz II ................................................................................. pag. 27

3) Caz III ................................................................................ pag. 37

6. Capitolul IV .................................................................................. pag. 47

Concluzii
7. Bibliografie .................................................................................... pag. 49
8. Anexe .............................................................................................. pag. 50

ARGUMENT

3
 Tehnica îngrijirii bolnavului este disciplina de bază a tuturor asistenţilor medicali care
lucrează la patul bolnavului. Scopul învăţării acestei meserii este de a înarma viitorii asistenţi
medicali cu elemente de bază ale profesiei lor, fără de care nu-şi pot îndeplini sarcinile ce le
revin în promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor. Cunoaşterea tehnicii corecte de
îngrijire a bolnavului determină în mare măsură calitatea muncii asistentilor medicali.
Scopul acestei lucrări este acela de a sublinia îngrijrile acordate bolnavului cu hepatita
virală tip A. Din lucrarea de faţă reiese că funcţia principală îndeplinită de asistenta medicală
este aceea de a ajuta omul bolnav să-şi recâştige sănătatea pierdută, să o păstreze, să-i redea
pacientului încrederea în propriile-i forţe fizice şi verbale.
Un prim motiv pentru care am ales această temă este faptul că în cercul meu de
cunoştinţe există mai multe persoane care s-au confruntat şi se confruntă cu această afecţiune
şi din dorinţa de a le fi de ajutor am hotărât să realizez nişte cercetări mai aprofundate asupra
subiectului.
Iar un al doilea motiv reiese din efectuarea a două stagii de practică pe secţia de Boli
infecto- contagioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ şi anume atitudinea
profesionistă şi empatică a personalului medical m-au impresionat.
Nu vreau să reiese de aici că personalul din celelalte secţii nu lucrează cu
profesionalism sau cu empatie – acestea sunt caracteristici specifice personalului medical -
dar am simţit mai multă încredere în mine datorită colectivului de pe acestă secţie şi chiar m-
am bucurat să învăţ lucruri noi şi specifice specialităţii Boli infecto-contagioase.
Sunt de părere că pentru a acorda îngrijiri specifice unei afecţiuni este nevoie nu numai
de abilităţi tehnice ci şi de cunoştinţe teoretice care să te ajute să identifici un simptom şi
chiar să intervii în caz de urgenţă dar şi de cunoştinţe psihologice care înlesnesc abordarea
cat mai uşoară a fiecărui bolnav în parte.

ABREVIERI

4
A.H.C.-antecedente heredo-colaterale
A.P.F.-antecedente personale fiziologice
A.P.P.-antecedente personale patologice
AST (TGO)-aspartaminotransferaza
ALT( TGP) -alaminotransferaza
E-etiologie f-fiolă
F.A.-fosfatază alcalină
FO-foaie de observaţie
HLG-hemoleucogramă
HDL- o fracțiune a colesterolului sangvin transportat de lipoproteine
LDL- o fracțiune a colesterolului sangvin transportat de lipoproteine
L-leucocite
Nr-număr
P-problemă
PCR-proteină C reactivă
PT-proteine totale
R-respiraţie
S+S-semn şi simptom
T-temperatură
TA-tensiune arterială
TR-trombocite
TQ-timp Qiuck
VSH-viteza de sedimentare a hematiilor
IAAM- infecții asociate asistentei medicale

CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A FICATULUI

5
 I. ANATOMIA FICATULUI:

Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv. Acesta este unic între
organele corpului uman datorită capacităților sale de regenerare de reintregire a celulelor ce
au fost distruse de o boală sau de o leziune pe termen scurt . Dar, dacă ficatul suferă leziuni
repetate pe termen lung, modificările devin ireversibile, interferând cu funcția acestuia fiind
un organ foarte active, când el este bonlav intregul corp suferă.
Localizare și culoare
Ficatul uman este un organ de culoare rosu-cărămiziu care se află localizat în cavitatea
abdominală, la nivelul hipocondrului drept , dar se întinde și în epigastru și chiar și în
hipocondrul stâng.
La un adult sănătos greutatea ficatului variază între 1500-1700g .
Mijloace de fixare
Ficatul este protejat de leziuni de carcasa cartilaginoasă a coastelor și este menținut în
poziție prin următoarele mijloace de fixare .
 Ligamentul falciform de legătură cu peretele abdominal și diafragm pe fața superioară .
 Ligamentul rotund de legătură cu peretele abdominal la partea anterioară a șanțului
antero- posterior stâng
 Ligamentul coronar de legătură cu diafragmul pe fața posterioară.
 Epiploonul gastro-hepatic sau ligamentul hepato-esofago-gastro duodenal
 Vena cava inferioară
 Breșa abdominală
 Pendiculul hepatic
Forma: Are formă neregulată, ce poate fi asemănată cu un ovoid ,cu axul cel mai mare îndreptat
transversal, iar extremitatea cea mai voluminoasă îndreptată spre dreapta.

Dimensiuni: Transversal 28 cm, diametrul anteroposterior 18 cm ,și în grosime 8 cm.

Fețe: ficatul are 2 fețe:

1. Fața antero-superioară este împărțită de către ligamentul falciform (o cută peritoneală
care leagă ficatul de diafragm ), în două părți inegale: lobul drept mai mare și mai convex și
lobul stâng mai mic și aproape plan. Această față a ficatului vine în contact cu diafragmul și
prin intermediul acestuia cu pleura, plămânii, pericardul și inima.

6
 2. Fața postero-inferioară sau viscerală, se află în raport cu stomacul , duodenul , colonul
,rinichii și glanda suprarenală dreaptă. Această față este strabătută de 3 șanturi :
 Șanțul logitudinal, este șanțul venei ombilicale și al canalului venos. Poziția sa
corespunde destul de exact cu linia de inserție hepatică a ligamentului suspensor și
contribuie împreună cu acestea la delimitarea celor doi lobi hepatici, lobul drept și
lobul stâng.
 Șanțul veziculei biliare și al venei cave este situat la 6-7 cm spre dreapta de șanțul
precedent și este reprezentat de depresiuni ce găzduiesc formațiunile respective. Este
mai puțin adânc decât șanțul venei ombilicale și al canalului venos și este situat în
plină masă a lobului drept.
 Sanțul transvers sau hilul ficatului care unește cele două șanțuri logitudinale.Acesta
este hilul hepatic și apare ca o exavație largă și profundă care măsoară 6-8 cm lungime
și 2-2,5 cm lățime. Pe aici intră artera hepatica, vena portă, filete nervoase și ies din
ficat canalele

o biliare, vase limfatice. În hil se mai găsesc și ganglioni limfatici ce se alătură

ramnificațiilor venei porte
Aceste trei șanțuri împart fața inferioară a ficatului în 4 lobi :
 lobul pătrat situat înaintea șanțului transvers ,între șanțul venei ombilicale și vezicula
biliară
 lobul Spiegel se găsește înapoia șanțului transvers
 lobul stâng și lobul drept de o parte și de alta a șanțurilor antero-posterioare
Structura ficatului
Ficatul prezintă două învelișuri:
 Un înveliș seros care învelește tot ficatul cu excepția unei benzi transversale la
nivelul suprafeței superioare ,unde ficatul este aderent la diafragm
 Un înveliș reprezentat de capsula Glisson, care acoperă ficatul și întră la nivelul
hilului în interiorul organului de-a lungul vaselor și căilor biliare
Lobul hepatic este format din:
 celule hepatice ( hepatocitul este unitatea morfofuncțională a ficatului)
 capilare sinusoide care provin din capilarizarea venei perilobulare
 vena centrolobulară spre care converg sinusoidele
 canaliculele biliare intralobulare

Celulele hepatice sunt dispuse în spațiu sub formă unor plăci sau lame ,între care se
7
delimitează spații în care se găsesc capilare sinusoidale. În grosimea unei lame între
hepatocite adiacente se formează canaliculele biliare intramoleculare. Canaliculele biliare
reprezintă porțiunea inițială a căilor biliare intrahepatice. Ele se continuă cu canale din ce în
ce mai mari; astfel prin intermediul pasajelor Hering , canaliculele biliare se unesc formând
canale perilobulare . La confluiența dintre mai multe canale perilobulare , i-au nastere
canalele interlobulare. Ele se continua cu canale biliare din ce în ce mai mari.
Vena perilobulară pătrunde în lobul hepatic și formează sinusoidul hepatic, în alcătuirea
cărora se găsesc celule endoteliale și celule Kupffer. Inainte de a forma sinusoidul ramura
perilobulară a venei porte poate prezenta un sfincter muscular numit sfincter de intrare.
Ramura perilobulară a arterei hepatice după ce dă ramuri care vascularizează elementele
spațiului portal , pătrunde și iese în lob și se indreaptă spre sinusoidul hepatic.La locul de
pătrundere în sinusoid există un sfincter muscular arterial.Sinusoidul lobului hepatic
reprezintă deci locul de joncțiune al sângelui arterial adus de artera hepatică cu sângele portal
adus de vena portă.
Vascularizația ficatului
Este realizată de artera hepatică, care aduce sânge arterial, și de vena portă care aduce
sânge venos funcțional. Sângele pleacă de la ficat prin venele suprahepatice, care colectează
tot sângele din acest organ și îl varsă în vena cavă inferioară.Vasele limfatice se adună într-o
rețea subseroasă care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori cu limfă colectată
de pe fața inferioară și din limfaticele septurilor intrahepatice.
Inervația ficatului
Nervii ficatului din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din ganglionul
celiac și din fibre parasimpatice ce se desprind din ambii nervi vagi.Sinapsa fibrelor
simpatice este în ganglionul celiac.
Se disting două plexuri nervoase distincte:
 Anterior (provine din partea stângă a plexului celiac și realizează o rețea în jurul
arterei hepatice medii, inervând ficatul stâng
 Posterior (provine din partea dreaptă a trunchiului celiac și inervează ficatul
drept, fiind alcătuit din 3 sau 4 trunchiuri nervoase bine individualizate).

II. Noţiuni de fiziologie a ficatului

Ficatul are o mare capacitate de regenerare ,demonstrată prin faptul că dupa o

hepatectomie parțială, regenerarea începe după 24 de ore , atinge maximul in 4-5 zile și se
8
 termină in 14 zile .
Funcţiile lui sunt multiple fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.

Aceste funcţii sunt:

1.Funcția biliară constă în formarea și eliminarea bilei din ficat, fiind o funcție
secreto-
excretoare. Bila este formată din celulele hepatice și celulele Kupffer ,ea conținând :

 95-97% apă și 1% săruri biliare

 0,5% pigmenți biliari reprezentați de biliverdină și bilirubină
 1-2% colesterol –produs de oxidare rezultînd din alimente sau din sinteza hepatică
 Sărurile biliare ajunse în intestin , sunt resorbite și reajung în ficat unde-și favorizează
secreția , realizând astfel circuitul hepatic al sărurilor minerale
 Mucina cu rol în împiedicarea precipitării
 Substanțe minerale – cloruri, fosfați, carbonați de sodiu ce dau reacții alcaline
 Acizi grași
 Acid glicuronic
 Acid uric
 Uree

Sărurile biliare îndeplinesc mai multe roluri:

 emulsionează grăsimile și vitaminele liposolubile A,D,E,K,F
 stimulează peristaltismul intestinal (rol laxativ ) menținând echilibrul florei
microbiene intestinale
 stimulează propria secreție (rol coleretic)

Bila hepatică se formează continuu și în perioadele interdigestive se acumulează și se

concentrează în vezicula biliară.Eliminarea în duoden se face pe cale umorală și pe cale
reflexă. Durata eliminării bilei depinde de natura alimentelor.

2.Funcție metabolică
Metabolismul glucidic
Glucoza se formează din glicogen sub influența unui ferment hepatic. În ficat

9
 glucidele se transformă în glicogen.
Glucidele sunt absorbite prin intestine sub formă de glucoză care ajunge la ficat prin
sânge portal functional.Majoritatea glucozei este transformată hepatic în glicogen prin
glicogenogeneză (glucidele de rezervă). Procesul are loc sub influența insulinei.O mică parte
ajunge în singe determinînd glicemia. Glicogenul se poate sintetiza și din grăsimi sau
proteine, proces numit gliconeogeneză. Această funcție este reglată umoral și reflex.

Metabolismul lipidic
Ficatul poate înmagazina o parte a grăsimilor cu rol de rezervă la nivelul hipodermului,
dar în anumite condiții poate antrena această rezervă pentru nevoile organismului.
Acizii grași și grăsimile sunt transformate în fosfolipide , de tipul lecitinei, mai ușor
utilizabile de către celule.
Supraîncărcarea grasă a ficatului conduce la ciroză.Tot în ficat are loc transformarea
glucidelor în exces în grăsimi și invers

Metabolismul proteinelor
Aminoacizii absorbiți intestinal sunt folosiți pentru sinteza proteinelor specific
diferitelor celule.Astfel, se formează protrombina în prezența vitaminei K și fibrinogenul.
Scăderea fibrinogenului sub 300 mg% semnifică insuficiență hepatica gravă.Excesul proteic
neputând fi depozitat ca atare este transformat în grăsimi.
Aminoacizii în exces sunt degradați cu formare de ammoniac, produs toxic pe care
ficatul prin funcție urogenă îl transformă în uree.
Nucleoproteinele sunt transformate în acid uric ,eliminate urinar ca și urea.

Metabolismul substanțelor minerale

Ficatul reprezintă un depozit de Fe 3-4 g, Cu, ioni de Na,K ,și Cl ce pot fi utilizați când
nevoile organismului o cer.

Metabolismul apei
Prin procesele metabolice ficatul reprezintă un depozit de apă și datorită neutralizării
hormonului antidiuretic, este un reglator al apei în organism.
Metabolismul vitaminelor
În ficat se găsesc majoritatea vitaminei A, B1,B2, B12, D, K ,PP; este organul cel mai
bogat în vitamina A.

10
 3. Funcția hematopoietică
Ficatul formează hematii în perioada intrauterină a fătului, fiind în același timp și loc de
distrugere a hematiilor îmbătrânite.

4. Funcția antitoxică
Are rolul de a neutraliza , inactiva și elimina substanțele străine organismuui sau proprii
dar în exces , ce pot avea efecte toxice.

5. Sinteza fermenților
Fermenții sunt arginaza și ureeaza pentru funcția urogenă ;fosfataza și fosforilaza
pentru metabolismul glucidic și lipidic ; colinesteraza pentru degradarea acetilcolinei,
transaminaze pentru metabolismul proteinelor.

6. Menținerea echilibrului acido - bazic

Ficatul are rol în reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în transformarea acidului
lactic în glucoză, formarea amoniacului din acizi aminați. Datele mai noi arată că la nivel
hepatic ar fi prezent un senzor pentru oxigen – o proteină hem cu rol în reglarea secretiei de
protrombină.

7. Funcție termoreglatoare
Datorită arderilor intense care au loc în ficat acest organ este o sursă principală de
căldură în organism alături de mușchi

CAPITOLUL II
NOŢIUNI DE PATOLOGIE
A FICATULUI
11
 Hepatita virală A

Definiție
Hepatita virală acută este o boală infecțioasă transmisibilă apărând sub formă de
epidemii sau chiar pandemii. Este provocată de un virus filtrabil specific care introdus în
organism pe cale digestive sau accidental pe cale parenterală- provoacă o îmbonlăvire a
întregului organism și în mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifestă prin
semen de infecție generală și prin simptome digestive și hepatice însoțite sau nu de icter.

Etiologie și epidemiologie
Hepatita virală acută este provocată de un virus specific, cercetările bacteriologice și
imunologice ducând la admiterea a două virusuri, cu caractere epidemiologice diferite.
Virusul A pătrunde în organism în mod obișnuit pe cale orală însă poate fi inoculat și
parenteral.
Perioada de incubație durează între 2 și 6 săptămâni.În cursul bolii virusul A a fost
găsit în sânge , în sucul duodenal și în materii fecale. A putut fi decelat în materii fecale și la
18 luni după boală. Contaminarea făcandu-se cel mai frecvent pe cale digestiva vectorul
obișnuit fiind apa.
Această boală poate apărea sporadic ,dar deseori în focare epidemice care
interesează colectivități cu sursă de apă comună: familie, internate, cămine, școli. Infecția cu
virus A conferă o imunitate homoloagă. Nu prezintă antigen Australia.

Anatomie patologică
Leziunile anatomopatologice au fost cunoscute prin noile metode de cercetare:
laparoscopie,
puncție biopsie hepatică și microscopie electronică.

La examenul macroscopic ficatul este puțin modificat, uneori de culoare ceva mai închisă;
în formele severe, ficatul este micșorat,cu capsula zbârcită, de culoare deschisă cenușie-
roșiatică sau gălbuie ( distrofie hepatică acută) ; în alte situații suprafața ficatului prezintă
înfundări, alternînd cu ridicături mai deschise la culoare ( distrofie hepatică subacută)
La examenul microscopic apar modificări în parenchim dar și în mezenchim. Hepatocitele
prezintă tumefieri și leziuni de tip degenerativ sau necrotic.

Simptomatologie
12
 Debutul este variabil. De regulă boala începe cu tulburări dispeptice,uneori
atribuite unor mese mai grele care în fond nu fac decât să accentueze o stare dispeptică
existentă de câteva zile.
Bonlavul se plânge de: inapetență, grețuri uneori vărsături, balonări postprandiale,
modificări de scaun ( constipație sau diaree), dureri epigastrice cu aspect de colică biliară.
Alteori boala are un debut cu aspect ,, gripal ’’: cefalee, fenomene catarale ale
căilor respiratorii superioare. În alte cazuri debutul se manifestă prin artralgii, mialgii,
lombalgii, uneori tumefieri articulare, febra îmbrăcând aspect ,,reumatismal’’.
Dar toate aceste aspect pot să lipsească, primul simptom care atrage atenția bonlavului
fiind icterul. Hepatita virală evoluează de obicei în trei faze :

1.Faza preicterică
 are o durată de 3-4 zile până la 2 săptămâni, rar până la 4 săptămâni
 se manifestă cu unele simptome enumerate mai sus, uneori cu intricarea lor
 aceste simptome apar pe un fond de stare general alterată ( astenie, insomnia,
cefalee,tulburări dispeptice,, stare subfebrilă 37,2-37,5)
 pot exista dureri în hipocondrul drept sau fosa iliacă dreaptă
 mai apar și alte manifestări : urticarie, herpes zoster, iritații meningiene

Examenul obiectiv : hepatomegalie moderată, splenomegalie discretă

Examenele de laborator arată: urobilinogenurie, creșterea transaminazelor, reacții pozitive la

sulfat de zinc . În unele cazuri boala se oprește în această fază făra a mai urma apariția
icterului.

2. Faza icterică
 durează 2-3 săptămâni, uneori o perioadă mai scurtă,alteori se poate prelungi până la 6-
8 săptămâni
 simptomele obiective din prima fază se atenuează sau dispar,apetitul revine,starea
subfebrilă dispare
 se instalează icterul care atinge intensitatea maximă în 3-4 zile; colorația fiind galben-
roscată
 urina este hipercromă, scaunele ușor decolorate
 diureza scade sub 1000 ml putând ajunge la 500 ml
 pruritul și bradicardia –semne de creștere a sărurilor biliare în sânge, sunt moderate,
13
 și ele persistă doar dacă este vorba de icter prelungit colangiolitic.
La examenul obiectiv se constată: colorația caracteristică a icterului, și o sensibilitate a
ficatului.
Examenul de laborator arată: bilirubinemie crescută, prezența în urină a bilirubinei și a
sărurilor biliare, reacția cu timolul se pozitivează, gamaglobuline crescute, transaminze
crescute, stercobilinogenul scade.

3. Faza de rezoluție
 se caracterizează prin dispariția icterului
 starea generală se îmbunătățeste ,astenia dispare
 tulburările dispeptice sunt atenuate dar pot persista mai multe luni
La examenul clinic ficatul apare normal.
Laboratorul indică normalizarea bilirubinemiei, și a urobilinogenului; probele hepatice se
normalizează.
Bonlavul este considerat vindecat în următoarele condiții:
 dispariția semnelor obiective

 normalizarea morfologică a ficatului și dispariția hepatalgiei de efort

 normalizarea bilirubinemiei și dispariția urobilinogenuriei, cu revenirea capacității de
muncă

Evoluție:
Hepatita virală evoluează spre vindecare în 3-4 săptămâni.
Formele care trec de 3-4 luni au tendință la permanentizare.O parte din bonlavi rămân cu
suferințe extrahepatice , altii trec spre hepatită cronică ca urmare directă a hepatitei acute.
Diagnostic pozitiv se bazează pe :
 tablou clinic
 date de laborator
Diagnostic diferențial (se face în toate cele 3 faze) se face cu:
 dispepsiile febrile
 gripă
 reumatism
 hepatită toxică
 icter produs de colica biliară
 icter hemolitic

14
 Prognosticul este bun în general, mai rezervat când se însoțește de fenomene nervoase
(somnolență, neliniste, delir ) când vărsăturile sunt persistente și icterul se prelungește peste
măsură este recidivant și însoțit de puseuri febrile.
Profilaxie
Profilaxia hepatitei cu virus A necesită măsuri igieno-sanitareprivind apa potabilă,
alimentele,W.C-urile și igeina personală.Nu trebuie omisă nici posibilitatea transmiterii prin
muște.Izolarea este obligatorie.

Complicatii :
 Hepatita cronica
 Ciroza hepatica
 Cancer hepatic

Tratament igieno-dietetic
1.Repausul fizic și intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii și până la apariția
icterului repausul va fi la pat, apoi în perioada de convalescență, va fi relativ (10-12 ore
culcat) timp de 2-3 luni.
Bonlavul de hepatită odată considerat vindecat , va putea sa-și reia activitatea abia după
2-3 luni, cu program de muncă redus.Se recomandă să fie dispensarizat timp de cel puțin doi
ani,controlîndui-se starea de sănătate la intervale de 2-3 luni.

2.Dieta va ține seama de faptul că in hepatita virală acută există o hipofermentație

gastrică, biliară și pancreatică și deci să nu ceară un efort digestiv prea mare. Baza regimului
alimentar va fi constituită din glucide ușor digerabile, cu proteine și vitamine suficiente și cu
o cantitate moderată de grăsimi. Regimul va fi alcătuit în raport cu perioada evolutivă a
bolii.
În prima săptămână se va da: compot ,sucuri de fructe , supe de legume, miere,
dulceață ,marmeladă, biscuiți, lapte ,iaurt, brânză de vaci proaspătă ,pâine prăjită.
A doua săptămână se vor adăuga: ouă moi, unt proaspăt, carne slabă (pui, vițel,
vacă) sau pește slab (știucă, șalău).
În a treia săptămână se trece la un regim alimentar complet, rămânând excluse
conservele, mezelurile,grăsimile prăjite, condimentele nocive,alcoolul, legumele bogate
în celuloză.

Tratament medicamentos
15
  pentru tulburările dispeptice se preferă fermenții pancreatici( prafurile Bourget)
 pentru insomnie și stări de neliniște –clorhidrat
 grețurile și vărsăturile se tratează cu Metoclopramid
 corticoterapia se indică în formele severe , prelungite; se administrează Prednison
1mg/kg corp în doză unică la ora 9 sau 10 dimineața, o dată la două zile, 7-10 zile cu
întrerupere bruscă.
 Glucoza, vitaminele, aminoacizii, medicația hepatotropă nu influiențează evoluția dar
este util mai ales în formele grave.

 în caz de vărsături se fac perfuzii intravenoase cu soluții glucozate sau saline, nu

cu
aminoacizi aminați
 se combate hiperamonemia prin clisme evacuatorii, Neomicină per os 4-6 g în 24 ore,
perfuzii cu Arginină, Aspatofort
 se corectează acidoza și se administrează oxigen cu sondă intermittent
 se combate anemia și se controlează repetat analizele .
 în caz de cuagulare intravasculară diseminată se administrează heparină, iar în
complicații infecțioase antibiotice ( Peniciline,Cefalosporine, Gentamicină)

Tratament patogenic
 urmărește ameliorarea functiilor ficatului și refacerea lui morfofuncțională
 vitamina C și complexul vitaminei B sunt necesare și dau rezultate bune
 medicamentele lipotrope și extractele hepatice bine purificate sunt utile în
formele cu evoluție prelungită sau severe.
 corticoterapia indicată în formele severe sau prelungite având efecte bune ( scade
bilirubinemia , scurtează durata icterului, combate procesele inflamatorii intrahepatice,
crește diureza și stimulează apetitul; se dă Prednison 40-60 mg/zi timp de 4-5
săptămâni, apoi câte 10-20 mg încă 4-5 săptămâni;

Se va avea grijă ca regimul să fie desodat și să aibă un adaos de clorură de potasiu.

CAPITOLUL III
PLANURI DE ÎNGRIJIRE
16
 Plan de îngrijire nr.1

Nume:S
Prenume:N
Vârsta:30 ani
Sex:feminin
Domiciliu: Localitatea Piatra-Șoimului ;Judetul Neamţ
Religie:ortodoxă
Profesia: carmangier
Ocupație: casnică
Nr F.O. : 31547
Data internarii:15.12.2016
Data externarii:24.12.2016
A.H.C.- mama –diabet zaharat
A.P.F.- prima menstră 14 ani,sarcini 1,naștere fiziologică
A.P.P- apendicectomie la vârsta de 20 de ani
Alergii: nu se știe alergică la nici o substanță medicamentoasă sau aliment
Conditii de viață: relativ bune
Nivel de educație și informare: studii liceale
Obișnuințe de viată: consumă băuturi alcoolice ocazional, fumează, are o alimentație
bogată în grăsimi
Motivele internării : inapetență, grețuri, dureri abdominale, scaune diareice ( 4 /zi)
Istoricul bolii: de aproxmativ 3 săptămâni după consumul unei ciorbe de burtă, pacienta
acuză dureri abdominale severe, grețuri, inapetență, scaune diareice (4/ zi) . Se internează
pentru diagnostic și tratament.

Diagnostic medical: Hepatită acută virală

Culegerea de date inițială
T.A.-120/60 mm Hg
AV-80b/minut
R-18 respirații/minut
0
T-37 C
Greutate:60 kg

17
Înălţime:1,60m
Diureza- 1200 ml/24 ore
Tranzit intestinal accelerat ( 4 scaune diareice/zi)
Tegumente și mucoase –normale
Grup sangvin: A II Rh: pozitiv(+)

Examenul clinic :
-abdomen suplu mobil cu respiraţia dureros la palpare în hipocondrul drept
-ficat cu limita superioară la 7 cm sub rebordul costal,marginea ascuţită.
-splină palpabilă

Echografia abdominală:
-ficat marit de volum , reflexivitate crescută, parţial vizibil din cauza pneumatizării intestinale.
-colecist cu pereţii mult ingroşaţi şi s-a diminuat reflectogen decliv.
-pancreas în limite normale
-rinichi bilaterali (dimensiuni normale ,fara denivelari caliceale,fara calculi
-splină usor marita de volum

Tratament instituit:
 Silimarină 150mg, 1x3 tb/ zi ,per oral
 Liv 52 1x3 tb/ zi, per oral
 Glucoza 5% 500 ml , in perfuzie endovenoasa
 Aspatofort 2 f in perfuzie endovenoasa / zi
 Vitamina B1 100 mg 1 f/zi in perfuzie endovenoasa
 Vitamina B6 250 mg 1f /zi in perfuzie endovenoasa
 Vitamina C 500 mg 1 f /zi in perfuzie endovenoasa
 Arginină 250ml 1 fl /zi in perfuzie endovenoasa

Analize de laborator:
S-au investigat următoarele analize:

18
 Nr. Analiza solicitata Valori Valoare de referinta

Crt. analiza biologica

pacient
1 Hemoleucograma:

Hemoglobina 17g% 14-18g%

Hematocrit
45% 37-47%
Leucocite
Reticulocite 8.000 5.000-10.000/mm
3

Trombocite
Neutrofile 12% 2-18%
Eozinofile
400.000 150.000-
Bazofile
3
Limfocite 65% 400.000/mm
Monocite
4% 55-70%
2 Gamaglutamintransferaza 451 5.00-36.00
3 Fosfataza alcalina 247 35.00-104.00 U/L
4 Proteina C reactiva 7,83 0.00-5.00 mg/l
5 Bilirubină totală 1,0mg% 0,3-1,1mg%
6 Bilirubină directă 0,3mg% 0,1-0,3mg%
7 T.G.O 690.6 5.00-32.00 U/L
8 T.G.P 1077.2 5.00-31.00 U/L
9 Anticorpi anti HCV 0.076 >1.0 reactiv
10 Anti HAV Ig M 9.36 >1.0 reactiv
11 Anti HBs 0.445 >1.0 reactiv

Examen sumar urina:

- glucoză absent
- albumina absent
- sediment urinar : rare epitelii , rare leucocite

În urma analizării datelor culese şi prezentate am considerat că pacienta este

dependentă la nivelul următoarelor nevoi:

19
1.Nevoia de a evita pericolele
2.Nevoia de a elimina
3.Nevoia de a se alimenta și hidrata
4.Nevoia de a dormi și a se odihni
5.Nevoia de a comunica
6.Nevoia de a învăța cum să-și pastreze sanatatea

1.Nevoia de a evita pericolele

P1-durere
E1-alterarea functiei hepatice
S1-durere la nivelul hipocondrului drept si epigastru
O1-diminuarea (calmarea) durerii

P2-risc de complicaţii şi infectii asociate asistentei medicale

E2-mediul spitalicesc, evolutia bolii
S2-preocupare pentru boală,tristeţe,posibile complicaţii ( hepatită cronică,ciroză hepatica,
cancer hepatic) şi posibile infecţii asociate asistentei medicale
O2- pacienta să nu dezvolte complicaţii şi infecţii asociate asistentei medicale

Intervenţii autonome:

 am asigurat condiţii de mediu adecvate,optime pentru ca pacienta să aibă o stare de

confort fizic şi psihic
 am sfătuit-o să fie optimistă,să aibă încredere în sine,în tehnicile medicale şi în cei
care sunt lângă ea,în echipa de îngrijire
 am informat pacienta asupra efectelor negative ce pot apărea în urma nerespectării
regimului de viaţă şi odihnă
 pentru a putea preveni complicaţiile ,am sfatuit pacienta să respecte cu stricteţe
regimul de viaţă şi cel alimentar recomandat în timpul internării şi după externare
 pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale am luat măsuri suplimentare de
transmitere a infecţiilor prin respectarea circuitelor funcţionale si a regulilor de asepsie si
antisepsie.
 am insistat pe măsurile de igienă personală a pacientei şi de igienă spitalicească
 am respectat normele de asepsie şi antisepsie în cadrul fiecarei tehnici de îngrijire cu

20
 rol propriu sau delegat ;am folosit seringi şi ace de unică folosinţă.
 am determinat pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile şi am ţinut
cont şi de părerea acesteia .
Intervenţii delegate:
 am asistat impreuna cu asistenta la administrarea medicaţiei notată in
F.O: hepatoprotectoare (Silimarină 1 tabletă de 3 ori/zi, Liv 52 ,1 capsulă de 3 ori /zi,
perfuzie endovenoasa cu glucoză 5% 500 ml cu Aspatofort 2 fiole,vitamin B1 si B6
câte o fiolă, vitamin C -1 fiolă; Arginină 1 fl /zi dimineața
 am asistat la recoltarea produselor biologice de sânge şi urină pentru examene de
laborator
 am ajutat la pregatirea pacientei pentru echografie abdominală şi i-am explicat în ce
constă această examinare
Evaluare parţială: în urma îngrijirilor acordate cu rol propriu si delegat ,durerea s-a
diminuat în intensitate.
Pe parcursul internării sale pacienta nu a dezvoltat complicaţii nici infecţii
asociate asistentei
medicale .
2.Nevoia de a elimina

P-eliminare inadecvată la nivel intestinal (diaree)

E-alterarea funcției hepatice

S-scaune diareice (4 /zi) , greturi

O-pacienta sa aiba tranzit intestin normal (1 scaun/zi) și să nu mai prezinte greturi

Interventii autonome:
 am asigurat un microclimat adecvat (aerisirea salonului,temperatura din salon 20-220 C,
am evitat formarea curenţilor de aer)
 am cantărit zilnic pacienta dupa eliminarea urinii si a scaunului și am notat în F.O,
G = 60kg
 am linistit pacienta explicându-i că se va face bine curând
 i-am prezentat regimul alimentar ( pâine prăjită, orez cu morcov,brânză proaspătă de
vaci) pentru normalizarea tranzitului intestinal , și i-am explicat importanța acestuia.
 am hidratat pacienta cu lichide
 am supravegheat nr scaunelor

21
Intervenții delegate: am asistat la administrarea medicatiei prescrisa de medic notată in F.O:
hepatoprotectoare (Silimarină 1 tabletă de 3 ori/zi, Liv 52 , 1 capsulă de 3 ori /zi, perfuzie
endovenoasa cu glucoză 5% 500 ml cu Aspatofort 2 fiole,vitamin B1 si B6 câte o fiolă, vitamin
C -1 fiolă; Arginină 1 /zi dimineața,antidiareice .
Evaluare partială- în urma ingrijirilor acordate cu rol propriu si delegat starea pacientei s-
a ameliorat, tranzitul intestinal s-a normalizat (1 scaun zi) , nu a mai acuzat greturi in
urmatoarele 7 zile .

3.Nevoia de a se alimenta și hidrata

P1-regim alimentar impus

E1-alterarea functiei hepatice
S1-necesită dietă de protecţie hepatică
O1-pacienta să respecte regimul alimentar impus de medic.

P2-dificultate de a se alimenta şi hidrata

E2-alterarea funcţiei hepatice,
S2-greţuri,disconfort abdominal
O2-pacienta să se poată alimenta singură cu sau fara ajutor.

Intervenţii autonome :
 am creat un microclimat adecvat, (am aerisit salonul,am indepartat sursele de
mirosuri dezagreabile din salon)
 am cercetat preferinţele alimentare ale pacientei şi i-am prezentat alimentele permise
şi cele interzise ,am insistat pe respectarea regimului de protectie hepatică
 am supravegheat pacienta sa fie servită cu alimente la temperatură moderată ,am
insistat pe respectarea orelor de masă pentru mic dejun,pranz,cină,dar si pentru cele
două gustari
 am explicat pacientei importanta respectarii regimului alimentar de protectie hepatică
 pentru stimularea apetitului am sfatuit-o sa consume citrice bogate in
vitamina C (portocale,mandarine,lamai)
 am învatat pacienta sa efectueze corect toaleta cavitaţii bucale şi să respecte igiena
mâinilor
 am expicat pacientei si familiei ce alimente îi sunt permise si care îi sunt interzise;
Alimente premise: : ceaiuri de plante,sucuri de fructe si legume, lapte dulce,iaurt, paine
alba, carne slabă de vită, brânză de vaci,urdă, telemea desărată,peşte slab fiert,unt
22
proaspăt,cartofi copţi,salate de legume, fructe dulci crude,compoturi făra coji şi sâmburi
Alimente interzise : carne grasă de porc,gâscă,raţă, conserve de carne,peşte gras sărat sau
afumat,brânzeturi grase fermentate,alune,nuci,migdale,alcool ,cafea,cacao,maioneză,sucuri
carbogazoase.
Intervenții delegate: am asistat la administrarea medicatiei notată in F.O: hepatoprotectoare
(Silimarină 1 tabletă de 3 ori/zi, Liv 52 ,1 capsulă de 3 ori /zi, perfuzie endovenoasa cu glucoză
5% 500 ml cu Aspatofort 2 fiole,vit. B1 si B6 câte o fiolă, vitamin C -1 fiolă; Arginină 1 /zi
dimineața.
4.Nevoia de a dormi și a se odihni

P-insomnie
E-mediul spitalicesc
S-somn deficitar ,iritabilitate ,facies obosit
O-pacienta sa beneficieze de un somn corespunzător cantitativ și calitativ

Intervenții autonome:
 am asigurat un bun climat în salon, am aerisit încăperea
 am recomandat pacientei ca înainte de culcare să bea un ceai de tei cald

 am înlăturat orice factor care împiedică satisfacerea nevoilor : zgomot, lumină

puternică,
mirosuri dezagreabile
 am diminuat intervențiile de ingrijire în perioada de somn
 am observat și am notat în FO orarul somnului
 mă interesez de calitatea și cantitatea somnului în fiecare dimineață la intrare în
salon, întrebând pacienta cât și cum a dormit.
Intervenţii delegate: am asistat impreuna cu asistenta la administrarea medicatiei notată
in .F.O.Diazepam 1 tb cu 30 de minute înainte de culcare.

5.Nevoia de a comunica

P-comunicare ineficienta la nivel afectiv /( deficitara)

E-mediul spitalicesc, prezenta (evolutia bolii)
S-comunicare deficitară cu anturajul şi cu echipa de îngrijire
O-pacienta să comunice cu echipa de ingrijire si cu cei din jur

23
Interventii autonome :
 am creat un microclimat propice unei bune comunicari ,relaxant si de sigurantă
 am prezentat-o celorlalte paciente din salon
 am incurajat-o sa-şi exprime sentimentele,dorinţele în relaţionarea cu membrii
familiei sau aparţinătorii.
 am câştigat increderea pacientei prin atitudinea empatică pe care am adoptat-o
 am ajutat-o să îşi exprime temerile şi să imi comunice orice trăire o încearcă
 am oferit informaţii generale cu privire la afecţiunea sa pentru a face sa dispară
sentimentul de teamă şi nesiguranţă
Evaluare parţială: În urma intervenţiilor acordate pacienta a început să comunice normal cu
echipa
medicală ,cu cei din jur şi cu aparţinătorii începand din a doua zi.

6.Nevoia de a invaţa cum să-şi pastreze sanatatea

P-cunoştinţe insuficiente despre afecţiune şi regim alimentar impus

E-lipsa surselor de informare
S-pacienta solicită informaţii referitoare la afecţiunea pe care o are ,şi la regimul alimentar
impus O-pacienta să acumuleze cunoştinţe corecte şi complete despre boală si regim
alimentar,evolutie,tratament
Intervenţii autonome:
 am explicat pacientei necesitatea respectarii recomandărilor facute referitoare la repaos
efortul fizic bine dozat regim alimentar de protectie hepatică
 am apreciat gradul redus de cunoştinţă a pacientei despre boală si evoluţia ei
 am informat pacienta despre semnele clinice care avertizează agravarea bolii si
necesitatea
prezentarii la controalele medicale periodice de specialitate
 am explicat pacientei care este rolul glucidelor ( repară şi întretin nivelul energetic al
celulei
hepatice)
 am explicat că poziţia de clinostatism favorizează o bună circulatie sangvină la nivelul
ficatului si are efect benefice asupra evoluţiei favorabile a afecţiunei hepatice
 am supravegheat pacienta dacă respectă repaosul la pat
 m-am asigurat că patul este comod ,lenjeria de corp şi de pat curată ,uscată şi fară
24
 cute,şi că a fost schimbată ori de câte ori a fost necesar
 am informat pacienta privind administrarea medicamentelor şi a dozelor prescrise.
 i-am explicat care sunt alimentele permise și caresunt cele interzise regimului
hepatic Alimente premise: : ceaiuri de plante,sucuri de fructe si legume, lapte
dulce,iaurt, paine alba, carne slabă de vită, brânză de vaci,urdă, telemea desărată,peşte
slab fiert,unt proaspăt,cartofi copţi,salate de legume, fructe dulci crude,compoturi făra
coji şi sâmburi
Alimente interzise : carne grasă de porc,gâscă,raţă, conserve de carne,peşte gras
sărat sau afumat,brânzeturi grase
fermentate,alune,nuci,migdale,alcool ,cafea,cacao,maioneză,sucuri carbogazoase.
Evaluare parţială: În urma intervenţiilor acordate cu rol propriu si delegat ,pacienta a
inţeles necesitatea reposului la pat,a respectat regimul alimentar de protecţie hepatică.

Evaluare

Pacienta S.N. în vârstă de 30 de ani se internează pe secția Boli Infecțioase în data de

15.12.2016 cu următoarele simpome: inapetență, grețuri, dureri abdominale, scaune diareice.

La internare prezenta dependență la următoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
3 .Nevoia de a se alimenta și hidrata
4. Nevoia de a dormi și a se odihni
5 .Nevoia de a comunica
6. Nevoia de învăța cum sa-si pastreze sanatatea
Am îngrijit pacienta aplicând intervenții cu rol proriu și delegat pentru satisfacerea
nevoilor
afectate, în ordinea priorităților.
Pe perioada spitalizării a primit tratament cu hepatoprotectoare (Silimarină 1 tableta de
3 ori
/zi, Liv 52 -1 tableta de 3ori/zi, Aspatofort 2 fiole pe zi,Arginină 1 flacon,dimineața),
vitaminoterapie ( B1, B6 –câte 1 fiolă pe zi, vitamina C-1fiolă /zi), perfuzie endovenoasă cu
glucoză 5% 500 ml.

Se externează cu următoarele recomandări:

25
 evitarea eforturilor fizice mari,a stresului
 respectarea tratamentului igieno-dietetic şi medicamentos (cu hepatoprotectoare,
vitamine, conform prescripţiei medicale)
 control medical periodic la medicul de specialitate dispensarizare la medicul de
familie
 evitarea medicatiei hepatotoxice
 evitarea consumului de alcool
 respectarea orelor de odihnă din timpul zilei (1-2 ore)

26
 Plan de ingrijire nr.2.

NUME:S
Prenume:C
Varsta:39 ani Sex:masculin
Domiciliu:Piatra-Neamţ
Religie:ortodox
Ocupatia:agent vânzări
Nr.F.O.:31992
Data internarii:22.12.2016
Data externarii:2.01.2017
Diagnosticul medical: Hepatită acută virală
A.H.C.: mama-Ciroză hepatică , tata- HTA
A.P.P.: operat în 2015 de colecistită acută.
Alergii :penicilină
Condiţii de viată: relativ bune
Nivel de educaţie: studii medii- Liceul Pedagogic ,Piatra-Neamţ
Obişnuinţe de viată : mese neregulate ,alcool consumă ocazional, fumeaza,are o
alimentație bogată în grăsimi animale.
Motivele internarii: icter, constipație, inapetență
Istoricul bolii : de aproximativ 7 zile după ce a consumat o friptură de pui , pacientul
prezintă icter, inapetență, constipație
Culegerea de date iniţială
TA-130/90 mm Hg
AV-70 bătai/minut
0
T-36,8 C
Greutate: 68 kg

Înălţime:1,66 m
Diureza- 1100 ml in 24 ore
Tranzit intestinal-un scaun la 2-3 zile
Tegumente si mucoase –colorate icteric
Grup sangvin: Ab IV
Rh: pozitiv (+)
27
Examenul clinic:abdomen sensibil la palpare în hipocondrul drept şi abdomen
inferior,tendinta la constipatie.

Echografia abdominală:
- ficat marit de volum,reflexivitate crescută
- colecist cu pereţii mult îngrosati şi s-a diminuat reflectogen decliv
- pancreas în limite normale
- splina in limite normale

Examen sumar urină:

- glucoză absent
- albumina absent
- sediment urinar : rare epitelii , rare leucocite

În urma analizarii datelor culese şi prezentate am considerat că pacienta este

dependenta la urmatoarele nevoi:
1. Nevoia de a elimina
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata
5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a învăța cum să-si pastreze sănatatea

Tratament instituit:
 Aspatofort 2 f /zi în perfuzie endovenoasă
 Vitamine B1 și B6 câte 1 f în perfuzie endovenoasă
 Glucoză 5% 500 ml
 Silimarină 3 tb de 3/zi
 Bisacodil 2 drajeuri /zi

 Anghirol 3 tb x 3 /zi

Pe perioada spitalizării s-au investigat următoarele analize:

28
Nr. Analiza solicitată Valori analiză pacient Interval biologic de

Crt. referință
1 Hemoleucograma:

Nr leucocite 9.35 3.60-10.00 uL

Nr eritrocite
4.16 3.50-6.00 uL
Hemoglobină
Hematocrit 14 12.00-17.50 g/dL
Nr trombocite
41.7 36.00-52.00 %
Volum eritrocitar mediu
Volumul mediu a trombocitelor 201 150.00-450.00 u/l

Plaschetocrit
100.2 80.00-100.00 fL

2 Gama- glutamintransferaza 393 8.00-61.00 U/l

4 Fosfatază Alacalină 213 40.00-129.00 U /L
5 Glicemie 100 70-105 mg /dL
8 Bilirubină totală 8.29 0.00-1.20 mg/dl
9 Bilirubină directă 7.31 0.00-0.30 mg/dl
10 Fibrinogen 335 180.00-450.00 mg/dl
11 Timp de protrombină 14 12,40-17,10 sec
Activitate protrombinică 122,8 82,40-136,60 %
INR 0,83 0,81-1,13 %
12 T.G.O 195 5.00-38.00 U/L
13 T.G.P 134 5.00-41.00 U/L
Proteine serice totale 6,08 6,40-8,30 g/dl
Calciu ionic 4,4 4,20-5,50 mg/dl
Calciu seric total 9,18 8,40-9,70 mg/dl
14 Anticorpi anti HCV 0.087 >1.0 reactiv
15 Anti HAV Ig M Non reactiv <1.00 non reactiv
16 Anti HBs 0.55 >1.00 reactiv

29
 1. Nevoia de a evita pericolele

P-risc de complicaţii si IAAM

E- mediul spitalicesc , evoluția bolii
S- posibile complicaţii (hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer hepatic) și posibile IAAM
O-pacientul să nu dezvolte complicaţii și nici IAAM
Intervenţii autonome:
 am sfatuit pacientul să fie optimist să aibă încredere în sine ,în tehnicile medicale,în
cei care îi sunt alături,echipa medicală,aparţinătorii.
 am informat pacientul asupra efectelor negative care pot aparea dacă nu respectă
regimul de viaţă şi odihnă recomandat de protecţie hepatică
 pentru prevenirea complicaţiilor şi a IAAM am sfatuit pacientul să respecte cu
stricteţe regimul alimentar şi orele de somn şi de odihnă ,în timpul spitalizării şi
dupa externare .
 pentru prevenirea IAAM am luat masuri de prevenire a transmiterii infecţiilor ,am
respectat circuitele funcţionale,şi am insistat pe masurile de igienă personală a
pacientului şi de igiena spitalicească.
 am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în cadrul fiecărei tehnici de îngrijire cu rol
propriu si delegat.
 am determinat pacientul să participe la luarea deciziilor privind ingrijirile şi am ţinut
cont de părerea acestuia
 izolare
Intervenţii delegate:
 am asistat la administrarea medicației notată in F.O.recomandată de medic
 am recoltat probe biologice (de sânge şi urină) pentru examene de laborator;
 am pregatit pacientul pentru echografie abdominală ;

 am administrat tratamentul hepatotrofic, (Aspatofort 2 fiole de 3ori/zi , Anghirol 3

tablete de 3 ori/zi , Silimarină 3 tablete de 3 ori/zi )vitaminoterapie ( B1 ,B6 )

2.Nevoia de a elimina

P-eliminare inadecvată la nivel intestinal (constipatie)

E-hidratare insuficientă
S-1 scaun la 2-3 zile balonare, disconfort abdominal
O-pacientul să elimine intestinal în limite fiziologie
30
 Intervenții autonome:
 am sfătuit pacientul să se alimenteze ţinând cont de recomandările facute şi am
urmarit ca alimentele să fie bogate în fibre pentru a favoriza o eliminare
intestinală normală de 1 scaun/zi
 am hidratat pacientul
 am monitorizat functiile vitale ( puls, tensiune, temperatură)
 am stabilit bilanţul hidric măsurând ingesta (1500 ml) şi excreta (1000-1200 ml) ,am
hidratat pacientul pe cale orală cu ceaiuri neeîndulcite de museţel-500ml şi sucuri de
fructe şi legume şi apă plată 1500ml in 24 ore.
Intervenţii delegate:
 am asistat la administrarea medicaţia prescrisă de medic conform FO: Aspatofort 2
f/zi in perfuzie endovenoasă ;vitamine B1 , B6 câte 1 fiolă în perfuzie endovenoasă cu
glucoză 5%50 0ml ,Silimarină 3tb de 3 ori/zi, Bisacodil 2 drajeuri /zi .

Evaluare :
 în urma intervențiilor acordate tranzitul intestinal al pacientului s-a normalizat,
prezentând eliminări adecvate ( 1 scaun/zi )

3.Nevoia de a avea tegumentele si mucoasele curate și integre

P-alterarea integrităţii tegumentelor şi mucoaselor

E- alterarea funcției hepatice
S-tegumente şi mucoase colorate icteric, îngrijiri de igienă deficitară
O-pacientul să prezinte tegumente și mucoase normale,sa-și acorde singur sau cu ajutor
ingrijiri de igienă personală.
Intervenţii autonome:
 i-am explicat pacientului în ce constă igiena personală și cât de importantă este
 am ajutat pacientul să-şi acorde îngrijiri de igiena ,la efectuarea toaletei parţiale în
fiecare zi la început şi apoi cand a solicitat ajutor
 am asigurat lenjerie de pat şi de corp curată si uscată ,ori de cate ori a fost necesar
 i-am explicat necesitatea efectuarii toaletei perianale dupa fiecare eliminare ,prin
spalarea cu apă şi sapun neutru şi uscare prin tamponare pentru a evita iritarea
tegumentelor şi mucoaselor din această zonă
 am monitorizat manifestarea icterului şi am anuntat pacientul să urmarească şi el
evoluţia acestuia şi diminuarea lui
31
  am sfătuit şi am ajutat pacientul să-şi taie unghiile scurt şi la rotund ,să le pilească cu
atenţie pentru a evita lezarea tegumentelor şi a mucoaselor ( evitarea leziunilor de
grataj )
Evaluare parţală:
 Pacientul şi-a acordat singur ingrijiri de igienă ,a avut un aspect curat şi
îngrijit.Tegumentele au prezentat o uşoară coloraţie icterică care s-a diminuat,apoi a
dispărut în urma ingrijirilor acordate

4.Nevoia de a se alimenta și hidrata

P1-regim alimentar impus de protecţie hepatică

E1-alterarea activităţii hepatice
S1-necesită regim alimentar impus
O1-pacientul să respecte regimul alimentar impus de protecţe hepatică

P2-dificultate de a se alimenta şi hidrata

E2-alterarea funcţiei hepatice
S2-inapetență, dureri abdominale difuze
O2-pacientul să se poată alimenta singur cu sau fara ajutor.

Intervenţii autonome:
 am creat un microclimat adecvat favorabil,am aerisit salonul
 am explicat pacientului importanța respectării regimului alimentar impus
 pentru stimularea apetitului l-am sfatuit să consume citrice bogate în vitamina C
 am prezentat care sunt alimentele permise și care sunt cele interzise
 l-am învatat să-şi facă corect toaleta cavităţii bucale
 l-am învățat sa spele foarte bine fructele și legumele înainte de a le consuma
 am verificat dacă a înţeles informaţiile oferite și dacă le-a pus în practică.
Intervenţii delegate : la indicaţia medicului notată în FO am administrat :pefuzii cu Glucoză
5 %500ml/zi intravenos cu Aspatofort 2f; vitamină B1, o fiolă ; Arginină 1fl/zi dimineata în
perfuzie endovenoasă.

Evaluare finală
În urma intervențiilor acordate cu rol propriu și delegat pacientul a înțeles
necesitatea alimentării și respectarea regimului alimentar impus.

32
 5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

P-repaus impus
E-alterarea funcţiei hepatice
S-necesită repaus și regim alimentar impus
O-pacientul să respecte repaosul la pat recomandat.
Intervenții autonome:
 am ajutat pacientul să adopte o postură comodă în pat şi i-am explicat la cât timp să-şi
schimbe postura la 2-3 ore
 i-am explicat că poziţia de clinostatism favorizează o bună circulaţie la nivelul
ficatului,influienţând benefic evoluţia bolii
 m-am asigurat că patul este comod,lenjeria de pat şi de corp curată şi uscată ,perna este
moale
 am supravegheat pacientul dacă a respectat repaosul la pat
Evaluare: pacientul a înțeles necesitatea repausului la pat.

6.Nevoia de a comunica

P1-comunicare deficitară cu echipa medicală şi cu cei din jur

E1-mediul spitalicesc , prezența bolii
S1-retragere în sine,tristețe

O1-pacientul să comunice normal

P2-pierderea imaginii de sine

E2-alterarea funcţiei hepatice
S2-icter tegumentar
O2-pacientul să-şi pastreze imaginea de sine pozitivă
Intervenții autonome:
 am susţinut pacientul moral şi i-am explicat că izolarea nu face bine , ci accentuează
anxietatea
 am ajutat pacientul să identifice posibilitaţile de comunicare cu sine
 am rugat pacientul să se relaxeze şi l-am asigurat că este într-un mediu sigur
 am integrat pacientul în discuții cu ceilalți pacienți din salon
 l-am rugat să aibă incredere în echipa medicală
 i-am oferit disponibilitatea mea ori de câte ori simte nevoia să vorbească cu cineva
33
Evaluare
În urma intervenţiilor acordate cu rol propriu şi delegat pacientul a comunicat normal
cu echipa de îngrijire şi cu cei din jur începand cu a treia zi ,când a resimţit diminuarea
simptomelor de la internare.

7.Nevoia de a învăța

P-cunostinţe insuficiente despre boala

E-lipsa surselor de informare
S-pacientul solicită informaţii despre afecţiune, regim alimentar şi tratament
O-pacientul să acumuleze informaţii corecte despre boală, evoluţie, tratament.

Intervenţii autonome:
 am constatat nivelul de cunoaştere a pacientului în urma discuţiilor purtate cu el
despre boală şi evoluţia ei
 am informat pacientul care sunt semnele clinice care arată agravarea bolii

 am informat pacientul privind regimul alimentar de protecţie hepatică

 am insistat pe importanţa respectării cu stricteţe a repaosului la pat,evitarea efortului
fizic și a stresului
 am antrenat pacientul în discuţii referitoare la informaţiile primite şi am apreciat
corectitudinea acestor informaţii
 i-am prezentat care sunt alimentele permise și cele interzise pentru regimul hepatic

Alimente permise:
 brânză de vaci
 pește slab fiert
 sucuri de fructe și legume
 lapte dulce
 iaurt
 pâine alba
 fructe dulci crude
 carne slabă de vită
 cartofi copți

34
Alimente interzise:
 carne grasă de porc
 conserve de carne
 pește gras afumat
 mezeluri
 sucuri carbogazoase
 maioneză
Evaluare parţială
În urma intervențiior acordate pacientul a acumulat cunoștințe despre afecțiune,
tratament și regim alimentar.

Evaluare finală

Pacientul S.C. în vârstă de 39 de ani se internează în secția Boli Infecțioase în data de

22.12.2016 cu următoarele simptome:
 icter
 constipație
 inapetență

Prezintă aceste simptome de aproximativ 3 săptămâni după ce a consumat o friptură.

Pe perioada spitalizării pacientul a fost dependent la următoarele nevoi:

1. Nevoia de a elimina
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata
5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a învăța cum să-și pastreze sănătatea

Am ingrijit pacientul aplicând intervenții cu rol propriu și delegate pentru satisfacerea

nevoilor afecte, în ordinea priorităților.

Evoluția pacientului a fost favorabilă și se externeză cu următoarele recomandări:

 evitarea efortului fizic intens, a stresului
 se interzice consumul de alcool și tutun
35
 respectarea repausului impus
 respectarea tratamentului medicamentos conform prescripției medicale
(hepatoprotectoare, vitaminoterapie)
 control medical periodic la medicul de specialitate
 dispensalizare
 respectarea regimului alimentar impus.

36
 Plan de ingrijire nr.3

Nume: C
Prenume: P
Varsta: 20 ani
Sex: feminin
Domiciliu: Piatra-Nemţ
Religie: ortodoxă
Ocupatia: studentă
Nr.F.O.:29453
Data internarii : 17.11.2016
Data externarii: 27.11.2016
Diagnostiul medical: Hepatită acută virală
A.H.C:nesemnifiative
A.P.F.-prima menstră 14 ani
A.P.P: nesemnificative
Condiţii de viată : grele,locuieşte cu bunicii intr-o garsonieră
Obişnuinţe de viată: nu fumează,consumă cafea zilnic 3 cesti , are o alimentație bogată în
mezeluri și conserve
Motivele internarii: dureri în hipocondrul drept,astenie,vărsături, insomnie
Istoricul bolii: la 14 zile după ce a consumat salată boeuf pacienta acuză vărsături,dureri în
hipocondrul drept,astenie, insomnie.

Culegerea de date initiala

T.A-120/60 mm/Hg
A.V-80 bătai/minut
R-18 respiratii/minut
0
T-36,0 C
Greutate: 54 kg
Inălţime:1,55 m
Diureza-sub 900 ml/24 ore
Tranzit intestinal-1 scaun /zi
Tegumente si mucoase –normale
Grup sangvin: 0 I
Rh: pozitiv (+)
37
Alergii-se ştie alergică la amoxacilină

Pe perioada internării s-au investigat următoarele analize:

Nr crt. Analiza efectuată Valori obținute pacient Valori normale
1 Hemoleucograma
Hemoglobina
12,0g/dL 12-16g%
Hematocrit
Leucocite 40,5% 42-52%
Trombocite
3 3
Neutrofile 8500 /mm 5.000-10.000/ mm

Eozinofile 3 3
170.000/ mm 150.000-400.000mm
Bazofile
Limfocite 55% 55-70%
Monocite
2% 1-4%
2 Fosfatază alcalină 192 u.i 2-6 u.i
3. Glicemie 120 mg/dL 70-105mg/dL
4. Uree 0,25 mg% 0,20-0,40mg%
5. Creatinină 1,40 mg% 0,70-1,20mg%
6. Bilirubină directă 0,3mg% 0,1-0,3mg%
7. Bilirubină totală 1,0mg% 0,3-1,1mg%
8. TGP 46,8 ui 4-13UI
9. TGO 53,4 ui 5-17UI
10. Gama- 150mg% < 36mg%

glutamintransferaza
11. Anti HAV reactiv Non reactiv

Ig M
12. Anti HCV absent absent
13 Anti Hbs absent absent

Examen sumar urină:

- glucoză absent
- albumină absent
- sediment urinar : rare epitelii , rare leucocite

38
 Ecografia abdominală: hepatomegalie ,ficat parţial vizibil modificat ca formă ,colecist
mărit de volum.
Tratament instituit:
 Aspatofort 2 fiole /zi în perfuzie endovenoasă
 Vitamine B1 și B6 câte 1 fiolă în perfuzie endovenoasă
 Glucoză 5% 250 ml
 Metoclopramid 1 fiolă /zi intravenos
 Algifen 2 fiole /zi la nevoie în perfuzie endovenoasă
 Silimarină 2 tb /zi per oral
 Arginină 1 flacon dimineața în perfuzie endovenoasă

În urma analizării datelor culese am constatat că pacienta este dependent

la nivelul urmatoarelor nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

5. Nevoia de a dormi și a se odihni
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

1. Nevoia de a evita pericolele

P1-durere la nivelul hipocondrului drept

E1-proces inflamator la nivelul parenchimului hepatic
S1-facies crispat,iritabilitate,,insomnia
O1-diminuarea durerii

P2-risc de complicaţii si IAAM

E2- mediul spitalicesc , evoluția bolii
S2- posibile complicaţii (hepatită cronică,ciroză hepatică,cancer hepatic) și posibile IAAM
O2-pacienta să nu dezvolte complicații și IAAM

39
Intervenţii autonome :
 am asigurat condiţii de mediu adecvate,optime pentru ca pacienta să aibă o stare de
confort fizic şi psihic
 am sfătuit-o să fie optimistă,să aibă încredere în sine,în tehnicile medicale şi în cei
care sunt lângă ea,în echipa de îngrijire
 am informat pacienta asupra efectelor negative ce pot apărea în urma nerespectării
regimului de viaţă şi odihnă
 pentru a putea preveni complicaţiile ,am sfatuit pacienta să respecte cu stricteţe
regimul de viaţă şi cel alimentar recomandat în timpul internării şi după externare

 pentru prevenirea IAAM am luat măsuri suplimentare de transmitere a

infecţiilor prin respectarea circuitelor funcţionale si a regulilor de asepsie si
antisepsie.
 am insistat pe măsurile de igienă personală a pacientei şi de igienă spitalicească
 am respectat normele de asepsie şi antisepsie în cadrul fiecarei tehnici de îngrijire
cu rol propriu sau delegat
 am determinat pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile şi am ţinut
cont şi de părerea acesteia .

Intervenţii delegate:
 am asistat la administrarea medicației notată în FO
 am asistat împreună cu asistenta la recoltarea produselor biologice de sânge şi urină
pentru examene de laborator
 am pregătit pacienta pentru echografie abdominală şi i-am explicat în ce constă
această examinare
 am asistat la administrarea tratamentul hepatotrofic (Silimarină 2 tb/zi; Arginină 1
flacon dimineata in perfuzie Aspatofort 2 fiole ) ,vitaminoterapie (vitamin B 1 fiola ;
vitamina B 6 -1 fiola ), ,si un antialgic- Algifen 2 fiole /zi la nevoie.

Evaluare parţială:
 în urma îngrijirilor acordate cu rol propriu si delegat ,durerea s-a diminuat în
intensitate..

Pe parcursul internării sale pacienta nu a dezvoltat complicaţii nici IAAM

40
 2. Nevoia de a elimina

P1- varsatură
E1-alterarea funcţiei hepatice
S1-senzatie de greaţă ,stare general alterată , vărsături (3 / zi)
O1-pacienta să nu mai prezinte varsături.

P2- oligurie
E2- hidratare insuficientă
S2-urini concentrate şi în cantitate redusă (900ml/24 ore)
O2-pacienta să prezinte eliminari adecvate la nivel renal

Intervenţii autonome:

 am monitorizat funcţiile vitale TA=120/60 mmHg;AV=80 batai/minut ;R=18

0
respiratii/minut; T=36, C.
 am hidratat pacienta pe cale orală cu ceai usor îndulcit, suc de fructe proaspăt
 am învăţat pacienta pentru a diminua senzaţia de vomă să respire profund şi să
consume cantităţi mici de lichide reci.
 ofer pacientei o tavita renală pentru a-şi colecta vărsăturile
 îi ofer un pahar cu apa , ceai pentru a-şi clăti gura
Intervenţii delegate:
 am administrat medicaţia prescrisă de medic conform FO: Aspatofort 2 f/zi in perfuzie
endovenoasă ;vitamine B1,B6 câte 1 fiola în perfuzie endovenoasă cu glucoză 5%250
ml, /zi ;Metoclopramid 1f/zi intravenos.

Evaluare parțială:
 în urma intervențiilor acordate pacienta nu a mai prezentat vărsături, diureza a
crescut în urma hidratării la 1200 ml /24 ore.

3.Nevoia de a se alimenta și hidrata

P1-regim alimentar impus

E1-alterare funcției hepatice
S1-necesită regim alimentar impus

41
O1-pacienta să respecte regimul alimentar recomandat de protecţie hepatică
Intervenții autonome:
 am creat un microclimat adecvat, (am aerisit salonul,am indepartat sursele de
mirosuri dezagreabile din salon)
 am cercetat preferinţele alimentare ale pacientei şi i-am prezentat alimentele permise
şi cele interzise ,am insistat pe respectarea regimului de protectie hepatică
 i-am prezentat regimul alimentar impus,care sunt alimentele permise si care
sunt cele interzise.
 am verificat dacă a înțeles și a pus în practică regimul alimentar
 am invățat-o sa spele foarte bine fructele și legumele înainte de a le consuma

 am sfatuit pacienta sa consume lichide pana in 1000-12000ml pentru asigurarea

unei bune diureze
 am învatat pacienta sa efectueze corect toaleta cavitaţii bucale şi să respecte igiena
mâinilor
Interventii delegate: la indicaţia medicului am adiministrat medicatia notată in F.O. perfuzie
endovenoasă cu Aspatofort 2 f, vitamina B1,1fiola;vitamina B6 1 f,Arginină 1 fl 250 ml ,
Evaluare partială : ca urmare a ingrijirilor acordate cu rol propriu si delegat pacienta a
respectat regimul alimentar recomandat,de protectie hepatică,s-a hidratat si alimentat făra
ajutor.

4. Nevoia de a se mișca și a vea o bună postură

P-repaus la pat impus- de protectie hepatică

E-alterarea funcţiei hepatice
S-astenie
O-pacienta sa respecte repaosul la pat recomandat

Intervenţii autonome :
 am explicat pacientei importanța respectării repausului la pat pentru refacerea starii de
bine
 am învatat pacienta care este poziţia recomandată când stă în repaus la pat (în
timpul zilei decubit dorsal cu pernă)
 am verificat dacă respectă ulterior repausul
Evaluare parţială:
 în urma intervențiilor acordate pacienta a înteles necesitatea respectării repausului.
42
 5.Nevoia de a dormi și a se odihni

P-dificultate de a dormi si a se odihni

E-durere in hipocondrul drept ,mediul spitalicesc

S-somn deficitar ,iritabilitate ,facies obosit

O-pacienta sa se odihnească corespunzător

Intervenţii autonome :
-am aerisit salonul inaintea orelor de somn de noapte şi în timpul zilei ori de cate ori a fost
necesar
-am urmarit ca microclimatul sa fie adecvat somnului prin înlaturarea factorilor care ar putea
perturba somnul:zgomotul,lumina intensă , mirosuri dezagreabile,temperatura sa fie in limite
optime de 20-22 C
-am invatat pacienta ca înainte de culcare sa bea o cană cu lapte cald sau o cană cu ceai de tei
calduţ uşor îndulcit
-i-am respectat orele de somn ,trezind-o numai în caz de necesitate
-am rugat pe ceilalţi pacienţi să pastreze liniştea în salon
Intervenţii delegate:
-am administrat la indicaţia medicului notată in .F.O.Diazepam 1 tb cu 30 de minute
înainte de culcare .
Evaluare partial : în urma intervențiilor acordate cu rol propriu și delegat pacienta s-a odihnit
corespunzător.
6.Nevoia de a comunica

P-comunicare deficitară cu echipa de îngrijire şi cu cei in jur

E-mediul spitalicesc ,starea de boală
S-comunicare deficitară cu anturajul şi cu echipa de îngrijire , izolare, nu comunică I
O-pacienta să comunice cu echipa de ingrijire si cu cei din jur

Interventii autonome (proprii):

-am creat un microclimat propice unei bune comunicari ,relaxant si de sigurantă
-am prezentat-o celorlalte paciente din salon
-am incurajat-o sa-şi exprime sentimentele,dorinţele în relaţionarea cu membrii familiei sau
aparţinătorii.
43
-am câştigat increderea pacientei prin atitudinea empatică pe care am adoptat-o

-am ajutat-o să îşi exprime temerile şi să imi comunice orice trăire o încearcă
-am oferit informaţii generale cu privire la afecţiunea sa pentru a face sa dispară
sentimentul de teamă şi nesiguranţă
Evaluare parţială: În urma intervenţiilor acordate pacienta a început să comunice normal cu
echipa medicală ,cu cei din jur şi cu aparţinătorii începand din a doua zi.

7. Nevoia de a invaţa cum să-şi pastreze sanatatea

P-cunoştinţe insuficiente despre afecţiune ,regimul alimentar

E-lipsa surselor de informare
S-pacienta solicită informatii despre afectiune ,regim
O- pacienta să acumuleze cunoştinţe despre boala sa,regim alimentar

Intervenţii autonome :
 am explicat pacientei necesitatea respectării repaosului la pat
 am insistat pe respectarea unui regim de viata adecvat cu starea sa, şi respectarea
dietei recomandate de protecţie hepatică
 am sfatuit pacienta să renunţe la efortul fizic,să respecte orarul meselor,să evite
consumul de lichide prea reci sau prea calde
 i-am explicat efectele negative ale consumului de alcool ,cafea şi a tutunului
 am informat pacienta care sunt semnele clinice care arată agravarea bolii
 am insistat pe pastrarea igienei tegumentelor şi mucoaselor pentru a preveni orice
infecţie care i-ar putea complica boala
 am insistat pe evitarea stresului şi prezentarea la medicul de specialitate la controale
periodice
 am învatat pacienta cum să-şi administreze medicamentele în doze prescrise de medic.
 i-am explicat care sunt alimentele permise și care sunt cele interzise regimului hepatic

Alimente permise:
 brânză de vaci
 pește slab fiert
 sucuri de fructe și legume

 lapte dulce

44
  iaurt
 pâine alba
 fructe dulci crude
 carne slabă de vită
 cartofi copți

Alimente interzise:
 carne grasă de porc
 conserve de carne
 pește gras afumat
 mezeluri
 sucuri carbogazoase
 maioneză
Evaluare parțială:
 în urma discuțiilor cu pacienta aceasta a înțeles în ce constă regimul de protectie
hepatica și a respectat repausul impus .

Evaluare finală

Pacienta C.P în vârstă de 30 de ani se internează în secția Boli Infecțioase pe

data de 17.11.2016 cu următoarele simptome:
 dureri în hipocondrul drept
 vărsături
 astenie
 insomnie

Pacienta afirmă că prezintă aceste simptome la 14 zile după ce a consumat o friptură de pui.

Pe perioada spitalizării pacienta a fost dependent la următoarele nevoi:

1.Nevoia de a elimina
2.Nevoia de a evita pericolele
3.Nevoia de a se alimenta și hidrata

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

5.Nevoia de a dormi și a se odihni
6.Nevoia de a comunica
7.Nevoia de a învăța
45
 A necesitat spitalizare pentru investigaţii şi conduită terapeutică.I s-a instituit
tratament cu hepatoprotectoare,vitaminoterapie,antiemetice, sedative.
Am îngrijit pacienta aplicând intervenții cu rol propriu și delegat pentru satisfacerea
nevoilor afectate, în ordinea priorităților.
Evoluția pacientei a fost favorabilă și se externează în data de 27.11.2016 cu
următoarele recomandări:
 respectarea regimului de protectie hepatică
 să evite efortul fizic şi să respecte orele de odihnă în timpul zilei
 să continuie tratamentul cu hepatoprotectoare și vitaminoterapie conform prescripției
medicale
 să efectueze controale medicale periodice la medicul de specialitate
 dispensarizare la medical de familie
 evitarea consumului de alcool si a fumatului
 evitarea medicaţiei hepatotoxice

46
 CAPITOLUL IV
Concluzii

În acest proiect am prezentat “ Îngrijirea pacientului cu Hepatită acută virală în timpul

stagiului efectuat pe secția Boli Infecțioase a spitalului județean Piatra-Neamț.
Primul caz a fost o pacientă S.N în vârstă de 30 de ani care se prezintă după ce
consumă împreună cu soțul o ciorbă de burtă cu : grețuri, dureri abdominale,inapetență și
scaune diareice (4/zi).Se internează în data de 15.12.2016 pentru diagnostic și tratament.
Pe perioada spitalizării primește tratament cu hepatoprotectoare (Silimarină 1 tabletă
de 3 ori/zi, Liv 52 ,1 capsulă de 3 ori /zi, perfuzie endovenoasă cu glucoză 5% 500 ml cu
Aspatofort 2 fiole, Arginină 1 /zi dimineața,) vitaminoterapie (B1 si B6 câte o fiolă, vitamin C
-1 fiolă;).
La externare i s-a recomandat:
 evitarea eforturilor fizice mari,a stresului
 evitarea consumului de alcool şi tutun
 respectarea regimului igieno dietetic şi a tratamentului medicamentos
 continuarea tratamentului cu hepatoprotectoare şi vitamine numai conform prescripţiei
medicale

 control medical periodic la medicul de specialitate.

Al doilea caz, a fost un pacient S.C. în vârstă de 39 de ani, care se prezintă la secția
Boli Infecțioase după ce a consumat o friptură de pui , acuzând : icter, constipație,
inapetență.Se internează în data de 22.12.2016 pentru diagnostic și tratament.
Pe perioada spitalizării a primit tratament hepatotrofic, (Aspatofort 2 fiole de 3ori/zi ,
Anghirol 3 tablete de 3 ori/zi , Silimarină 3 tablete de 3 ori/zi ),vitaminoterapie( B1 ), perfuzie
endovenoasă cu glucoză 5% 500 ml, sedative( Diazepam 1tb cu 30 de minute înainte de
culcare), purgative (Bisacodil).
Se externează cu stare general bună pe data de 2.01.2017.
La externare primește următoarele recomandări:
 evitarea eforturilor fizice mari,a stresului
 respectarea orelor de odihnă din timpul zilei
 respectarea regimului alimentar de protecţie hepatică
 continuarea tratamentului cu hepatoprotectoare,vitamine( conform prescripției
medicale)
 control medical periodic la medicul de specialitate.
47
 Al treilea caz, o pacientă C.P. în vârstă de 20 de ani se internează în secția Boli
Infecțioase în data de 17.11.2016 acuzând vărsături, dureri în hipocondrul drept, insomnie,
astenie , după ce a consumat o salată boeuf.
Pe perioada spitalizării a primit tratament cu :

Hepatoprotectoare (Silimarină 2 tb/zi; Arginină 1 flacon dimineata in perfuzie Aspatofort 2

fiole ) ,vitaminoterapie (vitamină B 1 fiola ; vitamina B 6 -1 fiola ), ,si un antialgic- Algifen 2
fiole /zi la nevoie, sedative (Diazepam),
Se externează pe data de 27.11.2016 cu stare generală bună,cu următoarele
recomandări:
 evitarea eforturilor fizice mari,a stresului
 respectarea repausului impus
 respectarea regimului alimentar de protecţie hepatică
 continuarea tratamentului cu hepatoprotectoare,vitamine
 control medical periodic la medicul de specialitate
 dispensarizare

Îngrijind acești bonlavi, am căpătat mai multă experiență și incredere în capacitatea mea
de a lucra cu bonlavii, de a-i înțelege, de a le fi sprijin și de a le satisface nevoile fiziologice.
Am ținut cont de faptul că îngrijirile se acordă în mod holistic și de faptul că fiecare
pacient are propriul mod de a reacționa în fața bolii.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu – Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura All

Bucureşti

2. Bucătaru Mihaela –Dicţionar de termeni medicali, Editura Spiru Haret , Iaşi 2005

3. FO –nr. 124071 plan nr 1

4. FO- nr. 27641 plan nr 3

5. FO-nr. 213265 plan nr 2

6. http://www.corpul-uman.com

7. http://www.romedic.ro/

8. http://www.sfatulmedicului.ro/

9. Niculescu C. - Anatomia şi fiziologia omului , Editura Corint 2007

10. Scorţanu Elena -Îngrijiri în boli interne şi specialităţi înrudite- manual pentru asistenţi

medicali generalişti, Ediţia a II-a 2008

11. Titircă Lucreţia - Explorari funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bonlavului Ediţia A

III-a, Editura Viaţa Medicală Românească

12. Titircă Lucreţia - Ghid de nursing Volumul I ,Editura Viaţa Medicală Românească

13. Titircă Lucreţia - Ghid de nursing Volumul II, Viaţa Medicală Românească

14. Titircă Lucreţia -Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura

Viaţa Medicală Românească 2005

49