Sunteți pe pagina 1din 76

SCOALA POSTLICEALA

F.E.G. EDUCATION - FILIALA ROSIORII DE VEDE


SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPOLMA

INDRUMATOR:
AS. PRINCIPAL

ABSOLVENT:

AUGUST 2015
7

MOTTO:

" Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca desi


aproape toti se nasc cu ea."

HIPOCRATE

CUPRINS
CAPITOLUL I
I.1.NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
ALE APARATULUI APARATULUI DIGESTIV....................................pag 7
1.2. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITA C................................pag 14
1.3. CLASIFICARE....................................................................................pag 18
1.4. SEMNE SI SIMPTOME, MANIFESTARI DE DEPENDENTA........pag 23
1.2.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT
DE SPECIALITATE....................................................................................pag 27
1.2. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII....................................pag 33
1.3. EDUCATIE PENTRU SANATATE.....................................................pag 40

CAPITOLUL II
II.A. PLAN DE INGRIJIRE. CAZ 1
1.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 42
2,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR,
PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR.
NEVOILE FUNDAMENTALE..................................................................pag 45
6.EXTERNAREA.......................................................................................pag 56
II B. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 2
1.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 58
2,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR, NEVOILE
FUNDAMENTALE, PLANIFICAREA, APLICAREA,
EVALUAREA INGRIJIRILOR................................................................pag 61
7

II C. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 3


1.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 70
2,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR,
NEVOILE FUNDAMENTALE, PLANIFICAREA,
APLICAREA,EVALUAREA INGRIJIRILOR..........................................pag 73

CUPITOLUL IV
1.CONCLUZII
2.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
3. ANEXE

MOTIVATIE
Necesitatea elaborarii acestei

lucrarii se datoreaza faptului ca am o


7

cunostinta care sufera de aceasta afectiune iar cu ajutorul acestei lucrari am


oportunitatea de a afla cat mai multe informatii despre aceasta.
Virusul hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M.
Houghton (1989) California.
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce
persista mai mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia si este transmis in
principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si
uneori prin contact sexual neprotejat.
Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele
infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea echipamentului
medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu
persoane infectate.

Evolutia este insidioasa cu astenie crescanda, tulburari digestive.

Prognosticul este intotdeauna rezervat

Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica


eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul
secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde
vindecarea nu este posibila.

Tratamentul cuprinde trei aspecte:


1.regimul
2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A si B (impotriva virusului C nu
exista vaccin).
3.medicatia antivirala

Complicatiile posibile sunt: ciroza hepatica, hepato-carcinomul, purpura,


glomerulonefrita si alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate).
I.1. NOTIUNI

GENERALE DE ANATOMIE
APARATULUI DIGESTIV

SI

FIZIOLOGIE ALE

Digestia este actul fiziologic prin care alimentele introduse in organism


7

sunttransformate in asa fel incat sa poata fi absorbite in sange si utilizate ca energie


de catre organele corpului. Aceste transformari se fac cu ajutorul aparatului
digestiv.
Aparatul digestiv este compus din: cavitate bucala, limba, faringe, esofag,
stomac,intesinul subtire, intesinul gros.

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Aceasta este

captusita cu mucoasa bucala. Se gasesc doua arcade: una superioara si una


inferioara in care sunt amplasati 32 de dinti ( 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari, 12
molari).

Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme,

fungiforme, circumovalate si gustative. Limba impreuna cu arcadele dentare are


rol in masticatie si formarea bolului alimentar.

Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se

afla amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.

Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre faringe si

stomac. Are o lungime de 25-30 cm. Cu stomacul comunica prin orificiul Cardia.

Somacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in

abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala are forma literei J.

Instinul subtire este parte a tubului digestiv care se intinde de la Pilor

pana la ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din: duoden si jejun.

Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina

cu rectul. Are lungimea de 1,5-2m si este alcatuita din: cec, colon ascendent, colon
transvers, colon descendent si rect. De aparatul digestiv mai sunt anexate
si doua organe importante: ficatul si pancreasul.

Ficatul este cea mai mare glanda exocrina din corpul uman. Are forma de
hemiovoid si este situat in cavitatea abdominala in loja hepatica imediat sub
diafragm, in hipocondrul drept.
7

Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica. Organ plin de


consistenta ferma, ficatul cantareste la adult intre 1 200- 1 500g cu vasele goale,
are lungimea de 28 cm, diametrul antero- posterior de 18 cm , inaltimea de 8 cm, si
prezinta o culoare rosie-caramizie datorita cantitatii mari de sange pe care o
contine.
Ficatul este alcatuit din doi lobi care la randul lor se impart in doi lobuli
hepatici inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat cel stang, se
intinde pana la epigastru. La ficat vin doua vase mari de sange:

o artera care aduce sange oxigenat si

o vena care aduce sangele cu substantele hranitoare absorbite de la nivelul


intestinului.
Ficatul secreta un lichid numit bila (fierea) pe care o depoziteaza in vezica

biliara. In momentul in care omul mananca, in special grasimi, vezica biliara se


contracta si trimite bila in duoden pentru a mistuii grasimile. Ficatul mai
indeplineste si functia de a depozita glucoza. De asemenea, in el se fabrica ureea si
se neutralizeaza toxinele care au intrat in corp odata cu alimentele sau pe alte cai.
Ficatul prezinta 3 fete:

O fata superioara numita si diafragmatica.


Aceasta este convexa in sus si vine in raport cu diafregmul si cu peretele

anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune si fata antero-posterioara. Pe


aceasta fata se observa 2 lobi: lobul drept si lobul stang.
Fata superioara este limitata prin 2 margini: una posterioara mai groasa si
alta anterioara mai ascutita. In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care
patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice organului.

O fata anterioara care vine in raport cu peretele abdominal.

O fata inferioara numita si viscerala. Aceasta fata viscerala a ficatului

prezinta 2 lanturi sagitale, adica de sus in jos si un lant transvers. Pe santul sagital
drept se gaseste fosa veziculei biliare. Santul transvers corespunde hilului hepatic
7

(locul unde intra si ies artere si vene).


Fata inferioara este concava si se afla in raport cuviscerele abdomenului
(stomacul, duodenul, colonul si mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda
suprarenala dreapta). Pe aceasta fata se afla 3 santuri:

santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea anterioara

vezica biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.

santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea anterioara un

cordon fibros, ligamentul rotund iar portiunea posterioara ligamentul Arantius.

santul transversal se intinde intre cele doua santuri supeior si posterior

si coincide cu hilul ficatului (poarta ficatului) prin care ies si intra: artera hepatica,
vena porta, limfaticele, canalele hepatice care alcatuiesc pediculul hepatic.
Cele trei santuri au aspectul literei H si impart fata inferioara in 4 lobi: lobul
drept, lobul stang, lobul patrat, lobul posterior.
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente.

Ligamentul

falciform este o formatiune peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a


diafragmului la fata superioara a ficatului. Ligamentul coronar se intinde de la
partea inferioara a diafragmului la fata posterioara a ficatului, de o parte si de alta a
ligamentului falciform pe care-l continua.
Un alt mijloc de fixare este micul epiploan care este denumit ligamentul
esofago-gastro-duodeno-hepatic. Tot ca mijloc de fixare sunt considerate vena cava
inferioara preso abdominala si pediculul hepatic.
In cea mai mare parte, ficatul este alcatuit de catre peritoneu, dar exista si o
mica zona la nivelul marginii posterioare care nu este acoperita de peritoneu si se
numeste aria nuda.
Ficatul prezinta o structura segmentara, fiind impartit in 3 lobi:

lobul drept (este cel mai mare)

lobul caudal (la mijloc)

lobul stang.

La exterior, ficatul este acoperit de peritoneu, iar stratul profund de peritoneu este
7

alcatuit din tesut conjunctiv si formeaza capsula fibroasa aficatului, capsula


Glison. Capsula ficatului este incarcata de terminatii nervoase, senzitive si in
momentul unei cresteri bruste in dimensiuni a ficatului aceasta capsula care va fi in
tensiune doare.
Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic. Acesta este
alcatuit din: celulehepatice (au 2 nuclei), canalicule biliare si capilare sinisoide
provenite din ramificatii ale venei porte, care converg catre vena centro- lobulara.
Aceste hepatocite sunt prezente sub forma de placi radiale pe vena

centro-

lobulara. Intre fetele hepatocitelor ce vin in contact, se afla mici canalicule biliare
intralobulare fara pereti proprii in care hepatocitele secreta bila.
La periferia lobului hepatic, canaliculele biliare capata un perete propriu
numit colangiala. Colangioala iese din lobul si mai multe colangiole se varsa in
canale biliare interlobulare. Aceste canale sunt primele care au perete propriu. Ele
se gasesc intr-un spatiu numit portal. Acest spatiu va deversa 2 sau 3 lobuli
invecinati, gasindu-se intre ei.
La nivelul spatiului portal, pe langa canalul biliar interlobular mai gasim o
ramura portala a arterei hepatice, vase limfatice si nervi. Artera hepatica
indeplineste functia de nutririe a ficatuluzi, aducand oxigen si nutrienti.
Vena centro-lobulara este situata in centrul lobulului hepatic si constituie
originea venelor hepatice care transporta sangele venos de la ficat catre vena cava
inferioara.
Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele
arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional. Sangele pleaca de la
ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si il
varsa in vena cava inferoiara.

Vascularizatie nutritiva (hraneste ficatul si aduce oxigenul) care este o

ramura trunchiului celiac. Ea se ramifica intr-o artera hepatica dreapta si una


stanga pentru lobul drept si lobul stang.

Vascularizatia functionala a ficatului este data de vena porta care aduna


7

sangele venos de la nivelul intestinului si aduce la ficat prinipiile alimentare


absorbite aici. Inervatia este data de fibre simpatice din trunchiul celiac si
parasimpatice din nervul vag.
SEGMENTATIA FICATULUI
Segmemtele hepatice sunt considerate unitati morfofunctionale anatomice
din punct de vedere clinic.
Ficatul vazut pe fata superioara are 2 lobi: drept si stang.

Lobul drept format dintr-un segment anterior si un segment posterior.

Lobul stang are un segment iaternal si un segment medial.

Fiecare segment primeste printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice,


o ramura segmentara a venei porte si un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit de o tunica seroasa peritoneul visceral, ramanand
neacoperita o parte mica are nuda. Sub aceasata tunica se afla o membrana
fibroasa, capsula Glisson si apoi substanta proprie a ficatului sau parenchimului
hepatic.
Capsula Glisson patrunde in fict prin hil si imparte masa de substanta
proprie in formatiuni numite lobuli hepatici. Lobul hepatic este unitatea anatomica
si functionala a ficatului. Are forma unei piramide asezate cu baza spre suprafata
ficatului si cu varful spre interior. In structura lobului distingem: formatiuni
vasculare, celule hepatice (hepatocite), canalicule biliare si filete nervoase
negative.
Ficatul primeste sange prin 2 vase sanguine: artera hepatica care aduce
sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional, provenit din intestin,
stomac, pancreas si splina. Prin alaturarea celor trei lobi hepatici se formeaza spatii
triunghiulare numite spatii portale sau spatii Kieman. In jurul spatiilor Kieman se
afla un strat celular numit lana celulara limitat. Ramurile venei porte trimit
ramificatii de-alungul lobului si formeaza o retea venoasa perilobulara. Venele
perilobulare se unesc intr-o vena centrala vena centrolobulara. La nivelul
7

ficatului sunt 2 categorii de vase limfatice: superficiale, profunde.


De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena
centrolobulara, numearoase vase cu traiect sinos- capilare sinoide. Intre peretii lor
se gasesc celule speciale- celule utorale sau Kupffer. Aceste celule se pot desface
din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele formeaza sistemul
reticulohistocitar al ficatului. Venele polilobulare se unesc la baza lobilor in vene
sublobulare care formeaza 3 vene hepatice, in care se colecteaza tot sangele din
ficat si este dus in vena cava inferioara.
In ficat sunt 2 feluri de sange: nutritiv adus la artera hepatica si sange
functional adus de la vena porta.

Acestea se amesteca in reteaua vasculara

intralobulara, asa ca la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange. La


nivelul ramificatiilor venei porte, centrolobulare si ale arterei hepatice se afla
sfinctere anatomice- sfincter de intrare si sfincter de iesire.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar- alcatuind
cordoanele Remak. Intre celulele hepatice si peretele capilarelor sanguine se afla
un spatiu de trecere, spatiul Disse.
Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2- 3 alaturate, formand spatii inguste
numite canalicule biliare, care nu au pereti. Spre periferia lobului, canaliculele
biliare, isi constituie un perete propriu- colongiala. Coloangioamele se unesc intre
ele la nivelul spatiilor Kieman si formeaza canalele biliare perilobulare.
Canalele perilobulare se unesc inre ele si dau nastere la 2 canale hepatice:
drept si stang corespunzatoare lobului drept si stang, parasind ficatul, iar la nivelul
hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun. Dupa 3-4 cm canalul hepatic
comun se uneste cu canalul cistic si alcatuiesc canalul coledoc care se deschide in
duoden.
Canaliculele hepatice si canaliculele biliare perilobulare formeaza caile
biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc caile
biliare extrahepatice. Celula hepatica indeplineste functia de secretie dubla.
7

I.2.INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPATITA C


Etiologie
Desi virusul hepatic C a ramas neidentificat pana in 1988, existenta lui a fost
remarcata inca din 1974 cand un grup de cercetatori a demonstrat ca cele mai
frecvente hepatite ce aparea dupa transfuzii erau cauzate de un non A sau non B
virus hepatic ( NANBH).
In ciuda eforturilor sustinute, virusul nu a putut fi identificat timp de peste
un deceniu, primul articol despre virusul hepatic C aparand in 1989. Virusul
hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M. Houghton (1989) de la
7

laboratoarele Emeryville, California.


Hepatita C cronica este o infectie cu virusul hepatitei C care persista mai
mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia care este incapsulat,
monocatenar, cu sens pozitiv si face parte din genul hepacivirus al familiei
Flavivirida.
Testele de diagnosticare a hepatitei C includ:

anticorpi anti-HCV

ELISA,

tehnica Western blot

ARN HVC cantitativ.


Prevenire:

Infectia cu virusul hepatic C (HCV) este depistata cel mai frecvent cu ocazia unor
investigatii de rutina sau ca urmare a unei simptomatologii polimorfe determinate
de complicatiile tardive si in putine cazuri, ca urmare a unei simptomatologii
sugestive.

Transmitere:
Principalul mod de transmitere este administrarea intravenoasa a stupefiantelor
( drogurilor) cu seringi si ace deja utilizate.
Hepatita C apare atunci cand sange infectat cu virusul hepatic C intra in
organismul unei persoane nesanatoase. De asemenea, poate aparea ca urmare a
contactelor sexuale neprotejate (fara o bariera din latex), si de asemenea, mai rar,
de la mama infectata catre copil in timpul nasterii.
Exista cateva grupuri care prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita C:

persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe


7

persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)

utilizatori ai drogurilor injectate

personal al spitalelor

copii nascuti din mame infectate cu virus hepatic C

familii ale persoanelor infecrate

persoane cu partenerisexuali multipli

adepti ai btatuajelor si a piercingurilor numeroase.

Transmiterea infectiei se face:

pe cale percutanata

transfuzional sau non-transfuzional

pe cale non-percutanata, oculta.


Diagnosticul hepatitei virale C se pune pe baza prezentei anticorpilor serici

(anti- VHC), sau prin determinarea ARN-VHC.acest marcker serologic apare rapid
dupa contactul infectat si precede cu saptamani-luni. Nu exista vaccin impotriva
virusului C.
Dimensiunea alarmanta a infectia cu virusul hepatic C (HCV), este rezultatul
introducerii pe scara larga a unor acte medicale invazive in scop curativ.
Deloc neglijabile din punct de vedere epidemiologic sunt "micile acte
medicale banale" cu instrumentar nesterilizat.
Administarea

drogurilor

intravenoase,

tatuajele,

acupunctura

si

vagabondajul sexual, sunt responsabile de 10-20% din cazurile de infectie cu


virusul hepatic C (HCV).
De vreme ce acest virus hepatic este raspandit in special prin sange, singura
metoda de a preveni imbolnavirea este aplicarea unor masuri riguroase riguroasa
de igiena personala si de sanatate, in general:

evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringiilor folosite

evitarea utilizarii de catre mai multe persoane ale unor instrumente care ar
7

putea avea sange infectat cu virusul hepatic C pe ele: periute de dinti etc.

evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locuri dubioase, care nu


prezinta incredere

utilizarea corecta a prezervativelor

Examenele de laborator au o mare importanta. Se cerceteaza:


a) sindromul de hepatocitoliza (distrugerea hepatocitelor)

transaminazele (TGP, TGO), aldolazele si sideremia cresc din cauza


citolizei

b) sindromul colestatic ( excreto- biliar si bilio- obstructiv)

bilirubinemia creste

fosfataza alcalina creste in hepatita virala colestatica

c) sindromul de inflamatie

teste de disproteinemie (scaderea albuminei si o crestere a beta si alfa


globulinelor, apoi a gammaglobulinelor)

electroforeza

imunoelectroforeza. Creste IgM ( ca raspuns umoral). IgM creste in


convalescenta si persista mult timp.

d) sindromul de deficit functional hepatic

testele de coagulare (tulburari in sinteza factorilor de coagulare


protrombine etc.)

teste care se refera la metabolismul glucidic (tendinte de hiperglicemie din


cauza afectarii pancreasului)

teste care se refera la metabolismul lipidic (fosfolipidele cresc, colesterolul


scade).

Examene curente

Bilirubinemia si colesterolemia sunt normale in peste 50% din cazuri, iar in


fazele evolutive valorile bilirubinemiei pot fi moderat crescute (1, 1,55).
7

Raportul dintre bilirubinemia indirecata si bilirubinemia totala este mai mare


de 50% .

Hemoleucograma. In stadiile avansate hepatita cronica agresiva se constata


anemie moderata cu scaderea de viata a eritrocitelor, trombocitelor, in 40 %
din cazuri leucopenie in 30% din cazuri.

leucograma si VSH; au valoare in a indica etiologia virala (leucopenie cu


VSH normal sachiar incetinit, datorita hemoconcentratiei)

ex. urinei (urobilinogen crescut, bilirubina crescuta)

Teste specifice de laborator:

decelerarea antigenuluihepatic C din sange.

decelerarea anticorpilor anti HAV prin:

testul radioimun (RIA)

imunoenzimatic (ELIZA).

1.3.CLASIFICARE
Hepatitele acute virale sunt produse de:

virusul A

virusul B

virusul C

virusul D

virusul delta

virusul E

Calea de transmitere:

Hepatita virala A si E - pe cale digestiva (fecal-orala).

Hepatitele virale B, C, D, - se transmit:

prin seringi si ace contaminate, acupunctura, tatuaje, manichiura, pedichiura


7

sau alte proceduri medicale si nemedicale

prin contact cu sange infectat sau prin derivatele lui

prin contact sexual

transmitere verticala ( de la mama la fat).

Hepatita virala acuta.


Este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau
chiar epidemii. Este provocata de un virus filtrabil specific, care- introdus in
organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala- provoaca o
imbolnavire a intregului organism si in mod deosebit a parenchimului hepatic.
Boala figureaza sub mai multe denumiri: hepatita infectioasa pentru hepatita
cu virus A, si hepatita serica pentru hepatita cu virus B.
Sub denumirea de hepatita virotica sau virala sunt cuprinse atat hepatitele
cu virus A si B, cat si cele provocate de alte virusuri decat cel hepatic.
In legatura cu calea de transmitere parenterala se vorbeste de hepatita de
inoculare, hepatita de seringa sau posttransfuzionala, care nu trebuie confundata
cu hepatita serica deoarece pe cale parenterala se poate transmite oricare dintre
virusurile hepatice, nu numai virusul B.
Cercetarile recente angloxaxone au demonstrat ca sunt patru forme de hepatita
virala acuta:

hepatita A

hepatita B

hepatita C

hepatita D

Pe baza criteriilor morfologice se deosebesc 2 forme orincioale de hepatita cronica:

hepatita cronica agresiva (activa sau evolutiva)

hepatita cronica persistenta


Hepatita cronica agresiva (activa), determina la nivelul ficatului inflamatie

sronica, fibroza si atrofie usoara. Evolutiva urmeaza obisnuit unei hepatite virale
7

acute, dar terenul joaca un rol foarte important .


Tabloul clinic este in functie de activitatea procesului patologic. Uneori,
evolutia este asimptomatica timp indelungat. Starea de nutritie este in general
buna.
In general, bolnavii se plang de astenie, oboseala, lipsa de energie, apetit
diminuat, scaune neregulate. Hepatomegalia dureroasa, neteda si ferma, este
obisnuita, splenomegalia mai rara, iar icterul nu apare decat cu ocazia puseelor de
agravare.
Durerile in hipocondrul drept sunt inconstante, dar la unii bolnavi sunt
puternice, sugerand o colica biliara sau un ulcer. Angioamele stelare reprezinta un
semn de agravare.
Variatele manifestari sistemice (articulare, cutanate, cardiovasculare, febra,
leucopenie, proteinurie moderata), atunci cand sunt prezente.
Cand apare la tinere femei, hepatita cronica agresiva se insoteste de:

tulburari endocrine

amenoree, acnee

hirsutism, vergeturi

facies lunar.

Tabloul biologic este bogat:

transaminazele, timolul cresc iar

celelalte teste de fluoculare sunt pozitive;

V.S.H., moderat crescuta;

tulburari de coagulare sunt prezente;

electroforeza arata hiposerinemie, cu hipergammaglobulinemie.

prezenta anticorpilor este martorul dezordinilor imunologice.


O forma clinica specifica izolata de MacKaz in 1956, este hepatita lupoida

(identificata uneori cu H.C. hiperimunoglobulinica). Boala apare la femei tinere, la


7

care icterul, subfebrilitatea si puseurile evoluutive sunt prezente. Amenoreea si


manifestarile sistemice, se asociaza cu alte boli autoimune frecvente.
In timpul ultimilor ani, au fost descrise doua forme clinice de hepatita
cronica agresiva si anume:
a) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ, care apare in
principal la femeia tanara, are tabloul clinic foarte bogat iar cel biologic foarte
alterat: transaminaza, anticorpi. Evolutia este spontana, intotdeauna spre exitus,
care se produce prin insuficienta hepatica si, mai rar, cand ciroza s-a constituit,
prin hemoragii digestive.
b) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv, este mai frecventa
la barbati, cu semne clinice mai discrete. Testele de explorare hepatica sunt mai
putin perturbate. Unii autori descriu si o hepatita cronica cirogena, neadmisa in
unanimitate.
Hepatita cronica agresiva reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa
a hepatitelor cronice iar in absenta tratamentului, duce la exitus in 80% din cazuri
prin evolutie spre ciroza severa (ciroza postnecrotica), prin insuficienta hepatica
sau hemoragii.
Moartea apare in primii ani de evolutie a H.C.agresive severe, chiar in
absenta cirozei, prin insuficienta hepatica.
Evolutia se face in puseuri succesive, cu icter, si febra, secundara de obicei
unor stresuri fizice sau infectii intrercurente. Apar stari comatoase sau
precomatoase, adeseori reversibile. Alteori, evolutia este continua spre ciroza.
Ascita preceda rar ciroza. Stabilizarea poate aparea dupa 1-2 ani de evolutie, fie cu
normalizarea

diferitelor

examene

biologice,

fie

cu

persistenta

hipergammaglobulinemiei si a gepatomegaliei.
Evolutia cirogena (2 3 luni - 2 ani) s-ar constata la 1/3 din H.C. Alteori,
evolutia este mai severa, conducand in 3 4 luni spre atrofie hepatica brutala.
Hepatita cronica persistenta este o boala benigna, care se vindeca
7

intotdeauna fara sechele, in absenta oricarui tratament.


Hepatita reactiva nespecifica (Popper) este un proces secundar unei
afectiuni extrahepatice. A fost descrisa in tuberculoza tratata cu chimioterapice
timp indelungat, in colita ulceroasa, poliartrita reumatoida, ulcer cronic si tulburari
de nutritie, enterocolitele regionale, hemopatii maligne, anemia percinoasa ca
reactie adversa medicamentoasa.
Hepatita toxica medicamentoasa sau puseurile de hepatita acuta virala au
tabloul clinic bine delimit.
1.4. MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME)
Infectia cu virusul hepatic C

(VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori

hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are o infectie cronica poate afecta
ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer hepatic.
In unele cazuri, persoanele cu ciroza sufera si de insuficienta renala, cancer
hepatic. O complicatie frecventa a cirozei este hipertensiunea portala, care la
randul ei provoaca anastomoze care permit sangelui sa evite trecerea prin ficat;
acest lucru producand vene varicoase la nivelul esofagului, ce pot duce la sangerari
pana la deces.
Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele
infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea echipamentului
medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu
persoane infectate.
Semne si simptome:
Hepatita C prezinta simptome acute la 15 % din cazuri. Cel mai adesea,
simptomele sunt usoare si nespecifice. Simptomatologia specifica (ce apare in
hepatita C cronica) presupune:

hepatomegalie
7

splenomegalie

stelute vasculare

ginecomastie

scaderea apetitultui alimentar

oboseala

greata

varsaturi

durere in cadrul superior drept al abdomenului

durerile musculare si articulare

scxaderea in greutate

icter si prurit

Cele mai importante simptome sunt:

icterul- simptom esential, desi exista si forme anicterice, rar este intens
(majoritatea cazurilor evolueaza fara icter);

hepatomegalia, uneori dureroasa la efort, este obisnuita (80%), fermitatea sa


fiind conditionata de accentuarea fibrozei;

splenomegalia este mai putin frecventa, angioamele stelare, adesea precoce,


apar in puseuri care coincid cu exacerbarea icterului, febra-inconstanta si
moderata;

astenia care constrasteaza cu starea generala, de obicei bine pastrata;

anorexia, pierderea in greutate sau invers;

tulburari dispeptice biliare, pancreatice, duodenale etc. ce completeaza


tabloul;

amenoreea apare de regula la femeia tanara, ameliorarea sa urmand


evolutia leziunilor hepatice;

alteori apar semne de ciroza constituita; encefalopatie, hemoragii digestive;

in alte cazuri exista manifestari sistemice extrahepatice: atingei articulare


(artralgii sau aspect de poliartrita reumatoida), leucopenie.
7

Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu


pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie si
icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la
infectare):

tegumente modificate datorita icterului si mai prezinta si prurit

nevoi afectate:

de a-si mentine temperatura corpului in limite normale prin schimbarea


lenjeriei

de a misca si de a-si mentine posturile dorite

de a manca si de a bea in mod adecvat

de a dormi si de a se odihni

de a invata despre boala, regim, odihna.

astenie

cefalee

inapetenta

simptome pseudo-gripale

artralgii

mialgii

scadere usoara in greutate

Forma acuta a hepatitei C apare dupa 6 luni de la infectare. Dupa inca 6 luni
persista virusul 6- 7 luni de le contact.Evolutia este insidioasa cu astenie
crescanda, tulburari digestive si, inconstant subicter. Examenele biologice (V.S.H.,
timol, tulburari de hemostaza, etc.
Examenul clinic cecelereaza hepatomegalia. In cazuri exceptionale hepatita
cronica se instaleaza fara semne clinice. Alte forme de debut sunt: icter recidivent,
semne de ciroza constituita etc.
In perioada de stare sunt prezente, in diferite grade (neobigatoriu toate),
sindroamele excretobiliar, de hepatocitoliza, hepatotriv, de activare mezenchimsla
si, uneori, chiar de hipertensiune portala.
7

Forma acuta a hepatitei C se refra la primele 6 luni de la infectarea cu


HVC. Interesant este ca mai putin de o treime dintre pacientii infectati exprima:
simptome

sespecifice precum: inapetenta, oboseala, durere abdominala, icter,

simptome pseudo- gripale, simptome care rareori conduc la o diagnosticare corecta


cu hepatita C persistente HVC pe o perioada mai lunga de 6 luni, implica o
afectiune hepatica cronica.Ca si faza acuta, faza cronica este de asemenea
asimptomatica, boala fiind de cele mai multe ori descoperita accidental.
1.5.PARTICIPAREA

ASISTENTEI

MEDICALE

LA

INTERVENTII

AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE


SPECIALITATE
Toate interventiile vizeaza:

protejarea ficatului

sprijinirea regenerarii celulare hepatie

corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale.

Interventii autonome:

asigura un climat confortabil in salon

asigura repaus la pat- pentru perioada acuta a bolii (cat timp testele de
citoloza sunt crescute), dupa perioada acuta, repaus relativ in
covalescenta, apoi reluarea treptata a activitatii

pozitia de clinostatism favorizeaza foarte mult circulatia sanguina la nivelul


ficatului (favorizeaza vindecarea).

administreaza un regim bogat in lichide (ceaiuri, supe)

educa bolnavul sa aiba un regim usor hiposodat si


acestuia

cantareste zilnic bolnavul

noteaza zilnic diureza

asigura zilnic lenjerie de pat si de corp

aeriseste salonul
7

explica importanta

educa bolnavul sa schimbe lenjeria iri de cate ori este nevoie

maseaza zonele predispuse escarelor de decubit

evalueaza capacitatea de intelegere a bolnavului

aduce la cunostinta bolnavului informatii referitoare afectiunii sale dar si


complicatiile acestei afectiuni

face educatie pentru prevenirea accidentelor,

verifica daca sunt respectate regulile de igiena

pune in legatura bolnavul cu alti bolnavi ce au aceiasi afectiun

protejeaza bolnavul de alte infectii, precum si limitarea transmiterii bolii:

izolarea bolnavului de obicei in spital cel putin 2 saptamani de la debutul


bolii

observarea functiilor vitale

iau masuri pentru evitarea transmiterii unor infectii nosocomiale

ii da posibilitate bolnavului sa-si exprime nevoile, sentimentele, ideile,


dorintele

invata bolnavul tehnici de relaxare si comunicare

antreneaz a bolnavul la diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate

faciliteaza vizitele apartinatorilor

pune in valoare calitatile bolnavului

asigura conditiile necesare pentru activitati recreative

fsciliteaza vizitele cercului de prieteni ai bolnavului fara a obosi prea mult

identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului

corectia deprinderilor daunatoare sanatatii

verifica daca bolnavul si-a insusit cunostintele aduse

linisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si natura


inerventiilor
Ca rol autonom, asistenta medicala poate utiliza aplicatii care au rol in

imbunatatirea circulatiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si


cailor biliare.
7

Interventii delegate:

pregateste bolnavul pentru diverse examinari si il ingrijeste dupa examinare

in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza intr-o pozitie favorabila


acestuia

pregateste psihic bolnavul in vederea oricarei tehnici de ingrijire

pregateste psihic bolnavul inaintea tehnicilor de recoltare si examinare

adninistreaza medicatia recomandata de medic

pregateste materialele necesare pentru paracenteza de necesitate

administreaza medicatia prescrisa de medic:

Aspatofort 2f i.v. ora 8.00

Ranitidina 1x3/zi ora 6, 14, 20

Spironolactona 2x1/zi orele 8 si 20

Vitamina B1 f l
B6 f l

adm. i.m. ora 12.00

B12 f l

administreza

medicatia

(antibiotice)

conform

indicatiei

medicului

(Penicilina 2x5 000 000 ui)

se adreseaza calm pacientului si familiei, asigurandu-i ca echipa de ingrijire


va face tot posibilul pentru o evolutie buna.

faciliteaza accesul parohului la patul bolnavului, pentru impacarea cu sine,


avand in vedere solicitarea familiei si evolutia nefavorabila a cazului.

Se acorda impartasania.

Varsaturile se pot diminua prin:

ingerare de cantitati mici (30- 60) de lichide reci, (ceai, siropuri diluate), la
intervale de 30- 60 minute

observarea semnelor de deshidratare

respectarea dietei
7

Asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaza prin:

regim de fructe

zarzavaturi

la indicatia medicului clisme, laxative

administrarea medicamentelor la indicatia medicului:


-simptomatice (pentru combaterea tulburarilor digestive: greturi, varsaturi)
- lipotrope (hepatrotrope) metionina, silimarina, aspatofort (trofopar)
-vitamine din grupul B; vitamina C;

vitamina E;

vitamina K

(fitomenandion)

in icter prelungit: coleretice, colebil, carbicol.

In cazul pacientilor cu afectiuni hepatice, Asistentei Medicale ii revine sarcina de a


supraveghea si urmarii:

culoarea scaunelor

aportul de lichide

culoarea si cantitatea de urina

greutatea corporala

formarea si disparitia edemelor

eventuale modificari de comportament


Tot asiatenta medicala este cea care efectueaza (la indicatia medicului)

recoltarile de sange, urina,fecale, sucuri digestive si le trimite la laborator pentru


efectuarea probelor functionale ale ficatului, pancreasului si vezicii biliare.
TRATAMENT:
Tratamentul medical

Tratamentul etiologic vizeaza cauzele inca active ale bolii.


Tratamentul igienico-dietetic consta in repaus fizic prelungit si dieta.

TRATAMENT DE SPECIALITATE
7

Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica

eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul


secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde
vindecarea nu este posibila.

Tratamentul cuprinde trei aspecte:

1. regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E


2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si, anual,
impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii
fatale;
3. medicatia antivirala

interferon

Schema de tratament:
durata este de 48 de saptamani, putand varia in functie de rezultate

A. PEG alfa-2a (Pegazs 40 KD)


doza este independenta de greutatea corporala 180 ug/saptamana

B. PEG alfa-2a (PegIntron 12 KD)


doza este dependenta de greutatea corporala, administranduse 1,5 ug/kg
corp/saptamana

C. Interferon standard- doza este de 3MU x 3/saptamana

ribavirina - prescrisa numai impreuna cu interferon

Schema de tratament:

doza este dependenta de greutatea corporala

greutate mai mica de 65 kg doza este de 800 mg/zi

greutate cuprinsa intre 65-85 kg - doza este de 1000 mg/zi

greutate mai mare de 85 kg doza recomandata este de 1200 mg/zi

durata biterapiei depinde de evolutie, in mod normal durand 48 de


saptamani. Tratamentul poate continua sau poate fi oprit in functie de
7

raspuns.
Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina:
a) nonsevere:
- tuse
- dispnee de efort,
- insomnie,
- eruptie cutanata,
- prurit
b) severe:
- anemie hemolitica
-teratogenicitate
Medicatia bolnavilor se face numai la indicatia medicului.

1.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII


7

Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este


transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor
injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.
Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in
prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1.
Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a
hepatitei si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B . Spre deosebire
de virusul hepatic B, virusul C produce o afectiune cronica intr-un procent mult
mai mare: 80% ( comparativ cu doar 5- 10 % dintre cei infectati cu virusul B ) .
Statisticile releva faptul ca peste 80 % dintre persoanele infectate cu virus
hepatic C vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane
netratata, aproximativ o trime vor dezvolta ciroza hepatica in mai putin de 20 de
ani de la infectare, o alta treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani
de la infectarea cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este
atat de lenta, incat este putin probabil sa dezvolte aceasta afectiune in timpul vietii.
Perioada de incubatie si de contagiune
Virusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si 180 de
zile (mediu- 45 de zile). Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu
manifesta nici un fel de simptome, iar putinii care totusi prezinta simptome, sunt
rareori diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se intampla din cauza ca simptomele
ce apar anorexie, oboseala, durere abdominala, icter, iritatii cutanate, manifestari
pseudo- gripale sunt de obicei asociate cu alte afectiuni.
Persoanele care sufera de hepatita C cronica prezinta un risc mai ridicat de
evolutie catre ciroza si cancer hepatic.

Mecanismul principal
Debutul este variabil. De cele mai multe ori boala incepe cu tulburari dispeptice,
7

uneori atribuite unor mese grele, care in fond nu fac decat sa accentueze o stare
dispeptica existenta de cateva zile.
Bolnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari
postprandiale, modificari de scaun (contipatie sau diaree), se multe ori dureri
epgastrice cu aspect de colica biliara.
Alteori boala are un debut cu aspect gripal: cefalee,curbatura, fenomene
catarale ale cailor respiratorii superioare.
In alte cazuri, debutul se manifesta prin: artralgii, mialgii, lombalgii, uneori
tumefieri articulare, febra imbracand un aspect reumatismal. Dar toate cestea pot
sa lipseasca, primul simptom care atrage atentia bolnavului fiind icterul.

Hepatita virala acuta evolueaza de obicei in 3 faze:

faza preicterica

faza icterica

faza de rezolutie

Faza preicterica are o durata de 3- 4 zile pana la 2 saptamani, rar pana la 4

saptamani si se manifesta cu unele semne aratate mai sus. Ele apar pe un fond de
stare generala alterata: astenie, insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare
subfebrila (37,2- 37,5 gr). Pot exista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca
dreapta.
In caeasta faza sunt descrise si alte manifestari:

urticarie

herpes zoster

iritatii meningiene.
La examenul obiectiv, se poate constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul

usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta.

Faza icterica dureaza in mod obisnuit 2- 3 saptamani, uneori o perioada

mai scurta, alteori se poate prelungii pana la 6- 8 saptamani. In ceasta faza


simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar, apetitul revine,
7

starea subfebrila dispare. Icterul se instaleaza repede, atingand maimul de


intensitate in 3- 4 zile.
Coloratia este galben- roscata, urina este hipocroma (colurica) iar unele
scaune sunt usor decolorate (hipocolice) iar diureza scade sub 1000 ml putand
ajunge pana la 500 ml. Pruritul si bradicardia sunt semne de crestere a sarurilor
biliare in sange sunt moderate si ele persista doar daca este vorba de o forma de
icter prelungit, colangiolitic. La examenul obiectiv, in afara de coloratia
caracteristica, se mai poate constata o sensibilitate a ficatului.
Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10- 30
mg % (raportul de bilirubina indirecta totala este 10- 25%) , in urina exista
bilirubina si saruri biliare.

Reactia cu timol se pozitiveaza: cresc

gamaglobulinele,transaminazele sunt crescute si ele iar stereobilinogenul scade


moderat.

Faza de rezolutie se caracterizeaza, in primul rand, prin disparitia icterului.

Starea generala se imbunatateste si astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt


atenuate, insa pot persista mai multe luni.
La examenul clinic, ficatul poate sa apara normal. Laboratorul indica
normalizarea bilirubinemiei si a urobilirogenuriei. Reactia cu timol poate ramane
pozitiva mult timp (saptamani, luni). Probele indicatoare de hepatocitoliza se
normalizeaza.
Bolnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii: disparitia
semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom bilioduodenal), normalizarea
morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei de efort, normalizarea
bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de munca.
Punctia- biopsie este obligatorie dupa 6 luni de evolutie.
Prognostic
Prognosticul este intotdeauna rezervat, seoarece 20 30 % din cazuri evolueaza
catre ciroza metaicterica. Supravegherea V.S.H. Este indicata, deoarece valorile
sale indica cel mai bine evolutia bolii.
7

Raspunsurile la tratament

variaza in functie de genotip. Se obtine un

raspuns sustinut la aproximativ 40-50 dintre pacientii cu genotipul 1 al VHC care


au urmat un tratament de 38 de saptamani. Se obtine un raspuns sustinut in 70-80%
dintre pacientii cu genotipurile 2 si 3 ale virusului HCV in urma unui tratament de
24 de saptamani.
Aparitia unui cancer de ficat este posibila, de aceea depistarea sistemica a
alfa- feto-proteinei se impune. In perioada icterica exista hiperbilirubinemie,
transaminazele sunt crescute constant (TGC si TGP), fosfatazele alcaline sunt
moderat crescute; hiposerinemia sub 3 g% si hipergamaglobulinemia peste 2 g%
indica un prognostic rezervat.
Evolutia
Evolutia bolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul de ifectie si
pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult. Evolutia depinde de
prezenta si nivelul viremiei, genotipul viral, boli asociate, varsta , sexul. Remisia
spontana este neobisnuita.
Studii retrospective care au avut ca subiecti pacienti cu cancer hepatic si
serologie pozitiva pentru virusul hepatitei C (HCV), au aratat ca acestia au primit
sange in ultimii 30 de ani.
Hepatita C a dus la cresterea fara precedent a interesuzlui pentru studiul
mecanismului celular si molecular al fibrozei hepatice, in perspectiva identificarii
efective a unor mijloace terapeutice, etiologice, patogenice si antifibrotice
eficiente.
Complicatiile si costurile financiare ale hepatitelor cu virusul hepatei C
(HCV) se previzioneaza ca vor creste substantial in urmatorii ani datorita
rezervorului imens de persoane infectate in populatia tanara. Patogenia,
mecanismele imune au fost studiate de numeroase echipe de specialisti din intreaga
lume.
7

Limitele biologice nu au fost inca atinse, dar probabil ca structurile genetice


responsabile de raspunsul uman al organismului implicate in toate etapele
procesulzui infectios (citoaderenta, patrunderea in celula , replicarea, deplasarea
procesului patologic, severitatea bolii posibilitatea transmiterii la alti indivizi 9
sunt cele care fac diferenta.
In urma infectiilor experimentale efectuate pe cimpanzei si a cercetarilor
retrospective si a supraveghetorilor clinico-epidemiologice la persoanele infectate
cu virusul hepatitei C, s-a constatat ca ARN-ul virusului hepatitei C poate fi
detectat in plasma cateva zile mai tarziu dupa infectie, adesea cu 1-4 saptamani
inainte de cresterea nivelului enzimelor hepatice.
In mod uzual viremia este maxima in primele 8-12 saptamani de la
momentul infectiei, apoi nivelul viremiei scade pana la o valoare constanta.
In alte situatii ARN-ul HCV este nedectabil cateva luni de la infectie si
ramane asa, iar in alte situatii este inconstant detectabil timpuriu, situatie in care
persistenbta viremiei rareori depaseste 6 luni. In alte cazuri, valorile crescute cu
interminenta ale viremiei sugereaza reinfectia, asa cum se intampla la utilizatorii
de droguri intrvenos. ( Mendell pag. 1957).
In ceea ce priveste evolutia naturala a infectiei cu virusului hepatitei C,
statisticile sunt diferite. Dinre acestea am ales varianta prezentata de Ivan Gardini,
in mamografia sa despre hepatita C, conform careia ciroza hepatica este o
compliucatie a infectiei cronice cu virusului hepatitei C (HCV), acesta evolueaza
lent in 20- 30 de ani, la 20- 30% dintre persoanele infectate.
Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusului hepatitei C
(HCV) spre

ciroza sunt:

varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei

sexul masculin

consumul regulat de alcool


Pentru ca infectia cu HVC sa se extinda este necesar sa existe sursa de
7

infectie, caile de transmitere si masa receptiva. Sursa de infectie este reprezentata


de subiectul viremib(bolnavul/ donatorul de sange). Receptivitatea populatiei la
infectie este generala avansand in vedere ca nu exista o vaccinare impotriva
hepatitei C.
Bolile ficatului sunt:

hepatita virala (icterul)

colecistita

piatra la ficat

Complicatiile posibile sunt:

ciroza hepatica

hepato-carcinomul

purpura

glomerulonefrita cu evolutie spre insuficienta renala cronica

alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate)


Ciroza hepatica -Evolutia cirozelor este progresiva. Complicatiile cirozelor

sunt: hemoragia digestiva superioara, encefalopatia hepatoportala.


Cancerul hepatic- Sub denumirea de cancer hepatic sunt cunoscute tumorile
maligne ale ficatului: epiteliomul primitiv si secundar si sarcomul primitiv si
secundar. Tumorile hepatice benigne, sunt rare, dupa, tesutul de origine pot fi
parenchimatoase, mezenchimatoase.
Evolutia tumorile hepatice benigne pot degenera.
Macroscopic, cancerul hepatic poate imbraca trei forme: cancer masiv,
cancer nodular si adenocancerul.
Microscopic se disting doua varietati: carcinomul hepatocelular si
carcinomul colangiocelular.
Statisticele releva faptul ca peste 80% dintre persoanele infectate cu virus
hepatic C, vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane
7

netratata, aproximativ o treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani


de la infectare cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este
lenta, incat este putin probabil sa dezvolta aceasta afectiune in timpul vietii.

1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE

1. ingrijiri de prevenire primara

dobandirea obisnuintelor corecte de eliminare

evitarea consumului de medicamente fara sfatul medicului

educarea atat a bolnavului cat si a familiei


transmiterea bolii

cu privire la evolutia si

2. ingrijiri de prevenire secundara

depistarea precoce a afectiunilor digestivesi dispensarizarea lor corect

tratamentul corect al acestor afectiuni dupa sfatul medicului

colaborarea bolnavului cu asistenta medicala si echipa de ingrijire

evitarea complicatiilor

3. ingrijiri de prevenire tertiara

reintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice

pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia icterului


si a celorlalte semne nu inseamna vindecare totala; refacerea ficatului
necesita timp mai indelungat (2- 3 luni) si urmarirea se face timp de 6, 12
luni (clinic prin examene de laborator)

incurajarea bolnavului si a familiei de a pune intrebari despre boala si


regimul alimentar

informarea bolnavului despre transmiterea bolii si a modului de prevenire


pentru tipul de hepatita C

prevenire

Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate

cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea, de a ajuta persoana


sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor

din spital la domiciliu.

creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si asume
responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate

Rolul asistentei medicale in procesul educational:

sa respecte principiile educationale

sa tina cont de atitudinea bolnavului fata de faptul ca a reusit sa execute o


tehnica
7

sa stabileasca impreuna cu bolnavul obiectivele educationale

sa informeze atat bolnavul cat si familia date despre boala si cale de


transmitere ale acesteia

sa incerce integrarea educatiei in procesul de ingrijire (de ex., educatia


sanitara in timpul efectuarii ingrijirilor igienice sau in timpul efectuarii
unui pansament)

sa respecte principiile educative.

GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ I


II.A. PLAN DE INGRIJIRE
SURSE :
- PACIENTA: V.A.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)
-BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
-NATIONALITE: romana
7

-RELIGIA: crestin ortodox


- VIRSTA: 43 ani
-SEX: feminin
-STARE CIVILA: casatorita
-CONDITII DE VIATA: Locuieste impreuna cu sotul sau si cei 2 copii ai
acestora intr-o casa cu 3 camere, in conditii salubre.
-DEFICIENTE: - NU
DATE VARIABILE: DOMICILIUL Rosiorii de Vede
- CONDITII DE LOCUIT: bune
- OCUPATIA: educatoare
- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.
ISTORIC: spitalizari anterioare
-SATISFACTIE SI INSATISFACTIE:
-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.02.2015 15.02.2015 - SPITALUL
MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.
-Motive: HEPATITA C.
-ULCER DUODENAL CRONIC.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita interventie la
nevoie: a manca si a bea, a se misca si a mentine o postura corecta, a evita
pericolele, a se ocupa cu ceva in scopul de a se realiza, a invata, a descoperii.
ANAMNEZA MEDICALA-

Bolnava nu prezinta antecedente heredo

colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an. Conditiile de viata si munca sunt bune
iar comportarea fata de mediu este normala.
MOTIVELE INTERNARII: stare generala rea, inapetenta, astenie fizica,
pierdere excesiva in greutate, hepatomegalie, pirozis, dureri in hipocondrul drept.
7

Bolnava V.A. cu veche suferinta hepatica se interneaza pentru: inapetenta,


adinamie, dureri in regiunea cervicala si lombara, insotite de gingivoragii si dureri
in hipocondrul drept.
Obiectiv: se constata tegumentele palide, hepatosplenomegalie, abdomen
mobil, dureros in epigastru.
Dupa efectuarea anamnezei asistentei medicale, a rezultat ca pacienta
necesita interventie la urmatoarele nevoi: a bea, a se misca, a evita pericolele, a se
ocupa cu ceva, a invata. Acest lucru a dus la intocmirea unui plan de ingrijiri care
sa urmareasca si satisfacerea acestor nevoi.
Cu privire la nevoia de a bea si a manca trebuie avut in vedere faptul ca
asistenta medicala are responsabilitatea de a tine cont de apetitul bolnavei si de
aceea ii asigura alimentatia pentru nevoile sale, ceea ce permite familiei sa aduca
bolnavei mancare, tinandu-se astfel cont de obisnuintele si traditiile sale.
Inapetenta si iritabilitatea au facut ca in primele zile bolnava sa refuze
alimentatia, ca apoi, in urma discutiilor cu aceata, sa accepte regimul alimentar
impus de boala.
Gingivoragiile si senzatia de voma au influentat si ele intr-o oarecare masura
alimentatia, dar tot in urma discutiilor de incurajare acestea sa au fost trecute pe un
plan secundar. Reticenta manifestata de bolnava in efectuarea unor miscari fizice,
datorata durerilor dorso-lombare si din hipocondrul drept, au disparut tot ca urmare
a discutiilor privind activitatea fizica si rolul acesteia in mentinerea sau
recastigarea conditiei fizice si a starii de comfort.
Bolnava comunica eficient cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp teama
ca boala de care sufera poate evolua spre ciroza. In vederea minimalizarii sau chiar
disparitiei sentimentului de teama, precum si in scopul facilitarii indeplinirii in
conditiile impuse de spitalizare a unor roluri sociale.
Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin intermediul
carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la facilitarea
7

contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia si alti vizitatori.
Durerea si spitalizarea au dezvoltat un dezinteres in a indeplini activitati
recreative, manifestat prin refuzul de a participa la vizionarea emisiunilor TV sau
prin dezinteresul fata de emisiunile radio.
In scopul gasirii unor mijloace eficiente pentru obtinerea unei destinderi
fizice si psihice, s-a recurs la antrenarea in activitati cu scop de destindere psihica
si diminuare a starii de anxietate, in urma carora bolnava accepta presa , vizioneaza
emisiuni TV, audiaza radioul, croseteaza.
Insuficienta cunoastere de catre bolnava a bolii, a masurilor de educatie
pentru sanatate privind regimul de viata si munca al unui bolnav hepatic ne-a
orientat spre materialele scrise (pliante, brosuri) discutand apoi pe marginea
acestora.
Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea unui
bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav hepatic,
regimul de viata si munca.

PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 1


Nevoia
fundamentala

Elemente de
independenta

Nevoia este
normal
1.I.Nevoia de satisfacuta.
a respira si a Torace normal
avea o
conformat,
circulatie
sonoritate
adecavata
pulmonara
1- 15 .I.
prezenta,
murmur
vezicular
prezent, fara
raluri.
A.V.= 80 b/ min
T.A=
130/80 mmllg
R=19 resp/min

II. Nevoia de
a se alimenta
si a se hidrata
1-3.I.

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate
Diminuarea
expansiunii
toracice
datorita
durerii
durerii in
loja renala
dreapta.
Anxietate
Situatie de
criza.

Inapetenta ;
HepatitaC;
HepatitaC;
Ulcer gastroIngestie de
duodenal
alimente
nesatisfacand
nevoile
organismului
impuse in

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

Respiratie
anevoioasa.

Pacienta sa
respire fara
dificultate.

Masurarea si notarea in Respiratie


FO, R dimineata si
anevoioasa la efort
seara
Aseaza bolnavulintr-o
pozitie care sa-i
favorizeze respiratia
Aeriseste salonul si
umezeste aerul din
incapere cu apa
alcolizata
Administreaza
tratatament: Piafen 1 fl
2/zi; No-spa 1 fl 2/zi;
Pamicil 1 fl/ 12h;
Diclofenac;
Hidrocortizon 2tb/zi

Alimentatia
insuficienta in
cantitate si
calitate.

Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind
aportul
caloric si
privind
alimentatia

Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si excitante
Administrarea
tratamentului:
Aspatofort, Gluconat
de Mg cu vit B6, Piafen,
Fitomenandiona.

Inapetenta.
Abdomen mobil cu
respiratia, suplu,
elastic, dureri in
hipocondrul drept.

Nevoia
Elemente de
Elemente
Sursa de dificultate
fundamentala independenta dedependenta

_
4 8.I.

9.I.

Obiective

Interventii

Evaluare

Inapetenta ;
Ingestie de
alimente
nesatisface
nevoia
organismului.
Greata.

HepatitaC;
Proces inflamator
gastro-duodenal.

Alimentatia
necorespunzatoare
calitativ si
cantitativ.

Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind aportul
caloric si
privind
alimentatia.

Regim alimentar
Dureri in
conform statului de
hipocondrul drept.
boala. AdmiGingivoragii.
nistrarea tratamentului:
Arginina, Aspatofort,
Propil, Silimarina,
Piafen, Fitomenandiona,
Dicarbocalm.

Inapetenta

HepatitaC;
Proces inflamator
gastro-duodenal.

Alimentatia
necorespunzatoare
calitativ si
cantitativ.
Greturi.

Alimentatia
satisfasfacatoar
e d.p.d.v.
cantitativ si
calitativ.
Combaterea
senzatiei de
greata.

Regim alimentar
conform statului de
boala.
Administrarea
tratamentului:
Aspatofort, Silimarina,
Fitomenandiona,
Dicarbocalm.

Examenul gastroduodenal. Tranzit


esofagian normal.
Stomac normal ca
dimensiune,
hipoton,
hipokhinetic, cu
pliuri, fete si
curburi normale.

Inapetenta

HepatitaC;
Proces inflamator
gastro-duodenal.

Alimentatia
necorespunzatoare
calitativ si
cantitativ.

Alimentatia
satisfasfacatoar
e d.p.d.v.
cantitativ si
calitativ.

Regim alimentar
conform statului de
boala. Administrarea
tratamentului:
Aspatofort, Silimarina,
Fitomenandiona,
Dicarbocalm, Facovit.

Dispare senzatia de
voma.
Ameliorat clinic.

_
10-15.I.

cadrul
restrictiilor
privind regimul
alimentar,
gingivoragii

Diagnostic de
nursing

Nevoia
Elemente de
fundament independent
ala
a
III.Nevoia
de a
elimina
1-15.I.

IV. Nevoia
de a misca
si a avea o
buna
posura
1-3.I.

_
4-7.I.

8-15.I.

Bolnava sa
se miste si
sa-si
mentina o
postura
adecvata

Elemente
dedependenta
Bolnava
elimina in
limite
fiziologice pe
toate caile.

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

Se externeaza.

Reticenta in a Dureri in
efectua miscari regiunea
fizice.
cervicala,
lombara, dureri
in hipocondrul
drept

Postura
Postura si
inadecvata.
miscari eficiente
Refuza de a face
activitati fizice.

Asigurarea
confortului

Dureri cervicodorso-lombare
precum si in
hipocondrul drept.

Reticenta in a Dureri in
efectua miscari hipocondrul
fizice.
drept.

Refuza de a face Constientizarea Asigurarea


activitati fizice. bolnavei asupra confortului
unor posturi care
diminueaza
starea de
discomfort

Dureri in
hipocondrul drept.

Bolnava sa se
Asigurarea
miste si sa-si
confortului
mentina o
postura adecvata

Stare generala
mult ameliorata.
Bolnava se
externeaza.

Nevoia
fundamentala
V. Nevoia de a
dormi si a se
odihni
1- 15.I.

Elemente de
Elemente
independenta dedependenta
Nevoie
normal
satisfacuta.

Imobilizare la
pat. Statut
impusa de
boala.Anxietate. Durere.

VI. Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
1-10.I.
11-15.I.

VII. Nevoia de a-si


mentine
temperatura
corpului in limite
normale
1-15.I.

Nevoie
normal
satisfacuta.
Nevoie
normal
satisfacuta.
T d=36,8 C
T s= 78 C

Tegumente si
mucoase
VIII.Nevoia de a fi normal
curat, ingrijit de a colorate.
pastra tegumentele Bolnava isi
si mucoasele
acorda
integre
singura
1-15.I.
ingrijirile de
igiena.

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Dureri in
hipocondrul
drept.

Diminuarea
durerii.

Obiective
Bolnava sa-si
mentina nevoia
satisfacuta.
Ca bolnava sa-si
mentina nevoia
satisfacuta.

Bolnava sa-si
mentina
tegumentele si
mucoasele integre si
curate

Interventii

Evaluare
Bolnava se
externeaza.

Ajutarea bolnavei in Diminuarea durerii.


alegerea
vestimentatiei

_
Monitorizarea in
continuare a
temperaturii
corporale

Bolnava se
externeaza.
Bolnava se
externeaza.

Tegumente si
mucoase integre
Bolnava se
externeaza.

Nevoia
Elemente de
Elemente
Sursa de
fundamentala independenta dedependenta dificultate
Durere atroce
in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.
IX. Nevoia de
a evita
pericolele
1- 8.I.

Izolare
Durere
Boala
Lipsa de
cunoastere
a
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic

Iritabilitate,
teama de
comlicatii
9-12.I.

Diagnostic
de nursing

Durere
_

Obiective

Interventii

Evaluare

Inlaturarea
starii de
neliniste

Asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatore;
Masor si notez in
F.O. Functiile vitale
si vegetative = TA, P,
R, T, diureza

Recoltare sange pentru


analize:
V.S.H.=30mm/h, 54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Bilirubina= 0,79mg%;
Glicemie= 0,83g la mie
Acid uric= 3,2 mg la mie;
T.G.P.= 62 UII;
T.G.O.=48;
Creatinina= 0,70%;
Ex. urina-albumina absenta.
Electroforeza:
alfa= 48,3%, alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%

Combaterea
durerii si
anxietatii

Se reccolteaza Fv si
TBP. Facilitarea
contactului cu alti
bolnavi cu evolutie
favorabila si
prezentare de
informatii privind
evolutia Hepatitei

Durerile au scazut in
intensitate. Se diminueaza
starea de anxietate.

Nevoia
fundamentala

Elemente de
independenta

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii

Nevoie normal
satisfacuta.
13- 15.I.

X. Nevoia de a
comunica.
1-15.I.

XI. Nevoia de a Nevoie normal


actiona conform satisfacuta.
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica religia
1-15.I.
XII. Nevoia de
a se realiza
1-13.II.

14-15.I.

Bolnava se
externeaz
_

Bolnava
comunica
eficient cu colegi
de camera si cu
apartinatorii

Nevoie normal
satisfacuta

Evaluare

Bolnava sa comunice
eficient
_

Bolnava sa actioneze
conform propriilor
convingeri
_

Incapacitatea de Spitalizare Dificultatea de


a-si indeplini
a-si asuma
functiile legate de
rolurile sociale
rolurile sociale

Nevoie normal
satisfacuta.
Bolnava se
externeaza
Bolnava se
externeaza.

Se faciliteaza accesul
familiei.
Bolnava este ajutata
sa-si mentina stima de
sine.

Bolnava este
ajutata in
reevaluarea
capacitatii
sale

Bolnava sa-si mentina


stima de sine.

Bolnava se
considera in
imposibilitatea de
a-si asuma
anumite roluri
Bolnava se
externeaza

Nevoia
fundamentala

Elemente de
independenta

XIII.Nevoia de
a se recrea
1-13.I.

14-15.I.

XIV. Nevoia de
a invata
1-13.I.

14-15.I.

Bolnava isi
satisface nevoia
conform
statului impus
de boala si
spitalizare

Bolnava
prezinta interes
pentru
acumularea de
cunostinte noi

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Dezinteres in a Stare de
indeplini
boala
activitati
Spitalizare
recreative

Diagnostic de
nursing

Dificultatea de Stimularea
a se recrea
interesului in
indeplinirea
activitatilor
recreative

Lipsa de
Lipsa de
cunostinte
informatii
privind
educatia
pentru
sanatate. Lipsa
de cunostinte
pentru boala.

Obiective

Insuficienta
cunoastere

Interventii

Evaluare

Investigarea
Bolnava prezinta
mijloacelor
dezinteres
recreative ce ar
reprezenta
interes pentru
bolnava

Bolnava sa se
relaxeze
corespunzator

Bolnava devine
mai interesata.
Bolnava se
externeaza.

Formarea unui
bagaj de cunostinte
despre educatia
pentru sanatate.

Discutii si
sfaturi pentru
bolnava

Bolnava prezinta
interes pentru
acumularea de
cunostinte

Insusirea conduitei
de viata si munca
dupa spitalizare

Recomandari:
Evitarea
efortului fizic
Dieta.regim
Rp

Bolnava si-a
insusit
recomandarile
privind regimul de
viata si munca cat
si tratamentul
medical. Bolnava

Nevoia
fundamentala

Elemente de
independenta

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii

Evaluare
se externeaza.

6.EXTERNAREA

monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic

asigurarea unui climat corespunzator in salon

administrarea tratamentului prescris de medic

asigurarea unei igiene riguroase

asigurarea unei alimentatii ADECVATE

asigurarea unor eliminari fiziologice

asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestoescretor

educatie pentru sanatate

pregatire fizica si psihica a bolnavului pentru investigatii

Evaluarea interventiilor constante:

Am monitorizat functiile vitale

Am asigurat conditii optime in salon: T= 22 C, aer curat, bine luminat,


fara zgomot, fara curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu
cloramina.

Am explicat bolnavului/ei importanta unei igiene riguroase pentru a


preveni complicatiile si suprainfectiile.

Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata fara cute pentru a nu produce


escare de decubit

Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor.

Am asigurat alimentatia adecvata afectiunii sale, regim hiposodic,


hipoproteic, normoglucidic, nu se va consuma bauturi carbogazoase si
grasime.

Am asigurat

eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului

ingesto excreta

Am asigurat regim hidric corespunzator 2-3 l lichide / 24 ore.

Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.


55

Am administrat lichide in cantitate mare.

Am cantarit zilnic bolnavul/a.

Am invatat bolnavul/a sa-si schimbe lenjeria de corp de cate ori e nevoie.

Am facilitat vizitele apartinatorilor

Am asigurat bolnavului/ei un climat confortabil.

Am facilitat bolnavului/ei vizitele familiei.

Am incurajat bolnavul/a sa efectueze activitati recreative (citit crosetat,) .

Am insusit bolnavului/ei cunostinte despre boala.

Am pregatit bolnavul/a fizic si psihic pentru interventii si explorari.


In urma investigatiilor, a tratamentului medicamentos, a interventiilor

autonome efectuate si a regimului alimentar starea bolnavului/ei se amelioreaza.


Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare:
P

= 72 pulsatii /minut

= 36, 5

T.A. =150/70
R

=16 respiratii/ minut

GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ II

56

II.B. PLAN DE INGRIJIRE


SURSE :
- PACIENTUL: M.E.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)
-DOSAR ANTERIOR: BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
- NATIONALITE: romana
- RELIGIA: crestin ortodoxa
- LIMBA VORBITA: romana
- VIRSTA: 56ani
-SEX: feminin
-STARE CIVILA: casatorita
-DEFICIENTE: - proteze- Instrumente ajutatoar
ISTORIC: spitalizari anterioare
DATE VARIABILE: DOMICILIUL Rosiorii de Vede
-CONDITII DE LOCUIT: Locuieste impreuna cu sotul sau intr-o casa cu
4 camere, in conditii bune.
- OCUPATIA: casnica
- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.
ISTORIC: spitalizari anterioare
- MOTIVE: Hepatita C
-SATISFACTIE - Da INSATISFACTIEE - Nu
-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.03.2015 08.03.2015 - SPITALUL
MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita interventie
la nivelul nevoilor a bea si a manca a elimina, a se misca, a dormi, a se odihni, a
evita pericolele, a se ocupa cu ceva, a invata si a descoperi.
57

ANAMNEZA MEDICALA - Bolnava nu prezinta antecedente heredocolaterale. Prezinta hepatita C de circa 2 ani de zile. Conditiile de viata si munca
sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
Date Antropometrice:
- A.H.C: fara importanta
- A.F.P : menarha la 14 ani
2 nastere la termen fara complicatii
-A.P.P: apendicectomie la 19 ani
Bolnava M.E. Se interneaza pentru: inapetenta, astenie fizica, pierdere excesiva
in greutate, stare generala alterata, pirozis, adinamie, dureri in hipocondrul
drept, dureri in regiunea lombara si cervicala.
In urma acestor simptome se prezinta la medicul de familie, unde i se face
bilet de internare catre Spitalul Judetean. In urma investigatiilor facute la spital i
se pune diagnosticul de hepatita cu virus C.
Obiectiv: se constata tegumentele palide, abdomen mobil, dureros in
hipocondrul drept. In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se
stabileste diagnosticul de hepatita C.
Au fost stabilite interventiile ce trebuiesc afectate in functie de nevoile
bolnavei. Aceste nevoi se stabilesc cu ajutorul anamnezei asistentei medicale,
iar in cazul de fata nevoile ce necesita interventie sunt: a bea si a manca, a
elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a invata, a descoperi.
Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o alimentatie
care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in cadrul dietei
impuse.
Durerea in hipocondrul drept determina iritabilitatea bolnavei. In scopul
combaterii durerii s-a administrat tratament medicamentos care a avut efect
favorabil.
Postura neadecvata, datorita durerilor din hipocondrul drept, balonarilor si
58

anxietatii, ne-a determinat sa actionam, adica constientizam bolnava asupra unor


posturi care sa-i diminueze starea de discomfort, precum si in vederea diminuarii
durerii prin administrarea de antialgice. Aceste masuri au avut ca rezultat
mentinerea in final a posturii normale de catre bolnava.
Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din primele
zile au condus bolnava spre o incapacitate de a dormi si a se odihni suficient,
stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut. Bolnava comunica eficient
cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp teama ca boala de care sufera poate
evolua spre ciroza.
In vederea minimalizarii sau chiar disparitiei sentimentului de teama,
precum si in scopul facilitarii indeplinirii in conditiile impuse de spitalizare a
unor roluri sociale.Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin
intermediul carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la
facilitarea contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia si
alti vizitatori.
Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile
privind educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca,
precum si dieta hepatica au ca obiectiv informarea pacientei care prezinta o lipsa
de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.
Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea unui
bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav hepatic,
regimul de viata si munca. Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale
(mama,sotie) datorita conditiilor de habitat a necesitat facilitarea si mentinerea
contactelor cu familia in vederea reancorarii bolnavei in unele roluri sociale si
recapatarea increderii in sine.

59

PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 2


Nevoia
Elemente de
Elemente
fundamentala independenta dedependenta
I.Nevoia de a
respira si a
avea o
circulatie
adecavata
1- 8.II.

II. Nevoia de a
se alimenta si
a se hidrata 13.II.

Nevoia este
normal
satisfacuta.
Torace normal
conformat,
sonoritate
pulmonara
prezenta,
murmur
vezicular
prezent, fara
raluri.
A.V.= 80 b/
min T.A=
130/80 mmgh
R=19 resp/min

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Diminuarea Respiratie Bolnavasa


expansiunii anevoioasa. respire fara
toracice
dificultate.
datorita
durerii
durerii in
loja renala
dreapta.
Anxietate
Situatie de
criza.

Inapetenta ; HepatitaC; Alimentatia Satisfacerea


HepatitaC;
insuficienta nevoilor
Ingestie de
in cantitate cantitative si
alimente
si calitate. calitative
nesatisfacand
privind
nevoile
aportul
organismului
caloric si
impuse in
privind
alimentatia

60

Obiective

Interventii

Evaluare

Masurarea si notarea
in FO, R dimineata si
seara
Aseaza bolnava intr-o
pozitie care sa-i
favorizeze respiratia
Aeriseste salonul si
umezeste aerul din
incapere cu apa
alcolizata

Respiratie anevoioasa la
effort
Recoltare analize:
V.S.H.= 13 mm/h, 28
mm/2 h;
Hb=12,48G%/ ml
Tymol=8/,4 UML;
Glicemie=0,87
T.G.P.=8,4 UI
T.G.O.=34UI;
Elecroforeza:

Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si
excitante
Administrarea
tratamentului:
Torecan 1 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.

Inapetenta. Abdomen
mobil cu respiratia, suplu,
elastic, dureri in
hipocondrul drept.

Nevoia
Elemente de
fundamental independenta
a
_

4- 8.II.

III. Nevoia
de a elimina
1.II.
2-8.II.

Bolnava se
alimenteaza
corespunzator
dietei
hepatice,
asigurandu-si
necesarul
caloric si
nutritiv

Bolnava
elimina in
limite
fiziologice pe
toate caile.

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

cadrul
restrictiilor
privind
regimul
alimentar

Absenta
Alimentatie
scaunului timp impusa de
de mai multe
boala
zile
_

Diagnostic de
nursing

constipatie

61

Obiective

Interventii

Evaluare

Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind aportul
caloric si
privind
alimentatia

Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si
excitante
Administrarea
tratamentului:
Torecan 1 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.

Dureri in hipocondrul
drept.

Normalizarea
tranzitului
intestinal

Hidratare
orala( ceai, clisma
evacuatoare)

Dupa clisma se reia


tranzitul intestinal

Bolnava se
externeaza.

Nevoia
Elemente de
fundamental independenta
a
IV. Nevoia
de a misca si
a avea o
buna posura
1-4.II.

4-8.II.

V. Nevoia de
a dormi si a
se odihni
1- 15.II.
8.II.

Bolnava se
misca si isi
mentine o
postura
adecvata
_

Nevoie normal
satisfacuta.

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Dificultatea de
a ramane in
pozitie
functionala.
Pozitie
neadecvata.

Dureri in in
hipocondrul
drept,
balonari,
anxietrate

Diagnostic de
nursing
Postura
inadecvata

Interventii

Evaluare

Postura si
Asigurarea
miscari
confortului
eficiente.
Constientizare
bolnavei
asupra unor
posturi care
diminueaza
starea de
confort

Dureri in hipocondrul
drept, ameteli.

Bolnava sa se
miste si sa-si
mentina o
postura
adecvata

Stare generala mult


ameliorata. Pacienta
se externeaza.

Cantitate
Durere,
Incapacitatea Odihna si somn
necorespunzato anxietate,
de a se odihni corespunzator
are de odihna stare axenico- suficient
depresiva

62

Obiective

Bolnava sa se
miste si sa-si
mentina nevoia
satisfacuta

Asigurarea
confortului

Tratament:
Bolnava se odihneste
Torecam,
suficient
Extraveral,
Mecopar, Silimarina
_

Bolnava se
externeaza.

Nevoia
Elemente de
fundamental independenta
a
VI. Nevoia
de a se
imbraca si
dezbraca
1-7.II.

8.II.

Elemente
dedependenta
Imobilizare la
pat
Statut impus
de boala.
Anxietate ,
durere

Nevoie normal
satisfacuta.

VII. Nevoia
de a-si
mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
1-8.II.

Nevoie normal
satisfacuta.
T d=36,8 C
T s= 78 C

VIII.Nevoia
de a fi curat,
ingrijit de a
pastra
tegumentele
si mucoasele
integre
1-15.II.

Tegumente si
mucoase
normal
colorate.
Bolnava isi
acorda
singura
ingrijirile de
igiena.

Sursa de
dificultate
Dureri in
hipocondrul
drept.

Diagnostic de
nursing
Diminuarea
durerii

63

Obiective

Interventii

Evaluare

Ca pacienta sa- Ajutarea bolnavei in Diminuarea durerii


si mentina
alegerea
nevoia
vestimentatiei
satisfacuta

_
Ca bolnava sasi mentina
temperatura in
limite normale

Bolnava sa-si
mentina
tegumentele si
mucoasele
integre si
curate

_
Monitorizarea in
continuare a
temperaturii
corporale

Bolnava se
externeaza.
Bolnava se externeaza.

Tegumente si mucoase
integre
Bolnava se externeaza.
_

Nevoia
Elemente de
Elemente
fundamentala independenta dedependent
a
Durere atroce
in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.

IX. Nevoia de
a evita
pericolele
1- 8.II.

9-12II.
_

Iritabilitate,
teama de
comlicatii

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Izolare
Durere
Boala
Lipsa de
cunoasterea
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic

Inlaturarea
starii de
neliniste

Durere

Interventii

Asigurarea conditiilor
de microclimat
corespunzatore;
Masor si notez in F.O.
Functiile vitale si
vegetative = TA, P, R,
T, diureza

Combaterea Se reccolteaza Fv si
durerii si
TBP. Facilitarea
anxietatii
contactului cu alti
bolnavi cu evolutie
favorabila si
prezentare de
informatii privind
evolutia Hepatitei

64

Obiective

Evaluare

Recoltare sange pentru


analize:
V.S.H.=30mm/h,
54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Bilirubina= 0,79mg%;
Glicemie= 0,83g la mie
Acid uric= 3,2 mg la mie;
T.G.P.= 62 UII;
T.G.O.=48;
Creatinina= 0,70%;
Ex. urina-albumina
absenta.
Electroforeza:
alfa= 48,3%, alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
Durerile au scazut in
intensitate. Se diminueaza
starea de anxietate.

Nevoia
Elemente de
fundamental independenta
a
13- 15.II.

Nevoie normal
satisfacuta.

X. Nevoia de Bolnava
a comunica. comunica
1-15.II.
eficient cu
colegi de
camera si cu
apartinatorii
XI. Nevoia
Nevoie normal
de a actiona satisfacuta.
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica
religia
1-15.II.

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Bolnava sa
aiba incredere
in fortele
proriile

Bolnava sa
comunice
eficient

Bolnava sa
actioneze
conform
propriilor
convingeri

65

Obiective

Interventii

Evaluare

Bolnava se externeaza.
_

Nevoie normal
satisfacuta.
Bolnava se externeaza

Bolnava se
externeaza.
_

Nevoia
fundamental
a
XII. Nevoia
de a se
realiza
1-8.II.
XIII.Nevoia
de a se
recrea
1-7.II.

8.II.

XIV. Nevoia
de a invata
1-13.II.

14-15.II.

Elemente de
independenta
Nevoie normal
satisfacuta.

Bolnava isi
satisface nevoia
conform statului
impus de boala
si spitalizare

Bolnava
prezinta interes
pentru
acumularea de

Elemente
dedependenta

Dezinteres in a
indeplini
activitati
recreative

Sursa de Diagnostic
dificultate de nursing

Bolnava sa-si
mentina stima de
sine

Stare de Dificultatea Stimularea


boala
de a se
interesului in
Spitalizar recrea
indeplinirea
e
activitatilor
recreative

Bolnava sa se
relaxeze
corespunzator

Interventii

Evaluare

Bolnava se externeaza.
_

Investigarea
Bolnava prezinta dezinteres
mijloacelor
recreative ce
ar reprezenta
interes pentru
bolnava

Bolnava devine mai


interesata.
Bolnava se externeaza.

Lipsa de
Lipsa de Insuficient Formarea unui
Discutii si
Bolnava prezinta interes
cunostinte
informatii a
bagaj de cunostinte sfaturi pentru pentru acumularea de
privind educatia
cunoastere despre educatia
bolnava
cunostinte
pentru sanatate.
pentru sanatate.
Lipsa de
cunostinte
pentru boala.
_

66

Obiective

Insusirea conduitei Recomandari: Bolnava si-a insusit


de viata si munca Evitarea
recomandarile privind
dupa spitalizare
efortului fizic regimul de viata si munca
Dieta.regim
cat si tratamentul medical.

Nevoia
fundamental
a

Elemente de
independenta

Elemente
dedependenta

Sursa de Diagnostic
dificultate de nursing

cunostinte noi

Interventii

Rp

67

Obiective

Evaluare

Bolnava se externeaza.

GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ III


II C. PLAN DE INGRIJIRE

SURSE :
- PACIENTUL: D.M.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sotie, copii)
-BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
- NATIONALITE: romana
- RELIGIA: crestin ortodoxa
-VIRSTA: 56 ani
-SEX: masculin
-STARE CIVILA: casatorit
- DEFICIENTE: -NU
DATE VARIABILE:
-DOMICILIUL Rosiorii de Vede, judetul Teleorman
- CONDITII DE LOCUIT: bune
- OCUPATIA: salariat
- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.
ISTORIC: spitalizari anterioare
- MOTIVE: Hepatita C.
-SATISFACTIE: Da, INSATISFACTIEE: Nu.
-SPITALIZAREA ACTUALA: 18.03.2015 28.03.2015 - SPITALUL
MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.

68

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnavul necesita interventie la


nivelul nevoilor: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a dormi, a se odihni, a
evita pericolele, a se ocupa cu ceva a invata si a descoperi.
ANAMNEZA MEDICALA -

Bolnavul nu prezinta antecedente heredo-

colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an de zile. Conditiile de viata si munca


sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
Elemente fizice:
RH- pozitiv
Grupa sanguina B (III)
Date Antropometrice:
- A.P.P: amigdalectomie la 25 de ani
Bolnavul D.N. se interneaza pentru: dureri la nivelul hipocondrul drept,
senzatie de voma, cefalee, cefalee, astenie fizica.
In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se stabileste
diagnosticul de hepatita C. Urmeaza apoi stabilirea investigatiilor ce stabilesc cu
ajutorul anamnezei asistentei medicale, iar in cazul de fata nevoile ce necesita
interventie sunt: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a
invata.
Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o alimentatie
insuficienta in cantitate si calitate, ceea ce ne-a determint sa aiguram o alimentatie
care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in cadrul dietei impuse
de boala.
Prin asigurarea unei alimentatii corespunzatoare, corelata cu tratamentul
medicamentos, s-a ajuns ca dupa cateva zile de spitalizare bolnavul sa aiba o
alimentatie care sa asigure necesarul caloric si nutritiv, tinand cont de preferintele
acestuia.
69

Hidratarea orala, impreuna cu clisma evacuatoarie, care au avut ca obiectiv


normalizarea tranzitului intestinal, au facut sa dispara constipatia, bolnavul
eliminand astfelpe toate caile, in limite fiziologice.
Postura adecvata, datorata durerilor din hipocondrul drept, balonarilor si
anxietatii, ne-a determinat sa actionam in vederea constientizarii bolnavaului.
asupra unor posturi care sa-i diminueze starea de discomfort, precum si in vederea
diminuarii durerii prin administrarea de antialgice. Aceste masuri au avut ca
rezultat mentinerea posturii normale de catre bolnav.
Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din primele trei
zile au condus bolnavaul spre o incapacitate de a dormi si a se odihni suficient,
stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut, bolnavaul dormind si
odihnindu-se suficient.
Aceeasi durere, impreuna cu lipsa de cunoastere determina instabilitatea
bolnavului, afectandu-i astfel nevoia de a evita pericolele. Se mai adauga aici si
teama acestuia ca boala sa poata evolua spre ciroza, bolnavului devine anxios si
antrenand in acelasi timp personalul sanitar in discutie cu privire la evolutia bolii.
Alturi de discutii, i se prezinta acestuia materiale scrise si se faciliteaza
contactul cu bolnavi care au aceeasi afectiune si care au avut o evolutie favorabila.
Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale datorita conditiilor de habitat a
necesitat facilitarea si mentinerea contactelor cu familia in vederea reancorarii
bolnavului in unele roluri sociale si recapatarea increderii in sine.
Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile privind
educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca, precum si
dieta hepatica au ca obiectiv informarea bolnavului care prezinta o lipsa de
cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.

70

PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 3


Nevoia
fundamentala
.I.Nevoia de a
respira si a
avea o
circulatie
adecavata
18- 28.III.

Elemente de
Elemente
Sursa de
independenta dedependenta dificultate
Nevoia este
normal
satisfacuta.
Torace normal
conformat,
sonoritate
pulmonara
prezenta,
murmur
vezicular
prezent, fara
raluri.
A.V.= 80 b/
min T.A=
130/80 mmgh
R=18 resp/min

II. Nevoia de a
se alimenta si
a se hidrata
18-25.III.
_

Diagnostic
de nursing

Diminuarea Respiratie Pacienta sa


expansiunii anevoioasa. respire fara
toracice
dificultate.
datorita
durerii
durerii in
lojarenala
dreapta.
Anxietate
Situatie de
criza.

Inapetenta ; HepatitaC; Alimentati Satisfacerea


HepatitaC;
a
nevoilor
Ingestie de
insuficienta cantitative si
alimente
in cantitate calitative
nesatisfacand
si calitate. privind
nevoile
aportul
organismului
caloric si
impuse in
privind
alimentatia

71

Obiective

Interventii

Evaluare

Masurarea si
notarea in FO, R
dimineata si seara
Aseaza
bolnavulintr-o
pozitie care sa-i
favorizeze
respiratia
Aeriseste salonul si
umezeste aerul din
incapere cu apa
alcolizata

Respiratie anevoioasa la
effort Recoltare sange pentru
analize:

Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si
excitante
Administrarea
tratamentului:
Torecan 1 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.

Inapetenta. Abdomen mobil


cu respiratia, suplu, elastic,
dureri in hipocondrul drept.
Ecografie abdominala, ficat
marit de volum, splina,
rinichi, in limite normale

V.S.H.=18mm/h,38MM&/2H;
Hb=13,48g%/ml;
Glicemie= 0,90g la mie
T.G.P.= 6,4 UI;
T.G.O.=22;
Electroforeza
alfa= 52,3%, alfa 1=7,1%;
alfa 2= 87,1%;
beta= 12,2%;
gama= 21,3%

Nevoia
fundamentala
_

2628.III.

III. Nevoia de
a elimina
18-21.III.

22-28.III.

Elemente de
independenta
_

Bolnavul se
amelioreaza
corespunzator
dietei hepatice,
asigurandu-si
necesarul caloric
si nutritiv

Bolnava elimina
in limite
fiziologice pe
toate caile.

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Cadrul
restrictiilor
privind
regimul
alimentar

Diagnostic de
nursing

Obiective

Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind
aportul de
caloric si
privind
alimentatia

Regim alimentar
conform statului
de boala.
Administrarea
tratamentului:
Torecam 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.

Absenta
Alimentatie constipatie
scaunului timp impusa de
de mai multe
boala
zile

72

Interventii
Evaluare

Normalizare Hidratare
a tranzitului orala( ceai, clisma
intestinal
evacuatoare)

dureri in hipocondrul
drept

Dupa clisma se reia


tranzitul intestinal

Se externeaza.

Nevoia
Elemente de
Elemente
fundamentala independenta dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Dificultatea de
a ramane in
pozitie
functionala.
Poozitie
neadecvata.

Dureri in
hipocondr
ul drept,
balonari,
anxietate

Postura
inadecvata.
Refuza de a
face
activitati
fizice.

IV. Nevoia de
a misca si a
avea o buna
posura
18 - 20.III.

21 - 28.III.

V. Nevoia de a
dormi si a se
odihni
18 - 20.III.
21 - 28.III.

Bolnava se
misca si isi
mentina o
postura
adecvata
_

Nevoie
normal
satisfacuta.

Odihna
Durere,
corespunzatoar anxietate,
e
stare
axenicodepresiva
_

Interventii

Evaluare

Postura si
Asigurarea
miscari eficiente. confortului
Constientizarea
bolnavei asupra
unor posturi care
diminueaza
starea de comfort

Dureri in hipocondrul
drept, ameteli.

Bolnavul sa se
Asigurarea
miste si sa-si
confortului
mentina o
postura adecvata

Stare generala mult


ameliorata. Bolnava se
externeaza.

Incapacitate Odihna si somn


a de a se
corespunzator
odihni
suficient

73

Obiective

Bolnavul sa-si
mentina nevoia
satisfacuta.

Tratament:
Torecanm,
Mecopar
Extraveral ,
Silimarina .
_

Bolnava se externeaza.

Bolnavul se
externeaza.

Nevoia
fundamentala
VI. Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca
1-10.III.

11-15.III.

Elemente de
independenta

Nevoie normal
satisfacuta.

VII. Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
1-15.III.

Nevoie normal
satisfacuta.
T d=36,8 C
T s= 78 C

VIII.Nevoia
de a fi curat,
ingrijit de a
pastra
tegumentele si
mucoasele
integre

Tegumente si
mucoase normal
colorate.
Bolnavul isi
acorda singura
ingrijirile de
igiena.

Elemente
dedependenta
Imobilizare la
pat.
Statut impusa
de boala.
Anxietete.
Durere.

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Interventii

Dureri in
Diminuarea Ca bolnavul sa-si Ajutarea
hipocondru durerii.
mentina nevoia
bolnavei in
l drept.
satisfacuta.
alegerea
vestimentatiei

Evaluare
Diminuarea durerii.

Bolnavul se externeaza.
_

74

Obiective

Ca bolnavul sa-si
mentina
temperatura in
limite normale

Monitorizarea in Bolnavul se externeaza.


continuare a
temperaturii
corporale

Bolnavul sa-si
mentina
tegumentele si
mucoasele integre
si curate

Tegumente si mucoase
integre
Bolnavul se externeaza.
_

Nevoia
fundamentala

Elemente de
independenta

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

1-15.III.

Nevoia
Elemente de
Elemente
fundamentala independenta dedependenta

IX. Nevoia de
a evita
pericolele
1- 8.III.

Durere atroce
in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Izolare
Durere
Boala
Lipsa de
cunoasterea
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic

75

Obiective

Inlaturarea
starii de
neliniste

Interventii

Evaluare

Asigurarea conditiilor de
microclimat
corespunzatore;
Masor si notez in F.O.
Functiile vitale si
vegetative = TA, P, R, T,
diureza

Recoltare sange pentru


analize:
V.S.H.=30mm/h,
54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Bilirubina= 0,79mg%;
Glicemie= 0,83g la mie
Acid uric= 3,2 mg la
mie;
T.G.P.= 62 UII;
T.G.O.=48;
Creatinina= 0,70%;
Ex. urina-albumina
absenta.

Nevoia
Elemente de
Elemente
fundamentala independenta dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic
de nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

Electroforeza:
alfa= 48,3%, alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
9-12III.
_

Iritabilitate,
teama de
comlicatii

Nevoia
Elemente de Elemente
fundamental independent dedependent
a
a
a
Durere
atroce in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.

IX. Nevoia
de a evita
pericolele
1- 8.III.

Durere
_

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Izolare Boala Durere


Lipsa de
cunoasterea
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic

Obiective

Inlaturarea
starii de
neliniste

76

Combaterea
durerii si
anxietatii

Se reccolteaza Fv si TBP.
Facilitarea contactului
cu alti bolnavi cu
evolutie favorabila si
prezentare de informatii
privind evolutia
Hepatitei

Interventii

Asigurarea conditiilor de
microclimat
corespunzatore;
Masor si notez in F.O.
Functiile vitale si
vegetative = TA, P, R, T,
diureza

Durerile au scazut in
intensitate. Se
diminueaza starea de
anxietate.

Evaluare

Recoltare sange pentru


analize:
V.S.H.=30mm/h,
54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Bilirubina= 0,79mg%;
Glicemie= 0,93g la mie
Acid uric= 4,2 mg la

Nevoia
Elemente de Elemente
fundamental independent dedependent
a
a
a

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

mie;
T.G.P.= 72 UII;
T.G.O.=58;
Creatinina= 0,80%;
Ex. urina-albumina
absenta.
Electroforeza:
alfa= 58,3%, alfa 1=6%;
alfa 2= 98%;
beta= 11,1%;
gama= 29,8%
9-12III.
_

Nevoia
fundamentala
13- 15.III.

Iritabilitate,
teama de
comlicatii

Elemente de
independenta
Nevoie normal
satisfacuta.

Durere
_

Elemente
dedependenta
_

Combaterea
durerii si
anxietatii

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

X. Nevoia de a Bolnavul
comunica.
comunica eficient

Obiective
Bolnavul sa aiba
incredere in fortele
proriile
Bolnavul sa
comunice eficient

77

Se reccolteaza Fv si TBP.
Facilitarea contactului
cu alti bolnavi cu
evolutie favorabila si
prezentare de informatii
privind evolutia bolii.

Durerile au scazut in
intensitate. Se
diminueaza starea de
anxietate.

Interventii

Evaluare
Bolnavul se
externeaza.
Nevoie normal
satisfacuta.

Nevoia
fundamentala
1-15.II.

Elemente de
independenta
cu colegi de
camera si cu
apartinatorii

XI. Nevoia de Nevoie normal


a actiona
satisfacuta.
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica
religia
1-15.III.
XII. Nevoia
de a se
realiza
1-13.III.

14-15.III.

Nevoia
fundamentala
XIII.Nevoia
de a se recrea
1-13.III.

Elemente
dedependenta
_

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Incapacitatea Spitalizare
de a-si indeplini
functiile legate
de rolurile
sociale

Dificultatea de
a-si asuma
rolurile sociale

Nevoie normal
satisfacuta

Elemente de
independenta

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

Dezinteres in a
indeplini
activitati

Stare de
boala
Spitalizare

Interventii
_

Bolnavul sa
actioneze conform
propriilor
convingeri

Se faciliteaza
accesul familiei.
Bolnava este
ajutata sa-si
mentina stima de
sine.
Bolnavul sa-si
mentina stima de
sine.

Obiective

Dificultatea de a Stimularea
se recrea
interesului in
indeplinirea

78

Obiective

Evaluare
Bolnavul se
externeaza
Bolnavul se
externeaza.

Bolnavul este
ajutata in
reevaluarea
capacitatii sale

Interventii

Bolnavul se
considera in
imposibilitatea de
a-si asuma
anumite roluri
Bolnavul se
externeaza.

Evaluare

Investigarea
Bolnavul prezinta
mijloacelor
dezinteres
recreative ce ar

Nevoia
fundamentala

Elemente de
independenta

Elemente
dedependenta

Sursa de
dificultate

Diagnostic de
nursing

recreative

Bolnavul isi
satisface nevoia
conform
statului impus
de boala si
spitalizare
XIV. Nevoia
de a invata

14-15.III.

activitatilor
recreative

Lipsa de
Lipsa de
cunostinte
informatii
privind educatia
pentru sanatate.
Lipsa de
cunostinte pentru
boala.
Bolnavul
prezinta interes
pentru
acumularea de
cunostinte noi

Insuficienta
cunoastere

79

Obiective

Bolnava sa se
relaxeze
corespunzator

Interventii

Evaluare

reprezenta
interes pentru
bolnavului

Bolnavul devine
mai interesat.
Bolnava se
externeaza.

Formarea unui
Discutii si
bagaj de cunostinte sfaturi pentru
despre educatia
bolnava
pentru sanatate.

Bolnava prezinta
interes pentru
acumularea de
cunostinte

Insusirea conduitei Recomandari:


de viata si munca
Evitarea
dupa spitalizare
efortului fizic
Dieta.regim
Rp

Bolnavul si-a
insusit
recomandarile
privind regimul
de viata si munca
cat si tratamentul
medical.
Bolnavul se
externeaza.

CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce
este transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii
drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.
Infectia cu virusul hepatic C (VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori
hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are o infectie cronica si poate
afecta ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer
hepatic.
Cel mai adesea, simptomele sunt usoare si nespecifice:

scaderea apetitultui alimentar

oboseala

greata

durerile musculare si articulare

scaderea in greutate
Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo- gripale asociate cu

pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie si


icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la
infectare).
Asistenta medicala este cea care ajuta medicul si bolnavul, si tot ea e cea
care creeaza un climat favorabil pentru relatia: Medic pscient asistenta.
Pentru aceasta asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:

sa pregateasca fizic si psihic bolnavul

sa pregateasca materialele si instrumentele necesare cexaminarii

sa pregateasca documentele necesare: fisa de observatie, rezultatele


examinarii

asigura conditii de microclimat in salon

pregateste produse biologice si le trimite la laborator

transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator, dupa ce in


prealabil le eticheteaza

pregateste bolnavul psihic pentru examene radiologice

administreaza tratamentul medicamentos numain la indicatia medicului


Evolutia bolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul de

infectie si pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult. Evolutia
depinde de prezenta si nivelul viremiei, genotipul viral, boli asociate, varsta ,
sexul. Remisia spontana este neobisnuita.
Prognostic
Raspunsurile la tratament variaza in functie de genotip.
Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate cuprinde actiuni
care au scopul de a promova sanatatea,de a ajuta persoana sa dobandeasca mai
multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu si
creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si asume
responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate.
Factori de risc:

persoane care folosesc ace si seringi la comun

personal sanitar expus la produse de sange infectat

Prevenire:
Nu exista vaccin impotriva virusului C. Fiind raspandit in special prin
sange, singura metoda de a preveni imbolnavirea este aplicarea unor masuri
riguroase riguroasa de igiena personala si de sanatate.

Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica

eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul


secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde
vindecarea nu este posibila.

Tratamentul cuprinde trei aspecte:

1. regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E


2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si,
anual, impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii
fatale;
3. medicatia antivirala.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Titirca Lucretia Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,


Bucuresti, 1974
2. Lucretia Titirca Breviar de explorari functionale si e ingrijiri speciale
acordate bolnavilor, Editura Viata Medicala Romaneasca, 1994
3. Titirca Lucretia Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali, Editia a VIII a, Bucuresti, 2008


4. Titirca Lucretia Urgente Medico- Chirurgicale, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 19936.
5. Georgeta Balta, Antoaneata Metaxaxatos, Aglaia Kyovski

Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor,


Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
6. Borundel Cornel - Manual de medicina interna pentru asistenti medicali,
Editura Medicala , Bucuresti, 1974

7. V. Ranga si Teodorescu Exarcu Anatomia si fizionomia omului,


Editura Medicala, 1969
8. Georgeta Balta, Antoaneata Metaxaxatos, Aglaia Kyovski

Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor,


Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
9. Stanciu Maria Proceduri de nursing, Editura Ex Ponto, Constanta, 2007
10. C. Mozes Teehnica ingrijirii bolnavului, Ediotura Medicala, 1978
11. Anca Costin, Ana-Maria Coruga Curs de medicina interna interna pentru

asistentii medicali,
Editura P.I.M., Iasi, 2008
12. Sub redactia Elena Scortanu Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite,

manual pentru asistentii


medicali generalisti, Editia a II a, 2008
13. Karl Heinz Kristel Ingrijirea bolnavului, Editura AU Education,
Bucuresti 1998.