Hepatita C

SCOALA POSTLICEALA
F.E.G. EDUCATION - FILIALA ROSIORII DE VEDE

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE DIPOLMA
INDRUMATOR:
AS. PRINCIPAL
ABSOLVENT:
AUGUST 2015
7
MOTTO:
" Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca desi

aproape toti se nasc cu ea."
HIPOCRATE
CUPRINS
CAPITOLUL I
I.1.NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
ALE APARATULUI APARATULUI DIGESTIV....................................pag 7
1.2. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITA C................................pag 14
1.3. CLASIFICARE....................................................................................pag 18
1.4. SEMNE SI SIMPTOME, MANIFESTARI DE DEPENDENTA........pag 23
1.2.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT
DE SPECIALITATE....................................................................................pag 27
1.2. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII....................................pag 33
1.3. EDUCATIE PENTRU SANATATE.....................................................pag 40
CAPITOLUL II
II.A. PLAN DE INGRIJIRE. CAZ 1
1.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 42
2,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR,
PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR.
NEVOILE FUNDAMENTALE..................................................................pag 45
6.EXTERNAREA.......................................................................................pag 56
II B. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 2
2,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR, NEVOILE
FUNDAMENTALE, PLANIFICAREA, APLICAREA,
EVALUAREA INGRIJIRILOR................................................................pag 61
7
II C. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 3

2,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR,
NEVOILE FUNDAMENTALE, PLANIFICAREA,
APLICAREA,EVALUAREA INGRIJIRILOR..........................................pag 73
CUPITOLUL IV
1.CONCLUZII
2.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
3. ANEXE
MOTIVATIE
Necesitatea elaborarii acestei
lucrarii se datoreaza faptului ca am o

7
cunostinta care sufera de aceasta afectiune iar cu ajutorul acestei lucrari am

oportunitatea de a afla cat mai multe informatii despre aceasta.
Virusul hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M.
Houghton (1989) California.
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce
persista mai mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia si este transmis in
principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si
uneori prin contact sexual neprotejat.
Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele
infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea echipamentului
medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu
persoane infectate.
Evolutia este insidioasa cu astenie crescanda, tulburari digestive.
Prognosticul este intotdeauna rezervat
Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica

eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul
secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde
vindecarea nu este posibila.
Tratamentul cuprinde trei aspecte:

1.regimul
2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A si B (impotriva virusului C nu
exista vaccin).
3.medicatia antivirala
Complicatiile posibile sunt: ciroza hepatica, hepato-carcinomul, purpura,

glomerulonefrita si alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate).
I.1. NOTIUNI
GENERALE DE ANATOMIE
APARATULUI DIGESTIV
SI
FIZIOLOGIE ALE
Digestia este actul fiziologic prin care alimentele introduse in organism

7
sunttransformate in asa fel incat sa poata fi absorbite in sange si utilizate ca energie

de catre organele corpului. Aceste transformari se fac cu ajutorul aparatului
digestiv.
Aparatul digestiv este compus din: cavitate bucala, limba, faringe, esofag,
stomac,intesinul subtire, intesinul gros.
Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Aceasta este
captusita cu mucoasa bucala. Se gasesc doua arcade: una superioara si una

inferioara in care sunt amplasati 32 de dinti ( 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari, 12
molari).
Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme,
fungiforme, circumovalate si gustative. Limba impreuna cu arcadele dentare are

rol in masticatie si formarea bolului alimentar.
Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se
afla amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.
Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre faringe si
stomac. Are o lungime de 25-30 cm. Cu stomacul comunica prin orificiul Cardia.
Somacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in
abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala are forma literei J.
Instinul subtire este parte a tubului digestiv care se intinde de la Pilor
pana la ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din: duoden si jejun.
Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina
cu rectul. Are lungimea de 1,5-2m si este alcatuita din: cec, colon ascendent, colon
transvers, colon descendent si rect. De aparatul digestiv mai sunt anexate
si doua organe importante: ficatul si pancreasul.
Ficatul este cea mai mare glanda exocrina din corpul uman. Are forma de
hemiovoid si este situat in cavitatea abdominala in loja hepatica imediat sub
diafragm, in hipocondrul drept.
7
Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica. Organ plin de

consistenta ferma, ficatul cantareste la adult intre 1 200- 1 500g cu vasele goale,
are lungimea de 28 cm, diametrul antero- posterior de 18 cm , inaltimea de 8 cm, si
prezinta o culoare rosie-caramizie datorita cantitatii mari de sange pe care o
contine.
Ficatul este alcatuit din doi lobi care la randul lor se impart in doi lobuli
hepatici inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat cel stang, se
intinde pana la epigastru. La ficat vin doua vase mari de sange:
o artera care aduce sange oxigenat si
o vena care aduce sangele cu substantele hranitoare absorbite de la nivelul

intestinului.
Ficatul secreta un lichid numit bila (fierea) pe care o depoziteaza in vezica
biliara. In momentul in care omul mananca, in special grasimi, vezica biliara se

contracta si trimite bila in duoden pentru a mistuii grasimile. Ficatul mai
indeplineste si functia de a depozita glucoza. De asemenea, in el se fabrica ureea si
se neutralizeaza toxinele care au intrat in corp odata cu alimentele sau pe alte cai.
Ficatul prezinta 3 fete:
O fata superioara numita si diafragmatica.

Aceasta este convexa in sus si vine in raport cu diafregmul si cu peretele
anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune si fata antero-posterioara. Pe

aceasta fata se observa 2 lobi: lobul drept si lobul stang.
Fata superioara este limitata prin 2 margini: una posterioara mai groasa si
alta anterioara mai ascutita. In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care
patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice organului.
O fata anterioara care vine in raport cu peretele abdominal.
O fata inferioara numita si viscerala. Aceasta fata viscerala a ficatului
prezinta 2 lanturi sagitale, adica de sus in jos si un lant transvers. Pe santul sagital
drept se gaseste fosa veziculei biliare. Santul transvers corespunde hilului hepatic
7
(locul unde intra si ies artere si vene).

Fata inferioara este concava si se afla in raport cuviscerele abdomenului
(stomacul, duodenul, colonul si mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda
suprarenala dreapta). Pe aceasta fata se afla 3 santuri:
santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea anterioara
vezica biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.
santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea anterioara un
cordon fibros, ligamentul rotund iar portiunea posterioara ligamentul Arantius.
santul transversal se intinde intre cele doua santuri supeior si posterior
si coincide cu hilul ficatului (poarta ficatului) prin care ies si intra: artera hepatica,
vena porta, limfaticele, canalele hepatice care alcatuiesc pediculul hepatic.
Cele trei santuri au aspectul literei H si impart fata inferioara in 4 lobi: lobul
drept, lobul stang, lobul patrat, lobul posterior.
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente.
Ligamentul
falciform este o formatiune peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a

diafragmului la fata superioara a ficatului. Ligamentul coronar se intinde de la
partea inferioara a diafragmului la fata posterioara a ficatului, de o parte si de alta a
ligamentului falciform pe care-l continua.
Un alt mijloc de fixare este micul epiploan care este denumit ligamentul
esofago-gastro-duodeno-hepatic. Tot ca mijloc de fixare sunt considerate vena cava
inferioara preso abdominala si pediculul hepatic.
In cea mai mare parte, ficatul este alcatuit de catre peritoneu, dar exista si o
mica zona la nivelul marginii posterioare care nu este acoperita de peritoneu si se
numeste aria nuda.
Ficatul prezinta o structura segmentara, fiind impartit in 3 lobi:
lobul drept (este cel mai mare)
lobul caudal (la mijloc)
lobul stang.
La exterior, ficatul este acoperit de peritoneu, iar stratul profund de peritoneu este
7
alcatuit din tesut conjunctiv si formeaza capsula fibroasa aficatului, capsula

Glison. Capsula ficatului este incarcata de terminatii nervoase, senzitive si in
momentul unei cresteri bruste in dimensiuni a ficatului aceasta capsula care va fi in
tensiune doare.
Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic. Acesta este
alcatuit din: celulehepatice (au 2 nuclei), canalicule biliare si capilare sinisoide
provenite din ramificatii ale venei porte, care converg catre vena centrolobulara.
Aceste hepatocite sunt prezente sub forma de placi radiale pe vena
centro-
lobulara. Intre fetele hepatocitelor ce vin in contact, se afla mici canalicule biliare
intralobulare fara pereti proprii in care hepatocitele secreta bila.
La periferia lobului hepatic, canaliculele biliare capata un perete propriu
numit colangiala. Colangioala iese din lobul si mai multe colangiole se varsa in
canale biliare interlobulare. Aceste canale sunt primele care au perete propriu. Ele
se gasesc intr-un spatiu numit portal. Acest spatiu va deversa 2 sau 3 lobuli
invecinati, gasindu-se intre ei.
La nivelul spatiului portal, pe langa canalul biliar interlobular mai gasim o
ramura portala a arterei hepatice, vase limfatice si nervi. Artera hepatica
indeplineste functia de nutririe a ficatuluzi, aducand oxigen si nutrienti.
Vena centro-lobulara este situata in centrul lobulului hepatic si constituie
originea venelor hepatice care transporta sangele venos de la ficat catre vena cava
inferioara.
Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele
arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional. Sangele pleaca de la
ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si il
varsa in vena cava inferoiara.
Vascularizatie nutritiva (hraneste ficatul si aduce oxigenul) care este o
ramura trunchiului celiac. Ea se ramifica intr-o artera hepatica dreapta si una

stanga pentru lobul drept si lobul stang.
Vascularizatia functionala a ficatului este data de vena porta care aduna

7
sangele venos de la nivelul intestinului si aduce la ficat prinipiile alimentare

absorbite aici. Inervatia este data de fibre simpatice din trunchiul celiac si
parasimpatice din nervul vag.
SEGMENTATIA FICATULUI
Segmemtele hepatice sunt considerate unitati morfofunctionale anatomice
din punct de vedere clinic.
Ficatul vazut pe fata superioara are 2 lobi: drept si stang.
Lobul drept format dintr-un segment anterior si un segment posterior.
Lobul stang are un segment iaternal si un segment medial.
Fiecare segment primeste printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice,

o ramura segmentara a venei porte si un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit de o tunica seroasa peritoneul visceral, ramanand
neacoperita o parte mica are nuda. Sub aceasata tunica se afla o membrana
fibroasa, capsula Glisson si apoi substanta proprie a ficatului sau parenchimului
hepatic.
Capsula Glisson patrunde in fict prin hil si imparte masa de substanta
proprie in formatiuni numite lobuli hepatici. Lobul hepatic este unitatea anatomica
si functionala a ficatului. Are forma unei piramide asezate cu baza spre suprafata
ficatului si cu varful spre interior. In structura lobului distingem: formatiuni
vasculare, celule hepatice (hepatocite), canalicule biliare si filete nervoase
negative.
Ficatul primeste sange prin 2 vase sanguine: artera hepatica care aduce
sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional, provenit din intestin,
stomac, pancreas si splina. Prin alaturarea celor trei lobi hepatici se formeaza spatii
triunghiulare numite spatii portale sau spatii Kieman. In jurul spatiilor Kieman se
afla un strat celular numit lana celulara limitat. Ramurile venei porte trimit
ramificatii de-alungul lobului si formeaza o retea venoasa perilobulara. Venele
perilobulare se unesc intr-o vena centrala vena centrolobulara. La nivelul
7
ficatului sunt 2 categorii de vase limfatice: superficiale, profunde.

De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena
centrolobulara, numearoase vase cu traiect sinos- capilare sinoide. Intre peretii lor
se gasesc celule speciale- celule utorale sau Kupffer. Aceste celule se pot desface
din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele formeaza sistemul
reticulohistocitar al ficatului. Venele polilobulare se unesc la baza lobilor in vene
sublobulare care formeaza 3 vene hepatice, in care se colecteaza tot sangele din
ficat si este dus in vena cava inferioara.
In ficat sunt 2 feluri de sange: nutritiv adus la artera hepatica si sange
functional adus de la vena porta.
Acestea se amesteca in reteaua vasculara
intralobulara, asa ca la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange. La

nivelul ramificatiilor venei porte, centrolobulare si ale arterei hepatice se afla
sfinctere anatomice- sfincter de intrare si sfincter de iesire.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar- alcatuind
cordoanele Remak. Intre celulele hepatice si peretele capilarelor sanguine se afla
un spatiu de trecere, spatiul Disse.
Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2- 3 alaturate, formand spatii inguste
numite canalicule biliare, care nu au pereti. Spre periferia lobului, canaliculele
biliare, isi constituie un perete propriu- colongiala. Coloangioamele se unesc intre
ele la nivelul spatiilor Kieman si formeaza canalele biliare perilobulare.
Canalele perilobulare se unesc inre ele si dau nastere la 2 canale hepatice:
drept si stang corespunzatoare lobului drept si stang, parasind ficatul, iar la nivelul
hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun. Dupa 3-4 cm canalul hepatic
comun se uneste cu canalul cistic si alcatuiesc canalul coledoc care se deschide in
duoden.
Canaliculele hepatice si canaliculele biliare perilobulare formeaza caile
biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc caile
biliare extrahepatice. Celula hepatica indeplineste functia de secretie dubla.
7
I.2.INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPATITA C

Etiologie
Desi virusul hepatic C a ramas neidentificat pana in 1988, existenta lui a fost
remarcata inca din 1974 cand un grup de cercetatori a demonstrat ca cele mai
frecvente hepatite ce aparea dupa transfuzii erau cauzate de un non A sau non B
virus hepatic ( NANBH).
In ciuda eforturilor sustinute, virusul nu a putut fi identificat timp de peste
un deceniu, primul articol despre virusul hepatic C aparand in 1989. Virusul
hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M. Houghton (1989) de la
7
laboratoarele Emeryville, California.

Hepatita C cronica este o infectie cu virusul hepatitei C care persista mai
mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia care este incapsulat,
monocatenar, cu sens pozitiv si face parte din genul hepacivirus al familiei
Flavivirida.
Testele de diagnosticare a hepatitei C includ:
anticorpi anti-HCV
ELISA,
tehnica Western blot
ARN HVC cantitativ.

Prevenire:
Infectia cu virusul hepatic C (HCV) este depistata cel mai frecvent cu ocazia unor
investigatii de rutina sau ca urmare a unei simptomatologii polimorfe determinate
de complicatiile tardive si in putine cazuri, ca urmare a unei simptomatologii
sugestive.
Transmitere:
Principalul mod de transmitere este administrarea intravenoasa a stupefiantelor
( drogurilor) cu seringi si ace deja utilizate.
Hepatita C apare atunci cand sange infectat cu virusul hepatic C intra in
organismul unei persoane nesanatoase. De asemenea, poate aparea ca urmare a
contactelor sexuale neprotejate (fara o bariera din latex), si de asemenea, mai rar,
de la mama infectata catre copil in timpul nasterii.
Exista cateva grupuri care prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita C:
persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe

7
persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)
utilizatori ai drogurilor injectate
personal al spitalelor
copii nascuti din mame infectate cu virus hepatic C
familii ale persoanelor infecrate
persoane cu partenerisexuali multipli
adepti ai btatuajelor si a piercingurilor numeroase.
Transmiterea infectiei se face:
pe cale percutanata
transfuzional sau non-transfuzional
pe cale non-percutanata, oculta.

Diagnosticul hepatitei virale C se pune pe baza prezentei anticorpilor serici
(anti- VHC), sau prin determinarea ARN-VHC.acest marcker serologic apare rapid
dupa contactul infectat si precede cu saptamani-luni. Nu exista vaccin impotriva
virusului C.
Dimensiunea alarmanta a infectia cu virusul hepatic C (HCV), este rezultatul
introducerii pe scara larga a unor acte medicale invazive in scop curativ.
Deloc neglijabile din punct de vedere epidemiologic sunt "micile acte
medicale banale" cu instrumentar nesterilizat.
Administarea
drogurilor
intravenoase,
tatuajele,
acupunctura
si
vagabondajul sexual, sunt responsabile de 10-20% din cazurile de infectie cu

virusul hepatic C (HCV).
De vreme ce acest virus hepatic este raspandit in special prin sange, singura
metoda de a preveni imbolnavirea este aplicarea unor masuri riguroase riguroasa
de igiena personala si de sanatate, in general:
evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringiilor folosite
evitarea utilizarii de catre mai multe persoane ale unor instrumente care ar
7
putea avea sange infectat cu virusul hepatic C pe ele: periute de dinti etc.
evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locuri dubioase, care nu

prezinta incredere
utilizarea corecta a prezervativelor
Examenele de laborator au o mare importanta. Se cerceteaza:

a) sindromul de hepatocitoliza (distrugerea hepatocitelor)
transaminazele (TGP, TGO), aldolazele si sideremia cresc din cauza

citolizei
b) sindromul colestatic ( excretobiliar si bilio- obstructiv)
bilirubinemia creste
fosfataza alcalina creste in hepatita virala colestatica
c) sindromul de inflamatie
teste de disproteinemie (scaderea albuminei si o crestere a beta si alfa

globulinelor, apoi a gammaglobulinelor)
electroforeza
imunoelectroforeza. Creste IgM ( ca raspuns umoral). IgM creste in

convalescenta si persista mult timp.
d) sindromul de deficit functional hepatic
testele de coagulare (tulburari in sinteza factorilor de coagulare

protrombine etc.)
teste care se refera la metabolismul glucidic (tendinte de hiperglicemie din

cauza afectarii pancreasului)
teste care se refera la metabolismul lipidic (fosfolipidele cresc, colesterolul

scade).
Examene curente
Bilirubinemia si colesterolemia sunt normale in peste 50% din cazuri, iar in

fazele evolutive valorile bilirubinemiei pot fi moderat crescute (1, 1,55).
7
Raportul dintre bilirubinemia indirecata si bilirubinemia totala este mai mare

de 50% .
Hemoleucograma. In stadiile avansate hepatita cronica agresiva se constata

anemie moderata cu scaderea de viata a eritrocitelor, trombocitelor, in 40 %
din cazuri leucopenie in 30% din cazuri.
leucograma si VSH; au valoare in a indica etiologia virala (leucopenie cu

VSH normal sachiar incetinit, datorita hemoconcentratiei)
ex. urinei (urobilinogen crescut, bilirubina crescuta)
Teste specifice de laborator:
decelerarea antigenuluihepatic C din sange.
decelerarea anticorpilor anti HAV prin:
testul radioimun (RIA)
imunoenzimatic (ELIZA).
1.3.CLASIFICARE
Hepatitele acute virale sunt produse de:
virusul A
virusul B
virusul C
virusul D
virusul delta
virusul E
Calea de transmitere:
Hepatita virala A si E - pe cale digestiva (fecal-orala).
Hepatitele virale B, C, D, - se transmit:
prin seringi si ace contaminate, acupunctura, tatuaje, manichiura, pedichiura

7
sau alte proceduri medicale si nemedicale
prin contact cu sange infectat sau prin derivatele lui
prin contact sexual
transmitere verticala ( de la mama la fat).
Hepatita virala acuta.

Este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau
chiar epidemii. Este provocata de un virus filtrabil specific, care- introdus in
organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala- provoaca o
imbolnavire a intregului organism si in mod deosebit a parenchimului hepatic.
Boala figureaza sub mai multe denumiri: hepatita infectioasa pentru hepatita
cu virus A, si hepatita serica pentru hepatita cu virus B.
Sub denumirea de hepatita virotica sau virala sunt cuprinse atat hepatitele
cu virus A si B, cat si cele provocate de alte virusuri decat cel hepatic.
In legatura cu calea de transmitere parenterala se vorbeste de hepatita de
inoculare, hepatita de seringa sau posttransfuzionala, care nu trebuie confundata
cu hepatita serica deoarece pe cale parenterala se poate transmite oricare dintre
virusurile hepatice, nu numai virusul B.
Cercetarile recente angloxaxone au demonstrat ca sunt patru forme de hepatita
virala acuta:
hepatita A
hepatita B
hepatita C
hepatita D
Pe baza criteriilor morfologice se deosebesc 2 forme orincioale de hepatita cronica:
hepatita cronica agresiva (activa sau evolutiva)
hepatita cronica persistenta

Hepatita cronica agresiva (activa), determina la nivelul ficatului inflamatie
sronica, fibroza si atrofie usoara. Evolutiva urmeaza obisnuit unei hepatite virale
7
acute, dar terenul joaca un rol foarte important .

Tabloul clinic este in functie de activitatea procesului patologic. Uneori,
evolutia este asimptomatica timp indelungat. Starea de nutritie este in general
buna.
In general, bolnavii se plang de astenie, oboseala, lipsa de energie, apetit
diminuat, scaune neregulate. Hepatomegalia dureroasa, neteda si ferma, este
obisnuita, splenomegalia mai rara, iar icterul nu apare decat cu ocazia puseelor de
agravare.
Durerile in hipocondrul drept sunt inconstante, dar la unii bolnavi sunt
puternice, sugerand o colica biliara sau un ulcer. Angioamele stelare reprezinta un
semn de agravare.
Variatele manifestari sistemice (articulare, cutanate, cardiovasculare, febra,
leucopenie, proteinurie moderata), atunci cand sunt prezente.
Cand apare la tinere femei, hepatita cronica agresiva se insoteste de:
tulburari endocrine
amenoree, acnee
hirsutism, vergeturi
facies lunar.
Tabloul biologic este bogat:
transaminazele, timolul cresc iar
celelalte teste de fluoculare sunt pozitive;
V.S.H., moderat crescuta;
tulburari de coagulare sunt prezente;
electroforeza arata hiposerinemie, cu hipergammaglobulinemie.
prezenta anticorpilor este martorul dezordinilor imunologice.

O forma clinica specifica izolata de MacKaz in 1956, este hepatita lupoida
(identificata uneori cu H.C. hiperimunoglobulinica). Boala apare la femei tinere, la

7
care icterul, subfebrilitatea si puseurile evoluutive sunt prezente. Amenoreea si

manifestarile sistemice, se asociaza cu alte boli autoimune frecvente.
In timpul ultimilor ani, au fost descrise doua forme clinice de hepatita
cronica agresiva si anume:
a) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ, care apare in
principal la femeia tanara, are tabloul clinic foarte bogat iar cel biologic foarte
alterat: transaminaza, anticorpi. Evolutia este spontana, intotdeauna spre exitus,
care se produce prin insuficienta hepatica si, mai rar, cand ciroza s-a constituit,
prin hemoragii digestive.
b) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv, este mai frecventa
la barbati, cu semne clinice mai discrete. Testele de explorare hepatica sunt mai
putin perturbate. Unii autori descriu si o hepatita cronica cirogena, neadmisa in
unanimitate.
Hepatita cronica agresiva reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa
a hepatitelor cronice iar in absenta tratamentului, duce la exitus in 80% din cazuri
prin evolutie spre ciroza severa (ciroza postnecrotica), prin insuficienta hepatica
sau hemoragii.
Moartea apare in primii ani de evolutie a H.C.agresive severe, chiar in
absenta cirozei, prin insuficienta hepatica.
Evolutia se face in puseuri succesive, cu icter, si febra, secundara de obicei
unor stresuri fizice sau infectii intrercurente. Apar stari comatoase sau
precomatoase, adeseori reversibile. Alteori, evolutia este continua spre ciroza.
Ascita preceda rar ciroza. Stabilizarea poate aparea dupa 1-2 ani de evolutie, fie cu
normalizarea
diferitelor
examene
biologice,
fie
cu
persistenta
hipergammaglobulinemiei si a gepatomegaliei.
Evolutia cirogena (2 3 luni - 2 ani) s-ar constata la 1/3 din H.C. Alteori,
evolutia este mai severa, conducand in 3 4 luni spre atrofie hepatica brutala.
Hepatita cronica persistenta este o boala benigna, care se vindeca
7
intotdeauna fara sechele, in absenta oricarui tratament.

Hepatita reactiva nespecifica (Popper) este un proces secundar unei
afectiuni extrahepatice. A fost descrisa in tuberculoza tratata cu chimioterapice
timp indelungat, in colita ulceroasa, poliartrita reumatoida, ulcer cronic si tulburari
de nutritie, enterocolitele regionale, hemopatii maligne, anemia percinoasa ca
reactie adversa medicamentoasa.
Hepatita toxica medicamentoasa sau puseurile de hepatita acuta virala au
tabloul clinic bine delimit.
1.4. MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME)
Infectia cu virusul hepatic C
(VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori
hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are o infectie cronica poate afecta
ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer hepatic.
In unele cazuri, persoanele cu ciroza sufera si de insuficienta renala, cancer
hepatic. O complicatie frecventa a cirozei este hipertensiunea portala, care la
randul ei provoaca anastomoze care permit sangelui sa evite trecerea prin ficat;
acest lucru producand vene varicoase la nivelul esofagului, ce pot duce la sangerari
pana la deces.
Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele
infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea echipamentului
medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu
persoane infectate.
Semne si simptome:
Hepatita C prezinta simptome acute la 15 % din cazuri. Cel mai adesea,
simptomele sunt usoare si nespecifice. Simptomatologia specifica (ce apare in
hepatita C cronica) presupune:
hepatomegalie
7
splenomegalie
stelute vasculare
ginecomastie
scaderea apetitultui alimentar
oboseala
greata
varsaturi
durere in cadrul superior drept al abdomenului
durerile musculare si articulare
scxaderea in greutate
icter si prurit
Cele mai importante simptome sunt:
icterul- simptom esential, desi exista si forme anicterice, rar este intens
(majoritatea cazurilor evolueaza fara icter);
hepatomegalia, uneori dureroasa la efort, este obisnuita (80%), fermitatea sa

fiind conditionata de accentuarea fibrozei;
splenomegalia este mai putin frecventa, angioamele stelare, adesea precoce,

apar in puseuri care coincid cu exacerbarea icterului, febra-inconstanta si
moderata;
astenia care constrasteaza cu starea generala, de obicei bine pastrata;
anorexia, pierderea in greutate sau invers;
tulburari dispeptice biliare, pancreatice, duodenale etc. ce completeaza

tabloul;
amenoreea apare de regula la femeia tanara, ameliorarea sa urmand

evolutia leziunilor hepatice;
alteori apar semne de ciroza constituita; encefalopatie, hemoragii digestive;
in alte cazuri exista manifestari sistemice extrahepatice: atingei articulare

(artralgii sau aspect de poliartrita reumatoida), leucopenie.
7
Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu

pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie si
icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la
infectare):
tegumente modificate datorita icterului si mai prezinta si prurit
nevoi afectate:
de a-si mentine temperatura corpului in limite normale prin schimbarea

lenjeriei
de a misca si de a-si mentine posturile dorite
de a manca si de a bea in mod adecvat
de a dormi si de a se odihni
de a invata despre boala, regim, odihna.
astenie
cefalee
inapetenta
simptome pseudo-gripale
artralgii
mialgii
scadere usoara in greutate
Forma acuta a hepatitei C apare dupa 6 luni de la infectare. Dupa inca 6 luni
persista virusul 6- 7 luni de le contact.Evolutia este insidioasa cu astenie
crescanda, tulburari digestive si, inconstant subicter. Examenele biologice (V.S.H.,
timol, tulburari de hemostaza, etc.
Examenul clinic cecelereaza hepatomegalia. In cazuri exceptionale hepatita
cronica se instaleaza fara semne clinice. Alte forme de debut sunt: icter recidivent,
semne de ciroza constituita etc.
In perioada de stare sunt prezente, in diferite grade (neobigatoriu toate),
sindroamele excretobiliar, de hepatocitoliza, hepatotriv, de activare mezenchimsla
si, uneori, chiar de hipertensiune portala.
7
Forma acuta a hepatitei C se refra la primele 6 luni de la infectarea cu

HVC. Interesant este ca mai putin de o treime dintre pacientii infectati exprima:
simptome
sespecifice precum: inapetenta, oboseala, durere abdominala, icter,
simptome pseudo- gripale, simptome care rareori conduc la o diagnosticare corecta

cu hepatita C persistente HVC pe o perioada mai lunga de 6 luni, implica o
afectiune hepatica cronica.Ca si faza acuta, faza cronica este de asemenea
asimptomatica, boala fiind de cele mai multe ori descoperita accidental.
1.5.PARTICIPAREA
ASISTENTEI
MEDICALE
LA
INTERVENTII
AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE

SPECIALITATE
Toate interventiile vizeaza:
protejarea ficatului
sprijinirea regenerarii celulare hepatie
corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale.
Interventii autonome:
asigura un climat confortabil in salon
asigura repaus la pat- pentru perioada acuta a bolii (cat timp testele de
citoloza sunt crescute), dupa perioada acuta, repaus relativ in
covalescenta, apoi reluarea treptata a activitatii
pozitia de clinostatism favorizeaza foarte mult circulatia sanguina la nivelul

ficatului (favorizeaza vindecarea).
administreaza un regim bogat in lichide (ceaiuri, supe)
educa bolnavul sa aiba un regim usor hiposodat si

acestuia
cantareste zilnic bolnavul
noteaza zilnic diureza
asigura zilnic lenjerie de pat si de corp
aeriseste salonul
7
explica importanta
educa bolnavul sa schimbe lenjeria iri de cate ori este nevoie
maseaza zonele predispuse escarelor de decubit
evalueaza capacitatea de intelegere a bolnavului
aduce la cunostinta bolnavului informatii referitoare afectiunii sale dar si

complicatiile acestei afectiuni
face educatie pentru prevenirea accidentelor,
verifica daca sunt respectate regulile de igiena
pune in legatura bolnavul cu alti bolnavi ce au aceiasi afectiun
protejeaza bolnavul de alte infectii, precum si limitarea transmiterii bolii:
izolarea bolnavului de obicei in spital cel putin 2 saptamani de la debutul

bolii
observarea functiilor vitale
iau masuri pentru evitarea transmiterii unor infectii nosocomiale
ii da posibilitate bolnavului sa-si exprime nevoile, sentimentele, ideile,

dorintele
invata bolnavul tehnici de relaxare si comunicare
antreneaz a bolnavul la diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate
faciliteaza vizitele apartinatorilor
pune in valoare calitatile bolnavului
asigura conditiile necesare pentru activitati recreative
fsciliteaza vizitele cercului de prieteni ai bolnavului fara a obosi prea mult
identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului
corectia deprinderilor daunatoare sanatatii
verifica daca bolnavul si-a insusit cunostintele aduse
linisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si natura

inerventiilor
Ca rol autonom, asistenta medicala poate utiliza aplicatii care au rol in
imbunatatirea circulatiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si

cailor biliare.
7
Interventii delegate:
pregateste bolnavul pentru diverse examinari si il ingrijeste dupa examinare
in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza intr-o pozitie favorabila

acestuia
pregateste psihic bolnavul in vederea oricarei tehnici de ingrijire
pregateste psihic bolnavul inaintea tehnicilor de recoltare si examinare
adninistreaza medicatia recomandata de medic
pregateste materialele necesare pentru paracenteza de necesitate
administreaza medicatia prescrisa de medic:
Aspatofort 2f i.v. ora 8.00
Ranitidina 1x3/zi ora 6, 14, 20
Spironolactona 2x1/zi orele 8 si 20
Vitamina B1 f l
B6 f l
adm. i.m. ora 12.00
B12 f l
administreza
medicatia
(antibiotice)
conform
indicatiei
medicului
(Penicilina 2x5 000 000 ui)
se adreseaza calm pacientului si familiei, asigurandu-i ca echipa de ingrijire

va face tot posibilul pentru o evolutie buna.
faciliteaza accesul parohului la patul bolnavului, pentru impacarea cu sine,

avand in vedere solicitarea familiei si evolutia nefavorabila a cazului.
Se acorda impartasania.
Varsaturile se pot diminua prin:
ingerare de cantitati mici (30- 60) de lichide reci, (ceai, siropuri diluate), la
intervale de 30- 60 minute
observarea semnelor de deshidratare
respectarea dietei
7
Asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaza prin:
regim de fructe
zarzavaturi
la indicatia medicului clisme, laxative
administrarea medicamentelor la indicatia medicului:

-simptomatice (pentru combaterea tulburarilor digestive: greturi, varsaturi)
- lipotrope (hepatrotrope) metionina, silimarina, aspatofort (trofopar)
-vitamine din grupul B; vitamina C;
vitamina E;
vitamina K
(fitomenandion)
in icter prelungit: coleretice, colebil, carbicol.
In cazul pacientilor cu afectiuni hepatice, Asistentei Medicale ii revine sarcina de a

supraveghea si urmarii:
culoarea scaunelor
aportul de lichide
culoarea si cantitatea de urina
greutatea corporala
formarea si disparitia edemelor
eventuale modificari de comportament

Tot asiatenta medicala este cea care efectueaza (la indicatia medicului)
recoltarile de sange, urina,fecale, sucuri digestive si le trimite la laborator pentru

efectuarea probelor functionale ale ficatului, pancreasului si vezicii biliare.
TRATAMENT:
Tratamentul medical
Tratamentul etiologic vizeaza cauzele inca active ale bolii.

Tratamentul igienico-dietetic consta in repaus fizic prelungit si dieta.
TRATAMENT DE SPECIALITATE
7

1. regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E

2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si, anual,
impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii
fatale;
3. medicatia antivirala
interferon
Schema de tratament:
durata este de 48 de saptamani, putand varia in functie de rezultate
A. PEG alfa-2a (Pegazs 40 KD)

doza este independenta de greutatea corporala 180 ug/saptamana
B. PEG alfa-2a (PegIntron 12 KD)

doza este dependenta de greutatea corporala, administranduse 1,5 ug/kg
corp/saptamana
C. Interferon standard- doza este de 3MU x 3/saptamana
ribavirina - prescrisa numai impreuna cu interferon
Schema de tratament:
doza este dependenta de greutatea corporala
greutate mai mica de 65 kg doza este de 800 mg/zi
greutate cuprinsa intre 65-85 kg - doza este de 1000 mg/zi
greutate mai mare de 85 kg doza recomandata este de 1200 mg/zi
durata biterapiei depinde de evolutie, in mod normal durand 48 de

saptamani. Tratamentul poate continua sau poate fi oprit in functie de
7
raspuns.
Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina:
a) nonsevere:
- tuse
- dispnee de efort,
- insomnie,
- eruptie cutanata,
- prurit
b) severe:
- anemie hemolitica
-teratogenicitate
Medicatia bolnavilor se face numai la indicatia medicului.
1.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII

7
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este

transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor
injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.
Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in
prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1.
Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a
hepatitei si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B . Spre deosebire
de virusul hepatic B, virusul C produce o afectiune cronica intr-un procent mult
mai mare: 80% ( comparativ cu doar 5- 10 % dintre cei infectati cu virusul B ) .
Statisticile releva faptul ca peste 80 % dintre persoanele infectate cu virus
hepatic C vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane
netratata, aproximativ o trime vor dezvolta ciroza hepatica in mai putin de 20 de
ani de la infectare, o alta treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani
de la infectarea cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este
atat de lenta, incat este putin probabil sa dezvolte aceasta afectiune in timpul vietii.
Perioada de incubatie si de contagiune
Virusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si 180 de
zile (mediu- 45 de zile). Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu
manifesta nici un fel de simptome, iar putinii care totusi prezinta simptome, sunt
rareori diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se intampla din cauza ca simptomele
ce apar anorexie, oboseala, durere abdominala, icter, iritatii cutanate, manifestari
pseudo- gripale sunt de obicei asociate cu alte afectiuni.
Persoanele care sufera de hepatita C cronica prezinta un risc mai ridicat de
evolutie catre ciroza si cancer hepatic.
Mecanismul principal
Debutul este variabil. De cele mai multe ori boala incepe cu tulburari dispeptice,
7
uneori atribuite unor mese grele, care in fond nu fac decat sa accentueze o stare
dispeptica existenta de cateva zile.
Bolnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari
postprandiale, modificari de scaun (contipatie sau diaree), se multe ori dureri
epgastrice cu aspect de colica biliara.
Alteori boala are un debut cu aspect gripal: cefalee,curbatura, fenomene
catarale ale cailor respiratorii superioare.
In alte cazuri, debutul se manifesta prin: artralgii, mialgii, lombalgii, uneori
tumefieri articulare, febra imbracand un aspect reumatismal. Dar toate cestea pot
sa lipseasca, primul simptom care atrage atentia bolnavului fiind icterul.
Hepatita virala acuta evolueaza de obicei in 3 faze:
faza preicterica
faza icterica
faza de rezolutie
Faza preicterica are o durata de 3- 4 zile pana la 2 saptamani, rar pana la 4
saptamani si se manifesta cu unele semne aratate mai sus. Ele apar pe un fond de
stare generala alterata: astenie, insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare
subfebrila (37,2- 37,5 gr). Pot exista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca
dreapta.
In caeasta faza sunt descrise si alte manifestari:
urticarie
herpes zoster
iritatii meningiene.
La examenul obiectiv, se poate constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul
usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta.
Faza icterica dureaza in mod obisnuit 2- 3 saptamani, uneori o perioada
mai scurta, alteori se poate prelungii pana la 6- 8 saptamani. In ceasta faza

simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar, apetitul revine,
7
starea subfebrila dispare. Icterul se instaleaza repede, atingand maimul de

intensitate in 3- 4 zile.
Coloratia este galben- roscata, urina este hipocroma (colurica) iar unele
scaune sunt usor decolorate (hipocolice) iar diureza scade sub 1000 ml putand
ajunge pana la 500 ml. Pruritul si bradicardia sunt semne de crestere a sarurilor
biliare in sange sunt moderate si ele persista doar daca este vorba de o forma de
icter prelungit, colangiolitic. La examenul obiectiv, in afara de coloratia
caracteristica, se mai poate constata o sensibilitate a ficatului.
Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10- 30
mg % (raportul de bilirubina indirecta totala este 10- 25%) , in urina exista
bilirubina si saruri biliare.
Reactia cu timol se pozitiveaza: cresc
gamaglobulinele,transaminazele sunt crescute si ele iar stereobilinogenul scade

moderat.
Faza de rezolutie se caracterizeaza, in primul rand, prin disparitia icterului.
Starea generala se imbunatateste si astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt

atenuate, insa pot persista mai multe luni.
La examenul clinic, ficatul poate sa apara normal. Laboratorul indica
normalizarea bilirubinemiei si a urobilirogenuriei. Reactia cu timol poate ramane
pozitiva mult timp (saptamani, luni). Probele indicatoare de hepatocitoliza se
normalizeaza.
Bolnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii: disparitia
semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom bilioduodenal), normalizarea
morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei de efort, normalizarea
bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de munca.
Punctia- biopsie este obligatorie dupa 6 luni de evolutie.
Prognostic
Prognosticul este intotdeauna rezervat, seoarece 20 30 % din cazuri evolueaza
catre ciroza metaicterica. Supravegherea V.S.H. Este indicata, deoarece valorile
sale indica cel mai bine evolutia bolii.
7
Raspunsurile la tratament
variaza in functie de genotip. Se obtine un
raspuns sustinut la aproximativ 40-50 dintre pacientii cu genotipul 1 al VHC care

au urmat un tratament de 38 de saptamani. Se obtine un raspuns sustinut in 70-80%
dintre pacientii cu genotipurile 2 si 3 ale virusului HCV in urma unui tratament de
24 de saptamani.
Aparitia unui cancer de ficat este posibila, de aceea depistarea sistemica a
alfa- feto-proteinei se impune. In perioada icterica exista hiperbilirubinemie,
transaminazele sunt crescute constant (TGC si TGP), fosfatazele alcaline sunt
moderat crescute; hiposerinemia sub 3 g% si hipergamaglobulinemia peste 2 g%
indica un prognostic rezervat.
Evolutia
Evolutia bolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul de ifectie si
pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult. Evolutia depinde de
prezenta si nivelul viremiei, genotipul viral, boli asociate, varsta , sexul. Remisia
spontana este neobisnuita.
Studii retrospective care au avut ca subiecti pacienti cu cancer hepatic si
serologie pozitiva pentru virusul hepatitei C (HCV), au aratat ca acestia au primit
sange in ultimii 30 de ani.
Hepatita C a dus la cresterea fara precedent a interesuzlui pentru studiul
mecanismului celular si molecular al fibrozei hepatice, in perspectiva identificarii
efective a unor mijloace terapeutice, etiologice, patogenice si antifibrotice
eficiente.
Complicatiile si costurile financiare ale hepatitelor cu virusul hepatei C
(HCV) se previzioneaza ca vor creste substantial in urmatorii ani datorita
rezervorului imens de persoane infectate in populatia tanara. Patogenia,
mecanismele imune au fost studiate de numeroase echipe de specialisti din intreaga
lume.
7
Limitele biologice nu au fost inca atinse, dar probabil ca structurile genetice

responsabile de raspunsul uman al organismului implicate in toate etapele
procesulzui infectios (citoaderenta, patrunderea in celula , replicarea, deplasarea
procesului patologic, severitatea bolii posibilitatea transmiterii la alti indivizi 9
sunt cele care fac diferenta.
In urma infectiilor experimentale efectuate pe cimpanzei si a cercetarilor
retrospective si a supraveghetorilor clinico-epidemiologice la persoanele infectate
cu virusul hepatitei C, s-a constatat ca ARN-ul virusului hepatitei C poate fi
detectat in plasma cateva zile mai tarziu dupa infectie, adesea cu 1-4 saptamani
inainte de cresterea nivelului enzimelor hepatice.
In mod uzual viremia este maxima in primele 8-12 saptamani de la
momentul infectiei, apoi nivelul viremiei scade pana la o valoare constanta.
In alte situatii ARN-ul HCV este nedectabil cateva luni de la infectie si
ramane asa, iar in alte situatii este inconstant detectabil timpuriu, situatie in care
persistenbta viremiei rareori depaseste 6 luni. In alte cazuri, valorile crescute cu
interminenta ale viremiei sugereaza reinfectia, asa cum se intampla la utilizatorii
de droguri intrvenos. ( Mendell pag. 1957).
In ceea ce priveste evolutia naturala a infectiei cu virusului hepatitei C,
statisticile sunt diferite. Dinre acestea am ales varianta prezentata de Ivan Gardini,
in mamografia sa despre hepatita C, conform careia ciroza hepatica este o
compliucatie a infectiei cronice cu virusului hepatitei C (HCV), acesta evolueaza
lent in 20- 30 de ani, la 20- 30% dintre persoanele infectate.
Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusului hepatitei C
(HCV) spre
ciroza sunt:
varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei
sexul masculin
consumul regulat de alcool

Pentru ca infectia cu HVC sa se extinda este necesar sa existe sursa de
7
infectie, caile de transmitere si masa receptiva. Sursa de infectie este reprezentata

de subiectul viremib(bolnavul/ donatorul de sange). Receptivitatea populatiei la
infectie este generala avansand in vedere ca nu exista o vaccinare impotriva
hepatitei C.
Bolile ficatului sunt:
hepatita virala (icterul)
colecistita
piatra la ficat
Complicatiile posibile sunt:
ciroza hepatica
hepato-carcinomul
purpura
glomerulonefrita cu evolutie spre insuficienta renala cronica
alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate)

Ciroza hepatica -Evolutia cirozelor este progresiva. Complicatiile cirozelor
sunt: hemoragia digestiva superioara, encefalopatia hepatoportala.

Cancerul hepatic- Sub denumirea de cancer hepatic sunt cunoscute tumorile
maligne ale ficatului: epiteliomul primitiv si secundar si sarcomul primitiv si
secundar. Tumorile hepatice benigne, sunt rare, dupa, tesutul de origine pot fi
parenchimatoase, mezenchimatoase.
Evolutia tumorile hepatice benigne pot degenera.
Macroscopic, cancerul hepatic poate imbraca trei forme: cancer masiv,
cancer nodular si adenocancerul.
Microscopic se disting doua varietati: carcinomul hepatocelular si
carcinomul colangiocelular.
Statisticele releva faptul ca peste 80% dintre persoanele infectate cu virus
hepatic C, vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane
7
netratata, aproximativ o treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani

de la infectare cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este
lenta, incat este putin probabil sa dezvolta aceasta afectiune in timpul vietii.
1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE
1. ingrijiri de prevenire primara
dobandirea obisnuintelor corecte de eliminare
evitarea consumului de medicamente fara sfatul medicului
educarea atat a bolnavului cat si a familiei

transmiterea bolii
cu privire la evolutia si
2. ingrijiri de prevenire secundara
depistarea precoce a afectiunilor digestivesi dispensarizarea lor corect
tratamentul corect al acestor afectiuni dupa sfatul medicului
colaborarea bolnavului cu asistenta medicala si echipa de ingrijire
evitarea complicatiilor
3. ingrijiri de prevenire tertiara
reintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice
pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia icterului

si a celorlalte semne nu inseamna vindecare totala; refacerea ficatului
necesita timp mai indelungat (2- 3 luni) si urmarirea se face timp de 6, 12
luni (clinic prin examene de laborator)
incurajarea bolnavului si a familiei de a pune intrebari despre boala si

regimul alimentar
informarea bolnavului despre transmiterea bolii si a modului de prevenire

pentru tipul de hepatita C
prevenire
Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate
cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea, de a ajuta persoana

sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor
din spital la domiciliu.
creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si asume
responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate
Rolul asistentei medicale in procesul educational:
sa respecte principiile educationale
sa tina cont de atitudinea bolnavului fata de faptul ca a reusit sa execute o

tehnica
7
sa stabileasca impreuna cu bolnavul obiectivele educationale
sa informeze atat bolnavul cat si familia date despre boala si cale de

transmitere ale acesteia
sa incerce integrarea educatiei in procesul de ingrijire (de ex., educatia

sanitara in timpul efectuarii ingrijirilor igienice sau in timpul efectuarii
unui pansament)
sa respecte principiile educative.
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ I

II.A. PLAN DE INGRIJIRE
SURSE :
- PACIENTA: V.A.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)
-BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
-NATIONALITE: romana
7
-RELIGIA: crestin ortodox

- VIRSTA: 43 ani
-SEX: feminin
-STARE CIVILA: casatorita
-CONDITII DE VIATA: Locuieste impreuna cu sotul sau si cei 2 copii ai
acestora intr-o casa cu 3 camere, in conditii salubre.
-DEFICIENTE: - NU
DATE VARIABILE: DOMICILIUL Rosiorii de Vede
- CONDITII DE LOCUIT: bune
- OCUPATIA: educatoare
- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.
ISTORIC: spitalizari anterioare
-SATISFACTIE SI INSATISFACTIE:
-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.02.2015 15.02.2015 - SPITALUL
MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.
-Motive: HEPATITA C.
-ULCER DUODENAL CRONIC.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita interventie la
nevoie: a manca si a bea, a se misca si a mentine o postura corecta, a evita
pericolele, a se ocupa cu ceva in scopul de a se realiza, a invata, a descoperii.
ANAMNEZA MEDICALA-
Bolnava nu prezinta antecedente heredo
colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an. Conditiile de viata si munca sunt bune
iar comportarea fata de mediu este normala.
MOTIVELE INTERNARII: stare generala rea, inapetenta, astenie fizica,
pierdere excesiva in greutate, hepatomegalie, pirozis, dureri in hipocondrul drept.
7
Bolnava V.A. cu veche suferinta hepatica se interneaza pentru: inapetenta,

adinamie, dureri in regiunea cervicala si lombara, insotite de gingivoragii si dureri
in hipocondrul drept.
Obiectiv: se constata tegumentele palide, hepatosplenomegalie, abdomen
mobil, dureros in epigastru.
Dupa efectuarea anamnezei asistentei medicale, a rezultat ca pacienta
necesita interventie la urmatoarele nevoi: a bea, a se misca, a evita pericolele, a se
ocupa cu ceva, a invata. Acest lucru a dus la intocmirea unui plan de ingrijiri care
sa urmareasca si satisfacerea acestor nevoi.
Cu privire la nevoia de a bea si a manca trebuie avut in vedere faptul ca
asistenta medicala are responsabilitatea de a tine cont de apetitul bolnavei si de
aceea ii asigura alimentatia pentru nevoile sale, ceea ce permite familiei sa aduca
bolnavei mancare, tinandu-se astfel cont de obisnuintele si traditiile sale.
Inapetenta si iritabilitatea au facut ca in primele zile bolnava sa refuze
alimentatia, ca apoi, in urma discutiilor cu aceata, sa accepte regimul alimentar
impus de boala.
Gingivoragiile si senzatia de voma au influentat si ele intr-o oarecare masura
alimentatia, dar tot in urma discutiilor de incurajare acestea sa au fost trecute pe un
plan secundar. Reticenta manifestata de bolnava in efectuarea unor miscari fizice,
datorata durerilor dorso-lombare si din hipocondrul drept, au disparut tot ca urmare
a discutiilor privind activitatea fizica si rolul acesteia in mentinerea sau
recastigarea conditiei fizice si a starii de comfort.
Bolnava comunica eficient cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp teama
ca boala de care sufera poate evolua spre ciroza. In vederea minimalizarii sau chiar
disparitiei sentimentului de teama, precum si in scopul facilitarii indeplinirii in
conditiile impuse de spitalizare a unor roluri sociale.
Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin intermediul
carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la facilitarea
7
contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia si alti vizitatori.
Durerea si spitalizarea au dezvoltat un dezinteres in a indeplini activitati
recreative, manifestat prin refuzul de a participa la vizionarea emisiunilor TV sau
prin dezinteresul fata de emisiunile radio.
In scopul gasirii unor mijloace eficiente pentru obtinerea unei destinderi
fizice si psihice, s-a recurs la antrenarea in activitati cu scop de destindere psihica
si diminuare a starii de anxietate, in urma carora bolnava accepta presa , vizioneaza
emisiuni TV, audiaza radioul, croseteaza.
Insuficienta cunoastere de catre bolnava a bolii, a masurilor de educatie
pentru sanatate privind regimul de viata si munca al unui bolnav hepatic ne-a
orientat spre materialele scrise (pliante, brosuri) discutand apoi pe marginea
acestora.
Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea unui
bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav hepatic,
regimul de viata si munca.
PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 1

Nevoia
fundamentala
Elemente de
independenta
Nevoia este
normal
1.I.Nevoia de satisfacuta.
a respira si a Torace normal
avea o
conformat,
circulatie
sonoritate
adecavata
pulmonara
1- 15 .I.
prezenta,
murmur
vezicular
prezent, fara
raluri.
A.V.= 80 b/ min
T.A=
130/80 mmllg
R=19 resp/min
II. Nevoia de
a se alimenta
si a se hidrata
1-3.I.
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diminuarea
expansiunii
toracice
datorita
durerii
durerii in
loja renala
dreapta.
Anxietate
Situatie de
criza.
Inapetenta ;
HepatitaC;
HepatitaC;
Ulcer gastroIngestie de
duodenal
alimente
nesatisfacand
nevoile
organismului
impuse in
Diagnostic de
nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
Respiratie
anevoioasa.
Pacienta sa
respire fara
dificultate.
Masurarea si notarea in Respiratie

FO, R dimineata si
anevoioasa la efort
seara
Aseaza bolnavulintr-o
pozitie care sa-i
favorizeze respiratia
Aeriseste salonul si
umezeste aerul din
incapere cu apa
alcolizata
Administreaza
tratatament: Piafen 1 fl
2/zi; No-spa 1 fl 2/zi;
Pamicil 1 fl/ 12h;
Diclofenac;
Hidrocortizon 2tb/zi
Alimentatia
insuficienta in
cantitate si
calitate.
Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind
aportul
caloric si
privind
alimentatia
Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si excitante
Administrarea
tratamentului:
Aspatofort, Gluconat
de Mg cu vit B6, Piafen,
Fitomenandiona.
Inapetenta.
Abdomen mobil cu
respiratia, suplu,
elastic, dureri in
hipocondrul drept.
Nevoia
Elemente de
Elemente
Sursa de dificultate
fundamentala independenta dedependenta
_
4 8.I.
9.I.
Obiective
Interventii
Evaluare
Inapetenta ;
Ingestie de
alimente
nesatisface
nevoia
organismului.
Greata.
HepatitaC;
Proces inflamator
gastro-duodenal.
Alimentatia
necorespunzatoare
calitativ si
cantitativ.
Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind aportul
caloric si
privind
alimentatia.
Regim alimentar
Dureri in
conform statului de
hipocondrul drept.
boala. AdmiGingivoragii.
nistrarea tratamentului:
Arginina, Aspatofort,
Propil, Silimarina,
Piafen, Fitomenandiona,
Dicarbocalm.
Inapetenta
HepatitaC;
Proces inflamator
gastro-duodenal.
Alimentatia
necorespunzatoare
calitativ si
cantitativ.
Greturi.
Alimentatia
satisfasfacatoar
e d.p.d.v.
cantitativ si
calitativ.
Combaterea
senzatiei de
greata.
Regim alimentar
conform statului de
boala.
Administrarea
tratamentului:
Aspatofort, Silimarina,
Fitomenandiona,
Dicarbocalm.
Examenul gastroduodenal. Tranzit

esofagian normal.
Stomac normal ca
dimensiune,
hipoton,
hipokhinetic, cu
pliuri, fete si
curburi normale.
Inapetenta
HepatitaC;
Proces inflamator
gastro-duodenal.
Alimentatia
necorespunzatoare
calitativ si
cantitativ.
Alimentatia
satisfasfacatoar
e d.p.d.v.
cantitativ si
calitativ.
Regim alimentar
conform statului de
boala. Administrarea
tratamentului:
Aspatofort, Silimarina,
Fitomenandiona,
Dicarbocalm, Facovit.
Dispare senzatia de
voma.
Ameliorat clinic.
_
10-15.I.
cadrul
restrictiilor
privind regimul
alimentar,
gingivoragii
Diagnostic de
nursing
Nevoia
Elemente de
fundament independent
ala
a
III.Nevoia
de a
elimina
1-15.I.
IV. Nevoia
de a misca
si a avea o
buna
posura
1-3.I.
_
4-7.I.
8-15.I.
Bolnava sa
se miste si
sa-si
mentina o
postura
adecvata
Elemente
dedependenta
Bolnava
elimina in
limite
fiziologice pe
toate caile.
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
Se externeaza.
Reticenta in a Dureri in
efectua miscari regiunea
fizice.
cervicala,
lombara, dureri
in hipocondrul
drept
Postura
Postura si
inadecvata.
miscari eficiente
Refuza de a face
activitati fizice.
Asigurarea
confortului
Dureri cervicodorso-lombare
precum si in
hipocondrul drept.
Reticenta in a Dureri in
efectua miscari hipocondrul
fizice.
drept.
Refuza de a face Constientizarea Asigurarea

activitati fizice. bolnavei asupra confortului
unor posturi care
diminueaza
starea de
discomfort
Dureri in
hipocondrul drept.
Bolnava sa se
Asigurarea
miste si sa-si
confortului
mentina o
postura adecvata
Stare generala
mult ameliorata.
Bolnava se
externeaza.
Nevoia
fundamentala
V. Nevoia de a
dormi si a se
odihni
1- 15.I.
Elemente de
Elemente
independenta dedependenta
Nevoie
normal
satisfacuta.
Imobilizare la
pat. Statut
impusa de
boala.Anxietate. Durere.
VI. Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
1-10.I.
11-15.I.
VII. Nevoia de a-si

mentine
temperatura
corpului in limite
normale
1-15.I.
Nevoie
normal
satisfacuta.
Nevoie
normal
satisfacuta.
T d=36,8 C
T s= 78 C
Tegumente si
mucoase
VIII.Nevoia de a fi normal
curat, ingrijit de a colorate.
pastra tegumentele Bolnava isi
si mucoasele
acorda
integre
singura
1-15.I.
ingrijirile de
igiena.
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Dureri in
hipocondrul
drept.
Diminuarea
durerii.
Obiective
Bolnava sa-si
mentina nevoia
satisfacuta.
Ca bolnava sa-si
mentina nevoia
satisfacuta.
Bolnava sa-si
mentina
tegumentele si
mucoasele integre si
curate
Interventii
Evaluare
Bolnava se
externeaza.
Ajutarea bolnavei in Diminuarea durerii.

alegerea
vestimentatiei
_
Monitorizarea in
continuare a
temperaturii
corporale
Bolnava se
externeaza.
Bolnava se
externeaza.
Tegumente si
mucoase integre
Bolnava se
externeaza.
Nevoia
Elemente de
Elemente
Sursa de
fundamentala independenta dedependenta dificultate
Durere atroce
in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.
IX. Nevoia de
a evita
pericolele
1- 8.I.
Izolare
Durere
Boala
Lipsa de
cunoastere
a
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic
Iritabilitate,
teama de
comlicatii
9-12.I.
Diagnostic
de nursing
Durere
_
Obiective
Interventii
Evaluare
Inlaturarea
starii de
neliniste
Asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatore;
Masor si notez in
F.O. Functiile vitale
si vegetative = TA, P,
R, T, diureza
Recoltare sange pentru

analize:
V.S.H.=30mm/h, 54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Bilirubina= 0,79mg%;
Glicemie= 0,83g la mie
Acid uric= 3,2 mg la mie;
T.G.P.= 62 UII;
T.G.O.=48;
Creatinina= 0,70%;
Ex. urina-albumina absenta.
Electroforeza:
alfa= 48,3%, alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
Combaterea
durerii si
anxietatii
Se reccolteaza Fv si
TBP. Facilitarea
contactului cu alti
bolnavi cu evolutie
favorabila si
prezentare de
informatii privind
evolutia Hepatitei
Durerile au scazut in
intensitate. Se diminueaza
starea de anxietate.
Nevoia
fundamentala
Elemente de
independenta
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Obiective
Interventii
Nevoie normal
satisfacuta.
13- 15.I.
X. Nevoia de a
comunica.
1-15.I.
XI. Nevoia de a Nevoie normal

actiona conform satisfacuta.
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica religia
1-15.I.
XII. Nevoia de
a se realiza
1-13.II.
14-15.I.
Bolnava se
externeaz
_
Bolnava
comunica
eficient cu colegi
de camera si cu
apartinatorii
Nevoie normal
satisfacuta
Evaluare
Bolnava sa comunice
eficient
_
Bolnava sa actioneze
conform propriilor
convingeri
_
Incapacitatea de Spitalizare Dificultatea de

a-si indeplini
a-si asuma
functiile legate de
rolurile sociale
rolurile sociale
Nevoie normal
satisfacuta.
Bolnava se
externeaza
Bolnava se
externeaza.
Se faciliteaza accesul
familiei.
Bolnava este ajutata
sa-si mentina stima de
sine.
Bolnava este
ajutata in
reevaluarea
capacitatii
sale
Bolnava sa-si mentina

stima de sine.
Bolnava se
considera in
imposibilitatea de
a-si asuma
anumite roluri
Bolnava se
externeaza
Nevoia
fundamentala
Elemente de
independenta
XIII.Nevoia de
a se recrea
1-13.I.
14-15.I.
XIV. Nevoia de
a invata
1-13.I.
14-15.I.
Bolnava isi
satisface nevoia
conform
statului impus
de boala si
spitalizare
Bolnava
prezinta interes
pentru
acumularea de
cunostinte noi
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Dezinteres in a Stare de
indeplini
boala
activitati
Spitalizare
recreative
Diagnostic de
nursing
Dificultatea de Stimularea
a se recrea
interesului in
indeplinirea
activitatilor
recreative
Lipsa de
Lipsa de
cunostinte
informatii
privind
educatia
pentru
sanatate. Lipsa
de cunostinte
pentru boala.
Obiective
Insuficienta
cunoastere
Interventii
Evaluare
Investigarea
Bolnava prezinta
mijloacelor
dezinteres
recreative ce ar
reprezenta
interes pentru
bolnava
Bolnava sa se
relaxeze
corespunzator
Bolnava devine
mai interesata.
Bolnava se
externeaza.
Formarea unui
bagaj de cunostinte
despre educatia
pentru sanatate.
Discutii si
sfaturi pentru
bolnava
Bolnava prezinta
interes pentru
acumularea de
cunostinte
Insusirea conduitei
de viata si munca
dupa spitalizare
Recomandari:
Evitarea
efortului fizic
Dieta.regim
Rp
Bolnava si-a
insusit
recomandarile
privind regimul de
viata si munca cat
si tratamentul
medical. Bolnava
Nevoia
fundamentala
Elemente de
independenta
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
se externeaza.
6.EXTERNAREA
monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic
asigurarea unui climat corespunzator in salon
administrarea tratamentului prescris de medic
asigurarea unei igiene riguroase
asigurarea unei alimentatii ADECVATE
asigurarea unor eliminari fiziologice
asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestoescretor
educatie pentru sanatate
pregatire fizica si psihica a bolnavului pentru investigatii
Evaluarea interventiilor constante:
Am monitorizat functiile vitale
Am asigurat conditii optime in salon: T= 22 C, aer curat, bine luminat,

fara zgomot, fara curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu
cloramina.
Am explicat bolnavului/ei importanta unei igiene riguroase pentru a

preveni complicatiile si suprainfectiile.
Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata fara cute pentru a nu produce

escare de decubit
Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor.
Am asigurat alimentatia adecvata afectiunii sale, regim hiposodic,

hipoproteic, normoglucidic, nu se va consuma bauturi carbogazoase si
grasime.
Am asigurat
eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului
ingesto excreta
Am asigurat regim hidric corespunzator 2-3 l lichide / 24 ore.
Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.

55
Am administrat lichide in cantitate mare.
Am cantarit zilnic bolnavul/a.
Am invatat bolnavul/a sa-si schimbe lenjeria de corp de cate ori e nevoie.
Am facilitat vizitele apartinatorilor
Am asigurat bolnavului/ei un climat confortabil.
Am facilitat bolnavului/ei vizitele familiei.
Am incurajat bolnavul/a sa efectueze activitati recreative (citit crosetat,) .
Am insusit bolnavului/ei cunostinte despre boala.
Am pregatit bolnavul/a fizic si psihic pentru interventii si explorari.

In urma investigatiilor, a tratamentului medicamentos, a interventiilor
autonome efectuate si a regimului alimentar starea bolnavului/ei se amelioreaza.

Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare:
P
= 72 pulsatii /minut
= 36, 5
T.A. =150/70
R
=16 respiratii/ minut
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ II
56
II.B. PLAN DE INGRIJIRE

SURSE :
- PACIENTUL: M.E.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)
-DOSAR ANTERIOR: BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
- NATIONALITE: romana
- RELIGIA: crestin ortodoxa
- LIMBA VORBITA: romana
- VIRSTA: 56ani
-SEX: feminin
-STARE CIVILA: casatorita
-DEFICIENTE: - proteze- Instrumente ajutatoar
DATE VARIABILE: DOMICILIUL Rosiorii de Vede
-CONDITII DE LOCUIT: Locuieste impreuna cu sotul sau intr-o casa cu
4 camere, in conditii bune.
- OCUPATIA: casnica
- MOTIVE: Hepatita C
-SATISFACTIE - Da INSATISFACTIEE - Nu
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita interventie
la nivelul nevoilor a bea si a manca a elimina, a se misca, a dormi, a se odihni, a
evita pericolele, a se ocupa cu ceva, a invata si a descoperi.
57
ANAMNEZA MEDICALA - Bolnava nu prezinta antecedente heredocolaterale. Prezinta hepatita C de circa 2 ani de zile. Conditiile de viata si munca
sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
Date Antropometrice:
- A.H.C: fara importanta
- A.F.P : menarha la 14 ani
2 nastere la termen fara complicatii
-A.P.P: apendicectomie la 19 ani
Bolnava M.E. Se interneaza pentru: inapetenta, astenie fizica, pierdere excesiva
in greutate, stare generala alterata, pirozis, adinamie, dureri in hipocondrul
drept, dureri in regiunea lombara si cervicala.
In urma acestor simptome se prezinta la medicul de familie, unde i se face
bilet de internare catre Spitalul Judetean. In urma investigatiilor facute la spital i
se pune diagnosticul de hepatita cu virus C.
Obiectiv: se constata tegumentele palide, abdomen mobil, dureros in
hipocondrul drept. In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se
stabileste diagnosticul de hepatita C.
Au fost stabilite interventiile ce trebuiesc afectate in functie de nevoile
bolnavei. Aceste nevoi se stabilesc cu ajutorul anamnezei asistentei medicale,
iar in cazul de fata nevoile ce necesita interventie sunt: a bea si a manca, a
elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a invata, a descoperi.
Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o alimentatie
care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in cadrul dietei
impuse.
Durerea in hipocondrul drept determina iritabilitatea bolnavei. In scopul
combaterii durerii s-a administrat tratament medicamentos care a avut efect
favorabil.
Postura neadecvata, datorita durerilor din hipocondrul drept, balonarilor si
58
anxietatii, ne-a determinat sa actionam, adica constientizam bolnava asupra unor

posturi care sa-i diminueze starea de discomfort, precum si in vederea diminuarii
durerii prin administrarea de antialgice. Aceste masuri au avut ca rezultat
mentinerea in final a posturii normale de catre bolnava.
Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din primele
zile au condus bolnava spre o incapacitate de a dormi si a se odihni suficient,
stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut. Bolnava comunica eficient
cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp teama ca boala de care sufera poate
evolua spre ciroza.
In vederea minimalizarii sau chiar disparitiei sentimentului de teama,
precum si in scopul facilitarii indeplinirii in conditiile impuse de spitalizare a
unor roluri sociale.Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin
intermediul carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la
facilitarea contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia si
alti vizitatori.
Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile
privind educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca,
precum si dieta hepatica au ca obiectiv informarea pacientei care prezinta o lipsa
de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.
Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea unui
bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav hepatic,
regimul de viata si munca. Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale
(mama,sotie) datorita conditiilor de habitat a necesitat facilitarea si mentinerea
contactelor cu familia in vederea reancorarii bolnavei in unele roluri sociale si
recapatarea increderii in sine.
59

Nevoia
Elemente de
Elemente
I.Nevoia de a
respira si a
avea o
circulatie
adecavata
1- 8.II.
II. Nevoia de a
se alimenta si
a se hidrata 13.II.
Nevoia este
normal
satisfacuta.
Torace normal
conformat,
sonoritate
pulmonara
prezenta,
murmur
vezicular
prezent, fara
raluri.
A.V.= 80 b/
min T.A=
130/80 mmgh
R=19 resp/min
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Diminuarea Respiratie Bolnavasa

expansiunii anevoioasa. respire fara
toracice
dificultate.
datorita
durerii
durerii in
loja renala
dreapta.
Anxietate
Situatie de
criza.
Inapetenta ; HepatitaC; Alimentatia Satisfacerea

HepatitaC;
insuficienta nevoilor
Ingestie de
in cantitate cantitative si
alimente
si calitate. calitative
nesatisfacand
privind
nevoile
aportul
organismului
caloric si
impuse in
privind
alimentatia
60
Obiective
Interventii
Evaluare
Masurarea si notarea
in FO, R dimineata si
seara
Aseaza bolnava intr-o
pozitie care sa-i
favorizeze respiratia
umezeste aerul din
incapere cu apa
alcolizata
Respiratie anevoioasa la
effort
Recoltare analize:
V.S.H.= 13 mm/h, 28
mm/2 h;
Hb=12,48G%/ ml
Tymol=8/,4 UML;
Glicemie=0,87
T.G.P.=8,4 UI
T.G.O.=34UI;
Elecroforeza:
Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si
excitante
Administrarea
tratamentului:
Torecan 1 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.
Inapetenta. Abdomen
mobil cu respiratia, suplu,
elastic, dureri in
hipocondrul drept.
Nevoia
Elemente de
fundamental independenta
a
_
4- 8.II.
III. Nevoia
de a elimina
1.II.
2-8.II.
Bolnava se
alimenteaza
corespunzator
dietei
hepatice,
asigurandu-si
necesarul
caloric si
nutritiv
Bolnava
elimina in
limite
fiziologice pe
toate caile.
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
cadrul
restrictiilor
privind
regimul
alimentar
Absenta
Alimentatie
scaunului timp impusa de
de mai multe
boala
zile
_
Diagnostic de
nursing
constipatie
61
Obiective
Interventii
Evaluare
Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind aportul
caloric si
privind
alimentatia
Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si
excitante
Administrarea
tratamentului:
Torecan 1 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.
Dureri in hipocondrul
drept.
Normalizarea
tranzitului
intestinal
Hidratare
orala( ceai, clisma
evacuatoare)
Dupa clisma se reia

tranzitul intestinal
Bolnava se
externeaza.
Nevoia
Elemente de
a
IV. Nevoia
de a misca si
a avea o
buna posura
1-4.II.
4-8.II.
V. Nevoia de
a dormi si a
se odihni
1- 15.II.
8.II.
Bolnava se
misca si isi
mentine o
postura
adecvata
_
Nevoie normal
satisfacuta.
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Dificultatea de
a ramane in
pozitie
functionala.
Pozitie
neadecvata.
Dureri in in
hipocondrul
drept,
balonari,
anxietrate
Diagnostic de
nursing
Postura
inadecvata
Interventii
Evaluare
Postura si
Asigurarea
miscari
confortului
eficiente.
Constientizare
bolnavei
asupra unor
posturi care
diminueaza
starea de
confort
drept, ameteli.
Bolnava sa se
miste si sa-si
mentina o
postura
adecvata
Stare generala mult

ameliorata. Pacienta
se externeaza.
Cantitate
Durere,
Incapacitatea Odihna si somn
necorespunzato anxietate,
de a se odihni corespunzator
are de odihna stare axenico- suficient
depresiva
62
Obiective
Bolnava sa se
miste si sa-si
mentina nevoia
satisfacuta
Asigurarea
confortului
Tratament:
Bolnava se odihneste
Torecam,
suficient
Extraveral,
Mecopar, Silimarina
_
Bolnava se
externeaza.
Nevoia
Elemente de
a
VI. Nevoia
de a se
imbraca si
dezbraca
1-7.II.
8.II.
Elemente
dedependenta
Imobilizare la
pat
Statut impus
de boala.
Anxietate ,
durere
Nevoie normal
satisfacuta.
VII. Nevoia
de a-si
mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
1-8.II.
Nevoie normal
satisfacuta.
T d=36,8 C
T s= 78 C
VIII.Nevoia
de a fi curat,
ingrijit de a
pastra
tegumentele
si mucoasele
integre
1-15.II.
Tegumente si
mucoase
normal
colorate.
Bolnava isi
acorda
singura
ingrijirile de
igiena.
Sursa de
dificultate
Dureri in
hipocondrul
drept.
Diagnostic de
nursing
Diminuarea
durerii
63
Obiective
Interventii
Evaluare
Ca pacienta sa- Ajutarea bolnavei in Diminuarea durerii

si mentina
alegerea
nevoia
vestimentatiei
satisfacuta
_
Ca bolnava sasi mentina
temperatura in
limite normale
Bolnava sa-si
mentina
tegumentele si
mucoasele
integre si
curate
_
Monitorizarea in
continuare a
temperaturii
corporale
Bolnava se
externeaza.
Bolnava se externeaza.
Tegumente si mucoase
integre
_
Nevoia
Elemente de
Elemente
fundamentala independenta dedependent
a
Durere atroce
in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.
IX. Nevoia de
a evita
pericolele
1- 8.II.
9-12II.
_
Iritabilitate,
teama de
comlicatii
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Izolare
Durere
Boala
Lipsa de
cunoasterea
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic
Inlaturarea
starii de
neliniste
Durere
Interventii
Asigurarea conditiilor
de microclimat
corespunzatore;
Masor si notez in F.O.
Functiile vitale si
vegetative = TA, P, R,
T, diureza
Combaterea Se reccolteaza Fv si
durerii si
TBP. Facilitarea
anxietatii
contactului cu alti
bolnavi cu evolutie
favorabila si
prezentare de
informatii privind
evolutia Hepatitei
64
Obiective
Evaluare

analize:
V.S.H.=30mm/h,
54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Acid uric= 3,2 mg la mie;
T.G.P.= 62 UII;
T.G.O.=48;
Creatinina= 0,70%;
Ex. urina-albumina
absenta.
Electroforeza:
alfa= 48,3%, alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
intensitate. Se diminueaza
starea de anxietate.
Nevoia
Elemente de
a
13- 15.II.
Nevoie normal
satisfacuta.
X. Nevoia de Bolnava
a comunica. comunica
1-15.II.
eficient cu
colegi de
camera si cu
apartinatorii
XI. Nevoia
Nevoie normal
de a actiona satisfacuta.
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica
religia
1-15.II.
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Bolnava sa
aiba incredere
in fortele
proriile
Bolnava sa
comunice
eficient
Bolnava sa
actioneze
conform
propriilor
convingeri
65
Obiective
Interventii
Evaluare
_
Nevoie normal
satisfacuta.
Bolnava se externeaza
Bolnava se
externeaza.
_
Nevoia
fundamental
a
XII. Nevoia
de a se
realiza
1-8.II.
XIII.Nevoia
de a se
recrea
1-7.II.
8.II.
XIV. Nevoia
de a invata
1-13.II.
14-15.II.
Elemente de
independenta
Nevoie normal
satisfacuta.
Bolnava isi
satisface nevoia
conform statului
impus de boala
si spitalizare
Bolnava
prezinta interes
pentru
acumularea de
Elemente
dedependenta
Dezinteres in a
indeplini
activitati
recreative
Sursa de Diagnostic
dificultate de nursing
Bolnava sa-si
mentina stima de
sine
Stare de Dificultatea Stimularea

boala
de a se
interesului in
Spitalizar recrea
indeplinirea
e
activitatilor
recreative
Bolnava sa se
relaxeze
corespunzator
Interventii
Evaluare
_
Investigarea
Bolnava prezinta dezinteres
mijloacelor
recreative ce
ar reprezenta
interes pentru
bolnava
Bolnava devine mai

interesata.
Lipsa de
Lipsa de Insuficient Formarea unui
Discutii si
Bolnava prezinta interes
cunostinte
informatii a
bagaj de cunostinte sfaturi pentru pentru acumularea de
privind educatia
cunoastere despre educatia
bolnava
cunostinte
pentru sanatate.
pentru sanatate.
Lipsa de
cunostinte
pentru boala.
_
66
Obiective
Insusirea conduitei Recomandari: Bolnava si-a insusit

de viata si munca Evitarea
recomandarile privind
dupa spitalizare
efortului fizic regimul de viata si munca
Dieta.regim
cat si tratamentul medical.
Nevoia
fundamental
a
Elemente de
independenta
Elemente
dedependenta
Sursa de Diagnostic
dificultate de nursing
cunostinte noi
Interventii
Rp
67
Obiective
Evaluare
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ III

II C. PLAN DE INGRIJIRE
SURSE :
- PACIENTUL: D.M.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sotie, copii)
-BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
- NATIONALITE: romana
- RELIGIA: crestin ortodoxa
-VIRSTA: 56 ani
-SEX: masculin
-STARE CIVILA: casatorit
- DEFICIENTE: -NU
DATE VARIABILE:
-DOMICILIUL Rosiorii de Vede, judetul Teleorman
- CONDITII DE LOCUIT: bune
- OCUPATIA: salariat
- MOTIVE: Hepatita C.
-SATISFACTIE: Da, INSATISFACTIEE: Nu.
68
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnavul necesita interventie la

nivelul nevoilor: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a dormi, a se odihni, a
evita pericolele, a se ocupa cu ceva a invata si a descoperi.
ANAMNEZA MEDICALA -
Bolnavul nu prezinta antecedente heredo-
colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an de zile. Conditiile de viata si munca

sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
Elemente fizice:
RH- pozitiv
Grupa sanguina B (III)
Date Antropometrice:
- A.P.P: amigdalectomie la 25 de ani
Bolnavul D.N. se interneaza pentru: dureri la nivelul hipocondrul drept,
senzatie de voma, cefalee, cefalee, astenie fizica.
In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se stabileste
diagnosticul de hepatita C. Urmeaza apoi stabilirea investigatiilor ce stabilesc cu
ajutorul anamnezei asistentei medicale, iar in cazul de fata nevoile ce necesita
interventie sunt: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a
invata.
Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o alimentatie
insuficienta in cantitate si calitate, ceea ce ne-a determint sa aiguram o alimentatie
care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in cadrul dietei impuse
de boala.
Prin asigurarea unei alimentatii corespunzatoare, corelata cu tratamentul
medicamentos, s-a ajuns ca dupa cateva zile de spitalizare bolnavul sa aiba o
alimentatie care sa asigure necesarul caloric si nutritiv, tinand cont de preferintele
acestuia.
69
Hidratarea orala, impreuna cu clisma evacuatoarie, care au avut ca obiectiv

normalizarea tranzitului intestinal, au facut sa dispara constipatia, bolnavul
eliminand astfelpe toate caile, in limite fiziologice.
Postura adecvata, datorata durerilor din hipocondrul drept, balonarilor si
anxietatii, ne-a determinat sa actionam in vederea constientizarii bolnavaului.
asupra unor posturi care sa-i diminueze starea de discomfort, precum si in vederea
diminuarii durerii prin administrarea de antialgice. Aceste masuri au avut ca
rezultat mentinerea posturii normale de catre bolnav.
Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din primele trei
zile au condus bolnavaul spre o incapacitate de a dormi si a se odihni suficient,
stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut, bolnavaul dormind si
odihnindu-se suficient.
Aceeasi durere, impreuna cu lipsa de cunoastere determina instabilitatea
bolnavului, afectandu-i astfel nevoia de a evita pericolele. Se mai adauga aici si
teama acestuia ca boala sa poata evolua spre ciroza, bolnavului devine anxios si
antrenand in acelasi timp personalul sanitar in discutie cu privire la evolutia bolii.
Alturi de discutii, i se prezinta acestuia materiale scrise si se faciliteaza
contactul cu bolnavi care au aceeasi afectiune si care au avut o evolutie favorabila.
Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale datorita conditiilor de habitat a
necesitat facilitarea si mentinerea contactelor cu familia in vederea reancorarii
bolnavului in unele roluri sociale si recapatarea increderii in sine.
Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile privind
educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca, precum si
dieta hepatica au ca obiectiv informarea bolnavului care prezinta o lipsa de
cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.
70

Nevoia
fundamentala
.I.Nevoia de a
respira si a
avea o
circulatie
adecavata
18- 28.III.
Elemente de
Elemente
Sursa de
independenta dedependenta dificultate
Nevoia este
normal
satisfacuta.
Torace normal
conformat,
sonoritate
pulmonara
prezenta,
murmur
vezicular
prezent, fara
raluri.
A.V.= 80 b/
min T.A=
130/80 mmgh
R=18 resp/min
II. Nevoia de a
se alimenta si
a se hidrata
18-25.III.
_
Diagnostic
de nursing
Diminuarea Respiratie Pacienta sa

expansiunii anevoioasa. respire fara
toracice
dificultate.
datorita
durerii
durerii in
lojarenala
dreapta.
Anxietate
Situatie de
criza.
Inapetenta ; HepatitaC; Alimentati Satisfacerea

HepatitaC;
a
nevoilor
Ingestie de
insuficienta cantitative si
alimente
in cantitate calitative
nesatisfacand
si calitate. privind
nevoile
aportul
organismului
caloric si
impuse in
privind
alimentatia
71
Obiective
Interventii
Evaluare
Masurarea si
notarea in FO, R
dimineata si seara
Aseaza
bolnavulintr-o
pozitie care sa-i
favorizeze
respiratia
umezeste aerul din
incapere cu apa
alcolizata
Respiratie anevoioasa la
effort Recoltare sange pentru
analize:
Regim alimentar
normoglucidic si
normoproteic, fara
condimente si
excitante
Administrarea
tratamentului:
Torecan 1 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.
Inapetenta. Abdomen mobil

cu respiratia, suplu, elastic,
dureri in hipocondrul drept.
Ecografie abdominala, ficat
marit de volum, splina,
rinichi, in limite normale
V.S.H.=18mm/h,38MM&/2H;
Hb=13,48g%/ml;
T.G.P.= 6,4 UI;
T.G.O.=22;
Electroforeza
alfa= 52,3%, alfa 1=7,1%;
alfa 2= 87,1%;
beta= 12,2%;
gama= 21,3%
Nevoia
fundamentala
_
2628.III.
III. Nevoia de
a elimina
18-21.III.
22-28.III.
Elemente de
independenta
_
Bolnavul se
amelioreaza
corespunzator
dietei hepatice,
asigurandu-si
necesarul caloric
si nutritiv
Bolnava elimina
in limite
fiziologice pe
toate caile.
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Cadrul
restrictiilor
privind
regimul
alimentar
Diagnostic de
nursing
Obiective
Satisfacerea
nevoilor
cantitative si
calitative
privind
aportul de
caloric si
privind
alimentatia
Regim alimentar
conform statului
de boala.
Administrarea
tratamentului:
Torecam 1f,
Mecopar 3 tb/zi,
Extraveral 2 tb/zi,
Silimarina 3tb/zi.
Absenta
Alimentatie constipatie
scaunului timp impusa de
de mai multe
boala
zile
72
Interventii
Evaluare
Normalizare Hidratare
a tranzitului orala( ceai, clisma
intestinal
evacuatoare)
dureri in hipocondrul
drept
Dupa clisma se reia

tranzitul intestinal
Se externeaza.
Nevoia
Elemente de
Elemente
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Dificultatea de
a ramane in
pozitie
functionala.
Poozitie
neadecvata.
Dureri in
hipocondr
ul drept,
balonari,
anxietate
Postura
inadecvata.
Refuza de a
face
activitati
fizice.
IV. Nevoia de
a misca si a
avea o buna
posura
18 - 20.III.
21 - 28.III.
V. Nevoia de a
dormi si a se
odihni
18 - 20.III.
21 - 28.III.
Bolnava se
misca si isi
mentina o
postura
adecvata
_
Nevoie
normal
satisfacuta.
Odihna
Durere,
corespunzatoar anxietate,
e
stare
axenicodepresiva
_
Interventii
Evaluare
Postura si
Asigurarea
miscari eficiente. confortului
Constientizarea
bolnavei asupra
unor posturi care
diminueaza
starea de comfort
drept, ameteli.
Bolnavul sa se
Asigurarea
miste si sa-si
confortului
mentina o
postura adecvata
Stare generala mult

ameliorata. Bolnava se
externeaza.
Incapacitate Odihna si somn

a de a se
corespunzator
odihni
suficient
73
Obiective
Bolnavul sa-si
mentina nevoia
satisfacuta.
Tratament:
Torecanm,
Mecopar
Extraveral ,
Silimarina .
_
Bolnavul se
externeaza.
Nevoia
fundamentala
VI. Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca
1-10.III.
11-15.III.
Elemente de
independenta
Nevoie normal
satisfacuta.
VII. Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
1-15.III.
Nevoie normal
satisfacuta.
T d=36,8 C
T s= 78 C
VIII.Nevoia
de a fi curat,
ingrijit de a
pastra
tegumentele si
mucoasele
integre
Tegumente si
mucoase normal
colorate.
Bolnavul isi
acorda singura
ingrijirile de
igiena.
Elemente
dedependenta
Imobilizare la
pat.
Statut impusa
de boala.
Anxietete.
Durere.
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Interventii
Dureri in
Diminuarea Ca bolnavul sa-si Ajutarea
hipocondru durerii.
mentina nevoia
bolnavei in
l drept.
satisfacuta.
alegerea
vestimentatiei
Evaluare
Diminuarea durerii.
Bolnavul se externeaza.
_
74
Obiective
Ca bolnavul sa-si
mentina
temperatura in
limite normale
Monitorizarea in Bolnavul se externeaza.

continuare a
temperaturii
corporale
Bolnavul sa-si
mentina
tegumentele si
mucoasele integre
si curate
Tegumente si mucoase
integre
Bolnavul se externeaza.
_
Nevoia
fundamentala
Elemente de
independenta
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
1-15.III.
Nevoia
Elemente de
Elemente
IX. Nevoia de
a evita
pericolele
1- 8.III.
Durere atroce
in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Izolare
Durere
Boala
Lipsa de
cunoasterea
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic
75
Obiective
Inlaturarea
starii de
neliniste
Interventii
Evaluare
Asigurarea conditiilor de
microclimat
corespunzatore;
Functiile vitale si
vegetative = TA, P, R, T,
diureza

analize:
V.S.H.=30mm/h,
54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Acid uric= 3,2 mg la
mie;
T.G.P.= 62 UII;
T.G.O.=48;
Creatinina= 0,70%;
Ex. urina-albumina
absenta.
Nevoia
Elemente de
Elemente
Sursa de
dificultate
Diagnostic
de nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
Electroforeza:
alfa= 48,3%, alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
9-12III.
_
Iritabilitate,
teama de
comlicatii
Nevoia
Elemente de Elemente
fundamental independent dedependent
a
a
a
Durere
atroce in
hipocondrul
drept.
Iritabilitate.
IX. Nevoia
de a evita
pericolele
1- 8.III.
Durere
_
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Izolare Boala Durere

Lipsa de
cunoasterea
mijloacelor
ajutatoare
Proces
inflamator
cervicolombar si
hepatic
Obiective
Inlaturarea
starii de
neliniste
76
Combaterea
durerii si
anxietatii
Se reccolteaza Fv si TBP.
Facilitarea contactului
cu alti bolnavi cu
evolutie favorabila si
prezentare de informatii
privind evolutia
Hepatitei
Interventii
Asigurarea conditiilor de
microclimat
corespunzatore;
Functiile vitale si
vegetative = TA, P, R, T,
diureza
intensitate. Se
diminueaza starea de
anxietate.
Evaluare

analize:
V.S.H.=30mm/h,
54mm/2h;
Hb=10,50g%/ml;
L=10000mm cubi;
Ht=33%;
Acid uric= 4,2 mg la
Nevoia
Elemente de Elemente
fundamental independent dedependent
a
a
a
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
mie;
T.G.P.= 72 UII;
T.G.O.=58;
Creatinina= 0,80%;
Ex. urina-albumina
absenta.
Electroforeza:
alfa= 58,3%, alfa 1=6%;
alfa 2= 98%;
beta= 11,1%;
gama= 29,8%
9-12III.
_
Nevoia
fundamentala
13- 15.III.
Iritabilitate,
teama de
comlicatii
Elemente de
independenta
Nevoie normal
satisfacuta.
Durere
_
Elemente
dedependenta
_
Combaterea
durerii si
anxietatii
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
X. Nevoia de a Bolnavul
comunica.
comunica eficient
Obiective
Bolnavul sa aiba
incredere in fortele
proriile
Bolnavul sa
comunice eficient
77
Se reccolteaza Fv si TBP.
Facilitarea contactului
cu alti bolnavi cu
evolutie favorabila si
prezentare de informatii
privind evolutia bolii.
intensitate. Se
diminueaza starea de
anxietate.
Interventii
Evaluare
Bolnavul se
externeaza.
Nevoie normal
satisfacuta.
Nevoia
fundamentala
1-15.II.
Elemente de
independenta
cu colegi de
camera si cu
apartinatorii
XI. Nevoia de Nevoie normal

a actiona
satisfacuta.
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica
religia
1-15.III.
XII. Nevoia
de a se
realiza
1-13.III.
14-15.III.
Nevoia
fundamentala
XIII.Nevoia
de a se recrea
1-13.III.
Elemente
dedependenta
_
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Incapacitatea Spitalizare
de a-si indeplini
functiile legate
de rolurile
sociale
Dificultatea de
a-si asuma
rolurile sociale
Nevoie normal
satisfacuta
Elemente de
independenta
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
Dezinteres in a
indeplini
activitati
Stare de
boala
Spitalizare
Interventii
_
Bolnavul sa
actioneze conform
propriilor
convingeri
Se faciliteaza
accesul familiei.
Bolnava este
ajutata sa-si
mentina stima de
sine.
Bolnavul sa-si
mentina stima de
sine.
Obiective
Dificultatea de a Stimularea
se recrea
interesului in
indeplinirea
78
Obiective
Evaluare
Bolnavul se
externeaza
Bolnavul se
externeaza.
Bolnavul este
ajutata in
reevaluarea
capacitatii sale
Interventii
Bolnavul se
considera in
imposibilitatea de
a-si asuma
anumite roluri
Bolnavul se
externeaza.
Evaluare
Investigarea
Bolnavul prezinta
mijloacelor
dezinteres
recreative ce ar
Nevoia
fundamentala
Elemente de
independenta
Elemente
dedependenta
Sursa de
dificultate
Diagnostic de
nursing
recreative
Bolnavul isi
satisface nevoia
conform
statului impus
de boala si
spitalizare
XIV. Nevoia
de a invata
14-15.III.
activitatilor
recreative
Lipsa de
Lipsa de
cunostinte
informatii
privind educatia
pentru sanatate.
Lipsa de
cunostinte pentru
boala.
Bolnavul
prezinta interes
pentru
acumularea de
cunostinte noi
Insuficienta
cunoastere
79
Obiective
Bolnava sa se
relaxeze
corespunzator
Interventii
Evaluare
reprezenta
interes pentru
bolnavului
Bolnavul devine
mai interesat.
Bolnava se
externeaza.
Formarea unui
Discutii si
bagaj de cunostinte sfaturi pentru
despre educatia
bolnava
pentru sanatate.
Bolnava prezinta
interes pentru
acumularea de
cunostinte
Insusirea conduitei Recomandari:

de viata si munca
Evitarea
dupa spitalizare
efortului fizic
Dieta.regim
Rp
Bolnavul si-a
insusit
recomandarile
privind regimul
de viata si munca
cat si tratamentul
medical.
Bolnavul se
externeaza.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce
este transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii
drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.
Infectia cu virusul hepatic C (VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori
hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are o infectie cronica si poate
afecta ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer
hepatic.
Cel mai adesea, simptomele sunt usoare si nespecifice:
scaderea apetitultui alimentar
oboseala
greata
durerile musculare si articulare
scaderea in greutate
Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo- gripale asociate cu
pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie si

icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la
infectare).
Asistenta medicala este cea care ajuta medicul si bolnavul, si tot ea e cea
care creeaza un climat favorabil pentru relatia: Medic pscient asistenta.
Pentru aceasta asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:
sa pregateasca fizic si psihic bolnavul
sa pregateasca materialele si instrumentele necesare cexaminarii
sa pregateasca documentele necesare: fisa de observatie, rezultatele

examinarii
asigura conditii de microclimat in salon
pregateste produse biologice si le trimite la laborator
transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator, dupa ce in

prealabil le eticheteaza
pregateste bolnavul psihic pentru examene radiologice
administreaza tratamentul medicamentos numain la indicatia medicului

Evolutia bolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul de
infectie si pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult. Evolutia
depinde de prezenta si nivelul viremiei, genotipul viral, boli asociate, varsta ,
sexul. Remisia spontana este neobisnuita.
Prognostic
Raspunsurile la tratament variaza in functie de genotip.
Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate cuprinde actiuni
care au scopul de a promova sanatatea,de a ajuta persoana sa dobandeasca mai
multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu si
creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si asume
responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate.
Factori de risc:
persoane care folosesc ace si seringi la comun
personal sanitar expus la produse de sange infectat
Prevenire:
Nu exista vaccin impotriva virusului C. Fiind raspandit in special prin
sange, singura metoda de a preveni imbolnavirea este aplicarea unor masuri
riguroase riguroasa de igiena personala si de sanatate.

1. regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E

2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si,
anual, impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii
fatale;
3. medicatia antivirala.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. Titirca Lucretia Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,

Bucuresti, 1974
2. Lucretia Titirca Breviar de explorari functionale si e ingrijiri speciale
acordate bolnavilor, Editura Viata Medicala Romaneasca, 1994
3. Titirca Lucretia Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali, Editia a VIII a, Bucuresti, 2008

4. Titirca Lucretia Urgente Medico- Chirurgicale, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 19936.
5. Georgeta Balta, Antoaneata Metaxaxatos, Aglaia Kyovski
Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor,

Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
6. Borundel Cornel - Manual de medicina interna pentru asistenti medicali,
Editura Medicala , Bucuresti, 1974
7. V. Ranga si Teodorescu Exarcu Anatomia si fizionomia omului,

Editura Medicala, 1969
8. Georgeta Balta, Antoaneata Metaxaxatos, Aglaia Kyovski
Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor,

Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
9. Stanciu Maria Proceduri de nursing, Editura Ex Ponto, Constanta, 2007
10. C. Mozes Teehnica ingrijirii bolnavului, Ediotura Medicala, 1978
11. Anca Costin, Ana-Maria Coruga Curs de medicina interna interna pentru
asistentii medicali,
Editura P.I.M., Iasi, 2008
12. Sub redactia Elena Scortanu Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite,
manual pentru asistentii

medicali generalisti, Editia a II a, 2008
13. Karl Heinz Kristel Ingrijirea bolnavului, Editura AU Education,
Bucuresti 1998.

Hepatita C

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hepatita C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA

F.E.G. EDUCATION - FILIALA ROSIORII DE VEDE

" Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca desi

II C. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 3

lucrarii se datoreaza faptului ca am o

cunostinta care sufera de aceasta afectiune iar cu ajutorul acestei lucrari am

Evolutia este insidioasa cu astenie crescanda, tulburari digestive.

Prognosticul este intotdeauna rezervat

Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica

Tratamentul cuprinde trei aspecte:

Complicatiile posibile sunt: ciroza hepatica, hepato-carcinomul, purpura,

Digestia este actul fiziologic prin care alimentele introduse in organism

sunttransformate in asa fel incat sa poata fi absorbite in sange si utilizate ca energie

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Aceasta este

captusita cu mucoasa bucala. Se gasesc doua arcade: una superioara si una

Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme,

fungiforme, circumovalate si gustative. Limba impreuna cu arcadele dentare are

Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se

Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre faringe si

abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala are forma literei J.

Instinul subtire este parte a tubului digestiv care se intinde de la Pilor

Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina

Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica. Organ plin de

o artera care aduce sange oxigenat si

o vena care aduce sangele cu substantele hranitoare absorbite de la nivelul

biliara. In momentul in care omul mananca, in special grasimi, vezica biliara se

O fata superioara numita si diafragmatica.

anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune si fata antero-posterioara. Pe

O fata anterioara care vine in raport cu peretele abdominal.

O fata inferioara numita si viscerala. Aceasta fata viscerala a ficatului

(locul unde intra si ies artere si vene).

santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea anterioara

vezica biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.

santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea anterioara un

cordon fibros, ligamentul rotund iar portiunea posterioara ligamentul Arantius.

santul transversal se intinde intre cele doua santuri supeior si posterior

falciform este o formatiune peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a

lobul drept (este cel mai mare)

lobul caudal (la mijloc)

alcatuit din tesut conjunctiv si formeaza capsula fibroasa aficatului, capsula

Vascularizatie nutritiva (hraneste ficatul si aduce oxigenul) care este o

ramura trunchiului celiac. Ea se ramifica intr-o artera hepatica dreapta si una

Vascularizatia functionala a ficatului este data de vena porta care aduna

sangele venos de la nivelul intestinului si aduce la ficat prinipiile alimentare

Lobul drept format dintr-un segment anterior si un segment posterior.

Lobul stang are un segment iaternal si un segment medial.

Fiecare segment primeste printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice,

ficatului sunt 2 categorii de vase limfatice: superficiale, profunde.

Acestea se amesteca in reteaua vasculara

intralobulara, asa ca la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange. La

I.2.INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPATITA C

laboratoarele Emeryville, California.

tehnica Western blot

ARN HVC cantitativ.

persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe

persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)

utilizatori ai drogurilor injectate

copii nascuti din mame infectate cu virus hepatic C

familii ale persoanelor infecrate

persoane cu partenerisexuali multipli

adepti ai btatuajelor si a piercingurilor numeroase.

Transmiterea infectiei se face:

transfuzional sau non-transfuzional