Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita Virala de Tip A

PLAN DE INGRIJIRE HEPATITA
VIRALA ‚A ‚
Nume Dache Elena Laura

PLANUL LUCRARII
1.Motivatia alegerii temei
2.Anatomia si fiziologia ficatului
2.Hepatita virala A
> Definitie
> Clasificare
> Etiologie
> Simptologie
> Evolutie si tratament
> Educatia pentru sanatate
4.Ingrijirea bolnavilor cu HVA
> Cazul 1
> Cazul 2
> Cazul 3
5.Evaluarea globala si concluzii
6.Tehnici aplicate
7.Tehnica efectuarii punctiei venoase
8.Tehnica efectuarii ecografiei
1
9.Bibliografie
MOTTO
,,A DOBANDI VINDECAREA ESTE MAI PRESUS de

ORICE IN STIINTA MEDICALA; MAI MULTE CAI
INSA DUCAND CATRE ACEASTA TINTA TREBUIE
SA O ALEGEM PE CEA MAI PUTIN
VATAMATOARE”
HIPOCRATE
2
MOTIVATIA
Sanatatea este bunul cel mai de pret al omului. Boala ca inamic al

vietii, trebuie combatuta cu toate mijloacele profilactice si curative.
Statisticile OMS atesta ca printre bolile cronice si degenerative
care afecteaza sanatatea si capacitatea de munca a unui numar mare de
oameni se numara si maladiile hepatice, raspunzatoare de invaliditate si
mortalitate crescuta.
Conceptia moderna conform careia atitudinea fata de bolnavul cu
insuficienta hepatica, de altfel de toti cei afectati de boli hepatice trebuie
sa fie activa urmarindu-se depistarea precoce, evaluarea completa,
dispensarizarea si integrarea bolnavului intr-un complex terapeutic.
Fara a nega ca hepatita acuta virala este o afectiune grava, azi ea
nu mai trebuie privita, totusi ca o complicatie finala in evolutia unei
insuficienta hepatice, ci ca un accident redutabil care survine in viata
unei personae. Depinde de medicina si de intreg personalul medical si
nu in putina masura de bolnavul insusi, ca prin masuri terapeutice
adecvate accidentul acesta sa fie rezolvat favorabil prelungindu-se astfel
existenta activa a bolnavilor.
In aceasta opera conteaza enorm atat posibilatile tehnico-
3
materiale cat si pregatirea si profesionalismul echipei medicale de
ingrijire si in buna masura disponibilitatile fizice si psihologice ale
pacientilor, care trebuiesc pregatiti astfel incat sa accepte si sa suporte
in conditii cat mai bune situatiile dificile pe care le creeaza maladiile
hepatice.
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Ficatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv. Organ plin,
de consistenta ferma, ficatul cantareste la adult 1200-1500g cu vasele golite.
Are culoare bruna, forma unui ovoid taiat oblic, avand 28 cm in sens
transversal si 16 cm in sens anteroposterior.
Ficatul este situat in etajul supramezocolic,in partea dreapta sub
diafragma, deasupra colonului transvers si a mezocolonului, la dreapta
stomacului, in loja subdiafragmatica si in partea interna a hipocondrului
drept.
Ficatul este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa sase
ori mai mare decat cel stang.
Ficatul are doua fete: una superioara, convexa, si alta inferioara. Fata
superioara este limitata prin doua margini: una posterioara, mai groasa, si
alta anterioara, mai ascutita. Fata superioara diafragmatica este divizata in
doi lobi.
Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transvers,
de aspectul literei ,,H”. Aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang,
lobul patrat, ventral si lobul Spiegel.
Healey a descris 9 segmente cu vascularizatie si topografie biliara
independente, segmente despartite de un tesut conjuctiv densificat.
4
In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si
nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice ale ficatului
Ficatul are doua invelisuri: un invelis seros, pendinte de seroasa
peritoneala, care inveleste tot ficatul, cu exceptia unei benzi transverse la
nivelul suprafetei superioare, unde ficatul este aderent direct la acin; al
doilea invelis este capsula Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul
hilului in interiorul organului de-a lungul vaselor si cailor biliare.
Ficatul are o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala
Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce
sangele arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional.
Sangele pleaca de la ficat prin venele subhepatice, care colecteaza tot
sangela din acest organ si il ajunge in vena cava inferioara
Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la
ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreaticocolineali, cu limfa
colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.
Vena porta aduce in ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma
absorbtiei intestinale
Inervatia ficatului este asigurata de plexul hepatic, alcatuit din fibre
simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se
desprind din ambii nervi vagi.
Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjuctiv si elastic. Din
capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase, care
constituie suportul conjuctiv al elementelor nervoase, vasculare, biliare,
limfatice.
Elementele conjuctive provenite din din capsula, impreuna cu trama
reticulara, care reprezinta suportul celulelor hepatice constituie ceea ce se
numeste structura mezodermica a ficatului. In afara de acesta mai exista si
5
structura endoteliala, alcatuita din celule hepatice (hepatocite).
Conceptia, careia, structura histologica a ficatului dupa conceptia
lobulara a ficatului a lui Malpighi, potrivit caruia lobul hepatic ar fi unitatea
morfofunctionala a ficatului. Ficatului i se atribuie o forma hexagonala,
avand in centru vena centro-lobulara, la care ajung venulele din reteaua
perilobulara; in ochiurile acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare,
alcatuIte din doua randuri de celule cudispozitie radiara. La unirea mai
multor lobului se formeaza spatiile portobiliare sau spatiile Kiernan, in care
sunt asezate vasele sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii.
Cercetarile recente, bazate pe mijloacele cele mai moderne, arata insa
ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic, alcatuit dintr-o
masa informa de hepatocite.
Hepatocitele sunt dispuse in jurul unei venule porte (vena axilara). O
grupare de 2-3 acini din jurul unei venule axiale alcatuiesc un acin complex,
iar 3 acini complecsi si cativa acini simpli alcatuiesc un complex de de
acini.
Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte
axiale formeaza zona intai de hepatocite (active metabolic); hepatocitele
situate la periferia acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functiei de
depozitare); intre ele se situeaza zona a doua, cu hepatocite care fac
schimburi de energie intre zone.
Conform schemei lui Eppinger se vorbea de cordoane hepatocelulare
dispuse in doua randuri, intre ele fiind si canaliculul biliar, care la periferie
se indreapta spre sinus; intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse;
in acest fel hepatocitului efort se atribuie doi poli: unul vascular si altul
biliar.
Potrivit conceptiei acinoase,exista insa lamele unicelulare, care se
6
intretaie intre ele, la incrucisari fiind vasele. In acest fel, hepatocitul este
scaldat pe 2 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3
canalicule biliare. Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare.
FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul are o mare capacitate de regenerare, prin faptul ca dupa o

hepatectomie partiala regenerare incepe dupa 24 de ore, atinge maximum in
4-5 zile si se termina in 14 zile.
Functiile ficatului sunt multiple, fiind indeplinite la nivelul
hepatocitului.
Functiile metabolice se exercita in metabolismul glucidic, proteic si
mineral.In metabolismul glucidic. Ficatul intervine in fosforilarea si
polimelizarea glucidelor, asigurand necesarul de glucoza si mentinerea
homeostazei glicemice.
Metabolismul glucidic hepatic este insulino-dependent.
In metabolismul proteic, are functie proteinoformatoare si de echilibru
proteic, functie ureogena, si sintetizeaza: albumina, alfa globuline, beta
globuline, protrombina si glicogenul.
In metabolismul lipidelor intervine in absorbtia grasimilor si in
fosforilarea lor, in sinteza si esterificarea colesterolului, in sinteza
lipoproteinelor, fosfolipidelor si trigliceridelor. In metabolismul mineral
actioneaza prin depozitarea fierului si a cuprului si intervine in repartitia apei
si a electrolitilor (ioni de Na, K si Cl) in organism.
7
Functia biliara comporta secretia si excretia bilei, cu rol important in
digestia si absorbtia grasimilor, in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D,
E si K), in absorbtia fierului si a calciului alimentar. Bila se varsa in intestine
in cantitati de 600-100 ml/24 h.
Ea contine contine 97% apa si urmatorii componenti principali:
- saruri biliare;
- pigmenti biliari;
- colesterol;
- lecitine;
- saruri anorganice.
Functia antitoxica consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin
care substantele toxice de origine exogena, ca si acelea rezultate din
metabolismele endogene sunt transformate in substante mai putin toxice si
eliminate ca atare.
Ficatul este un important depozit de vitamine A, B1, B12, K. El
intervine in convertirea carotenilor in vitamina A, in transformarea vitaminei
B1, in cocarboxilaza, in conjugarea vitaminei B2 pentru formarea
fermentului balben respirator, in procesul de sintetizare a protombinei cu
ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale este indeplinita intr-o
mare masura de ficat, sinteza lor reprezinta o activitate laborioasa a
hepatocitului si necesita integrarea anatomica si functionala a ficatului.
Ficatul are rol si in mentinerea echilibrului acido-bazic, rol de
rezervor al apei si posibilitatea lui de a echilibra perturbarile circulatorii.
8
DESCRIEREA BOLII
Definitie
Hepatita virala A este o boala infectioasa, transmisibila aparuta sub

forma de epidemii sau pandemii. Este provocata de un enterovirus, care
introdus in organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala
provoaca o imbolnavire a intreg organismului si in mod deosebit a
parenchimului hepatic.
Etiologie
Hepatita virala A mai este denumita si hepatita infectioasa sau ,,icter

infectios benign”.
La sfarsitul secolului trecut, Botkin i-a recunoscut caracterul infectios
si epidemiologic al boli.
Virusul A patrunde in organism in mod obisnuit pe cale orala, insa
poate fi inoculat si parenteral. Perioada de incubatie dureaza intre 2 si 6
saptamani. In cursul bolii, virusul A a fost gasit in sange, in sucul duodenal
si in materiile fecale.
9
Virusul A a putut fi decelat in materii fecale si la 18 luni dupa boala.
Contaminarea se face cel mai des pe cale digestiva, vectorul obisnuit
este apa. Boala poate apare sporadic, dar deseori in focare epidemice, care
intereseaza colectivitati cu sursa de apa comuna: familie, internate, camine,
scoli.
In timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc
aglomerari de populatie cu conditii de igiena deficitare, izbucnirile
epidemice ale bolii cuprind o masa mare de oameni. Infectia cu virus A
confera o imunitate homoloaga.
Epidemiologie
In hepatita virala A transmiterea virusului se face pe cale digestiva

fecal-orala sau epidemii hidrice si mici focare epidemice dupa consum de
stridii si moluste din ape contaminate.
De regula insa contaminarea se face prin contact direct sau indirect, in
conditiile unor deficiente de igiena personala, comunala, alimentara si
conditii de mediu specifice.
Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, se explica intensa
circulatie a virusului hepatitei A , care duce la o morbiditate mult mai mare
decat arata cazurile icterice, mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza
astfel o imunizare naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste odata cu
varsta, astfel ca la virsta de 40 de ani, aproximativ 60-80 % din populatie
poseda anticorpi protectori (imunoglobulinele standard).
Eliminarea fecala a virusului dureaza de obicei o saptamana inainte de
debutul icterului si o saptamina dupa.
Nu exista purtatori cronici de virusul hepatitei A.
10
Transmiterea iatrogena a virusului hepatitei B si C s-a restrans mult in
urma introducerii unei corecte sterilizari a seringilor, a instrumentarului
medico-chirurgical si a eliminarii donatorilor de sange periculosi.
Dat fiind rezistenta mare a virusului hepatitei B si C in mediul extern
si existenta de purtatori sanatosi de virus B, orice contaminare cu sange
poate fi periculoasa.
In unitatile de hemodializa, cabinetele de stomatologie, sectiile de
arsi, cabinete de acupuntura poate avea loc transmiterea virusului hepatic.
Existenta unui mare rezervor epidemiogen, rezistenta crescuta a
virusului si multiplele cai de transmitere au determinat cresterea continua a
infectiei cu virusul hepatic.
Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face
o hepatita virala acuta de tip B, in cursul sarcinii, dar si post-partum prin
contactul dintre mama si sugar.
Anatomie patologica
Leziunile anatomopatologice din hepatita virala acuta au fost

cunoscute mai bine dupa practicarea pe scara larga a noilor metode de
cercetare: laparoscopie, punctie biopsica hepatica si microscopica
electronica.
La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul este putin
modificat, uneori de culoare ceva mai inchisa. In formele severe, ficatul este
micsorat, cu capsula zbarcita, de culoare deschisa, cenusie-rosiatica sau
galbuie (distrofie hepatica acuta); in alte situatii suprafata ficatului prezinta
infundari, alternand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica
11
subacuta).
La examenul microscopic apar modificari atat in parenchim cat si in
mezenchim. Celulele hepatice pot prezenta tumefieri si leziuni de tip
degenerativ ori de tip necrotic; apar infiltratii celulare in spatiile porte si
perilobulare, leziuni de vascuarita, trombi biliari si proliferare kapferiana.
Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate si semne de regenerare
hepatocelulara, arhitectonica hepatica este pastrata.
In formele severe, leziunile de necroza sunt foarte extinse; apar zone
de regenerare nodulara cu tesut conjuctiv, multe celule prezinta leziuni
degenerative, reticulul de sustinere este pe alocuri distrus, arhitectonica nu
mai este pastrata in intregime.
Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii
moderate si cu caracter reversibil.
Sunt interesate in mod deosebit caile biliare, duodenul si pancreasul,
dar si stomacul si restul tubului pot fi cuprinse de procesul inflamator.
Starea fiziologica (pubertate, sarcina, climacteriu) unele boli digestive
sau carente alimentare si vitaminice intervin in aparitia bolii si in evolutia
ulterioara a bolii .
Forme clinice
Dupa etiologie se deosebesc:

- Hepatita A si E se caracterizeaza prin prodrom digestiv febril astenic de
scurta durata, evolutie favorabila a bolii, fara sfarsit letal si fara cronicizare.
Reactia tymol este de obicei pozitiva. TGP creste brusc, pana la valori inalte,
cu scadere rapida. Imunoglobulinele sunt crescute.
- Hepatita B are mai des prodrom mai prelungit cu artralgii si mialgii,
12
astenie si eruptii. Evolutia bolii poate fi severa, amenintatoare de viata, cu
cronicizare posibila.
Reactia tymol pozitiva; citoliza se manifesta prin valori mai mici ale
TGP, insa mai persistente.
Imunoglobulinele de tip IgG sunt crescute de la inceputul bolii.
Dupa evolutie si gravitate se deosebesc:

- forme anicterice sunt mai frecvente decat cele icterice, survin indiferent de
etiologie si evolueaza clinic cu semnele de debut ale hepatitei, neurmate de
icter. Recunoasrea lor se face prin examene de laborator si in context
epidemiologic.
-forma prelungita simpla este o hepatita comuna, la care icterul se
prelungeste prin complicatii ale cailor biliare.
-hepatita acuta persistenta este o forma prelugita luni de zile, cu icter
persistent, teste de citoliza persistente. Examenul histologic, singurul care
poate asigura diagnosticul, arata modificari de hepatita acuta virala, fara
semne de cronicizare.
-formele severe trebuie recunoscute din timp, evolutia lor fiind in general
capricioasa, imprevizibila. Este bine sa nu fie etichetate ca forme usoare de
hepatita comuna, deoarece se pot precipita destul de rapid spre insuficienta
hepatica grava.
Criteriile clinice de prognostic sever in hepatita virala sunt:
- intensificarea simptomelor din perioada prodromala, odata cu aparitia
icterului; prezenta varsaturilor si anorexiei complete;
- intensificarea icterului;
- prezenta sindromului hemoragic (expresie a scaderii concentratiei de
13
protrombina sub 50%);
- aparitia de semne neuropsihice: cefalee, iritabiliate, somnolenta cu agitatie.
Formele severe s-au intalnit mult mai frecvent in hepatita B, in care
constituie 20% din cazuri.
Dupa varsta:
-la copil, hepatita evolueaza de obicei mai usor decat la adult, dominand in
etiologia virusului hepatic A.
Icterul este mai putin intens si trece mai repede, dar hepatomegalia
persista mai mult. Deseori splina este palpabila si ganglionii limfaticii sunt
mariti. La inceputul bolii, s-a observat un eritem facial cu buze carminate,
amintind masca Filatov.
-la sugar, hepatita virala evolueaza sever, cu letabilitate de 8-17%, in
etiologie dominand virusul hepatitei B.
- la batrani, hepatita virala apare mai rar, dar evolueaza mai sever dat fiind
particularitatile varstei si prevalenta etiologiei B ,C si D.
- la gravida, hepatita virala evolueaza ceva mai sever in ultimele luni. In
primele luni, hepatita virala evolueaza obisnuit,insa poate influenta nociv
sarcina (nasteri premature, imaturitate, mortalitate fetala), in peste 70% din
cazuri, putand sa constituie motiv de intrerupere a cursului sarcinii.
Hepatita A este mult mai frecventa, incidenta maxima este in copilarie
si adolescenta. Nu prezinta antigenul Australia (AgHBs).
Debuteaza relativ brusc cu sindrom infectios general si manifestari
digestive, mai rar pseudogripale.
Evolueaza aproape intodeauna spre vindecare chiar si in formele
prelungite.
In concluzie, bolnavul este un copil sau tanar cu sindromul hepatic
14
clinic icteric sau antiicteric si cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului
Australia, cu prezenta eventuala a focarului si cu evolutie beningna.
Hepatita B (serica, posttransfuzionala) este transmisa parenteral sau
neparenteral, cu tendinta la persistenta infectiei si cronicizarea bolii. Izvorul
de infectie este bolnavul acut sau cronic si purtatorul.
De obicei transminterea este parenterala. Aceasta forma prezinta
antigen Australia (AgHBs).
Afecteaza cu predilectie adultii si varstnici. Faza preicterica este mai
lunga, tulburarile digestive mai reduse, uneori sunt prezente semne de boala
serului (urticarie, edeme, purpura vasculara).
Evolutia este severa si prelungita. Cronicizarea apare la 10% din
cazuri, cu evolutie catre hepatita cronica si ciroza hepatica.
In faza preicterica va trebui sa deosebim hepatita virala de dispepsiile
febrile, de gripa, de debutul altor bolii infectioase.
Ne va fi de ajutor hepatomegalia, urobilinogenuria, transaminazele
crescute si eventual, limfomonocitoza sanguina.
In perioada icterica, diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni
insotite de icter: mononucleoza infectioasa, hepatita toxica, icterul produs de
colica biliara, icterele hemolitice.
Vectorul principal al virusului sunt instrumentele care vin in contact
cu serul contaminat si insuficient sterilizate.
O alta cale de transmitere o constituie transfuziile de sange sau plasma
in care este prezent virusul hepatic.
Extinderea bolii provocate de virusul B va fi diminuata prin folosirea
corecta a instrumentarului medical si controlul riguros al donatorilor .
Virusul B poate fi distrus prin incalzire la 160 de grade, timp de o ora.
Infectia cu virus B nu confera imunitate pentru infectia cu virusul
15
hepatitei A.
Descoperirea antigenului Australia a adus noi dovezi de existenta de
timp indelungat a virusului hepatitic in organismul uman.
Simptomatologie
Debutul este variabil. De cele mai multe ori, boala incepe cu tulburari
dispeptice, uneori atribuite unor mese mai grele, care in fond nu fac decat sa
accentueze o stare dispeptica existenta de cateva zile.
Bolnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari
postprandiale, modificari de scaun (constipatie sau diaree) de multe ori
dureri epigastrice cu aspect de colica biliara.
Alteori boala are un debut cu aspect ,,gripal”: cefalee, curbatura,
fenomene catarale ale cailor respiratorii. In alte cazuri, debutul se manifesta
prin artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febra,
imbracand un aspect ,,reumatismal”, dar toate acestea pot sa lipseasca,
primul care atrage atentia bolnavului fiind icterul.
Hepatita acuta virala evolueaza de obicei in trei faze:
- faza preicterica are o durata de 3-4 zile pana la doua saptamani, rar pina la
4 saptamani si se manifesta cu unele din semnele aratate mai sus, uneori cu
intricarea lor. Ele apar pe un fond de stare generala alterata: astenie,
insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare subfebrila (37,2-37,5 grade C).
Pot exista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. Odata cu cu
aparitia icterului, tulburarile-destul de suparatoare, indeosebi cele digestive
si astenia, se remit si apoi dispar. Persistenta sau intensificarea lor, in
perioada icterica, este un semn cu valoare prognostica, anuntand o evolutie
16
severa.
La examenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderata cu
ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie moderata.
Examenele de laborator arata urobilinogenurie, cresterea
transaminazelor, reactii pozitive la sulfat de zinc si cefalina-colesterol.
In multe cazuri, boala se rezuma la perioada preicterica, oprindu-se in
aceasta faza, fara a mai urma aparitia icterului.
Faza icterica sau perioada de stare este dominata de aparitia unui
sindrom icteric de tip hepatocelular, adevaratul semnal optic al afectarii
virale a ficatului. El se instaleaza de obicei in cateva zile, incepand cu fata si
mucoasa conjuctivala unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce
a coloratiei galbene, apoi se generalizeaza pe trunchi si membre. Faza de
intensificare a icterului, desi realizeaza de obicei o ameliorare subiectiva
pentru bolnav, este o perioada critica, necesitand observatie medicala. atenta,
pentru a se putea decela din timp semnele de agravare si a se putea institui la
nevoie terapia corespunzatoare.
Faza icterica dureaza in mod obisnuit 2-3 saptamani, uneori o
perioada mai scurta; alteori se poate prelungi pina la 6-8 saptamani.
In aceasta faza, simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza
sau dispar, apetitul revine, starea subfebrila dispare.
Icterul se instaleaza repede, atingand maximul de intensitate in 3-4
zile, coloratia este galben-roscata, urina este hipercroma, iar scaunele usor
decolorate (hipocolurice). Diureza scade sub 1000 ml sau poate ajunge la
500ml, un discret prurit poate sa apara inca de la inceput si in formele
comune de boala.
Perioada de decolorare a icterului se anunta prin recolorarea fecalelor,
decolorarea urinilor si stergerea treptata a pigmentarii cutanate, (in ordinea
17
inversa a instalarii).
Pe linga sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza marirea
ficatului, care depaseste rebordul costal cu cativa centimetri, fiind de
consistenta moale si dureros la palpare, cu marginea ascutita, bine conturata.
Urmarirea ficatului se face zilnic, mai ales in perioada de intensificare a
icterului, pentru a putea surprinde din timp tendinta de micsorare, expresie a
necrozei masive.
Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10-
30 mg; in urina exista bilirubina si saruri biliare; cresc g-globulinele,
transaminazele sunt crescute. Perioada de convalescenta este lunga, bolnavul
devine anicteric, ficatul revina la normal morfofunctional, ceea ce necesita
3-6 luni.
Faza de rezolutie se caracterizeaza, in primul rand prin disparitia
icterului. Starea generala se imbunatateste si astenia dispare.
Tulburarile dispeptice, insa pot persista mai multe luni. La examenul
clinic, ficatul apare normal.
Laboratorul indica normalizarea bilirubinemiei si a urobiligenuriei.
Reactia cu tymol poate ramane pozitiva timp indelungat (saptamani).
Probele indicatoare de hepatocitoliza se normalizeaza.
Bolnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii:
- disparitia semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom
dispeptic biliduodenal);
- normalizarea morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei
de efort;
- normalizarea bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei;
- revenirea capacitatii de munca;
- stare generala buna.
18
DIAGNOSTIC CLINIC
Datele epidemiologice si datele clinice sunt esentiale pentru

diagnosticul pozitiv, sugerand uneori si etiologia. Diagnosticul pozitiv se
bazeaza pe tabloul clinic si pe datele de laborator, este important ca
diagnosticul sa fie pus inca din stadiul preicteric, cand trebuie sa ne gandim
la hepatita epidemica efectuam examenele necesare.
Diagnosticul de laborator cuprinde 3 grupuri de analize:
- examene de laborator curente (leucograma si VSH au mare valoare in a
indica etiologia virala a hepatitei);
- examenele patogenice stabilesc prezenta unei suferinte hepatocelulare cu
citoliza marcata si prezenta unui icter hepatocelular, in formele icterice;
- examene specifice evidentiaza agentul viral si/sau antigenele lui si
cresterea anticorpilor specifici.
Numarul de leucocite este normal sau scazut, iar formula leucocitara
arata limfomonocitoza si usoara eozinofilie, ca in majoritatea virozelor , iar
VSH este normal sau scazut.
Sindromul de citoliza hepatica este deosebit de exprimat in hepatita
virala. Dintre multiplele enzime cu origine hepatica are o mare valoare
diagnostica alanintranferaza – TGP, care in hepatita virala acuta creste in
sange de 20-100 de ori peste valorile normale.
Examenele biochimice atesta afectarea hepatica (teste de
19
disproteinemie, electroforeza, teste de coagulare) si icterul hepatocelular
bilirubinemia directa si indirecta, deopotriva crescute in sange pigmenti
biliari prezenti si urobilinogenul crescut in urina.
Determinarea imunoglobulinelor ajuta la cunoasterea profilului imun
al bolnavului si, intr-o masura, sugereaza etiologia (IgM sunt crescute in
hepatita virala A, iar IgG sunt crescute in hepatita B).
In hepatita virala de tip A, izolarea virusului din fecale s-a reusit prin
imunelectroscopie.
In clinica se pot evidential anticorpi specifici prin test radioimun RIA
sau imunoenzimatic ELISA.
Evidentierea AgHBs in sange se face prin metode diferite:
- imunodifuzia simpla;
- contraimunoelectroforeza;
-testul imunoenzimatic.
Examenul ecografic deceleaza hepatomegalia si uneori usoara
splenomegalie, palparea in zona epigastrica fiind dureroasa, in unele cazuri
se observa iesirea ficatului de sub rebordul costal.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential va fi facut inca din perioada preicterica dar si

in perioada icterica de rezolutie.
In faza preicterica va trebui sa deosebim hepatita virala acuta de
dispepsiile febrile, de gripa, debutul altor boli infectioase epidemiologice si
biliare.
In faza icterica, diagnosticul va fi facut, cu celelalte afectiuni insotite
20
de icter: mononucleoza infectioasa, hepatita toxica, icterul produs de colica
biliara, icterele hemolitice.
Mult mai anevoios este diagnosticul cu ictere episodice din procesele
evolutive ale hepatitelor cronice si ale cirozelor hepatice.
Principalele examene obiective complete – examinari de laborator
ale sangelui si urinii, examinarile paraclinice cu un procent mare de afirmare
a diagnosticului paraclinic si anamneza riguroasa a bolnavului pot indrepta
diagnosticul spre cel pozitiv.
Rolul asistentei medicale este hotarator in acest proces, prima din
personalul medical de ingrijire care ia contact cu bolnavul si cu apartinatorii
acestuia in vederea stabilirii diagnosticului primar si tratarii corecte a
bolnavilor cu afectiuni hepatice.
21
Ficatul.
COMPLICATII
HEPATITA CRONICA
Hepatita cronica este o leziune sistematica a ficatului, caracterizata

printr-o infiltratie predominanta portala, cu celule mononucleare, limfocite si
plasmocite si prin dezvoltarea anormala a tesutului conjuctiv. Multe din
cazuri prezinta in antecedente hepatita virala, HC manifestandu-se dupa cel
putin 6 luni de la debutul acesteia.
Meritul de a fi descris si individualizat hepatita cronica apartine
hepatologului Heinz Kalk. Se descriu forme asimptomatice, dupa cum exista
si forme zgomotoase de hepatita cronica, astfel incat este elocventa
formularea conform careia ,,Hepatita cronica ramane ascunsa celor care o
cauta” (J. Waldenstrom).
Etiologia virala este sigura la 75 % din cazuri, 25 % din HC recunosc
o etiologie toxica, dismetabolica (obezitate sau diabet) cazuri nutritionale,
microbiene (leptospiroze, salmonele, parazitoze). Medicamentoase
(citolitice, colestatice, mixte) consum exagerat de etanol si alte infectii virale
(mononucleoza, variola).
Cronicizarea pare legata mai mult de raspunsul etiologic, decat de
abundenta agentului infectios.
22
In hepatita cronica agresiva joaca un rol importanta si sexul, varsta si
ereditatea, femeile, in special tinere sau la menopauza sunt de 3-4 ori mai
afectate decat barbatii.
Patogenia este explicata de numeroase teorii: infectioasa, toxica,
dismetabolica si nutritionala, excesul de fibrinogeneza, dar cea mai
acreditata este teoria imunologica. Microscopic ficatul este clar, necolestatic,
uneori patat, alteori congestiv, poate avea consistenta mai crescuta datorita
fibrozei.
Histologic, hepatita cronica se manifesta prin reactii inflamatorii ale
mezemchinului. Hepatita cronica persistenta prezinta un portal mononuclear,
limfoplasmocitar, nu exista fibroza, nici proliferare ductalara, arhitectura
lobulara este respectata si necrozele hepatocitare minime, nu exista
colestaza.
Simptomatologia urmeaza in 75 % din cazuri semnele unei hepatite
virale clinic evidenta. Examenele biologice (transaminaze, anomalii
proteice, VSH, tulburari de homeostaza) traseaza clar diagnosticul. La
examenul clinic se deceleaza hepatomegalia.
Cele mai importante simptome sunt: icterul - simptom principal,
hepatomegalia, splenomegalia este mai putin frecventa, anorexia, pierdere in
greutate sau invers, tulburari dispeptice biliare, duodenale, atingeri
articulare, artralgii sau poliartrita reumatica
Diagnosticul pozitiv se afirma pe baza urmatoarelor argumente:
- existenta unei hepatite virale in antecedente-prezenta unui marker
tumoral (Antigenul Australia);
- persistenta in timp a sindroamelor dismetabolice: icter
hemoragic, astenic si dispeptic;
- clinic prezenta hepato-splinomegaliei cu consistenta dureroasa;
23
- punctia biopsica este decisiv.
Tratamentul:
- tratamentul igieno-ditetic: interzicerea eforturilor fizice importante
suprimarea alcoolului, regim dietetic, reducerea aportului de sodiu in timpul
corticoterapiei, dieta trebuie sa urmareasca echilibrarea componentelor
active proteine 100-120g, lipide 60-70g, glucide 200-350g, caracter moderat
hipocaloric si adaptarea la conditiile de viata ale bolnavului.
Tratamente curenta de protectie hepatica:
- vitamine din grupul B (B1, B2, B6, B12);
- complexe de vitamine si aminoacizii (Mecopar,Litrison;)
- corticoterapia este cea mai eficace si mai putin periculoasa,
actioneaza in principal antiinflamator, mai putin imunodepresie, fiind o
medicatie de lunga durata dozele mari nu sunt indicate;
- se incepe cu 30mg Prednison, se diminua 5mg la 15 zile, se
asociaza cu un antiacid si periodic se administreaza Ca si P.
Imunosupresoarele cele mai utilizate: Imuran, Imurel, doza de atac
incepe cu 1,5 mg/zi si progresiv se reduce doza odata cu ameliorarea
examenelor de laborator, in general dupa 1-3 luni, se prefera Imurel.
CIROZA HEPATICA
Cirozele hepatice sunt suferinte hepatice cronice cu evolutie

progresiva,caracterizate prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorita
metaplaziei tesutului conjuctiv, care fomeaza benzi de scleroza ce inconjoara
sau fragmenteaza lobulii, determinata de distructia hepatocitara si de
regenerarea nodulara.
Biologic prin alterarea severa a sindroamelor de activare
24
mezenchimala, de hipertensiunea portala si de insuficienta hepatocitara si
prin posibilitatea exacerbarii sindromului excretobiliar, a celui de
hepatocitoliza. Clinic, prin stadii avansate de insuficienta hepatica,insotite
de semnele de hipertensiune portala.
Varsta cu maximul de incidenta este intre 45-60 ani, predominant la
sexul masculuin.
Cauzele infectioase ocupa un loc important cele mai multe dintre ele,
fiind de natura virotica, virusul hepatic.
Cirozele nutritionale apar prin carente de proteine, de factori lipotropi
sau de vitamine. Dintre cauzele toxice: alcoolul, medicamente cu
agresivitate hepatica.
Cirozele biliare au drept cauza stagnarea bilei, care poate sa se
datoreze unor obstacole extrahepatice; staza biliara poate sa fie primitiva,
prin hepatita cronica colostatica, ca urmare a unei hepatite virale, si probabil
cu interventia unui mecanism imunologic. Abuzul de alcool si hepatita virala
B reprezinta principali vectori de ciroza hepatica.
Etipatogenic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza hepatica :
- ciroza alcoolica denumita si ciroza portala;
-ciroza post-necrotica,factorul principal este hepatita acuta virala;
- ciroza biliara,care poate fi primara sau secundara;
- ciroza din hemocromatoza si din boala Wilson;
- ciroza cardiaca,carentiala si ciroza splenogena (Banti).
Patologic majoritatea cirozelor incep prin hepatomegalie si sfarsesc
prin atrofie hepatica. Hepatomegalia este datorata hiperplaziei conjuctive,
plus proceselor de regenerare, cand acestea inceteaza se produce atrofia
hepatica.
Culoarea ficatului variaza dupa tipul de ciroza: galben-ruginie de
25
obicei, verde-bruna in cirozele biliare, rosiatica in hemocromatoza.
Microscopic se constata compromiterea sructurii hepatice, fibrele de
colagen sunt mai mult sau mai putin mature, si se vad insule de celule
plasmocitare si limfocite, degenerescente si necroze ale hepatocitelor, noduli
de regenerare.
Tabloul clinic:
Primele semne pot fi : anxietate, somnolenta, insomnie, sau dispepsie biliara
- ,,gura rea”, inapententa, greturi, balonari postprandiale. In perioada de stare
intalnim, modificari hepatice si splenice, ascita, hidrotorax, edeme si
tulburari renale, hemoragice. Icterul survine in unele ciroze episodic, ca
semn de prabusire prin necroza,in altele cum sunt cirozele biliare are un
caracter permanent. Ficatul este marit de volum in 80 % din cazuri, de
consistenta crescuta, pana la duritate, cu marginea ascutita, mai rar cu
macronodului.
Splenomegalia este prezenta in 80-90 % din cazuri, de volum variabil,
de consistenta crescuta, de regula nedureroasa.
Ascita apare frecvent ca semn de insotire a bolii, ea fiind intalnita in
toate formele de ciroza.
Explorarile functionale: bilirubina si urobilina sunt crescute, sideremia
este crescuta, proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor, g-
globulinele sunt crescute,explorarile morfologice care se pot face sunt
laparoscopia, utila in hepatomegalii (mai ales in icter), punctia biopsica, ca
element de baza diagnostica.
Tratamentul, combaterea proceselor inflamatorii, stimularea
regenerarii hepatice, repaosul este obligatoriu la pat, vor fi interzise
eforturile fizice. Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet, si
bogat in vitamine. Corticoterapia, cu actiune antiinflamatoare,
26
imunodepresoare. Pentru stimularea regenerarii hepatice extracte hepatice cu
vitamina B1, B2, B12, C, E, preparate-Mecopar.
Profilaxia C.H.consta in tratamentul corect al hepatitelor epidemice si
al hepatitelor cronice, cu dispensarizare indelungata.
Tratarea corecta a bolilor favorizante hepatomaladiilor cronice: litiaza
biliara, diabet, ulcer, infectii si bineinteles regim de viata si munca corect si
profilaxia complicatiilor.
CANCERUL HEPATIC
Cancerul hepatic reprezinta tumorile maligne ale ficatului. Frecventa

este din ce in ce mai mare, varsta predominanta la care apare este 45-55 de
ani predominant la sexul masculin.
Patologic cancerul poate imbraca urmatoarele aspecte:
-cancerul masiv,cu ficat foarte mare, rotunjit si dur;
-cancerul nodular, in care ficatul este presarat cu nodozitati de
marimi diferite, cu depresiuni centrale datorita necrozei, din centrul nodului,
seamana cu cancerul secundar metastatic;
-adenocancerul cu ciroza, in care peste cancer se suprapune o
ciroza sau peste ciroza se suprapune un cancer, apar concomitent.
Ficatul prezinta noduli adenomatosi alb-galbui pe un fond cirotic este
foarte dur, lemnos.
Debutul poate fi insidios, cu manifestari dispeptice - greturi, varsaturi
anorexie, balonari, scaune moi, febra este aproape constanta.
Investigatiile paraclinice arata o anemie, leucocitoza si neutrofilie,
VSH crescut, TGP-TGO crescute, bilirubinemie crescuta alfa feto proteina
serica este prezenta.
27
Radiologic poate arata existenta si marimea tumorii, laparoscopic se
pune in evidenta tumora, punctia biopsica este indispensabila punand
diagnosticul histopatologic al tumorii.
Diagnosticul diferential se face cu procesele tumorale ale organelor
vecine –un rinichi mare, o vezicula mare, o splenomegalie, trebuie eliminate
de asemenea toate afectiunile insotite de hepatomegalie: tumori hepatice
beningne, chistul hidatic hepatic, abcesul hepatic.
Evolutia este rapida, in 3-5 luni survine moartea, in cursul evolutiei se
produc metastaze, primul organ afectat fiind plamanul.
Tratamentul chirurgical poate fi incercat in formele localizate,
rezultatele nu sunt incurajatoare. Corticoterapia nu s-a dovedit eficienta
decat in cazurile mai usoare de hepatita cronica.
28
TRATAMENT
Dat fiind tendinta catre vindecare a majoritatii hepatitelor virale si

absenta pana in prezent a unei medicatii etiologice obiectivul principal al
tratamentului este crutarea ficatului de asocierea de alte noxe pe langa cea
infectioasa (efort alimentar, toxice, complicatii biliare septice). Sustinerea
ficatului si favorizarea regenerarii (fenomen care apare rapid in ficatul supus
agresiunii virale) ar face posibila preintampinarea evolutiei severe si
cronicizarii.
Un alt obiectiv al terapiei este dispensarizarea bolnavilor timp de 6-12
luni, in functie de absenta ori prezenta AgHBs, prin examene periodice
clinice si biochimice, pentru evitarea complicatiilor si sechelelor si pentru
reinsertia corespunzatoare a fostilor bolnavi in activitatea socio-profesionala.
Repausul la pat este indicat in toate cazurile, mai ales in perioada de
ascensiune a icterului, cand supravegherea trebuie sa fie foarte atenta, pentru
a se putea surprinde din timp semnele de agravare.
La examenul clinic, trebuie asociata determinarea concentratiei de
protrombina care trebuie efectuata de urgenta, in mod repetat, la cel mai mic
semn de agravare.
Dieta in hepatita virala este cat mai stricta (se evita toxicele si
29
excesele), dupa unii clinicieni, self-controlul, fiind important (bolnavul nu
suporta alimentele care ii fac rau).
Alimentele preparate si prezentate atragator trebuie sa acopere nevoile
calorice uzuale sa contina in mod echilibrat principiile alimentare (glucide
60-70 % din calorii; proteine 1-1,5g/kl corp, lipide 1g/kl corp, de origine
vegetala si lactate).
Vitaminoterapia este ca o completare alimentara la persoanele cu
carente vitaminice anterioare (etilism, colopatii cronice) si la bolnavii cu
intoleranta digestiva prelungita.
Tot in relatie cu alimentatia bolnavilor trebuie considerate si masurile
indicate pentru asigurarea unei digestii si a unui tranzit intestinal normal.
Tratamentul medicamentos urmareste combaterea tulburarilor
simptomatice. Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramid.
Corticoterapia este doar in formele severe, prelungite. Se administreaza
Prednison 1mg/kg corp, in doza unica la ora 9 sau 10 dimineata,o data la
doua zile, 7-10 zile cu intreruperea brusca. Glucoza, vitaminele, aminoacizii,
madicatia hipertrofa, nu influenteaza evolutia, dar sunt utile mai ales in
formele grave.
Se indica o dieta hidro-glucido-lipidica, prin sonda nazo-gastrica
picatura cu picatura, cu suficiente calorii, vitamine, saruri minerale (in
formele grave). Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acuta
exista o hiperfermentie gastrica, biliara si pancreatica.
Pentru tulburarile dispeptice se prefera fermentii pancreatici
(tratament substituiv) si alcaline usoare.
In caz de varsaturi,se fac perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau
saline, nu cu acizi aminati.
Se combate hiperamoniemia prin clisme evacuatorii, neomicina per
30
os, 4-6 g in 24 de ore, perfuzii cu multiglutin, arginina-sorbitol sau
Aspatofort.
Se corecteaza acidoza si se administreaza cu sonda intermitent
Se corecteaza anemia si se controleaza repetat analizele de laborator
clinice si examinarile paraclinice.
In caz de semne de coagulare intravasculara diseminata, se
administreaza heparina, iar in complicatii infectioase antibiotice -
cefalosporine, gentamicina.
Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie
adjuvanta, cu rol patogenic si cu indicatii limitate in forme severe, cu
tulburari digestive importante, cu manifestari nervoase.
Hepatita A cauze.
31
EVOLUTIE
Hepatita acuta virala evolueaza spre vindecare completa in 80% din

cazuri intr-un interval de 3-4 saptamani. Formele care trec de 3-4 luni au
tendinta la permanetizare. O parte din bolnavi raman cu suferinte extra
hepatice, iar altii trec spre hepatita cronica, ca urmare a hepatitei acute.
Este important sa aratam ca aproximativ 10% dintre bolnavii de
hepatita epidemica raman la stadiul preicteric, cazuri desemnate sub
denumirea de hepatita anicterica. Ulterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi
consecinte, ca si cei care au prezenta o forma comuna.
In situatiile in care faza icterica se prelungeste la 6 saptamani si mai
mult, vorbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu
splenomegalie si cu revenirea unor perioade subfebrile. In aceste forme pot
surveni si recaderi icterice, la intervale de cateva zile sau saptamani. Daca
icterul revine dupa trei luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o
noua imbolnavire.
O parte dintre bolnavi raman cu o suferinta asociata duodenala sau a
cailor biliare, suferinta care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. Alti
bolnavi, cu un teren neuropsihic mai labil, pot prezenta in continuare
tulburari de tip obsesiv-anxios, preocupati fiind de vindecare.
O proportie de 10% din bolnavi nu se vindeca, ci trec spre hepatita
cronica fie direct, fie dupa o perioada de latenta, mai rar dupa o forma severa
a distrofiei hepatice.
32
Distrofia hepatica este o posibilitate evolutiva foarte grava a
hepatitelor acute, care se instaleaza rapid, fara prodroame, cum a evoluat
hepatita pana atunci, existand doua aspecte clinice: distrofia acuta si distrofia
subacuta.
Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga 2-4 luni,
vindecarea in cazul hepatitei A se face in mod natural, in general dupa varsta
de 30 de ani organismul uman contine anticorpii specifici hepatitei A.
Cauze a inbolnavirii
33
PROFILAXIE
In tara noastra , hepatita virala este o boala de declarare obligatorie, de

internare obligatorie si de tratament obligatoriu (formele cronice sau
sechelele), ea constituind o problema de importanta majora epidemiologica
in toate tarile.
Profilaxia hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare
privind apa potabila, alimentele, toaleta, si igiena personala, izolarea este
obligatorie. Profilaxia specifica a hepatitei A se face prin imunizare pasiva
cu imunoglobuline standard (Gammaglobulina) in doza de 0,1-0,3/kgcorp.
Este indicat, la contactii cu risc crescut, in cazurile individuale sau la grupuri
care se deplaseaza in teritorii cu endemie crescuta ori cu conditii precare de
igiena si sanitatie.
Profilaxia hepatitei B impune controlul unei sterilizari perfecte a
instrumentarului medical (ace, seringi, sonde, instrumentar chirurgiccal,
obstretical, stomatologic).
Alcoolul sau alte materiale dezinfectante nu sunt eficiente,
instrumentarul va fi degresat cu aparatura speciala (autoclavuri, poupinel)
In centrele de recoltare a sangelui se va acorda o mai mare atentie
selectionarii si examinarii donatorilor de sange.
In hepatita B imunizarea se face cu vaccin continand AgHBs obtinut
din sangele purtatorilor, supus unor procese complexe de purificat si
34
concentrare a fost introdus in practica.
Au fost vaccinate cu bune rezultate persoane cu risc mare de expunere
la infectiile virale cu virus B (personalul medical din unitatile de
hemodializa si bineinteles personalul medical din unitatile spitalicesti in
general), se realizeaza titruri mari si persistente de anticorpi anti-HBs.
Vaccinarea antihepatitica B este recomandata si in cazurile sugarilor
dovendindu-se si eficienta vaccinarii in prevenirea hepatitei cronice cat si a
cancerului hepatic (ca ultima faza a hepatitei B). Hepatita A nu cronicizeaza.
35
CAZUL 1
36
PLAN DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU
,, HEPATITA VIRALA TIP A”
CULEGEREA DE DATE
Surse de informatie:
 pacienta;
 familia;
 foaia de observatie.
Date relative stabile :

Nume si Prenume: C.D
Sex: feminin
Ocupatia: eleva
Nationalitate: romana
Religie: ortodoxa
Alergii: nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze: nu prezinta
Date antropometrice:
 Inaltime: 1,53 m;
37
 Greutate: 49 kg.
Grupa sangvina: O I. RH - pozitiv.
Aspectul faciesului: coloratie icterica.
Acuitate auditiva: in limite fiziologice aude bine.
Acuitate vizuala: buna.
Acuitate olfactiva: percepe bine gustul si mirosul.
Semne particulare: nu prezinta.
Mobilitate articulara: buna.
Sistem osteo-tendinos: integru.
Date variabile :
Domiciliul: Buzau ;
Conditii de locuit: locuinta salubra, apartament cu trei camere si
dependinte;
Echipa de sustinere: pacienta sustinuta de familie si echipa medicala de
ingrijire;
Conditii psiho-sociale: stare de anxietate si disconfort;
Data internarii: 12-04-2012

Data externarii: 25-04-2012
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
A.H.C: neaga existenta bolilor infecto-contagioase si dermato-venerice

A.P.P: boli specifice copilariei, viroze pulmonare si faringo-amigdalite;
A.P.Ch: apendicectomie la varsta de 8 ani
A.P.O : menarha la 13 ani, regulat,cantitate redusa.
38
MOTIVELE INTERNARII
- icter, coloratia galbena a fetei si tegumentelor;

- durere epigastrica cu aspect de colica biliara;
- anorexie;
- greturi, varsaturi alimentare postprandiale;
- modificarea scaunului–scaun moale, hipocoluric;
- modificarea urinii culoare - hipercroma;
- insomnie, cefalee;
- astenie fizica moderata;
- stare generala alterata.
ISTORICUL BOLII
Pacienta se prezinta la camera de garda a spitalului de boli infectioase

Buzau cu urmatoarele simptome care au debutat in urma cu circa 5-7 zile:
greata, varsaturi alimentare, icter, cefalee, inapetenta, stare generala alterata.
Medicul de garda hotaraste internarea urgenta pentru diagnostic si
tratament de specialitate.
39
EXAMEN CLINIC GENERAL
 Tegumente si mucoase–culoare galbuie.
 Sistem ganglionar-limfatic-nepalpabil.
 Sistem osteo-articular-integru.
 Tesut musculo-adipos-pacienta prezinta slabirea masei musculare.
EXAMEN PE APARATE
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe

ambele arii pulmonare, R=20/min.
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace
prezente, ritmice, soc apexian spatiul V intercostal stang pe linia medio-
claviculara, T.A.=130/70 mmHg, P=80/min.
Aparat digestiv:
 abdomen suplu, dureros la palpare in hipocondrul drept
(hepatomegalie moderata), splina marita de volum;
 anorexie, greata, varsaturi alimentare;
 tranzit intestinal prezent - scaune moi decolorate.
Aparat uro-genital:
 loje renale libere, nedureroase la palpare;
 mictiuni fiziologice, culoare hipercroma, diureza 750 ml/24h.
Sistem nervos central:
 pacienta orientata temporo-spatial;
 pacienta echilibrata psihic;
40
 ROT prezente;
 anxietate moderata
41
ELEMENTE DE IGIENA
ALIMENTATIE
Inainte de producerea bolii pacienta consuma trei mese pe zi plus gustari in

pauze la scoala, dupa internare prezinta apetit diminuat, consuma alimente in
cantitate moderat scazuta.
Regimul alimentar este hiposodat, fara carne in primele 5 zile, compus din
legume crude sau salate, compot, supe de legume, branza proaspata de vaca; dupa
5 zile pacienta poate comsuma carne slaba fiarta sau la gratar, paine neagra
produse lactate, compot de casa fara zahar, legume si fructe.
Lichide consumate: sucuri naturale din fructe, ceaiuri, apa plata, consumul
zilnic 1500-1800 ml pe zi.
ELIMINARI
Bolnava prezinta scaun moale, decolorat in fiecare zi, dupa cateva zile de la
inceperea tratamentului curativ, scaunul este de consistenta mai putin moale,
pentru ca la externare pacienta sa prezinte scaun de consistenta normala, colorat
normal.
Mictiunile sunt fiziologice, urina este la internare hipercroma, diureza
aproximativ 800 ml/zi, datorita regimului dietetic si tratamentului curativ, urina
revine treptat la culoarea fiziologica, diureza 1200-1500 ml pe zi.
42
IGIENA PERSONALA
In primele zile de spitalizare pacienta este ajutata sa-si execute toaleta

zilnica personala de catre personalul medical de ingrijire.
Dupa 4-5 zile pacienta isi satisface singura toaleta personala insa
supravegheata de personalul medical.
ACTIVITATI SI REPAUS
Bolnava doarme dupa amiaza, prezinta usoara insomnie la inceput cu treziri

nocturne, dupa inceperea tratamentului si discutii cu ea despre problemele sale,
pacienta doarme circa 6-8 h pe noapte.
Bolnava isi petrece timpul liber invatand, citind si urmarind emisiunile
televizate. Bolnava nu fumeaza, nu bea alcool si cafea.
COMPORTAMENT
Datorita conditiilor speciale ale sectiei de boli infectioase, la inceputul

spitalizarii bolnava prezinta anxietate moderata, nu comunica indeajuns cu echipa
medicala de ingrijire, dar dupa discutii cu parintii si echipa medicala, bolnava este
echilibrata psihic si nu creeaza probleme de comportament si comunicare.
Diagnostic la internare : « Hepatita acuta »

Diagnostic medical la 48h : « Hepatita acuta virala cu virus A »
43
Analiza si Interpretarea datelor
Probleme actuale
-dureri in epigastru si hipocandrul drept
-greturi si inapetenta
-varsaturi alimentare
-cefalee,insomnie
-urini hipercrome
-scaune decolorate
-icter tegumentar si scleral
-astenie fizica pronuntata
Probleme potentiale
-hepatita cronica
-ciroza hepatica
-cancerul hepatic
GRAD DE DEPENDENTA
1.Nevoia de a bea si a manca

2.Nevoia de a elimina
3.Nevoia de a darui si a se odihni
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5.Nevoia de a evita pericolele
6.Nevoia de a comunica
7.Nevoia de a fi curat,ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele
8.Nevoia de a fi util si a se realiza
9.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
44
DIAGNOSTICUL NURSING
1. Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie insuficient cantitativ si calitativ, manifestata prin anorexie,

inapetenta, avand ca sursa de dificultate greturile, varsaturile, regimul igieno-
dietetic impus de boala.
Bolnava va respecta regimul alimetar si dupa externare pentru a putea
favoriza o vindecare completa fara complicatii ulterioare.
2. Nevoia de a elimina
Eliminare inadecvata manifestata prin varsaturi, urini hipercrome fecale de

consistenta moale si decolorate, avand ca sursa de dificultate afectiunea hepatica
si dezechilibru metabolic.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie manifestata prin ore de somn insuficient cantitativ si calitativ,

avand ca sursa de dificultate declansarea bolii.
4. Nevoia de se misca si a-si mentine o buna postura
Dificultatea de a se deplasa avand ca sursa de dificultate respectarea

indicatiilor personalului medical; repaus prelungit, acesta fiind unul din
tratamentele nemedicamentoase care ajuta la vindecarea si tratarea bolii hepatice,
manifestata prin teama de a se misca si deplasa fiziologic.
45
5. Nevoia de a evita pericolele
Alterarea confortului datorita anxietatii, alterarii starii generale a sanatatii,

manifestate prin facies suferind, iritabilitate, cefalee, teama, neliniste, alterarea
procesului de gandire si riscului de aparitie a complicatiilor afectiuni hepatice si a
complicatiilor de decubit prelungit .
6. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Lipsa de cunostinte si informatii privind prevenirea imbolnavirilor de natura

hepatica-HAV si tratarii ei avand ca sursa de dificultate lipsa accesului la
informatiile privind hepatitele virale si ignoranta privind prevenirea imbolnavirilor
si a masurilor care trebuiesc luate in domeniul igienic si alimentatiei copiilor.
7. Nevoia de a comunica
Alterarea comunicarii manifestata prin dificultatea de a-si exprima opiniile

si ideile, avand ca sursa de dificultate anxietatea, nelinistea evenimentele
amenintatoare - spitalizarea, starea generala alterata si nesiguranta fata de
prognosticul bolii si evitarea complicatiilor.
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele
Alterarea aspectului tegumentelor avand ca sursa de dificultate afectiune

hepatica si aparitia hepatitei virale acute de tip A manifestata prin aparitia icterului
46
la nivelul fetei si sclerei si a simptomelor caracteristice hepatitei acuta virale:
greata, varsaturi, urini hipercrome si scaune decolorate, cefalee, slabiciune fizica.
9. Nevoia de a se recreea
Lipsa activitatilor recreative avand ca sursa de dificultate greata, varsaturile,

astenia fizica, cefalee, starea generala alterata, conditiile spitalizarii, manifestate
prin lipsa activitatilor recreative care ii fac placere bolnavei.
10. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Dicultatea de a-si continua preocuparile si realizarile efectuate inainte de

aparitia bolii, manifestata prin alterarea conceptiei de sine, dificultatea de a-si
asuma in continuare rolul sau in societate cauzate de aparitia afectiunii hepatice –
hepatita acuta virala cu virus „A”.
47
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
12.04.2012
Eliminare inadecvata Pacienta sa prezinte Rol autonom
16.04.2012
o eliminare - psihoterapie. Pacienta prezinta varsaturi, urini
Cauze: fiziologica, cu urini - in timpul varsaturilor asez pacienta cu capul cat mai aproape hipercrome si fecale decolorate.
-afectiunea hepatica; si scaune colorate de marginea patului si protejez lenjeria cu musama si aleza;
17.04.2012
-dezechilibru metaboli; normal. - dupa ce pacienta se linisteste indepartez tavita renala si ii ofer
19.04.2012
-flatulente abdominale. un pahar de apa sa-si clateasca gura; Pacienta nu mai prezinta
- rehidratarea va incepe imediat ce varsaturile au incetat, varsaturi, este echilibrata
Manifestari: Pacienta sa nu mai corectarea dezechilibrului hidric se va face in functie de hidroelectrolitic.
-varsaturi; prezinte varsaturi. ionograma sanguina;

20.04.2012
-urini hipercrome - urmaresc bilantul hidric masurind zilnic ingestia si excretia de
21.04.2012
(colurica); Pacienta sa fie lichide; Pacienta prezinta urini putin
-scaune usor decolorate echilibrata Rol delegat colorate si fecale normale.
(hipocolurice). hidroelectrolitic si - la indicatia medicului am administrat antiemetice

22.04.2012
acido-bazic. Metoclopramid, pentru corectarea echilibrului hidroelectrolitic;
25.04.2012
- am administrat Glucoza 5%, vitamine din grupul B (B1, B2, Pacienta prezinta eliminari
B6, B12) si vitamina C-200; fiziologice.
-am urmarit efectul medicatiei.
PLAN DE INGRIJIRE
48
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONOME SI DELEGATE
INSOMNIE Rol autonom 12.04.2012

Cauze: Pacienta sa beneficieze - psihoterapie. 14.04.2012
-scaun moale; de odihna si somn - am asigurat conditiil de microclimat adecvate cu salon Pacienta prezinta somn intrerupt, cu
-dureri usoare corespunzatoare linistit, lenjerie curata, liniste si ambient corespunzator; treziri repetate nocturne si atipiri in
epigastrice, cu aspect cantitativ si calitativ. - intocmesc un program de odihna si somn timpul zilei.
de colica biliara; corespunzator;
-anxietate; Pacienta sa fie - recomand pacientei sa consume inainte de culcare o 15.04.2012
-nesiguranta fata de echilibrata fizic si cana de ceai de tei caldut; 17.04.2012
evolutia bolii. psihic si sa inteleaga - am urmarit zilnic si am notat problemele legate de Pacienta prezinta un somn fara
importanta odihnei si odihna si somn si impreuna cu pacienta si echipa intreruperi, de circa 5-6 h pe noapte
Manifestari: repaosului in procesul medicala de ingrijire am rezolvat problemele acesteia si 1-2 h pe zi.
-somn insuficient de vindecare si legate de odihna si somn;
cantitativ si calitativ; recuperare - discut cu pacienta si explic acesteia rolul hotarator al 18.04.2012
-oboseala fizica; somnului si odihnei in procesul de vindecare si 25.04.2012
-agitatie psihica; recuperare; Pacienta prezinta somn fiziologic de
-stare generala - am educat pacienta ca inainte de culcare sa execute 6-8 h pe noapte si 1-2 h pe zi;
alterata; exercitii de respiratie si relaxare; respecta indicatiile medicului
49
privind somnul si odihna.
50
Rol autonom 12.04.2012
Dificultate de a se Pacienta sa - psihoterapie; 16.04.2012
misca si deplasa. prezinte o - am asigurat um micro-climat adecvat de liniste si incredere in jurul pacientaui; Pacienta face
Cauze: mobilizare - am ajutat si educat pacienta sa-si schimbe pozitia in pat, la interval regulat de miscari usoare in
-repaus obligatoriu normala si o aproximativ 2h si ori de cate ori a fost nevoie; pat, se teme sa se
impus de boala sa; deplasare - am condus pacienta la examenele paraclinice cu fotoliul rulant; departeze de pat.
-greata, varsaturi; buna. - am raspuns intodeauna promt la solicitarile pacientei sprijinind-o ori de cate ori a 17.04.2012
-slabiciune fizica; fost nevoie; 21.04.2012
-stare generala Pacienta sa - am educat pacienta sa respecte indicatiile medicului privind repausul in vederea Pacienta se
alterata. prezinte o unei vindecari si recuperari bune si rapide; deplaseaza
postura - asigur igiena tegumentelor si alenjeriei de pat si de corp; sprijinita de
Manifestari: adecvata. - efectuez usoare exercitii fizice active; personalul medical.
-teama de a se - invat pacienta miscarile adecvate pentru o buna recuperare (clinostatism); 22.04.2012
deplasa, mers greoi, Pacienta sa se - am facut totul pentru a-i reda increderea in fortele propii; 25.04.2012
nesigur; deplaseze - am discutat cu familia si cu pacienta ca dupa externare sa respecte indicatiile Pacienta si-a
-risc de complicatii singura si sa medicului de a nu depune efort fizic indelungat si extenuant; recapatat increderea
de decubit prelungit capete - am urmarit modul de mobilizare si deplasare al bolnavei si efectele acestora in in fortele propii si
incredere in recuperarea fizica si psihica a bolnavei. respecta indicatiile
fortele propii. Rol delegat medicului .
- la indicatia medicului am administrat vitaminele B1, B2, B6, B12 si Glucoza 5%.
51
52
Disconfort Rol autonom
Anxietate - psihoterapie. 12-04-2012
Vulnerabilitate Pacienta sa - conditiide micro-climat adecvate, cu salon curat si aerisit, 15-04-2012
Cauze: beneficieze de un temperatura optima 18C°; Pacienta prezinta risc de
- cefalee; mediu de siguranta, - am asigurat un climat de liniste si siguranta in preajma pacientei, complicatii prezinta
-incertitudine fata de fara accidente si prin izolare si respectarea circuitelor , masuri de igiena specifice disconfort fizic si psihic.
prognosticul bolii; risc de complicatii. sectiei si spitalului; 16-04-2012
-greturi, varsaturi; - favorizez adaptarea pacientei la noul mediu; 22-04-2012
-spitalizare; - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate; Pacienta este constienta
-astenie fizica. Pacienta sa - am oferit pacientei exemple de alti bolnavi a caror evolutie a fost de boala sa si riscul de
Manifestari: beneficieze de satisfacatoare si am incurajat-o sa vorbeasca deschis cu ceilalti complicatii s-a diminuat.
-iritabilitate; confort fizic si pacienti si cu echipa medicala de ingrijire, sa-si exprime temerile, 23-04-2012
-agitatie; psihic. opiinile si nelinistea; 25-04-2012
-risc de complicatii Diminuarea pana la - am asigurat permanent legatura cu familia pacientei dar tinand cont Pacienta este echilibrata
ale bolii de baza remiterea anxietatii. de regulile intra-spitalicesti speciale ale sectiei de boli infectioase; fizic si psihic, riscul de
(hepatita cronica, Rol delegat complicatii s-a remis,
ciroza hepatica); - am administrat Algocalmin; evolutia si prognosticul
-stare generala -am urmarit zilnic evolutia si efectele medicatiei administrate bolii este favorabil.
alterata. pacientei.
53
Rol autonom
Lipsa de informatii si - psihoterapie; 12-04-2012
cunostinte - explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, 14-04-2012
Cauze: Pacienta sa acumuleze modul de manifestare, masurile de prevenire si tratament, Pacienta ignora
-lipsa accesului la cunostinte si informatii noi recuperare; cunostintele despre
informatii privind bolile despre boala sa si modul de - stimulez dorinta de cunoastere a pacientei, de a pune boala sa.
epidemiologice si profilaxie. intrebari si ofer raspunsuri clare si concise despre tratament 15-04-2012
infectioase; si mijloacele de explorare clinice si paraclinice; 16-04-2012
-ignoranta si dezinteres fata - identific obiceiurile si deprinderile gresite si le corectez; Pacienta doreste sa
de masurile de prevenire a Pacienta sa dobandeasca - informez pacienta asupra propriei responsabilitati privind dobindeasca cunostinte
afectiunilor ficatului. atitudini, obiceiuri si sanatatea si prevenirea imbolnavirilor; si informatii despre

deprinderi noi. - organizez activitati educative si de expunere, conversatii boala sa.
respectind principiile pedagogice; 17-04-2012
Manifestari: - verific daca pacienta a inteles mesajul transmis si daca si- 25-04-2012
-cunostinte insuficiente a insusit noile cunostinte; Pacienta a acumulat
despre afectiunea sa si - urmaresc modul de recuperare fizica si psihica a cunostinte despre boala
despre sine. pacientei. sa, alimentatie, mod de

viata echilibrat.
54
Comunicare ineficace la Rol autonom 12-04-2012
nivel afectiv - psihoterapie; 14-04-2012

- asigur un micro-climat adecvat, asigurind un mediu de Pacienta prezinta
Cauze: securitate si linistit; comunicare inactiva la
- evenimente Pacienta sa prezinte o - identific cu pacienta cauza anxietatii si factorii declansatorii; nivel afectiv.
amenintatoare:spitalizare; comunicare activa la - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor 15-04-2012
-nesiguranta fata de nivel afectiv. propuse, linistind pacienta cu privire la starea sa, explicindu-i 26-04-2012
evolutia si prognosticul scopul si natura interventiilor; Pacienta prezinta
bolii; - favorizez adaptarea la noul mediu de spital; anxietate moderata

- educ pacienta sa-si exprime nevoile,ideile, parerile si comunica cu familia, este
Manifestari: Pacienta sa fie dorintele; neincrezatoare.
-anxietate; echilibrata psihic - facilitez legatura cu familia, prieteni si asigur legatura 17-04-2012
-neliniste, agitatie; permanenta cu echipa medicala de ingrijire, ajutand si educand 25-04-2012
- agresivitate; pacienta sa-si capete incredere in echipa medicala de ingrijire; Pacienta este cooperanta,
-lipsa si dezinteres - antrenez pacienta in efectuarea de activitati care sa-i confirme comunicativa si are
pentru comunicare. un sentiment de utilitate; incredere in echipa

- urmaresc zilnic comportamentul si activitatile pacientei, in medicala de ingrijire.
vederea recuperarii sale fizice si psihice.
55
Dificultatea de a-si Rol autonom 12-04-2012
asuma responsabilitati - psihoterapie; 19-04-2012
scolare Pacienta sa fie preocupata - asigur un micro-climat adecvat in jurul pacientei de Pacienta este nelinistita
in vederea realizarii si siguranta si liniste; si neincrezatoare fata
Cauze: afirmarii sale profesionale. - incurajej pacienta si familia acesteia expicindu-le ca se va de reluarea activitatii
-spitalizare; recupera complet fizic si psihic, insa va trebui sa respecte sale scolare si fata de
-anxietate; intocmai indicatiile medicului dupa externare privind evolutia bolii
-astenie fizica; Pacienta sa fie echilibrata modul de viata echulibrat fara excese alimetare sau de alta 20-04-2012
-cefalee; fizic si psihic. natura; 25-04-2012
-mobilizare redusa. - asigur legatura cu echipa medicala de ingrijire incurajand Datorita sprijinului
pacienta sa aiba incredere si optimism ca se va face totul familiei si echipei
Manifestari: Pacienta sa efectueze pentru recuperarea si vindecarea sa fara complicatii; medicale, pacienta are
-alterarea conceptiei de activitati care sa-i permita - antrenez pacienta in activitatii si discutii care sa-i confere incredere in sine si in
sine; o recuperare buna si totala. o stare de utilitate si preocupare; evoluita bolii sale, fiind
-dificultatea de a-si - urmaresc modul de recuperare al pacientei si activitatile convinsa ca isi va putea
continua preocuparile si care le desfasoara in timpul spitalizarii. relua activitatea
activitatile; scolara.
-creearea de obiceiuri si
activitati noi.
56
ANALIZA TEHNICA VALORI VALORI
DATA
CERUTA DE RECOLTARE NORMALE OBTINUTE
HEMATOCRIT Se recolteaza prin punctie venoasa Ht=41-45g% Ht-38g%
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, intr- Hb=14-16g% Hb-10,5g%
LEUCOCITE un vacutainer de culoare mov. L=4000-8000/mm L-3650/mm
Se recoteaza 1,6 ml sange prin punctie
VSH venoasa plus 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%,
VSH=2-13mm/1h VSH-11mm/h
intr-un vacutainer de culoare neagra.
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
Bilirubina directa Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-7 mg/dl
venoasa, fara substanta anticoagulanta,
Bilirubina totala Bt=0,6-1 mg/dl Bt-10,2mg/dl
intr-un vacutainer de culoare rosie
12 Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
TGP TGP=2-16 ui TGP-165 ui
venoasa fara substanta anticoagulanta,
04 TGO TGO=2-20 ui TGO-110 ui
intr-un vacutainer de culoare rosie.
2012 Ag HBs Se recolteaza 10 ml sange prin punctie AgHBs=negativ AgHBs-negativ

Anticorpi HCV venoasa AcpHCV=negativ AcHCV-negativ
Anticorpi HAVIgM fara substanta anticoagulanta. AcpHAV=negativ AcHAV-pozitiv
Glucoza-absent Gl-absent
Bilirubina-absent Bl-prezent (+)
Urobilinogen- absent Urb-crescut (++)
Se recolteaza din prima urina de
EXAMEN Leucocite-absent L-absent
dimineata, dupa toaleta organelor genitale
SUMAR DE Sediment urinar - rare Sediment urinar - relativ frecvente
externe, 100-150 ml urina intr-un
URINA epitelii plate, rare epitelii plate, rare leucocite,
recipient curat si uscat.
leucocite numeroase cristale de oxalat de Ca
PH=5-7,5 PH-5,5
Densitate=1005-1025 Densitate-1025
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR
57
DATA
CERUTA DE TECOLTARE NORMALE OBTINUTE
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, Hb=14-16g% Hb-12,7g%
LEUCOCITE intr-un vacutainer de culoare mov. L=4000-8000/mm L-3900/mm
Se recolteaza prin punctie venoasa 5-8
ml sange venos fara substanta
GLICEMIE Gl=80-120g% Gl-85g%
anticoagulanta intr-un vacutainer de
culoare rosie.
Se recolteaza 5-8 ml sange prin
Bilirubina totala punctie venoasa, fara substanta Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-3,3 mg/dl
Bilirubina directa anticoagulanta, intr-un vacutainer de Bt=0,6-1 mg/dl Bt-6,1 mg/dl
18
culoare rosie
04
2012 punctie venoasa fara substanta
TGP TGP=2-16 ui TGP-115
TGO anticoagulanta, intr-un vacutainer de TGO=2-20 ui TGO-80
culoare rosie.
Bilirubina-absent Bl-scazut
Urobilinogen- absent Urb-prezent
Leucocite-absent L-absent
EXAMEN dimineata, dupa toaleta organelor
Sediment urinar - rare epitelii Sediment urinar - rare epitelii plate,
SUMAR DE
genitale externe, 100-150 ml urina plate, rare leucocite rare leucocite
URINA
PH=5-7,5 PH-5,5
intr-un recipient curat si uscat.
58
DATA
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa,
Bilirubina directa Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-0,2 mg/dl
fara substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de
Bilirubina totala Bt=0,6-1 mg/dl Bt-0,8 mg/dl
culoare rosie
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa fara
substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de
TGO TGO=2-20 ui TGO-30
culoare rosie.
24 Ag HBs AgHBs=negativ AgHBs-negativ

Se recolteaza 10 ml sange prin punctie venoasa
Anticorpi HCV AcpHCV=negativ AcHCV-negativ
04 fara substanta anticoagulanta.
Anticorpi HAVIgM AcpHAV=negativ AcHAV- negativ
2012 Glucoza-absent Gl-absent
EXAMEN SUMAR Leucocite-absent L-absent
Se recolteaza din prima urina de dimineata, dupa
DE Sediment urinar - rare Sediment urinar -
toaleta organelor genitale externe, 100-150 ml urina
URINA epitelii plate, rare rare epitelii plate,
leucocite rare leucocite
PH=5-7,5 PH-5,5
59
TABEL CU MEDICATIA
DENUMIRE CALE DE DOZA DOZA ACTIUNE
DATA
MEDICAMENT ADM. UNICA TOTALA MEDICAMENT
METOCLOPRAMID IM 1F=2ml 1 fiola/zi Antiemetic
ALGOCALMIN IM 1F=2ml 2fiole/zi Analgezic
12-04
2012 VITAMINA B1 IM 1F=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
/ VITAMINA B2 IM 1F=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
17-04
VITAMINA C-200 IM 1F=5ml 1fiola/zi Factor Vitaminic

Reechilibrare
GLUCOZA 5% IV 1Pg=500ml 1pg/zi
hidroelectrolitica
Arginina sorbitol PERFUZIE 1pg=250ml 1pg/zi
Trofic hepatic
VITAMINA B1
IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
18-04
2012 VITAMINA B2 IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
/ VITAMINA B6
IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
24-04
2012 VITAMINA B12 IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
VITAMINA C-200 IM 1f=5ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
60
EXPLORARI PARACLINICE
DATA DENUMIREA ROLUL REZULTAT

EXAMINARII ASISTENTEI OBTINUT
- am pregatit pacienta din punct de
vedere psihic pentru a inlaturarea factorilor
emotionali.
-am condus pacienta in camera unde se N.P.E
efectueaza MRF-ul, am asezat-o pe pat si am Cord in limite
rugat-o sa-si relaxeze musculature, sa fie fiziologice
linistita.
MRF - am asezat bolnava in decubit ventral si
lateral, pozitii indicate de medic si sa efectuat
tehnica de inregistrare a MRF-ului.
- dupa efectuarea examinarii am condus
pacienta la pat si am asezat-o confortabil.
13 - am anexat MRF-ul la foaia de observatie a
04 pacientei.
2012 - am pregatit pacienta din punct
de vedere psihic.
- in seara dinaintea efectuarii examenului am
efectuat o clisma evacuatorie.
- am ajutat pacienta sa se dezbrace si am Hepatomegalie
asezat-o in pozitie dorsala si in decubit Splenomegalie
lateral. Pancreas si
ECOGRAFIE - dupa examinare am ajutat pacienta sa se
imbrace si am condus-o la salon cu fotoliul
rinichi normal
ecografic
rulant.
- am notat in foaia de observatie a pacientei
rezultatul obtinut.
61
INTERVENTIILE CONSTANTE ALE
ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
- am asigurat conditii de mediu si microclimat adecvate prin aerisirea

zilnica, pregătirea patului si schimbarea zilnica a lenjeriei,
temperatura optima 22-23° C, linişte si un mediu de siguranţa si
calm;
- am pregatit si verificat materialele necesare si am administrat Intervenţiile
medicatia prin perfuzii si injectabil; propuse au fost
- am administrat zilnic tratamentul prescris de medic; efectuate fiind
- am urmărit si notat zilnic funcţiile vitale vegetative: puls, tensiune satisfăcute
arteriala, temperatura, respiraţie, diureza si scaun; nevoile
- am dezbrăcat si îmbrăcat pacientul la examenele de specialitate si pacientului.
vizita medicala.
- am asigurat îngrijirile igienice zilnice ale pacientului;
- am executat zilnic masaj cu alcool dilutie pentru a preveni
complicatiile trofice (escare), tromboembolice si pulmonare;
- am urmărit faciesul pacientului, aspectul tegumentelor, starea
generala a bolnavului;
- am urmarit respectarea regimului alimentar si a starii de hidratare a
pacientului;
- am educat pacientul in privinta pastrarii sanatatii si prevenirea
imbolnavirilor.
62
EVALUARE FINALA
Pacienta in varsta de 16ni se prezinta pe data de 12-04-2012 la camera

de garda a spitalului de boli infectioase Buzau cu urmatoarele simptome
majore:
 durere epigastrica colicativa.
 icter generalizat.
 greata, varsaturi, anorexie.
 astenie fizica.
 anxietate moderata, cefalee.
 stare generala alterata.
Se recomanda internarea pentru diagnostic, tratament de specialitate si
recuperare. Pacienta a fost supusa intra-spitalicesc cu regim igieno-dietetic si
tratament curativ cu vitamine din clasa B (B1, B2, B6, B12) si vitamina
C200, antiemetice – Metoclopramid si a fost reechilibrata hidroeletrolitic cu
Glucoza 5% si Arginina sorbitol.
Pe data de 25-04-2012 de acord comun cu pacienta si familia acesteia
medicul hotaraste externarea cu urmatoarele recomandari:
 respectarea regulilor de igiena personala si de grup;
 respectarea regimului alimentar impus de boala, alimentatie compusa
din carne slaba fiarta sau fripta, produse lactate, legume si fructe proaspete,
sucuri naturale de fructe, se interzic: sosurile, rintasurile, alcoolul, cafeaua,
conservele sau semipreparatele;
 evitarea eforturilor fizice indelungate;
 pacienta revine la control in prima faza la trei saptamani, apoi din trei
in trei luni timp de un an, pana la vindecarea si recuperarea sa completa.
63
EDUCATIA PENTRU SANATATE
Prin interventia ei asistenta medicala participa activ la prevenirea

imbolnavirilor ficatului datorita cunoasterii factorilor nocivi si a persoanelor
cu grad ridicat de imbolnavire, aceasta presupunand un grad ridicat de
cunostinte si professionalism, atasament fata de orice persoana indiferent de
sex sau origine.
- igiena individuala si de grup pentru a preveni infectiile de orice natura.
- alimentatie sanatoasa si corespunzatoare fiecarei etape de varsta.
- abandonarea obiceiurilor nesanatoase: fumat, consumul de alcool,
consumul de cafea, viata sedentara, obezitate.
- tratarea din timp a afectiunilor cailor biliare si afectiunilor stomacului si
colonului.
- dispensarizarea de urgenta a celor cu simptome specifice si a celor cu risc
crescut de boli infecto-contagioase.
- urmarirea evolutiei bolilor deja existente sa nu existe riscul de inrautatire a
bolii de baza.
- controale de laborator a sangelui si urinii pentru tratarea in faza de inceput
a bolii.
- urmarirea recuperarii bolnavilor astfel incat acestia sa-si reia preocuparile
si activitatile curente.
- prevenirea invaliditatilor datorate bolii.
- educarea populatiei privind insuficientele hepatice in toate modalitatile
posibile si pe toate caile de propagare a sanatatii.
In prezent este in curs de indeplinire un vechi deziderat al omenirii:
„toate bolile pot fi prevenite ori vindecate inclusive cele ale batranetii si
nimic nu ne poate impiedica sa ne prelungim viata dupa dorinta noastra”.
64
CAZUL 2
65
CULEGEREA DE DATE
Surse de informatie :
 pacient;
 familia, echipa de ingrijire;
 foaia de observatie;
Date relative stabile :

Nume si Prenume: P.B.
Sex: masculin
Ocupatia:student
Nationalitate: romana
Religie: ortodoxa
Alergii: nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze: nu prezinta
 Inaltime: 1,78m;
 Greutate: 80 kg
Grupa sangvina:O1
RH - pozitiv.
66
Date variabile :
 Domiciliul: judetul Buzau.
 Conditii de locuit: locuinta salubra, casa formata din patru camere si
anexe
 Echipa de sustinere: pacient sustinut de familie, si echipa medicala
de ingrijire.
 Conditii psiho-sociale: stare de anxietate si disconfort.
Data internarii: 16-04-2012

Data externarii: 28-04-2012
A.H.C: neaga existenta bolilor infecto-contagioase si dermato venerice

A.P.P: boli specifice copilariei, viroze pulmonare, amigdalita acuta
eritematoasa.
A.P.Ch: Peritonita apendiculara la 17 ani
67
MOTIVELE INTERNARII
 icter,sclero tegumentar;
 durere epigastrica cu aspect de colica biliara;
 ameteli;
 modificarea scaunului –scaun moale, hipocoluric;
 anorexie;
 insomnie, cefalee;
 urini hipocrome –oligurie
 stare de somnolenta
ISTORICUL BOLII
Debutuil bolii apare in urma cu 8 zile cu sindrom dispeptic de

greata ,varsaturi alimentare,inapetenta,cefalee.Aceste simtome s-au
manifestat timp de 3 zile pacientul se prezinta la medicul de familie care ii
recomanda regim alimentar. Simptomele nu s-au diminuat semnificativ si
dupa cinci zile apare icterul la nivelul fondului alb al sclerei, la nivelul fetei
si tegumentelor ceea ce determina pacientul si familia acestuia sa se adreseze
serviciului de garda al spitalului de boli infectioase, unde medicul de garda
recomanda internarea pentru diagnostic si tratament de specialitate
68
Tesut musculo-adipos-pacientul prezinta slabirea masei musculare

Aparat respirator:-torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe
ambele arii pulmonare, dispnee moderata, R=18/min.
Aparat cardio-vascular:-cord in limite normale, zgomote cardiace
prezente ,ritmice, soc apexian spatiul V intercostal, TA=130/75mmHg,
P=82/min
Tegumente si mucoase –icterice
Sistem ganglionar-limfatic-nepalpabil
Sistem osteo-articular-integru
Aparat digestiv:- abdomen suplu,dureros la palpare in hipocondrul drept
(hepatomegalie moderata),splina marita de volum.
- anorexie,greata, varsaturi alimentare
- tranzit intestinal prezent-scaune moi decolorate
Aparat uro-genital:- loje renale libere, nedureroase la palpare
- mictiuni fiziologice, culoare hipercroma , diureza
700ml
Sistem nervos central:- pacient orientat temporo-spatial
- pacient echilibrat psihic
- ROT prezente
-anxietate moderata
69
ELEMENTE DE IGIENA
Pacientul prezinta apetit diminuat, regimul dietetic este hiposodat, compus

din legume crude sau salate, compot, supe de legume, brinza proaspata de
vaca, dupa 5 zile pacientul poate consuma carne slaba fiarta sau la gratar.
ALIMENTATIE
Inainte de producerea bolii, pacientul consuma trei mese pe zi, dupa debutul
afectiunii pacientul prezinta inapetenta, greata,varsaturi alimentare, consuma
alimente in cantitate scazuta.Consuma alcool si fumeaza.
Lichide consumate sucuri naturale, apa plata, ceaiuri din plante medicinale,
in cantitate de aproximativ 1000-1200ml/zi , diureza 800ml.
ELIMINARI
Bolnavul prezinta scaun in fiecare zi moale-diareic ,decolorat dupa citeva

zile de la inceperea tratamentului curative scaunul este de consistenta
moale ,fara diaree, pentru ca la externare pacienta sa prezinte scaun de
consistenta normala , colorat normal.
Mictiunile sunt fiziologice,urina este la internare hipocroma, diureza
aproximativ 800ml/zi, datorita regimului dietetic si tratamentului curativ
urina revine treptat la culoarea fiziologica, diureza 1200-1500ml pe zi.
70
IGIENA PERSONALA
In primele zile de spitalizare pacientul este ajutat sa-si execute toaleta zilnica
personala de catre personalul medical de ingrijire.
Dupa 4-5 zile pacientul i-si satisface singur toaleta personala individualizata
supravegheat de personalul medical.
ACTIVITATI SI REPAOS
Bolnavul doarme dupa amiaza,prezinta usoara insomnie la inceput cu treziri

nocturne, dupa inceperea tratamentului si discutii despre problemele sale,
pacientul doarme circa 6-8h pe noapte.
Bolnavul i-si petrece timpul liber invatind, citeste si urmareste emisiunile
televizate.Pacientul nu fumeaza, nu bea alcool si cafea.
COMPORTAMENT
Datorita conditiilor specifice date de boala sa , la inceput bolnavul prezinta

anxietate moderata, nu comunica indeajuns cu echipa medicala de ingrijire,
dar dupa discutii cu parintii si echipa medicala , bolnavul este echilibrat
psihic si nu creeaza probleme de comportament si comunicare.
Diagnostic la internare –Hepatita virala

Diagnostic medical la 48h- Hepatita acuta virala cu virus A
71
Analiza si interpretarea datelor
Problemele pacientului
1.Probleme actuale
-ameteli;
-urini hipocrome;oligurie;
-stare de somnolenta ;
-icter sclerotegumentar;
-anorexie;
-durere in fosa iliaca dreapta si in zona periombilicala.
2.Probleme potentiale
-anemie severa;
-lipotimie;
-soc hipovolemic;
-risc de infectie.
Din datele culese rezulta ca pacientul are perturbate urmatoarele nevoi:

I.Grad de dependenta;
1.Nevoia de a bea si a manca;
2.Nevoia de a evita pericolele;
3.Nevoia de a elimina;
4.Nevoia de a-si pastra tegumentele normal colorat si integre;
72
5.Nevoia de a se odihni;
6.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
7.Nevoia de a se imbraca si dezbraca;
8.Nevoia de a invata;
9.Nevoia de a comunica;
10.Nevoia de a se recreea.
II.Diagnostic de nursing la internare
1.Nevoia de a se alimenta
Alimentatie insuficient cantitativ si calitativ, manifestata prin

anorexie,inapetenta, avind ca sursa de dificultate greturile, varsaturi, regimul
igieno-dietetic impus de boala.
Pacientul va respecta regimul alimentar si dupa externare pentru a putea
2.Nevoia de a evita pericole
Alterarea sanatatii, confortului datorita anxietatii, alterarii starii generale a

pacientului, manifestat prin facies suferind, iritabilitate, cefalee, teama
neliniste, alterarea procesului de gindire, si riscului de aparitie a
complicatiilor afectiuni hepatice si a complicatiilor de decubit prelungit .
73
Eliminare inadecvata manifestata prin varsaturi, urini hipocrome fecale de

consistenta moale-diareice si decolorate, avind ca sursa de dificultate
afectiunea hepatica si dezeechilibru metabolic.
4.Nevoia de a-si pastra tegumentele

curate si bine ingrijite
Alterarea aspectului tegumentelor avind ca sursa de dificultate afectiune

hepatica si aparitia hepatitei virale acute de tip A manifestata prin aparitia
icterului la nivelul fetei si sclerei si a simptomelor caracteristice hepatitei
acuta virale-greata, varsaturi, urini hipercrome si scaune decolorate, cefalee,
slabiciune fizica.
5.Nevoia de a se odihni
Somnolenta manifestata prin multe ore de somn avand ca sursa de dificultate

boala.
6.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Postura inadecvata datorata starii de ameteala,cefalee si durere in fosa iliaca
dreapta.
7.Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca
74
Dificultatea de a se imbraca si de a se imbraca datorita durerii
Lipsa de cunostinte si informatii privind prevenirea imbolnavirilor de natura

hepatica-HAV si tratarii ei, avind ca sursa de dificultate lipsa accesului la
informatiile privind hepatitele virale si ignoranta privind prevenirea
imbolnavirilor si a masurilor care trebuiesc luate in domeniul igienic si
alimentatiei tinerilor.
Alterarea comunicari manifestata prin dificultatea de a-si exprima opiinile si

ideile, avind ca sursa de dificultate anxietatea,nelinistea evenimentele
amenintatoare-spitalizarea , starea generala alterata si nesiguranta fata de
prognosticul bolii si evitarea complicatiilor.
10.Nevoia de a se recreea
Lipsa activitatilor recreative avind ca sursa de dificultate greata,

varsaturile,astenia fizica, cefalee, starea generala alterata, conditiile
spitalizarii, manifestate prin lipsa activitatilor recreative care ii fac placere
bolnavului.
75
NURSING
AUTONOME SI DELEGATE
Rol autonom 16.04.2012
Alimentatie - psihoterapie 17.04.2012
insuficienta prin Pacientul sa - am pozitionat pacientul cu capul intr-o parte Pacientul prezinta
deficit cantitativ prezinte o stare pentru usurarea varsaturilor si am protejat lenjeria bolnavului si cea de pat cu musama si aleza; greturi, varsaturi,
si calitativ. de bine fara - am ajutat pacientul in timpul varsaturilor, sprijinindu-l si invatandu-l sa inspire profund; inapetenta.
greturi, - am redus/oprit aportul de lichide pe timpul varsaturilor; dupa incetarea varsaturilor, am 18.04.2012-
Cauze: varsaturi si rehidratat pacientul treptat cu cantitati mici de lichide reci (ceai, apa plata, sucuri naturale), 21.04.2012
-greturi, anorexie. oferite cu lingurita (30-60 ml) la intervale de 30-60 minute; Pacientul nu mai
varsaturi; - am explorat gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului; prezinta greturi si
-anorexie; Pacientul sa - am explicat pacientului si familiei importanta respectarii regimului alimentar in mentinerea varsaturi, fiind
respecte sanatatii; indemnat sa consume
regimul - mesele vor avea un orar regulat si prezentate atragator; regimul dietetic
Manifestari: dietetic- - am informat apartinatorii asupra alimentelor permise si deasemenea am oferit alternative prescris de medic,
-inapetenta; alimentar privind modelul de preparare a diferitelor mancaruri; produse lactate, supe
-slabire a masei impus de boala. - am prezentat alimentele permise intr-un mod cat mai placut si frumos aranjate; de zarzavat, fara
musculare; - dieta: la inceput lichide 1,5-2 l/zi (sucuri de fructe, ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat, lapte, carne.
-regimul dietetic Pacientul sa fie iaurt); dupa 3-4 zile si incetarea varsaturilor se va incepe diversificarea alimentelor, in special 22.04.2012-
impus de boala; echilibrat pentru atingerea unui aport de vitamine, glucide si amino-acizi necesar regenerarii celulare; 28.04.2012
-risc de hidroelectrol. si Rol delegat Pacientul consuma
deshidratare nutritional. - la indicatia medicului am administrat un antiemetic-Metoclopramid2f/zi si pentru marirea carne fripta, produse
hidro- apetitului am administrat vitamina C; lactate, sare moderat
electrolitica. - pentru reechilibrare hidroelectrolitica am administrat Glucoza 5% in perfuzie; si respecta indicatiile
- am administrat vitaminele B1, B2, B6, B12; medicului privind
- am urmarit efectul medicatiei. alimentatia dupa
externare.
P L A N D E I NG R I J I R E
76
16-04-2012
Eliminare Pacientul sa Rol autonom 17-04-2012
inadecvata prezinte o eliminare - psihoterapie. Pacientul prezinta varsaturi,
Cauze: fiziologica, cu urini - in timpul varsaturilor asez pacientul cu capul cit mai aproape de urini hipercrome si fecale
-afectiunea hepatica; si scaune colorate marginea patului si protejez lenjeria cu musama si aleza; decolorate.
-dezechilibru normal. - dupa ce pacientul se linisteste indepartez tavita renala si ii ofer un 18-04-2012
metaboli; pahar de apa sa-si clateasca gura; 21-04-2012
-flatulente - rehidratarea va incepe imediat ce varsaturile au incetat, corectarea Pacientul nu mai prezinta
abdominale. Pacientul san u mai dezechilibrului hidric se va face in functie de ionograma sanguina; varsaturi, este echilibrat
prezinte varsaturi. - urmaresc bilantul hidric masurind zilnic ingestia si excretia de hidroelectrolitic.
Manifestari: lichide; 22-04-2012
-varsaturi; Pacientul sa fie Rol delegat 23-04-2012
-urini hipercrome echilibrat - la indicatia medicului am administrat antiemetice Metoclopramid, Pacientul prezinta urini putin
(colurica); hidroelectrolitic si pentru corectarea echilibrului hidroelectrolitic; colorate si fecale normale.
-scaune usor acido-bazic. - am administrat Glucoza 5%, vitamine din grupul B (B1, B2, B6, 24-04-2012
decolorate B12) si vitamina C-200; 28-04-2012
(hipocolurice). -am urmarit efectul medicatiei. Pacientul prezinta eliminari
fiziologice.
77
INSOMNIE Rol autonom 16-04-2012

Cauze: Pacientul sa beneficieze - psihoterapie. 18-04-2012
-scaun moale; de odihna si somn - am asigurat conditiide microclimat adecvate cu salon linistit, Pacientul prezinta somn intrerupt, cu
-dureri usoare epigastrice, corespunzatoare lenjerie curata, liniste si ambient corespunzator; treziri repetate nocturne si atipiri in
cu aspect de colica biliara; cantitativ si calitativ. - intocmesc un program de odihna si somn corespunzator; timpul zilei.
-anxietate; - recomand pacientului sa consume inainte de culcare o cana
-nesiguranta fata de Pacientul sa fie de ceai de tei caldut; 19-04-2012
evolutia bolii. echilibrat fizic si psihic - am urmarit zilnic si am notat problemele legate de odihna si 20-04-2012
si sa inteleaga somn si impreuna cu pacientul si echipa medicala de ingrijire Pacientul prezinta un somn fara
Manifestari: importanta odihnei si am rezolvat problemele acestuia legate de odihna si somn; intreruperi, de circa 5-6 h pe noapte si
-somn insuficient cantitativ repaosului in procesul - discut cu pacientul si explic acestuia rolul hotaritor al 1-2 h pe zi.
si calitativ; de vindecare si somnului si odihnei in procesul de vindecare si recuperare;
-oboseala fizica; recuperare - am educat pacientul ca inainte de culcare sa execute exercitii 21-04-2012
-agitatie psihica; de respiratie si relaxare; 28-04-2012
-stare generala alterata; - ianinte de culcare am servit pacientului o cana de lapte dulce Pacientul prezinta somn fiziologic de
caldut. 6-8 h pe noapte si 1-2 h pe zi;
respecta indicatiile medicului privind
somnul si odihna.
78
16-04-2012
Dificultate de a se Pacientul sa prezinte Rol autonom 18-04-2012
- psihoterapie;
misca si deplasa. o mobilizare normala Pacientul face miscari
- am asigurat um micro-climat adecvat de liniste si incredere in jurul pacientului;
si o deplasare buna. - l-am ajutat si educat sa-si schimbe pozitia in pat, la interval regulat de usoare in pat ,se teme
aproximativ 2h si ori de cate ori a fost nevoie;
Cauze: sa se departeze de pat.
- am condus pacientul la examenele paraclinice cu fotoliul rulant;
-repaus obligatoriu - am raspuns intodeauna promt la solicitarile pacientului sprijinindu-l ori de cite 18-04-2012
ori a fost nevoie;
impus de boala sa; Pacientul sa prezinte 23-04-2012
- am educat pacientul sa respecte indicatiile medicului privind repausul in
-greata, varsaturi; o postura adecvata. vederea unei vindecari si recuperari bune si rapide; Pacientul se deplaseaza
- asigur igiena tegumentelor si alenjeriei de pat si de corp;
-slabiciune fizica; sprijinit de personalul
- efectuez usoare exercitii fizice active;
-stare generala alterata. - invat pacientul miscarile adecvate pentru o buna recuperare (de preferinta medical.
clinostativ);
Pacientul sa se 24-04-2012
- am facut totul pentru a-i reda increderea in fortele propii;
Manifestari: deplaseze singur si sa - am discutat cu familia si cu pacientul ca dupa externare sa respecte indicatiile 28-04-2012
medicului de a nu depune efort fizic indelungat si extenuant;
-teama de a se deplasa, capete incredere in Pacientul si-a recapatat
- am urmarit modul de mobilizare si deplasare al bolnavului si efectele acestora
mers greoi, nesigur; fortele propii. in recuperarea fizica si psihica a bolnavului. increderea in fortele
-risc de complicatii de propii si respecta
Rol delegat
decubit prelungit. - la indicatia medicului am administrat vitaminele B1, B2, B6, B12 si Glucoza indicatiile medicului .
5%.
Vulnerabilitate Pacientul sa - conditiide micro-climat adecvate, cu salon curat si aerisit, 17-04-2012
Cauze: beneficieze de un temperatura optima 18C°; Pacientul prezinta risc de
- cefalee; mediu de - am asigurat un climat de liniste si siguranta in preajma pacientului, complicatii prezinta
79
-incertitudine fata de siguranta, fara prin izolare si respectarea circuitelor , masuri de igiena specifice disconfort fizic si psihic.
prognosticul bolii; accidente si risc sectiei si spitalului; 18-04-2012
-greturi, varsaturi; de complicatii. - favorizez adaptarea pacientului la noul mediu; 21-04-2012
-spitalizare; - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate; Pacientul este constient de
-astenie fizica. - am oferit pacientului exemple de alti bolnavi a caror evolutie a fost boala sa si riscul de
Manifestari: Pacientul sa satisfacatoare si l-am incurajat sa vorbeasca deschis cu ceilalti pacienti complicatii s-a diminuat.
-iritabilitate; beneficieze de si cu echipa medicala de ingrijire, sa-si exprime temeril , opiinile si 22-04-2012
-agitatie; confort fizic si nelinistea; 28-04-2012
-risc de complicatii psihic. - am asigurat permanent legatura cu familia pacientului dar tinind cont Pacientul este echilibrat
ale bolii de baza Diminuarea pana de regulile intra-spitalicesti speciale ale sectiei de boli infectioase; fizic si psihic, riscul de
(hepatita cronica, la remiterea Rol delegat complicatii s-a remis,
ciroza hepatica); anxietatii. - am administrat Algocalmin; evolutia si prognosticul
alterata. pacientului.
80
Rol autonom
cunostinte - explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, 17-04-2012
Cauze: Pacientul sa acumuleze modul de manifestare, masurile de prevenire si tratament, Pacientul ignora
-lipsa accesului la cunostinte si informatii recuperare; cunostintele despre
informatii privind bolile noi despre boala sa si - stimulez dorinta de cunoastere a a pacientului, de a pune boala sa.
epidemiologice si modul de profilaxie. intrebari si ofer raspunsuri clare si concise despre tratament si 18-04-2012
infectioase; mijloacele de explorare clinice si paraclinice; 19-04-2012
-ignoranta si dezinteres fata - identific obiceiurile si deprinderile gresite si le corectez; Pacientul doreste sa
de masurile de prevenire a Pacientul sa dobindeasca - informez pacientul asupra propriei responsabilitati privind dobindeasca
afectiunilor ficatului. atitudinii, obiceiuri si sanatatea si prevenirea imbolnavirilor; cunostinte si
deprinderi noi. - organizez activitati educative si de expunere, conversatii informatii despre
respectind principiile pedagogice; boala sa.
Manifestari: - verific daca pacientul a inteles mesajul transmis si daca si-a 20-04-2012
-cunostinte insuficiente insusit noile cunostinte; 28-04-2012
despre afectiunea sa si - urmaresc modul de recuperare fizica si psihica a pacientului. Pacientul a acumulat
despre sine. cunostinte despre
boala sa, alimentatie,
mod de viata
echilibrat.
81
Comunicare ineficienta la Rol autonom 16-04-2012

nivel afectiv - psihoterapie; 18-04-2012
- asigur un micro-climat adecvat, asigurind un mediu de Pacientul prezinta
- evenimente Pacientul sa prezinte o - identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii nivel afectiv.
amenintatoare:spitalizare; comunicare activa la declansatorii; 19-04-2012
-nesiguranta fata de evolutia nivel afectiv. - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor 21-04-2012
si prognosticul bolii; propuse, linistind pacientul cu privire la starea sa, Pacientul prezinta
explicindu-i scopul si natura interventiilor; anxietate moderata
Manifestari: - favorizez adaptarea la noul mediu de spital; comunica cu familia,
-anxietate; Pacientul sa fie - educ pacientul sa-si exprime nevoile,ideile, parerile si este neincrezator.
-neliniste, agitatie; echilibrat psihic dorintele; 22-04-2012
- agresivitate; - facilitez legatura cu familia, prieteni si asigur legatura 28-04-2012
-lipsa si dezinteres permanenta cu echipa medicala de ingrijire, ajutand si Pacientul este cooperant,
pentru comunicare. educand pacientul sa-si capete incredere in echipa medicala comunicativ si are
de ingrijire; incredere in echipa
- antrenez pacientul in efectuarea de activitati care sa-i medicala de ingrijire.
confirme un sentiment de utilitate;
- urmaresc zilnic comportamentul si activitatile pacientului,
82
in vederea recuperarii sale fizice si psihice.
83

asuma riscuri sociale. - psihoterapie; 22-04-2012
Pacientul sa fie preocupat - asigur un micro-climat adecvat in jurul pacientului de Pacientul este nelinistit si
Cauze: in vederea realizarii si siguranta si liniste; neincrezator fata de
-spitalizare; afirmarii sale profesionale. - incurajej pacientul si familia acestuia expicindu-le ca se reluarea activitatii sale
-anxietate; va recupera complet fizic si psihic, insa va trebui sa scolare si fata de evolutia
-astenie fizica; respecte intocmai indicatiile medicului dupa externare bolii
-cefalee; Pacientul sa fie echilibrat privind modul de viata echulibrat fara excese alimetare
-mobilizare redusa. fizic si psihic. sau de alta natura; 23-04-2012
- asigur legatura cu echipa medicala de ingrijire incurajad 28-04-2012
Manifestari: pacientul sa aiba incredere si optimism ca se va face totul Datorita sprijinului
-alterarea conceptiei de Pacientul sa efectueze pentru recuperarea si vindecarea sa fara complicatii; familiei si echipei
sine; activitati care sa-i permita - antrenez pacientul in activitatii si discutii care sa-i medicale, pacientul are
-dificultatea de a-si o recuperare buna si totala. confere o stare de utilitate si preocupare; incredere in sine si in
continua preocuparile si - urmaresc modul de recuperare al pacientului si evoluita bolii sale, fiind
activitatile; activitatile care le desfasoara in timpul spitalizarii. convins ca isi va putea
-creearea de obiceiuri si relua activitatea scolara.
activitati noi.
84
85
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR
DATA
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, intr- Hb=14-16g% Hb-11g%
VSH=1-10mm/1h VSH-7,5mm/h
Bilirubina directa Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-9,0mg/dl
16 TGO TGO=2-20 ui TGO-105 ui
Ag HBs Se recolteaza 10 ml sange prin punctie AgHBs=negativ AgHBs-negativ
04
Anticorpi HCV venoasa AcpHCV=negativ AcHCV-negativ
2012
COLESTEROL venoasa fara substanta anticoagulanta, Colesterol=1,80-2,80 gr ‰ Colesterol=2,10 gr ‰
Gl-absent
Glucoza-absent Bl-prezent (+)
Bilirubina-absent Urb-crescut (++)
Se recolteaza din prima urina de Urobilinogen- absent L-absent
EXAMEN
dimineata, dupa toaleta organelor genitale Leucocite-absent Sediment urinar - relativ
SUMAR DE
externe, 100-150 ml urina intr-un Sediment urinar - rare frecvente epitelii plate, rare
URINA
recipient curat si uscat. epitelii plate, rare leucocite leucocite, numeroase cristale de
PH=5-7,5 oxalat de Ca
Densitate=1005-1025 PH-5,5
Densitate-1030
86
DATA
HEMATOCRIT Se recolteaza prin punctie venoasa Ht=41-45g% Ht-40 g%
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, intr- Hb=14-16g% Hb-13 g%
Se recolteaza prin punctie venoasa 5-8 ml
GLICEMIE sange venos fara substanta anticoagulanta Gl=80-120g% Gl-90g%
Bilirubina totala Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-5,2 mg/dl
Bilirubina directa Bt=0,6-1 mg/dl Bt-6,9 mg/dl
20
04 Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie
2012 TGO TGO=2-20 ui TGO-85
Leucocite-absent L-absent
EXAMEN dimineata, dupa toaleta organelor genitale
Sediment urinar - rare epitelii Sediment urinar - rare epitelii plate, rare
SUMAR DE
externe, 100-150 ml urina intr-un plate, rare leucocite leucocite
URINA
PH=5-7,5 PH-5,5
87
DATA
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa, fara
substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de culoare
rosie
substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de culoare
rosie.
Ag HBs AgHBs=negativ AgHBs-negativ

fara substanta anticoagulanta.
26 Anticorpi HAVIgM AcpHAV=negativ AcHAV- negativ
04 Glucoza-absent Gl-absent
2012 Bilirubina-absent Bl-scazut
PH=5-7,5 PH-5,5
88
T A B E L C U M E D I C A T I A
DATA

16-04
21-04

Reechilibrare
hidroelectrolitica
Trofic hepatic
VITAMINA B1 IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
22-04 VITAMINA B2 IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic

2012
VITAMINA B6
/ IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
27-04
2012
89

-am pregatit pacientul din punct de vedere
psihic pentru a inlaturarea factorilor emotionali;
-am condus pacientul in camera unde se
efectueaza MRF-ul, l-am asezat pe pat si l-am
rugat sa-si relaxeze musculature, sa fie linistit;
-am asezat bolnavul in decubit ventral si am Cord in limite
MRF efectuat tehnica de inregistrare a MRF-ului; specifice varstei
-dupa efectuarea examinarii am condus
pacientul la pat si l-am asezat confortabil;
16
-am anexat MRF-ul la foaia de observatie a
04 pacientului;
2012 -am pregatit pacientul din punct de vedere
psihic pentru a inlatura factorii emitionali;
-in seara dinaitea efectuarii examenului am Hepatomegalie.
efectuat o clisma evacuatorie;
-am ajutat pacientul sa se dezbrace si l-am Splina usor marita.
ECOGRAFIE asezat in pozitie dorsala si in pozitiile cerute de

medic; Pancreas si rinichi
-dupa examinare am ajutat pacientul sa se normal ecografic.
imbrace si l-am condus la salon cu fotoliul
rulant;
-am notat in foaia de observatie a pacientului
rezultatul obtinut.
90
- am asigurat conditii de mediu si microclimat adecvate prin:

aerisirea zilnica, pregătirea patului si schimbarea zilnica a lenjeriei,
temperatura optima 22-23° C, linişte si un mediu de siguranţa si
calm;
vizita medicala.
pacientului;
imbolnavirilor.
91
EVALUARE FINALA
Pacientul in varsta de 25 ani se prezinta pe data de 16-12-2010 la

camera de garda a spitalului de boli infectioase Buzau cu urmatoarele
simptome majore:
 dureri in hipocondrul drept si in zona periombilicala;
 icter generalizat–pe fata si conjuctiva oculara (sclera);
 greata, varsaturi, inapetenta;
 astenie fizica;cefalee;
 anxietate moderata, cefalee;
 stare generala alterata;
 Stare de somnolenta.
recuperare. Pacientul a fost supus intra-spitalicesc cu regim igieno-dietetic si
treatment curativ cu vitamine din clasa B (B1, B2, B6, B120 si vitamina C-
200, antiemetice – Metoclopramid si a fost reechilibrat hidroeletrolitic cu
Glucoza 5% si ser fiziologic.
Pe data de 27-12-2010 de acord comun cu pacientul si familia acestuia
 evitarea frigului si umezelii;
sucuri naturale de fructe, se interzic: sosurile, alcoolul, cafeaua, conservele
sau semipreparatele;
92
 nu va intra in colectivitate timp de 21 de zile.
 continuarea tratamentului cu papaverina si vitamine B1,B6,C500
 pacientul revine la control in prima faza la trei saptamini, apoi din trei
in trei luni timp de un an, pina la vindecarea si recuperarea sa completa.

sex sau origine.
colonului.
bolii de baza.
a bolii.
93
94
CAZUL 3
95
CULEGEREA DE DATE
Surse de informatie :
 pacient;
 echipa de sustinere;
 foaia de observatie.
Date relative stabile:
 Nume si Prenume: Z.A.
 Sex: masculin;
 Ocupatia: elev;
 Nationalitate: romana;
 Religie: ortodoxa;
 Alergii: nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
 Proteze: nu prezinta.
 Inaltime: 1,63 m;
 Greutate: 61 kg.
Grupa sangvina: A II.
RH - pozitiv.
96
Date variabile:
 Domiciliul: com. Sahateni, jud.Buzau;
 Conditii de locuit: locuinta salubra, apartament cu doua
camere si anexe;
 Echipa de sustinere: pacient sustinut de familie, parintii sai
si echipa medicala de ingrijire;
 Conditii psiho-sociale: stare de disconfort si de anxietate.
Data internarii: 15-03-2011.
Data externarii: 27-03-2011.
A.H.C: neaga existenta bolilor infecto-contagioase si dermato-venerice;

A.P.P: boli specifice copilariei, viroze pulmonare si faringo-amigdalite;
A.P.Ch: nu prezinta.
MOTIVELE INTERNARII
 icter, coloratia galbena a sclerei si fetei;

 inapetenta;
 greturi, varsaturi alimentare postprandiale;
97
 modificarea scaunului–scaun moale–diareic si decolorat;
 modificarea urinii culoare hipercroma;
 insomnie, cefalee;
 astenie fizica moderata;
 stare generala alterata
ISTORICUL BOLII
Pacientul in urma cu 3-5 zile a inceput sa aiba dureri abdominale, sub

forma de colici, greturi, varsaturi, anorexie fata de carne si dulciuri, scaun
moale, stare generala alterata. Se prezinta la medicul de familie care ii
recomanda antispastice si antiemetice, regim alimentar. Simptomatologia nu
se amelioreaza semnificativ si in momentul aparitiei coloratiei galbene a
fetei si sclerei, impreuna cu colorarea hipercroma a urinii si decolorarea
scaunului insotite de o astenie fizica si pierderea in greutate, parintii se
hotarasc sa apeleze de urgenta la camera de garda a Spitalului de boli
infectioase Buzau unde medicul hotaraste internarea de urgenta a bonavului
pentru diagnostic si tratament de specialitate.
Tegumente si mucoase: de culoare galbuie.

Sistem ganglionar-limfatic: nepalpabil.
Sistem osteo-articular: integru.
Tesut musculo-adipos: pacientul prezinta slabirea masei musculare.
98
EXAMEN CLINIC PE APARATE
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe

ambele arii pulmonare, R=20/min.
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace
prezente , ritmice, soc apexian spatiul V intercostals sting pe linia medio-
claviculara, T.A.=125/70mmHg, P=80/min.
Aparat digestiv:
 abdomen suplu, dureros la palpare in hipocondrul drept
(hepatomegalie moderata), splina usor marita;
 anorexie,greata,varsaturi alimentare;
 tranzit intestinal prezent-scaune moi decolorate.
Aparat uro-genital:
 loje renale libere, nedureroase la palpare;
 mictiuni fiziologice, culoare hipercroma, diureza 800ml/24h.
Sistem nervos central:
 pacient orientat temporo-spatial;
 pacient echilibrat psihic;
 ROT prezente;
 anxietate moderata.
99
ELEMENTE DE IGIENA
ALIMENTATIA
Apetitul este diminuat, bolnavul prezinta anorexie, consuma alimente

in cantitate moderat scazuta.
Regimul alimentar este hiposodat, fara carne in primele 5 zile, compus
din legume crude sau salate, compot, supe de legume, branza proaspata de
vaca, dupa 5 zile bolnavul poate comsuma carne slaba fiarta sau la gratar,
paane neagra, produse lactate, compot de casa fara zahar, legume si fructe.
Lichide consumate: sucuri naturale din fructe, ceaiuri, apa plata,
consumul zilnic 1500-1800ml pe zi.
ELIMINARI
Bolnavul prezinta in fiecare zi scaun moale-diareic, decolorat dupa

cateva zile de la inceperea tratamentului curative scaunul este de consistenta
moale, fara diaree, pentru ca la externare pacientul sa prezinte scaun de
consistenta normala, colorat normal.
Mictiunile sunt fiziologice, urina este la internare hipocroma, diureza
aproximativ 800ml/zi, datorita regimului dietetic si tratamentului curativ
urina revine treptat la culoarea fiziologica, diureza 1200-1500 ml pe zi.
100
IGIENA PERSONALA
In primele zile de spitalizare pacientul este ajutat sa-si execute toaleta

zilnica personala de catre personalul medical de ingrijire. Dupa 4-5 zile
pacientul i-si satisface singur toaleta personala insa supravegheat de catre
personalul medical.
ACTIVITATI SI REPAOS
Bolnavul doarme dupa amiaza, prezinta usoara insomnie la inceput cu

treziri nocturne, dupa inceperea tratamentului si discutii cu el despre
problemele sale pacientul doarme circa 6-8h pe noapte.
Bolnavul i-si petrece timpul liber invatand, citind si urmarind
emisiunile televizate. Bolnavul nu fumeaza, nu bea alcool si cafea.
COMPORTAMENT
Datorita conditiilor date si varstei bolnavului, la inceputul spitalizarii

bolnavul prezinta anxietate moderata, nu comunica indeajuns cu echipa
medicala de ingrijire, dar dupa discutii cu parintii si echipa medicala,
bolnavul este echilibrat psihic si nu creeaza probleme de comportament si
comunicare.
Diagnostic medical la internare: ,,Hepatita acuta virala”
Diagnostic medical la 48h: ,,Hepatita acuta virala cu virus A”
101
Analiza si interpretarea datelor
Problemele pacientului
1.Probleme actuale
-icter,coloratia galbena a fetei si sclerei;
-durere epigastrica cu aspect de colica biliara;
-inapetenta;
-greturi,varsaturi alimentare postprandiale;
-cefalee;
-anxietate.
2.Probleme potentiale
-anemie severa;
-lipotimie;
-soc hipovolemic;
-risc de infectie.
102
Din datele culese rezulta ca pacientul are perturbate urmatoarele nevoi:
I.Grad de dependenta;
1.Nevoia de a bea si a manca;
2.Nevoia de a evita pericolele;
4.Nevoia de a-si pastra tegumentele normal colorat si integre;
5.Nevoia de a se odihni;
6.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
7.Nevoia de a se imbraca si dezbraca;
8.Nevoia de a invata;
9.Nevoia de a comunica;
10.Nevoia de a se recreea.
II.Diagnostic de nursing la internare
1.Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie insuficient cantitativ si calitativ, manifestata prin

anorexie, inapetenta, avand ca sursa de dificultate greturile, varsaturile,
regimul igieno-dietetic impus de boala.
Bolnavul va respecta regimul dietetic si dupa externare pentru a putea
103
Eliminare inadecvata manifestata prin varsaturi, urini hipocrome fecale
de consistenta moale-diareice si decolorate, avand ca sursa de dificultate
afectiunea hepatica si dezeechilibru metabolic.
3.Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie manifestata prin ore de somn insuficient cantitativ si

calitativ, odihna necorespuzatoare, simptom dispeptic-greata, varsaturi,
inapetenta, semne neuro-psihice, teama, cefalee, neliniste, stare generala
alterata.
4.Nevoia de se misca si a-si mentine o buna postura
Dificultatea de a se deplasa avand ca sursa de dificultate respectarea

indicatiilor personalului medical de repaus prelungit, acesta fiind unul din
tratamentele nemedicamentoase care ajuta la vindecarea si tratarea bolii
hepatice, manifestata prin teama de a se misca si deplasa fiziologic.
5.Nevoia de a evita pericolele

Alterarea confortului datorita anxietatii, alterarii starii generale a
sanatatii, manifestate prin facies suferind, iritabilitate, cefalee, teama
neliniste, alterarea procesului de gandire si riscului de aparitie a
complicatiilor afectiuni hepatice si a complicatiilor de decubit prelungit .
104
Lipsa de cunostinte si informatii privind prevenirea imbolnavirilor de
natura hepatica-HAV si tratarii ei avand ca sursa de dificultate lipsa
accesului la informatiile privind hepatitele virale si ignoranta privind
prevenirea imbolnavirilor si a masurilor care trebuiesc luate in domeniul
igienic si alimentatiei copiilor.
Alterarea comunicari manifestata prin dificultatea de a-si exprima

opiinile si ideile, avand ca sursa de dificultate anxietatea, nelinistea
evenimentele amenintatoare-spitalizarea, starea generala alterata si
nesiguranta fata de prognosticul bolii si evitarea complicatiilor.
8.Nevoia de a fi curat si de a-si pastra tegumentele si mucoasele

integre si bine ingrijite
Alterarea aspectului tegumentelor avand ca sursa de dificultate

afectiune hepatica si aparitia hepatitei virale acute de tip A manifestata prin
aparitia icterului la nivelul fetei si sclerei si a simptomelor caracteristice
hepatitei acuta virale-greata, varsaturi, urini hipercrome si scaune decolorate,
cefalee, slabiciune fizica.
9.Nevoia de a se recreea
Lipsa activitatilor recreative avand ca sursa de dificultate greata,

varsaturile, astenia fizica, cefalee, starea generala alterata, conditiile
105
spitalizarii, manifestate prin lipsa activitatilor recreative care ii fac placere
bolnavului.
10.Nevoia de a se realiza
Dicultatea de a-si continua preocuparile si realizarile efectuate inainte
de aparitia bolii, manifestata prin alterarea conceptiei de sine, dificultatea de
a-si asuma in continuare rolul sau in societate cauzate de aparitia afectiunii hepatice–
hepatita acuta virala cu virus ,A”.
106
NURSING
AUTONOME SI DELEGATE
Rol autonom 15.03.2012-
Alimentatie - psihoterapie 16.03.2012
insuficienta prin Pacientul sa - am pozitionat pacientul cu capul intr-o parte Pacientul prezinta
deficit cantitativ prezinte o stare pentru usurarea varsaturilor si am protejat lenjeria bolnavului si cea de pat cu musama si aleza; greturi, varsaturi,
si calitativ. de bine fara - am ajutat pacientul in timpul varsaturilor, sprijinindu-l si invatandu-l sa inspire profund; inapetenta.
greturi, - am redus/oprit aportul de lichide pe timpul varsaturilor; dupa incetarea varsaturilor, am 17.03.2012-
Cauze: varsaturi si rehidratat pacientul treptat cu cantitati mici de lichide reci (ceai, apa plata, sucuri naturale), 22.03.2012
-greturi, anorexie. oferite cu lingurita (30-60 ml) la intervale de 30-60 minute; Pacientul nu mai
varsaturi; - am explorat gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului; prezinta greturi si
-anorexie; Pacientul sa - am explicat pacientului si familiei importanta respectarii regimului alimentar in mentinerea varsaturi, fiind
respecte sanatatii; indemnat sa consume
regimul - mesele vor avea un orar regulat si prezentate atragator; regimul dietetic
Manifestari: dietetic- - am informat apartinatorii asupra alimentelor permise si deasemenea am oferit alternative prescris de medic,
-inapetenta; alimentar privind modelul de preparare a diferitelor mancaruri; produse lactate, supe
-slabire a masei impus de boala. - am prezentat alimentele permise intr-un mod cat mai placut si frumos aranjate; de zarzavat, fara
musculare; - dieta: la inceput lichide 1,5-2 l/zi (sucuri de fructe, ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat, lapte, carne.
-regimul dietetic Pacientul sa fie iaurt); dupa 3-4 zile si incetarea varsaturilor se va incepe diversificarea alimentelor, in special 23.03.2012-
impus de boala; echilibrat pentru atingerea unui aport de vitamine, glucide si amino-acizi necesar regenerarii celulare; 27.03.2012
-risc de hidroelectrol. si Rol delegat Pacientul consuma
deshidratare nutritional. - la indicatia medicului am administrat un antiemetic-Metoclopramid 2f/zi si pentru marirea carne fripta, produse
hidro- apetitului am administrat vitamina C; lactate, sare moderat
electrolitica. - pentru reechilibrare hidroelectrolitica am administrat Glucoza 5% in perfuzie; si respecta indicatiile
- am administrat vitaminele B1, B2, B6, B12; medicului privind
- am urmarit efectul medicatiei. alimentatia dupa
externare.
P L A N D E I N G R I J I R E
107
15-03-2012
Eliminare Pacientul sa Rol autonom 16-03-2012
inadecvata prezinte o eliminare - psihoterapie. Pacientul prezinta varsaturi,
Cauze: fiziologica, cu urini - in timpul varsaturilor asez pacientul cu capul cit mai aproape de urini hipercrome si fecale
-afectiunea hepatica; si scaune colorate marginea patului si protejez lenjeria cu musama si aleza; decolorate.
-dezechilibru normal. - dupa ce pacientul se linisteste indepartez tavita renala si ii ofer un 17-03-2012
metaboli; pahar de apa sa-si clateasca gura; 20-03-2012
-flatulente - rehidratarea va incepe imediat ce varsaturile au incetat, corectarea Pacientul nu mai prezinta
abdominale. Pacientul san u mai dezechilibrului hidric se va face in functie de ionograma sanguina; varsaturi, este echilibrat
prezinte varsaturi. - urmaresc bilantul hidric masurind zilnic ingestia si excretia de hidroelectrolitic.
Manifestari: lichide; 21-03-2012
-varsaturi; Pacientul sa fie Rol delegat 23-03-2012
-urini hipercrome echilibrat - la indicatia medicului am administrat antiemetice Metoclopramid, Pacientul prezinta urini putin
(colurica); hidroelectrolitic si pentru corectarea echilibrului hidroelectrolitic; colorate si fecale normale.
-scaune usor acido-bazic. - am administrat Glucoza 5%, vitamine din grupul B (B1, B2, B6, 24-03-2012
decolorate B12) si vitamina C-200;-am urmarit efectul medicatiei. 27-03-2012
(hipocolurice). Pacientul prezinta eliminari
fiziologice.
108
INSOMNIE Rol autonom 15-03-2012

Cauze: Pacientul sa - psihoterapie. 17-03-2012
-scaun moale; beneficieze de odihna - am asigurat conditiide microclimat adecvate cu salon Pacientul prezinta somn intrerupt,
-dureri usoare si somn linistit, lenjerie curata, liniste si ambient corespunzator; cu treziri repetate nocturne si
epigastrice, cu aspect de corespunzatoare - intocmesc un program de odihna si somn atipiri in timpul zilei.
colica biliara; cantitativ si calitativ. corespunzator;
-anxietate; - recomand pacientului sa consume inainte de culcare o 18-03-2012
-nesiguranta fata de Pacientul sa fie cana de ceai de tei caldut; 20-03-2012
evolutia bolii. echilibrat fizic si - am urmarit zilnic si am notat problemele legate de Pacientul prezinta un somn fara
psihic si sa inteleaga odihna si somn si impreuna cu pacientul si echipa intreruperi, de circa 5-6 h pe
Manifestari: importanta odihnei si medicala de ingrijire am rezolvat problemele acestuia noapte si 1-2 h pe zi.
-somn insuficient repaosului in procesul legate de odihna si somn;
cantitativ si calitativ; de vindecare si - discut cu pacientul si explic acestuia rolul hotaritor al 21-03-2012
-oboseala fizica; recuperare somnului si odihnei in procesul de vindecare si 27-03-2012
-agitatie psihica; recuperare; Pacientul prezinta somn fiziologic
-stare generala alterata; - am educat pacientul ca inainte de culcare sa execute de 6-8 h pe noapte si 1-2 h pe zi;
exercitii de respiratie si relaxare; respecta indicatiile medicului
privind somnul si odihna.
109
15-03-2012
Dificultate de a se Pacientul sa Rol autonom 17-03-2012
- psihoterapie;
misca si deplasa. prezinte o Pacientul face miscari
- am asigurat um micro-climat adecvat de liniste si incredere in jurul
mobilizare normala pacientului; usoare in pat ,se teme
- l-am ajutat si educat sa-si schimbe pozitia in pat, la interval regulat de
Cauze: si o deplasare buna. sa se departeze de
aproximativ 2h si ori de cate ori a fost nevoie;
-repaus obligatoriu - am condus pacientul la examenele paraclinice cu fotoliul rulant; pat.
- am raspuns intodeauna promt la solicitarile pacientului sprijinindu-l ori
impus de boala sa; 18-03-2012
de cite ori a fost nevoie;
-greata, varsaturi; Pacientul sa - am educat pacientul sa respecte indicatiile medicului privind repausul in 22-03-2012
vederea unei vindecari si recuperari bune si rapide;
-slabiciune fizica; prezinte o postura Pacientul se
- asigur igiena tegumentelor si alenjeriei de pat si de corp;
-stare generala adecvata. - efectuez usoare exercitii fizice active; deplaseaza sprijinit
- invat pacientul miscarile adecvate pentru o buna recuperare (de
alterata. de personalul
preferinta clinostativ);
- am facut totul pentru a-i reda increderea in fortele propii; medical.
- am discutat cu familia si cu pacientul ca dupa externare sa respecte
Manifestari: Pacientul sa se 23-03-2012
indicatiile medicului de a nu depune efort fizic indelungat si extenuant;
-teama de a se deplaseze singur si - am urmarit modul de mobilizare si deplasare al bolnavului si efectele 27-03-2012
acestora in recuperarea fizica si psihica a bolnavului.
deplasa, sa capete incredere Pacientul si-a
mers greoi, nesigur; in fortele propii. Rol delegat recapatat increderea
- la indicatia medicului am administrat vitaminele B1, B2, B6, B12 si
-risc de complicatii in fortele propii si
Glucoza 5%.
de decubit prelungit. respecta indicatiile
medicului .
110
Vulnerabilitate Pacientul sa - conditiide micro-climat adecvate, cu salon curat si aerisit, 17-03-2012
Cauze: beneficieze de un temperatura optima 18C°; Pacientul prezinta risc de
- cefalee; mediu de - am asigurat un climat de liniste si siguranta in preajma pacientului, complicatii prezinta
-incertitudine fata de siguranta, fara prin izolare si respectarea circuitelor , masuri de igiena specifice disconfort fizic si psihic.
prognosticul bolii; accidente si risc sectiei si spitalului; 18-03-2012
-greturi, varsaturi; de complicatii. - favorizez adaptarea pacientului la noul mediu; 22-03-2012
-spitalizare; - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate; Pacientul este constient de
-astenie fizica. - am oferit pacientului exemple de alti bolnavi a caror evolutie a fost boala sa si riscul de
Manifestari: Pacientul sa satisfacatoare si l-am incurajat sa vorbeasca deschis cu ceilalti pacienti complicatii s-a diminuat.
-iritabilitate; beneficieze de si cu echipa medicala de ingrijire, sa-si exprime temeril , opiinile si 23-03-2012
-agitatie; confort fizic si nelinistea; 27-03-2012
-risc de complicatii psihic. - am asigurat permanent legatura cu familia pacientului dar tinind cont Pacientul este echilibrat
ale bolii de baza Diminuarea pana de regulile intra-spitalicesti speciale ale sectiei de boli infectioase; fizic si psihic, riscul de
(hepatita cronica, la remiterea Rol delegat complicatii s-a remis,
ciroza hepatica); anxietatii. - am administrat Algocalmin; evolutia si prognosticul
alterata. pacientului.
111
Rol autonom
cunostinte - explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, 17-03-2012
Cauze: Pacientul sa acumuleze modul de manifestare, masurile de prevenire si tratament, Pacientul ignora
-lipsa accesului la cunostinte si informatii noi recuperare; cunostintele despre
informatii privind bolile despre boala sa si modul de - stimulez dorinta de cunoastere a a pacientului, de a pune boala sa.
epidemiologice si profilaxie. intrebari si ofer raspunsuri clare si concise despre tratament 18-03-2012
infectioase; si mijloacele de explorare clinice si paraclinice; 20-03-2012
-ignoranta si dezinteres fata - identific obiceiurile si deprinderile gresite si le corectez; Pacientul doreste sa
de masurile de prevenire a Pacientul sa dobindeasca - informez pacientul asupra propriei responsabilitati privind dobindeasca
afectiunilor ficatului. atitudinii, obiceiuri si sanatatea si prevenirea imbolnavirilor; cunostinte si
deprinderi noi. - organizez activitati educative si de expunere, conversatii informatii despre
respectind principiile pedagogice; boala sa.
Manifestari: - verific daca pacientul a inteles mesajul transmis si daca si-a 21-03-2012
-cunostinte insuficiente insusit noile cunostinte; 27-03-2012
despre afectiunea sa si - urmaresc modul de recuperare fizica si psihica a Pacientul a acumulat
despre sine. pacientului. cunostinte despre
boala sa, alimentatie,
mod de viata
echilibrat.
112
Comunicare ineficienta Rol autonom 15-03-2012

la nivel afectiv - psihoterapie; 17-03-2012
- asigur un micro-climat adecvat, asigurind un mediu de Pacientul prezinta
- evenimente Pacientul sa prezinte o - identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii declansatorii; nivel afectiv.
amenintatoare:spitalizare; comunicare activa la - furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor 18-03-2012
-nesiguranta fata de nivel afectiv. propuse, linistind pacientul cu privire la starea sa, explicindu-i 20-03-2012
evolutia si prognosticul scopul si natura interventiilor; Pacientul prezinta
bolii; - favorizez adaptarea la noul mediu de spital; anxietate moderata
- educ pacientul sa-si exprime nevoile,ideile, parerile si comunica cu familia, este
Manifestari: Pacientul sa fie dorintele; neincrezator.
-anxietate; echilibrat psihic - facilitez legatura cu familia, prieteni si asigur legatura 21-03-2012
-neliniste, agitatie; permanenta cu echipa medicala de ingrijire, ajutand si educand 27-03-2012
- agresivitate; pacientul sa-si capete incredere in echipa medicala de ingrijire; Pacientul este cooperant,
-lipsa si dezinteres - antrenez pacientul in efectuarea de activitati care sa-i comunicativ si are
pentru comunicare. confirme un sentiment de utilitate; incredere in echipa
- urmaresc zilnic comportamentul si activitatile pacientului, in medicala de ingrijire.
vederea recuperarii sale fizice si psihice.
113

asuma riscuri sociale. - psihoterapie; 17-03-2012
Pacientul sa fie preocupat - asigur un micro-climat adecvat in jurul pacientului de Pacientul este nelinistit si
Cauze: in vederea realizarii si siguranta si liniste; neincrezator fata de
-spitalizare; afirmarii sale profesionale. - incurajej pacientul si familia acestuia expicindu-le ca se reluarea activitatii sale
-anxietate; va recupera complet fizic si psihic, insa va trebui sa scolare si fata de evolutia
-astenie fizica; respecte intocmai indicatiile medicului dupa externare bolii
-cefalee; Pacientul sa fie echilibrat privind modul de viata echulibrat fara excese alimetare 18-03-2012
-mobilizare redusa. fizic si psihic. sau de alta natura; 27-03-2012
- asigur legatura cu echipa medicala de ingrijire incurajad Datorita sprijinului
Manifestari: pacientul sa aiba incredere si optimism ca se va face totul familiei si echipei
-alterarea conceptiei de Pacientul sa efectueze pentru recuperarea si vindecarea sa fara complicatii; medicale, pacientul are
sine; activitati care sa-i permita - antrenez pacientul in activitatii si discutii care sa-i incredere in sine si in
-dificultatea de a-si o recuperare buna si totala. confere o stare de utilitate si preocupare; evoluita bolii sale, fiind
continua preocuparile si - urmaresc modul de recuperare al pacientului si convins ca isi va putea
activitatile; activitatile care le desfasoara in timpul spitalizarii. relua activitatea scolara.
-creearea de obiceiuri si
activitati noi.
114
DATA
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, intr- Hb=14-16g% Hb-12g%
VSH=1-10mm/1h VSH-8mm/h
Bilirubina directa Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-8,5mg/dl
15 intr-un vacutainer de culoare rosie
03 TGO
TGO=2-20 ui TGO-100 ui
Ag HBs Se recolteaza 10 ml sange prin punctie AgHBs=negativ AgHBs-negativ

2012 Anticorpi HCV venoasa AcpHCV=negativ AcHCV-negativ
Bilirubina-absent Bl-prezent (+)
Urobilinogen-absent Urb-crescut (++)
EXAMEN Leucocite-absent L-absent
dimineata, dupa toaleta organelor genitale
SUMAR DE Sediment urinar - rare Sediment urinar - relativ frecvente
externe, 100-150 ml urina intr-un
URINA epitelii plate, rare epitelii plate, rare leucocite,
leucocite numeroase cristale de oxalat de Ca
PH=5-7,5 PH-5
T A B E L C U A NA L I Z E D E L A B O R A T O R
115
DATA
HEMOGLOBINA 2 ml sange, pe heparina sau EDTA, Hb=14-16g% Hb-12,5g%
LEUCOCITE intr-un vacutainer de culoare mov. L=4000-8000/mm L-4000/mm
Se recolteaza prin punctie venoasa 5-8
ml sange venos fara substanta
GLICEMIE Gl=80-120g% Gl-80g%
anticoagulanta intr-un vacutainer de
culoare rosie.
Bilirubina totala punctie venoasa, fara substanta Bd=0,1-0,4 mg/dl Bd-4,5 mg/dl
19 Bilirubina directa anticoagulanta, intr-un vacutainer de Bt=0,6-1 mg/dl Bt-7,8 mg/dl
culoare rosie
03 Se recolteaza 5-8 ml sange prin
TGP punctie venoasa fara substanta TGP=2-16 ui TGP-100
2012 TGO anticoagulanta, intr-un vacutainer de TGO=2-20 ui TGO-90
culoare rosie.
Se recolteaza din prima urina de Leucocite-absent L-absent
EXAMEN dimineata, dupa toaleta organelor Sediment urinar - rare epitelii Sediment urinar - rare epitelii plate,
SUMAR DE genitale externe, 100-150 ml urina plate, rare leucocite rare leucocite
URINA intr-un recipient curat si uscat. PH=5-7,5 PH-5,5
116
DATA
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa,
fara substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de
culoare rosie
substanta anticoagulanta, intr-un vacutainer de
culoare rosie.
Ag HBs AgHBs=negativ AgHBs-negativ

26 fara substanta anticoagulanta.
Anticorpi HAVIgM AcpHAV=negativ AcHAV- negativ
03
2012 Bilirubina-absent Bl-scazut
PH=5-7,5 PH-5,5
117
118
T A B E L C U M E D I C A T I A

DATA
15-03
18-03

Reechilibrare
hidroelectrolitica
Trofic hepatic

2012 VITAMINA B6
/ IM 1f=2ml 1fiola/zi Factor Vitaminic
2012
119

psihic pentru a inlaturarea factorilor emotionali;
-am condus pacientul in camera unde se
efectueaza MRF-ul, l-am asezat pe pat si l-am
rugat sa-si relaxeze musculature, sa fie linistit;
-am asezat bolnavul in decubit ventral si am Cord in limite
MRF efectuat tehnica de inregistrare a MRF-ului; specifice varstei
-dupa efectuarea examinarii am condus
16 pacientul la pat si l-am asezat confortabil;
03 -am anexat MRF-ul la foaia de observatie a
2012 pacientului;
psihic pentru a inlatura factorii emitionali;
-in seara dinaitea efectuarii examenului am Hepatomegalie.
efectuat o clisma evacuatorie;
-am ajutat pacientul sa se dezbrace si l-am Splina usor marita.
asezat in pozitie dorsala si in pozitiile cerute de
medic; Pancreas si rinichi
ECOGRAFIE -dupa examinare am ajutat pacientul sa se normal ecografic.
imbrace si l-am condus la salon cu fotoliul
rulant;
-am notat in foaia de observatie a pacientului
rezultatul obtinut.
120
- am asigurat conditii de mediu si microclimat adecvate prin:

aerisirea zilnica
pregătirea patului si schimbarea zilnica a lenjeriei, temperatura
optima 22-23° C, linişte si un mediu de siguranţa si calm;
vizita medicala.
pacientului;
imbolnavirilor.
121
EVALUARE FINALA
Pacientul in varsta de 16 ani se prezinta pe data de 15-03-2012 la

camera de garda a spitalului de boli infectioase Buzau cu urmatoarele
simptome majore:
 icter generalizat–pe fata si conjuctiva oculara (sclera);
 greata, varsaturi, inapetenta;
 astenie fizica;
 anxietate moderata, cefalee;
 stare generala alterata.
recuperare. Pacientul a fost supus intra-spitalicesc cu regim igieno-dietetic si
treatment curativ cu vitamine din clasa B (B1, B2, B6, B120 si vitamina C-
200, antiemetice – Metoclopramid si a fost reechilibrat hidroeletrolitic cu
Glucoza 5% si ser fiziologic.
Pe data de 27-03-2011 de acord comun cu pacientul si familia acestuia
 evitarea frigului si umezelii;
sucuri naturale de fructe, se interzic: sosurile, alcoolul, cafeaua, conservele
sau semipreparatele;
122
 pacientul revine la control in prima faza la trei saptamini, apoi din trei
in trei luni timp de un an, pana la vindecarea si recuperarea sa completa.

sex sau origine.
colonului.
bolii de baza.
a bolii.
123
Evaluare globala
Obiectivele principale in tratarea celor 3 bolnavi au fost:

-diagnosticarea corecta
-evolutia favorabila a manifestarilor de dependenta
-prevenirea aparitiei complicatiilor
Inaintea administrarii tratamentului i sa efectuat examenele de
specialitate din sange si urina urmarind simtomele caracteristice bolii.
In urma aplicarii corecte a tratamentelor medicamentoase a respectari
regimului igieno-dietetic corespunzator indepententa in satisfacerea tuturor
nevoilor fundamentale sa materializat in fiecare caz prin disparitia
simtomelor.
In timpul spitalizarii si in covalescenta se impune mentinerea unui
regim alimentar in functie de stadiul bolii.
-in prima saptamana:sucuri de fructe,compot,paine prajita,branza de
vaci proaspata,peste.
124
-in a doua saptamana se adauga: oua moi,unt proaspat,carne slaba
fiarta sau gratar(vita,puii)legume
-in a treia saptamana trece la un regim obligatoriu complet fara
conserve,mezeluri,condimente,prajeli,alcool,legume.
Sub supraveghere medical si tratament de specialitate starea
bolnavului s-a inbunatatind si la externare i se recomanda urmatoarele:
-sa nu intre in colectivitate timp de 21 zile;
-sa tina regim alimentar inca 12 luni;
-sa evite eforturile fizice grele timp de 6 luni;
-sa revina la control peste 21 zile;
-va fi dispensarizat timp de 2 ani prin control medical periodice la 3-6-9-12-
18-24 luni.
125
TEHNICA EFECTUARII PUNCTIEI VENOASE
Puncţia venoasa reprezintă crearea unei cai de acces intr-o vena prin
introducerea unui ac de puncţie.
Scopul puncţiei:
 explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator:

biochimice,
serologice,
hematologice
bacteriologice;
 terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecţiei
si perfuziei intravenoase.
Locul puncţiei:
- venele de la plica cotului, unde se formează un ,,M” prin

anastomozarea lor,
- venele antebraţului;
- venele de pe fata dorsala a mâini;
- venele subclaviculare;
- venele femurale;
- venele maleolare interne;
- venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic).
126
Pregătirea puncţiei:
Materiale:
 de protecţie: perna elastica pentru sprijinirea braţului, muşama si
aleza;
 pentru dezinfecţia tegumentului: vata, alcool sanitar 70 de grade;
 instrumentar si materiale sterile: ace sterile, seringi de unica
folosinţa, pense, manusi chirurgicale, tampoane sterile;
 alte materiale: garou, eprubete cu cilindru gradat, tavita renala.
Pregătirea pacientului:
Pregătirea psihica: se informează pacientul asupra scopului puncţiei.

Pregătirea fizica:
 se aseaza pacientul intr-o poziţie confortabila;
 se examinează calitatea si starea venelor având grija ca hainele
sa nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului;
 se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
puncţiei, strângându-l astfel încât sa oprească circulaţia venoasa fara a
comprima artera;
 se dezinfectează tegumentele;
 se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind
astfel turgescente.
127
Execuţia puncţiei
 asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza in fata

bolnavului;
 se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul
punctiei exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos;
 se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul
in sus in mana dreapta, intre police si celelalte degete;
 se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul in directie
oblica (unghi de 30 grade), apoi peretele venos pana cand acul inainteaza in
gol;
 se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei;
 se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu
seringa;
 se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase:
injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie;
 se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii, prin
desfacerea garoului si a pumnului;
 se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de
patrundere a acului si se retrage brusc acul;
 se comprima locul punctiei 1-3 min, bratul fiind in pozitie
verticala.
128
Ingrijirea ulterioara a pacientului
 se executa toaleta locala a tegumentului si a lenjeriei

pacientului daca este nevoie, se asigura o poziţie comoda in pat si se
supraveghează pacientul după efectuarea tehnicii.
Reorganizarea locului de munca
o se aduna toate deseurile rezultate;

o se noateaza tehnoca in foaia de observatie si reactia bolnavului.
Incidente si accidente
o hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos) – se retrage

acul si se comprima locul punctiei 1-3 min;
o strapungerea venei (perforarea peretelui opus) – se retrage acul in
lumenul venei;
o ameteli, paloare, lipotimie – se intrerupe punctia, pacientul este asezat
in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul.
129
TEHNICA EFECTUARII ECOGRAFIEI
Ecografia reprezintă studierea morfologiei, functionalitatii, formei,

poziţiei, conţinutului organelor tubului digestiv pentru stabilirea
diagnosticului, inclusiv descoperirea de calcului radioopaci.
Pregătirea psihica a pacientului:

 se anunţa pacientul cu o zi înainte, explicându-i necesitatea tehnicii si
importanta ei pentru diagnosticul bolii;
 pacientul este rugat ca in seara dinaintea examinării sa consume
alimente in cantitate redusa;
 se anunţa pacientul ca in dimineaţa zilei de examinare nu trebuie sa
mănânce, si sa consume lichide;
 se explica tehnica de investigaţie.
Pregătirea fizica a pacientului:

 se conduce pacientul la serviciul de investigaţii paraclinice;
 pacientul este ajutat sa se dezbrace in zona abdominala;
 se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal la început, apoi in decubit
lateral stâng sau drept după dorinţa medicului specialist;
 după terminarea examinării ajut pacientul sa se îmbrace si îl conduc la
salon cu ajutorul fotoliului rulant, si îl aşez confortabil in pat;
 notez in foaia de observaţie a pacientului rezultatul comunicat de
medic si indicaţiile sale după examinare, ora si data examinării;
130
 se executa toaleta zonei abdominale după efectuarea tehnicii, apoi
pacientul este rugat sa se îmbrace si este instalat comod in pat;
 pacientul poate sa mănânce si sa consume alimente si lichide permise
de medicul specialist.
131
BIBLIOGRAFIE
VOICULESCU MARIN, Boli infectioase”, Editura didactica si pedagogica,

Bucuresti, 1980;
LUCRETIA TITIRCA, „Tehnica ingrijirii bolnavului”, Editura medicala,
Bucuresti, 2000;
LUCRETIA TITIRCA, „Ghid de nurcing”, Editura Viata medicala
romaneasca, Bucuresti, 1999.
132

Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita Virala de Tip A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita Virala de Tip A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE INGRIJIRE HEPATITA

Nume Dache Elena Laura

,,A DOBANDI VINDECAREA ESTE MAI PRESUS de

Sanatatea este bunul cel mai de pret al omului. Boala ca inamic al

Ficatul are o mare capacitate de regenerare, prin faptul ca dupa o

Hepatita virala A este o boala infectioasa, transmisibila aparuta sub

Hepatita virala A mai este denumita si hepatita infectioasa sau ,,icter

In hepatita virala A transmiterea virusului se face pe cale digestiva

Leziunile anatomopatologice din hepatita virala acuta au fost

Dupa etiologie se deosebesc:

Dupa evolutie si gravitate se deosebesc:

Datele epidemiologice si datele clinice sunt esentiale pentru

Diagnosticul diferential va fi facut inca din perioada preicterica dar si

Hepatita cronica este o leziune sistematica a ficatului, caracterizata

Cirozele hepatice sunt suferinte hepatice cronice cu evolutie

Cancerul hepatic reprezinta tumorile maligne ale ficatului. Frecventa

Dat fiind tendinta catre vindecare a majoritatii hepatitelor virale si

Hepatita acuta virala evolueaza spre vindecare completa in 80% din

In tara noastra , hepatita virala este o boala de declarare obligatorie, de

Date relative stabile :

Data internarii: 12-04-2012

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

A.H.C: neaga existenta bolilor infecto-contagioase si dermato-venerice

- icter, coloratia galbena a fetei si tegumentelor;

Pacienta se prezinta la camera de garda a spitalului de boli infectioase

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe

Inainte de producerea bolii pacienta consuma trei mese pe zi plus gustari in

In primele zile de spitalizare pacienta este ajutata sa-si execute toaleta

Bolnava doarme dupa amiaza, prezinta usoara insomnie la inceput cu treziri

Datorita conditiilor speciale ale sectiei de boli infectioase, la inceputul

Diagnostic la internare : « Hepatita acuta »

1.Nevoia de a bea si a manca

1. Nevoia de a bea si a manca

Alimentatie insuficient cantitativ si calitativ, manifestata prin anorexie,

Eliminare inadecvata manifestata prin varsaturi, urini hipercrome fecale de

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnie manifestata prin ore de somn insuficient cantitativ si calitativ,

4. Nevoia de se misca si a-si mentine o buna postura

Dificultatea de a se deplasa avand ca sursa de dificultate respectarea

Alterarea confortului datorita anxietatii, alterarii starii generale a sanatatii,

6. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Lipsa de cunostinte si informatii privind prevenirea imbolnavirilor de natura

Alterarea comunicarii manifestata prin dificultatea de a-si exprima opiniile

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele

Alterarea aspectului tegumentelor avand ca sursa de dificultate afectiune

Lipsa activitatilor recreative avand ca sursa de dificultate greata, varsaturile,

10. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Dicultatea de a-si continua preocuparile si realizarile efectuate inainte de

Manifestari: Pacienta sa nu mai corectarea dezechilibrului hidric se va face in functie de hidroelectrolitic.

-varsaturi; prezinte varsaturi. ionograma sanguina;

-scaune usor decolorate echilibrata Rol delegat colorate si fecale normale.

(hipocolurice). hidroelectrolitic si - la indicatia medicului am administrat antiemetice

INSOMNIE Rol autonom 12.04.2012

Lipsa de informatii si - psihoterapie; 12-04-2012

cunostinte - explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, 14-04-2012

-lipsa accesului la cunostinte si informatii noi recuperare; cunostintele despre

infectioase; si mijloacele de explorare clinice si paraclinice; 16-04-2012

afectiunilor ficatului. atitudini, obiceiuri si sanatatea si prevenirea imbolnavirilor; si informatii despre

-cunostinte insuficiente a insusit noile cunostinte; Pacienta a acumulat

despre sine. pacientei. sa, alimentatie, mod de

Comunicare ineficace la Rol autonom 12-04-2012

nivel afectiv - psihoterapie; 14-04-2012

Cauze: securitate si linistit; comunicare inactiva la