Lucrare de Diploma - Hepatita Virala

Cred că nimic in lumea asta nu poate să te răsplătească
mai deplin decât un « mulţumesc » spus de un om în suferinţă,

pentru care ai făcut ceva folositor şi util »
Vasile Pârvan
2
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
CUPRINS
Argument……………………..…………………………………...……………4
Capitolul 1 – Noţiuni de anatomie şi fiziologie a ficatului……………….…………..….……5
1.1 Definiţie………………………………….…………………..………...………5
1.2. Greutate şi dimensiuni…………………………………………………………5
1.3. Aşezare şi formă……………………………………………………………….5
1.4. Vascularizaţia şi inervaţia ficatului………...…………………………………..5
1.9. Structura lobulară a ficatului…………………………………………………..6
1.10. Fiziologia ficatului……...………………………………………………..…...7
1.11. Funcţiile ficatului………………...………………………………………..….7
Capitolul 2.- Hepatita ………………………..……………………………………………..…9
A. Hepatita acută…………………………………………………………………...9
2.1 Definiţie……………………………………………………...………………..9
2.2 Anatomie patologică…………………………………………………………14
2.3 Simptomatologie……………………………………………………………..15
2.4 Tratament…………………………………………………………………….15
B. Hepatita cronică…………………………………………………...……………17
2.5. Definiţie………………………………………...…………………………….17
2.6. Etiopatogenie……….…………………………………………………………17
2.7. Simptomatologie………………………………………………………………18
2.8. Tratament…..………………………………………………………………….19
2.9. Profilaxie şi educaţie pentru sănătate………………………………..………...20
2.10. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni hepatice…….20
Capitolul 3.- Cazuri practice…………………………………………………………………24
Cazul A………………………………………………..………………………24
Cazul B………………………………………………….…………….………35
Cazul C………………………………………………….……………….……49
Bibliografie………………………..……………….………………………………………...63
Agenda medicală……………………………………..………………………………………64
3
ARGUMENT
Am ales această temă deoarece făcând practică într-o secţie de boli infecţioase am stat
mereu în preajma pacienţilor cu hepatită şi alte afecţiuni ce necesită spitalizare în această
secţie. Am văzut cum bolnavi sosiţi în stare gravă şi cărora iniţial nu li se dădeau prea multe
şanse de supravieţuire îşi reveneau spectaculos datorită devotamentului cu care erau îngrijiţi
de către echipa medicală, fapt care mi-a îndreptat paşii spre această profesie.
Hepatitele virale constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate prin leziuni
predominant inflamatorii, difuze, în ficat şi având cauze unele virusuri care atacă ficatul şi au
evoluţii diferite.
La îngrijirea bolnavilor cu hepatită virală trebuie avut în vedere faptul că
simptomatologia hepato-biliară adesea ascunde o boala infecţioasă de etiologie virală sau
consecinţele acesteia care păstrează încă un oarecare grad de contagiozitate mult timp după
vindecarea aparentă sau reală a bolii iniţiale.
Rolul asistentului medical este, în primul rând, de a preveni transmiterea virusului la
pacienţii necontaminaţi. Pentru aceasta trebuie să cunoască şi să aplice toate măsurile
necesare, de asepsie şi antisepsie şi să educe atât pacienţii sănătoşi cât şi pe cei bolnavi cu
privire la măsurile de profilaxie ce se impun pentru evitarea transmiterii virusurilor.
Când afecţiunea s-a instalat asistentului medical îi revine sarcina de a îngriji pe cel aflat
în suferinţă, alături de întreaga echipă medicală, un rol complex pe care l-am descris pe larg în
capitolul doi al acestei lucrări.
4
CAPITOLUL I
1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

A FICATULUI
1. DEFINIŢIE
Ficatul este cea mai voluminoasă glandă a aparatului digestiv, de culoare roşie-
cărămizie, situat în loja subdiafragmatică (hepatic), în hipocondrul drept.
1.2. GREUTATE ŞI DIMENSIUNI

Organ plin, de consistenţă fermă, ficatul cântăreşte la adult 1400-1500g cu vasele golite
şi circa 2.000g cu vasele sale umplute cu sânge. Prin volumul şi greutatea sa, ficatul reprezintă
cea mai mare glandă secretoare din organism.
Dimensiunile ficatului variază după starea funcţională. În faza secretorie, ziua, ficatul este
mai mic şi creşte în dimensiuni noaptea, în faza de asimilaţie, când poate câştigă în greutate
pana la 500g şi chiar mai mult. Aceste fapte explică predilecţia nocturnă a unor dureri hepatice.
1.3. AŞEZARE ŞI FORMĂ

Ficatul este aşezat în loja subfrenică dreaptă, înapoia ultimelor coaste drepte ; el ocupă
hipocondrul drept, partea superioară a epigastrului şi partea internă a hipocondrului stâng.
Forma ficatului este asemănătoare cu a unui ovoid tăiat în jumătate, în lungul axului mare.
1.4. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA FICATULUI

Vascularizaţia este dublă : nutritivă şi funcţională. Vasele arteriale ale ficatului provin
din artera hepatică, ramură a trunchiului celiac, iar venele ficatului rezultă din ramificaţiile
venei porte şi ale venelor suprahepatice. Primele aduc sânge venos funcţional, iar ultimele –
venele suprahepatice, colectează tot sângele din ficat şi îl varsă în vena cavă inferioară.
5
Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasă, care ajunge la ganglionii sternali,
mediastinali anteriori şi pancreatico-lienali, cu limfa colectată de pe faţa superioară şi la
ganglionii hilului hepatic cu limfa colectată de pe faţa inferioară şi din limfaticele septurilor
intrahepatice.
Nervii ficatului provin din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din
ganglionul celiac şi din fibre parasimpatice, ce se desprind din ambii nervi vagi. Sinapsa
fibrelor simpatice este în ganglionul celiac.
În interiorul ficatului, unele fibre nervoase pătrund în tunicile vasculare, alte fibre
nervoase se pot urmări până în imediata apropiere a celulelor hepatice sau chiar în interiorul
lor. Inervaţia hepatică are rol vasomotor, secretor şi trofic.
1.5. STRUCTURA LOBULARĂ A FICATULUI

Organizarea ficatului oglindeşte necesităţile funcţionale ale acestei glande cu dublă
secreţie – internă şi externă.
Unitatea anatomică şi funcţională o reprezintă lobulii hepatici, din a căror juxtapunere
rezultă întreaga glandă. Lobulii hepatici au o formă prismatică trunchiată spre vârf si
dimensiuni ce variază între 0,5 – 5 mm. La baza lor, lobulii nu prezintă o demarcaţie netă de
lobulii vecini. Pe măsură ce lobulii se îngustează spre vârf, apar între ei benzi de ţesut
conjunctiv, formând în locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive, stelate la
secţiune, denumite spaţiile porto-biliare sau spaţiile Kiernan. Aceste spaţii conjunctive
marchează periferia lobulilor şi în ele sunt aşezate vasele sanguine şi limfatice, canalele biliare
şi nervii. Unele cercetări arată însă ca unitatea morfofuncţională a ficatului este acinul hepatic,
alcătuit dintr-o masă informă de hepatocite, dispuse în jurul unei venule porte (vena axială).
Lobulii hepatici sunt constituiţi dintr-o bogată reţea vasculară, în ochiurile căreia se
găsesc celule hepatice şi dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular. Vasele sanguine pătrund
prin poarta ficatului în interiorul organului, unde se divid în ramuri din ce în ce mai mici.
1.6. FIZIOLOGIA FICATULUI
Prin aşezarea sa în calea sângelui provenit din tubul digestiv, pancreas şi splină, prin
transformările chimice numeroase şi variate ce au loc la nivelul lui şi prin volumul mare al
6
irigaţiei sale sanguine, ficatul ocupă un loc central, indispensabil în menţinerea vieţii.
Înlăturarea sa nu este compatibilă cu supravieţuirea. Ficatul ia parte la digestia şi absorbţia
intestinală prin secreţia biliară; joacă rol important de glanda digestivă.
Ficatul are rol important în ;
- menţinerea compoziţiei plasmatice (homeostazei), oferind proteine nou-formate;
- menţine nivelul glicemiei;
- transformă grăsimile în forme mai uşor oxidabile.
- sintetizează numeroşi fermenţi necesari activităţilor proprii, ca şi altor ţesuturi ;
- degradează hormonii circulanţi în exces;
- prin bogata irigaţiei sale sanguine, ficatul reprezintă o staţie importantă în reglarea
metabolismului apei şi a circulaţiei de întoarcere, controlând debitul sanguin şi cruţând astfel
inima de un aport rapid şi important de lichide;
- prin acelaşi mecanism, de control al debitului sanguin şi de reglare a metabolismului
ficatul, opreşte pătrunderea de substanţe toxice în organism;
- În perioada embrionară, ficatul reprezintă un organ al hematopoezei.
1.7. FUNCŢIILE FICATULUI
 Funcţia biliară (biligeneza) – secreţia biliară rezultă din activităţile celulelor Kupffer şi
celulelor hepatice. Bila se varsă în intestin în cantităţi de 600-1000ml/24 ore.
Sărurile biliare reprezintă cel mai important component al bilei. Ele indeplinesc mai multe
activităţi:
- participă la emulsionarea grăsimilor în intestin şi la stabilirea acestor emulsii; prin
aceasta se măreşte enorm suprafaţa particulelor grase, intensificându-se atacul enzimatic.
Însăşi acţiunea lipazei pancreatice este activată de sărurile biliare.
- au rol important în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbţia fierului
şi calciului alimentar;
- stimulează secreţia biliară prin acţiunea lor coleretică, rol important în stimularea
peristaltismului intestinal şi rol de menţinere a echilibrului microbismului intestinal.
 Funcţia metabolică – se referă la toate substanţele nutritive:
7
- glicogenetică – sintetizează glicogenul din glucoză, scindează glicogenul în glucoză,

formează glicogen din grăsimi şi acizi
aminaţi;
- adipogenetică – în ficat se depozitează grăsimi. El antrenează grăsimile de rezervă
din organism în caz de inaniţie.
Sintetizează grăsimi din acizi graşi, transformă glucidele în exces în grăsimi şi
invers.
Joacă rol in esterificarea colesterolului.
- funcţia proteinoformatoare – sintetizează albumine şi globuline, contribuind la
menţinerea echilibrului proteinemiei ; sintetizeaza fibrinogenul şi protrombina cu rol în
coagulare;
- funcţia ureogenă a ficatului – constă în a fabrica uree din acizi aminaţi în exces,
uzaţi sau nefolosiţi în sinteze;
- intervine în metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este depozit de fier);
- rol în metabolismul apei, reglând diureza prin neutralizarea unor hormoni
(suprarenali, estrogeni, antidiuretice);
- este depozit de vitamine liposolubile şi hidrosolubile. Ficatul reprezintă cel mai bogat
depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%;
- sintetizează fermenţii – arginaza, ureaza, care intervin în procesele urogene din ficat;
tributiraza, care intervine în arderile acizilor graşi; fosfatazele şi fosforilazele cu rol în
fosforilarea grăsimilor şi glucidelor; transaminaza care favorizează reacţiile dintre metionină
şi colină.
 Funcţia hematopoietică – ficatul formează hematii în perioada intrauterină a fătului, fiind
în acelaşi timp şi loc de distrugere a hematiilor îmbătrânite la adult. Ficatul are rol în reglarea
echilibrului acido-bazic intervenind în transformarea acidului lactic în glucoza, formarea
amoniacului din acizi aminaţi;
 Funcţia antitoxică – neutralizează substanţele toxice endogene si exogene;
 Funcţia de termoreglare – ficatul generează căldură în stare de repaus.
CAPITOLUL II
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ
8
2.1 DEFINIŢIE
Hepatita virală acută este o boala infecţioasă transmisibilă, apărând sub formă de
epidemii sau chiar pandemii. Este provocată de un virus filtrabil specific, care - introdus în
organism pe cale digestivă sau accidental, pe cale parenterală - provoacă o îmbolnăvire a
intregului organism şi în mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifestă prin semne
de infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
Istoric şi terminologie: încă din secolul al XVIII-lea şi al XlX-lea au fost observate
ictere febrile cu caracter epidemic în timpul razboaielor, denumite „boala militară" sau „icter
soldatesc". Apoi afecţiunea a fost observata şi între perioadele de epidemii, fiind cunoscută
sub numele de „icter infecţios benign". La sfarsitul secolului trecut, Botkin i-a recunoscut
caracterul infecţios şi a descris boala, de unde şi denumirea de „boala Botkin".
Hepatita virală a fost izolată ca entitate nosologică de circa 30 de ani, cu ocazia
ultimului razboi mondial, cand a cunoscut o mare raspandire. Boala figurează sub mai multe
denumiri: „hepatita infecţioasă", pentru hepatita cu virus A, şi „hepatita serică", pentru hepatita
cu virus B. Sub denumirea de „hepatita virotică sau virală" sunt cuprinse atat hepatitele cu
virus A şi virus B, cât şi cele provocate de alte virusuri decât cel hepatic. în legatura cu calea
de transmitere parenterală se vorbeste de „hepatita de inoculare", „hepatita de seringă" sau
„posttransfuzională", care nu trebuie confundată cu hepatita serică, deoarece pe cale
parenterală se poate transmite oricare dintre virusurile hepatice, nu numai virusul B.
Etiologie şi epidemiologie: hepatita virală acută este provocată de un virus specific,
cercetarile bacteriologice şi imunologice ducând la admiterea a doua virusuri, cu caractere
epidemiologice diferite.
Virusul A patrunde în organism în mod obisnuit pe cale orala, insa poate fi inoculat şi
parenteral. Perioada de incubatie dureaza intre 2 şi 6 săptămâni. în cursul bolii, virusul A a fost
gasit în sange, în sucul duodenal şi în materiile fecale. A putut fi decelat în materii fecale şi la
18 luni după boala. Contaminarea facandu-se cel mai frecvent pe cale digestiva, vectorul
obisnuit este apa. Boala poate să apara sporadic, dar deseori în focare epidemice, care
intereseaza colectivitati cu sursa de apa comuna: familie, internate, camine, scoli, cazărmi. În
timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc aglomerari de populatie cu
conditii de igiena deficitara, izbucnirile epidemice, ale bolii cuprind mari mese de oameni.
9
Infecţia cu virus A confera o imunitate homoloagă.

Virusul B pătrunde în organism numai pe cale parenterală. Sursa de virus este
reprezentata de serul de om contaminat (aflat în faza de incubaţie, în perioada manifestată a
bolii, în convalescenţă, un fost bolnav sau un purtător sănătos), care ramane contagios timp
îndelungat, până la ani de zile. Incubaţia cu virus B variază între 6 săptămâni şi 6 luni. Virusul
nu a fost găsit nici în sucul duodenal, nici în materiile facale. Vectorul obisnuit al virusului
sunt instrumentele care vin în contact cu serul contaminat şi insuficient sterilizate: ace de
seringă, seringi, instrumentar stomatologic sau obstetrical, lantete, bisturie, foarfece etc. O altă
cale de transmitere o constituie transfuziile de sânge sau de plasmă în care au pătruns şi
virusurile odată cu colectarea sângelui de la un purtător (fost bolnav de hepatită virală acută).
Materialul infectat poate fi în cantităţi extrem de mici, ceea ce pune şi problema rolului de
vector al insectelor. Extinderea bolii provocate de virusul B va fi deci în funcţie de insuficienta
sterilizare a instrumentarului medical şi de atenţia data recoltărilor de sânge în vederea
transfuziilor. Trebuie să mentionam ca virusul B este distrus prin încalzire uscată la 160°, timp
de o oră. Infecţia cu virus B nu conferă imunitate pentru infecţia cu virus A. S-a mai încercat
să se aducă argumente pentru variabilitatea virusurilor sau pentru multiplicitatea lor (Nicolau).
Descoperirea antigenului Australia a adus noi dovezi de persistenţa pe timp indelungat a
virusului hepatitic în organismul uman. Este prezent antigenul Australia (Ag HBs).în aparitia
bolii, şi mai ales, în modul ei de evolutie intervin şi unii factori favorizanti: varsta, starea
fiziologica (pubertate, climacteriu, sarcina), unele boli (tuberculoza, diabetul, infectiile biliare,
boli digestive, colagenoze), agresiunile medicamentoase, carentele alimentare şi vitaminice,
oboseală.
2.2 ANATOMIE PATOLOGICĂ

Leziunile anatomopatologice din hepatita virală acută au fost cunoscute mai bine după
practicarea pe scara larga a noilor metode de cercetare: laparoscopie, punctie-biopsie hepatica
şi microscopie electronica.La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul este putin
modificat, uneori de culoare ceva mai inchisa. în formele severe, ficatul este micsorat, cu
capsula zbârcită, de culoare deschisă, cenusie-rosiatică sau galbuie (distrofie hepatică acută);
în alte situatii suprafaţa ficatului prezintă înfundări, alternând cu ridicături mai deschise la
culoare (distrofie hepatică subacută). La examenul microscopic apar modificari atat în
10
parenchim cât şi în mezenchim. Celulele hepatice (hepatocitele) pot prezenta tumefieri şi

leziuni de tip degenerativ ori de tip necrotic; apar infiltraţii celulare în spaţiile porte şi
perilobulare, leziuni de vascuarită, trombi biliari, proliferare kapfferiana. Reticulul de sustinere
este păstrat. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate şi semne de regenerare
hepatocelulara. Arhtiectonica hepatica este pastrata. În formele severe (distrofie hepatica
acută), leziunile de necroza sunt foarte extinse; apar zone de regenerare nodulara cu tesut
conjunctiv, multe celule prezintă leziuni de degenerescenta grasă, reticulul de sustinere este pe
alocuri distrus, arhitectonică nu mai este pastrata în intregime.
Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate de tip edematos
şi cu caracter reversibil. Sunt interesate în mod deosebit caile biliare, duodenul şi pancreasul,
dar şi stomacul şi restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator.
2.3 SIMPTOME
Ddebutul este variabil. De cele mai multe ori, boala începe cu tulburări dispeptice,
uneori atribuite unor mese mai grele, care în fond nu fac decât să accentueze o stare dispeptică
existentă de câteva zile. Bolnavul se plânge de inapetenţă, greţuri, uneori vărsături, balonari
postprandiale, modificări de scaun (constipatie sau diaree), de multe ori dureri epigastrice cu
aspect de colică biliară. Alteori, boala are un debut cu aspect „gripal": cefalee, curbatură,
fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare. în alte cazuri, debutul se manifestă prin
artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febră, îmbracand un aspect
„reumatismal". Dar toate aceste aspecte pot să lipsească, primul simptom care atrage atenţia
bolnavului fiind icterul. Hepatita virală acută evoluează de obicei în trei faze: preicterică,
icterică şi de rezolutie.
Faza preicterică are o durată de 3 - 4 zile până la 2 săptămâni, rar până la 4 săptămâni
şi se manifestă cu unele din semnele arătate mai sus, uneori cu intricarea lor. Ele apar pe un
fond de stare generală alterată: astenie, insomnie, cefalee, tulburări dispeptice, stare subfebrilă
(37,2 - 37,5°). Pot exista dureri în hipocondrul drept sau fosa iliacă dreaptă. În această fază
sunt descrise şi alte manifestări, urticarie, herpes zoster, iritaţii meningiene.La examenul
obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderată, cu ficatul uşor sensibil, eventual şi o
splenomegalie discretă. Examenele de laborator arată urobilinogenurie, creşterea
11
transaminazelor, reacţii pozitive la sulfat de zinc şi cefalina-colesterol. în unele cazuri boala se

opreşte în aceasta fază, fara a mai urma aparitia icterului.
Faza icterică durează în mod obişnuit 2-3 săptămâni, uneori o perioadă mai scurtă;
alteori se poate prelungi până la 6 - 8 săptămâni. în aceasta faza, simptomele obiective din faza
preicterică se atenuează sau dispar, apetitul revine, starea subfebrilă dispare. Icterul se
instalează repede, atingând maximul de intensitate în 3 - 4 zile. Coloraţia este galbena-roşcată.
Urina este hipercromă (colurică), iar scaunele uşor decolorate (hipocolice). Diureza scade sub
1 000 ml, putând ajunge la 500 ml. Pruritul şi bradicardia - semnele de creştere a sarurilor
biliare în sange - sunt moderate, şi ele persită doar dacă este vorba de o forma de icter prelungit,
colangiolitic. La examenul obiecitv, în afară de coloraţia caracteristică, se mai poate constata
o sensibilitate a ficatului. Examenele de laborator pun în evidenţă o bilirubinemie crescută 10-
30 mg% (raportul bilirubina indirecta/bilirubina totala este 10 - 25%); în urina există bilirubină
şi saruri biliare; reacţia cu timol se pozitivează; cresc g-globulinele: transaminazele sunt
crescute; stereobilinogenul scade moderat.
Faza de rezolutie se caracterizează, în primul rand, prin dispariţia icterului. Starea
generală se îmbunătăţeşte şi astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt atenuate, însă pot
persista mai multe luni. La examenul clinic, ficatul apare normal. Laboratorul indică
normalizarea bilirubinemiei şi a urobilinogenuriei. Reacţia cu timol poate ramane pozitivă timp
indelungat (spatamani, luni). Probele indicatoare de hepatocitoliză se normalizează. Bolnavul
este considerat vindecat în urmatoarele condiţii: dispariţia semnelor subiective (cu excepţia
unui sindrom dispeptic bilioduodenal), normalizarea morfologică a ficatului şi dispariţia
hepatolgiei de efort, normalizarea bilirubinemiei şi dispariţia urobilinogenuriei, cu revenirea
capacităţii de muncă.
Evolutie: hepatita virală acută evolueaza spre vindecare completa în 4/5 din cazuri intr-
un interval de 3 - 4 săptămâni. Formele care trec de 3 - 4 luni au tendinta la permanentizare. O
parte din bolnavi ramane cu suferinte extrahepatice, iar altii i trec spre hepatita cronica, ca
urmare directa a hepatitei acute. Este important să aratam ca aproximativ 10% dintre bolnavii
de hepatita epidemica raman în stadiul preicteric, cazuri desemnate sub denumirea de hepatita
anicterică. Ulterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi consecinte, ca şi cei care au prezentat o
forma comuna. în situatiile în care faza icterica se prelungeste la 6 săptămâni şi mai mult,
vorbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu splenomegalie şi cu revenirea unor
12
perioade subfebrile; în aceste forme pot surveni şi recaderi icterice, la intervale de cateva zile
sau săptămâni. Daca icterul revine după trei luni de la disparitie, se considera ca este vorba de
o noua îmbolnăvire.
O parte dintre bolnavi ramane cu o suferinta asociata a duodenului sau a cailor biliare, suferinta
care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. Alti bolnavi, cu un teren neuropsihic mai
labil, pot prezenta în continuare tulburări de tip obsesiv-anxios, preocupţi fiind de grija de
vindecare. O proporţie de 10% din bolnavi nu se vindecă, ci trec spre hepatita cronică - fie
direct, fie după o perioadă de latenţă, mai rar după o formă severă a distrofiei hepatice.
Distrofia hepatica este o posibilitate evolutivă foarte gravă a hepatitelor acute, care se
instaleaza rapid, fara prodroame, indiferent de cum a evoluat hepatita până atunci; exista doua
aspecte clinice: distrofia acută şi subacută.
Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga (2-4 luni) şi necesita
respectarea regulilor igieno-dietetice.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tabloul clinic şi pe datele de laborator, este important
ca diagnosticul să fie pus încă din stadiul preicteric, cand trebuie să ne gandim la hepatita
epidemica şi să efectuam examenele necesare. Hepatita tip A este mult mai frecventa. Incidenţa
maximă este în copilărie şi adolescenţă. Infectţile inaparente sunt de 20 - 30 ori mai frecvente
decât cele manifeste (60 - 80% din populaţia de peste 50 ani, are anticorpi specifici). Nu
prezintă antigen Australia (Ag HBs). Incubaţia este în medie 4 săptămâni. Debuteaza relativ
brusc cu sindrom infecţios general şi manifestari digestive, mai rar pseudogripare sau tip boala
serului (eruptie urticariana, poliartralgii, caracteristice formei B). Evolueaza aproape totdeauna
spre vindecare chiar în formele prelungite. Recrudescentele şi recaderile sunt rare. Prognosticul
este bun. în concluzie bolnavul este un copil sau tânăr, cu sindrom hepatitic clinic icteric sau
anicteric şi cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului Australia, cu prezenta eventuala a
focarului şi cu evolutie benigna. Hepatita tip B (serica, de seringa, posttransfuzionala etc.) este
transmisa paren-teral sau neparanteral, cu tendinta la persistenţa infectiei şi cronicizarea bolii.
20 -40% din populatia adultă, a trecut prin infecţie ori prin forma subclinică, care este de 10
ori mai frecventă. Izvorul de infecţie este bolnavul acut sau cronic şi purtatorul. De obicei
transmiterea este parenterală. Aceasta forma prezintă antigen Australia. Are o incubatie de 40
- 80 zile, cu o medie de 60 de zile. Afecteaza cu predilectie adultii şi varstnici. Faza preicterica
este mai lunga, tulburarile digestive mai reduse, uneori sunt prezente semne de boala serului
13
(urticarie, poliartralgii, edeme, artrite, pleurezie, purpura vasculara, sau glomerulonefrita cu

sindrom nefrotic trecator). Evolutia este severa şi prelungita. Cronicizarea apare 10% din
cazuri, cu evoluţie catre hepatită cronică progresivă şi ciroză hepatică, uneori chiar carcinomul
hepatic.
Diagnosticul diferential va fi făcut atat în perioada preicterică, cât şi în perioada icterică
şi în aceea de rezolutie. În faza preicterica va trebui să deosebim hepatita virală acută de
dispepsiile febrile, de gripa, reumatism, debutul altor boli infecţioase. Ne vor fi de ajutor
hepatomegalia, urobilinogenuria, transaminazele crescute şi, eventual, limfomonocitoza
sanguina. În perioada icterica, diagnosticul va fi facut, cu celelalte afectiuni insotite de icter:
mononucleoza infecţioasă, hepatita toxică, icterul produs de colica biliară, icterele hemolitice.
Mai anevoios este diagnosticul cu icterele episodice din procesele evolutive ale hepatitelor
cronice şi ale cirozelor; numai o anamneza atenta şi un examen obiectiv complet pot stabili
diagnosticul.
Prognosticul hepatitei virale acute: bun în general, este mai rezervat cand se insoteste
de fenomene nervoase (somnolenta, neliniste, delir), cand varsarutile sunt persistente şi icterul
se prelungeste peste masura ori este recidivant şi insotit de puseuri febrile.
Prognosticul distrofiei acute este grav, iar cel al distrofiei subacute, foarte rezervat. Profilaxia
hepatitei virale acute reprezinta o problema de importanta majora în toate tarile, ea constituind
un capital important în tratatele de epidemiologie. Profilaxia hepatitei cu virus A necesită
măsuri igieno-sanitare privind apa potabila, alimentele, W.C.-urile şi igiena personală. Nu
trebuie omisă nici posibilitatea transmiterii prin muşte. Izolarea este obligatorie. Profilaxia
hepatitei cu virus B impune controlul unei sterilizări perfecte a instrumentarului medical (ace,
seringi, sonde, instrumentar chirurgical, obstetrical, stomatologie etc). Alcoolul sau alte
materiale dezinfectante nu sunt eficiente împotriva virusului. Instrumentarul va fi degresat;
sterilizarea se va face prin fierbere în apa fenicata 1 % cel putin 30 de minute sau în aparatura
speciala din spitale. în centrele de recoltare a sangelui trebuie acordata cea mai mare atentie
selectionarii şi examinarii donatorilor. Nu se va abuza de aplicarea transfuziilor cu plasma şi
sange, indicatia lor fiind limitata la cazurile care necesita acest Tratament. Până în prezent nu
este cunoscut vreun vaccin antihepatitic.
2.4 TRATAMENT
14
Tratamentul este igieno-dietetic şi medicamentos. Repausul fizic şi intelectual este

obligatoriu. De la debutul bolii şi până la dispariţia icterului, repausul va fi la pat, apoi, în
perioada de convalescenta, va fi relativ (10 - 12 ore culcat), timp de 2 - 3 luni. Bolnavul de
hepatită, o dată considerat vindecat, va putea sa-si reia activitatea abia după 2-3 luni, cu
program de munca redus. Se recomandă să fie dispensarizat timp de cel putin 2 ani,
controlandu-i-se starea de sanatate la intervale de 2 - 3 luni. Dieta va tine seama de faptul ca
la hepatita virală acută exista o hipofermentie gastrica, biliara şi pancreatica şi deci să nu ceara
uri efort digestiv prea mare. Alimentatia trebuie să fie suficienta caloric, să contina material
plastic şi, pe cât posibil, să fie variata şi adaptata gustului bolnavului. în regimul alimentar,
baza va fi constituita de glucide usor digerabile, cu proteine şi vitamine suficiente şi cu o
cantitate moderata de grasimi. Regimul va fi alcatuit şi în raport cu perioada evolutiva a bolii.
În prima saptamana se vor da: compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de legume cu
fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci proaspata, paine
prajita. Din a doua săptămână se vor adauga: ouă moi sau ochiuri în apă, unt proaspat, carne
slabă (pui, vitel, vacă) sau peste slab (stiucă, salau), pregatite rasol, cu adaos de ulei şi lămâie
(la masă), soteuri de legume, morcov ras.
în săptămâna a treia se trece catre un regim alimentar complet, rămânând excluse: conservele,
mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul, legumele
bogate în celuloza.
Medicamente: pentru tulburările dispeptice se preferă fermentii pancreatici (Tratament
substitutiv), alcaline usoare şi colagoge uşoare (de exemplu, prafurile Bourget). Pentru
insomnii şi stări de nelinişte este preferabil să prescriem cloralhidrat.
Tratamentul medicamentos. Greturile şi vărsăturile se tratează cu metoclopramidă (Reglan),
iar la nevoie cu Emetiral sau Torecan. Corticoterapia este indicată doar în formele severe,
prelungite. Se administreaza prednison 1 mg/kg corp, în doza unica la ora 9 sau 10 dimineata,
o data la doua zile, 7-10 zile cu intrerupere brusca. Glucoza, vitaminele, aminoacizii, medicatia
hepatotropa, cianidanolul (Catergen) nu influenţează evolutia, dar sunt utile mai ales în formele
grave. Se indică o dietă hidro-glucido-lipidică, prin sonda nazo-gastrică, picatură cu picatură,
cu suficiente calorii, vitamine şi săruri minerale (în formele grave). În caz de varsaturi, se fac
perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau saline, nu cu acizi aminati. Se combate
hiperamoniemia prin clisme evacuatorii, neomicina per os, 4 - 6 g în 24 ore, perfuzii cu
15
multiglutin, arginina-sorbitol, sau Aspatofort. Se corectează acidoza şi se administreaza oxigen

cu sonda, intermitent. Se combate anemia şi se controlează, repetat, analizele. În caz de semne
de coagulare intravasculară diseminată, se administrează heparină, iar în complicatii
infectioase antibiotice (peniciline, Cefalosporine, Gentamicina). Corticoterapia este inutilă, iar
în doze mari periculoasă. Tabloul terapeutic descris mai sus se administrează în formele grave,
fulminante. În hepatita tip B, Tratamentul este similar celui descris mai sus. Pentru prevenirea
evolutiei spre hepatita cronică agresivă, se practică corticoterapia, pentru blocarea
mecanismelor imunologice. În formele colestatice, corticoterapia va fi administrată
discontinuu. În general corticoizii, înainte de 10 săptămâni de evoluţie, nu au efect sau sunt
nocivi. Se discută şi despre utilitatea penicilaminei, vidarabinei şi interferonului.
Tratamentul patogenic urmareşte ameliorarea funcţiilor ficatului şi refacerea lui
morfofunctională. Vitamina C şi complexul vitaminei B sunt necesare şi dau rezultate bune.
Medicamentele lipotrope şi extractele hepatice bine purificate sunt utile în formele cu evolutie
prelungită sau severe. Corticoterapia va fi indicată în aceleaşi situaţii (forme severe sau
prelungite), avand efecte bune: scade bilirubinemia, scurtează durata icterului, combate
procesele inflamatorii intrahepatice, creşte diureza şi stimulează apetitul. Se dă prednison (40
- 60 mg/zi, timp de 4 - 5 săptămâni, apoi cate 10 - 20 mg încă 4-5 săptămâni). Se va avea grijă
ca regimul să fie desodat şi să aibă un adaos de clorura de potasiu; bineînţeles, se va ţine seama
de contraindicaţiile corticoterapiei.
B. HEPATITA CRONICĂ
2. 5 DEFINIŢIE
16
Hepatita cronică reprezintă o stare inflamatorie a ficatului, localizată predominant

portal sau periportal, fără dezorganizarea arhitectonicii lobulilor hepatici, fără regenerarea
nodulară, cu manifestări clinice variate şi alterarea testelor biologice hepatice, care durează cel
puţin un an. Hepatita cronică se situează între hepatita acută şi ciroza hepatică.
Pe baza criteriilor morfopatologice se deosebesc două forme principale de hepatită cronică:
- hepatita persistentă;
- hepatita agresivă ( activă sau evolutivă ).
Hepatita cronică agresivă reprezintă modalitatea evolutivă cea mai frecventă a
hepatitelor cronice.
În raport cu gradul de activitate a procesului inflamator şi cu posibilităţile evolutive se
deosebesc doua tipuri de hepatită cronică agresivă: tipul A şi tipul B.
Tipul A -se caracterizează printr-o activitate moderată a procesului inflamator şi cu
posibilitatea de vindecare sau trecere în hepatită cronică.
Tipul B - se caracterizează printr-o activitate moderată a procesului inflamator si cu
posibilitatea de vindecare sau trecere în hepatită cronică persistentă dar care păstrează încă
potenţialul de evoluţie spre ciroză.
Degradarea condiţiilor de igienă şi de alimentaţie ca şi favorizarea mişcărilor şi
contractelor unor mase mari de oameni au favorizat apariţia epidemiilor de hepatită.
Alte condiţii favorabile: condiţiile economico-sociale defavorabile, subnutriţia, consumul
mare de alcool.
2.6 ETIOPATOGENIE
Infecţia cu virusuri hepatice şi în special cu virusuri B şi no A şi non B,virusul C se
situează pe primul plan în etiologia hepatitei cronice precum şi alcoolul şi alţi factori toxici.
Boala poate să apară la orice vârstă, atât la copii cat şi la indivizii trecuţi de 50 ani. Boala este
mai frecventă la bărbaţi decât la femei.
În sprijinul prepoderenţei infecţiei cu virusuri hepatice, ca factor etiologic în hepatita cronică
agresivă exista mai multe argumente printre care persistenţa antigenului Hbs în ser la peste 50
% din bolnavii cu hepatită cronică agresivă.
În general şi în evoluţia hepatitelor cronice intervin doi factori principali, în strânsă
intrer-relatie:
factorul exogen, declanşant al bolii reprezentat de variaţi agenţi patogeni din mediul ambiant:
17
- infecţioşi: - virusuri hepatotrope; bacterii ce produc luesul şi TBC;

- toxici – alcoolici, medicamentoşi (tuberculostatice, antimalarice)
- parazitari – giardia, toxoplasmoza
- nutriţionali.
b) factorul endogen, terenul reactiv la agenţi externi care condiţionează în special
evoluţia bolii şi care este reprezentat de variate stări constituţionale transmise genetic sau
dobândite de ordin trofic, neurovegetativ, enzimatic, endocrin,imunologic.
S-au emis ipoteze variate cu privire la mecanismul producerii hepatitelor cronice.
Exemple: severitatea leziunilor iniţiale ce nu au permis o regenerare suficientă a ficatului;
în alte cazuri se pune în evidenţă existenţa antigenului Australia (în ser şi în ficat); se ştie ca
aceasta este o substanţă strâns legată de virusul sau chiar o parte din însuşi virusul respectiv,
iar persistenţa poate produce cronicizarea leziunilor, există şi posibilitatea unui mecanism
imuno-toxic în care ficatul şi organismul bolnavului nu se mai pot apăra corect de produşii de
dezintegrare hepatică, întreţinând procese care atacă propriile ţesuturi.
2.7 SIMPTOMATOLOGIE
Debutul: în aproximativ 50-60 % din cazuri debutul este insidios latent, iar în 30-40 %
din cazuri el este acut, hepatita cronică agresivă dezvoltându-se, de cele mai multe ori în
continuarea unei hepatite acute sau virus B nevindecată la care persistă antigenul Hbs în ser
timp de 13 săptămâni şi la care după câteva luni apar simptome şi semne improprii hepatitei
acute.
Dintre sindroamele care marchează debutul bolii, cele mai importante sunt: sindromul
neurastenic, dispeptic, icteric,hepatosplenomegalic şi cutaneomucus.
2.8 DIAGNOSTIC
a) Diagnosticul pozitiv de hepatita cronică se sprijină pe:
- prezenţa în antecedentele bolnavului, a episodului acut de hepatita virală ( îndeosebi
hepatita cu virusul B).
- sindromul clinic subiectiv ( dureri în hipocondrul drept, exagerate de efort, mese indigeste
şi palparea ficatului, tulburări dispeptice variate şi îndeosebi apetitul diminuat şi balonările
postpradiale);
18
- tulburări neuropsihice şi îndeosebi, astenia fizică şi intelectuală;

- sindromul clinic obiectiv ( tenta bronzată sau teroasa tegumentelor, icterul sau subicterul,
steluţele vasculare, eritermul palmar, hepatomegalia moderată cu suprafaţa ficatului regulată
sau neregulată, consistenţa scăzută a acestuia şi sensibilitatea crescută la palpare,
splenomegalia moderată cu sau fără hipersplenism).
Testele de laborator pe care se sprijină diagnosticul clinic de hepatită cronică sunt:
- bilirubinemia crescută;
- transaminazele serice crescute cu prepoderenţa GTP şi valoarea subunitară a raportului
GOT/GPT;
- creşterea timpului de protrombină;
- creşterea electroforezei
- valoarea subunitară a raportului albumine-globuline.
b) Diagnosticul diferenţial se face cu hepatita acută virală, ciroza hepatică şi hepatita cronică
persistentă.
2.9 TRATAMENT
Obiectivele principale sunt:
- suprimarea sau atenuarea factorilor etiopatogenici;
- oprirea sau retrocedarea procesului inflamator;
- ameliorarea funcţională şi regenerarea parenchimului hepatic;
- evitarea sau tratarea complicaţiilor;
Obiectivele de mai sus pot fi realizate prin tratamente complexe, igieno-dietetice şi
medicamentoase îndelung aplicate şi în unele cazuri prin intervenţii chirurgicale.
Tratamentul medical:
- Tratamentele etiologice vizează cauzele încă active ale bolii.
- Tratamentele patogenetice au aplicaţii mai largi.
Tratamentul igieno-dietetic- consta în repaos fizic prelungit şi dietă.
2.10 PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
19
Tratamentul profilactic - constă în primul rând în aplicarea masurilor de profilaxie

privind infecţia cu virusurile hepatice( factorul etiologic cel mai frecvent al hepatitei cronice)
şi anume:
1 diagnostic precoce şi izolare cât mai precoce a bolnavilor;
2 administrarea de gamaglobuline la contacţii bolnavilor de hepatite cu virus A;
3 selectarea donatorilor de sânge prin determinarea antigenului Hbs şi a transaminazelor;
4 folosirea sângelui sau a preparatelor de sânge numai în situaţii de necesitate absolută;
5 sterilizarea eficace a seringilor;
6 respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie la tratamentele parenterale;
7 explorări tubare;
8 prelevări pentru analize;
9 tratamente stomatologice;
10 combaterea alcoolismului;
11 evitarea abuzului de medicamente hepatotoxice;
12 măsuri de protecţie a muncii la persoanele care vin în contact cu toxice industriale
hepatotrope;
13 alimentaţia raţională.
Profilaxia secundară este inclusă în tratamentul raţional şi adecvat al hepatitei cronice
agresive.
2.11 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

CU AFECŢIUNI HEPATICE
Îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni hepatice prezintă particularităţi deosebite faţă de cei
cu afecţiuni biliare.
Etiopatogenia, adesea comună celor două grupe de afecţiuni, ca şi inter-relaţiile
funcţionale ale ficatului cu căile biliare fac ca îngrijirea lor să se facă adesea împreună, având
numeroase elemente comune de explorare şi de tehnică terapeutică, care interesează direct
munca asistentei medicale.
La îngrijirea acestor bolnavi trebuie avut în vedere faptul că simptomatologia hepato-
biliară adesea ascunde o boala infecţioasă de etiologie virală sau consecinţele acesteia care
păstrează încă un oarecare grad de contagiozitate mult timp după vindecarea aparentă sau reală
20
a bolii iniţiale. Majoritatea afecţiunilor hepatice, neîngrijite în mod corespunzător evoluează

spre insuficienţa hepatică, care poate merge pană la pierderea pacientului. Tulburările de
metabolism din cursul stărilor de insuficienţă hepatică favorizează invadarea organismului cu
substanţe toxice, care au o acţiune importanta si asupra creierului.
Afecţiunile hepato-biliare sunt însoţite de modificări psihice importante, ca tulburări
de somn, scăderea afectivităţii etc. Dacă insuficienţa hepatică nu este tratată corespunzător şi
se agravează în timp, atunci tabloul clinic se modifică completându-se cu somnolenţă,
obnubilare şi chiar coma hepatică.
La internare, bolnavii cu probleme hepatice vor fi repartizaţi în saloane mici ( 2-3
paturi) pentru a li se putea asigura liniştea necesară. Pentru a se evita infecţiile, bolnavii nu vor
fi internaţi la un loc cu bolnavii cu angine, cu stafilococi sau infecţii pulmonare. În perioada
acută a bolilor hepatice, bolnavii trebuie sa respecte repaosul fizic si psihic. De aceea, asistenta
medicală trebuie sa-i înveţe pe pacienţii cum să facă acest lucru.
Trebuie sa le interzică orice efort fizic şi intelectual ( lecturi grele, studierea unor
materiale etc.)
Asistenta medicală urmează întocmai dispoziţiile date de către medic cu privire la
mişcările ce le poate efectua un bolnav cu hepatită, timpul zilnic de părăsire a patului.
Activitatea psihică sau fizică precoce poate provoca recidive sau agravări nerecuperabile. Tot
asistenta este cea care trebuie sa cunoască foarte bine care sunt poziţiile cele mai odihnitoare
pentru bolnavii hepatici. Ea aşează bolnavul cu hepatită în decubit dorsal, poziţie ce sigura o
buna irigare a ficatului.
În timpul crizelor hepatice, bolnavii iau anumite poziţii bizare, lucru ce le dă impresia
ca îşi uşurează situaţia. De aceea asistenta medicala trebuie să cunoască şi să-l înveţe pe
pacient ce poziţii sa adopte. Bolnavul hepatic este ajutat de asistentă şi la efectuarea toaletei
corporale. În perioada icterică, datorită pruritului, pacienţii se scarpină şi apare gratajul care
poate deveni poartă de intrare a infecţiei. De aceea, asistenta medicală trebuie să-l înveţe, să-l
ajute şi dacă pacientul nu poate fi independent faţă de această problemă, ei ii revine misiunea
şi obligaţia de a-i tăia unghiile cât mai scurt, de a pili colţurile pentru a le rotunji, să păstreze
unghiile curate. Datorită gustului amar de care se plâng pacienţii hepatici, toaleta bucală trebuie
făcută cu deosebită atenţie de pacient, dacă este capabil sau de asistenta medicală.
21
Alimentaţia bolnavilor hepatici trebuie să fie fracţionată în doze mici şi dese pentru a
favoriza drenajul biliar permanent şi pentru aportul de calorii. În perioada acută a hepatitelor,
bolnavii primesc un regim de cruţare a ficatului prin evitarea grăsimilor şi a alimentelor
meteorizante, asigurându-se un aport bogat în hidranţi de carbon şi vitamine. Proteinele se vor
da în cantităţi progresive, pe măsură ce dispare inapetenţa, asigurând un aport bogat prin brânză
de vaci, carne fiartă de pasare, vită, grătar. Pe măsura ce starea bolnavului se ameliorează se
admit şi grăsimile vegetale si untul. Se interzic cu desăvârşire băuturile alcoolice, alimentele
prăjite şi condimentele. În timpul şi după colici este de preferat dieta lichidă. Pentru o
alimentaţie adecvată acestei situaţii, între asistenta medicală şi pacient trebuie să existe o
strânsă colaborare.
În cadrul pacienţilor cu afecţiuni hepatice, asistentei medicale ii revine sarcina de a
supraveghea şi urmări:
- culoarea sclerelor şi tegumentelor (icterizarea şi dezicterizarea );
- pruritul;
- culoarea scaunelor;
- aportul de lichide;
- culoarea si cantitatea urinei;
- greutatea corporala;
- formarea şi dispariţia edemelor;
- eventualele modificări de comportament.
Tot asistenta medicală este cea care efectuează ( la indicaţia medicului ) recoltările de
sânge, urină, fecale, sucuri digestive şi le trimite la laborator pentru efectuarea probelor
funcţionale ale ficatului, pancreasului şi vezicii biliare.
Ea efectuează sondajele exploratoare şi terapeutice, pregăteşte bolnavul pentru
examenul radiologic şi la indicaţia specială a medicului, pentru puncţia abdominală,
laparoscopia sau puncţie biopsică a ficatului. Îngrijirile trebuie efectuate în cunoaşterea
complicaţiilor posibile pe care asistenta are obligaţia să le revadă şi să le cunoască. Cele mai
frecvente sunt: colica biliara, icterul, hemoragia si semnele prevestitoare ale comei hepatice.
Medicaţia bolnavilor hepatici trebuie făcută numai la indicaţia medicului. Asistenta are
obligaţia ca la cea mai mică suspiciune să anunţe medicul. Corticoterapia si antibioterapia se
vor face cu precauţiile şi controalele obişnuite. Extracţiile de ficat, vitaminele, medicamentele
22
imunosupresive şi diureticele nu necesita tehnici deosebit. Pentru corectarea deficitului proteic

se fac perfuzii cu plasmă.
Ca rol autonom, asistenta medicală poate utiliza aplicaţiile calde, care au rol în
îmbunătăţirea circulaţiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si cailor
biliare.
La externare bolnavii trebuie pregătiţi printr-o muncă susţinută de educaţie sanitară
privind respectarea odihnei, a regimului dietetic, precum si a abstinentei de alcool.
Bolnavii sau aparţinătorii vor fi instruiţi de către asistenta medicală asupra modului de
preparare a alimentelor.
Deoarece bolile hepatice pot fi de natura infecţioasă sau reprezintă consecinţele unor
astfel de boli al căror potenţial de contagiozitate nu s-a stins, asistenta medicală trebuie să ţină
cont de normele de securitate şi protecţia muncii pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale.
Prin respectarea şi aplicarea tuturor celor arătate mai sus, asistenta medicală care lucrează într-
o secţie cu bolnavi ce au afecţiuni hepatice este răsplătită prin bucuria de a vedea bolnavul
ameliorat sau chiar vindecat.
CAPITOLUL III
CAZURI PRACTICE
CAZUL A
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI C. D.
23
Culegerea datelor
- Nume: C.
- Prenume: D.
- Data naşterii: 14 03 1947
- Domiciliu stabil: Vatra Dornei
- Ocupatia: pensionară
- Starea civilă: văduvă
- Stare materială: venit material modest. Locuieşte singură la bloc şi are doar o pensie
de 400 lei.
- Religie: ortodoxă
- Observaţii: Pacienta declară că nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice. Consumă
mai mult alimente vegetale dar câteodată face excese de grăsimi şi condimente. Face mişcare
zilnic şi câteodată face eforturi fizice moderate.
- Data internării: 19. 01. 2010

- Data externării: 26. 01. 2010
Diagnostic de internare:
- Hepatită cronică cu virus B, puseu acut
Motivele internării:
- Durere în hipocondrul drept
- Greaţă
- Vărsături
- Cefalee
- Balonare
- Febră
- Astenie
- Somnolenţă
24
- Icter
- Inapetenţă
Antecedente heredo-colaterale:
- Nu se cunosc
Antecedente personale:
- Hepatită cronică B
- Dischinezie biliară
Istoricul bolii
Pacientă cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea spitalicească acuzând
dureri în hipocondrul drept, cefalee, greţuri, vărsături, febră, inapetenţă, somnolenţă, astenie şi
prezintă icter tegumentar discret. Aceste simptome au apărut în urma unor excese alimentare
repetate.
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ŞI IDENTIFICAREA

PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
NR. NEVOIA PROBLEME DE MANIFESTĂRI SURSE DE OBIECTIVE

CRT. DEPENDENŢĂ DE DIFICULTATE
DEPENDENŢĂ
25
1. A respira -------------- --------------- ------------ ------------

2. A bea şi a Inapetenţă Exces de grăsimi Lipsa Pacienta să aibă
mânca Nutriţie şi condimente cunostinţelor, o alimentaţie
inadecvată prin Mese neregulate ignoranţa adecvată, să
nerespectarea accepte regimul
regimului
3. A elimina Tranzit Constipaţie Boala Pacienta să
intestinal Diaree Aport alimentar prezinte tranzit
modificat Vărsături inadecvat intestinal
normal.
4. A se mişca Postură Poziţie vicioasă Durere, Pacienta să aibă
şi a avea o inadecvată dispnee, o postură
bună frica de a nu adecvată
postură cădea din cauza
ameţelii
5. A dormi şi a Insomnii, Ore insuficiente Afecţiuni Pacienta să
se odihni disconfort, de somn. organice, doarmă
oboseală anxietate, suficient,
tulburări de cantitativ şi
gândire calitativ
6. A se Dificultate de Dificultate de a Durerea şi Pacientul să se
îmbrăca şi miscare se îmbrăca slăbiciunea poată îmbrăca ţi
dezbrăca dezbrăca
7. A menţine Hipertermie Cresterea Afecţiunea Pacienta să aibă
temperatura temperaturii curentă temperatura
corpului corpului peste corpului în
limitele normale limite normale
8. A fi curat Carenţe de Halenă fetidă Lipsa de Pacienta să aibă

igienă cunoştinţe o igienă bucală
Icter corespunzătoare
9. A evita Predispozitie la Fatigabilitate, Durere, Pacienta să

pericolele accidente surmenaj, slăbiciune, beneficieze de
neatenţie pierderea un mediu de
conştienţei siguranţă
10. A comunica Perturbarea Aparenţă tristă. Absenţa Să comunice cu
comunicării Expresia copiilor de alte persoane, să
familiale, sentimentelor de lângă ea Se întâlnească
singurătatea singurătate Soţ decedat cu copii cât mai
des cu putinţă
26
11. A acţiona Dificultatea de Incapacitatea de Boala Pacienta să

conform a acţiona după a participa la Distanţa mare poată acţiona
propriilor credinţele şi activităţile dintre locuinţă conform
convingeri, valorile sale religioase şi biserică credinţelor şi
a practica valorilor sale
religia
12. A fi ---------- ---------- -------------- ------------

preocupat în
vederea
realizării
13. A se recrea -------- --------- -------- --------
14. A învăţa Cunoştinţe Deprinderi Educaţie Pacienta să
cum să-şi insuficiente greşite greşită. dobândească
păstreze Ignoranţă cunoştintele
sănătatea necesare şi să le
aplice
EXAMENE DE LABORATOR
ALE PACIENTEI C. D.
27
DATA ANALIZE VALORILE ANALIZELOR VALORILE DE

SOLICITATE PACIENTEI REFERINŢĂ
19.01. Hematii 5 milioane/mm³ b= 4,5-5,5

2010 milioane/mm³ f= 4-5
Hemoglobină 12,8 gr% milioane/mm³
b= 14-16 gr%
Hematocrit 0,40l/l f=12-15 gr%
Glicemie 90 mg% 0,40-0,45 l/l
Colesterol total 188 mg% 80-120 mg%
Trigliceride 52 mg% 150-250 mg%
TGP 144 U.K 50 mg%
TGO 210 U.K. 7,5 -24 U.K.
Uree 28 mg% 9-34 U.K.
Creatinină 1,1 mg% 20-40 mg%
0,6-1,3 mg%
VSH 7-1h
18 -2 h 5-10 la 1 h
10-20 la 2 h
Bilirubina D 5 mg%
Bilirubina T 6,5 mg% Max. 0,3mg%
Max 1mg%
Examen de urină
pH 6,5 4,8 – 6,8
densitate 1030 1015 – 1025
uree 389 mmol/l 166 -582,7 mmol/l
acid uric 99 mmol/l 30 -120 mmol/l
corpi cetonici 17mg/24h 10 -20 mg/24h
Urobilinogen Crescut Normal
Bilirubină urinară Pozitivă normal
PLAN DE NURSING AL PACIENTEI C.D.
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING AUTONOME DELEGATE
28
19.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Recoltez sânge După

2010
Anorexie durerii Instalez pacienta în urină şi fecale instituirea
Hipertermie Pacienta : pat în poziţie pentru analize. tratamentului
Eliminare -să poată antalgică Administrez pacienta se
inadecvată(vă mânca Monitorizez: tratamentul simte mai
rsătu - să aibă o TA: 14/8 cmHg prescris de medic: bine, se
ri, tranzit temperatură Puls:84 b/min Algocalmin im 1 linişteşte, se
intestinal normală T˚:38,8°C fiolă im/zi odihneşte, dar
modificat) -să aibă o Resp:22b/min Aspatofort 1 fiolă persistă o jenă
Alterarea eliminate Înălţime:165cm iv, în
tegumentelor adecvată Greutate: 64kg Arginină perfuzie hipocondrul
(icter) - să se poată Ajut pacienta să se 500ml drept şi o
Dificultate de îmbrăca îmbrace să se Metoclopramid 1 stare de
a de mişca din dezbrăca şi dezbrace şi să-şi facă fiolă im/zi astenie
cauza durerii să-şi facă toaleta Fenobarbital 1 moderata,
şi ameţelii toaleta O însoţesc la toaletă cp/zi seara inapetenţa şi
Dificultatea - să aibă un Administrez pacientei Ampicilină 1g./ unele
de a se somn ceai hepatic, discut cu 12 h. iv fenomene
îmbrăca şi odihnitor ea despre boală şi o dispeptice
dezbrăca - să prezinte încurajez cu privire la precum şi
Dificultate de confort psihic evoluţia ei icter discret
a-şi face şi fizic Seara monitorizez: Temperatura
toaleta Evitarea TA: 14/8 cmHg scade la
Odihnă accidentelor Puls:84 b/min 37,5°C dar nu
ineficientă Evitarea T˚:37,5°C se înscrie în
Anxietate complicaţiilor Resp:22b/min limite
Depresie normale
Risc de
accident
29
Risc de
complicaţii
20.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

2010
atenuată durerii Asigur un climat de despre starea uşor alterată.
Alterarea Pacienta : linişte pacientei. Durerea
nutriţiei(anore -să poată Măsor funcţiile vitale Însoţesc pacienta dispare,pacien
xie, greaţa) mânca TA: 14/8 cmHg la ecografie ta mai simte o
Hipertermie - să aibă o Puls:82 b/min Administrez uşoară jenă
Eliminare temperatură T˚:38,3°C tratamentul din cauza
inadecvată normală Resp:22b/min prescris de medic: hepatomegalie
(tranzit -să aibă o Ajut pacienta să se Algocalmin 1 i
intestinal eliminate îmbrace să se fiolă im/zi, Pacienta
modificat) adecvată dezbrace şi să-şi facă Aspatofort 1 fiolă mănâncă
Alterarea - să se poată toaleta iv, puţin, se
tegumentelor îmbrăca O însoţesc la toaletă Arginină perfuzie odihneşte,
(icter) dezbrăca şi Pregătesc pacienta 500ml scaunul se
Dificultate de să-şi facă psihic şi fizic pentru Metoclopramid 1 normalizează,
a de mişca din toaleta investigaţii, o fiolă im/zi temperatura
cauza durerii - să aibă un liniştesc cu privire la Fenobarbital 1 cp. scade după
slăbiciunii şi somn evoluţia bolii. seara administrare
ameţelii odihnitor Seara monitorizez: Ampicilină 1g la de antipiretice
Dificultatea - să prezinte TA: 14/8 cmHg 12 h iv. dar revine
de a se confort psihic Puls:84 b/min după câteva
îmbrăca şi şi fizic T˚:37,7°C ore. Persistă
dezbrăca Evitarea Resp:22b/min icterul
Dificultate de accidentelor şi
a-şi face complicaţiilor
toaleta Fenomenele
Anxietate dispeptice s-
Depresie au mai redus .
30
Risc de
accident
Risc de
complicaţii
21.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

Alterarea Pacienta :
2010
Asigur un climat de despre starea uşor alterată.
nutriţiei(inape -să poată
linişte, măsor pacientei. Persistă o
tenţă) mânca
funcţiile vitale: Însoţesc pacienta uşoară jenă
Hipertermie - să aibă o
TA: 13/8 cmHg la radiografie Pacienta
Dificultate de temperatură
Puls:80 b/min Administrez mănâncă
a de mişca din normală
T˚:37,4°C tratamentul puţin, se
cauza - să-şi poată
Resp:20b/min prescris de medic: odihneşte,
slăbiciunii şi face toaleta
Algocalmin 1 temperatura
ameţelii - să prezinte
Ajut pacienta să-şi fiolă im/zi scade pană la
Dificultate de confort psihic
facă toaleta Aspatofort 1 fiolă limite
a-şi face şi fizic
O însoţesc la toaletă iv, Esenţiale forte normale
toaleta Evitarea
Pregătesc pacienta 3 cp/zi Fenomenele
Anxietate accidentelor şi
psihic şi fizic pentru Arginină perfuzie dispeptice s-
Depresie complicaţiilor
investigaţii 500ml au mai redus.
Risc de
regimul stabilit de Metoclopramid 1 Culoarea
accident
medic fiolă im/zi sclerelor este
Risc de
complicaţii Seara monitorizez: Fenobarbital 1 cp. aproape
TA: 14/8 cmHg seara normală,
Puls:82 b/min Ampicilină 1g / tegumentele
T˚:36,7°C 12 h iv. sunt palide.
Resp:22b/min Se menţine
astenia .

2010
despre starea uşor alterată.
nutriţiei(inape - să poată
pacientei.
tenţă) mânca
31
Dificultate de - să se poată Asigur un climat de Instalez o sondă Persistă o

a de mişca din mişca bine linişte, măsor pentru recoltarea uşoară jenă în
cauza - să prezinte funcţiile vitale: bilei şi o hipocondrul
slăbiciunii şi confort psihic TA: 13/7cmHg monitorizez pe drept
ameţelii şi fizic Puls:80 b/min toată durata Pacienta
Depresie - să-şi poată T˚:36,8°C investigaţiei mănâncă mai
Dificultate de practica Resp:19b/min Administrez bine, dar
a practica religia tratamentul spune că nu
religia Evitarea O însoţesc la toaletă prescris de medic: are poftă de
Risc de accidentelor şi Pregătesc pacienta Algocalmin im 1 mâncare
accident complicaţiilor psihic şi fizic pentru fiolă/zi, Fenomenele
Risc de instalarea unei sonde Aspatofort 1 fiolă dispeptice s-
complicaţii
nazo-gastrice Arginină perfuzie au mai redus.
Îi înmânez o carte de 500mg Se menţine
rugăciuni la cerea Metocroplamid 1 astenia .
acesteia fiolă im/zi,
Seara monitorizez: Esenţiale forte 3
TA: 14/8 cmHg cp/zi
Puls:80 b/min Fenobarbital o
T˚:36,9°C cp./zi
Resp:20b/min Ampicilină
1g /12 h iv.

2010
Asigur un climat de despre starea uşor alterată.
nutriţiei(inape - să poată
linişte pacientei. Persistă o
tenţă) mânca
Monitorizez funcţiile Administrez uşoară
Disconfort - să se poată
vitale scaun şi tratamentul hepatomegalie
cauzat mişca bine
diureză: prescris de medic: Pacienta
ameţeală - să prezinte
TA: 13/7 cmHg mănâncă mai
Astenie fizică confort psihic
Puls:78 b/min bine. Se poate
şi nervoasă şi fizic
32
Depresie Evitarea T˚:36,7°C Algocalmin im 1 deplasa

Risc de accidentelor şi Resp:18b/min fiolă/zi, singură, dar
accident complicaţiilor Aspatofort necesită
Risc de Supraveghez pacienta 1 fiola iv supraveghere
complicaţii
când merge la toaleta Arginină perfuzie deoarece
sau în sala de mese, 500ml prezintă
am grijă să nu cadă Metocroplamid 1 ameţeală
Urmăresc dacă fiolă im/zi Fenomenele
pacienta respectă Esenţiale forte 3 dispeptice s-
regimul alimentar cp/zi au redus. Se
Discut cu pacienta Fenobarbital 1 mai plânge
despre boala sa. cp/zi seara. uneori de
Seara monitorizez: Ampicilină 1g /12 greaţă şi
TA: 14/8 cmHg h iv. balonări
Puls:80 b/min postprandiale
T˚:36,9°C Se menţine
Resp:20b/min astenia .

Disconfort Pacienta :
2010
Asigur un climat de despre starea bună
cauzat - să se poată
linişte pacientei. Pacienta
ameţeală mişca bine
Monitorizez funcţiile Administrez mănâncă mai
Astenie fizică - să prezinte
vitale scaun şi tratamentul bine. Se poate
şi nervoasă confort psihic
diureza prescris de medic: deplasa
Odihnă şi fizic
TA: 13/8 cmHg Algocalmin im 1 singură, dar
ineficientă(pa Evitarea
Puls:78 b/min fiolă/zi, necesită
cienta a accidentelor şi
T˚:36,6°C Aspatofort 1 fiolă supraveghere
dormit puţin complicaţiilor
Resp:18b/min iv, deoarece
şi a avut un
Arginină perfuzie prezintă
somn agitat)
500ml ameţeală
33
Risc de Supraveghez pacienta Metoclopramid 1 Se mai

accident când merge la toaleta fiolă im/zi, plânge uneori
Risc de sau în sala de Esenţiale forte 3 de balonări
complicaţii
mese,am grijă să nu cp/zi postprandiale
cadă Fenobarbital o Stare psihică
Urmăresc dacă cp.seara este bună,
pacienta respectă Alprazolam 25mg pacienta este
regimul alimentar 1cp/zi optimistă.
Seara monitorizez: Ampicilină 1g /12
TA: 13/8 cmHg h iv.
Puls:76 b/min
T˚:36,8°C
Resp:19b/min

Astenie fizică Pacienta :
2010
Asigur un climat de despre starea uşor alterată
şi nervoasă - să prezinte
linişte pacientei. După ce se
Somnolenţă confort psihic
Monitorizez funcţiile Administrez odihneşte
diurnă şi fizic
vitale scaun şi tratamentul pacienta
Inapetenţă din - să se poată
diureză prescris de medic: mănâncă se
cauza oboselii odihni
TA: 12/8 cmHg Algocalmin im 1 plimbă apoi se
Să poată
Puls:74 b/min fiolă/zi simte mai
mânca
T˚:36,7°C Aspatofort 1 fiolă bine Se mai
Resp:17b/min iv plânge uneori
Arginină perfuzie de balonări
Am grijă ca pacienta 500ml postprandiale
să mănânce, să se Metoclopramid 1 Stare psihică
odihnească apoi o fiolă im/zi este bună,
încurajez să iasă la Esenţiale forte pacienta este
plimbare în curte 3 cp/zi optimistă.
34
pentru a se putea Fenobarbital 1

odihni bine în cp. seara
noaptea următoare Alprazolam 1
Seara monitorizez: cp/zi.
TA: 13/8 cmHg Ampicilină 1g /
Puls:76 b/min 12 h iv.
T˚:36,8°C
Resp:19b/min

Astenie Pacienta :
2010
Asigur un climat de despre starea bună
Comunicare - să prezinte
linişte pacientei. Pacienta se
inadecvată(ten confort psihic
Monitorizez funcţiile Administrez întâlneşte şi
dinţă de şi fizic
vitale scaun şi tratamentul discută cu alţi
izolare) Să comunice
diureza prescris de medic: pacienţi
Agitaţie cu alţi
TA: 14/8 cmHg Algocalmin im 1 Persistă o
cauzată de pacienţi şi cu
Puls:74 b/min fiolă, Aspatofort uşoară astenie
iminenta cadrele
T˚:36,8°C 1 fiolă iv, Pacienta este
plecare acasă medicale
Resp:18b/min Arginină perfuzie nerăbdătoare
Am grijă ca pacienta 500ml să plece acasă
să mănânce Metoclopramid o fapt ce-i
Îi înlesnesc fiolă crează o stare
întrevederea cu alţi Fenobarbital o de agitaţie
pacienţi cu aceeaşi caps.
boală şi cu evoluţie Ampicilină 1g la
favorabilă 12 h iv.
Seara monitorizez:
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
T˚:36,8°C
35
Resp:19b/min
Astenie Pacienta : Aerisesc salonul Informez medicul Pacienta se

27.01.
2010 Agitaţie - să prezinte Asigur un climat de despre starea externează cu
cauzată de confort psihic linişte pacientei. o stare
iminenta şi fizic şi să Monitorizez funcţiile Administrez generală bună
plecare acasă plece acasă cu vitale scaun şi tratamentul Rezultatele
Cunoştinţe un bagaj diureza prescris de medic: analizelor
insuficiente optim de TA: 14/8 cmHg Algocalmin im 1 sunt normale
despre boală cunoştinţe Puls:76 b/min fiolă/zi, Nu mai
şi despre cum despre cum T˚:36,9°C Aspatofort 1 fiolă prezintă
să-şi păstreze să-şi păstreze Resp:20b/min iv, hepatomegalie
sănătatea sănătatea Discut cu pacienta Arginină perfuzie Are doar o
despre regimul de 500mg uşoară astenie
viaţă pe care trebuie Metoclopramid 1 care se va
să-l adopte după fiolă im/zi reduce în timp
întoarcerea acasă. Alprazolam 1 dacă pacienta
Îi înmânez biletul de cp/zi. va respecta
externare şi îi spun Esenţiale forte tratamentul şi
cum să-şi ia 3 cp/zi regimul de
tratamentul în Fenobarbital 1 viată
ambulatoriu cp. seara recomandat
Ampicilină 1g la de medic
12 h iv.
EVOLUŢIE ŞI RECOMANDĂRI
36
Pacienta C.D., 63 ani, cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea

spitalicească acuzând dureri în hipocondrul drept, cefalee, greţuri, vărsături, febră, inapetenţă,
somnolenţă, astenie şi prezintă icter tegumentar discret. Se instituie tratament cu Algocalmin
im 1 fiolă/zi, Aspatofort 1 fiolă iv, Arginină perfuzie 500mg, Metoclopramid 1 fiolă im/zi,
Alprazolam 1 cp/zi., Esenţiale forte 3 cp/zi, Fenobarbital 1 cp. seara, Ampicilină 1g la 12 h
iv.
Se externează cu următoarele recomandări:
- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.
- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar
- Evitarea eforturilor fizice
- Evitarea situaţiilor stresante
- Pacientul va reveni la trei luni în unitatea spitalicească i pentru monitorizare.
Starea bolii la externare: ameliorat
CAZUL B
37
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI M. A.
Culegerea datelor
- Nume: M.
- Prenume: A.
- Ocupaţia: administrator de firmă
- Starea civilă: căsătorit
- Stare materială: venit material mediu, având un bar pe care îl gestionează, venit
completat de salariul soţiei.
- Are doi copii majori
- Observaţii: Pacientul declară că fumează cam un pachet de ţigări pe zi, consumă
băuturi alcoolice ocazional, în cantitate moderată, consumă frecvent carne şi alimente ce conţin
grăsimi animale.
- Hepatită acută cu virus A
- Dislipidemie
- Obezitate gradul II
- Discopatie lombară
Antecedente heredo-colaterale:
- mama hipertensivă
- tata decedat în urma unui infarct miocardic
38
- dislipidemie
- dischinezie biliară
- obezitate gradul II
- dischinezie biliară
Istoricul bolii
De aproximativ o săptămână bolnavul acuză oboseala marcata cu inapetenţă ,balonare

postprandiala, greţuri, cefalee ,greutate în hipocondrul drept,mialgii,artralgii, fapt pentru care
se prezintă la camera de gardă a Spitalului Vatra Dornei, unde este internat pentru investigaţii
şi tratament.
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
39
PENTRU PACIENTUL M. A.
NR NEVOIA PROBLEME DE MANIFESTĂRI DE SURSE DE OBIECTIVE

CRT DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE
1 A respira Dispnee Respiraţie tahipneică Durerea, Pacientul să

si a avea o şi superficială Anxietatea. respire bine,
bună Obezitatea. să scadă în
circulaţie greutate
2 A bea şi a Dificultate de a Mese neregulate, Lipsa Pacientul să

mânca urma dieta consum de alimente cunostinţelor, aibă o
interzise, ignoranţa alimentaţie
Anorexie abuz de sare adecvată,
Greaţa să accepte
regimul
3 A elimina Urină Urină puţină şi densă Consum Pacientul să

insuficientă. cu miros şi culoare insuficient de consume cel
modificată lichide puţin 2l.de
Eliminare Disbioză lichide pe zi.
dificilă a Defecare dureroasă şi Afecţiuni Să consume
scaunelor lentă organice alimente
bogate în fibre
4 A se Postură Poziţie vicioasă, Astenie, Pacientul să

mişca şi a inadecvată pacientul petrece adinamie. aibă o postură
avea o Dificultate de a mult timp la Parestezii ale adecvată şi o
bună se mişca volan,mişcări extremităţilor poziţie care să
postură Refuzul de a greoaie,limitarea membrelor, favorizeze
face mişcare amplitudinii dureri la nivelul circulaţia şi
mişcărilor coloanei respiraţia
vertebrale
5 A dormi şi Insomnii, Ore insuficiente de Afecţiuni Pacientul să

a se odihni disconfort, somn, tensiune organice, doarmă
oboseală psihică continuă, anxietate, suficient,
epuizare fizică şi tulburări de cantitativ şi
nervoasă gândire calitativ
6 A se ---- ---------- ---------- ----------

îmbrăca şi
dezbrăca ------
40
7 A dificultate Hipertermie Hepatita virală Pacientul să

menţine prezinte
temperatu- temperatura
ra corpului în
limite
normale
8 A fi curat Igiena bucală Dinţi galbeni, halena Fumatul Pacietul să se

necorespunză- de fum de ţigară spele mai des
toare pe dinţi, să
renunţe la
fumat
9 A evita Predispoziţie la Fatigabilitate, Durere, Pacientul să

pericolele accidente surmenaj, neatenţie slăbiciune, beneficieze de
ameţeală un mediu de
siguranţă
10 A ------------- ------------ ------------- --------------

comunica
11 A acţiona ----------- ------------- ------------ --------------

conform
propriilor
convingeri
12 A fi Devalorizare Incertitudine în ceea Gândire Pacientul să

preocupat ce priveşte propria deformată înţeleagă că
în vederea valoare despre efectele va putea duce
realizării afecţiunii sale o viaţă
normală dacă
respectă
tratamentul
13 A se ------------- ------------- ---------- --------

recrea
14 A învăţa Cunoştinţe Deprinderi greşite Educaţie Pacientul să

cum să-şi insuficiente greşită. dobândească
păstreze Ignoranţă cunoştinţele
sănătatea necesare şi să
le aplice
ALE PACIENTULUI M. A.
41
DATA ANALIZE VALORILE ANALIZELOR VALORILE DE REFERINŢĂ

SOLICITATE PACIENTULUI
07.01. Hematii 3,8 milioane/mm³ b= 4,5-5,5 milioane/mm³

2011 f= 4-5 milioane/mm³
Hemoglobină 12 gr% b= 14-16 gr%
f=12-15 gr%
Hematocrit 0,35l/l 0,40-0,45 l/l
Trombocite
Glicemie 121 mg% 80-120 mg%
Trigliceride 67 mg% 50 mg%
TGP 760 U.K 7,5 -24 U.K.
TGO 1124 U.K. 9-34 U.K.
VSH 54 - 1 h 5-10 la 1 h
96 - 2 h 10-20 la 2 h
Bilirubina D 7,13 mg% Max. 0,3mg%

Bilirubina T 9,10 mg% Max 1mg%
Timp de coagulare 15 minute 8-10 minute

Examen de urină
pH 5,8 4,8 – 6,8
densitate 1030 1015 – 1025
bilirubina urinară Pozitivă Negativă
urobilinogen Crescut Normal
PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI M.A.
42

07.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Recoltez sânge După

2011 Anorexie durerii Instalez pacientul în pat urină şi fecale instituirea
Dispnee Pacientul : în poziţie antalgică, îl pentru analize. tratamentu-
Circulaţie - să poată izolez de pacienţii cu Administrez lui pacientul
inadecvată mânca alte afecţiuni. tratamentul se simte
Eliminare - să respire Măsor: prescris de puţin mai
inadecvată(ede bine TA: 14/8 cmHg medic: bine, se
me - să aibă o Puls:88 b/min Algocalmin im linişteşte, se
Hipertermie circulaţie T˚:39,3°C 2 fiole/zi, odihneşte,
Eliminare adecvată Resp: 22 r/min soluţie dar persistă o
inadecvată(văr - să aibă o Înălţime:175cm Glugoză 5 ٪ jenă în
sături, tranzit temperatură Greutate: 110kg 500ml perfuzie hipocondrul
intestinal normală Ajut pacientul să se Arginina drept şi o
modificat) - să aibă o îmbrace să se dezbrace 500ml. iv., astenie
Tegumente eliminate şi să-şi facă toaleta Multiglutin iv., marcată ce-l
icterice adecvată Îl însoţesc la toaletă Aspatofort face
Intoleranţă la - să se poată Administrez 1 fiolă/zi intolerant la
mişcare îmbrăca, pacientului ceai în perfuzie mişcare.
Dificultatea de dezbrăca şi hepatic, discut cu el Metoclopramid Prezintă
a se îmbrăca şi să-şi facă despre boală şi îl 2 fiole/zi fenomene
dezbrăca şi de toaleta încurajez cu privire la Esenţiale forte dispeptice,
a-şi face - să aibă un evoluţia ei. Îl învăţ ce 3 cp/zi anorexie,
toaleta somn măsuri trebuie să ia Tirferment icter, diaree,
Insomnie odihnitor pentru a împiedica 3tb/zi oligurie
Anxietate - să prezinte răspândirea bolii. Îl Colebil 3cp/zi
Depresie confort psihic informez asupra listei Fenobarbital 1
Risc de şi fizic alimentelor cp. seara
complicaţii Evitarea premise(dieta
accidentelor desodată,cu evitarea
43
Risc de Evitarea alimentelor ce alterează

transmitere a complicaţiilor funcţia gastrică,biliară
bolii si pancreatică). Am
Evitarea pregătit: o tăviţă renală,
transmiterii apă călduţă si prosop,
bolii iar când pacientul varsă
îi dau să-şi clătească
gura, îl şterg cu
prosopul iar produsul îl
păstrez pentru
examinare
Seara măsor:
TA: 13/8 cmHg
Puls:84 b/min
T˚:38,3°C
Resp: 20 r/min
08.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Administrez Stare

2011 Anorexie durerii Ajut pacientul să se tratamentul generală
Dispnee Pacientul : îmbrace să se dezbrace prescris de uşor
Circulaţie - să poată şi să-şi facă toaleta. medic: îmbunătăţită.
inadecvată(ede mânca Monitorizez funcţiile Algocalmin im Are o
me) - să respire vitale 2 fiole/zi, diureză
Hipertermie bine TA: 13/8 cmHg soluţie normală dar
Eliminare - să aibă o Puls:78 b/min Glugoză 5 ٪ urina este
inadecvată(văr circulaţie T˚:37,8°C 500ml perfuzie închisă la
sături, tranzit adecvată Resp:20r/nin Arginina culoare. A
intestinal - să aibă o Îl ajut să mănânce. 500ml. iv., mâncat puţin
modificat) temperatură Îl însoţesc la toaletă, îl Aspatofort deşi este
normală pregătesc pentru 1 fiolă/zi anorexic.
44
Tegumente - să aibă o examenul ecografic, îl în perfuzie Persistă o

icterice eliminate însoţesc în sala de Metoclopramid jenă în
Intoleranţă la adecvată ecografie şi apoi înapoi 2 fiole/zi hipocondrul
mişcare - să se poată în salon. Esenţiale forte drept şi o
Dificultatea de îmbrăca, Îi susţin moralul 3 cp/zi astenie
a se îmbrăca şi dezbrăca şi purtând discuţii cu el. Triferment marcată.
dezbrăca şi de să-şi facă urmăresc dacă respectă 3tb/zi Prezintă
a-şi face toaleta măsurile de igienă Colebil 3cp/zi fenomene
toaleta - să aibă un pentru a împiedica dispeptice,
Hipersomnie somn răspândirea virusului Fenobarbital 1 icter,
Anxietate odihnitor Seara măsor: cp. seara subfebrilitate
Depresie - să prezinte TA: 14/8 cmHg somnolenţă,
Risc de confort psihic Puls:78 b/min depresie.
complicaţii şi fizic T˚:37°C
Evitarea Resp: 20 r/min
complicaţiilor
09.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Administrez Stare

2011 Inapetenţă durerii Monitorizez funcţiile tratamentul generală
Hipertermie Pacientul : vitale prescris de îmbunătăţită.
Eliminare - să poată TA: 13/8 cmHg medic: Pacientul
inadecvată(văr mânca Puls:70 b/min Algocalmin im are o diureză
sături, tranzit - să respire T˚:36,7°C 2 fiole/zi, normală dar
intestinal bine Resp:18r/min soluţie urina este
modificat) - să aibă o Ajut pacientul să se Glucoză 5 ٪ închisă la
Tegumente circulaţie îmbrace să se dezbrace 500ml perfuzie culoare. A
icterice adecvată şi să-şi facă toaleta. Multiglutin iv., mâncat puţin
Intoleranţă la - să aibă o Îl ajut să mănânce. Aspatofort deşi este
mişcare temperatură Îl însoţesc la toaletă, îl 1 fiolă/zi inapetent.
Hipertermie normală pregătesc pentru în perfuzie Prezintă
Anxietate examenul ecografic, îl fenomene
45
Depresie - să aibă o însoţesc în sala de Metoclopramid dispeptice,

Risc de eliminate ecografie şi apoi înapoi 2 fiole/zi icter,
complicaţii adecvată în salon. Esenţiale forte subfebrilita-
Risc de - să prezinte Îi susţin moralul 3 cp/zi te,
transmitere a confort psihic purtând discuţii cu el. Triferment somnolenţă,
virusului şi fizic Seara măsor: 3tb/zi depresie.
Evitarea TA: 14/8 cmHg Colebil 3cp/zi
complicaţiilor Puls:78 b/min
Evitarea T˚:37,8°C Fenobarbital 1
transniterii a Resp: 20 r/min tb. seara
virusului
10.01. Jenă în Reducerea Aerisesc salonul Administrez Stare

2011 hipocondrul durerii Monitorizez funcţiile tratamentul generală
drept Pacientul : vitale prescris de îmbunătăţită.
Anorexie - să poată TA: 13/7 cmHg medic: Pacientul
Tegumente mânca Puls:78 b/min Algocalmin im are o diureză
icterice - să aibă o T˚:36,8°C 2 fiole/zi, normală,
Subfebrilitate temperatură Resp:18r/min soluţie urina tinde
Intoleranţă la normală Glucoză 5 ٪ să se
activitate - să prezinte Ajut pacientul să se 500ml perfuzie normalizeze
Anxietate confort psihic îmbrace să se dezbrace Multiglutin iv., la culoare. A
Astenie şi fizic şi să-şi facă toaleta. Arginina mâncat mai
Adinamie Evitarea Îl ajut să mănânce. 500ml. iv., bine.
Risc de complicaţiilor Îl însoţesc la toaletă, îl Aspatofort Temperatura
complicaţii Evitarea încurajez să-şi exprime 1 fiolă/zi tinde să se
Risc de transmiterii gândurile, în perfuzie normalizeze,
transmitere a virusului nemulţumirile, Metoclopramid există o
virusului frustrările apoi îl 2 fiole/zi subfebrilitate
liniştesc şi-i insuflu Esenţiale forte după amiază.
3 cp/zi Icterul s-a
46
încredere în echipa Triferment discretizat.

medicală 3tb/zi Prezintă
Urmăresc dacă Colebil 3cp/zi fenomene
pacientul respectă dispeptice,
regimul alimentar şi Fenobarbital 1 mai discrete
mijloacele de asepsie. tb. seara şi stare
Seara măsor: psihică
TA: 14/8 cmHg îmbunătăţită.
Puls:80 b/min
T˚:37,5°C
Resp: 19 r/min
11. 01. Inapetenţă Reducerea Aerisesc salonul Administrez Stare

2011 Tegumente durerii Monitorizez funcţiile tratamentul generală
discret icterice Pacientul : vitale prescris de bună.
Astenie - să poată TA: 13/7 cmHg medic: Pacientul a
Adinamie mânca Puls:70 b/min Algocalmin im mâncat mai
Risc de - să prezinte T˚:36,7°C 2 fiole/zi, bine. Urina
complicaţii confort psihic Resp:20r/min soluţie are aspect
diminuat şi fizic Ajut pacientul în Glucoză 5 ٪ normal
Risc de Evitarea satisfacerea nevoilor 500ml perfuzie Temperatura
transmitere a complicaţiilor sale doar atunci când Aspatofort este în limite
virusului Evitarea este cazul deoarece se 1 fiolă/zi normale.
transmiterii simte mai bine şi se în perfuzie Prezintă
virusului descurcă singur . Multiglutin iv., fenomene
Îi facilitez întâlnirea cu Metoclopramid dispeptice
membrii familiei şi cu 2 fiole/zi discrete,
alţi pacienţi cu aceeaşi Esenţiale forte icter discret
afecţiune şi evoluţie 3 cp/zi la nivelul
favorabilă. Instruiesc sclerelor,
47
aparţinătorii cu privire Triferment stare psihică

la mijloacele de 3tb/zi îmbunătăţită.
prevenire ale infectării Colebil 3cp/zi
şi transmiterii bolii. Fenobarbital
Seara măsor: 1 tb. seara
TA: 14/8 cmHg
Puls:80 b/min
T˚:36,8°C
Resp: 19 r/min
12.01 Disconfort Reducerea Aerisesc salonul Administrez Stare

2011 cauzat de durerii Monitorizez funcţiile tratamentul generală
astenie şi Pacientul : vitale TA: 13/7 cmHg prescris de bună.
fenomene - să prezinte Puls:70 b/min medic: Funcţiile
dispeptice confort psihic T˚:36,8°C Algocalmin im vitale sunt în
pasagere şi fizic Resp:18r/min 2 fiole/zi, limite
Risc de - să fie evitate Am grijă să respecte soluţie normale şi
complicaţii complicaţiile regimul alimentar, să se Glucoză 5 ٪ vegetative.
mult diminuat Evitarea hidrateze. 500ml perfuzie Pacientul
Risc de transmiterii Îl încurajez să facă Multiglutin iv., prezintă
transmitere a virusului mişcare, dar să evite Aspatofort fenomene
virusului mult eforturile fizice, discut 1 fiolă/zi dispeptice
diminuat cu el despre regimul de în perfuzie discrete,
viaţă pe care trebuie Metoclopramid pasagere,
să-l adopte după 2 fiole/zi care vor
externare Esenţiale forte dispărea cu
Seara măsor: 3 cp/zi timpul şi
TA: 14/8 cmHg Colebil 3cp/zi astenie
Puls:76 b/min Triferment diminuată.
T˚:36,8°C 3tb/zi Toate
48
Resp: 18 r/min Fenobarbital acestea vor

1 tb. seara dispărea în
timp dacă
pacientul va
respecta
regimul şi
recomandări-
le medicale.
13.01 Cunoştinţe Pacientul : Pregătesc pacientul Administrez Pacientul se

2011 insuficiente - să plece cu pentru externare tratamentul externează
despre cum să- un bagaj Monitorizez funcţiile prescris de cu stare
şi menţină optim de vitale medic: ameliorată.
starea de cunoştinţe TA: 13/7 cmHg Algocalmin im
sănătate despre cum Puls:74 b/min 2 fiole/zi,
Disconfort să-şi păstreze T˚:36,7°C soluţie
atenuat cauzat sănătatea şi Resp:18r/min Glucoză 5 ٪
de astenie şi cum să evite Îi înmânez biletul de 500ml perfuzie
fenomene răspândirea externare şi îl informez Aspatofort
dispeptice virusului cu privire la 1 fiolă/zi
pasagere tratamentul şi modul de în perfuzie
Risc de viaţă recomandate în Metoclopramid
complicaţii şi ambulatoriu: 2 fiole/zi
de transmitere -am conştientizat Esenţiale forte
a virusului pacientul de necesitatea 3 cp/zi
mult diminuat izolării şi instituirea Colebil 3cp/zi
repausului fizic si Triferment
intelectual, precum si a 3tb/zi
dietei specifice Fenobarbital
afecţiunii 1 tb. seara
49
-am recomandat
menţinerea igienei
alimentare:spălatul pe
mâini înaintea servirii
mesei precum si a
alimentelor ce urmează
a fi gătite sau
consumate proaspete
-am pus la dispoziţia
bolnavului broşuri cu
informaţii despre
HVA(care sa cuprindă
informaţii despre
investigaţiile specifice
bolii,tratament si
evoluţie)
-am explicat
pacientului ca este
necesar sa se prezinte
la medicul de familie
pentru
dispensarizare pe o
perioada cuprinsă între
6-24 uni şi controale
clinice si de
laborator
-am implicat familia în
susţinerea pacientului
privind dieta şi modul
de viaţă al
50
acestuia şi am explicat
ca reintegrarea socio-
profesională se va face
treptat ştiind
faptul ca refacerea
ficatului necesită timp
mai îndelungat (2-3
luni)
51
Bolnavul M.A., în vârstă de 58 ani, acuză oboseala marcata cu inapetenţă ,balonare

postprandiala, greţuri, cefalee, greutate în hipocondrul drept,mialgii,artralgii, fapt pentru care
se prezintă la camera de gardă a Spitalului Vatra Dornei, unde este internat pentru investigaţii
şi tratament. Este diagnosticat cu hepatită virală A. Se instituie tratament cu: Algocalmin im 2
fiole/zi, soluţie Glucoză 5 % , Aspatofort, Metoclopramid, Esenţiale forte, Triferment ,
Fenobarbital.
- Izolare la domiciliu încă 14 zile,
- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.,
- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar,
- Evitarea eforturilor fizice,
- Evitarea situaţiilor stresante,
- Dispensarizare prin cabinetul medicului de familie.
Starea bolii la externare: ameliorată.
52
CAZUL C
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI E.B.
Culegerea datelor
- Nume: E
- Prenume: B
- Ocupaţia: contabil
- Starea civilă: căsătorit
- Stare materială: venit material mediu, completat de salariul soţiei şi de venituri
provenind din agricultură. Cresc animale şi cultivă legume.
- Observaţii: Pacientul cu hepatită virală A în antecedente, declară că nu fumează,
consumă băuturi alcoolice ocazional, în cantitate moderată, consumă frecvent carne şi alimente
ce conţin grăsimi animale, prăjeli, place mâncarea condimentată. Nu prea face mişcare pentru
că exercită o muncă de birou unde îşi petrece 8-10 ore pe zi apoi se urcă în maşină şi se duce
acasă. Doar la sfârsit de săptămână se ocupă de treburile casei. Recunoaşte că problemele de
la servici îl sresează adesea.
- Data externării: 17. 01 2011
- Hepatopatită cronică cu virus C, puseu acut
- cefalee
- astenie
53
- tulburări dispeptice
- durere în hipocondrul drept
- hepatomegalie moderată
- Hepatită virală C, cu doi ani în urmă
Istoricul bolii
După mai multe mese copioase consumate cu ocazia sărbătorilor de iarnă pacientul
începe să acuze fenomene dispeptice ca: greaţa, balonare, meteorism, eructaţii;
inapetenţă,cefalee frontală, durere în hipocondrul drept precum şi astenie moderată fapt care l-
a făcut să se prezinte la medic.
54
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
PENTRU PACIENTUL E.B.
NR. NEVOIA PROBLEME MANIFESTĂRI SURSE DE OBIECTIVE

CRT. DE DE DIFICULTATE
DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
1. A respira si a Dispnee Respiraţie Durerea, Pacientul să

avea o bună tahipneică şi anxietatea respire bine
circulaţie superficială
2. A bea şi a Dificultate de a Mese neregulate, Lipsa Pacientul să

mânca urma dieta consum de cunostinţelor, aibă o
alimente interzise, ignoranţa alimentaţie
Inapetenţa abuz de sare adecvată,
să accepte
regimul
3. A elimina ---------- -------------- ---------------- ------------
4. A se mişca şi ----------- ----------------- ------------- ------------

a avea o bună
postură
5. A dormi şi a Insomnii, Ore insuficiente Afecţiuni Pacientul să

se odihni disconfort, de somn. organice, doarmă
oboseală anxietate suficient,
cantitativ şi
calitativ
55
6. A se îmbrăca ---- ---------- ---------- ----------

şi dezbrăca
------
7. A menţine --------- ---------- --------- ------------

temperatura
corpului
8. A fi curat ------------ ----------- ------------ ------------
9. A evita
pericolele
10. A comunica ------------- ------------ ------------- --------------
11. A acţiona ----------- ------------- ------------ --------------

conform
propriilor
convingeri, a
practica
religia
12. A fi preocupat Devalorizare Incapacitate de a Afecţiunea Pacientul să

în vederea răspunde curentă se poată
realizării aşteptărilor altora Volum mare de întoarce în
muncă scurt timp la
serviciu
13. A se recrea Dificultatea de Absenta timpului Munca de rutină Pacientul să

a îndeplini destinat recreării introducă
activităţi timp de
recreative recreare în
programul
zilnic
14. A învăţa cum Cunoştinţe Deprinderi greşite Educaţie Pacientul să

să-şi păstreze insuficiente greşită. dobândească
sănătatea Ignoranţă cunoştinţele
necesare şi să
le aplice
56
ALE PACIENTULUI E.B.
DATA ANALIZE VALORILE ANALIZELOR VALORILE DE REFERINŢĂ

SOLICITATE PACIENTULUI
12.01. Hematii 5 milioane/mm³ b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f=

2009 4-5 milioane/mm³
Hemoglobină 15 gr% b= 14-16 gr%
f=12-15 gr%
Hematocrit 0,42l/l 0,40-0,45 l/l
Glicemie 96 mg% 80-120 mg%
Trigliceride 48 mg% 50 mg%
TGP 170 U.K 7,5 -24 U.K.
TGO 240 U.K. 9-34 U.K.
Uree 28 mg% 20-40 mg%
Creatinină 1,1 mg% 0,6-1,3 mg%
VSH 7-1h 5-10 la 1 h
18 -2 h 10-20 la 2 h
Ionograma serică:
Na 302 mg% 300-305 mg%
K 14 mg% 15-21 mg%
Ca 8,85 mg% 9-11 mg%
Mg 1,7 mEq/l 1,5-3 mEq/l
Bilirubina D 1,5 mg% Max. 0,3mg%
Bilirubina T 2,25 mg% Max 1mg%
Examen de urină
pH 5,5 4,8 – 6,8
densitate 1020 1015 – 1025
Urobilinogen Crescut Normal
Bilirubină urinară Pozitivă Normal
57
PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI E.B.

Pacientul să Aerisesc salonul Recoltez sânge, După

Nutriţie
12.01.
prezinte o Pregătesc patul urină şi fecale instituirea
2011 inadecvată –
nutriţie Instalez pacientul comod pentru analize tratamentului
inapetenţă,
adecvată în pat. Măsor: Aduc la pacientul se
fenomene
TA: 14/8 cmHg cunoştinţa simte mai
dispeptice
Atenuarea Puls:78 b/min pacientului bine, se
durerii Temp:36,8°C regimul stabilit linişteşte, se
Durere
Resp: 22r/min de medic pe odihneşte,
Pacientul să Înălţime:165cm care trebuie să-l acceptă
Odihnă
aibă odihnă Greutate: 84kg urmeze. regimul dar
insuficientă
suficientă Ajut pacientul să-şi facă Administrez persistă o
cantitativ şi toaleta tratamentul jenă în
Anxietate
calitativ Îi tai unghiile cât mai prescris de hipocondrul
scurt şi-i pilesc colturile medic: drept şi o
Disconfort
Pacientul să pentru a nu se răni Algocalmin stare de
prezinte Discut cu el despre boală 1 fiolă im/zi, astenie
Risc de
confort fizic şi despre regimul său, îl soluţie Arginină moderată,
complicaţii
şi psihic încurajez şi îl liniştesc cu 500ml inapetenţa şi
privire la evoluţia bolii. cu Aspatofort 1 persistenţa
Evitarea Seara măsor: fiolă iv. unor
complicaţii TA: 14/8 cmHg Metocroplamid fenomene
lor Puls:76 b/min 1fiolă im/zi dispeptice
Temp:36,9°C Fenobarbital 1
Resp: 20r/min cp seara.
58
13.01. Jenă în Eliminarea Aerisesc salonul Instalez o sondă

Stare
2011
hipocondrul durerii Aşez pacientul în decubit nazo-gastrică în
generală uşor
drept dorsal vederea
alterată.
Pacientul să Monitorizez funcţiile recoltării bilei
Greaţă dobândeas- vitale diureza, scaunul pentru analize
Valorile
că poftă de TA: 13/8 cmHg
tensionale se
Inapetenţă mâncare Puls:76 b/min Administrez
menţin în
Temp:36,5°C tratamentul
limite
Astenie Pacientul să Resp: 18r/min prescris de
normale.
moderată prezinte Analizez bila recoltată medic:
confort fizic (cantitate aspect) şi notez Arginină 500ml
Persistă
Anxietate şi psihic în foaia de temperatură Aspatofort
oboseala si
Discut permanent cu 1 fiolă
se instalează
Risc de Evitarea pacientul, îl pregătesc Metocroplamid
o stare de
complicaţii complicaţii psihic şi fizic pentru 1 fiolă im.
apatie,
lor toate investigaţiile ce Lagosa
Adinamie.
urmează a fi efectuate 3 caps/zi,
Seara măsor: Liv 52 3
TA: 13/8 cmHg cp/zi,
Puls:74 b/min Scobutil 2cp/zi
Temp:36,9°C Fenobarbital 1
Resp: 19r/min cp seara.
14.01. Eliminarea Aerisesc salonul Informez Pacientul se

Jenă în
2011
durerii Aşez pacientul în decubit medicul despre simte mai
hipocondrul
dorsal starea bine.
drept
Pacientul să Monitorizez funcţiile pacientului. Nu mai
dobândeasc vitale diureza, scaunul. Însoţesc prezintă
Inapetenţă
ă poftă de TA: 13/7 cmHg pacientul la greaţă,
mâncare Puls:70 b/min ecografie apoi mănâncă mai
Temp:36,4°C înapoi în salon bine.
59
Astenie Pacientul să Resp: 18r/min Administrez

moderată prezinte Discut permanent cu tratamentul
Anxietate confort fizic pacientul, îl pregătesc prescris de
şi psihic psihic şi fizic pentru medic:
Risc de toate investigaţiile ce Arginină 500ml
complicaţii Evitarea urmează a fi efectuate, îl Aspatofort
complicaţiil
pregătesc psihic şi fizic 1 fiolă iv.
or
pentru acestea Metocroplamid
Urmăresc ca pacientul să 1 fiolă im,
respecte regimul Lagosa 3 cp/zi,
alimentar. Seara măsor: Liv 52 3 cp/zi,
TA: 13/8 cmHg Scobutil 1cp/zi
Puls:76 b/min Fenobarbital
1 cp seara
Temp:36,7°C
Resp: 19r/min
15.01. Astenie Pacientul să Aerisesc salonul Informez Pacientul se

2011 moderată prezinte şi creez o atmosferă cât medicul despre simte mai
confort fizic mai liniştită. starea bine, are
Anxietate şi psihic Monitorizez funcţiile bolnavului. poftă de
vitale diureza, scaunul. Administrez mâncare, nu
Risc de Evitarea TA: 12/8 cmHg tratamentul mai prezintă
complicaţii
complicaţii Puls:74 b/min prescris de jenă- n
lor
Temp:36,8°C medic: hipocondrul
Resp: 18r/min Arginină 500ml drept,hepato
Îl însoţesc la toaletă. Aspatofort 1 megalia s-a
Discut cu pacientul şi fiolă redus,
aflu că atmosfera de Metocroplamid fenomenele
spital îl nelinişteşte, îl 1 fiolă im/zi dispeptice
anunţ că evoluţia sa este sunt rare şi
reduse ca
60
bună şi în curând va , Lagosa 2caps, intensitate

pleca acasă. Liv 52 3caps pe dar se
Seara măsor: zi, menţine
TA: 13/8 cmHg Scobutil 1 cp/zi starea de
Puls:76 b/min Fenobarbital o adinamie şi
cp.
Temp:36,9°C anxietatea
Resp: 18r/min
16.01. Astenie Pacientul să Dimineaţa: Informez Pacientul se

2011 prezinte Aerisesc salonul, asigur o medicul despre simte obosit
Anxietate confort fizic ambianţă plăcută. starea în urma
şi psihic Monitorizez funcţiile bolnavului. insomniei
Insomnie vitale diureza, scaunul. Administrez din seara
Evitarea TA: 12/8 cmHg tratamentul precedentă
Risc de complicaţii Puls:76 b/min prescris de dar în raport
complicaţii lor Temp:36,7°C medic: cu boala
Resp: 17r/min Arginină 500ml starea sa se
Discut cu pacientul şi Aspatofort 1 menţine
aflu că nu a putut dormi fiolă iv. bună.
deoarece a dormit ziua Metocroplamid
Încurajez pacientul să 1 fiolă/zi,
facă mişcare şi-l însoţesc Lagosa 2cp/zi,
Seara măsor: Liv 52 3 cp/zi,
TA: 13/8 cmHg Scobutil 1cp/zi
Puls:78 b/min Fenobarbital 1
cp seara
Temp:36,8°C
Resp: 18r/min
17.01. Deficit de Pacientul să Aerisesc salonul, asigur o Pregătesc Pacientul se

2011 cunoştinţe părăsească ambianţă plăcută. pacientul pentru externează
despre cum spitalul cu Monitorizez : externare: cu stare
61
să-şi păstreze un bagaj T.A.-13/8cmHg Administrez generală

sănătatea optim de Puls:72b/min, medicaţia ameliorată.
cunoştinţe, Respiraţie:16r/min, prescrisă de
Uşoară care să-l Temperatură: 36,5°C. medic.
astenie ajute în Educ pacientul cu privire Aspatofort 1
păstrarea la regimul de viaţă pe fiolă iv/zi
Risc de sănătăţii. care va trebui să-l adopte Metocroplamid
complicaţii după externare. 1 fiolă im/zi
Pacientul să Se va prezenta Lagosa
prezinte o săptămânal pentru 1 cp/zi,
stare de administrare de perfuzii Liv 52
bine. şi monitorizare 1 cp/zi,
Scobutil 1cp/zi
Evitarea Fenobarbital 1
complicaţii cp seara.
lor Îi înmânez
biletul de
externare şi
scrisoarea
medicală.
Îi înmânez
reţeta şi îi spun
cum să-şi ia
medicamentele
62
Pacientul E.B., de 41 de ani, cunoscut cu hepatită cronică cu virus C, se prezintă la

medic acuzând fenomene dispeptice ca: greaţa, balonare, meteorism, eructaţii; inapetenţă,
cefalee frontală, durere în hipocondrul drept precum şi astenie moderată fapt care l-a făcut să
se prezinte la medic. Se instituie tratament cu Arginină 500mgl , Aspatofort 1 fiolă în perfuzie,
Metocroplamid 1 fiolă im, Lagosa 3 cp/ zi, Liv 52 3 cp/zi, Scobutil 2cp/zi, Fenobarbital 1 cp/zi,
seara.
- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.
- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar
- Evitarea eforturilor fizice
- Evitarea situaţiilor stresante
- Pacientul va reveni la trei luni în unitatea spitalicească i pentru monitorizare.
Starea bolii la externare: ameliorată
63
BIBLIOGRAFIE
1. Lucreţia Titircă - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare

nevoilor fundamentale, Editura ,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2007.
2. Lucreţia Titircă - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006.
3. Lucreţia Titircă – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului, Editura ,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2007
4. Lucreţia Titircă – Urgenţele medico chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti, 2007
5. Lucreţia Titircă – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali,
Editura
,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2008
6. Lucreţia Titircă – Dicţionar de termini pentru asistenţii medicali, Editura ,,Viaţa
Medicală Românească”, Bucureşti, 2006.
7. Corneliu Borundel – Medicină internă pentru cadre medii, Editura BIC ALL, 2007.
8. Emil Rădulescu – Ai grijă de inima ta, Editura ,,Viaţă şi Sănătate” Bucureşti, 2007
9. C. Mozeş – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978.
10. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, Copenhaga-
Danemarca,1991.
11. I. Mincu – Alimentaţia raţională a omului sănătos şi bolnav, Editura Medicală,
Bucureşti, 1978.
12. Dumitru Dobrescu, Emanoil Manolescu, Victoria Subţirică, Simona Negreş – Memo Med,
Editura Minesan, Bucureşti, 2006.
64
65

Lucrare de Diploma - Hepatita Virala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Diploma - Hepatita Virala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cred că nimic in lumea asta nu poate să te răsplătească

mai deplin decât un « mulţumesc » spus de un om în suferinţă,

1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

1.2. GREUTATE ŞI DIMENSIUNI

1.3. AŞEZARE ŞI FORMĂ

1.4. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA FICATULUI

1.5. STRUCTURA LOBULARĂ A FICATULUI

1.6. FIZIOLOGIA FICATULUI

1.7. FUNCŢIILE FICATULUI

- glicogenetică – sintetizează glicogenul din glucoză, scindează glicogenul în glucoză,

Infecţia cu virus A confera o imunitate homoloagă.

2.2 ANATOMIE PATOLOGICĂ

parenchim cât şi în mezenchim. Celulele hepatice (hepatocitele) pot prezenta tumefieri şi

transaminazelor, reacţii pozitive la sulfat de zinc şi cefalina-colesterol. în unele cazuri boala se

(urticarie, poliartralgii, edeme, artrite, pleurezie, purpura vasculara, sau glomerulonefrita cu

Tratamentul este igieno-dietetic şi medicamentos. Repausul fizic şi intelectual este

multiglutin, arginina-sorbitol, sau Aspatofort. Se corectează acidoza şi se administreaza oxigen

Hepatita cronică reprezintă o stare inflamatorie a ficatului, localizată predominant

- infecţioşi: - virusuri hepatotrope; bacterii ce produc luesul şi TBC;

- tulburări neuropsihice şi îndeosebi, astenia fizică şi intelectuală;

2.10 PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Tratamentul profilactic - constă în primul rând în aplicarea masurilor de profilaxie

2.11 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

a bolii iniţiale. Majoritatea afecţiunilor hepatice, neîngrijite în mod corespunzător evoluează

imunosupresive şi diureticele nu necesita tehnici deosebit. Pentru corectarea deficitului proteic

- Data internării: 19. 01. 2010

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ŞI IDENTIFICAREA

NR. NEVOIA PROBLEME DE MANIFESTĂRI SURSE DE OBIECTIVE

1. A respira -------------- --------------- ------------ ------------

8. A fi curat Carenţe de Halenă fetidă Lipsa de Pacienta să aibă

9. A evita Predispozitie la Fatigabilitate, Durere, Pacienta să

11. A acţiona Dificultatea de Incapacitatea de Boala Pacienta să

12. A fi ---------- ---------- -------------- ------------

DATA ANALIZE VALORILE ANALIZELOR VALORILE DE

19.01. Hematii 5 milioane/mm³ b= 4,5-5,5

PLAN DE NURSING AL PACIENTEI C.D.

DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

19.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Recoltez sânge După

20.01. Durere Reducerea Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

21.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

22.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

Dificultate de - să se poată Asigur un climat de Instalez o sondă Persistă o

23.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

Depresie Evitarea T˚:36,7°C Algocalmin im 1 deplasa

24.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

Risc de Supraveghez pacienta Metoclopramid 1 Se mai

25.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

pentru a se putea Fenobarbital 1

26.01. Aerisesc salonul Informez medicul Stare generală

Astenie Pacienta : Aerisesc salonul Informez medicul Pacienta se

Pacienta C.D., 63 ani, cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI M. A.

- Data internării: 07. 01. 2011

De aproximativ o săptămână bolnavul acuză oboseala marcata cu inapetenţă ,balonare

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

NR NEVOIA PROBLEME DE MANIFESTĂRI DE SURSE DE OBIECTIVE

1 A respira Dispnee Respiraţie tahipneică Durerea, Pacientul să

2 A bea şi a Dificultate de a Mese neregulate, Lipsa Pacientul să

3 A elimina Urină Urină puţină şi densă Consum Pacientul să

4 A se Postură Poziţie vicioasă, Astenie, Pacientul să

5 A dormi şi Insomnii, Ore insuficiente de Afecţiuni Pacientul să

6 A se ---- ---------- ---------- ----------

7 A dificultate Hipertermie Hepatita virală Pacientul să

8 A fi curat Igiena bucală Dinţi galbeni, halena Fumatul Pacietul să se