HepatitaVirala Maria

PROIECT Ingrijirea
bolnavului cu hepatita virala
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

DROBETA TURNU SEVERIN
JUDETUL MEHEDINTI
Calificare profesionala: Asistent medical generalist
PROIECT
COORDONATOR:
Prof. Instruire practic:
Deac Florentina Mihaela
ABSOLVENT:
Mihutescu G. Maria- Gabriela
PROMOTIA
2019
1
PROIECT Ingrijirea
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

DROBETA TURNU SEVERIN
JUDETUL MEHEDINTI
COORDONATOR:
Prof. Instruire practic:
Deac Florentina Mihaela
ABSOLVENT:
Mihutescu G. Maria- Gabriela
PROMOTIA
2019
2
PROIECT Ingrijirea
PLANUL LUCRARII
INTRODUCERE
CAPITOLUL I- NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI

1.1 Anatomia
1.2 Structura histologica
1.3 Fiziologia
CAPITOLUL II
2.1 Hepatita virala acuta (HVA) specifica
Definitie
Importanta
Etiologie.-Clasificare
2.2 Hepatita virala acuta tip A
Etiologie
Epidemiologie
Patogenie
Tablou clinic
Forme clinice
Complicatii si sechele
Diagnostic
Prognostic
Tratament
Profilaxie
2.3 Hepatita virala acuta tip B
Etiolgie
Epidemiologie
Patogenie
Tablou clinic
Evolutie
Forme clinice
Complicatii si sechele
Diagnostic
Prognostic
Tratament
Profilaxie
2.4 Hepatita virala acuta non A- non B (HVANONB)
Hepatita acuta virala tip C
Hepatita virala acuta tip E
2.5 Hepatita virala acuta tip DELTA
3
PROIECT Ingrijirea
CAPITOLUL III- NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE

FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
3.1 Nursa
3.2 Nursing-ul
3.3 Rolul nursei
3.4 Functiile nursei
3.5 Procesul de ingrijire
3.6 Nevoile fundamentale ale fiintei umane
CAPITOLUL IV- EDUCATIE SANITARA SI PROFILAXIE
CAPITOLUL V PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU

HEPATITA VIRALA ACUTA
4.1 Cazul 1
4.2 Cazul 2
4.3 Cazul 3
CAPITOLUL V- FISA TEHNOLOGICA-PUNCTIA VENOASA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
4
PROIECT Ingrijirea
MOTIVATIE
Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu.
Este singurul meu criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor. Sanatatea este
bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact cu sanatatea, boala
este o nonvaloare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea cat si pentru realizarea
valorii de sanatate.
Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte a nerespectarii
regulilor de igiena. Pe langa ajutorul pe care il acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie
sa le explicam necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru
preintampinarea recaderilor, cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica.
Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de
vedere medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si
sanatatea, m-a determinat sa aleg aceasta lucrare.
5
PROIECT Ingrijirea
INTRODUCERE
Aprecierea că bolile infecţioase sunt pe cale de a fi eradicate a fost pripită,

nefondată şi infirmată destul de repede.
Ele ocupă un loc important în rândul cauzelor de deces, mai ales în regiunile
slab dezvoltate ale lumii.
Bolile Infecţioase rămân principala cauză a deceselor în lume făcând, în fiecare
an, cel puţin 17 milioane de victime dintre care majoritatea sunt copii mici.
Departe de a lua sfârşit, lupta împotriva bolilor infecţioase se dovedeşte din ce
în ce mai dificilă. Anumite maladii, despre care se credea că erau ţinute sub control,
cunosc astăzi recrudescenţe. Altele afectează regiuni care păreau ferite de astfel de
boli.
Anumite infecţii prezintă rezistenţă la medicamente, încât este practic
imposibil să fie tratate.
Nici o ţară nu este scutită de bolile infecţioase. Dezvoltarea socio-economică a
numeroaselor state este frânată de flagelul acestor boli.
În majoritatea lor, progresele înregistrate în ultimele decenii în domeniul
sănătăţii, sunt puse astăzi din nou sub semnul întrebării.
Hepatita virală devine şi ea, foarte repede, o problemă de sănătate mondială.
Cel puţin 350 de milioane de persoane sunt purtătoare cronice ale virusului
hepatitic B, iar 100 de milioane al virusului hepatitic C. Aproximativ un sfert din
aceştia vor deceda în urma unei afecţiuni a ficatului legate de aceste virusuri.
Virusul hepatitic E reprezintă o cauză majoră a hepatitei acute.
Anumite forme de cancer sunt declanşate de virusurile hepatitice B şi C.
6
PROIECT Ingrijirea
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI
1. 1 Anatomia
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă,
ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja
subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng.
Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât
cel stâng.
Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa
superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta
anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ
transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul
stâng, lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal.
In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii
ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului.
Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu
excepţia suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş
este capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul
organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Vascularizaţia ficatului
Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena
portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele
suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava
inferioară.
Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii
substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa
inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului
Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din
ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.
7
PROIECT Ingrijirea
1.2. Structura histologică

Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă
pornesc - de la h i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul
conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase.
Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama
reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura
mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială,
alcătuită din celulele hepatice (hepatocite).
Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic.
Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice
(hepatocite), capilare şi canaliculi biliari.
Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare
anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre
hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se
descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor.
Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi,
ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final,
în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.
Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care

rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se
deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din
calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în
perioadele interdigestive în vezicula biliară.
1.3. Fiziologia
Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funcţiile lui sunt multiple,
fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.
Funcţiile lui principale sunt:
 Funcţiile metabolice se exercită în metabolismul glucidic,
protidic, lipidic şi mineral.
In metabolismul glucidic , ficatul intervine în fosforilarea şi
polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi
menţinerea homeostaziei glicemice.
In metabolismul protidic, ficatul are funcţie proteinoformatoare,
şi de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează albumina, 70% din
α- globuline, 50% din β -globuline, protrombina şi fibrinogenul,
catabolizează nucleoproteinele.
In metabolismul lipidic intervine în absorbţia grăsimilor şi în
fosforilarea lor,în sinteza şi esterificarea colesterolului,în sinteza
lipoproteinelor, fosfolipidelor şi trigliceridelor.
In metabolismul mineral acţionează prin depozitarea
fierului şi a cuprului şi intervine în repartiţia apei şi a electroliţilor
(ionii de Na + , K şi Cl - ) în organism.
 Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol
8
PROIECT Ingrijirea
important în digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile

(A, D, E şi K), în absorbţia fierului şi calciului alimentar.
Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi

biliari, colesterol, lecitine şi săruri anorganice.
 Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de
activităţi prin care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele
rezultate din metabolismele endogene sunt transformate în substanţe mai
puţin toxice şi eliminate ca atare.
 Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este
îndeplinită, într-o mare măsură, de ficat.
 Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit

al apei.
9
Lucrare de diploma
Ingrijirea bolnavului cu hepatita virala
CAPITOLUL II
2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ
Definiţie
HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un grup
de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale digestivă
sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire generală a
organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene generale
infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
Importanţă
HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate
publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele considerente:
- morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele peste
60 de ani au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează că au
făcut în decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea puternic
implantată în populaţie pe întregul glob;
- potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);
- potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu tendinţă
mare de cronicizare;
- persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul formelor
severe cu insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă
imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a
hepatitei B şi nonA-nonB;
- consecinţe economice importante datorită pierderilor în
producţie prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi
recuperării lente;
- consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza, cancer)
şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).
Etiologia HVA - Clasificarea HVA
Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice
acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele, dar clinic au manifestări mult
asemănătoare, greu de diferenţiat, bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin
modul de evoluţie în timp a bolii.
10
Lucrare de diploma
Cele 4 tipuri de viruşi sunt:
Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%

din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul
Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă, enterală. Hepatita virală A are
evoluţie favorabilă, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepţional (la
subnutriţi). Este frecventă la copii, cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr;
excepţional la bătrâni.
Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita
virală B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul
hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri.
Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă, cu risc letal,
responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză.
Este mai frecventă la adult.
Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul
hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale:
a) virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C, care
determină hepatita virală C;
b) virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit şi
virusul E care determină hepatita virală E.
Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil, în special cele cu virus C,
au risc letal şi prezintă risc de cronicizare.
Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita virală Delta. El este un virus
defectiv necesitând, pentru a se replica, prezenţa virusului hepatitic B (virus
"helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce
apare fie ca o coinfecţie, fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus
hepatitic B, cărora le agravează evoluţia bolii deja existente.
2.2 HEPATITA VIRALA ACUTA TIP A
Hepatita virală acută tip A (cunoscută în trecut ca hepatită epidemică,

icter epidemic, icter cataral) este o boală infecţioasă specifică omului
determinată de virusul hepatitic A din genul Enterovirus, fam. Picornaviridae, cu
caracter hepatotrop, provocând o boală generală a organismului şi mai ales a
ficatului, manifestată prin fenomene generale infecţioase, digestive şi hepatice
însoţite sau nu de icter.
Etiologie
Virusul hepatitic A a fost vizualizat şi identificat în 1973, de Feinstone
prin imunoelectronoscopie, în scaunul bolnavilor de hepatită virală A, sub forma
unor particule de 27mm.
11
Lucrare de diploma
Virusul hepatitic A posedă ARN simplu spiralat, are simetrie cubică şi
posedă caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale unui enterovirus.
Se deosebeşte de celelalte enterovirusuri printr-o rezistenţă mare la căldură
rezistă 10 ore la 60 °C. Este omorât prin fierbere, timp de 5 minute sau prin
clorinare intensă (1 mg la litru) în 30 minute. Virusul hepatitic A rezistă la eter
iar detergenţii neionici nu modifică morfologia virusului şi nu acţionează asupra
infectivităţii lui. Işi menţine infectivitatea mai mulţi ani, prin conservare la -18
°C până la 70 °C. Este inactivat în 5 min la 100 °C, de razele ultraviolete , de
formol (1/4000), de serul de convalescent de hepatită A şi de imunoglobuline
"standard".
Virusul hepatitic A se găseşte în scaunul persoanelor infectate, cu 1-2
săptămâni înainte de debutul clinic al bolii şi în primele 14 zile de la începutul
bolii sau în primele 10 zile de la apariţia icterului.
Nu a fost cultivat pe nici un mediu de cultură până acum, motiv pentru
care a fost imposibil să se prepare un vaccin antihepatitic A.
Epidemiologie
Hepatita virală acută tip A este una din cea mai răspândită formă a
hepatitei virale de pe glob, mai ales dacă se ţine cont şi de formele anicterice
care predomină.
FOCARELE EPIDEMICE apar în funcţie de intensitatea şi durata
contactului infectant, gradul de igienă personală, alimentară şi de mediu a unei
colectivităţi, precum şi de receptivitatea indivizilor expuşi.
Morbiditatea este mai ridicată la copiii din colectivităţi prin condiţiile
favorizante oferite de acestea deoarece aici se realizează un contact strâns şi
greu de controlat, cu deprinderi de igienă în cursa de a fi învăţate.
REZERVORUL DE VIRUS HEPATITIC A este format de bolnav (cu

forme icterice şi anicterice) şi de persoanele cu infecţii asimptomatice. Nu
s-au identificat purtători cronici sanguini sau intestinali de virus hepatitic A.
CALEA DE TRANSMITERE - exclusiv fecal-orală, similară cu a altor
infecţii digestive. Modul cel mai frecvent de transmitere este prin contact direct,
persoana infectată-persoană receptivă, prin sărut sau contact intim sau contact
indirect - folosirea de obiecte comune (veselă, pahare, closete). Transmiterea
prin alimente contaminate poate genera epidemii. Epidemiile hidrice constituie o
eventualitate nu prea rară.
Nu există probe pentru transmiterea pe cale aeriană.
Transmiterea parenterală, prin sânge, ace contaminate, seringi, stilet este
practic rară (sângele fiind infecţios numai în perioada de viremie).
Hepatita virală de tip A se mai numeşte şi "boala mâinilor murdare".
Durata perioadei de contagiozitate - începe în a doua perioadă a
incubaţiei, când este maximă şi continuă în prima săptămână de boală. Scade
treptat în a 2-a săptămână (10-20% din bolnavi nu mai pot elimina virusul prin
fecale).
12
Lucrare de diploma
RECEPTIVITATEA faţă de hepatita A este generală şi începe din
copilărie fiind favorizată de starea de subnutriţie carenţa de vitamine, existenţa
unor boli anterioare sau asociaţi, surmenaj fizic sau/şi intelectual, lipsa de igienă
personală. Hepatita A este hepatita virală a copilăriei şi a adultului tânăr.
IMUNITATEA SPECIFICĂ durează toată viaţa.
Patogenie
Infecţia cu virus hepatitic A se realizează în mod natural pe cale digestivă -
apă, alimente, mâini murdare - transmitere fecal-orală şi excepţional pe cale
parenterală pentru că viremia durează puţin şi purtători cronici nu sunt.
Virusul pătrunde în ficat, unde se înmulţeşte şi determină leziuni ale
hepatocitelor producând un infiltrat inflamator.
Din ficat virusul pătrunde în sânge pentru o perioadă mai scurtă,
împrăştiindu-se în tot organismul; de aceea se consideră că hepatitele sunt boli ale
întregului organism, dar organul afectat cu preponderenţă este ficatul.
Boala se dezvoltă după o incubaţie de 14-28 zile maxim 45 zile. O scurtă perioadă
de viremie de 1-2 săptămâni precede debutul bolii (perioada febrilă) preicterică. La
sfârşitul perioadei de incubaţie virusul se elimină prin fecale, eliminarea lui este
maximă în primele săptămâni de boală (faza prodromală) şi diminua în a II-a
săptămână de boală. Virusul este prezent în ficat încă 1-2 săptămâni după infecţie
şi poate fi detectat în hepatocite prin imunofluorescenţă.
Tablou clinic
PERIOADA DE INCUBAŢIE durează în medie 14-28 zile cu variaţii
până la 42 zile. Perioada de contagiune începe din a doua jumătate a acestei
perioade.
PERIOADA PRODROMALĂ (PREICTERICĂ). Această perioadă
cuprinde simptomatologia până la apariţia icterului fiind dominată de
manifestări generale infecţioase şi digestive.
Durata perioadei este de 2-4 zile (1-10 zile).
Tabloul clinic al perioadei preicterice este polimorf, boala este greu de
recunoscut în această perioadă.
HV poate debuta prin mai multe manifestări cum ar fî:
• manifestări generale de tip infecţios, ce constau din febră (fară frison)
moderată sau mai rar, febra poate fi înaltă (peste 39 °C). Febra este însoţită de
dureri musculare, manifestări catarale respiratorii, cefalee realizând tipul de
debut gripal al hepatitei virale A (2-4% din cazuri).
• manifestări digestive - sunt cele mai frecvente: anorexie (cu repulsie la
alimente), greaţă, vărsături, gust amar în gură, dureri epigastrice, senzaţie de
greutate în hipocondrul drept, balonări postprandiale, constipaţie. Starea de
greaţă şi vărsăturile pot fi uneori atât de intense încât se poate confunda cu o
toxiinfecţie alimentară. Se realizează astfel tipul de debut digestiv ( 70-80% din
cazuri).
13
Lucrare de diploma
• în 10-30% din cazuri apar dureri articulare, de obicei fixe, simetrice şi mai
intense noaptea. Aceste artralgii apar în mod trecător, alcătuind, când domină
tabloul clinic, un debut pseudoreumatismal.
• manifestări cutanate sub formă de erupţii urticariene, scarlatiforme,
rujediforme (5-10% din cazuri). Mai rar erupţia poate fi de tip hemoragic, ca o
purpură cutanată sau ca un eritem polimorf exudativ.
• manifestări neuropsihice sunt frecvente (50% din cazuri) astenie pronunţată,
ameţeli, cefalee, insomnie, irascibilitate, senzaţie de rău general. Cu cât aceste
manifestări sunt mai pronunţate, cu atât hepatita va fi mai severă.
Uneori bolnavii prezintă o stare de apatie sau de depresie psihică. Acest tablou
clinic reprezintă debutul neuropsihic.
• Adenopatie moderată şi splenomegalie la copii
EXAMENUL OBIECTIV evidenţiază hepatomegalie dureroasă în hipocondrul

drept şi epigastru.
Urina redusă cantitativ şi hipercromă (hiperconcentrată).

EXAMEN DE LABORATOR:
▪ leucograma necaracteristică;
▪ VSH este normală sau încetinită
▪ TGP-mult crescute peste valorile normale (test hepatic)
400-2000 UI
 sideremia - crescută
▪ testele de disproteinemie crescute.
DEBUTURI ATIPICE : hepatita virală de tip A poate debuta cu tablou clinic de
abdomen acut, simulând, la copil îndeosebi, o apendicită acută, iar la adult o
colică hepatică.
PERIOADA DE STARE (perioada icterică)
Icterul este semnul care marchează intrarea în perioada de stare. Odată cu
apariţia icterului, febra scade. La copiii mici trecerea în faza icterică este
marcată, cel mai adesea de dispariţia manifestărilor din perioada predromală.
Apetitul revine şi frecvent, copilul se simte mai bine, când icterul este mai
evident. La copilul mai mare şi la adult, perioada icterică se poate însoţi de
exacerbarea unora din manifestările de debut. Menţinerea şi mai ales
intensificarea semnelor digestive şi neuropsihice pot anunţa uneori o evoluţie
severă a bolii. Depresia psihică, bradicardia, pruritul, frecvent observate la adult,
sunt mai puţin obişnuite la copil.
Icterul se anunţă prin colorarea galbenă a sclerelor în câteva zile,
impregnând regumentele şi mucoasele. Urina se închide la culoare, luând
aspectul de bere brună sau acajiu, iar scaunul se decolorează devenind gălbui ca
lutul, apoi cenuşiu şi foarte rar alb. In formele uşoare icterul durează câteva zile
(în medie durata icterului este de 2 săptămâni). Hepatomegalia se retrage în 5-8
săptămâni (mai frecventă la copii, ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2-3 cm şi
are consistenţă crescută - sensibil la presiune).
Splina este palpabilă fiind mai frecventă la copii şi tineri decât la adult.
14
Lucrare de diploma
Se poate înregistra şi o pancreatită pasageră. Aparatul cardiovascular prezintă
unele modificări, bradicardie, TA scăzută.
Manifestări neuropsihice: astenie, apatie, tendinţă la irascibilitate.
Hemoragii digestive cutanate şi mucoase (epistaxis, gingivoragii) apar în forme
severe.
EXAMENUL DE LABORATOR:
▪ VSH normală sau încetinită (3-5mm/h);
▪ bilirubinemia crescută în cazuri uşoare la 5-10 mg% şi la 15-
30mg% în forme severe;
▪ transaminazele cresc;
▪ sideremia creşte 150-570 g%;
▪ colesterolemia scade;
▪ electroforeza: - albuminele scad
- globulinele cresc (α şi β)
- urobilinogenul creşte în urină.
PERIOADA DE DECLIN a bolii se anunţă după aproape două săptămâni de

evoluţie. Icterul cedează treptat, hepatomegalia se retrage, apetitul revine,
astenia dispare. Declinul bolii se însoţeşte de poliurii, urini normal colorate şi
scaun cu aspect normal.
PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ - se caracterizează prin dispariţia
completă a icterului, revenirea ficatului la dimensiuni normale, normalizarea
scaunului, revenirea apetitului, dispariţia asteniei. Vindecarea histologică a
ficatului necesită minim 1-4 luni de la începutul bolii.
EVOLUŢIE
Hepatita acută virală A nu evoluează niciodată spre cronicizare.
(vindecarea completă la cei cu ficat anterior normal).
Evoluţia spre insuficienţă hepatică acută, în comă şi exitus constituie o
eventualitate cu totul excepţional
Forme clinice
 Forme clinice în funcţie de prezenţa sau absenţa icterului
- Forma anicterică este cea mai frecventă şi evoluează clinic cu semnele
de debut ale hepatitei neurmate de icter. Recunoaşterea se face în context
epidemiologic şi prin examene de laborator. Prezenţa hepatomegaliei cu
sensibilitate dureroasa, artralgiile şi urinile reduse şi închise la culoare ne induc
spre acest diagnostic.
- Forma icterică a HV este rară. Se manifestă prin prezenţa icterului, urini
intens colorate şi scaune decolorate. In sânge sunt crescute - bilirubinemia,
fosfatoza alcalină, colesterolemia.
15
Lucrare de diploma
 Forme clinice în funcţie de intensitatea bolii şi a icterului
- Forme uşoare cu bilirubinemie sub 5mg% la adulţi şi sub 3mg% la copil
- Forme medii - bilirubinemie de 5-15 mg% la adulţi şi 3-8 mg% la copil
-Forme severe cu bilirubinemia mai mare de 15 mg% la adult şi 8 mg%
la copil.
 Forme clinice în funcţie de durata bolii

- forme scurte cu simptomatologie frustă: astenie, tulburări digestive şi
eventual icter trecător. Durează 7-14 zile.
- forme cu durată medie (21-30 zile).
- forme prelungite atunci când a depăşit 30 zile de evoluţie fara să
prezinte simptome de declin.
 Forme clinice în funcţie de vârstă

- HVA tip A la copil - apare mai frecvent decât la adulţi şi are evoluţie
uşoară; icterul este rar întâlnit. Ficatul se măreşte mai mult decât la adult.
Adenopatiile şi splenomegalie frecvent întâlnită la copil. Pot apare şi erupţii
cutanate de tip scarlatiniform.
-HVA tip A la gravide de obicei favorabilă mai ales în primele 2
săptămâni de sarcină predominând formele uşoare şi medii. In ultimele luni de
sarcină evoluţia poate fi mai dificilă (forme clinice severe). La gravide nu
prezintă risc de malformaţii congenitale.
- HTA tip A la bătrâni - apare foarte rar la această vârstă, ţinând cont că
infecţia cu virus hepatitic A se face precoce, în copilărie şi la vârstă tânără sau
matură (90% din vârstnici posedă anticorpi specifici anti-A).
Complicaţii si sechele
- Anemii hemolitice,
- Anemie aplastică cu parcitopenie,
- Infecţiile bacteriene şi parazitare ale căilor biliare (variaţi
germeni, paraziţi ca Lamblia) poate determina angiocolite şi
coledocite.
Diagnostic
Diagnostic pozitiv
Se bazează pe:
- date epidemiologice: contact cu cazuri similare, focar epidemic
familial sau de colectivitate;
- date clinice;
- date de laborator:
- leucopenie (ca în viroze)
- VSH este normală sau scăzută
- teste hepatice crescute (TGO, TGP) 400 UI-1000-2000 UI
- fosfataza alcalină creşte
16
Lucrare de diploma
- sideremia crescută
- disproteinemie intens pozitivă la debut
- bilirubinemie variabilă după forma clinică
- în urină urobilinogen crescut
- examen urină - prezenţa pigmenţi biliari.
Diagnostic diferenţial
 In perioada prodromală şi formele anicterice - sunt posibile confuzii cu:
gastrita acută, toxiinfecţii alimentare, pancreatite, colecistite, apendicite, gripă,
viroze respiratorii, RAA, boli eruptive.
 In perioada icterică se diferenţiază de culoarea galbenă produsă de folosirea
de xantonină, atebrină, acid piruvic, de culoarea galbenă "ca paiul" a
canceroşilor, de culoarea galbenă "ca ceara" a bolnavului cu anemie pernicioasă
sau culoarea galbenă a palmelor şi plantelor din carotinemie.
Problema care se pune apoi este aceea a diagnosticului diferenţial al
icterelor:
- icter prin hepatită (hepatocelulare) virotice (hepatita epidemică, hepatita din
cursul mononucleozei infecţioase, febra galbenă); bacteriene ( hepatita prin
Salmonele, hepatitele în cursul pneumoniei, leptospirozele icterice, febre
secundare, sifilis secundar, tuberculoză hepatică);
- ictere cauzate de medicamente (prin acţiune toxică asupra celulei hepatice sau
prin mecanism alergic);
- prin protozoare (amoebioza, malaria)
* icter mecanic (posthepatic) produsă de anomalii ale căilor biliare,
tromboza venei suprahepatice, obstrucţia sfincterului Oddi
* icter hemolitic (prehepatic) - hemoliză intensă de diverse cauze
infecţioase.
Prognostic
Bun în general, este mai rezervat când se însoţeşte de fenomene nervoase,
când vărsăturile sunt persistente şi icterul se prelungeşte pe măsură ori este
recidivat şi însoţit de puseu febril.
Tratament
Tratamentul hepatitei virale de tip A constă în mai simple mijloace
terapeutice:
 Izolarea bolnavului în spital este obligatorie cel puţin 3 săptămâni, de la debutul
bolii.
Repaus la pat pentru perioada acută a bolii, cât timp testele de citoliză
rămân crescute (repaus fizic şi intelectual şi în convalescenţă). Reînceperea
activităţii după repaus relativ la domiciliu după externare se face progresiv,
treptat.
 Dieta trebuie să fie echilibrată, conţinând toţi factorii nutritivi
(hidrocarbonati, proteine, lipide, vitamine) şi să fie oferită în funcţie de toleranţa
digestivă şi apetitul pacientului.
17
Lucrare de diploma
In perioada preicterică când inapetenţa este accentuată iar toleranţa
scăzută, regimul alimentar constă într-o hrană uşor digerabilă şi absorbabilă:
sucuri naturale de fructe, compot, sirop de casă, ceaiuri, supe de zarzavat, iaurt,
lapte.
De îndată ce toleranţa gastrică se restabileşte se adaugă: brânză de vaci,
făinoase, crudităţi. Aportul de proteine trebuie asigurat mai des de proteine
animale care conţin aminoacizi esenţiali: lapte de vacă, iaurt, caş dulce.
In a II-a perioadă a bolii când icterul a intrat în declin se adaugă carne de
pasăre, de vită, peşte slab pregătită sub formă de friptură sau rasol. Sunt permise
grăsimile proaspete (lg/kgcorp/zi) sub formă de frişca, smântână, unt, ulei de
porumb, de măsline, de floarea soarelui.
Lichidele trebuie asigurate în cantitate suficientă în funcţie de vârstă şi
greutate (copil 3-40ml/kgcorp/zi, adult 1,5-21/zi).
Măsuri igienice şi fizioterapice simple
- aplicaţii umede cu apă călduţă pe regiunea hepatică favorizează
circulaţia hepatică, suprimă spasmele dureroase;
- asigurarea tranzitului intestinal normal se realizează prin regim cu
fructe, miere albine dimineaţa pe stomacul gol, ceaiuri laxative, supozitoare;
- meteorismul abdominal şi flatulenţa se combate prin dieta adecvată,
comprese abdominale.
 Medicaţia constă din "cele mai ieftine vitamine" (efect placebo) şi, după
nevoie, medicaţie simptomatică.
In formele severe prelungite, colestatice se pot da coleretice (Anghirol,
Colebil, Fiobilin); în caz de insucces se poate recurge la o cură de 3-4 zile cu
cortizon (Prednison 1 mg/kgcorp/zi).
Persoanele subnutrite şi cele cu etilism cronic vor primi un supliment de
vitamine (grupul "B", vitamina C) şi factori lipotropi (Mecopar, Metaspar,
Aspartofort, Silimarină, Trofopar)
Profilaxie
Măsuri faţă de sursa de infecţie
Bolnavii cu HV de tip A se declară obligatoriu şi nominal la CSA-
teritorial, se izolează obligatoriu în spital cel puţin 2 săptămâni de la debutul
bolii. Contacţii se înregistrează şi se controlează periodic clinic prin teste de
laborator.
Măsuri faţă de căile de transmitere
Masuri de igienă personală, alimentară şi educaţie sanitară sunt ferm
indicate:
- protecţia apei potabile şi a produselor alimentare, precum şi
controlul personalului din serviciul alimentar public;
- controlul igienei şi sanitaţiei localităţilor;
- controlul igienei colectivităţilor de copii;
- distrugerea muştelor, gândacilor;
- educaţie sanitară.
18
Lucrare de diploma
Măsuri faţă de masa receptivă (profilaxia specifică)
Profilaxia cu imunoglobuline este folosită la:
- contacţii din familie
- contacţii din colectivităţile de copii
- contacţii din colectivităţile din spital
- inoculări accidentale
- călătorii în regiuni cu mare endemicitate
- consum de apă suspectă de contaminare
Doza este de 0,02ml/kg corp gammaglobuline 16% şi 0,05ml/kg
corp gammaglobulină 10% administrate cât mai precoce.
Imunizarea activă este în studiu datorită dificultăţii de cultivare a virusului.
Se experimentează pe animale vaccinuri inactivate şi atenuate.
2.3. HEPATITA VIRALA DE TIP B
HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un

virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală,
caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu
potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi ciroză
(constituie 10-15% din HVA).
Etiologie
Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu
helicoidal şi are 42 nm.
In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene
principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici.
Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B) denumit
şi Antigen Australia
AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice,
începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a
săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este
posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de
HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are
semnificaţia trecerii în stare cronică.
Antigenul central (AgHBc)
Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în
sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai
puţin în citoplasmă).
Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi
persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii,
tendinţă la cronicizare.
19
Lucrare de diploma
Antigenul "e" (AgHBe)
Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile
AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii
transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar persistenţa lui
indică evoluţia bolii spre cronicizare.
Alte antigene ale HVA de tip B

• ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost
decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu Hepatitiă
cronică.
Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere
prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la
eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.
Epidemiologie
HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei
manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi
vârstnici.
Rezervorul de virus hepatitic B

Este reprezentat de om prin:
-bolnavii de HVA de tip B,
-bolnavii de hepatită cronică purtători de AgHBs,
-bolnavii cu ciroză posthepatită B,
-bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători
de AgHBs.
Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de
sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de
mamă), saliva.
Perioada de contagiozitate
La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi de
la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din bolnavi
continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la
vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs
persistă mai mult de 3 luni de la detectare.
Calea de transmitere
Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea parenterală.
Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul persoanelor cu
secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de
tipB.
20
Lucrare de diploma
HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi
contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională.
Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA de
tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada postnatală.
Receptivitatea
Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.
Patogenie
Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai
complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în
determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al
fiecărei persoane.
Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii
imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se
multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de
virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de
diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt
implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau
deloc anticorpii anti-AgHBs.
Tablou clinic
Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip A,
se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări
extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi un
potenţial important de cronicizare.
Perioada de incubaţie
Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această
perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o
săptămână de la inoculare.
Perioada prodromală (preicterică)

Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se
instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală.
Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate şi
articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante sau
fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului; manifestări
cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.
Perioada de stare (icterică)

Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în
HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter
colestatic).
21
Lucrare de diploma
Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice:
• manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu
tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară.
• manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent.
• manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita
nodoasă.
• manifestări renale: nefrită interstiţială şi, în unele cazuri, apare
glomerulonefrita.
• manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In
formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice.
• manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice
(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de
culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale;
orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti.
• manifestări hematologice: - VSH normală sau încetinită
- teste hepatice cu valori crescute
- TGP 1000-2000 UK - foarte mari
- sideremie crescută
- testele de disproteinemie sunt pozitive
- bilirubină crescută
- leucopenie şi anemie hemoiitică acută
Evoluţie
HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi
forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din
bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20%
rămân purtători cronici de virus.
Forme clinice
Forma anicterică
Se întâlneşte în 10-29% din cazuri.
Forma colestatică
Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător;
colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie
5-15mg% (icter)
Forme prelungite
HVA tip B prelungita simpla
Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice.
22
Lucrare de diploma
HVA persistenta
Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi
chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără
aspecte de cronicizare
HVA tip B ondulanta
Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de
eforturi, abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon.
HVA prelungita cu potenţial de cronicizare
Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor
hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi
manifestări histopatologice.
Forme severe
In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi
brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive, prezenţa
sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea dimensiunilor
ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de protrombină sub 50%.
Forma fulminantă
In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică
supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La
această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din
cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână. Este
mai frecventă la copii şi la adulţii tineri.
Manifestările clinice ale formei fulminante sunt:
- icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil)
- persistenţa şi agravarea simptomelor digestive
- astenie intensă
- manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii)
- persistenţa febrei în perioada icterică
- somnolenţă
- tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril
-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate)
Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii mari
de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus hepatitic
este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică.
Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu
malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină.
Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este
foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când HVA
tip B survine în ultimul trimestru de sarcină.
Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală.
HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu
potenţial crescut letal şi de cronicizare.
HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive,
23
Lucrare de diploma
tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.
Complicaţii şi sechele
Complicaţii infecţioase
- anemii hemolitice
- anemia aplastică sau pancitopenică
- suprainfectări biliare
- redeşteptarea unei TBC
Complicaţii funcţionale vegetative
- balonări abdominale
- diskinezii biliare
- digestie dificilă
- hipotensiune hipostatică
-hiperbilirubinemie (icter prelungit)
Hepatita cronică persistentă sau agresivă
Ciroză posthepatită B
Cancer hepatic primar
Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B
Diagnostic
Diagnostic pozitiv
Se pune pe baza:
- datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită virală
acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală (manopere
medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)
- date clinice
- date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic:
• date specifice: - determinarea AgHBs= pozitiv
- anticorpii antiHBc de tip IgM care permit un
diagnostic precoce
-AgHBe
• date nespecifice:- bilirubină crescută(în cea icterică)
- leucograma - leucopenie
- VSH mică
- TGO,TGP- mari (teste de citoliză)
- sideremie crescută
- fosfatoza alcalină - crescută
- scăderea albuminelor
- creşterea γ globulinelor
- teste de coagulare - modificată
Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se pozitivează
24
Lucrare de diploma
lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita
virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau
uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute.
Diagnostic diferenţial
- asemănător cu HVA tip A.
Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de:
Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica, hidroelectrolitica.
Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb.
Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie.
Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.
Pronostic
- este rezervat
- se vindecă complet în 80-85% din cazuri, în rest evoluând spre
infecţie cronică (hepatită cronică, ciroză).
Datele de prognostic agravant sunt: vârsta, alcoolismul,
hipertiroidismul, luesul, diabetul, afecţiuni gastrointestinale cronice,
leziuni hepatice anterioare.
Tratament
Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi condus
pe baza următoarelor obiective:
► scurtarea evoluţiei bolii
► prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză
hepatică
supraacută
► prevenirea complicaţiilor imediate
► prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică
► reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o
muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului
Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei.
Reluarea activităţii se va face progresiv.
DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în
funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi
alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza. Se
va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn.
Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta
trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea bolnavului.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
 lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei
- Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei
18-24 cp/zi timp de o lună
 vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) -vitamina B-anabolizant, hepatoregenerator
25
Lucrare de diploma
- vitamina C – antiinflamator
- vitamina Kl, K3 - coagulant
 colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic x
3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 15-21
zile
- Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese
- Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese
 hepatotrope - acid orotic şi baze purinice:
Preparate: - Purinol
- Aspartofort
Fosfolipidele: Esenţiale
Silimarină
Trofopar
La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra:
- soluţie de glucoza i.v.
- Arginină sorbitol
- vitamina B1, B6, B12, C, E, K
- cortizonul are două indicaţii:
1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se
administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison
l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile
2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează
Prednison.
Alte medicaţii:
Interferonul
Fenobarbital în icterul prelungit
Colecistinamină diminua pruritul
Tratamentul formei fulminante:
 repaus total fizic şi psihic
 suprimarea proteinelor din dietă
 se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin,
Apartofort, Trofopar
 combaterea producerii de amoniac în intestin cu:
Neomicină 1 g la 6h peros
Ampicilina lg la 8h i.m.
 HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă
 hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia
- asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi
Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.
 corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (gluoza, ser fiziologic,
bicarbonat, sol Ringer)
 combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca,
Venostat
 combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20%
26
Lucrare de diploma
- Furosemid
- Glicerol 10%
- Cortizon: combate edemul cerebral
- sedative
 prevenirea infecţiilor secundare
 vitaminizare
 supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale
 controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP, Timp
Quick, echilibru acidobazic.
Profilaxie
Măsuri faţă de sursele de infecţie
 bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea
tipului de hepatită;
 izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;
 măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini cu
apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente:
autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.
 contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin control
periodic pe durata incubaţiei maxime.
Măsuri faţă de căile de transmitere
Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri:
- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs
- eliminarea donatorilor periculoşi
- utilizarea raţională a transfuziilor
- protecţia cu imunoglobuline umane specifice.
2.4. HEPATITA VITALA ACUTA NON A - NON B (HVA NANB)
Prin HVA de tip Non A - Non B se înţeleg acele hepatite virale, care nu se
încadrează, după efectuarea testelor serologice specifice, nici în hepatite virale
A şi nici în hepatite virale B şi nici în alte hepatite virale determinate de alţi
viruşi.
Se recunosc două tipuri de HVA tip Non A - Non B:
- hepatită virală NON B posttransfuzională determinată de virusul C-hepatite de
tip C
- hepatită virală NON B de transmitere digestivă sporadică sau epidemică
determinată de virusul E (HVA tip E)
EPIDEMIOLOGIE
Rezervorul de viruşi îl constituie omul bolnav şi purtătorii cronici sanguini de
virus.
27
Lucrare de diploma
MOD DE TRANSMITERE:
• HVA tip C - transmiterea virusului se face prin transfuzii de sânge şi derivate
de sânge , instrumente nesterilizate
• HVA tip E - transmiterea se face pe cale digestivă (calea fecal-orală), prin apă
contaminată, alimente contaminate şi abateri de la igiena elementară (mâini
murdare).
CONTAGIOZITATEA începe cu 1-2 săptămâni înainte de apariţia
simptomelor clinice.
RECEPTIVITATEA - generală.
Hepatita virală acută tip C

TABLOU CLINIC
HVA tip C se apropie ca mod de manifestare de HVA tip B
Incubaţie - scurtă 2-4 săptămâni sau lungă 8-12 săptămâni
Per prodromală - 7-8 zile Per de stare - simptomatologie asemănătoare
HVA tip B.
Durata perioadei de stare: 10-30 zile
EVOLUŢIE
- poate fi lungă, dificilă. Pentru a normaliza TGP sunt uneori necesare câteva
luni până la 3 ani de evoluţie. Recăderile sunt frecvente. DIAGNOSTIC
POZITIV
- dificil de pus
- teste serologice specifice, iar când acestea nu există acesta se face prin
excluderea celorlalte etiologii
PROGNOSTIC - rezervat
- mai grav în HVA tip C decât HVA tip E.
Hepatita virală acută tip E
TABLOU CLINIC asemănător cu al HVA tip A (mai severă)
Incubaţia - medie 6 săptămâni (extreme 2-9 săptămâni)
Debut - febră, senzaţie de slăbiciune, indispoziţie.
Perioada de stare - apar dureri abdominale, altralgii, anorexie, icter
tegumentar şi scleral, vărsături, urmi colorate închis, scaune decolorate.
Evoluţia - în general favorabilă,
- în cazurile sporadice evoluţia este benignă
- la gravide letalitatea ajunge la 10-17% din cazuri
DIAGNOSTIC - teste serologice specifice sau când nu este posibil, prin
excluderea etiologiei de tip A şi B.
PROGNOSTIC - mai bun decât al HVA tip C.
TRATAMENT - acelaşi ca în HVA tip A.
Ca medicament antiviral - interferonul alfa recombinat (intran) iar
rezultatele au fost bune
PROFILAXIA - la fel ca în HVA tip A şi B
28
Lucrare de diploma
2.5 HEPATITA VIRALA ACUTA TIP DELTA

- formă particulară de hepatită virală, ce apare fie ca o coinfecţie, fie
ca o suprainfecţie la persoanele infectate cu virus hepatitic B, agravând, de regulă,
evoluţia bolii la aceste persoane.
ETIOLOGIE
Agentul Delta este un virus defectiv, în sensul că are nevoie pentru a se
multiplica de prezenţa altui virus (virus helper): virusul hepatitic B sau al
hepadnovirus. Antigenul delta poate fi detectat intrahepatic prin metode
histobiochimice sau prin imunofluorescenţă. Anticorpii acestui antigen apar în ser
şi pot fi detectaţi prin testul RIA sau ELISA.
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infecţie îl constituie omul (persoană cu dublă infecţie, cu virus
hepatitic B şi virus hepatitic delta)
MOD DE TRANSMITERE - similar cu cel al hepatitei virale tip B:

ace şi seringi nesterilizate, sau prin transfuzie de sânge şi derivate.
Transmiterea se poate realiza şi prin contact direct (mucoase) iar transmiterea
verticală (mamă-fât) este posibilă.
CONTAGIOZITATE
Sângele persoanelor cu virus hepatitic Delta este contagios tot timpul
cât persistă aceeaşi infecţie.
RECEPTIVITATE-toate persoanele infectate cu virus hepatitic B.
PATOGENIE
Deşi transmisibil în mod independent ca agent infecţios virusul hepatitic
Delta nu poate deveni infectant şi patogen decât în prezenţa unei infecţii active cu
virus hepatitic B.
TABLOU CLINIC
Incubaţia - necunoscută
Tabloul clinic variază în funcţie de modalitatea infectantă şi de stadiul
activ sau inactiv al infecţiei cu virus hepatitic B.
In caz de coinfecţie, hepatita evoluează favorabil spre vindecare.
In caz de suprainfecţie cu virus hepatitic delta peste o infecţie preexistentă cu
virus hepatitic B, efectul este de regulă agravant (evoluează către hepatită
fulminantă).
EVOLUŢIA - spre vindecare se anunţă prin debarasarea de ambele virusuri

şi prin încetarea producţiei de anticorp IgM.
DIAGNOSTIC
Asocierea hepatitei cu virus delta cu hepatită cu virus B se poate
suspecta
clinic prin evoluţia bifazică a unor cazuri de hepatită virală precum şi
epidemiologic şi se confirmă prin detectarea antigenului viral AgHD în ser şi
29
Lucrare de diploma
prin teste serologice specifice (anticorpi IgM şi IgG), prin testul RIA şi ELISA.
PROGNOSTIC – rezervat.
TRATAMENT - acelaşi ca în HVA tip B
- rezultate bune prin tratament cu Interferon alfa.
PROFILAXIA
- cu cât se va elimina mai mult riscul de infecţie cu virus hepatitic B, cu
atât se va îndepărta şi riscul de infecţie cu virus hepatitic delta.
Profilaxia hepatitei profesionale se realizează prin:
 informarea personalului sanitar asupra riscului şi asupra
măsurilor de protecţie
 controlul prezenţei de AgHBs şi a anticorpilor specifici
 imunizare pasivă cu imunoglobuline umane specifice anti- AgHBs
 imunizare activă cu vaccin antihepatitic B
Profilaxia transmiterii perinatale:

Toate gravidele trebuiesc testate pentru prezenţa AgHBs.
Nou-născuţii din gravidele cu AgHBs pozitiv vor primi imediat (sau în
primele 12 ore) imunoglobuline umane specifice anti-AgHBs 0,5ml (100 UI) i.m.
prima oară, iar următoarele două doze la câte o lună interval.
Profilaxia specifică:
- vaccinul preparat cu AgHBs obţinut din plasma purtătorilor de AgHBs,
vaccinul hepatitic ADN recombinat.
30
Lucrare de diploma
CAPITOLUL III
NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE

FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
3.1. NURSA
Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel: este

o persoană care:
 a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor
Medicali,
 a trecut cu succes examenele stabilite de CAM,
 îndeplineşte standardele stabilite de CAM,
 este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi
pregătirea sa,
 este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de
îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru
care nu este calificată.
Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:

 promovarea sănătăţii
 prevenirea îmbolnăvirilor
 îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe,
indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.
Nursa este pregătită şi autorizată:
• să desfăşoare educaţie pentru sănătate;
• să participe - ca membru al echipei din sistemul de sănătate;
• să supravegheze şi să formeze asistente medicale;
• să fie implicată în cercetare.
3.2. NURSING-UL
Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca:
Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii, cuprinzand:
- promovarea sanatatii;
- prevenirea bolii;
- ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate
varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele de
asistenta sociala.
31
Lucrare de diploma
Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel:

„ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca
fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta
sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face, si sa actioneze in
asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil”.
3.3.ROLUL NURSEI
Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei medicale:
„ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele
sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar fi
avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa
indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat
mai reoede posibil”.
3.4. FUNCTIILE NURSEI

De natura independenta:
- educatie pentru sanatate
- promovarea sanatatii
- restaurarea sanatatii
- inlaturarea suferintei.
De natura dependenta:
- la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de
readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le
transmite medicului.
De natura interdependenta:
- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social,
educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare.
Alte functii:
- profesionala
- educativa
- economica
- de cercetare.
3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, care permite
acordare de îngrijiri individualizate. Demersul de îngrijire este centrat de
reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de
sănătate.
32
Lucrare de diploma
Procesul de îngrijire comportă 5 etape:
Colectarea de date sau aprecierea
Culegerea datelor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul
muncii sale, asistenta nu încetează de a observa, de a întreba şi de a nota datele
privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească
acţiunile de îngrijire.
Tipuri de informaţii culese:
- date obiective - observate de asistentă despre pacient
- date subiective - expuse de pacient
- date conţinând informaţii trecute
- date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său sau de
mediul înconjurător.
Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite.
METODE DE CULEGERE A DATELOR
OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor
pentru a obţine informaţii (vederea, auzul, atingerea,
mirosul).
In observarea pacientului de către asistentă pentru
culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de
măsură: termometru, tensiometru etc
ASCULTAREA
INTERVIUL - este o formă specială de interacţiune verbală care se desfăşoară
în intimitate între asistentă şi persoane care recurg la îngrijiri
de sănătate
- permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei
şi diverse manifestări de dependenţă pe care le determină.
Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare
pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil:
♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură
cu pacientul
♦ să se pună o singură întrebare o dată
♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a
răspunde
♦ dacă este cazul să discute câteva minute despre
lucruri banale
♦ să explice pacientului că informaţiile sunt
necesare pentru planificarea unor îngrijiri potrivit
dorinţelor sale
♦ să se facă o concluzie a interviului şi să se
aprecieze dacă consideră folositor acest interviu
♦ să se mulţumească pacientului pentru colaborare.
33
Lucrare de diploma
Analiza şt interpretarea datelor

Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta la
stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). Diagnosticul de nursing - o problemă
de sănătate reală sau potenţială pe care nursele, prin baza pregătirii şi experienţei lor
sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire.
Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului
pacientului, la îmbolnăvirea, boala sau situaţia sa.
Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula
PES:
 P robleme de sănătate
 E tiologie
 S emne şi simptome
Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la
informaţiile culese, analiza şi interpretarea lor, de către asistentă şi exprimă
problema persoanei, cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi
care reies din datele culese.
Planificarea îngrijirilor
Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie,
prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie
luate.
Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de
intervenţie cuprinde două componente:
 obiective de îngrijire
 intervenţiile.
Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa
problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să le
respecte în cursul unei zile de muncă.
Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un
grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.
Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)

Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a
intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Aplicarea în
practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi
recapete independenţa.
In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient, asistenta
trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile
persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine.
Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor sale
de sănătate, asupra tratamentului său, ori despre obiceiurile de viaţă mai puţin
potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
34
Lucrare de diploma
In cursul îngrijirilor (igienă, tratament) asistenta se întreţine cu pacientul, îl
ascultă, răspunde la întrebările sale, împarte cu el povara bolii şi comunică
acestuia înţelegerea sa empatică.
Evaluare
Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în
raport cu intervenţiile asistentei.
Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Dacă
intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor, atunci trebuie să ştim de ce nu
avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia.
Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale.
Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne
propunem să evaluăm două aspecte:
• rezultatul obţinut sau schimbarea observata
• satisfacerea pacientului însuşi.
Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea
însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o
relaţie cu pacientul.
3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14
nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale
ale individului.
Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie să
ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru
a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
 a respira
 a se alimenta şi hidrata
 a elimina
 a se mişca, a păstra o bună postură
 a dormi, a se odihni
 a se îmbrăca şi dezbrăca
 a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
 a fi curat, a-şi proteja tegumentele
 a evita pericolele
 a comunica
 a acţiona după credinţele sale şi valorile sale
 a se realiza
 a se recrea
 a învăţa.
35
Lucrare de diploma
Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:
 o dimensiune biologică (biofiziologică)
 o dimensiune psihologică
 o dimensiune culturală
 o dimensiune spirituală
 o dimensiune sociologică
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta în respiratia pulmonara

si tisulara.
Dimensiunea psiho-social-culturala este influentata de urmatorii factori:
emotie, furie, frica, tristete etc. exercitii de meditatie, yoga, fumatul etc.
Nevoia de a respira prezinta anumite particularitati la noul nascut sportivi,
dupa interventii chirurgicale.
Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat atât aportul
de oxigen din aerul atmosferic aâna la nivelul celulelor care îl utilizeaza, cât si
circulatia în sens invers a CO2 produs al metabolismului celular.
Manifestari de independent: Nr. de respiratie la:

- nou nascut 30-50 resp/min
- la 2 ani 25-35 resp/min
- la 12 ani 15-25 resp/min
- la adult 16-18 resp/min
- la vârstnic 15-25 resp/min
Amplitudinea: este data de volumul de aer care patrunde si se elimina de

plamân la fiecare respiratie. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda
sau superficiala.
Ritmul: reprezinta pauzele egele dintre respiratii.
Zgomotele respiratorii: normal respiratia este linistina, în somn devine mai
zhomotoasa (sforait).
Simetria miscarilor respiratorii: ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscaer de ridicare si coborâre în timpul inspiratiei si expiratiei.
Timpul de respiratie: sunt trei tipuri de respiratie:
- costal superior, întâlnit la femeie
- costal inferior, întâlnit la barbat
- abdominal, întâlnit la copii si vârstnici.
Mucozitati: mucoasa respiratie este umeda, secretii reduse, transparente,
dense.
Tusea: reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii, este un fenomen de protectie al organismului.
36
Lucrare de diploma
Manifestari de dependenta
Disfonie: tulburari ale emisiunii vocale. Se manifesta sub forma de

raguseala, voce stina, voce aspra.
Afonie: imposibilitateade a vorbi.
Senzatia de sufocare: lipsa de aer.
Dispneea: se manifesta ca o respiratie anevoioasa. Este provocata de
numeroase cauze, mai frecvent de bolile inimii si ale plamânului, dar si ale cailor
respiratorii superioare. Aerul patrunde cu greutate în plamân având drept
consecinta oxigenarea defectuoasa a tesuturilor si acumularea CO2 în sânge.
Pacientul este anxios.
Ortopnee: pozitie fortata, cu bratele atârnate pe lânga corp, bolnavul stând
sezând (pozitie care favorizeaza respiratia).
Apnee: oprirea respiratiei.
Bradispnee: reducerea frecventei respiratiei.
Tahipnee: cresterea frecventei respiratiei.
Amplitudene modificata: respiratie superficiala sau profunda.
Hiperventilatie: patrunderea unei cantitati mari de aer în plamân.
Hipoventlatie: patrunderea unei cantitati mici de aer în plamân.
Tuse: expiratie fortata ce permite degajarea respiratiei superioare d esecretii
acumulate.
Hemoptizie: hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii – plamâni.
Dispnee de tip Cheyne-Stokes: este o dispnee în doi timpi adica: respiratia
are o amplitudine crescuta pâna la maxim apoi scazând la minim pâna la apnee 10-
20’.
Dispnee de tip Kusmaul: dispnee în patru timpi formata din inspiratie
profunda, urmata de o scurta pauza, expiratie scurta zgomotoasa, alta pauza si
ciclul se reia. Este întâlnita când ph-ul sângelui scade sub 7,2 si este dispneea din
coma.
Dispneea Bouchnt: inversarea timpilor respiratori normali, inspiraiei
prelungita urmata de o expiratiei scurta. Inspiratia este lunga, fortata, expiratie este
scurta, brusca, fara pauze. Este însotta si de bataile aripilor nazale. Este
caracteristica bronhopneumoniilor copiilor.
Dispneea Biot: miscarile respiratorii sunt ritmice, amplitudinea normala,
dar sunt despartite de puze mai mari de 10-20’’. Se întâlneste în agonie meningite
si stari comatoase.
Dispneea paroxistica: apare în accese repetate atât ziua cât si noaptea si se
întâlneste în: astm bronsic, astm cardiac, edepm pulmonar.
Dispneea dezordonata: când respiratiile nu mai prezinta nici o ritmicitate.
Dispneea de efort: este data de o saturatie insuficienta a organismului de
O2 în timpul efortului, datorita încetinirii circulatiei pulmonare cauzata de
îmbolnavirile pulmonare si cardiace.
Dispneea de repaus: se datoreaza fie unui obstacol în caile respiratorii, fie
unei tulburari de origine centrala, fie insuficientei respiratorii grave.
37
Lucrare de diploma
Masurarea si notarea respiratiei.
Bolnavul este asezat în decubitul dorsal. Asistenta aseaza palma mâinii
drepte pe cutia toracica si numara inspiratiie: miscarile de ridicare si coborâre ale
cutiei toracice, pentru notarea în foaia de observatie se foloseste culoarea albastra.
Pentru fiecare linia a foii de temperatura se socotesc 2 respiratii/minut.
Pe abscisa se noteaza timpul.
Nevoia de a mentine o buna circulatie.

Observarea, masurarea si notarea pulsului.
Circulatia este funtia prin care se realizeaza miscarea sângelui în interiorul

vaselor sanguine, carea re drept scop transportul substantelor nutritive si a
oxigenuluii la tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la
organele excretoare.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a
tensiunii arteriale.
Pulsul: reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un
plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara.
Factorii care influenteaza pulsul sunt:
- factorii biologici:
o vârsta – la copilul mic, frecventa este mai crescuta decât la adult,
de asemenea la vârstnici
o înaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa
pulsului mai mare decâta celor înalte
o somnul – frecventa pulsului în timpul somnului este mai redusa
o alimentatia – în timpul digestiei frecventa pulsului creste
o efortul fizic – determinarea cresterii frecventei pulsului care scade
dupa încetarea efortului.
- Factorii psihologici
o emotiile
o plânsul produc cresterea frecventei pulsului
o mânia
- Factorii sociali – mediul ambiant – prin concentrati a în oxigen a
aerului inspirat, influenteaza frecventa pulsului.
Manifestari de independenta
- Frecventa – reprezinta numarul de pulsatii pe minut:

o La nou nascut 130-140
o La copilul mic 100-120
o La 10 ani 90-100
o La adult 60-80
o La vârstnic 80-90
- Ritmul – pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
38
Lucrare de diploma
- Amplitudine (volum)
o este determinata de cantitatea de sânge existenta în vase
o este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inima
o la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Tensiunea pulsului – este determinata de forta necesara în comprimarea
arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.
Celeritatea – reprezinta viteza de ridicare si coborâre a undei pulsatile.
Coloratia tegumentelor
- coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
- tegumentele sunt calde.
Tegumente modificate
- reci, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii.
- Cianotice – coloratia violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii.
Modificari de frecventa a pulsului

- tahicardie – cresterea frecventei pulsului
- bradicardie – scaderea frecventei pulsului
Modificarile de volum ale pulsului

- puls filiform – cu volum foarte redus, abia perceptibil
- puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Modificari de ritm ale pulsului

- puls ritmic – pauze inegale între pulsatii
- puls dicrot – se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata
de pauza.
Modificari ale tensiunii arteriale

- hipertensiune arteriala – cresterea TA peste valori normale
- hipotensiune arteriala – scaaderea TA sub valori normale
- modificari ale TA diferentiata – variatie la TA max si Ta min nu se fac
paralel
- TA defera la segmente simetrice (brat stâng, drept)
Hipoxemie – scaderea cantitatii de oxigen în tesuturi.
Masurarea pulsului – Locurile unde se masoara pulsul sunt: artera carotida,

humerala, cubitala femurala, poplitee, pedioasa, tibiala.
Pregatirea bolnavului este psihica si fizica, i se va explica în ce consta
tehnica si scopul ei. Din punct de vedere fizic este necesara mentinerea în repaus
perfect 5-10’ a bolnavilor.
39
Lucrare de diploma
Masurarea pulsului în artera radiala.

Asistenta medicala se spala pe mâini, reprezeaza santul radial, pe extrema
distala a antebratului în continuarea policelui. Apoi, se fixeaza degetele palpatoare
pe traiectul arterei. Se exercita o usoara presiune asupra peretelui cu vârful celor
trei degete (index, mijlociu, inelar) iar cu policele se îmbratoseaza antebratul, se
numara frecventa undelor pulsatie, urmarind secundarul ceasului timp de 1 minut.
Pulsul se noteaza în foaia de temperatura folosind culoarea rosie. Se noteaza cu un
punct care se uneste cu valoarea anterioara, obtinând graficul undei pulsatile.
Pentru fiecare linie a foii de observatie se considera patru pulsatii.
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sângele circulat,
asupra peretior arteriale. Factorii care determina TA sunt:
- debitul cardiac
- forta de contractie a iimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vâscozitatea sângelui.
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
Factorii care influenteaza TA sunt:
Factori biologici:
- vârsta: tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce înainteaza
în vârsta, se stabileste la adult, creste usor la persoana vârstnica
- somnul: TA este mai mica în timpul somnului, decât în perioada de
veghe
- activitatea diurna: produce o crestere a TA, de asemenea, efortul fizic
produce cresterea TA, cu revenirea la valorile initiale dupa încetarea
acestuia.
Factorii psihologice – emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea
TA.
Climatul:
- frigul produce vasoconstrictie deci si cresterea tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie si scaderea TA
Tensiunea Vârsta TA Max TA min
minima se adult 115-140 mm 75-90 mm Hg
obtine în timpul vârstnic Hg Peste 90 mm Hg
diastolei. Peste 150 mm
Hg
Tensiunea Ex.
diferentiala T.A. dif. = TA max 140 – TA min 80 = 60 mm Hg
reprezinta
diferenta TA
max si TA min
Mentinerea TA max
raportului între TA min = ---------------- +1 sau 2
TA max si TA 2
min
40
Lucrare de diploma
Hipotensiunea arteriala – scaderea valorii TA sub valoarea normala
Hipertensiunea arteriala – cresterea valorii TA peste valoarea normala.
Masurarea si notarea TA
Determinarea TA se face întotdeauna în repaus. Se aplica manseta pe bratul

bolnavului. Dupa aplicarea acesteia, se pompeaza aer în lumenul mansetei, pâna la
disparitia pulsului radial, deci peste tensiunea maxima. Se aplica un stetoscop
imediat sub marginea inferioara a manseteei, deasupra arterei humerale. Cât timp
presiunea din manseta este superioara tensiunii sistolice, nu se va auzi nici un
fenomen acustic deasupra arterei cercetate.
Prin deschiderea supapei mansetei pneumatice, aceasta se decomprima lent,
progresiv, pâna ce presiunea ei scade imediat sub valoarea presiunii intraarteriale.
În acest moment, sângele de deasupra comprimarii destinde cu forta peretii arteriali
si patrunde în partea distala a arterei. Destinderea brusca a peretilor arteriali si
patrunde în partea distala a arterei. Destinderea brusca a peretilor arteriali prin
presiunea sistolica maxima si decomprimarea lor în timpul presiunii distolice
minime da nastere la un ton ritmic legat de vibratiile peretilor vasculari
comprimati. Presiunea aratata de manometru, în momentul când se percepe primul
ton arterial, reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime. Pe masura ce se
continua decomprimarea, tonurile devin din ce în ce mai puternice, pentru ca la un
moment dat tonul arterial sa se transforme, conform legilor acustice ale lichidelor
într-un suflu. Continuând decomprimarea tonurilor arteriale reapar, dar acum sunt
mult mai puternice, foarte sonore, chiar vibrante.
Din acest moment intensitatea tonurilor arteriale scade brusc, pentru ca în
scurt timp sa dispara total. Presiunea din manseta înregistrata pe manometru în
momentul când tonurile arteriale slabesc brusc, reprezinta valoarea tensiunii
diastolice.
Nevoia de a bea si a mânca
Oricarui organism îi este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna

calitate si în cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, întretinerea
tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii.
41
Lucrare de diploma
Factorii biologici
- vârsta si dezvoltarea : nevoile alimentare sunt variabile în functie de

perioada de crestere si dezvoltare
- activitati fizice : cu cât activitatea fizica este mai mare, cu atât creste
metabolismul si implicit, aportul alimentar
- orarul si repartizarea meselor: un program regulat al meselor este
recomandat tuturor indivizilor, intervalul între mese este în functie de
vârsta.
Factori psihologici
- emotiile: influenteaza consumul de hrana, astfel ca unii indivizi îsi pierd

apetitul, iar altii reactioneaza consumând mai multe alimente
- anxietatea: hranirea este strâns legata de satisfacerea unei nevoi de
securitate, de dragoste si bunastare.
Factorii sociologi
- climatul : iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii, iar vara sunt
preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic : deprinderile alimentare bune se formeaza din
frageda copilarie si uneori pot fi influentate de apartenete la un grup
social, saracia influenteaza negativ satisfacerea nevoii
- religia : în functie de apartenenta lor religioasa indivizii au anumite
reitualuri alimentare: post urmat sarbatori mari, interzicerea consumului
unor alimente (carne de porc, cafea, alcool), dar si prepararea si servirea
alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura : alimentatia este strâns legata de traditiile si superstitiile fiecarei
culturi.
Independenta în satisfacerea nevoii
Cantitatea si natura alimentelor sunt în functie de : sex, vârsta, greutate,

înaltime, activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala. O alimentatie adecvata
trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor
functiilor organismului în conditiile normale: glucide, proteine, vitamine, apa si
saruri minerale.
42
Lucrare de diploma
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei
Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h în functie de:

- Activitatea
- În repaus: 25 cal/kg corp/24h
o Activitate usoara: 35-40 cal/kg corp/24h
o Activitate media: 40-50 cal/kg corp/24h
o Activitate intensa: 45-60 cal/kg corp/24h
- Calculeaza necesarul de calorii /24 h vârsta:
o Plus 20-30% pentru copii(nevoi de crestere)
o Minus 10-15% pentru vârstnici
- Calculeaza ratia alimentara echilibrata
o Numarul de calorii în functie de vârsta si activitate
- Respecta echilibrul între elementele energice si cele neergetice (apa,
vitamine, saruri minerale)
- Se asigura echilibrul între principiile nutritive fundamentale astfel: 50-
55% hidrati carbon, 10-15% proteine, 30-40% lipide
- Se asigura echilibrul între produsele de origine animala si vegetala
- 40% proteine de origine animala
- 60% proteine de origine vegetala
- 35% lipide de origine animala
- 65% lipide de origine animala
Asigura echilibrul între aciditate si alcalinitate

* Calculeaza nr. de calorii / kg corp / 24 h în stari fiziologice, sportivi,
sarcina si alaptare: +30%
- ratia alimentara sa cuprinda din toate grupele ghidului alimentar cunoscând
valoarea energetica a principiilor alimentare
- glucide : 4,1 cal – prin metabolizarea a 1g
- lipide : 9,3 cal – prin metabolizarea a 1g
- proteine : 4,1 cal – prin metabolizarea a 1g
* Cercetaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului.
* Alege alimentele tinând seama de preferinte, deprinderile si nevoile
pacientului.
* Înlocuieste la nevoie, un aliment cu altul, conform echibalentelor
cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
Factori biologici:
- vârsta
- activitatea fizica
43
Lucrare de diploma
- orarul si repartizarea meselor
Factorii psihologici:
- emotiile
- anxietatea
Factorii sociologici:
- climatul
- statutul socio-economic
- religia
- cultura
Cavitatea bucala:
- dentitie buna
- proteza dentara în buna stare
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
Masticatia :
- usoara, eficace
- gura închisa
Reflex de deglutitie :
- prezent
Digestie :
- lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare :
- programul meselor (3 mese si 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
Apetit :
- pofta de mâncare
Foame :
- senzatie dezagreabila, tradusa prin pofta de a mânca
Satietate :
- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci când nevoia de hrana
este satisfacuta
44
Lucrare de diploma
Hidratare :
- consum de lichide în functie de nevoie
Gust si valoare acordate mâncarii

- alegerea alimentelor
- servirea mesei singur sau în grup
- traditii
- educatie
Dependenta în satisfacerea nevoii
Când aceasta nevoie nu este satisfacuta, apar urmatoarele probleme de

dependenta:
1. Alimentatie inadecvata prin deficit
2. Alimentatie inadecvata prin surplus
Surse de dificultate:
Surse fizice:
- alterarea mucoaselor caii digestive
- obstructii, tumorii, trangulari
- tubaj nazo-gastric
- dezechilibre: durere, dezechilibre metabolice, electolitice, endocrine
neurologice
- alcoolism, abuz de medicamente
Surse psihologice:
- tulburari de gândire
- anxietate
- stres
- situatii de criza
Surse de ordin sociologic:
- foame
Lipsa cunoasterii:
- lipsa de cunostinte
- insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti, a mediului înconjurator
Alimentatia inadecvata – deficit

Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive o insuficienta cantitate
si calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului.
45
Lucrare de diploma
Cauze : obiceiuri proaste în legatura cu alimentatia, boli organice si psihice,
alcoolismul, intoxicatii medicamentoase etc.
Manifestari de dependenta:
Anorexia : lipsa poftei de mâncare

Disfragie : greutatea la înghitire
Conditia cavitaâtii bucale :
- absenta dintilor, carii, gingivite
- ulceratii ale mucoasei bucale
- limba încarcata, glosite
- dificultate în masticatie
Digestie :
- dificultate în digestie si absorbtia alimentelor
- greata, varsatura
- regurgitatii
- aerofagie, pirozis
Deprinderi alimentare :
- greseli în alegerea alimentelor
- pierderea obisnuintei prin schimbaarea conditiilor de mediu
- nerespectarea orarului meselor
Hidratare :
- consum redus de lichide si saruri minerale
- pierderea în greutate
Semne de dezechilibru :
- slabiciune
- tegumente si mucoase uscate
- urini concentrate
Alimentatie inadecvata – surplus
Surplusul este un aport exagerat cantitativ si calitativ. Un individ poate ingera o
cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate, singuratate,
tulburari psihice, dezechilibru endocrin, dezordini organice etc.
Indice ponderal + 15-20% - greutatea corporala cu 15-20% mai mare decât cea
normala, greutatea indeala se calculeaza cu formula:
Gkg = 50+ 0,75[Tcm-150]+[(V-20)/4]*0,9 unde>
Gkg = greutate corporala exprimata în kg
Tcm = talia exprimata în cm
V = vârsta exprimata în ani
0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei
- îngrasare
- bulimie = manânca fara control
- polifagie
46
Lucrare de diploma
- greturi si varsaturi
-Alimentatia bolnavului este pasiva si activa
Alimentatia activa
Pacientul manânca singur, fara ajutor, alimentele oferite. Alimentarea activa se
face în : sala de mese, în salon la masa sau la pat.
Materialele necesare : tava, tacâmuri, farfurii, servetele, cana pentru supa,
pahar pentru apa, fata de masa, cosulet pentru pâine.
Conditii de mediu :
În sala de mese : curatenie desavârsita, aerisirea si crearea unei atmosfere
cât mai intime
În salon :
- se îndeparteaza tot ce ar putea influenta apetitul bolnavului (plosca,
scuipatori etc.)
- se separa cu un paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru ceilalti
- se pregateste masa bolnavului
- se invita pacientul sa se spele pe mâini
- se servesc felurile de mâncare pe rând
- se observa daca pacientul a consumat întreaga cantitate de alimente: în
caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de înlocuire
- se ridica vesela folosita, se aeriseste si se curata salonul.
Hidratarea si mineralizarea organismului
Caile de hidratare sunt :

1. Orala – calea fiziologica de administrare a lichidelor
2. Duodenala – administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
3. Rectala – prin clisma
4. Subcutanata – prin perfuzii
Perfuzia intravenoasa reprezinta introducerea pe cale parenterala, picatura cu
picatura, a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrica, ionica si
volemica a organismului
Scop: hidratare si mineralizarea organismului, alimentatie
Materiale necesare: alcool iodat, trusa de perfuzie, ace si seringi, solutie de
perfuzat
Executia: se pregateste fizic si psihic pacientul.
Se pregateste solutia de perfuzat. Se monteaza trusa de perfuzat, se laa
lichidul sa circule prin tuburi pentru eliminarea aerului.
Se alege vena pentru punctie.
Se aplica garoul si se dezinfecteaza locul. Se punctioneaza vena – se desface
garoul. Se deschide prestubul si se stabileste numarul de 60 pic/min.
Se schimba punga cu solutie sau flaconul, înainte de golirea completa a celui
precedent.
Dupa terminarea perfuziei se retrage acul în directia axului venei si se
tamponeaza locul. Se aseaza pacientul comod. Se noteaza F.O.
47
Lucrare de diploma
Nevoia de a elimina
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de

substantele nefolositoare, rezultate din metabolism. Excretia reziduurilor se
realizeaza pe mai multe cai:
- aparat renal – urina
- aparat digestiv – scaun
- piele – transpiratie
- aparat genital feminin – menstruatie
- aparat respirator – perspiratie
- în stari patologice apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi
si pe cale respiratorie – sputa
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
Factori biologici - alimentatia

- o buna gidratare si o alimentatie bogata în reziduuri (legume, fructe,
cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala
- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- Exercitiile – activitatea fizica fortifica musculatura abdominala si
pelviana care au rol important în eliminarea intestinala
- Vârsta – are rol important daca tinem seama de controlul sfincterelor :
- La copii controlul se obtine între 2-3 ani
- La persoane vârstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale
poate provoca lipsa de control a eliminarii
- La barbati hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
Factorii psihologici :
- stresul
- anxietatea
- emotiile puternice
Factorii sociologici :
- norme sociale
- educatia
- cultura
Observarea, masurarea si notarea diurezei
Diureza – reprezinta procesul de formare si eliminarea a urinii în 24h. Urina

este o solutie apoase prin care sunt eliminate din organism substantele rezultate din
metabolismul protidic, inutile si toxicce pentru organism. Urina este formata si
excretata de rinichi. Tulburarile metabolismului intermediar determina modificari
48
Lucrare de diploma
cantitative si calitative ale urinii. Urina se elimina prin mictiune.
Mictiunea este actul reflex constient fiziologic de eliminare a urinii din organism.
Scop : scopul observarii diurezei este de a obtine informatii privind starea
morfo-functionala a aparatului urinar si a întregului organism.
Frecventa mictiunilor : 5-6/zi

Ritmul mictiunilor : de 3 ori mai mic noaptea decât ziua
Culoare urinii: galben deschis – urina diluata; galben închis spre brun –
urina concentrata
Mirosul: este caracteristic:

- Amoniacul în fermentatie alcalina intravezicala
- Aromatic de fructe – în diabet
- Fetid în infectii
Ph-ul – 4,5-7,5 usor acid
Densitate: 1010-1025 la temperatura de 150 C
Cantitate: 1200-1400 ml/24h
Aspectul: clar transparent
Polachiurie – ritm crescut

Ischiurie – imposibilitatea de a urina
Disurie – mictiune cu durere
Enurezis – eliminarea involuntara de urina în timpul noptii (mai frecvent la
copii cu tulburari nervoase si dupa 3 ani)
Nicturia – inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de
urina emisa ziua fata de cea emisa noaptea
Se noteaza zilnic în foaia de temperatura, se socotesc câte 100ml. Se noteaza
urina pe 24 h folosind culoarea galbena. Se obtine o coloana.
Observarea, masurarea si notarea scaunului
Scaunul (materiile fecale) sunt resturi alimentare ce au fost supuse

proceselor de digestie si absorbtie, eliminate din organism prin anus si pron actul
defecatiei.
Scop: obtinerea de informatii utile în diagnosticul unor îmbolnaviri ale

tubului digestiv si glandelor anexe.
49
Lucrare de diploma
Frecventa : 1 pe zi sau 1 la 2 zile

Orarul : ritmic la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire
Cantitatea: zilnic 150-200g materii fecale
Consistenta : pastoasa, omogena
Forma : cilindrica cu diametrul de 3-5 cm, lungime variaila
Culoare : bruna, la adult, data stercobilina
Mirosul : fecaloid
Frecventa : nr. mare în 24 – 3-6 scaune / zi în enterite, enterocolite; 20-30

scaune / zi – sindrom dizenteric; 80/100 scaune / zi – holera
Consistenta : scazuta, scaune moi în diaree; lichide, apoasa, dupa purgative
saline
Cantitatea : marita în diareele gastrogene de natura aclorhidrica; scazuta,
foarte redusa în dezinterie, 10-15 g
Culoare : galben auriu în diaree; verde, rosie, negru
Aspecte : zeama de pepene sau supa de linte în febra tifoida; zeama de orez,
în intoxicatii, lambliaza, holera
Elementele patologice apar în scaune în diverse afectiuni, mucus, puroi,
sânge (colite ulceroase, cancer rectal, intestinal) resturi de alimente nedigerate
(pancreatite) grasimi nedigerate.
Notarea se face zilnic, în foaia de temperatura :
Scaun normal |
Scaun lichid -
Scaun grunjos Z
Scaun semilichid /
Scaun mucos X
Melena M
Scaun cu puroi P
Scaun cu sânge S
Observarea, masurarea si notarea expectoratiei
Reprezinta actul de eliminare pe gura a produselor formate în caile

respiratorii, dupa un acces de tuse.
Scopul : obtinerea informatiilor privind caracterele sputei, cu mare valoare
în stabilirea unui diagnostic a unor afectiuni pulmonare.
50
Lucrare de diploma
Culoare :
- rosie, sanghinolenta, aerata si spumoasa – hemoptizie
- hemoptoica – striata cu sânge
- ruginie (culoarea sucului de prune) – pneumonie
- rosie-bruna – când sângele stagneaza în plamân
- rosie-gelatinoasa – cancer pulmonar
- roz – edem pulmonar
- galven-verzuie – supuratii pulmonare
- alba sau alb-cenusie – inflamatie bronsica si astmul bronsic
- neagra – infarctul
Mirosul :
- fetid – dilatatie bronsica, caverne tuberculoasse
- fetiditate penetranta – gangrena pulmonara
- mirosul pamântului sau al paiului umed – supuratii pulmonare
Consistenta :
- spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
- vâscoasa
- lichida
Forma
- perlata – în astmul bronsic
- numulara – în caverne pulmonare
- mase grunjoase izolate, în saliva
- mulaje bronsice
Aspectul :
- mucus – astm bronsic, inflamatia bronhiilor
- purulent – supuratii pulmonare
- muco-purulent
- seros – edem pulmonar
- pseudo-membranos – difteria laringiana
- sanghinolenta – în edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar
Cantitatea :
- 50-100 ml/24h – bronsita, pneumonii, TBC
- Pâna la 1000 ml/ 24h – bronsiectozii, TBC, caverne, gangrena pulmonara
si edem pulmonar
- Vomica – eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat (abces
pulmonar, chist hidatic).
Notarea în foaia de temperatura se face ca la diureza, dar folosind culoarea rosie.
51
Lucrare de diploma
Observarea, masurarea si notarea varsaturii
Varsatura este un act reflex de eliminare brusca la exterior pe gurp a

continutului gastric.
Scop de a obtine informatii privind continutul gastric pentru stabilirea unui
diagnostic si a bilantului hidric.
Frecventa :
- ocazionale – intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute
- frecvente – stenoza pilorica
- incoercibile – graviditate, boli psihice
Orarul :
- matinale – gravide, alcoolici
- postprondiale – precoce – nevropati; tardive – ulcer gastric, cancer
gastric
Cantitatea :
- mare – stenoza pilorica
- mica
Continutul
- alimentare
- mucoase apoase – etilici si gravide
- fecaloide – ocluzii intestinale
- biliare – colecistopatii
- purulente – gastride flegmouase
- sanguinolente
- sânge pur – hemoteneza
Culoare
- galben-verzuie – varsaturi biliare
- rosie – hemoteneza
- galben-murdar – ocluzii
- bruna – aspect de zat de cafea (cancer gastric)
Mirosul :
- fad, acru
- fecaloid – ileus
- rânced – formatie gastrica
52
Lucrare de diploma
Forta de proiectie :
- brusc, în jet, fara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greata
- fara greata – varsatura în hipertensiune intracraniana
În foaia de temperatura se noteaza fiecare varsatura cu un cerc, data si ora

când s-a produs.
Varsatura se noteaza în foaie astfel:
- varsaturile alimentare cu culoare albastra
- varsaturile bilioase cu culoare verde
- varsaturi sanghinolente – cu culoare rosie
Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
A se misca si a avea o buna postrua sunt o necesitate a fiintei vii de a fi în

miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra
diferitele parti ale corpului într-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Satisfacerea acestei nevoi a pacientului, fie în spital, fie acasa impune
crearea unor conditii de confort. Din cauza ca pacientul îsi petrece majoritatea
timpului în pat, acesta trebuie sp aiba anumite calitati :
- sa fie comod, de dimensiuni potrivite, care sa satisfaca atât cerintele de
confort ale pacientului, cât si ale personalului de îngrijire, usor de
manipulat si de curatat
- accesoriile patului – salteaua confectionata din burete sau material plastic
- patura confectionata din lâna moale
- lenjeria – un cearsaf si un plic, 2 fete de perina, musamaua si aleza
Lenjeria se schimba de câte ori este nevoie. În funtie de starea generala a
pacientului si de afectiunea sa, pozitia fi activa, pasiva sau fortata.
Pozitie activa – pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor
Pozitie pasiva – pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia, are nevoie d
eajutorul altei persoane
Pozitia fortata – pacientul are o postura neobisnuita impusa de boala.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca pozitiile pe care le iau pacientii în
pat, pozitia în care acestia trebuie adusi cu ocazia unor îngrijiri si examinari
speciale si manopere prin care se asigura schimbarile de pozitie.
53
Lucrare de diploma
Nevoia de a dormi si a se odihni
Este o necesitate a fiecarei fiinte de a dormi si a se odihni în bune conditii,

timp suficient, astfel încât sa-i permita organismului sa obtina un randament
maxim.
Rolul asistentei în satisfacerea acestei nevoi: aprecierea gradului de adaptare
a pacientullui, activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca efect, neclarificarea
obiceiurilor de somn si odihna a pacientului.
Asistenta trebuie sa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa
le supravegheze somnul din punct de vedere cantitativ si calitativ, sa recunoasca
semnele care indica nesatisfacerea nevoii de odihna, sa depisteze cauzele si sa le
îndeparteze :
- reducerea zgomotului în mediul spitalicesc
- asigurarea confortului
- favorizarea ritualurilor adormirii
- educatia pacientului în satisfacerea acestei nevoi:
o stabilirea unui orar de somn si odihna
o explicarea rolului somnului si odihnei pentru refacerea
organismului pentru recrearea organismului
o necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul si odihna
Factori psihologici :
- anxietatea
- emotiile puternice
Factori sociologici :
- locul de munca
- climatul
- locuinta
Temperatura normala este de 36-370 C masurata în cavitatea axilara. Prin

masurarea temperaturii în cavitati închise (rect, vagin, cavitatea bucala) valorile
sunt cu 0,3-0,50 C mai mult.
Prezinta doua probleme :

- hipertermia
- hipotermia
54
Lucrare de diploma
1. Hipertermia
- Subfebrilitatea – 37-380 C
- Febra moderata – 38-390 C
- Febra ridicata – 39-400 C
- Hiperpirexie – peste 400 C
- Frisoane – contractii musculare puternice
-
Febra continua – mentinerea temperaturii corporale în perioada de stare a
bolii peste 370 C, cu diferenta sub 10 C între valorile înregistrate dimineata si seara.
Febra interminenta – diferenta de câteva grade între valorile înregistrate

dimineata si seara în perioada de stare a bolii, cele mai mici valori înregistrate sunt
sub 370 C.
Febra reminenta – diferenta de câteva grade între valorile înregistrate

dimineata si seara, în perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub
370 C.
Febra recurenta – perioadele febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade

de afebrilitate de 4-6 zile, trecerile facându-se brusc.
Febra ondulanta – perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate,

trecerea facându-se lent.
Hipotermia – valori ale temperaturii corpului sub limita normala de 360 C.

Materiale necesare : termometre, recipient cu solutie dezinfectanta, alcool
medicinal, ceas, tampoane de vata.
Executie:
- asistenta pregateste materialele si le transporta lânga bolnav
- se spala pe mâini
- scoate termometrul din solutie dezinfectanta
- se clateste si se sterge cu o compresa
- se scutura si se verifica daca mercurul este în rezervor
- se aseaza bolnavul în decubit dorsal sau pozitie sezânda
- se ridica bratul bolnavului si se sterge axila cu un prosop prin tamponare
- se aseaza termometrul în centrul axile
- se aproprie bratul de trunchi cu antebrasul flectat ae suprafata anterioara
a toracelui.
Termometrul se mentine 10’.
Dupa terminarea timpului, acesta se scoate, se citeste gradatia, se spala, se
scutura si apoi se introduce în recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%).
Valoarea obtinua se noteaza în foaia de temperatura cu un punct de culoare neagra
pe verticala, socotind pentru fiecare linie orizontala a foii, doua diviziuni de grad.
55
Lucrare de diploma
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
A fi curat, îngrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate

pentru a-ti mentine o tinuta decenta si piele sanatoasa, astfel încât aceasta sa-si
poata împlini functiile.
Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de baza, adica din îngrijirile
acordate de asistenta medicala, cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
Consta în mentinerea tegumentului în stare de curatenie perfecta si în
prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a videcarii.
Toaleta pacientului poate fi:
- zilnica – pe regiuni
- saptamânala sau baia generala
Obiective
- îndepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si
împregnat cu secresiile glandelor sebacee si sudoripare amestecate cu
praf, resturi de dejectii, substante straine care adera la piele
- înviorarea circulatiei cutanate si a întregului organism
- producerea unei hiperemi activarea pielii, ce favorizeaza mobilizarea
anticorpilor
- linistirea bolnavului, crearea unei stari placute, de confort.
Rolul asistentei
Se aprecieaza starea bolnavului pentru a evita o toaleta prea lunga, prea

obositoare. Se verifica temperatura încaperii. Se va evita deschiderea usilor si a
geamurilor pentru a nu se produce curenti de aer.
Etapele toaletei : se va respecta urmatoarea ordine : se începe cu gâtul si
urechile, apoi bratele si mâinile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata
anterioara a coapselor, spatele, fesele, fata posterioara a coapselor, gambele si
picioarele, organele genitale, toaleta parului, cavitatii bucale.
Pacientii care se pot deplasa, vor face baie la dus sau la cada, sub
supravegherea personalului de îngrijire.
56
Lucrare de diploma
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata

împotriva tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii
sale fizice si psihice.
Sanatatea, ca si boala recunoaste o serie de factori care o determina, factori
care pot fi considerati factori etiologici ai sanatatii.
Spitalele se construiesc în zone nepoluate în sistem monobloc sau pavilionat,
ferite de zgomot, înconjurate de spatii verzi, în afara centrului orasuui, dar cu
mijloace de transport si comunicare cu orasul.
Spitalele au în componenta:
1. Serviciul de primire – loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,

depozitare, îmbracare cu echipament de spital).
2. Sectia cu paturi – unitatea functionala de baza a spitalului salonul, locul
de îngrijire al pacientului cu mobilier redus, usor de întretinut estetic, de
preferat un numar redus de paturi, peretii vopsiti în culori pastelate,
lavabil, dotat cu apa curenta.
3. Serviciile de diagnostic si tratament
4. Anexele gospodaresti au o mare importanta în asigurarea conditiilor
superioare de igiena. Blocul alimentator asigura circuitul igienic al
alimentelor. Spalatoria asigura circuitul igienic al lenjeriei.
5. Alimentarea cu apa a spitalelor, apa distribuita trebuie sa îndeplineasca
conditiile de potabilitate, sa fie distribuita în mod continuu pentru a
asigura necesitatile de igiena a pacientilor si personalului cât si
mentinerea curateniei în cladire si la grupurile sanitare.
Durerea :
- este considerata ca fiind o senzatie cauzata de un stimul fizic sau o
disfunctie organica
- este un motiv frecvent de a ajunge la medic
- este problema cea mai des întâlnita în practica medicala
- adre drept efect suferinta
Reactia pacientului la durere :
- sustinerea partii dureroase
- pozitie antalgica
- disconfort legat de durere
57
Lucrare de diploma
Interventii:
- pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii
- pacientul sa declare ameliorarea disconfortului
- ajutarea pacientului sa descrie corect durerea
- se va manifesta întelegere fata de suferinta pacientului
- asigurarea confortului si îndepartarea factorilor agravati
- asezarea bolnavului în pozitie corespunzatoare
- respectarea regimului dietetic
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic
Nevoia de a comunica
Este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai.

Ea pune în miscare un proces dinamic verbal si nonverbal permitând
persoanelor sa se faca accesibile una alteia, sa reuseasca sa puna în comun
sentimentele, opiniile experientele si informatiile.
Scop : stabilirea unei relatii umane pozitive, care va permite atingerea
obiectivelor de îngrijire.
Conditiile pentru o comunicare eficienta:
- asigurarea unui confort psihic si fizic al pacientului
- câstigarea încrederii pacientului
- respectarea pacientului
- vocabularul utilizat sa fie pe întelesul pacientului
- tonul adecvat
- sa se manifeste solicitudine fata de pacient
Tehnici de comunicare terapeutica si rolul asistentei:
- ascultarea activa : asistenta îsi mobilizeaza atentia pentru a întelege
mesajul pacientului, respectând urmatoarea regula: sta în fata pacientului
când vorbeste cu acesta
- îl priveste în ochi pentru a-i demonstra dorinta de a-l asculta
- îl aproba când spune lucruri importante
- îi va da o retroactiune verbala pentru a-i arata ca întelege ce spune
- manifesta toleranta fata de pacient
- informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul oportun vor fi
transmisa într-o maniera favorabila de comunicare cu pacientul
- nu se vor divulga date pe care medicul doreste sa nu le cunoasca
pacientul.
58
Lucrare de diploma
Nevoia de a se recrea
Recreearea este o necesitate a fiintei umane de a destinde, de a se distra,

recurgând pentru aceasta la activitati agreabile cu scopul obtinerii unei reglari
fizice si psihice
Are drept scop:
- diminuare anxietatii
- favorizarea repausului
- ameliorarea conditiilor de spitalizare
Rolul asistentei :
- alegerea mijloacelor de recreere (în functie de vârsta, preferintele
pacientului si starea lui fiziologica)
- asigurarea conditiilor optime pentru aceste activitati
- supravegherea pacientului în timpul activitatilor de recreere pentru a nu
se produce agravari ale starii lui fizice si psihice
- aprecierea impactului ativitatii recreative asupra pacientului
Nevoia de a învata (cum sa-si pastreze sanatatea)
A învata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostinte, atitudini si

deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi
comportamente în scopul mentineii sau redobândirii sanatatii.
Scop : cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea de a preveni
boala, de a ajuta persoana sa dobândeasca mai multa autonomie, de a asigura
continuitatea îngrijirilor din spital, la domiciliu.
- Cresti stima de sine a unei persoane, pentru a-i permite sa-si asume
responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate.
Pe baza informatiilor culese se va aprecia :
- Nevoia de sanatate : ce stie pacientul referitor la starea de sanatate
actuala, experiantele pacientului, având incidenta asupranevoii de a
învata, informatiile de care membrii familiei au nevoie pentru a raspunde
nevoilor pacientului
- Dorinta de a învata : capacitatea de concentrare când i se pun întrebari,
atentia, factori care motiveaza pacientul sa întrebe
- Mediul de învatare : prezenta surselor de perturbare a învatarii confortul
camerei
59
Lucrare de diploma
- Resurse de învatare : felul în care familia întelege boala pacientului si
consecintele ei, dorinta pacientului de a face familia sa participe la
programul educational, resursele de care dispune pacientul la domiciliu
Rolul asistentei în procesul educational :
- sa respecte principiile educative
- sa sesizeze orice comportament care indica o scadere a interesului sau
atentiei
- sa stabileasca împreuna cu pacientul obiectivele educationale
- sa demonstreze tehnicile ce ureaza a fi învatate de pacient
- sa utilizeze metode de educatie în grup, care permit schimbul de idei si
participantilor sa învete unii de la altii
- sa încerce integrarea educatiei în procesul de îngrijire (educatie sanitara
în timpul efectuarii îngrijirilor igienice)
60
Lucrare de diploma
CAPITOLUL IV
EDUCATIE SANITARA SI PROFILAXIE
Profilaxia HBV se face prin masuri nespecifice si specifice, indreptate

concomitent impotriva celor trei verigi epidemice: sursa de infectie, calea de
transmitere si populatia receptiva.
4.1. Masurile nespecifice
- Izolarea pacientului cu HBV si dezinfectia terminala.
- Supravegherea si investigarea restului familiei si a partenerilor sexuali ai

bolnavului.
- Screening-ul riguros al donatorilor de sânge - care se face în etape, prin:

respingerea donatorilor cu antecedente de hepatita acuta/cronica; controlul probei
recoltate cu abandonarea probelor pozitive sau dubioase (ALAT, AgHBs; Ac anti-
HBc; ADN-viral).
- Reducerea la maxim a indicatiilor de transfuzii de sânge - preferabil folosirea

sângelui de la un singur donator sau cel mai indicat - folosirea autotransfuziei.
- Utilizarea de materiale de unica folosinta în caz de tratamente injectabile, punctii

pentru recoltare, vaccinari, interventii stomatologice, interventii de mica chirurgie
etc.
- Reducerea la minim a injectiilor i.m. la domiciliu si folosirea de seringi de unica

folosinta în situatiile care nu pot fi evitate.
- Educatia sanitara a bolnavului privind modalitatile de transmitere a virusului,

precum si educatia sanitara a intregii populatii.
4.2. Profilaxia specifica
În hepatita acuta cu virus B exista posibilitati de imunizare activa si pasiva.
În trecut, pana în l982, imunoprofilaxia se baza exelusiv pe imunizarea pasiva cu

preparate purificate de globuline continand anticorpi, obtinute din plasma
donatorilor sanatosi; se folosesc astfel, fie Ig standard, ce contin niveluri sciizute
61
Lucrare de diploma
de Ac anti-HBs, fie Ig specifice hepatitei B, ce contin titruri inalte de Ac anti-HBs.
Eficacitatea imunoglobulinelor în prevenirea infectiei nu este elar stabilita, mai
evidenta fiind eficacitatea lor în atenuarea aparitiei bolii clinice.
Actualmente este posibila imunizarea activa pentru hepatita B prin vaccin.

Primul vaccin a fost introdus în practica în l982, fiind preparat din forme pure de
AgHBs, obtinut din plasma purtatorilor sanatosi de AgHBs. Cu aceste vaccinuri
derivate din plasma s-au tacut milioane de vaccinari, cu rezultate imunogenice
foarte bune - 95% protectie, cu o durata a protectiei de cel putin 5
ani..Exemple:HevacB, Heptavax.
În l987 vaccinul hepatitic B cu AgHBs plasmatic a fost inlocuit cu un vaccin

preparat prin inginerie genetica, prin recombinare, AgHBs fiind obtinut prin
producerea acestuia de celulele de drojdie de bere, inserate cu gena subtipului
adw .. Particulele de AgHBs din acest vaccin recombinat sunt non-glicozilate, dar
nu se deosebesc de AgHBs natural.
Astazi se recomanda utilizarea vaccinurilor recombinate, atat pentru imunizare pre-

expunere, cat si pentru imunizarea post-expunere.
Exemple: Recombivax-HB (contine l0 Jig AgHBs); Engerix-B (contine 20 Jig

AgHBs).
Profilaxia pre-expunere
Se obtine prin vaccinarea populatiei expuse frecvent hepatitei B.Conform

unui program elaborat de M.S., vaccinarea este destinata urmatoarelor categorii de
populatie:
- tuturor nou-nascutilor, din prima zi de viata;
- progresiv, restul copiilor, mai ales în perioada prescolara;
- bolnavii cu rise major posttransfuzional (hemodializati, hemofilici);
- bolnavii care au primit transfuzii de sânge în mod frecvent sau în volum mare;
- personalul medico-sanitar; - contactii intimi ai bolnavilor;
- la cerere, orice persoana care solicita protectie anti-HBV (mai ales consumatorii
de droguri intravenoase, indivizii din institutii corectionale detinuti pe termen lung,
barbatii homosexuali sau heterosexuali cu parteneri inmmplatori, persoane care
locuiesc sau calatoresc frecvent în zone endemice etc.).
În scopul profilaxiei pre-expunere se recomanda 3 injectii intramusculare de

vaccin, administrate în muschiul deltoid (si nu în gluteus) la interval de 0, l si 6
luni. Dozele recomandate pentru fiecare injectie difera în functie de preparat..
62
Lucrare de diploma
Durata protectiei date de vaccin nu este precis cunoscuta - aproximativ 80-90%
dintre vaccinatii imunocompetenti detin niveluri protectoare de Ac anti-HBs pentru
cel putin 5 ani.
Profilaxia post-expunere se recomanda persoanelor vaccinate care au fost

expuse la HBV - cel mai frecvent personalul sanitar si contactii sexuali recenti.
Astfel, se recomanda combinarea imunizarii pasive cu imunizarea activa

administrandu-se imediat o doza de Ig specifica hiperimuna (calculata pe kg corp)
si continuandu-se cu o schema accelerata de vaccinare - trei inoculari i.m. la
interval de l luna. Vaccinarea se face indiferent daca s-a administrat sau nu, Ig
specifica.
- În cazul expunerii perinatale a copiilor nascuti de mame AgHBs-pozitive se

administreaza o singura doza de Ig specifica, imediat dupa nastere, 0,5 ml, i.m., în
coapsa, urmata de vaccinarea în 3 etape, care sa inceapa m primele 12 ore de viata.
- În cazul contacfilor sexuali se recomanda administrarea în maxim l4 zile de la

expunere, a unei singure doze de Ig specifica, 0,06 ml/kg corp i.m., urmata de
programul complet de vaccinare.
- În caz de inoculare directa percutana (intepaturi accidentale cu ace de seringa)

se administreaza cat mai repede posibil dupa expunere o singura doza de Ig
specifica 0,06 ml/kg, i.m., urmata de programul complet de 3 injectii cu vaccin
recombinat.
Rapelul se face la 12 luni de la prima injectie, dar nu se recomanda folosirea de

rutina, fiind rezervat persoanelor imunodeprimate care si-au pierdut Ac anti-HBs
detectabili sau persoanelor imunocompetente care, dupa pierderea Ac detectabili,
sufera inoculari percutane de AgHBs.
În cazul pacientilor dializati, se testeaza anual, dupa vaccinare, Ac-antiHBs,

facandu-se rapelul atunci cand titrul Ac scade sub 10 mU.I./ml.
Raspunsul la vaccinare se apreciaza dupa nivelul de Ac anti-HBs rezultati:
- peste 100 U.l./l - raspuns eficient;
- intre 10-100 U.I/l- raspuns slab; revaccinarea se face în doza dubla;
- sub 10 U.l./l - raspuns ineficient, care nu confera protectie ( esec al vaccinarii sau
pacient non-responder).
63
Lucrare de diploma
Esecul vaccinarii - a fost semnalat în caz de nerespectare a indicatiilor vaccinarii -
pastrarea improprie a vaccinului, expirarea termenului de valabilitate, injectarea
gresita în tesutul adipos, subcutanat etc., sau în cazul existentei unor tipuri mutante
de HBV, rezistente la vaccin - fiind semnalate, pana în prezent, 6 tipuri mutante,
circulante în lume (Africa, America, Europa).
Suprainfectia cu HDV la purtatorii de AgHBs nu poate fi actualmente prevenita,

deoarece nu este disponibil, înca, nici un produs pentru imunoprofilaxia specifica;
profilaxia infectiei cu virus D se bazeaza numai pe vaccinarea persoanelor
susceptibile cu vaccin anti-hepatic B.
64
Lucrare de diploma
CAPITOLUL V
PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING
E s t e o m e t o d a o rg a n i z a t a s i s i s t e m a t i c a care permite
acordarea de ingrijiri individualizate.
P r o c e s u l d e i n gr i j i r e c u pr i n d e 5 e t a p e :
-culegerea datelor;
- a n a l i z a s i i n t er p r e t a r e ( pr o b l e m a , d i a g n o s t i c u l ) ;
- p l a n i f i c a r e a i n gr i j i r i l o r ( o b i e c t i v e l e ) ;
- r e a l i z a r e a i n t er v e n t i i l o r ( a p l i c a r e a l or )
-evaluarea.
65
Lucrare de diploma
Cazul I
Numele: V.
Prenumele: M.
Varsta: 39 ani
Profesie: somer
Data internarii: 18.02.2019
Diagnostic: hepatita virala acuta tip B
Sectia: Boli Infectioase a Spitalului Judetean de Urgenta Dr.Tr.Severin
INTERVIU
Pe data de 18.02.2019 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase a
Spitalului Judetean de Urgenta Dr.Tr.Severin, bolnavul V. M. in varsta de 39 ani cu
dureri epigastrice, greturi, varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee,
somnolenta, urini hipercrome, senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al
tegumentelor si mucoaselor.
Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă
diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent,
testele hepatice mult crescute).
Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în
această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de
enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.
Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să
fi suferit de boli cronice sau debilizante.
Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia
4-5cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B, au determinat alterarea
necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături,
inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale
intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se
observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta
fiind consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a
famatului, a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice
problemă afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la
salon.
66
Lucrare de diploma
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

INGRIJIRI DELEGATE
18-22.02.2019 Pacientul sa prezinte stare de comfort - asigur repausul fizic si psihic al - pacientul are o stare geenrala alterata
Alterarea starii generale fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze pacientului - durerile si varsaturile au cedat dupa ce i-
Cauza: durerile epigastrice. - explic acestuia ca este necesar sa stea am adiminstrat tratamentul prescris de
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o stare de bine fara in pat medic
Manifestari: greturi si varsaturi. - linistesc pacientul, si-i administrez - pacientul nu mai prezinta senzatie de
- dureri epigastrice Pacientul sa fie echilibrat psihic. medicatia, la indicatia medicului: greata.
- greata 1. antispastice: Papaverina, Scobutil 1 f
- varsaturi 2. antiemetice: Torecan 1 f
- inapetenta - in functie de starea pacientului il asez
- senzatie de greutate in in pozitie sezand, semisezand sau
hipocondrul drept decubit dorsalcu capul intr-o parte, cat
- icter mai aproape de marginea patului
- linistesc pacientul din punct de vedere
psihic, il ajut in timpul varsaturilor si
pastrez produsul eliminat.
67
Lucrare de diploma

INGRIJIRI DELEGATE
Investigatii de laborator Prelevare de sange pentru precizarea - informez pacientul ca trebuie sa nu Rezultatele probelor de laborator confirma
diagnosticului. manance nimic a 2-a zi dimineata diagnosticul de HVA tip B:
pentru a-i putea recolta probe de TGP= 31 UI
laborator (pentru ca datele de laborator Tymol= 20,3 UI
sa fie exacte). AgHBs- prezent pozitiv
- asigur un climat cald, confortabil, VSH= 10mm/h
incurajez pacientul si ii explic scopul Hb= 12,93 mg%
investigatiilor. Recoltez sange,
dimineata, pe nemancate, prin punctie
venoasa, pentru urmatoarele probe de
laborator: TGO, TGP, AgHBs, TQ,
tymol, HLG.
Printr-o miscare sigura retrag acul si
tamponez locul cu alcool; pentru
hemostaza pacientul va tine tamponul
cu alcool timp de 5-10 minute.
- completez buletinul de analiza si trimit
produsul la laborator.
68
Lucrare de diploma

INGRIJIRI DELEGATE
Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea Recoltarea urinii: recoltez urina de Examenul urinei: se evidentiaza pigmenti
diagnosticului. dimineata care este cea mai concentrata- biliari prezentei (+++++) urobilinogen +++
recoltarea se face in recipiente sterile. +.
Nevoia de a bea si de a Asigurarea unui regim igien-dietetic - informez pacientul asupra dietei pe Pacientul a luat la cunostinta de regimul
manca. corepunzator afectiunii. Pacientul sa care trebuie sa o urmeze alimentar ce trebuie urmat pentru a grabi
Alimentatie neadecvata prin fie echilibrat hidroelectrolitic si - dieta va contine toti factorii nutritivi si vindecarea.
deficit. nutritional. Pacientul sa elimine din va fi oferita in functie de toleranta Alaturi de tratamentul medicamentos, dieta
Cauze: alimentatie alimentele interzise si sa digestiva, de apetit, continand alimente este un element principal care intervine in
- procesul inflamator de la consume din cele permise in cantitati care solicita cat mai putin functiile vindecarea bolii.
nivelul celulei hepatice adecvate intolerantei digestive. hepatice Pacientul are apetit diminuat si a primit
Manifestari: - in prima saptamana de boala, regimul regimul alimentar corespunzator evolutiei si
- inapetenta alimentar este lacto-hidro-zaharat (in stadializarii bolii.
- adinamie. prima si a doua zi dieta hidrica)
- i se dau pacientului ceaiuri indulcite,
compoturi, sucuri naturale din fructe,
supe de zarzavat, lapte. In urmatoarele
zile regimul alimentar va fi imbogatit
cu: miere de albine, dulceturi, biscuiti,
iaurt, branza de vaci proaspata, paine
prajita.
- urmaresc orarul si distributia meselor;
69
Lucrare de diploma
mesele vor fi dese si reduse cantitativ;

pentru stimularea apetitului se vor folosi
alimente estetic prezentate, ambianta
placuta in salon; din a II-a saptamana de
boala voi imbogati dieta pacientului cu
oua moi sau ochiuri in apa, unt
proaspat, carne slaba, peste slab pregatit
rasol cu adaos de ulei si lamaie.
Deoarece pacientul necesita un aport
crescut de vitamine si pentru a nu forta
apetitul, la indicatia medicului,
administrez vitamina B1, B6, i.m.,
vitamina C si pentru refacerea celulei
hepatice administrez: Liv tb 3/zi,
Metaspar tb 3/zi cu o jumatate de ora
inaintea meselor principale.
70
Lucrare de diploma
INGRIJIRI DELEGATE
Nevoia de a mentine Pacientul sa prezinte temperatura Masor zilnic temperatura pacientului Pacientul este subfebril T= 37.3 0C
temperatura corpului in limite corporala in limite normale. Pacientul (dimineata si seara) si notez in foaia de - in urma tratamentului cat si datorita
normale. sa fie echilibrat hidroelectrolitic. observatii. antietermicului administrat temperatura
Cauza: Pacientul sa aiba o buna stare fizica si Administrez antitermice : Aspirina, incepe sa scada spre limite normale.
- procesul inflamator hepatic. psihica. Paracetamol si lichide n cantitati
Manifestari: suficiente pentru a evita deshidratarea.
- febra (subfebrilitate) Aerisesc camera.
- transpiratii. Asigur pacientului imbracaminte lejera.
Schimb lenjeria patului; mentin igiena
tegumentelor.
Nevoia de a evita pericolele. Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete toate Nu se inregistreaza raspandirea procesului
Cauza: nerespectarea infectie pentru persoanele din jur regulile de igiena, masurile de asepsie si infectios.
regulilor de profilaxie a (izolarea pacientului). circuitele din sectie:
hepatitei virale. - se are in vedere depistarea si 1. dezinfectia veselei folosite de bolnav
Manifestari: riscul raspandirii controlarea infectiei. prin surmenaje in cloramina 1 % 2 h
infectiei. 2. pacientul nu are voie sa primeasca
vizitatorii in salon.
3. Curatirea si dezinfectia mobilierului
pavimentelor.
4. Respectarea normelor de sterilizare si
dezinfectie a fiecarui obiect folosit de
pacient
71
Lucrare de diploma
- declararea nominala a pacientului cu

HVA in primele 24 h de la depistare la
Directia de Sanatate Publica.
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de HVA
- contactii vor fi investigati clinic si prin
probe de laborator.
Nevoia de a comunica. Pacientul sa fie echilibrat psihic; - transmit bolnavului notiuni despre Pacientul este echilibrat psihic si si-a insusit
Cauze: - diminuarea anxietatii prin boala sa si despre complicatiile informatiile privitaore la boala sa.
- necunoasterea bolii si a informarea bolnavului despre boala sa potentiale ce pot surveni
prognosticului ei si prognostic. - discut cu pacientul si il incurajez in
- neliniste in legatura cu privinta bolii permitandu-i sa-si exprime
starea sa emotiile si sentimentele sale; ii explic ca
Manifestari:- deprsie psihica boala este infectioasa si se transmite pe
cale digestiva, prin intermediul
alimentelor si a obiectelor contaminate
- informez pacientul asupra regimului
de viata pe care trebuie
sa-l urmeze pentru grabirea vindecarii
lui si evitarea transmiterii infectiei
- creez un climat de incredere
explicandu-i pacientului ca in mare
parte vindecarea depinde de el.
72
Lucrare de diploma
25-28.02.-01.03.2019 Combaterea durerilor epigastrice. - la indicatia medicului, administrez Durerea a scazut in intensitate, s-a ameliorat
Discomfort abdominal Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala: - icterul s-a diminuat.
Cauza: comfort fizic. Dicarbocalm 1 tb x 3/zi
- durere epigastrica. Anghirol 1 tb x 3/zi
Manifestari: Metaspar 1 tb x 3/zi
- usoara senzatie de greutate
in hipocondrul drept
- icter
Nevoia de a dormi si a se Sa se asigure conditii corespunzatoare - discut cu pacientul despre importanta Climatul corespunzator a fost asigurat iar
odihni penrtu ca pacientul sa se poata odihni. repausului la pat cat si renuntarea,pe pacientul se poate odihni.
Cauze: Pacientul sa prezinta o stare buna cat posibil, la activitatile fizice si
- oboseala psihica. psihice care il suprasolicita.
Manifestari: - climat coresounzator
- astenie - aerisesc salonul pentru a indeparta
mirosurile neplacute
Nevoia de a fi curat, ingrijit, Se urmareste ca pacientul sa-si asigure - ajut pacientul, in functie de starea sa Bolnavul prezinta tegumente si mucoase
si de a-si proteja tegumentele. igiena corporala pentru a avea generala, sa faca baie sau dus, sau ii icterice (icterul a scauzt in intensitate).
Risul de a nu-si pastra tegumente curate efectuez toaleta pe regiuni
tegumentele si mucoasele - evitarea aparitei altor complicatii - identific, impreuna cu pacientul,
curate. (infectii cutanate) cauzele si motivele nepreocuparii pentru
aspectul fizic si ingrijirile igienice
- constientizez pacientul in legatura cu
importanta mentinerii curate a
73
Lucrare de diploma
tegumentelor, pentru prevenirea

suprainfectarii
01.03-04.03.2019 Asigurarea regimului dietetic - din saptamana a 3-a asigur pacientului Pacientul prezinta un apetit crescut.
Nevoia de a bea si a manca corespunzator evolutiei bolii. un regim alimentar complet cu exceptia
conservelor, mezelurilor, sosurilor cu
rantas, grasimi prajite, condimente,
alcool, legume uscate- bogate in
celuloza.
Nevoia de a actiona dupa Asigurarea conditiilor pentru - facilitarea conditiilor pentru Pacientul prezinta stare de bine fizica si
convingerile proprii. practicarea religiei. rugaciunea de dimineata si seara. psihica.
Manifestari:
- respectarea religiei si a
convingerilor proprii.
74
Lucrare de diploma
Epicriza:
Pacientul V. M. s-a internat pe data de 18.02.2019 in sectia de boli

infectioase cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta, coloratie
icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a mai fost
internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de
enterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil
(antibiotice).
In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de
hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs
pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope,
vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice).
Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza
in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur (probele de
citoliza sunt normale iar AgHBs este negativ).
La externare se recomanda:
- dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni;
- sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza
- repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat timp
de 2-3 luni
- odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un
program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).
75
Lucrare de diploma
Cazul II
NUMELE: P.
PRENUMELE: M.
VARSTA: 37 ANI
PROFESIA: SOFER
DATA INTERNARII: 08.04.2019
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip A, icterigena
SECTIA: boli infectioase a Spitalului Judetean de Urgenta Dr.Tr.Severin
INTERVIU:
Pe data de 08.04.2019 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase a
Spitalului Judetean de Urgenta Dr.Tr.Severin, bolnavul P.M. in vârstă de 32 ani, cu
dureri musculo-articulare, transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă,
sezaţie de greutate în hipocondrul drept, icter tegumentar.
Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor
medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa
pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele
mult crescute).
In urma primirii rezultatului AgHBs, care este negativ, se pune
diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip A.
Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli
cardiovasculare.
Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în
urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După 2-
3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii.
Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip A.
Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii,
cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter cutaneo-
mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare.
La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
- temperatura 37,6 °C (subfebrilitate)
- puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale)
- respiraţia 16 r/min (respiraţii ample)
- TA = 120/65 mmHg
- greutate 66 kg
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au
fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat în
76
Lucrare de diploma
pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.
77
Lucrare de diploma
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
08-15.04.2019 Pacientul sa prezinte stare de confort - asigur repaus fizic si psihic al bolnavului Pacientul are stare generala
Alterearea starii generale. fizic, sa se amelioreze durerile - explic acestuia ca este necesar sa stea in alterata.
Cauza: musculo-articulare. repaus la pat majoritatea timpului dar mai - in urma repausului la pat urmat
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa fie echilibrat psihic. ales postprandial. de bolnav cat si a tratamentului
Manifestari: prescris de medic durerile
- la indicatia medicului, administrez pentru
- dureri musculo-articulare musculo-articulare au scazut in
combaterea durerii antialgice usoare:
intensitate.
- astenie Algocalmin.
- cefalee
- senzatie de greutate in hipocondrul
drept
- icter
Investigatii de laborator. Prelevarea de sange pentru - pregatesc pacientul pentru recoltarea In urma explorarilor de laborator
precizarea diagnosticului. probelor de laborator. se comfirma diagnosticul de HVA
- asigur un climat cald, comfortabil, de tip A icterigena
incurajez pacientul si ii explic scopul TGP= 110 UI
investigatiilor Tymol= 12,4 UI
VSH= 10 mm/h
- recoltez sange, dimineata, pe nemancate,
prin punctie venoasa pentru urmatoarele
probe de laborator: TGO, TGP, VSH, Timp
Quick, AgHbs, tymol, hemoleucograma.
Investigatii de laborator Prelevarea de urina pentru Recoltez urina (prima emisie de dimineata, la - pigmenti biliari prezenti: ++++
justificarea diagnosticului de HVA. mijlocul jetului) pentru urmatoarele probe de - sediment urinar – leucocite
laborator: - urobilinogen +++
- examen de urina, sediment urinar,
urobilinogen.
78
Lucrare de diploma
Nevoia de a bea si de a manca. - pacientul sa fie echilibrat - informez pacientul asupra dietei pe care - pacientul este constient de
Cauze: hidroelectrolitic si nutritional trebuie sa o urmeze regimul alimentar pe care trebuie
- procesul inflamator al celulei - asigurarea unui regim igieno- - dieta va contine toti factorii nutritivi si va fi sa-l urmeze atat pe perioada bolii
hepatice. dietetic corespunzator afectiunii; oferita in functie de toleranta digestiva, de cat si dupa vindecarea clinica
Manifestari: - pacientul va fi informat asupra apetit, continand alimente care solicita cat - regimul alimentar este
- inapetenta regimului alimentar pe care trebuie mai putin functiile hepatice principalul principiu de tratament
- adinamie. sa-l urmeze - regimul alimentar de baza in HVA este al HVA tip A
- se urmareste pacientul sa elimine constituit din glucide usor digerabile, cu - pacientul are un apetit diminuat
din alimentatie alimentele interzise proteine si vitamine suficiente si o cantitate si a primit regimul alimentar
si sa consume din cele permise in moderata de grasimi in functie de evolutia comform stadializarii bolii.
canitati adecvate tolerantei gastrice. bolii
- in prima saptamana de boala, regimul
alimentar este hidro-lacto-zaharat: ceaiuri
indulcite, compoturi, sucuri naturale din
fructe, supe de zarzavat, lapte, miere de
albine, dulceturi, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita
- mesele vor fi dese si reduse cantitativ
- la indicatia medicului, administrez vitamine
din complex „B” si vitamina C 200 (B1, B6 –
1 f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi)
- pentru regenerarea celulei hepatice
aministrez:
Liv tablete 3/zi
Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate de ora
innaintea meselor.
Nevoia de a mentine temperatura - pacientul sa aiba o temperatura - masor temperatura seara si dimineata si o - Temperatra a scazut.
corpului in limite normale. corporala in limite normale notez in foaia de observatie - Pacientul este afebril.
(36-37 0C) - la indicatia medicului, administrez
Cauze: - pacientul sa fie echilibrat antitermice: Aspirina, Paracetamol.
- procesul inflamator hepatic hidroelectrolitic - adminstrez lichide in cantitati suficiente
Manifestari: - pacientul sa aiba o buna stare pentru a evida deshidratarea
79
Lucrare de diploma
- subfebrilitate 37,6 0C fizica si psihica. - cantitatea de lichide administrata va fi in

- transpiratie functie de foaia de temperatura; astfel, pentru
fiecare grad de temperatura in plus fata de
valorile normale, se va adauga inca 500 ml
lichide pe langa 1,5-2 l (cantitate ce trebuie
consumata zilnic de un om)
- aerisesc camera
- asigur imbracaminte lejera pentru pacient.
Nevoia de a comunica. - pacientul sa fie echilibrat psihic - schimb lenjeria pacinetului Pacientul are o stare de mai bine.
Cauza: - diminuarea anxietatii prin - mentin igiena tegumentelor pacientului - pacientul este echilibrat psihic si
- necunoasterea prognosticului bolii informarea bolnavului despre boala si-a insusit informatiile privitoare
- transmit bolnavului notiuni despre boala sa
- neliniste in legatura cu starea sa sa si prognosticul ei la boala, regimul de viata si
si despre complicatiile potentiale ce pot
alimentar.
surveni
Manifestari: - discut cu pacientul incurajandu-l in privinta
- depresie psihica (neliniste, evolutiei bolii si ii permit sa-si exprime
ingrijorare) emotiile si sentimentele sale
- informez pacientul despre regimul de viata
si alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
pentru grabirea vindecarii lui si evitarea
transmiterii infectiei
- creez un climat de incredere empatica
- ii explic ca este o boala infectioasa care se
transmite pe cale digestiva prin intermediul
alimentelor si obiectelor contaminate.
Nevoia de evita pericolele - Pacientul sa nu devina sursa de - Urmaresc respectarea tuturor masurilor de - Nu se inregistreaza raspandirea
Cauza: infectie pentru persoanele din jur. asepsie, a regulilor de igiena si circuitele din procesului infectios
- nerespectarea regulilor de - Se are in vedere depistarea, sectie: - Pacientul a luat la cunostinta de
profilaxie a hepatitei virale. izolarea si controlarea infectiei. - Dezinfectia veselei folosite de bolnav prin masurile ce trebuiesc respectate
Manifesteri: sumerjare in cloramina 1% timp de 2 h pentru a impiedica raspandirea
Riscul raspandirii infectiei. - Informez pacientul ca nu are voie sa bolii.
primeasca vizitatorii in salon
80
Lucrare de diploma
- Se va dezonfecta si curata mobilerul,

pavimentele
- Se vor respecta normele de sterilizare si
dezinfectie pentru fiecare material folosit de
pacienti
- Declararea nominala a bolnavului cu HVA
in primele 25 h de la depistare la Directia de
Sanatate Publica
- Contactii vor fi investigati clinic si prin
teste de laborator
- Ancheta epidemiologica a fiecarui caz de
HVA
Nevoia de a fi curat, ingrijit. - Se urmareste ca pacientul sa-si - Ajut pacientul sa-si efectueze toaleta pe - Icterul s-a diminuat (a scazut ca
Riscul de a nu-si pastra tegumentele asigure igiena corporaal regiuni, sau sa-si faca baie sau dus, in functie intensitate)
si mucoasele curate. - Pacientul sa-si redobandeasca de starea sa generala - Pacientul prezinta tegumente
stima de sine - Observ si notez zilnic in foaia de observatii curate
evolutia coloratiei icterice a tegumentelor si - Nu au aparut infectii cutanate.
mucoaselor
- Identific, impreuna cu pacientul, cauzele si
motivele nepreocuparii pentru aspectul fizic
si ingrijirii igienice
- Constientizez pacientul in legatura cu
importanta mentinerii curate a tegumentelor
pentru prevenirea imbolnavirilor.
Nevoia de a dormi si a se odihni. - sa se asigure conditii - Discut cu pacientul despre importanta - Climatul corespunzator a fost
Cauze: corespunzatoare pentru ca pacientul repausului la pat, cat si renuntarea, pe cat asigurat iar pacientul se poate
- oboseala sa poata reusi sa se odihneasca posibil, la activitatile fizice si psihice care il odihni.
Manifestari: - pacientul sa prezinte o buna stare suprasolicita.
- astenie psihica. - Aerisesc salonul pentru indepartarea
mirosurilor neplacute.
16-23.05.2019 - Pacientul sa prezinte stare de - Asigur repaus fizic al pacientului - Starea generala s-a ameliorat in
81
Lucrare de diploma
Discomfort abdominal. comfort fizic si sa inlature sau sa - La indicatia medicului administrez: urma medicatiei administrate.
Cauze: diminue durerile epigastrice Algocalmin tb 1/zi
-procesul inflamator hepatic - Sa se amelioreze starea generala. Anghirol tb 3/zi
Manifestari:
- usoara jena in epigastru si in
hipocondrul drept
- inapetenta.
Nevoia de a bea si de a manca. - Asigurarea unui regim alimentar - Din a 3-a saptamana de boala, dieta - Pacientul prezinta apetit crescut
Alimentatie adecvata. corespunzator evolutiei bolii. bolnavului s-a imbogatit cu oua moi sau - Bolnavul a primit regimul
ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba (pui, corespunzator starii in care se afla.
vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu
adaos de ulei si lamaie, soteuri de legume.
- Pentru imbogatirea aportului de vitamine,
se vor administra, la indicatia medicului:
Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200
- medicatia pentru regenerarea celulei
hepatice:
Liv 3 dj/zi
Metaspar 3 dj/zi.
Nevoia de a se misca si a avea o - Pacientul sa efectueze exercitii - Ajut pacientul sa faca plimbari scurte si - Pacientul evita sedentarismul;
buna postura. fizice usoare, sa evite aparitia exercitii fizice usoare are o circulatie si mobilitate buna
Riscul sedentarismului, al complicatiilor articulare. - Urmaresc valorile functiilor vitale si le - Nu au aparut complicatii
imobilitatii articulare si alterarii notez in foaia de observatie. AV= 72 b/min
circulatiei. TA= 130/80 mmHg
T= 36,8 0C
R= 17 r/min.
Pacientul prezinta stare de bine
fizica si psihica.
Nevoia de a actiona dupa credintele - Asigurarea conditiilor pentru a - Facilitarea conditiilor pentru rugaciunea de -
si valorile sale. practica religia. seara si dimineata.
Manifestari:
- respectarea religiei si a
82
Lucrare de diploma
convingerilor proprii.
83
Lucrare de diploma
Epicriza:
Pacientul in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de 08.04.2019 în

secţia de boli infecţioase a Spitalului Judetean de Urgenta Dr.Tr.Severin cu dureri
musculo-articulare, transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte
de spitalizare, prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun
decolorat la culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept.
In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de
laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip A (prezenţa
pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza
hepatică alterate, antigenul HBs negativ).
Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice,
medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine.
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator
sunt în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare.
La externare se recomandă:
- evitarea efortului fizic şi intelectual
- în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi
- eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,
grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză
- dietă strctă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)
pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate
mică de ulei, dulciuri, miere de albine
- dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni
- odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică
dar cu un program redus de muncă
84
Lucrare de diploma
Cazul III
NUMELE: S.
PRENUMELE: B.
VARSTA: 10 ani
DATA INTERNARII: 07.05.2019
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip A, icterogena.
SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Judetean de Urgenta Dr.Tr.Severin
Interviu:
Pe data de 07.05.2019 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase a
Spitalului judetean de urgenta Dr.Tr.Severin, copilul S. B., în vârstă de 10 ani, cu:
dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatii, urini
hipercrome, inapetenţă şi splenomegalie.
Din discuţia cu parintii copilului am aflat că în ultimul timp, copii din
scoala au făcut HVA de tip A. Toţi aceştia au fost spitalizaţi în secţia de boli
infecţioase. Nedispensanzarea corectă a acestor copii după externare a determinat
şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii au contribuit şi condiţiile
neigienice de viaţă.
La cabinetul medical scolar i s-a făcut consultaţie şi i s-au determinat
pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost trimis la spital
pentru internare şi tratament.
La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
-temperatura 37,8 °C
- pulsul 130 b/min
- respiraţia 22 r/min
-TA 100/65 mmHg
- greutate 30 kg
- înălţime 0,80 m
Copilul a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost internat în
nici o secţie din spital.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare:
- hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine
- i s-a făcut toaleta pe regiuni
- i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.
85
Lucrare de diploma
86
Lucrare de diploma
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

INGRIJIRI
07-13.05.2019 Pacientul sa prezinte satre de Asigur repaus fizic si psihic total al pacientului. Pacient cu stare generala alterata.
Alterarea starii generale. comfort fizic si sa-si Explic acestuia ca trebuie sa stea linistit in pat cat mai In urma repausului la pat cat si a
Cauza: amelioreze durerile mult posibil dar mai ales dupa luarea mesei. tratamentului administrat durerea
- procesul inflamator hepatic. epigatsrice. Administrez medicatia prescrisa de medic: s-a ameliorat.
Manifestari: Pacientul sa aiba tranzit Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.
- dureri epigastrice intestinal in limite fiziologice. Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.
Pacientul sa aiba tegumentele Pregatesc pacientul pentru examinari endoscopice.
- adenopatii
si mucoasele perianale curate, Asigur alimentatie hidrica, in primele 24 ore (ceai
- scaune diareice integre. Pacientul sa elimine neindulcit de menta, morcovi, zeama de orez) apoi,
- somnolenta produsii rezultati in urma treptat, introduc in alimentatie mici cantitati de carne
- splenomegalie metabolismului, in limite slaba, fiarta, branza de vaci, paine prajita.
normale (1-2 scaune pe zi). Curat su usuc regiunea anala, dupa fiecare scaun, aplic
creme protectoare, fac toaleta anusului de mai multe ori
pe zi, dezinfectez cu acid boric 2-3 %.
La indicatia medicului administrez un antidiareic:
Furazolidon tablete 1 mojarat si amestecat cu putin ceai
de menta.
Investigatii de laborator Recolatare de sange pentru Pregatesc pacientul pentru explorarile functionale In urma rezultatelor analizelor de
precizarea diagnosticului. necesare. laborator se comfirma
Rog o colega sa tina pacientul pentru a recolta diagnosticul de HVA tip
urmatoarele probe de laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat anicterigena:
de Zn, bilirubina, timp Quick, AgHbs. TGP= 34 UI
Tymol= 13,9 UI
ZnSO4= 6,5 USH
Bilirubina:
- totala 1,8 mg%
- indirecta= 1,6 mg%
- directa= 2,25 mg%
TQ= 100%
AgHbs negativ.
87
Lucrare de diploma
Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru - recoltez o cantitate de 100-150 ml din urina de Examen de urina:
precizarea diagnosticului. dimineata, din mijlocul jetului, in recipientul special. - pigmenti biliari +++
- urobilinogen +++
Nevoia de a bea si a manca. Asigurarea unui regim igieno- Dieta bolnavului cu HVA va contine toti factorii nutritivi Pacientul primeste regimul
Alimentatie indecvata prin dietetic corespunzator si va fi oferita in functie de toleranta digestiva sau de alimentar corespunzator stadiului
deficit. afectiunii. apetit continand alimente care solicita mai putin functiile in care se afla.
Cauze: Pacientul sa fie echilbrat hepatice. Prezinta apetit normal.
- procesul inflamator de la hidro-electrolitic si nutritional. In prima saptamana de boala, regimul alimentar este
nivelul celulei hepatice Pacientul sa elimine hidro-lacto-zaharat (in prima si a doua zi dieta hidrica)-
Manifestari: alimentele interzise si sa paine prajita,branza proaspata, dulceturi pana la
- inapetenta. consume alimente permise, in normalizarea tranzitului intestinal. Apoi vor fi introduse
cantitati adecvate tolerantei in alimentatie compoturi, sucuri de fructe, supe cu
sale digestive. legume cu paste fainoase, miere de albine, bicuiti, iaurt.
Nevoia de a mentine Pacientul sa prezinte - mentin igiena riguroasa a plicilor si interdigital; pe cei Nu se inregistreaza raspandirea
temperatura corpului in limite temperatura corpului in limite care transpira pe plante ii invat sa poarte sosete de procesului infectios.
normale. normale bumbac care absorb foarte bine transpiratia.
Cauze: (36-37 0C).
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o stare de
Manifestari: bine si comfort fizic.
- subfebrilitate
- transpiratii reci
- sete intensa.
Nevoia de a evita pericolele. Pacientul sa nu devina sursa - trebuiesc respectate cu strictete toate masurile de Copilul are tegumente si
Cauza: de infectie penrtu persoanele asepsie, regulile de igiena si circuitele din sectie: mucoase curate.
- nerespectarea regulilor de din jur. - curatirea si dezinfectarea mobilierului, pavimentelor,
profilaxie a hepatitei virale. Se are in vedere depistarea, pardoselilor
Manifestari: izolarea si controlarea - dezinfectia veselei folosite de bolnav
- riscul rapandirii infectiei. infectiei. - interzic copilului sa faca vizite in celelalte saloane
(chiar il supraveghez pe acesta)
- respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a
88
Lucrare de diploma
fiecarui obiect folosit de pacient

- declararea nominala a pacientilor cu HVA in primele 24
h de la depistare la Durectia de Sanatate Publica
- ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare
caz de HVA
- contactii voro fi investigati clinic si prin probe de
laborator.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, Ajutarea pacientului in a-si - copilul este ajutat sa-si efectueze toaleta (dus sau baie Pacientul este echilibrat psihic si
de a proteja mucoasele si mentine igiena corporala; cel putin o data pe saptamana). a receptat informatiile provitoare
tegumentele. - evitarea aparitiei altor la boala sa.
infectii.
14-20.05.2019 Pacientul sa fie echilibrat - transmit bolnavului notiuni despre afectiunea sa si
Nevoia de a comunica. psihic; despre complicatiile ce pot surveni
Cauza: - diminuarea anxietatii prin - discut cu pacientul si il incurajez in privinta evolutiei
- necunoasterea bolii si a informarea pacientului despre favorabile; ii explic ca boala este infectioasa si se
prognosticului ei boala sa si prognostic. transmite pe cale digestiva, prin intermediul alimentelor
Manifestari: si a obiectelor contaminate
- depresie psihica - informez pacientul asupra regimului de viata pe care va
trebui sa-l urmeze pentru a evita complicatiile si a grabi
- neliniste in legatura cu starea
vindecarea
sa
- creez un climat de incerdere.
Discomfort abdominal. Combaterea durerilor La indicatia medicului, administrez pacientului, pe cale Durerea a scazut ca intensitate, s-
Cauza: epigastrice. orala: a ameliorat.
- durere epigastrica Pacientul sa prezinte o stare Anghirol tb1X 3/zi - icterul s-a diminuat.
Manifestari: de comfort fizic. Metaspar tb 1 X 3/zi
- usoara senzatie de greutate
in hipocondrul drept; icter.
Nevoia de a dormi si a se Sa se asigure conditii - discut cu pacintul despre importanta repausului la pat - climatul corespunzator a fost
odihni. corespunzatoare pentru ca - creez un climat corespunzator asigurat iar pacientul se poate
Cauze: pacientul sa se poata odihni. odihni
- aerisesc salonul pentru a indeparta mirosurile neplacute
- oboseala. Pacientul sa prezinte o stare - pacientul are conditii de
psihica buna. - asigur o atmosfera agreabila in salon
Manifestari: recreere
- astenie. Se vor gasi mijloace de - ii dau pacientului carti, jucarii, pentru a-si petrece
89
Lucrare de diploma
Apatie datorita deficitului in distractie si recreere pentru timpul cat mai comod posibil, pentru a fi preocupat.
diversificarea activitatilor pacient.
recreative.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, Se urmareste ca pacientul sa- - ajut pacientul, in functie de starea sa generala sa faca - pacientul prezinta tegumente si
de a-si proteja tegumentele. si asigure igiena corporala baie sau dus mucoase icterice (icterul a scazut
pentru a se preveni - constientizez pacientul in legatura cu importanta in intensitate).
complicatiile (infectii mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea
cutanate). suprainfectarii.
Nevoia de a bea si de a Asigurarea regimului dietetic Din saptamana a III-a asigur pacientului un regim - pacientul prezinta apetit crescut.
manca. corespunzator evolutiei bolii. alimentar cmplex, exceptie facand conservele,
Alimentatie adecvata. mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite,
condimentele, legumele uscate, de care va trebui sa se
fereasca toata viata.
90
Lucrare de diploma
Epicriza
Bolnavul in vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de 07.05.2019 în secţia

boli infecţioase cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice,
adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome.
In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip A
(transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari
prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv).
A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice,
antitermice, medicaţie hepatotropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea
celulei hepatice).
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează
în stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de
citoliză sunt normale).
La externare se recomandă:
- dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni
- respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie
conservele, mezelurile, sosurile cu rântaş, grăsimi prăjite, condimentele,
alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni)
- repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi
timp de 2-3 luni.
Data externării: 13.05.2019
91
Lucrare de diploma
CAPITOLUL VI
FISA TEHNOLOGICA
PUNCTIA VENOASA
Punctia venoasa reprezintă crearea unei cai de acces într – o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scop explorator: recolterea sângelui pentru examene de laborator: biochimice,
hematologice, serologice, bacteriologice.
Scop terapeutic:
- Administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase
- Recoltarea sângelui in vederea transfuzării sale
- Exacutarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
- Sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut, hipertensiune arterial
LOCUL PUNCTIEI
- Venele de la plica cotului (basilica si cefalica), unde se formează un “M” venos
prin anastomozarea lor
- Venele antebratului
- Nenele de pe fata dorsal a mâinii
- Venele subclaviculare
- Venele femurale
- Venele maleinare interne
- Venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic)
PREGĂTIREA PUNCȚIEI
MATERIALE
- De protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului, musama, aleza
- Pentu dezinfectia tegumentului tip I
92
Lucrare de diploma
- Instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10

mm (in functie de scop), seringi de capacitate (in functie de scop), pense, mănusi
chirurgicale, tampoane
- Alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru
gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tăvita renala
(materialele se vor pregăti in functie descopul punctiei)
PACIENTUL
- Pregatirea psihica – se informează asupra scopului punctiei
- Pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului:
- Se asează într-o pozitie confortabila atât pentru pacient cat si pentru persoana
care executa punctia (decubit dorsal)
- Se examinează calitatea si starea venelor având grija ca hainale sa nu împiedice
circulatia de întoarcere la nivelul bratului
- Se asează bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima
- Se dezinfectează tegumentele
- Se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strângându-l
astfel iacat sa oprească circulatia venoasa fara a comprima artera
- Se recomanda pacientului sa strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente
EXECUȚIA PUNCȚIEI
Asistenta îmbraca mănusile sterile si ae asează vizavi de bolnav:
- Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4 -5 cm sub locul punctiei,
exercitând o usoară compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
- Se fixează seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta, intre police si restul degetelor
- Se pătrunde cu acul traversând, in ordine, tegumentul – in directia oblica (unghi
de 30 de grade), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana
când înaintează in gol
- Se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
- Se controlează pătrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa
- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie
- In caz de sângerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care
se introduce in vasul coletor, garoul rămânând legat la brat
93
Lucrare de diploma
- Se îndepărtează staza venoasa după executarea tehnicii prin desfacerea garoului si

a pumnului
- Se aplica tamponul îmbibat in solutie dezinfectanta la locul de pătrundere a
acului si se retrage brusc acul
- Se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical
ÎNGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
- Se face toaleta locala a tegumentului
- Se schimba lenjeria daca este murdara
- Se asigura o pozitie comoda in pat
- Se supraveghează pacientul
PREGĂTIREA SÂNGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR
- Se face imediat
ACCIDENTE
Hematom (prin infiltrarea sângelui in tesutul perivenos): - se retrage acul si se
comprima locul punctiei 1- 3 minute
Străpungerea venei (perforarea peretelui opus): - se retrage acul in lumenul venei
Ameteli, paloare, lipotimie: - se itrerupe punctia, pacientul se asează in decubit
dorsal fara perna, se anuntă medicul.
94
Lucrare de diploma
CONCLUZII
Pentru elaborarea acestei lucrări de diplomă, am studiat datele teoretice din

bibliografia de specialitate şi am urmărit evoluţia clinică a 3 pacienţi cu hepatită
virală acută, desprinzând următoarele concluzii:
- Hepatita virală acută este o boală infecto-contagioasă ce provoacă
îmbolnăvirea generală a organismului, cu precădere a ficatului
- Sursa de infecţie sunt bolnavii cu forme tipice sau atipice de boală,
sau putătorii aparent sănătoşi
- Boala reprezintă o problemă de sănătate publică
- În evoluţie pot surveni hepatite conice, ciroză, cancer hepatic, chiar
decese
- Cei bolnavi s-au internat pentru simptomatologie tipică de HVA
(hepatită virală de tip A)
- Investigaţiile clinice au arătat modificarea testelor hepatice şi la un
caz prezenţa Ag. HBs
- Tratamentul a cuprins: iozolare în salon, asigurarea odihnei pasive,
supravegherea atentă a bolnavului pentru recunoaşterea precoce a complicaţiilor,
dietă adecvată (iniţial hidrozaharaţi, Penicilina cu Glucoză 10%, Vitamina B1,B6,
B12, Vitamina C, antalgice, Hemisuccinat de Hidrocortizon)
- Bolnavii nu au prezentat complicaţii sau afecţiuni asociate
- Au fost externaţi cu recomandarea de a păstra regim igieno-dietetic, a
se prezenta pentru control clinic şi de laborator, a fi dispensarizaţi la 1,3,6,12 luni
pentru cazurile HVA, şi până la 12 luni pentru cazul cu HVB
95
Lucrare de diploma
BIBLIOGRAFIE
1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti
1977
3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului
Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983
4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-
editura CISON
5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
6. Manual de nursing
Prof. Dr. Crin Marcean
Elena Ciofu- editura “Fundeni”
7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale
Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca
8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii
medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca
9. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.
10 .Boli Infecţioase şi Epidemiologice
Bocârnea C. - Ed. Medicală, 1995
11. Boli Infecţioase
Chiotan M.-Ed. Medicală, 1995
96
Lucrare de diploma
97

HepatitaVirala Maria

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HepatitaVirala Maria

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT Ingrijirea

bolnavului cu hepatita virala

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

Calificare profesionala: Asistent medical generalist

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

CAPITOLUL I- NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI

CAPITOLUL III- NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE

CAPITOLUL IV- EDUCATIE SANITARA SI PROFILAXIE

CAPITOLUL V PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU

CAPITOLUL V- FISA TEHNOLOGICA-PUNCTIA VENOASA

Aprecierea că bolile infecţioase sunt pe cale de a fi eradicate a fost pripită,

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI

1.2. Structura histologică

Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care

important în digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile

Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi

 Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit

2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ

Etiologia HVA - Clasificarea HVA

Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%

2.2 HEPATITA VIRALA ACUTA TIP A

Hepatita virală acută tip A (cunoscută în trecut ca hepatită epidemică,

REZERVORUL DE VIRUS HEPATITIC A este format de bolnav (cu

EXAMENUL OBIECTIV evidenţiază hepatomegalie dureroasă în hipocondrul

Urina redusă cantitativ şi hipercromă (hiperconcentrată).

PERIOADA DE DECLIN a bolii se anunţă după aproape două săptămâni de

 Forme clinice în funcţie de durata bolii

 Forme clinice în funcţie de vârstă

2.3. HEPATITA VIRALA DE TIP B

HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un

Alte antigene ale HVA de tip B

Rezervorul de virus hepatitic B

Perioada prodromală (preicterică)

Perioada de stare (icterică)

2.4. HEPATITA VITALA ACUTA NON A - NON B (HVA NANB)

Hepatita virală acută tip C

2.5 HEPATITA VIRALA ACUTA TIP DELTA

MOD DE TRANSMITERE - similar cu cel al hepatitei virale tip B:

EVOLUŢIA - spre vindecare se anunţă prin debarasarea de ambele virusuri

Profilaxia transmiterii perinatale:

NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE

Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel: este

Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:

Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel:

3.4. FUNCTIILE NURSEI

3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE

Analiza şt interpretarea datelor

Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)

3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta în respiratia pulmonara

Manifestari de independent: Nr. de respiratie la:

Amplitudinea: este data de volumul de aer care patrunde si se elimina de

Disfonie: tulburari ale emisiunii vocale. Se manifesta sub forma de

Nevoia de a mentine o buna circulatie.

Circulatia este funtia prin care se realizeaza miscarea sângelui în interiorul

- Frecventa – reprezinta numarul de pulsatii pe minut:

Modificari de frecventa a pulsului

Modificarile de volum ale pulsului

Modificari de ritm ale pulsului

Modificari ale tensiunii arteriale

Hipoxemie – scaderea cantitatii de oxigen în tesuturi.

Masurarea pulsului – Locurile unde se masoara pulsul sunt: artera carotida,