LICEUL TEHNOLOGIC SANITAR "VASILE VOICULESCU"

ORADEA

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL

GENERALIST

CANDIDAT
COORDONATOR DE PROIECT Toma Anamaria
Prof.instr.practică: Bejan Maria Georgiana

ORADEA
 2022
LICEUL TEHNOLOGIC SANITAR "VASILE VOICULESCU"
ORADEA

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL

GENERALIST

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU HEPATITA C

CANDIDAT
COORDONATOR DE PROIECT Toma Anamaria
Prof.instr.practică: Bejan Maria Georgiana

ORADEA
 2022

C
UPRINS
ARGUMENT

CAP.I
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1. Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie aparatului afectat ..6

1.1.1. Anatomia și fiziologia aparatului afectat ………………………….12
1.2. Prezentarea teoretică a bolii …………………………………………
1.Definiție ……………………………………………………………………
2.Etiologie ……………………………………………………………………
3.Patogenie…………………………………………………………………
4.Diagnostic clinic (simptomatologia )…………………………………..
5.Diagnostic paraclinic ……………………………………………………
6.Diagnostic diferențial ……………………………………………………
7.Evoluție. Prognostic …………………………………………………….99
8.Tratament a) igieno-dietetic b) medical (cu indicații si contraindicații
pentru medicația specifică afecțiunii) c) chirurgical ……………………98
Date generale despre boala

1.1. Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie aparatului afectat

1.1.1. Anatomia și fiziologia aparatului afectat

Ficatul, cel mai voluminos viscer, este un organ glandular ce prezinta o gama larga de
functii importante in cadrul economiei generale a organismului. Este considerat o glanda
anexa a tubului digestiv datorita provenientei sale din epiteliul ansei duodenale a
intestinului primar si prin prisma faptului ca isi elimina produsul de secretie externa in
duoden, participand astfel la procesul de digestie.

Este plasat in etajul supramezocolic, astfel incat patrunde in concavitatea diafragmei

pana la al 5-lea spatiu intercostal, nivel la care se proiecteaza limita superioara a lojei
hepatice. Inferior, loja hepatica este delimitata de colonul si mezocolonul transvers, iar
planul orizontal corespunzator acestei limite trece prin vertebra a 12-a
toracala. Anterior, lateral si posterior este delimitata de peretii abdomenului,
iar medial comunica larg cu loja gastrica, proiectandu-se pana la 5-6 cm la stanga liniei
mediane.
Forma ficatului este neregulata, similara unui ovoid cu axa mare orientata transversal
si extremitatea mai voluminoasa catre partea dreapta. Prezinta doua fete, inferioara sau
viscerala si superioara sau diafragmatica, care anterior si bilateral sunt coalescente,
dand nastere unei margini inferioare ascutite, spre deosebire de marginea
posterioara care se prezinta rotunjita.
Ficatul prezinta circulatie nutritiva, care asigura aportul de sange hranitor, bogat in
oxigen ajuns la acest nivel prin intermediul arterei hepatice si circulatie functionala, prin
care sangele incarcat in cea mai mare masura cu substante nutritive absorbite la nivelul
organelor digestive abdominale este adus prin vena porta. De la ficat, in cazul ambelor
circulatii sangele este condus prin venele hepatice in vena cava inferioara. Sistemul
vascular al ficatului se compune din pediculul aferent al circulatiei de aport, format din
artera hepatica si vena porta, carora li se adauga ductul hepatic, vase limfatice si nervi
in completarea pediculului hepatic. Exista si un pedicul eferent reprezentat de circulatia
de intoarcere, format din venele hepatice.
 Fiziologia ficatului
Ficatul reprezinta o statie intermediara interpusa intre intestin, unde are loc aportul
exogen al constituentilor necesari intretinerii echilibrului metabolic normal, si sangele
circulant sistemic, care transporta respectivii constitenti catre celule, incarcandu-se cu
produsi de catabolism ce trebuie eliminati. Multiplele functii ale ficatului sunt realizate
prin activitatea coordonata a heptocitelor si a celulelor ce apartin sistemului
reticuloendotelial.

Implicarea ficatului in procesele metabolice

In cadrul proceselor metabolice, ficatul ocupa o pozitie centrala, indeplinind peste o mie
de procese chimice de importanta vitala pentru organism. Fiind dotat cu sisteme
autoreglatoare si supus unui control endocrino-vegetativ complex si eficient, ficatul este
capabil sa-si adapteze activitatea metabolica conform necesitatilor tisulare, mentinand
astfel homeostazia diversilor constituenti biochimici plasmatici, prin procese de stocare,
transformare, metabolizare sau eliminare.

Hepatita C este o boala hepatica cauzata de virusul hepatitei C (VHC). VHC este un virus infectat cu sange
si cele mai comune moduri de infectie sunt prin expunerea la cantitati mici de sange. Acest lucru se poate
intampla prin utilizarea de droguri prin injectare, prin practicile nesigure de injectare, prin ingrijirea
sanatatii nesigure si prin transfuzarea sangelui si a produselor din sange neselectate.
Hepatita C poate varia de la o boala usoara care dureaza cateva saptamani pana la o boala grava, de-a
lungul vietii. Hepatita C este adesea descrisa ca fiind "acuta", adica o noua infectie sau "cronica", care
inseamna o infectie pe tot parcursul vietii. In randul persoanelor cu infectie cronica cu VHC riscul de
ciroza a ficatului este intre 15-30% in 20 de ani, arata statisticile la nivel mondial.
Hepatita C acuta are loc in primele 6 luni dupa ce cineva este expus virusului hepatitei C.
Hepatita cronica C poate fi o infectie pe toata durata vietii cu virusul hepatitei C daca este lasata netratata.
Afectiunea poate provoca probleme serioase de sanatate, inclusiv leziuni hepatice, ciroza (cicatrizare a
ficatului), cancer la ficat si chiar moarte.
La nivel global, aproximativ 71 de milioane de persoane au infectie cronica cu virus hepatitic C. Un numar
semnificativ dintre cei care sunt infectati cronic vor dezvolta ciroza sau cancer la ficat. Statisticile mai
arata ca aproximativ 400.000 de persoane mor anual din cauza hepatitei C, in principal din ciroza si
carcinom hepatocelular.
Medicamentele antivirale pot vindeca mai mult de 95% dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei C,
reducand astfel riscul de deces din cauza cancerului hepatic si a cirozei, dar accesul la diagnostic si
tratament este scazut.
In prezent nu exista vaccinuri pentru hepatita C. Cu toate acestea, cercetarea in acest domeniu este in curs
de desfasurare.

Hepatitca cronica C este cauzata de virusul hepatic C, virus ce nu are nicio legatura cu alte virusuri
comune hepatitei (de exemplu hepatita A sau hepatita B). Virusul hepatitei C este un virus ce se transmite
prin cantitati mici de sange. Infectarea se poate intampla atunci cand nu respectati normele sigure de
injectare iar acele sunt refolosite si impartite cu alte persoane
 cap 4

CONCLUZII

Hepatita cu virus C reprezintă o importanta problema de sănătate publică prin

procentul crescând de îmbolnăviri, rata ridicată de cronicizare, afectarea capacităţii de muncă
şi a calităţii vieţii, dar şi prin costurile apreciabile pe care le presupune tratamentul acestora.
Prin cronicizare, hepatita cu virus C reprezintă afecţiune cu evoluţie îndelungată, care pot
duce la ciroza hepatică şi cancer hepatic şi, în ultima instantă, la decesul pacientului.
Hepatitele cronice constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate prin leziuni predominant inflamatorii,
difuze, cronice in ficat si avand cauze variate si evolutii diferite. Ele reprezinta un grup morfologic bine definit
clinic si anatomic si diferit de hepatoze, un alt mare grup de boli hepatice ,cronice, inflamatorii, cu leziuni
predominant degenerative si cu mecanism dismetabolice.Având în vedere că viaţa poate fi ameninţată la orice
pas şi în orice moment de o suferinţă sau de un accident apărute brusc, aceste inconveniente trebuie rezolvate cu
promptitudine şi deosebită atenţie de un cadru sanitar, care pe lângă simţ de orientare, blândeţe, bună cuviinţă,
umanitate, trebuie să aibă şi acea chemare, acea calitate de dăruire, de abnegaţiede sacrificii morale şi
profesionale, singurele obiective de altfel pentru caare merităsă îşi exercite profesia
 Deoarece numărul cazurilor de HVC se menţine, am
considerat necesară studierea şi întocmirea unor planuri
de îngrijire a unor bolnavi ce prezintă această infecţie.
Infec ia HCV este asociată cu inegalitatea socială i cu ț ș
sistemele de sănătate ineficiente. În ările cu venit scăzut
sau mediu, infec ia este cel ț ț mai frecvent asociată cu
administrarea injectabilă cu ace contaminate, cu dializa
renală sau cu administrarea de produse de sânge
netestate.Ultimele date ale Organiza iei țMondiale a Sănătă
ii, 39 de ări nu efectuează teste de rutină pentru
screeningul ț ț produselor de sânge. Acest fapt a dus la
apari ia unor epidemii în unele ări. Egiptul se ț ț află pe
această listă neagră, cu o prevalen ă de 25% în rândul
popula iei din anumite ț ț zone.HIV i HCV au acelea i căi de
transmitere. Astfel, la nivel mondial între 4 i 5 ș ș ș
milioane de persoane sunt coinfectate. Datorită
tratamentului antiretroviral, care reduce riscul de infec ii
oportuniste, cauza de mortalitate în rândul celor infecta i
cu HIV i HCV ț ț ș nu mai este HIV-ul, ci hepatita C.Coinfec
ia HCV i HVB este întâlnită în ările în care ț ș ț există
epidemie HVB – Asia, Africa Subsahariană i America de
Sud. Există aici regiuni ș în care ratele de coinfectare pot
atinge 25%.

BIBLIOGRAFIE
 1. Apostol I. ,,Medicina Fizică şi Recuperare” Editura ,,Gr .T.Popa’’ – UMF
Iaşi1988
2. C. Mozeş,,Tehnica de îngrijirii bolnavului”, Ed. Medicală, Bucureşti 1978
3. Gabriele Berdan, Nicolae Radu ,,Anestezie şi terapie intensivă pentru cadrele
medii” Ed. Medicală, Bucureşti 1969
4. L. Gherasim ,,Medicină internă , Vol. 3 “, Editura Medicală București 2000
5. Lucreția Titirică ,,Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții
medicali” Editura Viața Românească, București, 2000
6. Lucreția Titirică ,,Explorări funcționale și ăngrijiri special acordate
bolnavului”, Editura Viața Medicală Românească – București, 2001
7. Ifrim M . ,,Atlas de anatomie umană, vol. II“, Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedica,
Bucureşti 1984
8. Mircea Grigorescu . ,,Tratat de gastroenterologie clinica“,Ed. Tehnică
București 1997