ROLUL ASISTENTEI

MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU VIRUSUL HEPATIC C

COORDONATOR DE PROIECT: CANDIDAT

Prof.instr.practică: Bejan Maria Toma Anamaria Georgiana

ORADEA
2023
 Hepatitele cronice constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate prin leziuni
predominante inflamatorii, difuze, cronice în ficat și având cauze variate și evolu ții diferite.

Având în vedere că viaţa poate fi ameninţată la orice pas şi în orice moment de o

suferinţă sau de un accident apărut brusc, aceste inconvenienţe trebuie rezolvate cu
promptitudine şi deosebită atenţie de un cadru sanitar, care pe lângă simţ de orientare,
blândeţe, bună cuviinţă, umanitate, trebuie să aibă şi acea chemare, acea calitate de
dăruire, de abnegaţie de sacrificii morale şi profesionale, singurele obiective de altfel
pentru care merită să îşi exercite profesia .
 Acest rol din cadrul procesului de îngrijire constă în efectuarea tratamentului
indicat de către medic şi într-o educaţie sanitară, privind modul de prevenire a
bolii, pentru a ajuta bolnavul cu HCV să-şi satisfacă nevoile zilnice de sănătate şi cu
abilitate în comunicare, să îl determine să îşi îmbunătăţească modul de viaţă.
Deoarece numărul cazurilor de HCV se menţine, am considerat necesară
studierea şi întocmirea unor planuri de îngrijire a unor bolnavi ce prezintă această
infecţie.
Infecția HCV este asociată cu inegalitatea socială, cu sistemele de sănătate
ineficiente. În țările cu venit scăzut sau mediu, infecția este cel mai frecvent asociată
cu administrarea injectabilă cu ace contaminate, cu dializa renală sau cu
administrarea de produse de sânge netestate
 ~Definiţia
Hepatita cronică reprezintă un sindrom plurietiologic care are ca
element comun existența unor leziuni necroinflamatorii și a unui grad
variabil de fibroză, care evoluează fară ameliorare minim 6 luni. Aceste
modificari histologice asociază manifestari clinice variabile ca
intensitate și expresivitate și anomalii biochimice imunologice și
imagistice. Hepatita C este cauzată de infec ția cu virusul hepatitic.
 ~Virusul hepatitei C
Hepatita C este infectia ficatului provocata de virusul hepatitei C.
Variaza de la imbolnavire usoara, care dureaza cateva saptamani, la
imbolnavire severa, pe viata. Hepatita C este adeseori descrisa ca
infectie “acuta” (care inseamna infectie noua) sau infectie “cronica”
(infectie pe viata).
-Hepatita C acuta se produce in primele 6 luni de la expunerea la
virusul hepatitei C. Hepatita C poate fi o boala pe termen scurt, insa
pentru majoritatea oamenilor infectia acuta determina infectie cronica.
 -Hepatita C cronica poate insemna infectie pe termen lung daca virusul
hepatitei C nu este tratat. In lipsa tratamentului, hepatica C cronica
poate provoca probleme severe de sanatate cum sunt deteriorarea
ficatului (boala de ficat), ciroza (fibrozarea extrema a ficatului), cancer
hepatic, chiar deces.
 Se estimează că pe plan mondial sunt infectate cu virusu hepatic C 170
miloane de persoane cu o prevalenţă de 3%. În România , un studiu recent a
demonstrat o prevalenţă de 3,5%.
Există cateva grupuri care prezintă un risc ridicat de a contacta hepatita C:
- persoane care au suferit transfuzii de sânge sau transplanturi de organe;
- persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)
- utilizatori a drogurilor injectate;
- personal al spitalelor;
- copii nascuţi din mame infectate cu virusul hepatic C;
- familii ale persoanelor infectate;
- persoane cu parteneri sexuali multipli;
- adepţi ai tatuajelor și a piercingurilor numeroase.
 ~Semne şi simptome
 Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu manifestă nici un
fel de simptome, iar puținii care totuși prezintă simptome, sunt rareori
diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se întampla din cauza că simptomele ce
apar – anorexie, oboseală, durere abdominală, icter, irita ții cutanate,
manifestări pseudo-gripale – sunt de obicei asociate cu alte afec țiuni.
Persoanele care suferă de hepatita C cronică prezintă un risc mai ridicat de
evoluție către ciroză şi cancer hepatic.
 ~Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe date clinice şi epidemiologice, sprijinite și de
datele de laborator.
 Diagnostic pozitiv:
 Se suspectează o hepatită cronică de tip C la:
- Pacient cu HVA cunoscută, nerezolvată clinic/biologic în 6 luni;
- Donator refuzat de centrele de donare;
- Pacient cu hepatopatie alcoolică;
1. Teste nespecifice
 ALT – crește de 5-20 de ori față de limita superioară a normalită ții, fiind mai mare
decat AST, a cărui valoare crescută indică apari ția cirozei.
FOSFATAZA ALCALINĂ si GGT- sunt în limite normale, dar le găsim crescute în
ciroză
Trombocitopenia, leucopenia, prezentă factorului reumatoid – traduc stadiul
avansat al bolii;
LDH şi CK sunt, de obicei, normale; scăderea nivelului albuminei serice şi creşterea
timpului de protrombina traduc stadiul avansat al bolii; nivelul de FIER si
FERITINA pot fi crescute.
 2. Teste specifice directe
 Calitative – PCR – evidențiază prezența ARN HCV precoce, la 1-2 saptămâni de la
contactul infectant;
Calitative – PCR ( încarcatura virală , viremia);
Genotiparea: hibridizare, secvențiere.
ELISA
 3. Teste specifice indirecte
 Evidențiază prezența anticorpilor anti-HCV
ELISA – indică infecția actuală sau în antecedente, fară a diferen ția între forma
acută şi cronică .
RIBA – tehnica folosită pentru confirmarea prezen ței anticorpilor detecta ți prin
metoda ELISA.
SEROTIPARE ELISA.
BIOPSIA HEPATICĂ – furnizează informa ții histologice şi despre gradul fibrozei
care nu pot fi obținute pe alte căi.

~ Tratament
 Scopul tratamentului este obținerea unui răspuns viral sus ținut, sau RVS. Un
răspuns viral susținut are loc atunci când virusul nu mai poate fi detectat în sange
la 6 luni după tratament.
Terapia completă durează maxim 1 an, deşi durata recomandată a tratamentului
depinde de genotipul viral. De exemplu, persoanele cu genotip 2 sau 3 pot primi
tratament pentru numai 24 de saptămâni. Pentru pacien ții cu genotip 1, tipul cel
mai răspândit în Romania (99% conform cu ultimele studii efectuate), tratamentul
durează de obicei 48 de săptâmani. În timpul tratamentului, medicul va monitoriza
atent sângele şi va face si alte teste pentru a vedea dacă tratamentul este eficient.
 Tratamentul cuprinde trei aspecte:
 1) regimul – sunt recomandate evitarea alcoolului şi curele cu vitamina E;
2) vaccinarea – împotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B şi anual,
împotriva gripei, întrucat suprainfecția cu acestea pot cauza complica ții fatale;
3) medicația antivirala: interferon
 Interferon standard
 doza este de 3MU x 3/saptamană
 ribavirina – prescrisă numai împreuna cu interferon

Schema de tratament:
 doza este dependent de greutatea corporală
- greutate mai mică de 65 kg – doza este de 800 mg/zi
- greutate cuprinsă între 65-85 kg – doza este de 1000 mg/zi
- greutate mai mare de 85 kg – doza recomandată este de 1200 mg/zi;
durata biterapiei depinde de evoluție, în mod normal durând 48 de săptămâni.
Tratamentul poate continua sau poate fi oprit în func ție de răspuns.
Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina: nonsevere: tuse, dispnee de efort,
insomnie, erupție cutanată, prurit; severe: anemie hemolitică, teratogenicitate.

 ~Profilaxie
Din pacate, anticorpii anti virus C nu conferă protec ție pentru toată via ța, ca în
cazul hepatitei A, astfel că oricând poate apareă reinfec ția, chiar daca episodul de
hepatita acuta C s-a vindecat
În prezent, singurele posibilita ți de prevenire a apari ției de noi cazuri de hepatita
cronica C sunt:
- monitorizarea analizelor sangvine;
- respectarea precauțiunilor universale: precauție în manevrarea sângelui,
produselor de sânge, lichidelor organismului uman;
- informarea populațiilor despre activita țile cu risc crescut de infectare
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
HEPATITA CRONICĂ C
 ~Asigurarea condiţiilor de spitalizare
 Scopul spitalizării bolnavilor este vindecarea sau ameliorarea. Pentru a realiza acest lucru
trebuie create condiţii prielnice, necesare redării forţei de apărare şi regenerare a
organismului. Repartizarea bolnavului va fi în funcţie de boală, gravitatea bolii şi starea în
care se găseşte, ţinând seama atât de interesele bolnavului nou internat, cât şi de interesele
restului bolnavilor.
Prin discuţiile asistentă-pacient se aprofundează datele pentru anamneză iar bolnavul va fi
familiarizat cu secţia.
-Pregătirea psihică a bolnavului se încadrează în munca de educaţie şi de liniştire pe care
asistenta o duce cu bolnavul din momentul primirii lui pe secţie. Atitudinea ei faţă de bolnav
trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta
-Pregătirea materialelor şi instrumentelor pentru examenul obiectiv este realizată de
asistentă. Ea va pregăti pentru un examen obişnuit: învelitoare uşoară de flanelă, stetoscop,
spatule linguale sterile, oglindă frontală, tensiometrul, mănuşi de cauciuc sterile, vaselină,
ciocan de reflexe, lanternă electrică, termometru, creion dermograf, tăviţă renală şi alte
instrumente speciale în funcţie de natura examinării şi de recomandările primite.

~ Participarea asistentei medicale la efectuarea explorărilor paraclinice

 La solicitarea medicului specialist, asistenta medicală este cea care efectuează recoltările de
sânge, urină, fecale, sucuri digestive şi le trimite Ia laborator pentru efectuarea probelor
funcţionale ale ficatului, pancreasului şi vezicii biliare. Va participa sau va asista la efectuarea
diverselor explorări paraclinice invazive şi neinvazive la pacienţii cu afecţiuni hepatice virale.
Ea efectuează sondajele exploratoare şi terapeutice, pregăteşte bolnavul pentru examenul
radiologic şi la indicaţia specială a medicului pentru puncţia abdominală laparascopie sau
puncţie biopsică a ficatului.
 ~Urmărirea funcţiilor vitale
 Urmărirea funcţiilor vitale
Urmărirea funcţiilor vitale (T.A., puls, respiraţie, temperatură) este obligatorie în
cursul oricărei boli căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a
bolnavului precum şi evoluţia şi gravitatea bolii de care suferă.
Totalitatea observaţiilor asupra funcţiilor vitale se completează în foaia de
observaţie (FO) a bolnavului
~Alimentaţia pacentului
 Alimentaţia raţională atât sub raport cantitativ cât şi calitativ contribuie la
menţinerea capacităţii de apărare a organismului
În hepatita cronică regimul alimentar are valoarea unui act terapeutic important. În
acest scop va îndeplini următoarele condiţii: - În primul rând va fi adaptat perioadei
bolii; în primele zile de boală când toleranţa gastrică este scăzută, va fi un regim
predominant lichid şi uşor de digerat, care ulterior va fi îmbogăţit treptat. - Trebuie
să conţină toţi factorii nutritivi care contribuie la regenerarea ficatului şi să fie lipsit
de orice substanţă hepatotoxică sau alimente greu digestibile.

Alimente permise fără restricţie în hepatită C:

- Ciorbe şi supe de carne de pui, vită, de legume neprăjite, de ovăz, de orez
- Sote-uri şi piureuri de legume – fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei,
conopidă, spanac, salată verde, sfeclă, roşii, sub formă de salate sau pregătite fără
ceapăori rântaşuri şi cu unt sau ulei nefiert
- Cartofi natur, copţi în coajă cu puţin unt sau ulei, cu brânză de vacă
- Carne friptă: pui, vită, carne slabă fără piele şi grăsime
- Peşte slab (şalău, ştiucă, biban)
- Lapte şi lactate: lapte bătut, iaurt slab, telemea nesărată
 -Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri
- Băuturi: apă plată – preferabil, sucuri şi siropuri de fructe sau legume
- Condimente: pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, cimbru, chimen, lămâie.

Alimente de evitat în hepatita cu virus C:

- Supe grase de porc, raţă, gâscă, afumături
- Ciorbă de burtă, fasole, afumături, porc
- Legume: fasole şi mazăre uscată, varză, vinete, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă,
usturoi, ţelină, praz, murături
- Carne de porc, raţă, gâscă, vânat, carnea prăjită, afumată, mezeluri
- Peşte gras (cegă, somn, morun, sardele), icre de peşte, raci, fructe de mare, peşte
afumat, conserve de peşte
- Grăsimi: untură, slănină, kaizer
- Lapte gras, brânzeturi fermentate, smântână
- Condimente: piper, hrean, boia, muştar, oţet
 ~Participarea asistentei la efectuarea tratamentului
 Prescrierea medicamentelor este făcută de medic, în scris în Foaia de Observaţie a
bolnavului, în rubrică specială, şi cuprinde:
- numele medicamentului;
- doza (cantitatea şi concentraţia);
- calea de administrare;
- ora administrării şi durata tratamentului;
- administrarea în raport cu alimentaţia (înainte, în timpul sau după
masă).
 ~ Educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolii
 Multe din măsurile de prevenire sunt deosebit de simple şi stau în puterea
fiecăruia de a le pune în aplicare. Măsurile de profilaxie sunt multiple şi se
adresează sursei de infecţie, căilor de transmitere şi persoanelor receptive
Dezinfecţia cuprinde măsuri de sterilizare a tuturor obiectelor şi instrumentelor
utilizate de bolnavi, folosindu-se: apa şi săpunul, alcoolul iodat 0,5 %, cloramina
sol. 2 % pentru obiecte, clorura de var 20% pentru urină, fecale, sânge, formolizarea
pentru camere
Profilaxia pasivă, cu imunoglobuline şi posibilitatea actuală a profilaxiei active
prin vaccinare, reprezintă un instrument deosebit şi cu posibilităţi de aplicare în
practică, la indicaţiile medicului, pentru situaţii ca: contacţi familiali, de
colectivitate sau de spital, inoculări accidentale, consum de apă contaminată.
Asistenta trebuie să explice bolnavului, în tot timpul spitalizării şi la externare
pericolul recăderilor şi complicaţiilor în cazul nerespectării măsurilor de prevenire
a acestora. Se explică necesitatea respectării: odihnei, igienei corporale, regimul
dacă este nevoie. Asistenta va încuraja pacientul şi familia pentru a pune întrebări
despre boală şi despre regimul alimentar.
~Externarea bolnavului
Momentul plecării bolnavului este stabilit de medic. Asistenta va anunţa cu 2-3 zile
înainte familiei bolnavului data ieşirii din spital . Asistenta va strânge toată
documentaţia relativă a bolnavului pe care o va pune la dispoziţia medicului de
salon în vederea formulării epicrizei
Va verifica dacă bolnavul şi-a însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare
pentru continuarea tratamentului prescris, la domiciliu şi va insista ca la data
indicată să se prezinte neapărat la control


STUDIU DE CAZ
Nume: Popescu
Prenume: Alexandru
Localitatea: Oradea
Stare civilă: căsătorit
Situatie socială corespunzatoare- profesie – pensionar de boală
 ~ Diagnostic la internare: Pancreatită cronică recidivantă. Steatoză hepatică importantă,
Hepatită cronică virală C ,BRG, Ulcer duodenal
 ~ Motivele internării: Greaţă, vărsături, fatigabilitate, dureri în etajul abdominal
superior,inapetenţă, scaune de consistenţă redusă deschise la culoare şi cu
mucus,balonări, borborisme abdominale postprandiale precoce.
 ~ Istoricul bolii Pacientul în vârstă de 44 de ani, a fost operat în urmă cu 7 ani pentru
pancreatită acută necrotică, fiind ulterior diagnosticat cu hepatită virala C. Pacientul s-a
adresat spitalului pentru efectuarea unei biopsi hepatice, cu această ocazie s-a realizat
endoscopia fiind diagnosticat cu pancreatită cronică severă şi chist pancreatic
~ Medicatia de fond administrată înaintea internării:
-Kreon 250 0mg – 1-1-1/zi la mese
-Lagosa-1-0-1/zi
-Lanzap 30mg -1-0-1/zi înainte de mâncare 12 săptămâni
 Examinări - examen clinic obiectiv
Starea generală si de nutritie-alterata
Tegumente, mucoase, fanere – icterice
Tesut conjunctiv adipos – foarte bine reprezentat (obezitate)
Sistem osteo - articular – integru, mobil
 Aparat digestiv – steatoză hepatică, pancreatită cronică, distrofie chistică duodenală,
stenoză CBP, hepatită cronică virală C
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Autonome Educaţie
fundamentală nursing AUTONOME DELEGATE pentru Evaluare
sănătate

1.Nevoia de a Dificultate de a Pacientul Aşez pacientul în Administrare Învăț Obiectiv

respira şi a avea o respira din cauza să nu mai pat într-o poziţie medicației pacientul să ameliorat
bună circulaţie dispneei prezinte semisezanda, cu prescris de adopte
manifestată prin dificultăți capul într-o parte. medic posture
senzaţie de de Se protejeza Pregătesc adecvate
sufocare respirație lenjeria cu pacientul pentru Să facă
muşama şi aleza. analize exerciții de
respirație
2.Nevoia de a se Inapetență din Pacientul să - Alimentez Administrez - Educ pacientul Obiectiv
alimenta şi cauza bolii prezinte o stare pacientul cu supe tratamentul pentru a-şi ameliorat
hidrata manifestată prin de bine şi să aibă strecurate dar cu medicamentos prepara singur
dezechilibru mese regulate o valoare nutritivă prescris de medic. alimentele şi să se
alimentar şi cantitativ şi ridicată după Alimentez alimenteze la
hidroelectrolitic calitativ primele zile de pacientul domiciliu
regim sever parenteral
indicat de medic,
pacientul fiind
alimentat artificial
pe cale venoasă
3.Nevoia de a Eliminare Pacientul să Asigur repaus la Administrez la Educ pacientul să Obiectiv
elimina inadecvată prezinte eliminări pat. indicaţia trăiască într-un ameliorat
cauzată de adecvate Schimb lenjeria medicului mod mai sănătos
vărsături şi cantitativ săi de pat şi corp. medicaţia Educ pacientul să
scaune moi, calitativ Efectuez bilanţul antiemetică, de îşi înţeleagă
manifestată prin hidric. corectare a boala
vomă Asigur aport hipovolemiei:
lichidian în funcţie Metoclopramid 1
de bilanţul hidric f
Asigur să nu
devină sursa de
infecţie
4.Nevoia de a se Fatigabilitate din Pacientul să Asigurarea Continuă Educ pacientul să Obiectiv
mişca şi a avea o cauza bolii prezinte microclimatului. tratamentul evite tabagismul, ameliorat
bună postura manifestată prin mobilitate Ajut pacientul să prescris de medic mesele copioase,
oboseala normală şi mişcări utilizeze diferite surplusul de
coordonate aparate de greutate
susţinere pentru
activităţile
cotidiene.
Ajut pacientul să
facă bai calde.
5. Nevoia Insomnie din cauza Pacientul Identific cauza Administrarea Învăţ Obiectiv
de a dormi anxietăţii manifestată să doarmă problemei şi înlătur medicației pacientului ameliorat
şi a se prin stări de agitate noaptea cauza. prescris de tehnici de
odihni odihnitor Asigurarea medic, și relaxare
microclimatului. observarea
Observ şi notez evoluţiei
calitatea, orarul şi
perioada somn-odihna
6.Nevoia Dezinteres Pacientul Încurajez pacientul. Administrez Educ pacientul în Obiectiv
de a se față de să prezinte Asigur lenjerie curată de medicamentaţia importanţa satisfacerii ameliorat
îmbrăca şi ținuta interes corp şi pat. prescrisă de medic nevoii.
dezbraca vestimentar față Supraveghez cu ce se Explic legătura dintre
ă din cauza de ținuta îmbrăca. ţinuta vestimentară şi
boli vestiment Îi acord timp suficient imaginea de sine
manifestată ară pentru a se îmbrăca şi
prin dezbraca
dificultatea
de a se
îmbrăca
7.Nevoia Hipertermie din cauza Pacientul Servesc pacientul cu Administrez Explic pacientului Obiectiv
de a-şi bolii manifestată prin să prezinte cantităţi mari de lichide. medicamentaţia necesitatea menţinerii ameliorat
menţine subfebrilitate 37,8°C temperatu Asigur microclimatul. prescrisă de medic temperaturii în valorii
temperatur ra Schimb lenjeria de corp normale
a corpului corporală şi de pat
în limite în limite
normale normale
8. Nevoia Alterarea Pacientul să participe la îngrijirile sale Efectuez toaleta pe Administrez Ajut pacientul în Obiectiv
de a fi aspectului de igienă regiuni. medicamentaţia satisfacerea nevoilor ameliorat
curat, de a tegumente Încurajez pacientul în prescrisă de medic fundamentale şi îi explic
proteja lor permanenţă. că toate îngrijirile sunt
tegumentel datorită Ajut pacientul să fie necesare pentru a putea
e şi patologiei echilibrat nutriţional obţine o stare de
mucoasele hepatice pentru favorizarea satisfacţie
manifestat cicatrizării leziunilor corespunzătoare
ă prin icter cutanate
la nivelul
tegumente
lor
9.Nevoia Alterarea - Pacientul să beneficieze de o stare - Asigur condiţii de Administrez Ajut pacientul în În urma
de a evita confortului de bine fizică, să fie liniştit şi să se mediu adecvate, medicamentaţia satisfacerea nevoilor îngrijirilor
pericolele manifestat realizeze un confort optim; - înlăturând factorii prescrisă de medic fundamentale şi îi explic acordate,
ă prin Pacientul să-şi îmbunătăţească starea negativi care ar putea că toate îngrijirile sunt s-a redus
dureri genera influienţa starea necesare pentru a putea anxietatea
abdominal pacientului obţine o stare de , pacientul
e, ameţeli, satisfacţie este mult
balonări, corespunzătoare; mai liniştit,
11. Nevoia de a Dificultate de a - Pacientul să Explic pacientului Pacientul continua Ajut pacientul în - Obiectivul nu este
acţiona conform participa la ctivitaţi acţioneze liber după locaţia unde se află tratamentul satisfacerea nevoilor realizat pacientul nu
propriilor convingeri religioase din cauza credinţă şi valori; - capela spitalului; - fundamentale şi îi poate să acţioneze
şi valori, de a neaccceptarii bolii Pacientul să practice Permit accesul explic că toate conform credinţei şi
practica rligia manifestată prin religia după dorinţa parohului în salon îngrijirile sunt valorilor.
amărăciune şi acestuia; pentru a comunica necesare pentru a
frustrare. cu pacientul; putea obţine o stare
de satisfacţie
corespunzătoare

12. Nevoia de a fi Perturbarea imaginii - Pacientul să - Observ starea Pacientul continua - Stimulez pacientul Obiectiv
preocupat în vedere de sine manifestată prezinte o generală a tratamentul în efectuarea unor ameliorat
realizării prin: sentiment de îmbunătăţire a pacientului şi activităţi care să-i
inutilitate şi imaginii de sine - comportamentul înlăture sentimentul
inferioritate, Pacientul să-şi său; - Ajut pacientul de inutilitate şi
închidere în sine recapete respectul să-şi exprime inferioritate;
şi interesul faţă de sentimentele
sine privind problema sa

13. Nevoia de a se Dificultatea de a se Pacientul sa-si Planific activitati Pacientul continua Invat pacientul Obiectiv
recrea recrea datorita recapete recreative tratamentul tehnici de relaxare ameliorat
necunoasterii bolii increderea in impreuna cu
manifestate prin propriile forte pacientul.
izolare sociala Asigur conditiile
necesare

14. Nevoia de a Stare de neliniste, Pacientul sa Sustine Pacientul continua Stimulez pacientul Obiectiv
învăţa cum să-şi confuzie din cauza acumuleze noi motivativarea tratamentul în efectuarea unor ameliorat
păstreze sănătatea necunoasterii bolii cunostinte pacientului fata de activităţi care să-i
manifestata prin cunostintele pe înlăture sentimentul
dezinteres care urmeaza sa le de inutilitate şi
inferioritate
dobandeasca
  CONCLUZII

Hepatologia a devenit în ultimele decenii un „vârf de lance" al medicinei interne.

Această nouă poziţie se datorează implicării ficatului în patologia altor organe,
progreselor importante în descifrarea patogeniei moleculare a bolilor hepatologice şi
dezvoltării fără precedent a mijloacelor de diagnostic şi tratament, în special a
tehnicilor de epurarea a organismului . La toate acestea se adaugă şi faptul că
aproximativ 20% din populaţia generală suferă astăzi de afecţiuni hepatice. În aceste
condiţii, a crescut importanţa hepatologiei ca specialitate şi a devenit necesară
studierea bolilor hepatice în invăţământul universitar medical ca un modul distinct în
cadrul medicinei interne.
Ficatul reprezintă o ţintă pentru numeroşi factori potenţiali de agresiune, cum ar
fi: anomalii genetice, obstacole, infecţii, unele medicamente toxice, anomalii de
circulaţie şi ale echilibrului hidroelectrolitic, anomalii de hemostază, numeroase
afecţiuni autoimune.
Vulnerabilitatea diferitelor structuri ale ficatului se evidenţiază mai ales în
situaţiile acute, cum sunt modificările hepatocelulare, ischemia prelungită a structuri
hepatice cu repercusiuni asupra celulei hepatice, acţiunea unor toxice şi droguri cu
metabolizare hepatică asupra interstiţiului hepatocelular, sensibilitatea hepatocitara în
unele boli cu mecanism imun.
În urma unui tratament medicamentos corect adaptat bolii și a unui regim de viață
sanatos, pacientul poate duce o viață normală, integrat social.
  BIBLIOGRAFIE

1. 1985 in articolul "Post-transfusion non-A, non-B hepatitis in chimpanzees :

physicochemical evidence that the tubule-forming agent in a small enveloped virus",
din Rev. Gastroenterology, 1985; 773 – 779
2. Cezar Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristina Ni ță, “Anatomia și fiziologia
omului”, Editura Corint, Bucure ti 2005
3. Corneliu Borundel “ Medicină internă”,Editura ALL, Bucure ști 2009
4. Crin Marcean”Ghid de farmacie pentru asistenți medicali”,Editura ALL, Bucure ști
2011
5. Ioan Sporea,”Curs de Gastroenterologie și Hepatologie”, Editura U.M.F.T,
Timșioara 2009
6. Ljubomir Petrov, Andrei Cucuianu, Anca Bojan, “ HEMATOLOGIE CLINICĂ”
Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca 2001
7. Lucreția Titircă, ” Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asisten ții
medicali”, Editura Via a medicală Românească, București 2008
8. Lucreția Titircă, “ Tehnici de Evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali”,
Editura Via a medicală Românească, București 2008
9. Lucreția Titircă, “URGENȚE MEDICO CHIRURGICALE SINTEZE”, Editura
Medicală, București 2013
10.V. Brass si colaboratorii din cadrul Departamentului de Medicina II, ai
Universitatii din Freiburg, in articolul "Hepatitis C virus infection: in vivo and in vitro
Vă mulțumesc pentru
atenția acordată!

He
p
ati
ta
C