Sunteți pe pagina 1din 18

201 3

Fisa de ancheta epidemiologica a hepatitei C

Atanasoaei Dumitrita, Morosanu Calin studenti in anul III, seria A,grupa 5 Caranfil Emanuel student in anul III,seria A,grupa 4

Cuprins
1.Justificarea temei 2.Scopul anchetei epidemiologice 3.Obiective 4.Populatia tinta 5.Notiuni teoretice
1.Definitie 2.Etiologia hepatitei c 3.Evolutie si simptomatologie 4.Diagnostic 5.Factori de risc si modalitati de transmitere 6.Tratament 7.Masuri de preventie

6.Fisa de ancheta epidemiologica 7.Prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor 8.Bibliografie 9.Anexe

1.Justificarea temei
Hepatita cu virus C este considerata in prezent o problema urgenta de sanatate publica. Ea afecteaza 12 milioane de europeni si 180 de milioane de persoane din intreaga lume n fiecare an se nregistreaz 34 milioane de cazuri noi, iar peste 350.000 de persoane mor anual din cauza unor afeciuni induse de hepatita C. Rata incidenei a crescut substanial n secolul al XX-lea datorit utilizrii de droguri intravenoase combinat cu medicaia intravenoas sau utilizarea de echipamente medicale nesterilizate. Aproximativ 2% din populaia Statelor Unite sufer de hepatit C, nregistrndu-se anual ntre 35.000 i 185.000 de cazuri noi. S-a nregistrat o scdere a incidenei bolii n rile vestice ncepnd din anii '90, datorit mbuntirii examenelor hematologice naintea tranfuziilor. Numrul anual de decese nregistrate n Statele Unite din cauza HCV variaz ntre 8.000 i 10.000. Se preconizeaz o cretere a ratei mortalitii datorit mbolnvirii i decesului persoanelor infectate n urma transfuziilor nainte de efectuarea testelor HCV. Ratele de infectare sunt mai ridicate n unele ri din Africa i Asia. Printre rile cu rate de infectare foarte ridicate se numr Egiptul (22%), Pakistanul (4,8%) i China (3,2%). Rata prevalentei infectiei cu HVC la populatia adulta din Romania aste de 3.23% insa cu diferente semnificative intre regiunile tarii (Moldova 4.25%,Oltenia, Muntenia si Dobrogea 3.35% si Transilvania si Banat 2.63%) cat si intre diferite judete (maxim 7.19%,minim 0.56%) Calea parenterala de transmitere, evolutia adesea silentioasa, complicatiile grave (cum sunt ciroza si cancerul hepatic) sunt realitati care amplifica importanta acestei boli, solicitand masuri energice de preventie, depistare precoce si nu in ultimul rand extinderea progra-melor de educatie sanitara in directia limitarii raspandirii infectiei. Avand in vedere ca tratamentele antivirale disponibile in prezent nu sunt eficiente decat pentru o

parte din pacienti, cele mai mari sanse in lupta cu virusul ne sunt oferite de studiile si mamasurile epidemiologice.

2.Scopul anchetei
Initierea unei anchete cu privire la factorii de risc in hepatita C are drept scop constatarea incidentei acestora, informatii ce deservesc unor programe de informare destinate preventiei transmiterii bolii avand invedere incidenta mare a cazurilor in Romania.

3.Obiective
Documentare Evaluarea factorilor de risc pentru a cunoaste expunerea in populatia studiata
Informarea pacientilor cu privire la factorii de risc in transmiterea hepatitei C

si complicatiile acesteia Elaborarea unui chestionar Aplicarea chestionarului Prelucrarea datelor Interpretarea rezultatelor

4.Populatia tinta
Pacientii internati in Spitalul de Boli Infectioase Sfanta Parascheva Iasi, bolnavi de hepatita C

5.Etapele de lucru
a) Constituirea echipei :

Atanasoaei Dumitrita ,Morosanu Calin si Caranfil Emanuel, studenti la Facultatea de Medicina Generala in anul III b) Alegerea temei: Fisa de ancheta epidemiologica a hepatitei C c) Documentare cu privire la hepatita C si etiologia acestei afectiuni

d) Elaborarea unui chestionar

e) Aplicarea chestionarului f) Inregistrarea si interpretarea rezultatelor

6.Notiuni teoretice
1. Definitie

Hepatita viral C este o boal infecioas acut sau cronic, antroponoz, provocat de
virusul hepatic C, cu mecanismul de transmitere parenteral, care se caracterizeaz prin afectarea ficatului i a altor organe i sisteme (hematologice, renale, endocrine, dermatologice, neuromusculare, articulare, oculare i salivare), manifestndu-se clinic prin simptomele a trei sindroame: dispeptic (scderea poftei de mncare, jen ori dureri n rebordul costal drept, grea, vom), astenic (somnolen ori insomnie, cefalee moderat, oboseal, fatigabilitate), artralgic (dureri n articulaii). 2.Etiologia hepatitei C:Virusul hepatic C (HVC) infecteaz aproape 3% din populaie la nivel mondial i a aprut ca un agent major cauzator de boala de ficat, rezultnd infecii acute i cronice, care pot duce la fibroza, ciroza si carcinom hepatocelular. Hepatita C reprezinta principala cauza de transplant de ficat n Statele Unite i Europa. Fiind un virus ARN pozitiv din familia

Flaviviridae,genul Hepacivirus, HCV


conine ARN monocatenar cu genomul de circa 9600 de nucleotide. Genomul ARN servete ca ARNm pentru traducerea proteinelor virale i ablon pentru replicarea ARN. Genomul viral conine gene care codific proteine structurale (C, E1, E2) i gene ce codific porteine nestructurale (NS1-NS5) implicate n replicare. Sunt descrise 11 genotipuri i 70 subtipuri antigenice, unele cu distribuie geografic particular.Elemente cu structura cis din genom

stabilireaza replicarea ARN prin formarea de structuri secundare care interacioneaz intre ele i cu factorii trans. Dei proteinele structurale sunt n mod clar dispensabile pentru replicarea ARN, dovezi recente indic un rol important a mai multor proteine nestructurale n asamblarea i deplisarea particulelor componente. VHC acceseaza celulele gazd prin endocitoz mediata de receptor,procesul necesitand coordonarea multiplilor receptori si co-receptorilor celulari. Replicarea ARN are loc in structurile de specialitate din membrana intracelulara numit "panza membranoasa" sau "focare asociate membranei", ntruct in procesul de asamblare virala are loc pe picturile de lipide i reticul endoplasmatic. Inflamaia ficatului joac un rol central n daunele produse de hepatita C ficatului dar si multe proteine ale virusului hepatitei C, de asemenea, contribuie direct la patogeneza VHC.(1) 3.Evolutie si simptomatologie
Evolutia naturala

In ceea ce privese evolutia naturala a infectei cu virusul hepatitei C, statisticile sunt diferite. Dintre acestea am ales varianta prezentata de Ivan Gardini, in monografia sa despre hepatita C, conform careia : La 100 de persoane infectate cu HCV,

5 se debaraseaza de virus, 85 dezvolta infectie prelungita, dintre acestia : o 70 vor evolua catre hepatita cronica o 10 vor evolua catre ciroza dupa 20-30 de ani o 5 vor avea evolutie nefavorabila

Ciroza hepatica, complicatie a infectiei cronice cu virusul hepatitei C (HCV), se instaleaza lent in 20 - 30 de ani, la 20 - 30 % dintre persoanele infectate.

Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusul hepatitei C (HCV) spre ciroza sunt :

varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei, sexul masculin, consumul regulat de alcool

Simptomatologie a) Hepatita acuta cu virus C Simptomele hepatitei acute C nu prezinta nimic caracteristic si deci nu pot fi deosebite de simptomele din hepatita acuta A sau B.

Incubatia medie este de 6 9 saptamani. Perioada de stare dureaza in general 10 30 de zile, dar exista forme care se
prelungesc pana la un an. Manifestarile clinice inregistrate sunt: astenia, sindromul dispeptic, icterul, dureri in hipocondrul drept, hepatosplenomegalie. b)Hepatita cronica cu virus c Simptomatologia hepatitei cronice comune cu cele intalnite in alte hepatite cronice. Simptomele includ: Astenia, instalata insidios; Sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drept; Greata; Inapetenta; Dureri musculare; Dureri articulare; Greata si varsaturile prelungite pot cauza deshidratare. Pacientii cu varsaturi repetate pot acuza urmatoarele simptome: Fatigabilitate; Confuzie sau tulburari de concentrare; Cefalee; O diminuare a volumului urinelor; Iritabilitate; Examenul clinic poate fi normal sau poate releva: icter, sensibilitate la palparea ficatului, hepatomegalie usoara sau splenomegalie. Unii pacienti au stelute vasculare sau eritem palmar.

4. Diagnostic se sprijina pe date: epidemiologice, clinice si de laborator. Dintre testele de laborator, le enumeram in continuare pe cele utile in diagnosticul etiologic.

TESTUL ELISA

RIBA Rt PCR HCV/ARN Calitativ Rt PCR HCV/ARN Cantitativ Genotipare (hibridizare; tratament cu enzime de restrictie etc.)

SEMNIFICATIA Test de triaj. Indica infectie recenta sau veche fara a oferi indicatii privind vindecarea; testele pozitive trebuie confirmate. Test de confirmare serologica. Detecteaza prezenta viremiei; confirma diagnoticul de infectie cronica; monitorizeaza pacientii sub tratament Determina nivelul viremiei; este un predictor al probabilitatii de raspuns la tratament. Diferentierea genotipurilor; este un predictor al probabilitatii de raspuns la tratament

( Dupa C. Cernescu, S. Ruta - Curs concis de virusologie)

5.Factorii de risc si modalitati de transmitere Datorita faptului ca hepatita C se transmite de la persoana la persoana prin expunerea la sange infectat cu virusul hepatic C, activitatile care sporesc sansele de expunere la sange sunt considerate factori de risc. Printre acestia se numara:

Consumul de droguri. Persoanele care si injecteaza droguri prezinta un risc crescut de infectare cu hepatita C pentru ca pot folosi n comun ace si alte instrumente pentru droguri, care pot fi contaminate cu sange infectat cu VHC. Transfuzii de sange, transplant de organe sau primirea de factor de coagulare. Persoanele care au suferit transfuzii de sange sau transplant de organe nainte de 1992, precum si pacientii cu hemofilie care au primit factor de coagulare nainte de 1987, au risc crescut de mbolnavire pentru ca atunci nu existau teste pentru hepatita C. n prezent, riscul contractarii hepatitei C din transfuzii de sange este totusi redus. Tatuaje si piercing-uri cu ace, tus si/sau instrumente contaminate. Tatuajele si piercing-urile cu ace, tus sau alte instrumente nesterilizate, precum si cu pigmenti contaminati, pot fi surse de infectare a sangelui. Raniri cu obiecte ascutite. Acest caz se aplica n special angajatilor din sistemul social, nsa si tuturor celor care lucreaza cu persoane aflate n grupurile de risc si care se nteapa accidental cu un ac contaminat cu virusul hepatic C. Acest tip de expunere se poate limita prin respectarea unor proceduri de protectie corespunzatoare privind obiectele ascutite. Practici sexuale cu risc crescut sau parteneri multipli. Desi hepatita C nu se transmite cu usurinta n timpul actului sexual, comportamentele sexuale cu risc crescut, precum partenerii multipli, se asociaza cu un risc crescut de a contacta aceasta boala. Pacientii cu hemodializa. Exista unele dovezi de transmitere a virusului hepatic C n randul pacientilor tratati cu aceeasi unitate de dializa. Aceasta se datoreaza probabil contaminarii instrumentelor si suprafetelor, ca rezultat al unor proceduri necorespunzatoare de control al infectiilor.

Unele persoane au o incidenta crescuta la infectarea cu hepatita C.Hepatita cronica C este mai ntalnita la persoanele cu expuneri repetate la sange, precum utilizatorii de droguri intravenoase (IV), hemofilicii tratati cu factor de coagulare nainte de 1987; si cei care au primit transfuzii sau organe, sau ambele, de la donatori cu hepatita C. Majoritatea infectiilor (65%) se transmit prin utilizarea de droguri intravenoase. Aceste grupuri cu risc crescut includ:

Hemofilicii: Pacientii cu hemofilie prezinta un risc crescut de infectii ale sangelui pentru ca primesc regulat transfuzii de sange si produse din sange, cum ar fi

factorul de coagulare. Totusi, n 1987, a fost introdus un proces de inactivare a virusurilor precum VHC. Talasemicii: Talasemicii primesc transfuzii de sange, complicatiile acestor transfuzii fiind legate de transmiterea agentilor infectiosi; infectia cu virusul hepatitei C este frecventa la adolescentii cu varste de peste 15 ani cu talasemie, tocmai datorita transfuziilor in antecedente. Persoanele fara adapost: Persoanele fara adapost pot risca probleme de sanatate multiple, care includ si hepatita cronica C. Aceasta din cauza anumitor comportamente n cadrul membrilor populatiei, cum ar fi injectarea drogurilor si folosirea n comun a instrumentelor legate de utilizarea de droguri. Detinutii: Infectarea cu hepatita C este mai raspandita si n cazul detinutilor, cu estimari de mbolnavire ntre 13% si 54%.

6. Tratamentul Tratamentul hepatitei cronice C are drept scop eliminarea virusului din sange. Scopul tratamentului este obtinerea unui raspuns viral sustinut, sau RVS. Un raspuns viral sustinut are loc atunci cand virusul nu mai poate fi detectat n sange la 6 luni dupa tratament. Terapia completa dureaza maxim 1 an, desi durata recomandata a tratamentului depinde de genotipul viral. De exemplu, persoanele cu genotip 2 sau 3 pot primi tratament pentru numai 24 de saptamani. Pentru pacientii cu genotip 1, tipul cel mai raspandit n Romania (99% conform cu ultimele studii efectuate), tratamentul dureaza de obicei 48 de saptamani. n timpul tratamentului, medicul va monitoriza atent sangele si va face si alte teste pentru a vedea daca tratamentul este eficient. Tratamentul curent pentru hepatita cronica C n Romania poate include doua terapii, desi, la nivel global, a fost implementata deja tripla terapie, pentru care sansele de raspuns sunt aproape duble n cazul pacientilor fara tratament anterior, n timp ce pentru pacientii cu esec la terapia anterioara, tripleaza ratele de raspuns viral sustinut, adica raspunsul favorabil. Din pacate, momentan, acest tratament nu este nca disponibil n Romania. 7.Masuri de preventie Dintre masurile ce pot fi adoptate in vederea reducerii transmiterii hepatitei virale C, cele mai importante sunt urmatoarele:

1. Testarea tuturor donatorilor de sange si eliminarea de la donare a persoanelor AcVHC pozitive. Se mai recomanda evitarea pe cat posibil a transfuziilor de sange si folosirea lor numai acolo unde este neaparat nevoie (de exemplu pierderi masive de sange cu soc hipovolemic). 2. Folosirea tratamentului injectabil exclusiv cu ace si seringi de unica folosinta. 3. Folosirea acelor de unica folosinta sau sterile la acupunctura, perforarea tegumentelor, tatuaje, body piercing. 4. Testarea AcVHC la donatorii de organe si eliminarea de la donare a celor AcVHC pozitivi; 5. Sterilizarea riguroasa a instrumentarului chirurgical si stomatologic. 6. Folosirea unor truse individuale de manichiura pedichiura pentru bolnavii cunoscuti cu infectie VHC, care sa se puna la sterilizat separat de restul instrumentarului folosit la manichiura-pedichiura. 7. Folosirea prezervativului, desi riscul de transmitere pe cale sexuala a infectiei cu VHC e mai mic fata de infectia cu HIV si fata de infectia cu VHB. Membrii aceleiasi familii sau gospodarii in care exista cel putin un caz acut sau cu hepatita C cronica, trebuie de asemenea sa fie educati sa evite obiceiul de a folosi in comun periute de dinti, lame si aparate de ras, foarfece si alte instrumente din trusa de manichiura pedichiura si chiar lenjeria, mai ales cea intima.

FI DE ANCHET EPIDEMIOLOGIC N HEPATITA VIRAL C


Date generale Nume i prenume _______________________ Sex _____ Vrst _____ Localitate de provenien ___________________ Ocupaie _______________________________ Data constatrii mbolnvirii _________________ Numrul de nateri _____/avorturi ____ (Dac este cazul) n urm cu 2 sptmni-6 luni de la apari ia simptomelor bolii

1. Ai fost spitalizat?

Da_ Nu _Nu tiu_

Dac da,la spitalul____________ secia__________ diagnosticat cu __________ 2. Ai primit transfuzii cu snge sau derivate din snge? 3. Ai fost dializat? 4. Ai beneficiat de transplant? 5. Ai fost supus/ unei intervenii chirurgicale? 6. Ai primit tratament injectabil? Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu stiu_

Daca da, unde? Cabinet medic de familie _ Spital _ Cabinet privat _ La domiciliu _ Altele___________ 7. Ai suferit manevre stomatologice? 8. V-ai fcut tatuaj sau piercing? 9. Vi s-a fcut acupunctur? 10. Ai fost la brbier/manichiurist/pedichiurist? 11. Ai folosit droguri administrate intravenos? Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_ Da _ Nu _ Nu tiu_

12. Ai fost vreodat diagnosticat/ cu o infecie cu transmitere sexual? Da _ Nu _ Nu stiu_ 13. Numrul partenerilor sexuali n ultimele 6 luni a fost de: 0 _ 1_ 2-5 _ >5_ Nu tiu_

14. Ai avut contact cu un caz suspect sau confirmat de hepatita virala acuta tip C? Da _ Nu _ Nu stiu_

Nume i prenume

Vrst

Adres

Forma

Unde a avut

Perioada

acut/cronic loc contactul

Daca da, tipul de contact a fost: sexual _ convietuire n familie _ altul _______________ 15.Suferii de HIV/SIDA ? 16. V tii cu alte boli ce v slabesc sistemul imun ? Dac da, dorii s le menionai? ________________ Msuri de combatere Da_ Nu_ Nu tiu _ Da_ Nu_ Nu tiu_

Bolnavi: depistare,declarare,izolare____________________________________________ Suspeci: investigaii clinice i de laborator______________________________________ Contaci: investigaii de laborator_____________________________________________ Purttori: depistare,eviden,supraveghere,educaie_______________________________ Educaie pentru sntate___________________________________________________

Concluzii Sursa de agent patogen___________________ Modul i calea de transmitere_____________________________________________

1. Repartitia pe sexe a bolnavilor de hepatita cronica cu virus C a fost urmatoarea:

SEX Masculin Feminin Total

NR. PACIENTI 13 12 25

PROCENTAJ 52% 48% 100%

2. Varsta minima a bolnavilor de hepatia cronica cu virus C din lotul luat in studiu a fost de 32 ani, iar varsta maxima a fost de 67 ani. Repartitia pe grupe de varsta este relativ uniforma. 3. Factorii de risc cu ponderea cea mai mare sunt: interventiile chirurgicale (64% din pacienti), transfuziile sangvine (56% din pacienti), tratamentele stomatologice (28% din pacienti). Acest rezultat subliniaza nu numai amploarea problemei epidemiologice ridicate de infectia cu virus C, dar si necesitatea perfectionarii mijloacelor de lupta impotriva transmiterii virusului.De asemenea, o pondere mare au avut tatuajul si piercingul (16%) si frecventarea saloanelor de infrumusetare (12% ), un argument in plus in favoarea promovarii si, de ce nu, perfectionarii metodelor de sterilizare a instrumentelor folosite pentru manopere sangerande. 4. Dintre cei 25 de pacienti inclusi in lotul luat in studiu, unul (4%) nu a putut indica nici un factor de risc la ancheta epidemiologica.Reiese de aici faptul ca in absenta unei simptomatologii bine conturate, depistarea purtatorilor de virus hepatitic C poate fi dificila, chiar cu cea mai amanuntita anamneza. Raman indiciile furnizate de simptomele digestive nespecifice care orienteaza asupra unei suferinte hepatice si stiinta de a interpreta informatiile in context pentru un diagnostic cat mai precoce si un prognostic cat mai favorabil pentru bolnav.O tentativa de a depista anamnestic sursa de infectie in cazuri individuale pare sortita esecului in conditiile in care in 96% din cazuri, pacientii au avut doi sau mai multi factori de risc.

8.Bibliografie
1 Clin Sci (Lond). 2009 Jun 15;117(2):49-65. Cellular and molecular biology of HCV infection and hepatitis.Tang H, Gris H. 2.J Gastrointestin Liver Dis. 2010 Dec;19(4):373-9.The prevalence and risk factors of hepatitis C virus infection in adult population in Romania: a nationwide survey 2006 - 2008.Gheorghe L, Csiki IE, Iacob S, Gheorghe C, Smira G, Regep L. 3.Wilkins, T (1 iunie 2010). Hepatitis C: diagnosis and treatment.. American family physician 81 (11): 13517 4.Jafari, S (1 noiembrie 2010). Tattooing and the risk of transmission of hepatitis C: a systematic review and meta-analysis.. International journal of infectious diseases : IJID : official publication of the International Society for Infectious Diseases 14 (11): e928-40. 5.Alter, MJ (7 mai 2007). Epidemiology of hepatitis C virus infection.. World journal of gastroenterology : WJG 13 (17): 243641. 6.Zignego AL, Ferri C, Pileri SA, Caini P, Bianchi FB (1 ianuarie 2007). Extrahepatic manifestations of Hepatitis C Virus infection: a general overview and guidelines for a clinical approach. Digestive and Liver Disease 39 (1): 217. 7.Tohme RA, Holmberg SD (1 iunie 2010). Is sexual contact a major mode of hepatitis C virus transmission?. Hepatology 52 (4): 1497505 8.Hepatitis C Prevention, Support and Research ProgramHealth Canada. Public Health Agency of Canada. 9.Azoici Doina, Filimon Raluca, Ivan Aurel, Epidemiologie general i special (curs), 1997, Editura Universitii de Medicin i Farmacie Grigore T. Popa , Iai. 10.Gr. Teodorovici, A. Ivan, Orientri n epidemiologia contemporan, 1981, Editura Junimea, Iai.