Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României

Mari. (secolele XVIII-XX)

Modernizarea este procesul pe care un stat dobândește caracteristici politice sociale si naționale
cum ar fi:
POLITICE: - mod de conducere democratic
- existența unei constituții
- existența principiilor democratice în legea fundamentală
- Pluripartidism
SOCIALE: - Desființarea caracteristicilor feudale adică a dependenței țăranilor de boieri
- Desființarea iobagilor ( țărani dependenți)
- Desființarea clăcașilor ( țăranii care munceau la boieri primind în schimb dreptul de a
folosi pământul)
- Transformarea boierilor în moșieri
- Dezvoltarea burgheziei
NAȚIONALE :-Unificarea unor teritorii care aveau locuitori de aceeași naționalitate ( exemplu
Moldova și Țara ) mai târziu la 1918 Transilvania Basarabia si Bucovina
- Independența.

REFORMISMUL BOIERESC:
presupune totalitatea propunerilor modernizatoare emise de boierimea pământeană.
Program de modernizare al boierilor a fost:
1769 partida naţională condusă de GAVRIL CALIMACHI in Moldova
Solicita:
Politic:
- abolirea domniilor fanariote
- diferite forme de guvernare:
.regim monarhic în varianta sa românească, domnia;
. instaurarea unei republici aristocrate condusă de 12 boieri;
. Puterea să o aibă ADUNĂREA OBŞTEASCĂ a boierilor.
- unitate statală
- independenţa Ţărilor Române
• Economic:
o sistem fiscal eficient,
o liberalizarea comerţului,
o sprijinirea dezvoltării meşteşugurilor şi a manufacturilor,
• programele nu aveau soluţii sociale.

1
 • La cumpăna anilor 1820-1821, trei mari boieri munteni gândesc organizarea unei
răscoale pentru obţinerea vechilor privilegii ale ţării, alegându-l comandant militar pe
Tudor Vladimirescu.

• Tudor Vladimirescu organizează și conduce MIȘCAREA DE LA 1821 .

• În documentele MIȘCĂRII DE LA 1821 Proclamaţia de la Padeş şi Cererile

norodului românesc se dezvolta programul politic românesc.

• Proclamaţia de la Padeş şi Cererile norodului românesc reprezentau aspirațiile

politice ale micii boierimi reformiste + burgheziei românești în formare.

• Acestea solicitau:

POLITIC
- îndepărtarea fanarioților
- întemeierea statului pe
principiul suveranităţii poporului, reprezentat de
Adunarea Norodului
- Domnul trebuia să fie ales de ţară
- anularea legilor abuzive adoptate fără acordul Adunării Ţării.
ECONOMIC
§reforma fiscală ar fi înlocuit dările vechi printr-un impozit unic plătibil în patru rate
§Anularea vămilor interne unificării pieţei naţionale
SOCIAL
- instituirea egalităţii
- desfiinţarea privilegiilor
- desfiinţând categoriile privilegiate care nu plăteau taxe - SCUTELNICI
- promovarea în funcţii să se facă pe merit
Pe plan NAȚIONAL, inițial TUDOR a avut o atitudine ANTIOTOMANĂ => s-a aliat cu
ETERIA, organizație care lupta contra otomanilor pentru eliberarea GRECIEI.
Deoarece Tudor a abandonat atitudinea antiotomană => mai 1821, Tudor a fost judecat,
condamnat şi executat de eterişti, fiind acuzat de trădare.
Intervenţia militară otomană a pus capăt mişcării lui Tudor.
În septembrie 1822, Poarta a acceptat restaurarea domniilor pământene.
REGULAMENTELE ORGANICE:
• elaborate în perioada ocupaţiei militare ruse 1828-1834
• au fost primele documente cu caracter constituţional din spaţiul românesc
• introduceau instituţii moderne (tribunalele, corpul de avocaţi, procuratura, notariatele,
arhivele )
2
• au statuat principii politice moderne: VEZI CAP. CONSTITUTII
• au introdus elemente ale economiei liberale:
• menţineau totuşi monopolul politic al boierilor, privilegiile fiscale şi sociale ale acestora. Paşi
importanţi spre modernizarea societăţii româneşti au fost făcuţi şi prin

PROIECTE NAȚIONALE ÎN TRANSILVANIA

Deoarece românilor le lipsea o nobilime naţională în Transilvania, lupta pentru drepturile
românilor a fost dusă de CLER prin Episcopul greco-catolic IOAN MICU KLEIN în memoriul SUPPLEX
LIBELLUS:

~ face referire la istoria românilor

~ înfăţişează condiţia socială a românilor
~ arată condiţia politică a românilor
A CERUT pentru români:
- să devină a 4 a naţiune privilegiată
- să fie reprezentaţi în sistemul de stări
- să fie reprezentaţi în instituţiile provinciei ca şi celelalte naţiuni
- anularea legilor discriminatorii pentru români.
SUPPLEX a fost trimis curţii de la Viena dar răspunsul a fost negativ
ELITA INTELECTUALĂ la finele sec. XVIII. Elaborează
SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM:
~ dezvoltă argumentele istorice și sociale
Din Supplex LIBELLUS
PRINCIPALELE CERERI în numele naţiunii libere:
- ştergerea denumirii jignitoare de
TOLERAŢI ŞI ADMIŞI pt. români.
- redarea drepturilor naţiunii române
în plan social aşa cumfuseseră ele
în evul mediu
- reprezentare proporţională în dietă
şi în funcţii.
- românii să aibă aceleaşi drepturi cu
- saşii, secuii şi maghiarii.
Cererile au fost respinse.

PROIECTUL POLITIC PAŞOPTIST

3
Proiectele reformatoare elaborate în Ţările Române de la începutul secolului al XIX-lea, au atins
momentul culminant prin Revoluţia de la 1848-1849:
• Revoluţiile de la 1848 din Ţările Române se înscriu în valul de mişcări revoluţionare care a
cuprins Europa în primăvara anului respectiv, de la Paris până în centrul şi răsăritul
continentului.
• Prin programul de la 1848, românii îşi afirmau dorinţa de a se alătura naţiunilor
europene moderne.
Pentru intelectualii români, anul 1848 a marcat triumful ideii de naţiune:
• In ambele Principate şi in Imperiul haprin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al
unei comunităţi etnicebsburgic ei şi-au justificat cererile de independenţă sau autonomie
politică.
Cauzele generale ale revoluţiei au fost:
POLITICE: în Principate:
- nemulțumirea față de Regulamentele Organice
- Lipsa autonomiei
- intervenția Rusiei şi Turciei în problemele interne ale principatelor.
NAȚIONALE în Transilvania,
- problema anexării acestei provincii la Ungaria, obiectiv al revoluţiei maghiare,
- refuzul conducătorilor maghiari de a recunoaşte existenţa şi drepturile naţiunii române
SOCIALE:
- Menținerea privilegiilor feudale,
- Țăranii nu aveau pământ,
- Nerespectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti,
1848 ÎN MOLDOVA:
- Mişcarea de la laşi a fost una legalistă, utilizând practica înaintării sau publicării
de memorii şi programe.
Petiţiunea proclamaţie
Vasile Alecsandri
27 martie l848 Iaşi:
- Menținerea suzeranității otomane + protecorat rus.
- Noi alegeri pentru Adunarea Obștească
- Împroprietărirea țăranilor clăcași cu despăgubire țăranii plăteau pentru pământ
- Desfiinţarea cenzurii
= > program MODERAT
Domnitorul Mihail Sturdza intervine în forță = > revoluționarii exilați
Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei
- Vasile Alecsandri
4
Mai - Brașov în Exil
- Unirea Moldova cu Valahia +Independența
- Eliminarea protectorat
- Împroprietărirea fără despăgubire
- Drepturi cetățenești
= > program RADICAL
Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova
M. Kogălniceanu
August - Cernăuți în Exil
- Unirea Moldovei cu Valahia+Independența
- Eliminarea protectorat
- Împroprietărirea fără despăgubire
1848 ÎN MUNTENIA
Mişcarea de la lslaz apoi București a fost una legalistă,
Proclamaţia de la Islaz
Ion Heliade Rădulescu
9 iunie 1948 – Izlaz
- Creșterea Autonomiei conform capitulațiilor medievale.
- Republică
- Împroprietărirea țăranilor clăcași cu despăgubire.
- Reprezentativitate
- Egalitate
Se instaurează un guvern provizoriu la București format în majoritate din tineri intelectuali
liberali
Guvernul provizoriu:
- caută sprijin la autoritățile europene în special în Franța.
-. Formează o comisie pentru rezolvarea problemei țăranilor
Rusia şi Poarta au înlăturat guvernul provizoriu și au introdus Locotenență domnească (3
persoane cu atribuțiuni de conducere).
13 septembrie armata otomană a intrat în București, capăt revoluției din Țara Românească.
Revoluționarii exilați.
1848 ÎN TRANSILVANIA
Mișcare legalistă apoi din septembrie 1848 are loc formarea gărzilor militare româneşti sub
conducerea lui Avram Iancu.
Petiţia Naţională
Simion Bărnuţiu 3-5 mai – Blaj:
-respingea anexarea Transilvaniei la Ungaria.
- şcoli româneşti;
5
- biserica română să fie egală în drepturi cu celelalte biserici
- unirea teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic într-un "ducat autonom „
- Drepturi politice pentru români
- Desfiinţarea iobăgiei fără nici o despăgubire.
- Transilvania a fost ocupată de trupele revoluționare maghiare, cu excepția zonei Munților
Apuseni.
- Noul împărat de la Viena, Franz-Iosif, s-a aliat cu Rusia pentru înfrângerea revoluției maghiare,
= > încheierea unui acord între Lajos Kossuth şi Avram Iancu. = Proiectul de Pacificaţie în 1849
la Seghedin
- 1/13 august 1849 armata maghiară învinsă la Șiria (Arad) de trupele austro-ruse, = > revoluţia
înfrântă.
- Ungaria și Transilvania au redevenit provincii ale Imperiului Habsburgic.
Programul politic paşoptist a urmărit trasarea principalelor obiective naţionale, politice şi socio-
economice pe care naţiunea română urma să le îndeplinească:
• recunoaşterea naţiunii române,
• a independenţei naţiunii române
• înlăturarea amestecului extern în problemele Ţărilor Române;
• unirea Moldovei cu Ţara Românească; regim politic constituţional;
• recunoaşterea libertăţilor cetăţeneşti;
• rezolvarea problemei agrare - emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor.
Membrii generaţiei paşoptiste :
Mihail Kogălniceanu, A.I. Cuza I.C. Brătianu, I. Ghica au activat, după înfrângerea revoluţiei, ca
oameni politici preocupaţi de îndeplinirea programului paşoptist.

Obiectivele trasate la 1848 au fost îndeplinite mai târziu, devenind, trepte către constituirea statului
naţional unitar român .

STATUL ROMÂN MODERN -ÎNFĂPTUIRE Șl MODERNIZARE

Unirea Principatelor a fost, din punct de vedere politic, ideea centrală a perioadei ce a urmat revoluţiei
de la 1848.

În 1848 a fost instaurată ocupaţia militară rusă şi turcă.

Condiţiile interne şi internaţionale au fost influenţate şi de încheierea în 1849 a Convenţiei de la Balta

Liman între puterea suzerană şi puterea protectoare:

• îngrădea şi mai mult autonomia internă a Principatelor:

- Poarta şi Rusia îşi arogă dreptul numirii domnilor,

6
 - Regimul politic regulamentar a fost reintrodus

- Adunările erau dizolvate şi înlocuite cu divanuri alcătuite exclusiv din mari boieri numiţi de domn.

În străinătate, românii şi-au prezentat cauza după 1848:

• în rândurile revoluţionarilor europeni francezi alături de care credeau in victoria revoluţiei general
europene.

• la curţile europene considerate a fi favorabile cauzei româneşti odată cu venirea la putere a lui
Napoleon al III-lea în Franţa, după 1852.

- Memorii au fost adresate Parisului şi Londrei.

- diferite articole favorabile unirii au fost publicate în presa franceză, engleză şi italiană.

Deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Imperiul Otoman a dus în 1853 la declanşarea războiului Crimeii
un nou moment de "criză orientală„.
• a avut consecinţe şi asupra situaţiei interne din Principate:
• Înfrângerea Rusiei în 1856 a permis împlinirea aspiraţiei românilor de a-şi întemeia un stat naţional:
- a dus la încheierea protectoratului pe care l-a exercitat asupra Principatelor.
- unirea Principatelor Române devenea o problemă europeană

Congresul de la Paris din 1856 a pus problema "statului tampon ", rezultat prin unirea Moldovei cu
Ţara Românească, ca soluţie a "problemei orientale".

Prevederile Tratatului de la Paris (18/30 martie 1856), ce a urmat războiului Crimeii, au influenţat
dezvoltarea politică a Principatelor:

- au rămas sub suzeranitatea Imperiului otoman.

- Principatele beneficiau de protecţia colectivă a marilor puteri.

Franţa, Marea Britanie, Prusia, Regatul Sardiniei şi Piemontului, Imperiul Habsburgic, Rusia,
Imperiul Otoman

părţile semnatare,, recunoşteau:

a. independenţa administrativă a Principatelor,
b. dreptul fiecăruia de a avea o armată naţională,
c. dreptul fiecăruia de a emite legi
d. dreptul fiecăruia de a face comerţ liber cu alte ţări.
retrocedarea de către Rusia, Moldovei, a trei judeţe din sudul Basarabiei,:
a.Cahul
b. Ismail
c. Bolgrad

La congresul de pace se ia în discuţie şi unirea românilor din cele două Principate:

7
 • Marile puteri au creat o comisie specială de anchetă pentru a strânge informaţii şi a
face recomandări asupra noii forme de guvernământ a Principatelor

• Puterile garante (Franţa, Anglia. Rusia, Prusia, Sardinia, Austria şi Imperiul otoman) au
pregătit alegerea unei adunări consultative speciale, adunarea ad-hoc în fiecare Principat, cu
misiunea de a face cunoscută comisiei poziţia românilor în privinţa unirii.

Populaţia pentru a fi consultată în privinţa unirii, urma să-şi aleagă adunările AD-HOC în 1857.
- Lupta îi opunea pe partizanii unirii grupaţi în PARTIDA NAŢIONALĂ faţă în faţă cu antiunioniştii.
- Reprezentanţii Imperiului otoman, au falsificat alegerile
= > Napoleon al III-lea ameninţa în iulie 1857, ruperea relaţiilor cu Poarta.
- Adunările ad-hoc, au cuprins reprezentanţi aleşi din diverse categorii sociale = > Unioniştii au
câştigat alegerile pentru adunări în ambele Principate.

Cele două adunări s-au întrunit în octombrie 1857

Cele două adunări au elaborat rezoluţii prin care cereau:
1. prinţ străin care să-şi crească moştenitorii în religia ţării,
2.domn responsabil.
3, adunare obştească aleasă din toate categoriile sociale,
4.unirea Principatelor române într-un stat numit România
5.autonomie
6. garantare colectivă a ordinii de către marile puteri.
7.neutralitatea pământului românesc

Rezoluţiile Adunărilor Ad-hoc de la Iaşi si Bucureşti vor deveni programul politic pentru realizarea
României Moderne.

Marile puteri au semnat în 1858 Convenţia de la Paris cu scopul de a da Principatelor o organizare

definitivă:
- Marile puteri acceptau doar o unire formală, sub forma unei confederaţii
- fiecare Principat îşi menţinea domn pământean nu străin
- guverne separate.
- Erau introduse măsuri de modrnizare a societăţii:
a.privilegiile boiereşti desfiinţate,
b.se decreta egalitatea cetăţenilor în faţa legii
c. accesul liber în funcţiile publice
d. se recomanda reglementarea raporturilor dintre ţărani şi proprietari
+ VEZI ACTELE CU VALOARE CONSTITUȚIONALĂ

Pentru înfăptuirea unirii, românii au identificat o soluţie originală care respecta Convenţia de la Paris şi
punea puterile europene în faţa faptului împlinit.:

Convenţia oferea românilor şansa de a realiza unirea deoarece nu interzicea explicit alegerea aceluiaşi
domnitor.
8
- Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn la 5/17 ianuarie 1859 la Iaşi

- Alexandru Ioan Cuza a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859. domn al Ţării Româneşti.

= > este realizată de facto unirea, punând la 24 ianuarie 1859, BAZELE STATULUI NAŢIONAL MODEM
ROMÂN.

STATUL ROMÂN MODERN -Domnia lui A.I.CUZA

Cuza în plan extern în plan extern a urmărit recunoaşterea dublei alegeri:

o a adresat memorii către puterile europene
o a făcut vizite la Istambul
o misiunile diplomatice pornite din Principate au convins Marile puteri
• Cu excepţia Austriei şi Imperiului Otoman, celelalte puteri au recunoscut unirea personală.
• în cadrul Conferinţei de la Constantinopol din 1861 puterile garante recunosc unirea numai pe timpul
vieţii domnitorului Alexandru Ioan Cuza
• din 1863, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu , a fost adoptat în actele interne şi în titulatura
domnească numele de România

In plan intern s-a urmărit unirea deplină prin unificarea administrativă, legislativă a Principatelor Unite:

•Liniile telegrafice erau unitare

• serviciile vamale erau unite.

• cursul monetar s-a unit

• Armata se unificase

• La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite condus de conservatorul
BARBU CATARGIU

•Parlamentul unic îşi va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862 = > Comisia Centrală de la Focşani îşi
înceta astfel activitatea

• oraşul Bucureşti devenea capitala

Începând cu octombrie 1863 şi până în ianuarie 1865, Alexandru Ioan Cuza a încredinţai conducerea ţării
unui guvern de orientare liberală condus de Mihail Kogălniceanu, adeptul unor reforme interne radicale:
Din cauză că:
• primului ministru Barbu Catargiu a fost asasinat
reforma agrară a întâmpinat o serioasă opoziţie din partea majorităţii conservatoare care nu dorea
reforma agrară prin împroprietărire iar Proiectul de reformă agrară propus de M. Kogălniceanu prevedea
împroprietărire prin despăgubire.
• votului de neîncredere dat guvernului Mihail Kogălniceanu

9
majoritatea conservatoare = > primul ministru îşi prezintă demisia care nu este acceptată de Al. I. Cuza.
TOATE l-au obligat pe Alexandru Ioan Cuza să recurgă la LOVITURA DE STAT din 2 mai 1864

Prima Lovitură de Stat în istoria României moderne reprezintă o gravă încălcare a Convenţiei de la Paris

• După dizolvarea Adunării legislative, a fost aprobat prin plebiscit

Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris

• a fost aprobat prin plebiscit O noua lege electorală

AMBELE ofereau domnitorului o majoritate parlamentară mai receptivă la ideea reformelor

Legea rurală din 14/26 august 1864 :

•Reforma de la 1864 era un produs al anului 1848

a reprezentat mutaţia esenţială a României post-paşoptiste la nivel economic şi social DEOARECE

• Statutul ţăranilor a fost modificat;
• desfiinţa claca în schimbul unei despăgubiri
• recunoştea drepturile depline de proprietate ale clăcaşilor asupra pământului pe care îl aveau
• pământul era distribuit în proprietate era în funcţie de mijloacele de care dispun ţăranii.( FIECARE
BUCATĂ DE PÂMÂNT ERA ÎMPĂRȚITĂ ÎN FUNCȚIE DE NUMĂRUL DE ANIMALE AL ȚĂRANULUI)
• Legea limita suprafaţa de pământ disponibilă ţăranilor la noua treimi din moşia proprietarului fără a
socoti pădurile;
• pământul nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani;
• ACORDA libertatea de mişcare a ţăranului proprietar,
• Oferea libertatea de transmitere a acestor pământuri prin moştenire,
Pe termen lung. au existat şi elemente defavorabile ţărănimii:
- Moştenirea atrăgea divizarea, împărţirea şi împrăştierea parcelelor disponibile.

- Lipsa fondurilor pentru lucrarea pământului.

În plan intern Alexandru Ioan Cuza s-a ocupat de modernizarea:

•Codul civil din 1865:

- alcătuite după modelul francez şi prusac

- asigura individului libertăţi personale,

- garanta egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii

- apăra proprietatea privată.

- a desfiinţat privilegiile

10
•în noiembrie 1864, domnul a promulgat legea învăţământului general:

- reglementa instruirea la toate nivelurile,

- acorda o atenţie particulară învăţământului primar, prin stabilirea principiului de gratuitate şi

obligativitate al acestuia.

- primele universităţi: §1860 la Iaşi

§ 1864 la Bucureşti.

În plan economic:

- cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică era secularizarea pământurilor
mănăstireşti, 1863

- a transferat aceste aproape un sfert din teritoriul naţional agricol sub controlul statului din proprietatea
bisericilor

- În 1864 s-a înfiinţat Casa de Economii şi Consemnaţiuni. C.E.C.

Conservatorii şi liberalii radicali nemulţumiţi de poziţia lui Cuza faţă de reforme s-au grupat în
MONSTRUOASA COALIŢIE:

o Acţiunile MONSTRUOASEI COALIŢII s-au soldat cu înlăturarea lui Cuza de la tron la 11/23
februarie 1866.

STATUL ROMÂN MODERN -CAROL I-

Încă din 1802, programele politice ale partidei naţionale ceruseră alegerea unui domn străin,

După abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866), unirea era în pericol.

- Idee susţinută de Franța în cadrul Congresului din 1856, Problema prinţului străin era reluată de
Adunările ad-hoc din 1857

- Ea va fi acceptată chiar de Al. I. Cuza

- Alegându-şi domn străin, românii sperau:

• să pună capăt luptelor interne,

• să-şi asigure un mai stabil sprijin diplomatic pe plan extern.

Aducerea şi proclamarea ca domn al României a principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen s-a

dovedit o soluţie realistă deoarece Carol era susţinut de: § Napoleon al III-lea,

§ de regele Prusiei

11
 § de cancelarul Otto von Bismarck.

• Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost validată în ţară printr-un plebiscit.

• Carol a depus jurământul la Bucureşti ca "domn ", la 10/22 mai 1866.

Prin urcarea lui Carol de Hohenzollern pe tronul României, marile puteri au fost puse in faţa faptului
împlinit

Domnia lui Carol a debutat prin adoptarea, în iunie 1866, a unei noi Constituţii care va rămâne în vigoare
până în 1923.

În prima parte a domniei (1866-1881), Carol s-a preocupat de consolidarea instituţiilor statului:

- în 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda naţională (leul)

- fondarea Băncii Naţionale (1880)

Au fost date legi pentru agricultură :

• înfiinţarea Creditului agricol acorda credite cu dobândă mică țăranilor

• vânzarea proprietăţilor statului la ţărani-1889,

• legea învoielile agricole - 1907

• Au fost date legi pentru industrie:

tarife vamale protecţioniste ( erau puse taxe mari produselor din import pentru a ajunge pe piață la un
preț mai mare decât cele românești.)

• S-au dezvoltat transporturile pe calea ferată şi şosele pietruite

Cultura a înregistrat progrese în toate domeniile:

- literatură, ştiinţă, mişcare artistică.

- s-a diversificat presa

• Monarhul şi-a concentrat eforturile către realizarea independenţei statale, prin ruperea legăturilor de
suzeranitate cu Poarta.

Aceasta va fi proclamată la 10 mai 1877.

Cea de a doua perioadă a domniei lui Carol I (1881-1914), a fost una favorabilă modernizării ţării.

Trăsături dominante ale societăţii aflată în plin proces de modernizare erau:

• Existenţa partidelor politice, P.N.L. și P.C.

12
• libertatea de exprimare oferită presei,

• funcţionarea guvernului din 1895 a fost introdusă ROTATIVA GUVERNAMENTALĂ ( liberalii apoi
conservatorii erau chemați să formeze guvernul pe rând).

• funcţionarea parlamentului cu putere reală de legiferare şi executare. Ca urmare a stabilităţii politice.

au fost adoptate, din iniţiativa celor două partide care s-au succedat la guvernare, legi de maximă
importanţă pentru modernizarea ţării:

- organizarea comunelor,

- organizarea învăţământului,

- organizarea armatei,care a crescut numeric, a fost mai bine echipată şi pregătită.

- legi pentru organizarea clerului:

& În 1885, Biserica Ortodoxă şi-a proclamat autocefalia în raport cu Patriarhia din Constantinopol.
(independența)

& A fost adoptată apoi Legea clerului mirean şi a seminarilor care prevedea salarizarea preoţilor din
bugetul statului sau al localităţilor.

In plan extern:
- după obţinerea independenţei, România avea nevoie de un sistem de alianţe care să-i garanteze
integritatea teritorială = Semnarea de către Carol I a tratatului secret cu Austro-Ungaria și Germania
(1883), apoi Italia= TRIPLA ALIANȚĂ
•Ultima acţiune a lui Carol I, legată de politica externă a constituit-o decizia legată de participarea
României la Primul Război Mondial :
o Consiliul de Coroană a adoptat neutralitatea în 1914.
o Carol a ales să respecte dorinţa românilor şi să nu meargă în Primul Război Mondial alături de
Germania natală.
Urmaşul lui Carol I, regele Ferdinand (1914-1927) a continuat politica unchiului său privind modernizarea
statului.

Modernizarea statului roman prin intermediul partidelor politice

• Sfârşitul de secol XIX aduce în peisajul politic românesc coagularea forţelor politice.
• Se formează astfel Partidul Naţional Liberal(P.N.L) în 1875 şi apoi gruparea conservatoare
fondează Partidul Conservator în 1880.
• P.N.L.:
 Reprezentanţi: I.C.Brătianu, D. Brătianu,D.A.Sturdza, C.A.Roset, Ionel Brătianu

13
 Publicaţii:Românul, Voinţa Naţională, Viitorul.
 Doctrina economică: Prin noi înşine ,presupunea favorizarea capitalului autohton în
domeniul industrial şi bancar. Susţinau industrializarea.
 Realizări: 1877 obţinerea independenţei cae va fii recunoscută în 1878 de marile puteri
la Berlin
1880 este înfiinţată Banca Naţională, singura care avea drept de a emite monedă;
1881 România devine regat
1884 o nouă lege elctorală reduce numărul colegiilor de la 4 la 3 crescand în acelaşi timp
numărul de alegători
1907 reprimă răscoala ţăranilor începută în Moldova şi Oltenia
1908este înfiinţată Casa rurală care permitea celor interesaţi să cumpere pământ până la 25 de
hectare
1913 un nou program politic este propus de Ionel Brătianu care susţinea Vot universl şi reformă
agrară
• Partidul Conservator:
 Reprezentanţi: G. Cantacuzino,Titu Maiorescu, Petre P Carp.
 Publicaţii:Timpul, Conservatorul, Epoca.
 Doctrina economică şi socială: junimismul bazat pe teoria formelor fără fond, conform
căreia societatea românească sub toate aspectele sale trebuie pregătită înainte să adopte
modele occidentale.
 Realizări: 1895 Legea minelor conform căreia bogăţiile subsolului cu excepţia petrolului
treceau în proprietatea statului.
1912 legea de încurajare a industriei asigura anumite avantaje pt micii întreprinzători care
primeau de la stat pământul pe care să îşi ridice fabricile, sau statul le cumpărau produsele dacă
acestea erau doar cu 5 % mai scumpe decât cele din import

Statul în slujba idealului naţional

14
• Declanşarea Primului război mondial la 15/28 iulie 1914 a pus statul român în faţa unei
noi probleme.
• În Regatu României existau trei curent de opinii:
 Filogermanii erau cei care susţineau intrarea imediată în conflict de partea Puterilor
centrale( Germania şi Austro Ungaria) datorită acordului de alianţă semnat în 1883. Din rândul
acesteia făcea parte gruparea conservatoare condusă de Petre P. Carp. Chiar şi regele a susţinut
această ideea afirmând însă că voinţa poporului este deasupra voinţei sale. Regele Carol I moare
însâ în 27 septembrie 1914.
 Filoantantiştii susţineau intrarea de parte Antantei( Anglia Franţa şi Rusia). Din acestă
grupare făceau parte gruparea conservatoare a lui Nicolae Filipeascu cea a lui Take Ionescu.
Societatea dorea intrarea de partea Antantei pt ca astfel Transilvania Banatul şi Bucovina să se
alipească României. Regele Ferdinand I prin intermediul soţiei sale Regina Maria.
 Gruparea neutrilor susţinea fie menţinerea neutralităţii pt a observa orientarea
conflictului , fie neutralitatea totală şi permanentă, fie neutralitate binevoitoare faţă de Puterile
centrale (gruparea lui Al.Marghiloman şi Titu Maiorescu)
• Poziţia oficială a României a fost stabilită în cadrul consiliului de coroană de la
Sinaia( Consiliul de coroană avea rol consultativ şi era format di n membrii guvernului, foştii
premieri şi conducătorii pincipalelor partide). Astfel la iniţiativa primului-ministru Ionel Brătianu
este adoptată o poziţie de neutralitate la 21 iulie/ 3 august 1914.
• În perioada neutralităţii 1914-1916 rătianu a purtat negocieri cu ambele tabere scopul
acestuia fiind acela de atingere a idealului naţional prin unirea cu teritoriile româneşti aflate sub
autoritate străină.
• Negocierile se finalizează în 1916 când românii semnează convenţii politice şi militare cu
Antanta . Românii din Austro-Ungaria primeau drept la autodeterminare şi unire cu România la
finele războiului, România trebuia să declare război Austro-Ungariei.
• Consiliul d coroană condus de Ferdinand I acceptă convenţiile şi declară război Austro-
Ungariei la 14 august 1916 apoi atacă trecând linia Carpaţilor. Într-o situaţie dificilă au fost puşi
de autorităţile ungare românii transilvăneni deoarece au trebuit să lupte contra celor de peste
munţi, cei care doreau alipirea cu ei.
• Germani, Bulgari şi Otomanii declară război românilor în August 1916.
• După o scurtă ofensivă reuşită românii sunt scoşi din Transilvania şi din Dobrogea, iar
înfrângerea de la Neajlov Argeş în faţa trupelor germano-bulgre determină autorităţile şi o
parte a populaţiei să s retragă în noua capitală a României , la Iaşi. Astfel peste juma din
teritoriul României era trecut sub autoritate a puterilor centrale.
• Regele dă o proclamaţie către soldaţi promiţând dreptul la vot universal şi
împroprietărirea pentru cei care luptau după finele războiului, acest decret a încurajat armata
română.
15
• În iulie–august 1917 sub conducerea generalului Averescu începe ofensiva victorioasă a
românilor la Mărăşti Mărăşeşti şi Oituz.
• Victoriile româneşti rămân fără rezultat deoarece ieşirea Rusiei din război ,datorită
acaparării puterii de către bolşevici, a dus la semnarea tratatului de la Bucureşti dintre germani
şi guvernul condus de Al. Marghiloman, la 7 mai 1918, tratat prin care România urma să
depindă de Puterile Centrale.
• Victoriile Antantei în vestul Europei precum şi situaţia din interior au dus la ieşirea
Austriei şi Ungariei în noiembrie 1918.
• Observând noua situaţie, regele ordonă reintrarea României în război cu o zi înaite de
finele acestuia, 10 nov .
• La finele războiului românii au pierdut peste 250 000 de oameni dar au creat premisele
atingerii idealului naţional înfăptuit la 18 noiembrie/1 dec.

16
 Constituirea statului naţional unitar român

• România mare s-a înfăptuit prin unirea Basa rabiei, Bucovinei, a Banatului şi Transilvaniei
cu România mică(România formată la 1859 de Al.I. Cuza)
• Primul război mondial a creat contextual favorabil realizării acestui pas major în
atingerea idealului
 Destrămarea Imperiului Austro-Ungar
 Destrămarea imperiului Rus
 Afirmarea principiului naţionalităţilor şi cel al autodeterminării de către preşedindele
american Wilson dar şi de către noua conducere bolşevică a Rusiei. Conform acestor principii
fiecare naţiune din cadrul fostelor imperii multinaţionale avea dreptul să âşi aleagă singură
soarta.
 Existenţa de similitudini între acţiunile diplomatico-militare ale statului român şi ale
românilor din provinciile de peste graniţă.
• În drumul către întregirea teritorilă , provinciile au parcurs etapele:
 Proclamarea autonomiei în cadrul structurilor existente
 Proclamarea independenţei
 Unirea cu România

Basarabia:
• Aprilie 1917 s-a fortmata Partidul Naţional Moldovenesc care coordona mişcarea
naţională şi milita pentru:
1. Autonomie în cadrul Rusiei
2. Limba română în administraţie şi în şcoală
3. Libertatea presei.
• În septembrie 1917 are loc la Chişinău Congresul Ostaşilor Moldoveni care a proclamat
autonomia Basarabiei.
• S-a format Sfatul Ţării pt coordonarea luptei naţionale. Era condus de Ion Inculeţ.
17
• Consiliul Directorilor avea rol Executiv şi era condus de Petre Erhan.
• Autonomia este mai mult afirmată prin proclamarea Republicii Democratice
Moldoveneşti în deembrei 1917 .
• Agitaţiile soldaţilor ruşi demobilizaţi au determinat autorităţile de la Chişinău să solicite
sprijin armatei române pt restabilirea liniştii.
• Deoarece Ucraina, nou proclamată independentă, dorea anexarea Basarabiei, Republica
Moldovenească îşi proclamă independenţa la 24 ianuarie1918
• Sfatul Tării votează pe 27 martie1918 unirea condiţionată cu România; condiţii:
1. Sfatul ţării se menţinea până la realizarea reformei agrare
2. Basarabia păstra autonomia
3. respectarea drepturilor minorităţilor
4. Basarabia urma să aibă în guvern 2 miniştrii fără portofoliu
• Ulterior în decembrie unirea va deveni necondiţionată.
Unirea Bucovinei

• Spre deosebire de Basarabia, Bucovina a omis etapele de autonomie şi de independenţă

acţiunile naţionale ale românilor de acolo orientându-se cu precădere către administrare
provinciei până la Unirea cu România.
• La Viena,în toamna lui 1918 parlamentarii români care reprezentau Bucovina în
legislativul Imperiului Austro-Ungar, au format Consiliul Naţional Român condus de C. Iosipescu.
• La 14/27 oct.1918s-a format Adunarea Constituantă a Bucovinei condusă de Iancu
Flondor. Aceasta a aprobat o moţiune care cerea unirea cu România.
• Soldaţii şi intelectualii au format în teritoriu Consilii şi gărzi Naţionale.
• Tulburarea liniştii de către grupurile de ucraineeni care vizau alipirea Bbucovinei dar şi de
către grupurile rămase din armata austriacă, toate acestea au determinat solicitarea de
intervenţie a armatei române.
• Adunarea Constituantă
1. aprobă o constituţie provizorie a provinciei
2. alege un guvern condus de Iancu Flondor
3. formează Congresul General cu rol legislativ.
• Congresul va vota pe 15 no.1918 unirea necondiţionată cu România aprobată de regele
Ferdinand pe 18 nov.1918.
UnireaTransilvaniei:
• Imperiul Austro-Ungar era tot mai aproape de final datorită presiunii exercitate de către
naţiunile din interior. Acest lucru a fost vizibil în aprilie 1918 când la Roma a avut loc Congresul
Naţiunilor din imperiu care au hotărât să se folosească de dreptul la autodeterminare.
• Astfel Partidul Naţional Român adoptă o declaraţie la Oradea în care afirmă:
1. Separarea politică d Ungaria
18
2. Libertatea naţiunii
3. Suveranitate naţională în transilvania
• Declaraţia de autodeterminare va fi citită şi de cătrea Al Vaida-Voievod în parlamentul de
la Budapesta pe 18 nov.1918.
• Pt o bună coordonare a acţiunilor naţionale în Transilvania se va forma Consiliul
Naţional Român Central de la Arad format din 6 membrii ai P.N.R. şi 6 ai Partidului Social
Democrat.
• După o notă ultimativă adresată guvenului maghiar prin care solicită autoritate totală în
Transilvania, C.N.R.C. poarta negocieri cu o delegatie ungara. Deoarece guvernul de la Budpesta
recunostea doar autonomia Transilvaniei negocierile purtate la Arad pe 13-14 nov.au esuat.
• In aceste conditii pe 7 nov.1918 este convcata Marea Adunare Naţională la Alba Iulia.
• Pe 18 nov/1 dec.1918 are loc Marea Adunare Naţională la Alba Iulia la care participă
1228 de reprezentanţi şi 100 000 de oameni
• Adunarea este condusă de Gheorghe Pop de Băseşti iar Rezoluţia de unire a fost citită de
Vasile Goldiş.
• În unanimitate Rezoluţia a fost aprobată astfel se hotărăşte Unirea cu România.
• Până la unirea totală Transilvania era condusă de un Consiliu Dirigent cu 15 membrii
condus de Iuliu Maniu iar cu rol legislativ er Marele sfat naţional ce avea 250 de membrii.
• Actele de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia vor fi confirmate de tratatele sistemului
Versailles.
Statul democratic în România interbelică

 Perioada imediat următoare încheierii Primului război mondial este caracterizată la

nivelul întregii Europe prin afirmarea principiilor democratice . Această orientare va fii valabilă și
pentru România mare. Acesta se caracteriza prin:
 Existența drepturilor și libertăților cetățenești
 Existența principiului separării puterilor în stat .
 Existența instituțiilor caracteristice statului democratic, Monarhie
constituțională, parlament, guvern, justiție, a căror funcționare a fost reglementată prin
Constituția din1923 .
 Existența pluripartidismului
 Spre deosebire de perioada antebelică, în România Mare întâlnim noi realități politice și
sociale:
 Desființarea rotativei guvernamentale( sistem introdus de către CarolI care
oferea conducerea guvernului rând pe rând liberalilor și conservatorilor) aceasta nu
s-a mai putut realiza deoarece a dispărut P. Conservator și pt că acum erau mai
multe partide.
 Crește numărul de votanți deoarece este introdus votul universal prin care
bărbații de peste 21 de ani puteau vota.

19
  Așa cum promisese încă din 1917 Ferdinad se trece la îmroprietăreirea țăranilor
prin exproprierea marilor latifundieri.
 Dispare P. Conservator și apar noi forțe politice: Partidul Național Țărănesc, Liga
Poporului, P.Comunist, Legionarii.
Instituţiile statului democratic:

 Monarhia constituțională:
 După decesul lui Carol I la 27 septembrie 1914 tronul este preluat de nepotul după frate
al acestuia, Ferdinand I.
 Ferdinand este încoronat alături de soția ssa Regina Maria drept regi ai României la 15
oct.1922 în Catedrala Reîntrgirii de la Alba Iulia.
 Atribuțiunile monarhului erau stipulate în Constituția de la 1923:
1. numea primul ministru
2. comandant al armatei
3. sancționa și promulga legi
4. Convoca parlamentul
5. actele sale trebuiau contrasemnate de un ministru
 În perioada interbelică monarhia a trecut rin mai multe perioade de criză care vor duce
în final la instituirea autoritarismului monarhic în 1923.
1. În 1926 prințul moștenitor Carol decide să renunțe la tron pentru a-și continua
relația amoroasă cu Elena Lupescu, deși el era căsătorit cu Elena a Greciei cu care din
1923 avea un fiu, pe Mihai. Mihai urma să îi succeadă la tron lui Ferdinand
2. Decesul lui Ferdinand din 1927 a lut prin surprindere societatea românească.
Deoarece Mihai era prea mic a fost instituită o Regență care avea aceleași atri
buțiuni ca și cele ale unui monarh aceasta era compusă din prințul Nicolae,
Patriarhul Miron Cristea, președintele cu rții de casație și justiție Gh. Buzdugan.
3. Restaurați carlistă reprezintă revenirea lui Carol II pe tronul României cu sprijinul
inițial al președintelui P.N.Ț., Iuliu Maniu. Perioada de conducere constituțională a lui
CarolII (1930-1938) a fost una profund influențată de camarila regală (apropiația ai
regelui care beneficiau de favoruri). A încălcat principiile pluripartidiste încercând
divizarea forțelor politice românești. A susținut dezvoltarea culturală și economică.
În 1938 pe fondul ascensiunii sistemelor totalitare și autoritare în europa, Carol II
instaurează în 1938 monarhia autoritară.
 Parlamentul:
 Ales prin vot universal, primul Parlament al României unite a fost alees
în 1919
 Era bicameral( Senat și adunarea Deputaților)
 Minoritățile erau reprezentate de drept
 Controla activitatea guvernului
 Durata parlamentului depindea de hotărârea regelui
 Vota și abroga legi.

20
  Guvernul:
 Era puterea executivă
 Teoretic se supunea parlamentului însă practica politică
românească făcea ca legislativul să fie controlat de executiv.
 Guvernele erau foarte instabile, cea mai longevivă guvernare a
fost cea a lui Gh. Tătărăscu dar acesta a condus mai mult prin ordonanțe
și sub directul control al regelui.
Sistemul de partid interbelice:

 După 1918 sistemul dde partide sufeeră modificări:

1. a dispărut Partidul conservator deoarece acest partid reprezenta marii
proprietari de pământuri iar aceștia au fost expropriați pt a se realiza reforma agrară
din 1917. Deasemenea numărul mare de alegători majoritatea țărani nu au dorit să
voteze boierii care deținuseră anterior pământul pe care ei ajunseseră să îl
muncească
2. apar noi partide :Partidul Țărănesc (P.Ț.) sau Partidul Poporului.
3. Minoritățile formează partide :Partidul maghiar, Partidul german.
4. Pe scena politică intră partidele din provinciile unite : din transilvania Partidul
Național Român (P.N.R.), Partidul Țărănesc din Basarabia, Partidul Democrat al unirii
din Bucovina, care vor fuziona cu forțele politice din fostul regat.
5. apar grupările de extremă dreapta –Legionarii sau stângă – comuniștii.
 Partidul Național Liberal:
 Doctrina- Neoliberalismul
 Reprezenta industriașii și bancherii
 Personalități: Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, Dinu Brătianu.
 Doctrină economică : prin noi înşine adică economia româneacsă se
putea dezvolta bazându-se pe capital intern și folosinudu-se de resursele
interne
 Activitatea politică a cuprins:
1.Constituția din martie 1923
2.Reforma administrativă din 1926
3.Legea primei electorale
 Partidul Național Țărănesc:
 Se formează la 10 oct.1926 prin unirea P.N.R. cu P.Ț.
 Doctrina. Țărănismul
 Reprezentau țărăanimea dar și intelectualitatea rurală
 Persoanlități: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, constantin Stere.
 Doctrină economică a porţilor deschise care susținea intervenția
capitalului străin în industrie; agricultura trebuia să aivbă rolul preponderent
în economie
 Activitatea politică a fost îngreunată de faptul că s-au aflat la conducere
în timpul Marii crize economice 1929-1933, sunt de reținut revenirea
21
 regelui Carol II, curbele de sacrificiu care au presupus scăderea salariilor
pentru a reduce efectele crizei.
 Liga Poporului –Partidul Poporului:
 Se feormează în 1918
 Fără doctrină se baza mult pe popularitatea conducătorului său.
 Personalitate – Alexandru Averescu.
 Activitate politică:
1. reforma agrară prin care țăranii erau împroprietăriți
2. unificarea monetară, leul devine monedă în toată România
3. După 1927 dispare de pe scena politică.
 Extrema dreaptă :
 Liga apărării Național Creștină(L.A.N.C.) s-a format în 1923 . Din cadrul
acesteia în 1927 se deesprinde Legiunea Arhanghelul Mihail care va deveni
Garda de Fier în 1930 conduse de Corneliu Zelea Codreanu
 Asasinarea primului-ministru de către gardiști în 1933 a dus la scoaterea
acestora în afara legii ei revenind sub nemele de Partidul Totul Pentru Țară
 Doctrina profund creștină susțineau purificarea prin moarte,
naționalsmul, xenofobia, antidemocratici, apropiați de naziști.
 Ajung la putere sub conducerea lui Horia Sima în 1940-1941
 Extrema stângă: Partidul Comunist
 Se formează în 1921 afiliindu-se Internaționalei a III a comuniste dirijată
de la Moscova
 În 1924 este scos în afara legii deoarece se considera că reprezintă
interesele sovietice în românia
 Doctrina- instaurarea autorității proletariatului prin revoluție.
 Baza socială- muncitori însă într-un număr restrâns
 Acced la conducere în 1945 impuși de către comuniștii sovietici.
 Personalități Gh. Cristescu, Gh. Gheorghiu Dej, Ana și Marcel Pauker

22
 Statul după 1938

Ascensiunea Gărzii de fier; acordul secret al acesteia cu primul-ministru O.Goga , a creeat climatul
favorabil pt.ca regele Carol II :

 Să dea lovitura de stat de la 10 februrie 1938

 Să instaurezee starea de asediu
 Să impună un nou guvern condus de Patriarhul Miron Cristea , guvern condus de fapt de
rege
 Să abroge constituția din 1923
A fost promovată o nouă constituție care instaura monarhia autoritară , reducea dreptul de vot pt
persoanele de peste 30 de ani , regele influența legislativul prin numirea unei jumătăți dintre senatori.

Rolul Consiliului deeCoroană este reevaluat, acesta devenid permanent iar membrii săr fiinde numiți de
rege.

Partidele politice au fost dizolvate și apoi interzise cu excepția Frontului Renașterii Naționale care va
deveni în 1940 Partidul Națiunii partid unic și totalitar.

Dezvoltă cultul personalității prin înființarea unor organisme care glorificau activitatea monarhului ex.
STRAJA ȚĂRII.

O viziune greșită în politica externă a făcut ca România să sefere pierderi teritoriale masive în 1940 fapt
ce va duce la abdicarea lui Carol II și instaurarea dicaturii antonesciene în septembrie 1940.

23