Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mi-am ales aceasta tema din dorinta de a afla mai multe despre aceasta boala
si anume : Hemofilia
Cunoasterea unor notiuni generale despre boli este necesara atat pentru
persoanele care doresc sa exercite profesia in domeniul medico-sanitar dar si
pentru cine doreste sa fie informat.
Marile victorii ale omului in lupta impotriva bolilor a facut ca astazi sa ne fie
mai usor in cunoasterea si tratarea lor.
Hematii;
Trombocite;
Leucocitece se mpart n limfocite, monocite, neutrofile, eozinofile, bazofile.
Hematiile
Hematiile reprezint aproximativ 2,3-2,5 litri din volumul sanguin total. Ele pot fi
descrise ca fiind elemente celulare lipsite de nucleu = anucleate, cu form de disc
biconcav, cu diametrul de aproximativ7,5-8,3 m.
n anumite patologii, hematiile i pot modifica dimensiunile (macrocite,
microcite), forma (schizocite, anulocite).
Culoarea este roie-portocalie, aceasta fiind determinat de prezena hemoglobinei.
Prezint o zon central mai palid i cu margini mai intens colorate.
Numrul de hematii este n mod fiziologic de 5.100.000+_ 500.000/mmc la
brbat i de4.600.000+_500.000 la femeie.
Principalul rol al hematiilor este de a transporta oxigenul de la nivel pulmonar la
nivel tisular i de a prelua de aici dioxidul de carbon, ce va fi transportat pn la
nivel pulmonar, unde va fi eliminat.
Hematiile sunt produse la nivelul mduvei hematogene n mod continuu din celule
stem la o rat de 2 - 3 milioane pe secund.
Hemoglobina este proteina transportoare a oxigenului i dioxidului de carbon de la
nivelul hematiilor, i reprezint 95% din aceasta.
Numrul de hematii se poate modifica n sensul creterii sau scderii lor i poate fi
de natur fiziologic sau patologic.
Cauze fiziologice de cretere a numrului de hematii:
Hemoragii;
Hemoliz;
Anemii de diferite etiologii.
Leucocitele
Cunoscute i sub denumirea de celule albe, leucocitele sunt definite ca celule
circulante a cror rol principal este protecia organismului. Ele nu sunt localizate
strict la nivel sanguin, putnd fi ntlnite i la nivelul splinei, ficatului i
ganglionilor limfatici. Sunt produse la nivelul mduvei hematogene din acelai tip
de celule stem ca i hematiile. Numrul acestora este la aduli de 6.000-8.000
leucocite/mmc, iar n cazul nou-nscuilor valorile pot ajunge i pn la 12.00020.000 leucocite/mmc, iar la sugari la 9.000-12.000/mmc.
Sarcin;
Frig;
Efort fizic;
Emoii.
Trombocitele
Trombocitele mai sunt denumite i plachete sanguine i sunt elemente acelulare,
anucelate, avnd un rol foarte important n realizarea proceselor de hemostaz. Se
formeaz la nivelul mduvei hematogene, din aceiai celul stem din care se
formeaz hematiile i limfocitele. O treime din trombocite se gsesc la nivelul
circulaiei splenice, restul gsindu-se n torentul sanguin. Durata de via a unui
trombocit este de aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la nivel splenic i
hepatic, dar i la nivelul circulaiei generale.
intalnite si eritrocite mai mici de 7 microni (microcite) sau mai mari de 8 microni
(macrocite).
Lipsa nucleului permite o incarcare mai mare cu hemoglobina. Suprafata totala a
hematiilor este de 4 000 m patrati (de 2 000 ori mai mare ca suprafata corpului).
Durata de viata a unei hematii in sange este de aproximativ 120 zile. Desi traiesc
relativ putina vreme, numarul lor ramane constant, printr-o productie constanta in
maduva hematogena. Exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de
formare.
Definitie
Coagularea-generalitati
componente:
- ntr-un coagul (cheag) rou, moale (gel), format dintr-o reea de fibrin n
care sunt prinse, ca ntr-un nvod, elemente figurate (eritrocite, trombocite,
leucocite),
- n ser.
Din punct de vedere chimic, coagularea sngelui are loc atunci cnd
fibrinogenul (solubil) precipit, trecnd n fibrin (insolubil) sub
aciunea trombinei (procesul are loc prin desprinderea i eliberarea
fibrinopeptidului A i B din structura fibrinogenului). Apoi, se formeaz reeaua
stabil de fibrin, n urma polimerizrii monomerului de fibrin, sub aciunea
factorului XIIIa (factorul stabilizator al reelei de fibrin).
Reeaua de fibrin
Realizarea acestui proces, destul de banal la prima vedere, este de fapt
deosebit de complex, depinznd de o serie ntreag de factori, care acioneaz
n cascad, numai atunci cnd se ndeplinesc anumite condiii.
Coagularea sngelui este rezultatul solidificrii unei proteine speciale din
snge (fibrin). Aceast modificare a fibrinogenului
(fibrinogen fibrin reea de fibrin) este singura direct observabil, care
are loc n timpul procesului de coagulare. Schimbare ns, este precedat de un
lan lung de reacii, care pot fi studiate numai prin efectul lor asupra coagulrii
finale (Th. C. Ruch i J. F. Fulton).
Coagularea sngelui, ca proces perceptibil, reprezint de fapt o fibrinogenez,
care se continu, mai departe - ca ultim etap a hemostazei (hemostaza
Calea intrinsec
Calea intrinsec este mai lung, fiind determinat numai de factorii plasmatici.
Ea este declanat de contactul cu fibrele de colagen i de ali factori
nelezionali. Aceast cale este important prin faptul c declaneaz fibrinoliza.
Calea extrinsec
Calea extrinsec este mai scurt i mai prompt, fiind declanat de leziuni,
prin intervenia tromboplastinei tisulare (TT sau factorul III).
Calea intrinsec i calea extrinsec
Cele dou ci ale coagulrii pot fi desprite doar la modul teoretic, ele
desfurndu-se simultan i ntreptruns.
Factorii coagulrii sngelui
n coagulare particip numeroi factori, care pot fi mprii n 3 mari grupe:
- factori plasmatici (se noteaz cu cifre romane; I-XIII),
- factori plachetari (se noteaz cu cifre arabe; 1-9),
- factori tisulari (tromboplastina tisular - TT sau III, fosfolipide plachetare).
Factorii plasmatici i cei tisulari care intervin n scopul realizrii coagulrii
sngelui, sunt prezentai n flashul interactiv de mai jos. Specificm c factorul
VI nu exist (a fost anulat, deoarece s-a demonstrat c reprezenta forma activ a
factorului V).
Precizri
Factorii plasmatici ai coagulrii i desfoar activitatea doar cnd sunt
activai. n condiii normale (obinuite) ei se gsesc n form inactiv. Activarea
unui factor (exmplu: II IIa) determin activarea n cascad a celorlali, pn
n momentul formrii reelei stabile de fibrin. n detaliu, procesul de
coagularea a sngelui este prezentat n imaginea de mai jos.
Epidemiologie
Hemofilia apare aproape intotdeauna la baieti. Baietii fac boala prin mostenirea
genei defecte de la mama. La fete, apare foarte rar, intrucat ele necesita mostenirea
genei defecte de la ambii parinti.
Desi hemofilia este o boala genetica, aproape o treime din populatia cu hemofilie
nu are istoric familial de boala. In aceste cazuri, hemofilia apare spontan, in
momentul in care un cromozom normal dezvolta o anomalie (mutatie) care
Simptome
- forma usoara: Cantitatea de factor VIII si IX este de 5% din normal sau mai mult.
Aceasta forma poate sa nu fie diagnosticata decat dupa un traumatism sau o
interventie chirurgicala majora care determina o sangerare masiva
- forma moderata: Cantitatea de factor VIII sau IX este intre 1-5% fata de normal.
Sangerarea apare in urma unei luxatiisau entorse.
- forma severa: Cantitatea de factor VIII sau IX este mai mica de 1% fata de
normal. Sangerarea apare o data sau de mai multe ori pe saptamana fara nici un
motiv aparent (spontan).
Diagnostic
Investigatii
- timpul de protrombina (PT), care masoara alti factori ai coagularii, altii decat cei
pentru hemofilie. Majoritatea persoanelor cu hemofilie au rezultate normale la
acest test. PT poate fi anormal in alta afectiune care cauzeaza sangerarea
- timpul partial activat de tromboplastina (APTT) ce masoara factorii VIII si IX ai
coagularii, care sunt absenti sau nu functioneaza adecvat la persoanele cu
hemofilie. Acest test nu poate determina ce tip de hemofilie este (A sau B) sau daca
defectul este la nivelul factorului VIII sau IX. O persoana cu hemofilie are un
rezultat anormal al APTT-lui
- testul probarii factorului coagularii, care determina severitatea hemofiliei prin
masurarea activitatii nivelurilor de factor VIII si IX in sange, care indica calitatea
factorilor coagularii si functionarea lor:
- hemofilia minora: Nivelul de factori VIII si IX este 5% din normal sau mai mult.
Aceasta forma poate sa nu fie recunoscuta pana la aparitia unei sangerari excesive
dupa o trauma majora sau tratament chirurgical
- hemofilia moderata: Nivelul de factori VIII si IX este intre 1-5% din normal.
Sangerarea apare dupa o luxatie sau entorsa
- hemofilia severa: Nivelul de factori VIII si IX este sub 1% fata de normal.
Sangerarea apare de mai multe ori pe saptamana fara un motiv aparent
- teste mixte de coagulare in care plasma recoltata este amestecata
cu plasma normala pentru a se observa daca atinge un nivel normal de factori de
coagulare. Daca nu ajunge la un nivel normal, in plasma recoltata exista inhibitori
ai factorilor de coagulare VIII si IX. In acest caz, vorbim despre hemofilie
dobandita.
Tratament
Tratament - generalitati
Tratamentul hemofiliei se stabileste in functie de severitatea bolii. Intrucat
hemofilia este o boala genetica, tratamentul se incepe de cele mai multe ori de la
nastere. Hemofilia se tratateaza, in principiu, prin inlocuirea factorilor coagularii
anormali pentru a preveni pierderile severe de sange si complicatiile sangerarii.
Virusii pot fi transmisi prin sangele de la donatori, desi acest lucru se intampla
destul de rar. Inca din 1985, produsele de sange, cum ar fi concentratele de factori
de coagulare, au fost testate pentru boli virale produse de virusuri ca virusul
imunodeficientei umane (HIV), virusul hepatitei B si hepatitei C. Sangele suspectat
de astfel de virusuri nu va fi utilizat. Majoritatea procedurilor de purificare ale
sangelui distrug majoritatea virusurilor care nu sunt detectati la
examenulscreening uzual. Unele virusuri inca raman in sange cum ar fi virusul
hepatitei A si parvovirusurile, care sunt greu de detectat datorita structurii lor
moleculare. Drept urmare, in unele cazuri destul de rare, virusurile se pot transmite
prin plasma ce contine factorii coagularii, lucru care poate produce complicatii.
Concentratele de plasma produse in laborator (folosind tehnica ADNului recombinat) nu transmit virusuri.
Tratament initial
Se face planning familial inaintea posibilei sarcini, in cazul in care exista istoric de
hemofilie in familie. Diagnosticul poate fi pus de la nastere. Uneori, mamele nu
stiu ca sunt purtatoare de hemofilie, iar in aceste cazuri se descopera ca fiul are
hemofilie in momentul in care vor fi evidente echimoze sau sangerari dupa
accidentari. Se vor face teste care sa determine daca este vorba de hemofilie sau
Tratament chirurgical
Nu exista tratament chirurgical pentru hemofilie. Cu toate acestea, complicatiile
bolii, cum ar fi problemele articulare, sangerarile pericerebrale sau edemele care
fac sa creasca tensiunea la nivelul bratelor sau membrelor inferioare (sindrom de
compartiment), pot necesita tratament chirurgical.
Inlocuitorii de factori de coagulare sunt necesari inainte, in timpul si dupa
tratamentul chirurgical, inclusiv proceduri dentare.
Persoanelor cu forme minore de hemofilie li se pot administra agenti
antifibrinolitici sau desmopresin acetat inaintea interventiei stomatologice. Factori
ai coagularii, agenti antifibrinolitici sau cei aderenti la fibrina si posibil,
desmopresin acetatul sunt de obicei folositi in combinatie pentru controlul
sangerarii intrabucale.
Alte tratamente
Problemele in urma sangerarii cauzate de hemofilie, pot fi prevenite si tratate cu
inlocuitori ai factorilor de coagulare. Factorii de coagulare se obtin de la donatori
(factori ai coagularii derivati din plasma) sau sunt produsi in laborator (inginerie
genetica a ADN-ului recombinat). Cantitatea de factori ai coagularii necesari este
determinata de severitatea hemofiliei si/sau locul sangerarii. Este nevoie de o
cantitate mai mare de factori ai coagularii pentru interventia chirurgicala sau
sangerare intracerebrala, decat pentru situatiile mai putin serioase, cum ar fi o
interventie dentara.
In functie de severitatea bolii, se pot alege urmatoarele tipuri de terapii:
- injectari regulate de factori de coagulare pentru prevenirea sangerarii
- Internarea bolnavului
-Aerisirea
-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate
de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei
leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :
- zilnic pe regiuni ;
-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru
a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de
masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Alimentaia pasiv
-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz
recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea
intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple
nepturi.De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite
automedicaia.
a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan
osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn
dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete
pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu
ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se
face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal
socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul
parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv
aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine
valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n
care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare
roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar
tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.
c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic
tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face
CAZUL 1
1. Date generale
Nume, prenume: C.C.
Sexul: feminin
Vrsta: 22 ani
Mediul: urban
Ocupaie: omer
Perioada internrii: 2 zile
2. Diagnostic la internare: Epistaxis, rinit acut, echimoza,
hematurie
3. Motivele internrii:
- pat vascular stng, sngernd
- rinoree, cefalee, febr, frisoane
-epistaxis
-edem si imflamatia articulatiei
4. Antecedente hetero-colaterale:
Fr importan
5. Condiii de via: corespunztoare
6. Istoricul bolii: n urm cu dou zile prezint dese sngerri
nazale, asociate cu febr, frisoane, cefalee, rinoree, strnut, tuse.
Se interneaz pentru tratament de specialitate
9. Examen obiectiv:
Starea general: alterat, febril
Greutate: 75,00 kg
Talie: 1,70 m
Starea de nutriie: bun
Stare de contien: prezent
Sistem. ganglionar: nu se palpeaz
Facies: normal
Tegumente i mucoase: palide
esut conjunctiv adipos: bine prezentat
Sistemul osteo-articular aparent integru morfofuncional,
articulaii mobile nedureroase.
Aparatul respirator tuse, AV 120p/min.
Aparat cardiovascular:
bine
btute.
Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fr sensibilitate la
palpare superficial i profund; ficat splin n limite normale,
tranzit prezent
Aparat uro-genital: miciuni spontane, lojii renale libere
organe genitale normale.
Sistemul nervos: orientat temporo-spaial reflexe pupilare,
cutanate, ROT prezente normale. Organe de sim prezente
normale
10. Examinri de laborator i paraclinice
Ht: 32
Hb: 12,7
L: 9000
VSH: 21
Glicemie: 90
TGO: 17
TGP: 20
3. Nevoia de a elimina:
Fr manifestri de dependen.
14 Nevoia de a nva:
Bilanul de independen/dependen.
nevoia de a respira
PLAN DE NGRIJIRE
Nevoi
Obiective
Intervenii
Evaluare
alterate
1.
Nevoia - oprirea
- aplic msurile de
- pacienta
de a respira hemoragiei
- obstrucia
nazal,
respir mai
n cel mai
compresiune digital
uor, dup
scurt timp
3 zile
tuse,
- pacientul
rinoree,
s fie
sngerare
echilibrat
respirator i
circulator
s-au oprit
Adrenostazin +
Etamsilat 1 fl.
2.
La 12 ore
Nevoia - Pacienta s - urmresc apariia
- starea
pacientei
mnca
hidroelectorl tamponamentul
este
itic i s
pentru oprirea
ameliorat
aib
sngerrii
dificultatea
de
se
alimenta
alimentaie
complet
- alimetez pacientul
cu alimente lichide
sau uor de nghiit
3.
Nevoia - pacienta
- schimb
- pacienta
de a dormi s
pansamentul la
are un
nevoie,
somn
se beneficieze
odihni
de un somn
somnul
este alterat
corespunzt
or calitativ
i cantitativ
- aerisesc salonul, i
asigur o temperatur
linitit 7 ore
pe noapte
optim
- servesc pacienta cu
un pahar de lapte
cald nainte de
culcare
4.
Nevoia - s prezinte
de
menine
- msor temperatura
Dup 30
minute de
la
temperatur
limite
corpului normale n
normale
-
- schimb lenjeria de
administrar
corp i de pat la
ea
nevoie
antipireticel
- aerisesc ncperea.
febr
or febra a
sczut la
38,3 C,
0
transpiraii
conform indicaiilor
4 ore,
medicului tratament
pacienta
cu antipiretice i
devenind
antibiotice
afebril.
- execut toaleta
- bolnava
5. Nevoia
- pstrarea
de a fi
tegumentelo nrilor
prezint
curat, cu
r i
tegumente
tegumente, mucoaselor
mucoase i
curate i
fanere
ngrijite
integre
imposibilita
- urmresc cantitatea
i periodicitatea
apariiei sngerrilor
- asigur i schimb
tamponamentul de
cte ori este nevoie
tea de a-i
- relizez toaleta
menine
pacientului la nevoie
mocuasele
curate
curate i
ingrijite
6.
Nevoia - prevenirea
- monitorizarea
- supravegherea
strii generale,
ul
temperatur,
complicaiil
coloraie tegumente,
or
diurez
- respectarea
msurilor de asepsie
i antisepsie n
efectuarea
pansamentelor i a
orice fel de
manipulri medicale
- respectarea
normelor sanitare de
prevenire a infeciilor
nozocomiale
- asistenta va face
educaia pentru
prevenirea
accidentelor de acest
gen i evitarea
pericolelor.
CAZUL 2
1. Date generale
Nume, prenume: P.A
Sexul: masculin
Vrsta: 34 ani
Mediul: urban
Ocupaie: inginer
Perioada internrii: 3 zile
2. Diagnostic la internare: Epistaxis, HTA n puseu, tulburri
paroxistice de ritm, dislipidemie, steatoz hepatic, amigdalit
acut, pneumonie, durere la nivelul articulatiilor
3. Motivele internrii:
- pat vascular stng, sngernd
- cefalee, ameeli, dispnee, disfagie, febr, tuse
4. Antecedente hetero-colaterale: Fr importan
5. Antecedente personale - HTA n puseu
- cardiopatie ischemic
- dislipidemie
- steatoz hepatic
6. Condiii de via: corespunztoare
7. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuz dispnee, disfagie, tuse,
febr, ameeli i prezint dese sngerri nazale. Se interneaz
pentru tratament de specialitate
8. Examen obiectiv:
bine
3. Nevoia de a elimina:
Fr manifestri de dependen.
14 Nevoia de a nva:
Bilanul de independen/dependen.
n urma datelor culese din F.O., prin efectuarea bilanului de
independen/dependen, pacienta prezint urmtoarele nevoi
fundamentale alterate:
-
nevoia de a respira
Nevoi
Obiective
Intervenii
Evaluare
alterate
1. Nevoia
- oprirea
- aplic msurile de
- pacienta
respir mai
n cel mai
compresiune digital
uor, dup
scurt timp
3 zile
de a respira hemoragiei
- obstrucia
nazal,
tuse,
- pacientul
rinoree,
s fie
sngerare
echilibrat
- alterarea
perfuziei
respirator i
circulator
valorilor
debitului
tensiunii
-Glicemiei
aplicarea
Lipide,
tamponamentului n
-Trigliceride,
vederea hemostazei
LDL, HDL,
valorilor
acceptabile
(TA)
TA, AV, FR
-Colesterol,
arteriale
- evaluarea:
- ajut medicul la
creterea
tensiunii
s-au oprit
-Transaminaze
-Uree,
Creatin
pentru determinarea
hemoglobinei ,
hematocritului
- administreaz
medicaia prescris
de medic:
Ampicilin 2x1
fl/zi
Gentamicin 80
mg 2x1/2 fl/zi
Adrenostazin +
Etamsilat 1 fl.
La 12 ore
-asigurarea repausului
fizic i psihic
-administrarea
tratamentului
medicamentos prescris(n
cazul de fa Metoprolol
50 mg., Crestor 20 mg Per
os)
-efectuarea bilanului
hidric (intrri-ieiri) pentru
prevenirea depleiei de
potasiu, care provoac
aritmii
-asigurarea unor
alimentaii echilibrate
innd cont de afeciunile
existente:
Educaia sanitar a
pacientului:
-regim de via echilibrat
(alterarea perioadelor de
activitate cu perioadele de
repaus)
-evitarea stresului psihic
(stri conflictuale,
surmenaj intelectual)
-suprimarea fumatului
-exerciii fizice plimbare
-alimentaie echilibrat
-controlul periodic la
medicul de familie i
cardiolog
2.
Nevoia - Pacientul
- urmresc apariia
- starea
de a bea i s fie
sngerrilor i aplic
pacientului
mnca
tamponamentul
este
echilibrat
dificultatea
de
se
itic i s
aib
sngerrii
- alimetez pacientul
ameliorat
alimenta
3.
alimentaie
cu alimente lichide
complet
Nevoia - pacientul
- schimb
- pacientul
de a dormi s
pansamentul la
are un
nevoie,
somn
se beneficieze
odihni
de un somn
somnul
este alterat
corespunzt
or calitativ
i cantitativ
- aerisesc salonul, i
asigur o temperatur
linitit 7 ore
pe noapte
optim
- servesc pacientul
cu un pahar de lapte
cald nainte de
culcare
4.
Nevoia - s prezinte
de
- msor temperatura
menine
corporal n
temperatur
limite
corpului normale n
- schimb lenjeria de
corp i de pat la
nevoie
Dup 30
minute de
la
administrar
ea
antipireticel
normale
- aerisesc ncperea.
38,30C,
transpiraii
- administrez
S-a repetat
conform indicaiilor
doza dup
febr
or febra a
medicului tratament
4 ore,
cu antipiretice i
pacientul
antibiotice
devenind
afebril.
5. Nevoia
- pstrarea
de a fi
tegumentelo nrilor
prezint
curat, cu
r i
tegumente
tegumente, mucoaselor
mucoase i
curate i
fanere
ngrijite
- execut toaleta
- urmresc cantitatea
i periodicitatea
apariiei sngerrilor
- asigur i schimb
integre
tamponamentul de
imposibilita
tea de a-i
- relizez toaleta
menine
pacientului la nevoie
mucoasele
curate
6.
Nevoia - prevenirea
- monitorizarea
- supravegherea
strii generale,
ul
temperatur,
complicaiil
coloraie tegumente,
or
diurez
- respectarea
- bolnavul
curate i
ingrijite
msurilor de asepsie
i antisepsie n
efectuarea
pansamentelor i a
orice fel de
manipulri medicale
- respectarea
normelor sanitare de
prevenire a infeciilor
nozocomiale
- asistenta va face
educaia pentru
prevenirea
accidentelor de acest
gen i evitarea
pericolelor.
CAZUL 3
1. Date generale
Nume, prenume: .G.
Sexul: masculin
Vrsta: 24 ani
Mediul: rural
Ocupaie: student
Perioada internrii: 3 zile
2. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate, HTA st. I,
anemie,
3. Motivele internrii:
- pat vascular stng, sngernd
- cefalee, ameeli
- slabiciunea si paloarea extremitatilor
-echimoze frecvente
4. Antecedente hetero-colaterale: Fr importan
5. Antecedente personale - HTA
- ANEMIE
- GASTRIT
6. Condiii de via: corespunztoare
7. Istoricul bolii: debutul bolii n urm cu 12 ore cu o hemoragie
nazal, oprit ulterior, n urm cu 2 ore hemoragia sa repetat,
motiv pentru care se prezint pentru investigaii i tratament de
specialitate.
8. Examen obiectiv:
Starea general: alterat, febril
Greutate: 105,00 kg
Talie: 1,69 m
Starea de nutriie: bun
Stare de contien: prezent
Sistem. ganglionar: nu se palpeaz
Facies: normal
Tegumente i mucoase: palide
esut conjunctiv adipos: bine prezentat
bine
Creatinin: 1
TQ: 19,3
Ureea: 80,2
INR: 1,29
PTL: 256
3. Nevoia de a elimina:
Fr manifestri de dependen.
14 Nevoia de a nva:
Bilanul de independen/dependen.
n urma datelor culese din F.O., prin efectuarea bilanului de
independen/dependen, pacienta prezint urmtoarele nevoi
fundamentale alterate:
-
nevoia de a respira
PLAN DE NGRIJIRE
Nevoi
Obiective
Intervenii
Evaluare
alterate
1. Nevoia
- oprirea
- aplic msurile de
- pacienta
de a respira
hemoragiei
respir mai
n cel mai
compresiune digital
uor, dup
- obstrucia
nazal,
tuse,
rinoree,
sngerare
- alterarea
perfuziei
tisulare prin
scderea
debitului
cardiac prin
creterea
valorilor
tensiunii
scurt timp
- pacientul
s fie
echilibrat
respirator i
circulator
- Scderea
valorilor
tensiunii
arteriale
3 zile
s-au oprit
- evaluarea:
TA, AV, FR
-Glicemiei
- ajut medicul la
-Colesterol,
aplicarea
Lipide,
tamponamentului n
-Trigliceride,
vederea hemostazei
LDL, HDL,
(TA) n
- asigur repausul la
limite
acceptabile
sngereaz
arteriale
- recolteaz snge
(TA)
pentru determinarea
hemoglobinei ,
hematocritului
- administreaz
medicaia prescris
de medic:
Ampicilin 2x1
fl/zi
Gentamicin 80
mg 2x1/2 fl/zi
-Transaminaze
-Uree,
Creatin
Adrenostazin +
Etamsilat 1 fl.
La 12 ore
-asigurarea repausului fizic
i psihic
-administrarea
tratamentului
medicamentos prescris(n
cazul de fa Metoprolol
50 mg., Crestor 20 mg Per
os)
-efectuarea bilanului
hidric (intrri-ieiri) pentru
prevenirea depleiei de
potasiu, care provoac
aritmii
-asigurarea unor
alimentaii echilibrate
innd cont de afeciunile
existente:
Educaia sanitar a
pacientului:
-regim de via echilibrat
(alterarea perioadelor de
activitate cu perioadele de
repaus)
-evitarea stresului psihic
(stri conflictuale,
surmenaj intelectual)
-suprimarea fumatului
-exerciii fizice plimbare
-alimentaie echilibrat
-controlul periodic la
medicul de familie i
cardiolog
2.
Nevoia
- urmresc apariia
- starea
de a bea i obin
sngerrilor i aplic
pacientului
mnca
echilibrul
tamponamentul
este
metabolismulu
pentru oprirea
ameliorat
i glucidic
sngerrii
dificultatea
de
se
alimenta
S se
Pacientul s
se
alimenteze
- alimetez pacientul
cu alimente lichide
sau uor de nghiit
Aliment
n raport cu
aie inadecvat
nevoile sale
- recolteaz produsele
Cauza
calitative i
pentru examenul de
dezechilibrul
cantitative
metabolismulu
pe 24 ore
- administreaz medicaia
i glucidelor
Manifestri
indicate
- instituirea de perfuzie
polifagie,
polidipsie
endovenoas pentru
reechilibrarea hidroelectrolitic
- tratamentul substitutiv cu
insulin (iniial n perfuzie
continu), ulterior n 4
injecii/zi, cu 15-30 minute
nainte de mas (Actrapid
la mesele principale) i
Insulatard la culcare s.
cutanat (folosete seringa
special gradat n uniti
de insulin, ine seama c
alcoolul inactiveaz
produsul)
- respect cu strictee
msurile de asepsie
- alterneaz locul de
injectare pentru a preveni
lipodistrofiile
- loc de injectare faa
extern a braului, 1/3
mijlocie, faa
anteroextern a coapsei,
1/3 mijlocie, regiunea
subclavicular, flancurile
peretelui abdominal,
regiunea fesier, superoextern
- administreaz medicaia
adjuvant
vitaminoterapia, KCl
- asigur alimentaia
pacientului
- evalueaz nevoile
cantitative i calitative n
funcie de vrst (copil,
adolescent, adult) sex,
forma bolii: glucide 55%
200 gr din raia caloric
zilnic de 1600 calorii/zi,
55 g proteine/zi (2,5
g/kg/zi) i 64 g lipide/zi,
repartizate n 3 mese
principale i gustri
- numrul meselor/24 ore
4-5-6- (3 mese principale
i 2-3 gustri)
- alegerea alimentelor se
face n funcie de
coninutul de glucide
- alimente interzise: zahr,
produse zaharoase, fructe
uscate, prjituri,
leguminoase uscate,
siropuri, struguri, prune
- alimente permise
pasate, pastele
finoase se cntresc
nainte de fierbere,
pinea se cntrete
nainte de a fi prjit
(prin deshidratare se
concentreaz n
glucide), se folosete
firberea i coacerea,
ca tehnici de
preparare a
alimentelor.
3.
Nevoia - pacientul
- schimb
- pacientul
de a dormi s
pansamentul la
are un
nevoie,
somn
se beneficieze
odihni
de un somn
somnul
este alterat
corespunzt
or calitativ
i cantitativ
- aerisesc salonul, i
asigur o temperatur
linitit 7 ore
pe noapte
optim
- servesc pacientul
cu un pahar de lapte
cald nainte de
culcare
4.
de
Nevoia - s
a-i prezinte
- msor temperatura
Dup 30
minute de
menine
temperatur
temperatur
corporal
a corpului n n limite
limite
normale n
normale
1-2 zile
i notez n FO
- schimb lenjeria de
corp i de pat la
nevoie
- aerisesc ncperea.
febr
la
administrar
ea
antipireticel
or febra a
sczut la
38,30C,
transpiraii
n caz de frisoane
S-a repetat
- administrez
doza dup
conform indicaiilor
4 ore,
medicului tratament
pacientul
cu antipiretice i
devenind
antibiotice
afebril.
5. Nevoia
- pstrarea
- execut toaleta
- bolnavul
de a fi
tegumentel
nrilor
prezint
curat, cu
or i
tegumente,
mucoaselor
mucoase i
curate i
fanere
ngrijite
integre
imposibilitat
- urmresc cantitatea
i periodicitatea
apariiei sngerrilor
- asigur i schimb
tamponamentul de
cte ori este nevoie
ea de a-i
- relizez toaleta
menine
pacientului la nevoie
mucoasele
tegumente
curate i
ingrijite
curate
6.
de a evita complicaiil
pericolele:
Pericol
or
funciilor vitale
- supravegherea
strii generale,
ul
temperatur,
complicaiil
coloraie tegumente,
or
diurez
- respectarea
msurilor de asepsie
i antisepsie n
efectuarea
pansamentelor i a
orice fel de
manipulri medicale
- respectarea
normelor sanitare de
prevenire a infeciilor
nozocomiale
- asistenta va face
educaia pentru
prevenirea
accidentelor de acest
gen i evitarea
pericolelor.
BIBLIOGRAFIE
1. BURUIAN MIHAI, MUSTTEA NICULAE Curs de faringolaringologie pediatric, vol.I, I.M.F. Bucureti, 1986
PUNESCU
VALERIU,
ARION
CONSTANTIN,
DIMITRIE
speciale
acordate
bolnavilor,
Ed.
Viaa
Medical
Romneasc, 1994
15. TITIRC LUCREIA Urgene medico-chirurgicale, Ed.
Medical, Bucureti, 1993