SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEI SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator: BANCIU LAURA,ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL

Absolvent: BORTIS ANCA

STEI-2012

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR CU GUTA

CUPRINS INTRODUCERE.pag4 CAPITOLUL I-Anatomia aparatului locomotor pag5 CAPITOLUL II-Guta aspecte generale pag7 2.1Definitie.. pag7 2.2Trasaturi clinice ..pag8 2.3Manifestari renale asociate gutei pag10 2.4Diagnostic pozitiv ..pag11 2.5Diagnostic diferential. pag12 2.6Tratament... pag14 CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu guta ..pag15 CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor pag20 4.1 CAZ I pag20 4.2 CAZ II pag25 4.3 CAZ III ..pag30 CONCLUZII...pag34 BIBLIOGRAFIE ...pag36

INTRODUCERE Despre gut s-a spus la un moment dat c este o regin a bolilor i n acelai timp o boal a regilor i a fost n acelai timp subiect pentru excelente pagini de roman. S vedem ns cum arat o scurt istorie a acestei boli, lund n considerare evenimentele cele mai importante ce au marcat cercetarea acestei boli, nc din cele mai vechi timpuri i pn la momentul actual. Astfel, nc din secolul V .e.n., celebrul Hipocrate consemneaz n lucrrile sale Aforisme asupra gutei pentru ca apoi, n secolul I e.n. nsui Seneca s scrie despre caracterul familial al gutei. n secolul III e.n., Galen, printele medicinei, face o descriere a tofilor gutoi pentru ca ns abia n secolul XIII s se impun termenul de gut consacrat de data aceasta de ctre Vielehardouin. De aici n colo, descoperirile sunt extrem de numeroase i nu le putem reda dect pe cele mai importante. n 1679, van Leeuweuhoek descrie pentru prima dat existena cristalelor de A.U. la nivelul tofilor gutoi. n 1776 este decelat prezena acidului uric la nivelul calculilor renali din cadrul litiazei renale uretice pentru ca nu mult timp mai trziu s se evidenieze prezena uratului de Na la nivelul tofilor, de ctre Wollaston n 1797. Prima ncercare de tratare a gutei, urmat de un mare succes a avut loc n 1814 cnd Want a descris eficacitatea Colchicinei n tratarea atacului acut de gut; ncercare urmat la scurt timp de stabilirea cauzei acestei boli i anume prezena hiperuricemiei (Garrod, 1848) n 1899 Freudweiler descoper faptul c i artrita gutoas este datorat tot cristalelor de urat, de data aceasta existente la nivelul lichidului sinovial . n secolul nostru, Talbot (1950) face o introducere asupra agenilor uricozurici iar n 1963 Gutman i Y fac o introducere asupra Allopurinolului pentru ca abia n 1967 s fie descris primul defect enzimatic specific gutei de ctre Kelley et al.
4

CAPITOLUL I

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR

Aparatul

locomotor, aparat

specializat

care ndeplinete funcia

locomotorie a organismului, este alctuit dintr-un complex de organe cu structuri i funcii diferite. La cele 206 segmente osoase, peste 430 muchi striai i peste 310 articulaii trebuie adugate reeaua nervoas (cu cile aferente i eferente) i reeaua vascular care irig toate aceste organe. Majoritatea oaselor corpului omenesc au forme i dimensiuni diferite, ceea ce demonstreaz relaia dintre aspectul lor exterior i funciile care le revin. Din punct de vedere al aspectului exterior, oasele se mpart n trei tipuri : oase lungi oase scurte oase plate Oasele lungi sunt formate dintr-un tub de substan osoas compact, avnd n centru un canal medular i la cele dou extremiti, mai mari ca volum, cte un bloc de substan spongioas, nconjurat de un strat de substan compact. Ele acioneaz ca prghii i prin intermediul lor se vor realiza micri rapide i de mare amplitudine, motiv pentru care alctuiesc scheletul membrelor. Oasele scurte sunt blocuri de substan spongioas acoperite de un strat de substan compact. Rolul lor este de a suporta elastic greutatea corpului (oasele tarsiene), de a contribui la meninerea echilibrului intrinsec al coloanei vertebrale (vertebrele), sau de a permite executarea micrilor complexe i delicate ale minii (oasele carpiene).
5

Oasele plate sunt late i subiri i particip la alctuirea unor caviti care protejaz organele importante (cutia cranian) sau la realizarea unor suporturi stabile (oasele bazinului), sau ofer muchilor suprafee ntinse i mobile de inserie (omoplatul). Ctre extremitile lor segmentele osoase sunt legate ntre ele prin pri moi,participnd astfel la formarea articulaiilor. Articulaiile n funcie de gradul lor de mobilitate se clasific n: 1. prima grup o formeaz sinartrozele (articulaiile fixe), n care micrile sunt minime sau inexistente. Aceste articulaii sunt lipsite de o cavitate articular, iar funcia lor de mobilitate diminu pn la dispariie,nemai rmnnd dect nite zone interosoase, cu un esut intermediar, care poate fi transformat chiar n esut osos, ceea ce face ca delimitarea dintre oase s dispar. n funcie de stadiul de evoluie al mezenchimului care se interpune ntre oase, deosebim: sinfibrozele (extremitile oaselor sunt unite prin esut fibros) sincondrozele (legtura se face prin esut cartilaginos) simfizele (esut interpus este fibrocartilaginos) sinostozelor (mezenchimul se osific) 2. a doua grup de articulaii o formeaz articulaiile semimobile, cu micri ceva mai ample, denumite amfiartroze (hemiartrozele,schizartrozele) n care zona intermediar prezint o fant incomplet, aparut sub influena unor micri de amplitudine redus. 3. a treia grupa, cea a adevratelor articulaii, este reprezentat de diatroze (articulaiile mobile), caracterizate prin prezena unei caviti articulare, care apare ntre extremitile oaselor.

CAPITOLUL II

GUTA-ASPECTE GENERALE 2.1 DEFINIIE: Guta este o boal cu substrat metabolic complex, cu puternic caracter familial, observat cu precdere la brbaii tineri, caracterizat clinic prin episoade caracteristice de artrit acut i mai trziu prin afectri cronice ale articulaiilor i altor esuturi ale organismului; toate acestea evolund pe fondul unei hiperuricemii persistente. Se consider hiperuricemia o valoarea a acidului uric seric mai mare de 7 mg/dl i aceast stare conduce la unele persoane la o depunere a acidului uric (A.U.), sub form de cristale de urat de sodiu, la nivel articular i de asemenea i la nivelul altor structuri. Urmarea acestor depuneri o reprezint atacurile acute de artrit gutoas de pe o parte, ntruct i -a demonstrat existena la nivelul leucocitelor din lichidul articular a cristalelor de urat monosodic iar pe de alt parte tot depunerea acestor cristale la nivel tisular, articular i periarticular determin apariia unor noduli aa numii tofi gutoi ce pot duce la diverse deformri i infirmiti. Tot o consecin a hiperuricemiei i prin urmare una din manifestrile chimice ale bolii este constituit de prezena afectrii renale ce intereseaz att glomerulii, tubii, ct i interstiiul renal, ducnd n final la o nefropatie uratic cronic; alt mod de manifestare al bolii la nivel renal fiind dat de prezena litiazei urice.. Termenul de gut primar se folosete atunci cnd hiperuricemia se datoreaz n principal unei anomalii metabolice condiionat genetic i prin urmare motenit, anomalie survenit evident la nivelul metabolismului purinic, iar termenul de gut secundar este folosit atunci cnd hiperuricemia (H-U) este rezultatul unei boli dobndite sau unor factori externi, de mediu, de exemplu atunci cnd se datoreaz unor boli hematologice: leucemie mieloid cr;
7

policitemia vera etc., sau administrrii unor medicamente hiperuricemiante exemplu: diureticele tiazidice, salicilaii, citostaticele. 2.2 TRSTURI CLINICE ALE GUTEI n cursul evoluiei sale, la majoritatea pacienilor, guta urmeaz patru etape clinice: A. B. C. D. Hiperuricemia asimptomatic Artrita acut gutoas Guta intercritic Guta cronic tofacee

A. Hiperuricemia asimptomatic se caracterizeaz prin niveluri serice crescute ale acidului uric fr a se nsoi de simptome de artrit acut, tofi sau litiaz renal uratic. Aceast stare de hiperuricemie asimptomatic nceteaz odat cu apariia primului atac de gut sau a litiazei uratice. n mod obinuit, totui, primul atac de gut su rvine dup o stare de hiperuricemie ce a durat 20 30 ani B. Artrita acut gutoas Principala trstur clinic a gutei este reprezentat de atacul de artrit acut ce debuteaz aproape ntotdeauna prin afectarea unei singure articulaii (este deci cel mai frecvent monoarticular) la nivelul creia apare mai nti o senzaie de disconfort evolund pe o perioad variabil (ore pn la zile) nsoit rapid de durere ce poate fi extrem de sever; este una dintre cele mai chinuitoare dureri. Cel mai frecvent aceste atacuri de gut debuteaz noaptea, trezind pacientul din somn sau, n unele cazuri, simptomele apar imediat dup trezire, la primii pai ai bolnavului.

n cteva ore articulaia afectat devine roie (eritematoas), lucioas, uor edemaiat, prezentnd deci toate caracteristicile unei articulaii supuse unui proces inflamator: rugor, calor, dolor (edem, eritem, durere) Trebuie menionat, de asemenea, c datorit unei sensibiliti extreme, bolnavul nu mai poate tolera nici mcar mbrcmintea sau palparea uoar a zonei afectate. Eritemul este o trstur de baz, mai ales n ceea ce privete articulaiile mici;De asemenea, n cursul unui atac de gut apare la nivelul articulaiei afectate o descuamare cu caracter iritativ a pielii ce poate fi observat pe msur ce atacul cedeaz, iar la nivelul sistemic semnele de inflamaie sunt prezente, ele incluznd leucocitoz, febr, o cretere ridicat a VSH-ului. Examenul radiologic nu evideniaz n stadiile incipiente dect un edem al esuturilor moi periarticulare, dar poate fi folositoare pentru a diferenia un atac de gut de alte artrite. Din punct de vedere al articulaiei afectate 90% dintre atacuri survin la nivelul articulaiilor MTF, halucelui iar urmtoarele articulaii, n ordinea descresctoare a frecvenei sunt: glezna i alte articulaii ale piciorului, genunchi, degete, cot, ncheietura minii, regula n general observat fiind c sunt afectate n primul rnd articulaiile situate distal apoi cele situate proximal, n timp ce articulaiile aparinnd scheletului axial sunt afectate doar n mod excepional; guta poliarticular fiind de asemenea rar la fel ca i afectarea articulaiei oldului, umrului, articulaia sacro-iliac, sterno-clavicular sau temporo-mandibular putnd ns aprea bursite la nivel prepatelar sau la nivelul olecranului, sau afectarea tendonului lui Achile. Dei atacul de gut survine de obicei brusc, n plin stare de sntat e, el poate fi totui, n unele cazuri, precedat de un oarecare prodrom manifestat prin modificri ale apetitului, grea sau balonri, crampe, insomnie, oboseal, iar anamnestic pacientul poate relata existena n antecedente a unor dureri la nivelul clciului, luxaii sau junghiuri la nivelul halucelui. Se poate de altfel ntmpla ca un traumatism la nivelul unei articulaii s fie urmat n decurs de cteva ore de apariia unui atac de gut la nivelul articulaiei afectate; de altfel se
9

pare c halucele este cel mai frecvent implicat, deoarece el este supus unor stresuri repetate n timpul mersului. n plus guta are tendina s evolueze n cursul altor boli sistemice, cum ar fi pneumonia, endocarditele sau n urma unui stres emoional important. Ali factori predispozani sunt cei alimentari, cei legai de interveniile chirurgicale, traumatisme, ingestia de alcool, hemoragiile, infeciile, radioterapia. C.Guta intercritic Perioadele ntre dou atacuri succesive de artrit gutoas sunt denumite perioade intercritice. Uneori aceste perioade sunt nelimitate ntruct unii pacieni nu mai fac un al doilea episod acut de gut, iar n alte cazuri aceast perioad poate dura 5 10 ani. La majoritatea pacienilor totui durata medie a perioadei intercritice este cuprins ntre 6 luni i 2 ani. D. Guta cronic tofacee (Artropatia gutoas) Artrita conic gutoas se datoreaz depozitelor de cristale de urat sub form de tofi gutoi la nivelul diferitelor structuri articulare, ceea ce duce la o artropatie distructiv cu afectare degenerativ secundar. Este o manifestare a bolii gutoase ce apare preponderent n urma mai multor episoade acute dar poate avea o evoluie insidioas afectnd o articulaie indemn anterior. 2.3 MANIFESTRI RENALE ASOCIATE GUTEI Afectarea renal pare a fi cea mai frecvent complicaie a gutei dup artrita acut existnd de altfel mai multe tipuri de afectare renal asociat cu hiperuricemie. Printre acestea nefropatia uratic se datoreaz depozitrii cristalelor de urat monosodic la nivelul interstiiul renal, depunere asociat cu existena unei stri cronice de hiperuricemie. Nefropatia aciduric (prin depozitele de acid uric) este legat de formarea cristalelor de acid uric la nivel tubular renal sau la nivelul bazinetului
10

sau chiar ureterului, ceea ce duce la o scdere a fluxului urinar. Aceast entitate este cauzat de existena unor concentraii crescute ale acidului uric n urin care se pot manifesta fie prin aceast nefropatie, fie prin apariia calculilor de acid uric. De asemenea, trebuie menionat faptul c nefropatia prin oxalat de Ca+ apare i aceasta mai frecvent la pacienii cu hiperuricemie i gut. 2.4 DIAGNOSTICUL POZITIV AL GUTEI A. Acesta este n primul rnd clinic: Prezena n antecedente a unor episoade de artrit acut instalat brusc, cu remisiune complet n maxim 1 2 sptmni; Prezena tofilor gutoi. B. Explorrile de laborator pentru confirmarea diagnosticului includ: a) b) c) d) e) Uricemia > 7 mg%; Evidenierea cristalelor de urat de Na+ la nivelul lichidului sinovial; Examinarea histologic a tofilor; Examinarea radiologic; Anatomia patologic.

C.Aspecte radiologice Radiografiile executate n stadiile timpurii ale gutei sunt normale dar cu trecerea timpului, distrugerile de la nivelul cartilajului i osului prin depuneri subcondrale de urat determin modificri radiologice caracteristice. Corespunztor acestor modificri, radiologic vom observa eroziuni frecvent asociate cu o margine circular ascuit osteosclerotic, aflate n vecintatea unei articulaii intacte, imagine care este foarte sugestiv pentru o artrit gutoas fr a fi ns foarte specific, ea ntlnindu-se uneori i n poliartrita reumatoid. Mai apare de asemenea i o interesare a esuturilor mai adiacente n aceste manifestri. Uneori, n special la nivelul primei articulaii metatarsofalangiene, leziunile sunt
11

situate ventral, ceea ce este foarte sugestiv pentru gut. Secundar se mai poate dezvolta i osteoartroz cu formare de osteofite i ngustarea cartilajului. Tofii sunt n general radiotranspareni dar ocazional pot prezenta depozite de Ca+ vizibile. 2.5 DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL GUTEI Un istoric de sinovit recurent cu perioade de complet remisiune, frecvent survenite la aduli de sex brbtesc (sau femei postmenopauz), frecvent asociat cu un istoric familial de gut i asociat cu hiperuricemie, pot duce n mod obinuit la un diagnostic corect fr mari dificulti. Aspectul articulaiilor n forma cronic /acut de boal n formele lor tipice sunt foarte caracteristice dar sunt totui i alte afeciuni cu care trebuie fcut un diagnostic diferenial. Aspectul accesului acut de gut poate fi simulat de o celulit la nivelul piciorului i fisurile interdigitale la nivelul piciorului trebuie ntotdeauna difereniate de o epidermofiie; o posibil poart de intrare pentru streptococ. Guta survenit la haluce trebuie de asemenea difereniat de o inflamaie a bursei articulare (bursit) i de sinovitele traumatice survenite la nivelul unei articulaii MTF cu procese de osteoartroz. Ultimul diagnostic diferenial este greu de exclus cci traumatismul poate s precipite apariia unui atac de gut. Hemartroza, fie posttraumatic, fie secundar unor tulburri

hematologice poate de asemenea simula guta. Guta acut i artrita septic pot semna i n cazurile dubioase se face biopsie de lichid sinovial. Guta, mai ales cu afectare poliarticular trebuie difereniat de numeroase alte forme de sinovit ca de exemplu: boala reumatoid (PAR), febra reumatic, sindromul Reiter, artrita psoriazic. Ultimele dou cazuri, mai ales dac se prezint cu o afectare relativ acut, interesnd un singur deget la mn
12

sau picior sunt foarte asemntoare cu artrita gutoas. n final, atacurile cauzate de depozitele de urat sunt clinic identice cu cele produse n artropatia cu pirofosfat de Ca+ aprut n asociere cu condrocalcinoza numit n trecut pseudogut. n ambele boli exist episoade de sinovit, uneori cu o inciden crescut familial i modificri cronice degenerative pot surveni la nivelul articulaiei. Guta prin depozitare de acid uric este totui mai frecvent la nivelul halucelui, n timp ce condrocalcinoza survine n mod egal la ambele fese. Artrita cronic gutoas este de obicei greu de confundat dar nodulii Heberden (umflturi la nivelul oaselor datorit unei osteoartroze) la nivelul articulaiei interfalangiene distale trebuie difereniai de articulaiile gutoase ca i osteoartrozele articulaiei MTF ale halucelui de gut. Totui cele dou afeciuni nu se exclud una pe cealalt. Prezena cristalelor de urai poate fi evideniat la nivelul nodulilor Heberden, acetia fiind o combinaie specific gutei indus prin tratament diuretic mai ales la femeile n vrst. Din nou, poliartrita cronic inflamatorie (PAR), n mod special dac afecteaz degetele n mod asimetric cum se ntmpl i n artrita psoriazic trebuie luat n seam. Tofii sunt uor de recunoscut n mod deosebit atunci cnd se ulcereaz i i elimin coninutul (cretos) dar exist i alte formaiuni cu care pot semna i care includ micile excrescene cartilaginoase la nivelul pavilionului urechii; la bursa olecranului, chisturile sebacee, nodulii subcutanai din PAR/febra reumatic, tumorile ca lipomul, neurofibromul/carcinoame secundare, xantomatoza i calcinoza aa cum apare n sclerodermie i dermatomiozit. Diagnosticul se pune uzual pe evaluarea clinic i ocazional este necesar biopsia articular. n final, este necesar s amintim c muli oameni au un nivel seric crescut de acid uric fr a dezvolta simptome de gut i pot avea afeciuni articulare fr legtur cu aceast condiie.

13

2.6TRATAMENT Obiectivele terapeutice n gut sunt urmtoarele: 1. Oprirea evoluiei atacului acut ct mai rapid posibil; 2. Prevenirea apariiei unor noi atacuri; 3. Prevenirea apariiei complicaiilor rezultate prin depunerea de urat de sodiu sau acid uric la nivel articular, renal sau n oricare alt organ; 4. Prevenirea apariiei asociaiilor morbide cum ar fi: obezitatea, HTA, hipertrigliceridemia.Medicamentele folosite n tratamentul gutei aparin din punct de vedere al mecanismului de aciune att clasei de ageni antiinflamatori ct i clasei medicamentelor cu efect antihiperuricemic.

14

CAPITOLUL III ROLULASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU GUTA Rolul asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare". Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului. Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult , cu att rolul asistentei medicale este mai complex. Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena. Ea va fi pentru un timp : contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i -a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima". Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex. In unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine. Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin aprut brusc, care-1 aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de
15

serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen. Asistenta medico chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen,a crui via este ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii. Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu pregtire i perfecionare. Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil vindecrii i se strduiesc prin pregtire i exemple s previn bolile i s promoveze sntatea. Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii, ele coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa sanitar. A servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei lor. Exerciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi limitat nici de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici de consideraii de ordin politic sau social. Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu poate s ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul individual i social al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i preri personale. Asistenta are trei responsabiliti principale:pstrarea vieii;alinarea suferinei;promovarea sntii.

16

n atenia pe care ea o acord i n exerciiul profesiei sale, asistenta trebuie ca n tot acest timp s menin cel mai nalt grad calitativ. Trebuie s vegheze constant la meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii sale teoretice i tehnice. Asistenta trebuie s respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legat strict de secretul profesional. Contient de ntinderea responsabilitilor sale, asistenta n cunotina limitelor, nu recomand i nu execut un tratament fr prescripie medical, iar n caz urgent i ntr-o eventualitate face raport medicului pn la cel mai mic detaliu. Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i loialitate. Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de ceilali membrii ai echipei sanitare. Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase. Asistenta trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa. n conduita sa personal, asistenta nu trebuie s mearg cu bun tiin contra moravurilor i tradiiilor comunitii n care triete i muncete. Asistenta mparte resposabilitile i se altur aciunii concetenilor i altor membrii ai echipei sanitare n vederea de a rspunde nevoilor publicului n domiciliul sntii pe plan local, naional i internaional. Eforturile medicului i asistentei medicale au ca scop, ca pacientul s afirme starea de bine fizic i psihic, s aib respiraie liber, uoar, eficient, s se poat alimenta pe cale natural i s nu intervin complicaii. n cazul unui atac acut de gut trebuie instituit repausul imediat al articulaiei afectate i trebuie de asemenea nceput prompt terapia care se efectueaz cel mai frecvent cu Colchicin, Indometacin sau alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), mai rar cu Fenilbutazon. n primul rnd trebuie atras atenia asupra faptului c medicamentele care modific concentraia seric de urat, nu trebuie ntrerupte sau nceput brusc n timpul unui atac acut i nu trebuie de asemenea schimbate deoarece modificrile brute ale nivelului seric de urat pot precipita apariia unui atac acut
17

sau crete amplitudinea reaciei inflamatorii; de asemenea , terapia antihiperuricemic trebuie instituit numai dup terminarea unui atac acut. De asemenea, dac un atac acut nu s-a rezolvat n 24-48 de ore de la instituirea unui tratament, atunci trebuie avute n vedere alte posibile diagnostice, spre exemplu un proces infecios sau trebuie schimbat terapia dac se exclude un alt diagnostic n afara gutei, spre exemplu colchicina poate fi nlocuit cu fenilbutazon n caz de eec i dac nici dup schimbarea schemei terapeutice, atacul nu se rezolv iar inflamaia persist, se poate proceda la administrarea de glucocorticoizi intraarticular. Profilaxia n acest sens se efectueaz de obicei prin administrarea de doze sczute de colchicin zilnic (o tablet) sub supravegherea formulei leucocitare odat la 6 ore iar pentru pacienii care nu suport acest medicament se recomand utilizarea indometacinului n doze de 25 mg pe zi. Acest tip de tratament poate fi ntrerupt dac pe o perioad de 1 an uricemia s-a meninut n limite normale i nu au fost atacuri acute n aceast perioad. Regimul alimentar al persoanei gutoase trebuie s fie srac n purine, grsimi, protide; obligatoriu hipocaloric (dac persoana este obez) i fr buturi alcoolice, o diet restrictiv ducnd la o scdere a excreiei urinare de purine de 200-400 mg/zi i la o scdere a valorilor serice cu 1-2 mg/dl. Coninutul zilnic n proteine trebuie s fie de maxim 70 -80 mg/zi iar aportul hidric de peste 2 l/zi. Alimente foarte bogate n purine (150-1000 mg/100g): - inim, carne de oaie 174; - sardele 172; - icre de sardin 484; - extracte de carne 236 356; - drojdie de bere 570 990; - cacao 1900; - momie 990;
18

- scrumbii, heringi 790; - ciocolat 620; - creier 195. Alimente bogate n purine (75 150 mg/100g): - carne de viel, de pasre (curcan, gsc); - unc; - vnat; - molute; - ficat; - rinichi; Prin fierbere carnea pierde 50% din coninutul su de purine, care trece n ap. 1) Alimente cu coninut mediu de purine (sub 75 mg/100g): - limb; - carne de porc; - creier; - pete; - ciuperci; - mazre; - spanac. 2) Alimente fr purine: - produse din fin; - ou; - grsimi; - lactate; - dulciuri; - fructe i sucuri de fructe. De asemenea, trebuie evitate alimentele bogate n oxalai: fructele oleginoase (nuci, alune, migdale, alcoolul, cafeaua, cacao, fasolea, mazrea, spanacul, ciupercile, varza, conopida.
19

CAPITOLUL IV PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I

Nume si prenume : A. V. Varsta : 62 ani Sex: masculin Diagnostic de trimitere Artrita gutoasa Diagnostic la internare : Artrita gutoasa Motivul internarii : dureri poliarticulare la nivelul calcaiului; febra; durere; stare generala alterata; oboseala

AHC f. imp. A.P. amigdalite repetate Conditii de munca si viata : corespunzatoare; nu vizeaza toxice Istoricul bolii : boala actuala debuteaza prin dureri la nivelul calcaiului de aproximativ o saptamana, apoi dureri la nivelul articulatiei piciorului, febra, greturi, oboseala, stare generala alterata, motiv pentru care bolnavul se prezinta la medical de familie de unde este trimis in serviciul nostru pentru investigatii si tratament de specialitate.

20

Nevoia fundamentala Nevoi de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale

Diagnostic de ingrijire Hipertermie manifestata prin febra,39C

Obiective Pacientul sa aiba o temperature normala

Interventii proprii Asigur repausul la pat n perioada febrila; - aerisesc ncaperea mai ales dimineata si seara; - masor zilnic temperatura si notez valorile obtinute n foaia de observatie; - asigur un climat corespunzator prin: aerisirea salonului, asigur o temperatura corespunzatoare de 18 20C, umiditate corespunzatoare ( plasarea unor vase cu apa pe calorifer ); - pentru combaterea frisonului ncalzesc pacientul cu una sau mai multe paturi n plus si cu sticle cu apa calda; - am asigurat lenjeria de pat si de corp curata si

Interventii delegate Evaluare La indicatia medicului administreaza tratament medicamentos cu antitermice si antibiotice Temperatura se normalizeaza

21

uscata pe care le-am schimbat de cte ori a fost nevoie; - calculez bilantul ingestaexcreta pe 24 h; - am servit pacientul cu ceaiuri ndulcite si vitaminizante pentru a compensa pierderile apei din organism; - observ si masor zilnic temperatura, pulsul, diureza. Nevoia de a se Alterarea misca si a avea mobilitatii o buna postura din cauza durerii la nivelul calcaiului Pacientul sa nu mai prezinte dureri Instalez pacientul in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului,asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat,efectuez exercitii pasive si active,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare,o ajut sa faca exercitii musculare active,ajut pacienta in satisfacerea celorlalte nevoi Adminisrez medicatia prescrisa de medic (antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice) Durerea se amelioreaza

22

Nevoia de a dormi si a se odihni

Dificultatea in a se odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boala

Pacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

fundamentale, o linistesc cu privire la sterea sa fizica si psihica. Furnizez pacientului cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut pacienta sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; informez si stabilesc mpreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de

La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectul

Pacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

23

Nevoia de a fi curat si ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Incapacitate de a se ngriji singur, cauzat de dureri

relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta fizic si psihic. Pacientul sa fie Schimb lenjeria de pat si curat si ingrijit pijamaua la nevoie,il ajut si sa aiba o sa se imbrace si dezbrace stare de bine , iau masuri de evitare a fizica si psihica receptivitatii la infectii.intraspitalicesti; Sustin pacientul din puct de vedere psihic explicandu-i cauza .

Pacienta reuseste sa-si faca toaleta singura,sa se imbrace si sa se dezbrace singura

24

CAZUL II

Nume si prenume : M. M. Varsta : 57 ani Sex : masculin Diagnostic de trimitere Artrita trifiotarsiana Diagnostic la internare : Artrita gutoasa Motivul internarii : dureri la nivelul articulatiei piciorului; febra; varsaturi; oboseala; insomnie

AHC f.imp. A.P. f.imp. Conditii de munca si viata : corespunzatoare; fumeaza ocazional Istoricul bolii : boala actuala debuteaza in urma cu 4-5 zile prin dureri la nivelul articulatiilor piciorului,varsaturi, febra, durere, insomnii, stare generala alterata, motiv pentru care bolnavul se prezinta la medical de familie de unde este trimis in serviciul nostru pentru investigatii si tratament de specialitate.

25

Nevoi nesatisfacute 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Diagnostic de nursing Alterarea mobilitatii din cauza bolii manifestata prin durere la nivelul articulatiei piciorului

Obiective Ameliorarea durerii Pacientul sa se poata mobilize cu un minim de dificultate Sa fie echilibrat fizic si psihic

Interventii proprii -asigur un microclimat adecvat -creez un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacientul, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare -reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitate.

Interventii delegate La indicatia medicului asistenta pregateste si administreaza tratamentul medicamentos :

Evaluare Durerile s-au ameliorat Pacientul se mobilizeaza cu minim de dificultate

2. Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa bea si a manca inadecvata prin aiba o deficit alimentatie

-asigur microclimate adecvat - nu se administreaza in

La indicatia medicului pregateste si administreaza

Pacientul se alimenteaza adecvat

26

manifestat prin adecvata din durere,greata, punct de vedere varsaturi calitativ si cantitativ, fara greata si varsaturi Sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional , psihic

prima faza nimic peroral, -aseaza pacientul cu capul intr-o parte -protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de pozitia pacientului -ajuta pacientul in timpul varsaturilor -incurajeaza pacientul -alimenteaza pacientul parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului -constientizeaza asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele asupra alimentelor premise si interzise -serveste cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator

tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale

Este psihic

echilibrat

27

3.Nevoia de a Hipertermie Pacientul sa mentine manifestata prin prezinte temperatura febra 39,80 C temperatura corpului in corpului in limite normale limite normale Sa aiba o stare de bine fizic si psihic

4. Nevoia de a Eliminare Pacientul sa nu elimina inadecvata mai prezinte manifestata prin varsaturi varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic Sa fie echilibrat psihic

-asigurarea unui microclimat adecvat -aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci -incalzeste pacientul in caz de frisoane -calculeaza bilantul hidric/ 24 ore -serveste cu cantitati mari de lichide -schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie -mentine igiena tegumentelor -pregateste psihic in vederea tehnicilor de recoltare si examinare -asigur microclimate adecvat -aseaza pacientul cu capul intr-o parte cat mai aproape de marginea patului -il linisteste din punct de vedere psihic -il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antitermice, antibiotice

Pacientul prezinta temperatura corpului in limite normale

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul pt hidratare parenterala :perfuzii cu glucoza hipertona, vitamine, electroliti

Pacientul nu mai prezinta varsaturi Este echilibrat psihic

28

eliminate - ii ofera un pahar de apa sasi clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza a parenteral -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale

29

CAZUL III

Nume si prenume : D. P. Varsta : 70 ani Sex : masculin Diagnostic de trimitere Boala reumatoida Diagnostic la internare : Boala reumatoida Motivul internarii : - febra; - oboseala; - insomnii - dureri la nivelul articulatiei piciorului; AHC f.imp. A.P. f.imp. Conditii de munca si viata : corespunzatoare; nu uzeaza toxice Istoricul bolii : boala actuala debuteaza in urma cu 5-6 zile prin dureri la nivelul articulatiei piciorului mai ales a halucelui, febra, oboseala, insomnie, balonatii, motiv pentru care bolnavul se prezinta la nostru de familie de unde este internat in serviciul nostru pentru investigatii si tratament de specialitate.

30

Nevoia fundamentala Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Diagnostic de ingrijire Hipertermie manifestata prin febra 39,80 C

Obiective Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale Sa aiba o stare de bine fizic si psihic

Interventii proprii asigurarea unui microclimat adecvat -aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci -incalzeste pacientul in caz de frisoane -calculeaza bilantul hidric/ 24 ore -serveste cu cantitati mari de lichide -schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie -mentine igiena tegumentelor -pregateste psihic in vederea tehnicilor de recoltare si examinare Instalez pacientul in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului,asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat,efectuez exercitii

Interventii delegate Evaluare La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos: antitermice, antibiotice Pacientul prezinta temperatura corpului in limite normale

Nevoia de a se Alterarea misca si a avea mobilitatii o buna postura din cauza durerii la nivelul articulatiei

Pacientul sa nu mai prezinte dureri

Adminisrez medicatia prescrisa de medic (antiinflamatoare, antiinfectioasa,

Durerea se amelioreaza

31

piciorului

Nevoia de a dormi si a se odihni

Dificultatea in a se odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boala

Pacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

pasive si active,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare,il ajut sa faca exercitii musculare active,ajut pacientul in satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale, il linistesc cu privire la sterea sa fizica si psihica. Furnizez pacientul cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut pacientaul sa identifice factorii care altereaza capacitatea de asi conserva sanatatea;fac un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; informez si stabilesc

antialgice) si antispastica si urmaresc efectele medicatiei;

La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectul

Pacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

32

Nevoia de a fi curat si ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Incapacitate de a se ngriji singur,cauzat de dureri la nivelul articulatiei piciorului

Pacientul sa fie curat si ingrijit si sa aiba o stare de bine fizica si psihica

mpreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul fizic si psihic. Schimb lenjeria de pat si pijamaua la nevoie,il ajut sa se imbrace si dezbrace , iau masuri de evitare a receptivitatii la infectii.intraspitalicesti; Sustin pacientul din puct de vedere psihic explicandu-i cauza .

Pacientul reuseste sa-si faca toaleta singur,sa se imbrace si sa se dezbrace singur

33

CONCLUZII

innd cont de datele expuse att n partea general, neomind ns nici aspectele clinice biologice, ct i n lumina datelor prezentate n partea special, care reflect studiul unor cazuri clinice concrete i actuale i prin aceasta capabile s particularizeze datele expuse n partea general n funcie de o anumit situaie geografic, economic i sociocultural, putem trage anumite concluzii referitoare la tema lucrrii. Astfel, guta este o maladie caracterizat n principal printr -o dezordine metabolic bine precizat i uor cuantificabil i anume hiperuricemia (nivelul acidului uric seric mai mare de 7 mg/dl) cu determinri n principal articulare determinri att cronice (artropatia gutoas cronic) ct i cu potenial de evoluie acut (artrita acut gutoas) - afectarea articular fiind uor de observat radiologic unde apar imagini caracteristice. Secundar afectrii articulare, apare n anumite cazuri i o afectare renal litiaza renal uratic iar cel mai frecvent n scdere pare a fi i expresia clinic a depunerilor de cristale de acid uric extraarticular sub forma tofilor gutoi, ntlnii azi doar la aproximativ 38% din pacienii afectai de gut, aa cum reiese de altfel din graficele prezentate n anex i comentate n partea special. Vrsta de debut a bolii ca i frecvena sa n funcie de vrst, au cunoscut o scdere fa de deceniile trecute, probabil datorit creterii globale a nivelului de trai. Astfel, am luat n consideraie consumul de alcool prezent la pacienii gutoi, frecvena asocierii ntre gut i alte boli datorate consumului excesiv de alcool cum ar fi: - hepatita cronic toxic nutriional; - steatoza hepatic; - pancreatita cronic;
34

unele dintre ele necitate n literatura de specialitate dar pe care le-am ntlnit frecvent n cazuistica studiat, drept pentru care am considerat necesar s le expunem i comentm n partea special. Pe de alt parte am ilustrat existena unor strnse legturi ntre afectarea metabolismului glucidic, manifestat prin incidena diabetului zaharat tip II i gut, precum i ntre afectarea metabolismului lipidic, manifestat prin obezitate i dislipidemii, plus bolile asociate acestora (hipertensiune arterial) i gut. Toate aceste conexiuni observate practic i ilustrate i de literatura de specialitate consultat, duc n final la concluzia c guta este o entitate nosologic complex, metabolic, cu manifestri preponderent reumatismale. Astfel, dei acestea sunt caracteristicile sale de baz, ele nu trebuiesc privite dintr-un punct de vedere singular, ci dintr-un cadru mult mai larg i mai complex.

35

BIBLIOGRAFIE 1. Popescu E., Ionescu R. Compendiu de reumatologie, Editura Tehnic, 1993. 2. uneanu S. Clinica i tratamentul bolilor reumatice, Editura Medical, Bucureti, 1983. 3. Gherasim L. Medicin Intern, volumul I, Editura Medical, Bucureti, 1995. 4. Saragea M., Pereianu D. Tratat de fiziopatologie, volumul II, Metabolismul purinelor, Editura Academiei, 1994. 5. Stoia I., Bercovici P. Reumatologie, Editura Medical, 1953. 6. Danielopolu D. Reumatologie, Editura Medical, 1954. 7. Lupu N.G. Boala reumatismal Editura Medical, 1963.

36

37