MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:

ABSOLVENT:BURLACU
MADALINA NICOLETA

SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICINA GENERALA

2016
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HEMORAGIE
DIGESTIVA SUPERIOARA
 MOTIVATIA
Lucrarea de faţă tratează hemoragia digestiva superioara, deoarece
constituie o problemă de urgenta medicala în conditiile unei prevalente crescute
si a mortalitatii ridicate cu implicatii deosebite pe plan planepidemiologic,
clinic şi economic.Pe parcursul stagiului practic am putut remarca multe cazuri de
hemoragii digestive superioare, cazuri în care echilibrul bio-psiho-social, cultural
şi spiritual, starea de autonomie şi independenta sunt puternic afectate.

Asistenta medicala implicata în procesul de ingrijire a pacientilor cu HDS trebuie

sa fie competenta, sa stie sa recunoasca sursele de dificultate şi în atingerea
obiectivului activitatii sale sa tina cont de faptul ca individul este unic şi ca
manifestarea nevoilor este diferita de la un om la altul. Numarul mare de
hemoragii digestive superioare m-au determinat sa fac studiul în sectia ATI, în care
am urmarit datele anamnestice clinice si paraclinice , precum si tratamentul
adecvat fiecarui pacient, evolutia gradului de dependenta la internare şi la
externare.

Un rol important în patologia digestiva il ocupa profilaxia

educatia pacientului în ceea ce priveste un regim de viata adecvat pentru a preveni
o recidiva şi pentru a trata cauza (gastrite, ulcere, etc).
 MOTTO

Medicina este nu numai o ştiinţă, ci este, de asemenea, o artă.Ea nu

există din facerea de pilule şi plasturi, ea se ocupă cu adevărat de procese ale vieţii,
care trebuie bine cunoscute înainte ca acestea să fie călăuzite. Pentru a fi
desăvârşite, arta şi meşteşugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste. Mai des
sănătatea întrece atât demult toate bunurile exterioare încât într-adevăr, un cerşetor
sănătos este mai fericit decât un rege bolnav.

(Schopenhauer)
 CUPRINS
►INTRODUCERE

►CAPITOLUL I – Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului digestiv

►CAPITOLUL II-HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Definiţie

Etiologia

Fiziopatologia

Anatomie patologică

Simptomatologie

Diagnostic

Clasificare

Evoluţia , complicatiile şi prognosticul

Tratament

►CAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu hemoragie digestiva

superioara

Educatia pentru sanatate in afectiunile aparatului digestiv

►CAPITOLUL IV- STUDIU DE CAZ

Prezentarea celor trei planuri de îngrijire.

►CAPITOLUL V - FISE TEHNICE:- Transfuzia

- Perfuzia
►BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Hemoragia digestiva superioara ramane una dintre cele mai frecvente şi

importante urgente ale gastroenterologiei, din punct de vedere al
diagnosticului,terapeutic şi din punct de vedere al costurilor economice. Este un
domeniu de patologie unde se intersecteaza probleme economice , organizatorice ,
de performanta tehnica , disciplina si etica medicala. Pentru ca exista o multitudine
de cauze generatoare de HDS, tabloul clinic care nu întotdeauna este foarte clar,
posibilitatea ca uneori pacienţii cu hemoragie să se şocheze relativ rapid şi nu în
ultimul rand starea generala a pacientului sa se altereze rapid,hemoragia
digestiva superioara reprezinta o urgenta medicala şi orice minut bine folosit poate
salva viata pacientului.

Ingrijirile pacientului cu HDS implica o activitate de echipa

interdisciplinara,în procesul de ingrijire fiind implicate departamentele de urgenta,
gastroenterologie, ATI, chirurgie şi endoscopie digestiva.Este foarte importantă
prevenirea şi profilaxia acestor hemoragii,deoarece apariţia lor duce la dereglări
funcţionale, apariţia stresului emoţional al pacientului şi pot să conducă, în anumite
cazuri, la o stare de incapabilitate ce reduce calitatea vieţii.

Promptitudinea şi profesionalismul ingrijirilor acordate pacientilor cu HDS poate s

a evite o perioada prelungită de spitalizare
ce implică costuri suplimentare suportate atât de către pacient cât şi de către
finanţatori, precum şi costuri indirecte aferente resurselor umane implicate în actul
medical.Lucrarea de fata isi propune sa abordeze ingrijirea pacientului cu
HDS,nursa ocupand un rol important în acest proces de ingrijire, tinand cont
defaptul ca nevoile fundamentale ale pacientului sunt afectate iar gradul
dedependenta în satisfacerea acestor nevoi este destul de mare.Daca fiecare bolnav
este privit ca un mic univers, o entitate unica, procesul nursing trebuie sa aiba un
grad inalt de pregatire şi professionalism , dededicare şi nu în ultimul rand de
talent.
 CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
DIGESTIV
Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este
digestia. Segmentele tubului digestiv sunt:
- cavitatea bucala
- faringele
- esofagul
- stomacul
- intestinul subtire
- colonul si rectul
Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o
serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor:
- glandele salivare
- ficatul
- pancreasul
Pentru ca Hemoragia digestiva superioara provine din segmentele digestive situate
intre jonctiunea faringo-esofagiana şi cea duodeno-jejunala(delimitata prin
ligamentul lui Treitz), în continuare am sa descriu din punctde vedere anatomic şi
fiziologic doar aceste segmente.

Segmentele tubului digestiv.

Cavitatea bucala reprezinta segmentul initial al tubului digestiv.

La acest nivel are loc introducerea alimentelor (prehensiunea),

masticatia,salivatia şi deglutitia. în cavitatea bucala se gasesc receptorii gustativi.

Ea este situata sub fosele nazale, deasupra diafragmei musculare a gurii şi anterior
de faringe comunicand cu acesta prin istmul gatului. Cavitatea bucala comunica
anterior cu exteriorul, posterior cu faringele, lateral cu
glanda parotida,inferior cu glandele sublinguala şi submaxilara. Cavitatea bucala es
teimpartita de dinti şi alveole dentare în vestibul bucal (bestibul oris) şicavitatea
bucala propriu-zisa (cavum oris).Continutul cavitatii bucale este reprezentat de
limba, iar anexele cavitatii bucale sunt reprezentate de gingii, dinti,

amigdale şi glandele salivare.

Deglutitia reprezinta trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe şi
esofag în stomac. Dupa zona prin care trece bolul alimentar se disting trei timpi ai
deglutitiei: bucal, faringian şi esofagian.

Faringele este un conduct musculo-fibros care se intinde de la baza craniului pana

la orificiul superior al esofagului cu care se continua. Prin intermediul faringelui,
fosele nazale comunica cu laringele alcatuind calea
respiratorie, iar cavitatea bucala comunica cu
esofagul formand caleadigestiva. Endofaringele prezinta trei etaje, unul superior
nazo-faringele, unul mijlociu reprezentat de bucofaringe si

altul inferior laringo-faringele.Structura faringelui este alcatuita din mucoasa, o

tunica fibroasa, tunica musculara şi adventicea.

Timpul faringian al deglutitiei dureaza 1/5 de secunda. Este declansat

de stimularea receptorilor localizati la nivelul istmului buco-
faringian.Reintoarcerea bolului alimentar în cavitatea bucala este impiedicata deco
ntractia sustinuta a milohioidianului ce pastreaza baza limbii ridicata. Bolul
alimentar nu poate ajunge în trahee şi din motivul ca în cursul deglutitieirespiratia
se opreste şi glota se inchide. Caile nazala, bucala, faringiana fiind inchise, bolul se
angajeaza doar în esofag.

Esofagul este reprezentat de un tub musculo-membranos în lungime de 25-

30 cm.,care incepe la faringe şi se termina la nivelul stomacului

prin orificiul cardia.

Din punct de vedere topografic, i se descriu trei segmente:

1)esofagul cervical care prezinta o stramtoare superioara la nivelul cricoidului;

2) esofagul toracic situat în mediastinul posterior, prezentand o stramtoare

bronhoaortica şi una diafragmatica la nivelul orificiului esofagian(hiatus) al

diafragmului;

3) esofagul abdominal, cel mai scurt (1-2 cm.) care se termina la cardia.Din punct
de vedere structural este alcatuit din cele patru tunici:adventicea, musculara,
submucoasa si mucoasa.Vascularizatia esofagului este asigurata de arterele şi
venele tiroidiene inferioare, iar limfaticele sunt drenate de ganglionii cailor
jugulare interne şi recurentiale. Inervatia este asigurata de simpatic şi nervii vagi.

Timpul esofagian al deglutitiei In perioada de repaus

alimentar portiunea superioara a esofagului, pe o distanta de 2-3 cm

se mentine contractata, datorita muschiului crico-faringian.

In zona incipienta aesofagului se descie functional un sfincter esofagian superior.

Inchiderea portiunii superioare a esofagului previne patrunderea aerului în

stomac în timpul inspiratiei şi revenirea alimentelor din esofag în gura. In

momentul ridicarii laringelui are loc relaxarea sfincterului esofagian superior.
Bolul alimentar este condus prin esofag datorita contractiilor peristaltice.

Stomacul reprezinta cel mai dilatat segment constituitiv al tractului digestiv, fiind
in acelasi timp si cel mai proximal organ abdominal. De asemenea, stomacul
indeplineste functii de importanta majora in derularea procesului fiziologic al
digestiei si conform ansamblului diversificat de afectiuni pe care le poate dezvolta
detine si o mare importanta clinica.

Stomacul (ventriculus sau gaster) este amplasat inloja gastrica, care ocupa cea
mai mare parte din regiunea subfrenica stanga si corespunde epigastrului si
hipocondrului stang. La acest nivel, stomacul este fixat in principal de presa
abdominala exercitata in mod direct prin contractia muschilor peretilor abdominali.
De asemenea, interpozitia delimitata superior de esofag si inferior de duoden,
pachetele vasculo-nervoase ce traverseaza regiunea precum si formatiunile
peritoneale care leaga stomacul de organele din proximitate constituie alte mijloace
de fixare la acest nivel.
In situatia indivizilor normostenici, in ortostatism, stomacul gol are forma literei
„J”, cu peretii reciproc aplicati, masurand aproximativ 18 cm lungime si 7 cm
latime. In cazul stomacului plin, lungimea poate creste pana la 25 cm, iar latimea la
12 cm. Capacitatea stomacului este evaluata intre 1-1,5 L.

Configuratie externa pune in evidenta stomacului doua margini (dreapta si

stanga), doi pereti (anterior si posterior) si doua orificii (superior si inferior).
Stomacul si duodenul

Mica curbura

Marginea dreapta sau curbura mica (curvatura ventriculi minor) continua

marginea dreapta a esofagului. Concavitatea curburii mici este descrisa de
segmentul vertical si cel orizontal usor ascendent catre partea dreapta, intersectia
acestora identificandu-se cu incizura angulara (incisura angularis) sau unghiul
gastric. Segmentul orizontal prezinta succesiv incizura pilorica
superioara si incizura duodenopilorica superioara, corespunzatoare limitei
exterioare dintre stomac si duoden.

Marea curbura gastrica

Marginea stanga sau curbura mare (curvatura ventriculi major) continua marginea
stanga a esofagului. Initial descrie o traiectorie ascendenta, delimitand la exterior
versantul drept al fornixului gastric care impreuna cu marginea stanga a esofagului
constituie bratele incizurii cardiace (incisura cardica) sau unghiul lui His.
Ulterior, limiteaza pe rand fornixul si corpul stomacului, avand un traiect
descendent, dupa care de la nivelul antrului se incurbeaza intr-o traiectorie usor
ascendenta catre partea dreapta. La acest nivel, sunt prezente succesiv incizura
pilorica inferioara si incizura duodenopilorica inferioara, corespunzatoare
limitei exterioare dintre stomac si duoden. Prin intermediul ligamentului
gastrocolic, curbura mare vine in raport cu colonul transvers.

Peretele gastric anterior(paries anterior)

Priveste inainte, putin in sus si prezinta o portiune toracica si una abdominala.

Portiunea toracica este acoperita in cea mai mare parte de diafragm. La acest nivel
se defineste spatiul semilunar Traube, corespunzator proiectiei toracice a
fornixului gastric la baza hemitoracelui stang. Astfel, convexitatea limitei
superioare desfasoara un arc de cerc care trece prin varful cordului unind
extremitatea anterioara a cartilajului 8 costal stang de extremitatea anterioara a
coastei 11 stanga, iar inferior, spatiul Traube este delimitat rectiliniu de
extremitatile liniei arcuate
Portiunea abdominala este subimpartita la randul sau in doua regiuni, mediala
acoperita de fata viscerala a ficatului, corespunzatoare lobului patrat si stang al
ficatului si laterala, care vine in raport direct cu fibrele musculare ce structureaza
peretele abdominal anterior la acest nivel. Clinic, zona laterala este recunoscuta
ca triunghiul lui Labbe, delimitat la stanga de rebordul costal stang, la dreapta de
linia care se suprapune marginii inferioare a ficatului, iar inferior corespunde liniei
trasata prin cartilajul coastelor 9 de fiecare parte.

Peretele gastric posterior(paries posterior)

Priveste inapoi, putin in jos si constituie peretele anterior al bursei omentale, prin
intermediul careia stomacul vine in raport cu structurile prezente la acest nivel si
peretele abdominal posterior.

Cardia si pilorul

Stomacul comunica superior cu esofagul si inferior cu duodenul prin cate un

orificiu de forma circulara si anume orificiul cardic (ostium cardicum) si
respectiv orificiul piloric (ostium pyloricum).
In mod conventional, avand in vedere criterii anatomice, fiziologice si radiologice,
stomacul este impartit in doua portiuni, verticala si orizontala, separatia dintre
acestea fiind desemnata de incizura angulara si depresiunea formata de sfincterul
antrului.
Peretele gastric

Grosimea peretelui gastric masoara aproximativ 3 mm, iar constitutia sa asigura

functionalitatea stomacului de a se adapta in vederea depozitarii si degradarii
alimentelor concomitent cu evacuarea acestora intermitenta catre segmentul
urmator al tractului digestiv.
Structura peretelui prezinta patru tunici, dispuse de la exterior catre interior astfel:
seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa.
Tunica seroasa (tunica serosa) consta in mezoteliul peritoneal ce captuseste
intreaga suprafata exterioara, mai putin fata posterioara a fornixului prin care
stomacul adera la diafragm, mentinand aceasta regiune intr-o imobilitate aproape
completa. Seroasa se aplica de stomac prin intermediul stratului subseros (tela
subserosa) format din tesutul conjunctiv ce prezinta ligamentele
stomacului (ligamenta ventriculi) care contribuie la mentinerea formei curbate a
organului.
Tunica musculara (tunica muscularis) este responsabila cu tranzitul masei
alimentare la acest nivel, fiind constituita dintr-un strat extern cu fibre
longitudinale, strat mijlociu cu fibre circulare, a caror condensare realizeaza
sfincterul piloric, si un strat intern cu fibre oblice, prezent doar in portiunea
digestorie a stomacului.
Tunica submucoasa (tela submucosa) se interpune intre musculara si mucoasa,
prilejuind adaptarea mucoasei la motilitatea gastrica. Este alcatuita din testut
conjunctiv lax, bogat in fibre elastice si formatiuni neurovasculare.
Tunica mucoasa (tunica mucosa) din punct de vedere morfofunctional reprezinta
componenta esentiala a peretelui gastric. Mucoasa este separata de tunica
submuscoasa prin musculara mucoasei, iar din structura sa fac parte stratul
epitelial si corionul (lamina propria). La randul sau, stratul epitelial prezinta
epiteliu de suprafata simplu cilindric si aparatul glandular intraepitelial reprezentat
de glandele gastrice responsabile cu secretiile digestive la acest nivel. Corionul se
interpune intre epiteliul de suprafata si glandele gastrice pana la nivelul muscularei
mucoasei si este alcatuit din tesut conjunctiv si limfoid. Pe suprafata mucoasei se
observa o serie de santuri care delimiteaza ariile gastrice (area gastricae)
corespunzatoare plicilor viloase (plicae villosae) separate la randul lor de criptele
saufoveolele gastrice (foveolae gastricae) la nivelul carora se deschid glandele
gastrice.

Glandele stomacului

In raport cu regiunile stomacului, glandele gastrice difera ca structura

morfofunctionala, astfel se definesc glande cardiale, gastrice propriu-zise si
pilorice.
Glandele cardiale (glandulae cardiacae) individualizeaza regiunea cardiala a
stomacului si realizeaza bariera alcalina intre stomac si esofag prin secretia de
mucus.
Glandele gastrice propriu-zise (glandulae gastricae propriae) sau glandele
fundice sunt cele mai numeroase, raspandite in fornixul si corpul stomacului.
Celulele formatoare sunt responsabile cu elaborarea acidului clorhidric, proenzime
digestive si mucus.
Glandele pilorice (glandulae pyloricae) sunt plasate in regiunea antropilorica a
stomacului si secreta mucus.

Vascularizatia stomacului

Stomacul este cel mai bogat vascularizat segment al tubului digestiv.

In principal, circulatia arteriala este asigurata de trunchiul celiac prin artera
hepatica, splenica si gastrica stanga. Din artera hepatica se desprind artera
gastrica dreapta, care dupa ce trece inaintea pilorului se continua ascendent pe
curbura mica si artera gastroduodenala, care trece inapoia pilorului si
emite artera gastroepiploica dreapta ce ascensioneaza pe curbura mare.
Din artera splenica se formeaza artera gastroepiploica stanga care are un traiect
descendent in lungul curburii mari, anastomozandu-se in plin cu artera
gastroepiploica dreapta formand arcul arterial al curburii mari, siarterele
gastrice scurte, ce se distribuie fornixului stomacului, inainte de a patrunde prin
ligamentul gastrolienal. Artera gastrica stanga strabate ligamentul
gastropancreatic, ascensionand catre regiunea cardica dupa care descrie un traiect
descendent in lungul curburii mici, unde se anastomozeaza in plin cu artera
gastrica dreapta si formeaza astfel arcul arterial al curburii mici. Din arcurile
arteriale corespunzatoare curburilor se desprind ramuri arteriale prin care sangele
iriga diferitele tunici ale stomacului.
Circulatia venoasa gastrica corespunde in general circulatiei arteriale de la acest
nivel, venele insotind indeaproape arterele omonime. Asadar, venele gastrice ce
acompaniaza arcul arterial al curburii mici sunt tributare venei porte, iar venele
gastroepiploice, dreapta si stanga se dreneaza in vena mezenterica superioara si
respectiv vena splenica.
In sistematizarea circulatiei limfatice se disting patru teritorii limfatice al caror
drenaj final conduce catrenodurile celiace. Cea mai intinsa regiune limfatica este
tributara ganglionilor limfatici gastrici stangi, preluand limfa de la nivelul micii
fornixului, precum si din cea mai mare parte a corpului gastric si mica curbura.
Limfa din partea inferioara a corpului gastric si regiunea antro-pilorica este drenata
in ganglionii limfatici gastroepiploici drepti si ganglionii limfatici pilorici
inferiori. Zona a treia cuprinde regiunea gastrica corespunzatoare segmentului
stang al marii curburii, din care vasele limfatice se varsa in ganglionii limfatici
gastroepiploici stangi si splenopancreatici. Portiunea stomacului corespunzatoare
segmentului drept al curburii mici alaturi de o parte din regiunea pilorica constituie
cea de-a patra arie limfatica, la acest nivel, limfa fiind drenata de ganglionii
limfatici gastrici drepti si ganglionii limfatici pilorici superiori.

Inervatia stomacului

Inervatia stomacului este realizata pe cale intrinseca si extrinseca.

Inervatia intrinseca este asigurata de ramurile nervoase din vag si plexul celiac
care patrund in peretele gastric la nivelul stratului muscular alcatuind plexul
nervos mienteric Auerbach si la nivelul stratului submucos formand plexul
nervos submucos Meissner.
Inervatia extrinseca este realizata de fibre parasimpatice din nervul vag si fibre
simpatice din plexul celiac.
La nivelul jonctiunii esogastrice, nervii vagi, stang si drept ajung sub forma
trunchiurilor vagale anterior, corespunzator vagului stang si posterior,
corespunzator vagului drept. Din trunchiul vagal anterior, care se continua in
lungul curburii mici prin nervul lui Latarjet, se desprind ramuri gastrice anterioare
ce descind pe fata anterioara a stomacului dispersate pana la nivelul regiunii
pilorice. Imediat inferior de orificiul cardic, trimite un ram ce strabate partea
superioara a omentului mic pentru a patrunde in pediculul hepatic. Trunchiul
vagal posterior urmareste, de asemenea, curbura mica pe fata ei posterioara,
distribuind ramuri catre fata posterioara a stomacului.
Din lantul ganglionar T5-T10 ajung la ganglionul celiac fibrele preganglionare
din nervii splanhnici, iar fibrele postganglionare ajung sa se distribuie stomacului
de la nivelul curburii mici, pe traiectul ramurilor trunchiului celiac, in special prin
intermediul plexurilor periarteriale ce acompaniaza arterele gastrice.

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El

are trei segmente: duoden, jejun si ileon.

Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni,: prima portiune,
bulbul duodenal,urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a
doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa
secretia biliara si cea pancreatica; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a
patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-
jejunal. Structural, duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa,
musculoasa, (cu fibre musculare circulare si longitudinale) si seroasa peritoneala,
care il acopera numai pe fata anterioara.
Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie si secretorie. Motilita-tea
duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde).
Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a
intestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus. La
nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu
sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii
peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa
si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a
jejuno-ileonului.

Mucoasa formeaza cute circulare (valvule conivente) si nenumarate vilozitati

intestinale, realizand o suprafata enorma, cu mare rol in absorbtia intestinala. In
portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculi limfatici, formand
placile Payer.

Fiziologic, jejuno-ileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie.

Functia motorie este reprezentata de miscarile pendulare, cu rol de framantare si
amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice, cu rol de
propulsare a chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea
unor fermenti: erepsina si nucleo-tidaza, cu rol in digerarea proteinelor si a
acizilor nucleici; lipaza intestinala, cu rol in scindarea grasimilor
neutre; dizaharidele [maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza], cu rol in
digerarea glucidelor pana la monozaharide.

Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor

intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile
minerale si vitaminele.
 CAPITOLUL II

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Definiţie:

Hemoragiile digestive superioare reprezinta sangerarea la nivelul tubului

digestiv, proximal: esofag, stomac, duoden si jejunul proximal exteriorizandu-se
prin varsaturi (hematemeza) si/sau prin scaun (melena), fiind insotita adeseori de
simptome clinice, uneori severe, in functie de intensitatea hemoragiei.

Hematemeza consta in eliminarea de sange prin varsatura provenita din stomac.

Culoarea ti aspectul sangelui vomat depinde de concentratia de HCl din stomac si
de timpul scurs de la debutul sangerarii pana la exteriorizarea ei. Daca varsatura
apare dupa producerea sangerarii, sangele este rosu. Daca varsatura apare tardiv,
atunci sangele va fi rosu inchis, brun sau negru. Sangele este amestecat de obicei
cu cheaguri, lichid inchis si resturi alimentare.

Hematemeza are uneori aspectul asemanator drojdiei de cafea datorita micilor

cheaguri sangvine precipitate si transformarii Hb in hematina sub actiunea HCl. O
sangerare suficient cantitativ pentru a determina hematemeza este urmata adeseori
de scaune melenice. Hematemeza trebuie diferentiata de hemoptizie, care consta in
eliminarea pe gura, prin tuse, de sange rosu, spumos, aerat, provenit din caile
respiratorii si care este precedata de o senzatie de caldura retrosternala si urmata
timp de cateva zile de spute hemoptoice.

Hematemeza mai trebuie diferentiata si de eliminarea prin varsatura sangelui

inghitit ce provine fie printr-un epistaxis abundent, fie printr-o sangerare din gura
sau faringe (determinata de tumori, traumatisme, inflamatii) hemoptizie.

Melena reprezinta eliminarea unor scaune abundente moi, lucioase, fetide, negre
(ca pacura) datorita prezentei sangelui diferit provenit de la nivelul esofagului,
stomacului sau duodenului. Culoarea neagra este data de prezenta pigmentilor
porfirinici. Chiar si leziuni ale jejunului, ileonului sau colonului ascendent pot
produce melena. Melena apare cand in intestinul superior patrund cel putin 50-80
ml sange. Socul si moartea consecutive unei H.D.S. abundente si rapide pot
surveni inainte de exteriorizarea sangerarii.

Eliminarea unor scaune melenice continua cateva zile, dupa oprirea sangerarii, mai
ales daca acesta a fost abundenta, iar hemoragiile oculte sunt prezente inca 7-10
zile, uneori 3 saptamani. Melena nu trebuie confundata cu scaunele negre ce apar
dupa unele alimente (mure, afine, carnati cu sange) si care nu au consistenta si
luciul scaunului melenic, iar pacientii nu prezinta semne de anemie sau colaps.

Etiologia:

Cauzele cele mai importante ale H.D.S. sunt:

Afectiuni ale tubului digestiv:

 boli ale esofagului :

 varice esofagiene rupte;

 esofagite;

 ulcer peptic esofagian;

 tumori maligne si benigne;

 sindromul Mallory-Weiss;
  dupa esofagoscopie, biopsie esofagiana, etc.

Boli ale stomacului si duodenului:

 ulcer gastro-duodenal cronic;

 ulcer peptic cronic;

 ulcer acut de stres;

 gastrite hemoragice (corozive si medicale) cu acizi puternici, hidrat de Na,

medicamente cu risc hemoragic (corticoterapie, aspirina);

 tumori maligne si benigne;

 varice gastrice;

 traumatisme;

Boli ale intestinului subtire (pana-n Tretz):

 tumori;

 diverticuli;

 ulceratii;

 displazii vasculare.

Afectiuni ale organelor vecine, ce determina sangerari esogastro-duodenale.

Hematemeza si melena pot apare in situatiile cand are loc inghitirea sangelui
provenit din:

 epistaxis produs in timpul somnului;

 hemoptizie;

 leziuni ale cavitatii bucale si faringelui (traumatisme, infectii streptococice,

amigdalectomii, gingivite, tumori maligne sau benigne).

Ruptura unui anevrism, tumoare sau abces:

 anevrism al aortei toracice, rupt in esofag;

  anevrism al aortei abdominale;

 ruptura unui anevrism al arterei hepatice in duoden, stomac sau caile biliare;

 ruptura unui anevrism al arterei splenice in stomac.

Afectiuni ale cailor biliare:

Cauze intrahepatice ale hemobiliei (sange in caile bilei):

 traumatisme hepatice inchise;

 anevrism intrahepatic al arterei hepatice sau ramurilor sale;

 neoplasm hepatic;

 necroza hepatica masiva;

 abces hepatic.

Cauze extrahepatice ale hemobiliei:

 anevrismul arterei hepatice rupt in caile biliare;

 falsul anevrism al arterei hepatice sau cistice deschis in caile biliare;

 carcinomul caii biliare principale;

 afectiuni ale veziculei biliare (litiaza, tumori, diverticuli, ulceratii).

Afectiuni ale pancreasului:

 pancreatita acuta;

 pancreatita cronica;

 litiaza canalelor pancreatice poate eroda un vas;

 carcinomul pancreatic.

Afectiuni sistemice:

 Boli generale: amiloidaza, mielom multiplu, sarcoidoza, uremia, infectii

generalizate, boli cardiace, feocromocitom, boli de colagen;
  Boli de sange: leucemia, limfomul, anemia pernicioasa, purpura
trombocitopenica, trombocitopatia, hemofilia;

 Boli ale vaselor sangvine: telongiectazia hemoragica ereditara (Rendu-

Osler-Weber), malformatii vasculare difuze intestinale.

Din toate cauzele enumerate, persista 3 cauze principale:

 ulcer cronic gastro-duodenal;

 leziuni gastro-duodenale acute;

 varicele esofago-gastrice.

Acestea constituie impreuna 90% din cazurile de H.D.S.

Fiziopatologia:

Desi mecanismele pierderii de sange sunt specifice fiecarei afectiuni

cauzale, hemoragiile digestive declanseaza din partea organismului aceleasi reactii
fiziopatologice indiferent de cauza care a produs hemoragia . In urma pierderilor
de sange in tubul digestiv apar din partea organismului 2 tipuri de modificari
fiziopatologice:
- modificari hemodinamice (comune tuturor hemoragiilor);
- modificari locale si generale legate de prezenta sangelui in lumenul intestinal.
Modificari locale si generale, produse de prezenta sangelui in lumenul intestinal:
Prezenta sangelui, in tubul digestiv determina o serie de modificari fiziopatologice:
a) Modificari de motilitate
Astfel, preoperator, prezenta unei cantitati mari de sange, in intestin, determina o
accelerare a tranzitului, probabil prin realizarea unui mediu hiperton. In schimb la
bolnavii operati, reluarea tranzitului, pentru gaze si materii fecale este intarziata
atat cu bolnavii care au fost operati pentru boli similare dar nehemoragice .
b) Modificarea echilibrului ecologic al florei microbiene intestinale
Sangele reprezinta, prin el insusi, un foarte bun mediu de cultura pentru flora
saprofita din lumenul tubului digestiv . Sangele prezent in tubul digestiv
exacerbeaza flora de putrefactie producand o accelerare a multiplicarii microbiene,
sporirea productiei de endotoxine si aparitia unor modificari de antigenicitate .
Principalul efect al acestor modificari este cresterea productiei de amoniac, care se
resoarbe la nivelul vilozitatilor intestinale si este conjugat in ficat. Cand
capacitatea de conjugare a ficatului este depasita, fie prin hiperproductie, fie prin
scaderea capacitatii de conjugare hepatica, apare azotemia extra-renala tradusa prin
cresterea nivelului ureei sangvine.
La bolnavii cu ciroza, aceasta hiperproductie de amoniac, poate genera sau agrava
sindromul de encefalopatie portala.

c) Inundatia traheo-bronsica
Apare ca urmare a aspiratiei din timpul hematemezelor. Sangele, in general, este
bine tolerat de mucoasa bronsica, dar cel din continutul hematemezei este
amestecat cu suc gastric acid; din aceasta cauza poate produce insuficienta

respiratorie acuta acuta atunci cand cantitatea este mare, sau bronhoalveolita
asemanatoare cu cea din sindromul Mendelson, cand aspiratul este in cantitate
mica.

Anatomie patologica:

Ulcerul gastric sangereaza mai des ca cel duodenal si mai ales localizarile sale
antrale prepilorice de pe mica curbura orizontala si subcardiala. Dintre ulcerele
duodenale, cele posttubulare si mai ales din portiunea a II-a a duodenului si pe fata
posterioara, se complica mult mai des cu hemoragii severe. Bolnavii de ulcer
duodenal si grupul sangvin 0 au risc crescut de hemoragie.

Sangerarea se produce fie prin erodarea unei artere murale sau extragastrice
(ramuri ale arterei gastrice stangi, artera gastrica sau artera splenica in ulcerul
gastric si pancreatico-duodenal superior, gastro-duodenal, hepatica, gastro-
eliploica dreapta sau arterele pilorice in ulcerul duodenal), fie prin sangerarea
difuza de la nivelul unor vase mici congestionate din jurul ulcerului sau mai rar din
tesutul de granulatie de la baza lui. Ulcerul peptic este situat cel mai adesea la
nivelul jejunului, imediat sub anastomoza, dar apare si la nivelul gurii de
anastomoza bontului gastric sau duodenului. Sangerarea se produce la 30-40% din
pacientii cu ulcer peptic dupa gastroctimie partiala, dar cauza ei nu este obligatoriu
leziunea ulceroasa, hemoragia putand fi determinata si de o gastrita eroziva sau
esofagita.
H.D.S. reprezinta principalul simptom al ulcerului acut. Perforatia se produce mai
rar decat sangerarea, dar asocierea hemoragiei cu perforatia apare mult mai des in
ulcerele acute decat cele cronice. In gastritele erozive si hemoragice, eroziunile
gastrice sunt de obicei multiple, localizate mai ales la nivelul fornixului, deci in
gastrita eroziva si hemoragica, sangerarea se produce la nivelul capilarelor, ea este
foarte periculoasa datorita severitatii si rapiditatii deperditiei sangvine. De cele mai
multe ori putem evidentia un factor declansator : alimentar, medicamentos, H.I.C.,
arsurile, stresul.

Varicele esofago-gastrice sunt rezultatul hipertensiunii. Sangerarea determina

foarte des instalarea comei hepatice. Sindromul Mallory-Wiess se caracterizeaza
prin fisuri longitudinale situate la nivelul cardiei sau esofagului inferior produse
prin bilacerarea mucoasei si submucoasei. Fisurile apar datorita varsaturilor sau
regurgitatiilor repetate si violente, dar si in diferite situatii ce se insotesc de
cresterea presiunii intraabdominale. Uneori, acest sindrom se asociaza cu hernie
sau hastrita atrofica si se pare ca aceste leziuni ar constitui factori predispozanti.

Simptomatologie:

Exista variatii individuale considerabile in ceea ce priveste cantitatea de sange

pierdut necesara pentru a produce simptomatologia clinica soc sau moartea, iar
instalarea socului depinde si de numerosi factori nelegati de episodul hemoragic
acut precum: varsta, boala vasculara, anemia preexistenta, tulburari ale lichidelor
extracelulare.

Manifestarile clinice sunt in general in functie de: cantitatea de sange pierdut,

ritmul sangerarii, persistenta hemoragiei sau recidividarea ei, nivelul anterior al Hb
sangvine, starea.

In hemoragiile cu 500 ml in 15 minute nu determina in majoritatea cazurilor nici

un simptom, volumul sangvin fiind refacut repede. Volumul plasmatic revine la
normal in 36 ore, iar eritrocitele si Hb se refac dupa 2 saptamani. Pacientii
hematemeza pierd de obicei cantitati mai mari de sange (peste 1000 ml) decat cei
cu melena izolata (500 ml sau mai putin). Hematemeza (in afara sindromului
Mallory-Weiss) este un semn de gravitate.
In hemoragiile ce duc la pierderea de 1000 ml in 15 minute apar : tahicardie,
hipotensiune arteriala, greturi, slabiciuni. In hemoragiile de 2000 ml in 15 minute
apare socul ti viata este pusa in pericol. Scaderea volumului sangvin determina
diminuarea intoarcerii venoase si ca urmare, reducerea debitului cardiac si tendinta
la scaderea tensiunii arteriale. Pentru a mentine tensiunea arteriala la valori care
trebuie sa asigure o perfuzare normala a organelor vitale (creier, inima, rinichi)
intervin rapid mecanismele compensatorii:

 vasoconstrictie reflexa arteriolara (reduce fluxul sangvin splahnic, muscular,

tegumentar si favorizeaza trecerea lichidelor interstitiale in sectorul vascular
– prin acest mecanism inima primeste pana la 25% din debitul cardiac fata
de normalul de 5-8%) si venoasa (determina mobilizarea sangelui in piele,
plaman, ficat, splina);

 deplasarea lichidelor din spatiul interstitial in cel intravascular;

 tahicardie;

 transferul albuminei din depozitele extravasculare in sectorul intravascular si

intensificarea sintezei acesteia.

Atat timp cat vasoconstrictia reflexa periferica compenseaza reducerea debitului

cardiac, tensiunea arteriala poate ramane normala si deci ea nu ne da indicatii reale
asupra gravitatii hemoragiei.

Bolnavul cu H.D.S. exteriorizata sau nu, prezinta:

 ameteli, slabiciune;

 palpitatii;

 senzatia de frig;

 transpiratii, greturi;

 sete intensa;

 anxietate.

Uneori se produce sincopa in timpul hematemezei (sau defecatiei) sau imediat

dupa acestea.
Examenul clinic va cerceta semnele de hipovolemie, existenta indicelui de soc
(raportul dintre puls si tensiune arteriala sistolica mai mare de 1, ce diferentiaza
tahicardiile de stres de cele determinate de hipovolemie), prezenta unei tare
viscerale asociate semnelor de hipertensiune portala cu valoare prognostica
nefavorabila.

O hemoragie masiva duce la soc hipovolemic manifestat prin:

 puls rapid si filiform;

 hipotensiune arteriala si tensiune arteriala sistolica <= 8 mm Hg;

 extremitati umede, reci;

 vene colabate;

 polipnee, respiratie superficiala;

 greturi, sete, anxietate, neliniste.

Scaderea TA determina scaderea fluxului sangvin renal si a filtratului glomerular si

ca urmare a aparitiei oliguriei in cazurile grave a anuriei. Febra este prezenta la
80% dintre bolnavii cu hematemeza sau melena la 24 ore de la sangerare si s-ar
datora produsilor de catabolism proteic tisular si stresului, fiind in relatie cu gradul
azotemiei. Dispare dupa cateva zile sau o saptamana. Apar tulburari pulmonare ce
constau in edeme, extravozari sangvine, pulmonie, atelectazie, datorita scaderii
presiunii partiale a O2.

Tulburari cardiace sunt reprezentate de modificari ale EKG minore datorita

hipoxiei miocardice. Tulburarile neuro-psihice sunt consecinta hipoxiei cerebrale si
apar mai des la cei cu ateroscleroza cerebrala : neliniste, insomnie, anxietate,
apatie, confuzie, dezorientare, delir. Tulburari vizuale: H.D.S. severe pot determina
exudate, edeme papilar. Coma hepatica se instaleaza la pacientii cu ciroza hepatica
si hemoragii digestive.

Diagnostic:

Diagnosticul H.D.S. are in vedere:

 Stabilirea originii digestive a sangerarii;

  Aprecierea persistentei sau recidivei hemoragice;

 Modificarile hematologice si biochimice;

 Diagnostic etiologic.

Stabilirea originii digestive a sangerarii: O hemoragie digestiva exteriorizata

prin hematemeza sau melena nu comporta nici o dificultate de diagnostic.
Probleme ridica pacientii cu simptome si semne fizice de hemoragie interna la care
efectuarea de tuseu rectal poate evidentia prezenta sangelui in tubul digestiv
inaintea producerii hematemezei sau melenei. Cantitatea de sange pierdut se poate
aprecia prin anamneza, examen clinic, determinarea volumului sangvin, cu ajutorul
examenelor hematologice si biochimice.

Eliminarea originii extradigestive a hemoragiei (hematemeza sau melena) se poate

face prin anamneza (epistaxis, hemoragii buco-faringiene sau din caile respiratorii)
precum si prin examen local si general.

Aprecierea persistentei sau recidivei hemoragice: Este posibila numai prin

urmarirea de aproape a bolnavului, prin determinarea de maximum 15-30 minute a
T.A., pulsului, diurezei si efectuarea din 6 in 6 ore a examenelor hematologice.

Peste 25% din H.D.S. recidiveaza sau continua. In cazul persistentei sau recidivei
sangerarii simptomele si semnele clinice determinate de rasunetul hematologic si
hemodinamic al hemoragiei se accentueaza, TA continua sa scada, pulsul devine
tot mai frecvent si mai filiform, se instaleaza oliguria.

Exista necesitatea de a transfuza 1,5-2 litri sange in primele 24 ore.

Modificarile hematologice si biochimice: Modificarile hematologice includ in

primele ore dupa hemoragie, constantele hematologice sunt inca normale, dar apoi,
ca urmare a trecerii lichidului din spatiul interstitial in cel intravascular, numarul
de hematii, concentratia Hb si Ht scad si aceasta modificare se poate accentua in
timp de cateva zile, chiar daca sangerarea s-a oprit. Hemodilutia maxima de
produce in medie la 32 ore de la debutul hemoragiei.

Examenul hematologic evidentiaza:

 anemie posthemoragica (hematii, Hb, Ht scazute);

  hiperplachetoza (600.000-800.000/ml);

 leucocitoza (10.000-20.000/ml);

 reticulocitoza (5-15% sau peste).

Modificarile biochimice includ cresterea ureei sangvine se produce la cateva ore

de la debutul hemoragiei, chiar in absenta socului, a unui deficit functional renal
sau hepatic, deshidratarii sau infometarii. Concentratia serica a ureei atinge un
maxim in primele 24-48 ore pentru a reveni la normal in 3-4 zile.

Hiprozotemia este de obicei moderata : (60-70 mg/dl) cu cauze:

 absorbtia produsilor rezultati din digestia sangelui din tubul digestiv;

 scaderea fluxului sangvin renal si a filtratului glomerular datorita hipo T.A.

determinata de hemoragie;

 catabolismul proteic tisular in conditiile alimentatiei reostrictive,

hipocalorice, impuse de hemoragia digestiva;

 tulburarile hidro-electrolitice.

Hiperamonemia apare mai ales la bolnavii cu H.D.S. in cadrul unei ciroze hepatice.
Ea se produce datorita incapacitatii ficatului de a metaboliza excesul de amoniu.
Hiperglicemia se intalneste in hemoragii masive si se explica prin efectele stresului
asupra functiei cortico si medulosuprarenalei. Hiperbilirubinemia apare datorita
metabolizarii unor cantitati mari de Hb absorbita din lumenul intestinal si
incapacitatii functionale a ficatului anaxic. Tulburarile hidro-electrolitice sunt
nesemnificative atat timp cat hemoragia nu este insotita sau precedata de varsaturi
repetate. Proteinemia creste de obicei in cateva ore si revine la normal in cateva
zile dupa o hemoragie unica. Consecintele metabolice ale accidentului digestiv
hemoragic se traduc fie prin acidoza metabolica, in cazul unor sangerari rapide, fie
prin alcaloza respiratorie in cazul pacientilor cu sangerari lente.

Diagnosticul etiologic: se realizeaza cu ajutorul anamnezei, examenului clinic,

examenelor paroclinice. Anamneza este uneori foarte dificila, chiar imposibila in
primele ore dupa H.D.S., datorita starii grave sau anxietatii bolnavului, dar si in
aceste cazuri ne poate ajuta familia, furnizand date importante pentru stabilirea
diagnosticului etiologic.

Putem afla ca bolnavul prezinta o afectiune bine precizata ce se poate complica cu

H.D. (ulcer gastric sau duodenal, ciroza hepatica) sau o diateza hemoragica
familiala. Tratamentul cu medicamente aspirina, hormoni corticoizi,
fenilbutazona, anticoagulante pot determina H.D. prin gastrite hemoragice sau prin
agravarea unei leziuni ulceroase mai vechi.

O hematemeza ce apare dupa saptamani de arsuri retrosternale si disfagie este

determinata de o leziune esofagiana de natura inflamatorie, ulceroasa sau maligna.
Daca hematemeza a fost precedata de regurgitati si varsaturi violente atunci ar fi
sindromul Mallory-Weiss. Hemoragia digestiva aparuta la interval de ore sau zile
dupa un traumatism sau interventie chirurgicala are drept cauza o gastrita eroziva
sau un ulcer de stres. Anamneza trebuie sa precizeze valorile T.A. ale pacientului
anterioare hemoragiei.

Diagnostic diferential:

Trebuie exclusa o sângerare nonintestinala. O anamneza minutioasa şi

examinarea clinica a orofaringelui şi a cavitatii nazale are rolul de a exclude
sângele inghitit, ca o sursa a hematemezei şi a melanei (epistaxis,hemoptizie).Exa
minarea dermatologica poate evidentia teleangiectazia caracteristicadin
boala Rendu-Osler-Weber, fibroamele dermale din neurofibromatoza
VonRecklinghausen, chistele sebacee şi tumorile osoase în sindromul
Gardner, purpura din vasculite, pigmentatie

difuza intalnita în hemocromatoza.Stigmate ale bolii cronice de ficat: angiomul

stelat, ginecomastia,atrofiatesticulara, icter, ascita,

hepatosplenomegalia sugereaza hipertensiunea portala şi deci sângerari din varice

esofagiene sau gastrice.

Adenopatii importante sau mase abdominale semnifica o posibila neoplazie

abdominala. Examinarea rectala efectuata cu grija este importanta pentru
excluderea unei patologii şi pentru a observa culoarea şi aspectulscaunului.
Clasificare:

Forrest a clasificat leziunile hemoragice digestive în trei tipuri:

- tip I – sângerare activa- pulsatila- în jet sau continua- în panza;

- tip II – stigmate de sângerare recenta: cheag aderent la leziune; vas

vizibil în crater;

- tip III- leziuni cu potential hemoragic;

Dupa gradul hemoragiei se diferentiaza:

H.D.S. – forma usoara:

 puls 100b/minut;

 T.A. max 90-100 mm col Hg, indice soc 0,5-1

 Hb : 10-12 gr/dl;

 Ht : 35%;

 Numar de hematii : 3,5-4 milioane;

 Pierdere volemica sub 10%( sub 500 ml).

H.D.S. – forma medie:

 puls 100-200b/minut;

 T.A.: 80-90 mm col Hg, indice soc 1-1,2;

 Hb: 8-10 gr/dl;

 Ht: 35-30% ;

 numar eritrocite : 2,5-3,5 milioane;

 pierdere volemica : 25%( 500-1000 ml).

H.D.S. – forma severa:

  volumul de sange a scazut cu 25-30%( peste 1500 ml);

 pierderea de sange atinge sau depaseste 1 litru in 24 ore;

 T.A. sistolica < 70 mm col Hg;

 pulsul 120b/minut;

 Ht este sub 30%;

 Hb este sub 8 gr/dl;

 ureea sangvina este peste 60 mg/dl;

 indice soc in jur de 1,5.

Evoluţia , complicatiile şi prognosticul:

EVOLUTIA HDS

Evolutia hemoragiei digestive este una imprevizibila. Examenul clinic ne ofera

elementul principal, pe baza caruia putem aprecia gravitatea si evolutia
hemoragiei.

Este necesara evaluarea rapida a starii generale a bolnavului si a amplorii pierderii

de sange pentru recunoasterea bolnavilor cu risc crescut si pentru identificarea
bolnavilor care au indicatie imediata pentru interventia chirurgi-cala.

Paloarea importanta, racirea extremitatilor, aparitia unor lividitati ciano-tice,

aspectul cenusiu al tegumentelor, absenta recolorarii petei albe obtinute prin
exercitarea unei presiuni pe frunte, bolnavul prezinta o stare de anxietate, stare de
agitatie sau de prostratie, sete intensa, care desi sunt elemente subiective, pot totusi
sa aiba – atunci cand sunt intense – semnificatia unei hemoragii abundente ; pulsul
este rapid si abia perceptibil, dintre cele doua elemente – frecventa si amplitudine-
sunt mai semnificative modificarile amplitudinii, in sensul unei scaderi evidente,
intrucat nu sunt influentate de factorii psihici ce pot contribui la cresterea
frecventei ; tensiu-nea arteriala scade proportional cu cantitatea de sange pierdut :
o pierdere de 500 ml (10% din cantitatea totala de sange a unui subiect de 70 kg)
determina o scadere a tensiunii cu 10-20 mmHg.
 Pentru a aprecia abundenta hemoragiei pe baza cifrelor tensiunii arteri-ale este
necesar sa cunoastem valorile TA a bolnavului in cauza, inaintea accidentului
hemoragic ; de asemenea, imediat dupa o pierdere de sange intra in joc mecanisme
compensatorii, ce pot mentine catva timp, tensiunea arteriala care tinde sa scada si
dupa catva timp sa se prabuseasca.

In primele ore dupa sangerare :

• anemie, datorita hemodilutiei care a inceput sa se produca, cat si eventualelor

sangerari anterioare, dupa care nu s-a scurs un interval suficient de timp, astfel
incat hemodilutia (care incepe din primele ore dar atinge maximum numai dupa 36
ore) poate fi considerata ca anterioara accidentului hemoragic.

• leucocitoza, hiperazotemie

Aspectul clinic este sugestiv, demonstrand in cazul persistentei sau recidi-vei

hemoragiei, o accentuare a simptomelor si semnelor clinice determinate de
rasunetul hematologic si hemodinamic al sangerarii.

• tensiunea arteriala, care in primele momente se putea mentine prin mecanismele

compensatorii, poate fi scazuta, paralel cu scaderea volumu-lui sangvin.

• constatarea unei anemii severe, cu un numar de eritrocite, hematocrit si

concentratie a hemoglobinei mult scazute fata de primele, atesta persis-tenta
sangerarii.

Bolnavul trebuie urmarit foarte indeaproape, atat clinic (inclusiv deter-minarea

tensiunii arteriale si a pulsului) la intervale care sa nu depaseasca 30 minute, sa se
urmareasca diureza, iar la intervale de 4-6 ore sa se efectueze examenele
hematologice.

Evolutia bolnavului dupa efectuarea unei transfuzii corecte, suficient de mari,

permite o apreciere asupra hemoragiei. Peste 25% din hemoragiile digestive
superioare recidiveaza sau continua, facand necesara o stricta supraveghere ;
tensiunea arteriala, frecventa si amplitudinea pulsului, frecventa respiratiei, starea
de constienta, diureza orara, aspectul extremitatilor.
COMPLICATIILE HDS

- tulburarile pulmonare : constau in edem, extravazari sanguine, pneumonie si

adelectozie si sunt datorate, cel putin in parte, scaderii presiu-nii partiale a
oxigenului din sangele arterial. De asemenea se constata cresterea spatiului mort
fiziologic, cresterea rezistentei la flux, cresterea gradientului de
CO2 arterioloalveolar si exista foarte probabil un sunt dreapta-stanga
intrapulmonar. Insuficienta respiratorie odata instalata este severa si de prost
augur.

- tulburarile cardiace : sunt reprezentate de modificari electrocardiografi-ce

minore (modificari de unda T, subdenivelare de ST), ca expresie a hipoxiei
miocardice. La subiectii in varsta sau cu ateroscleroza corona-riana, hemoragia
digestiva mare precipita infarctul miocardic, care poate fi nedureros. O sangerare a
tubului digestiv aparuta la un pacient cu cord la limita decompensarii determina
instalarea insuficientei cardiace congestive.

- tulburarile neuropsihice : sunt consecinta hipoxiei cerebrale si apar mai

intens la cei cu ateroscleroza cerebrala : neliniste, insomnie, anxietate si mai tarziu
apatie, somnolenta, confuzie si dezorientare pana la delir.

Delirul poate avea drept cauza si deshidratarea, alcaloza, insuficienta hepatica sau
renala.

- tulburari vizuale : hemoragiile digestive severe pot determina exudate, edem

papilar, orbite unilaterala tranzitorie sau chiar persistenta, la batranii cu anemie
preexistenta si hemoragie recidivanta.

- Coma hepatica : se instaleaza la pacientii cu ciroza hepatica si hemora-gie

digestiva de orice cauza. Ea se datoreste atat efectului socului asupra ficatului, cat
si absorbtiei produselor azotati rezultati din sangele din intestin.

PROGNOSTICUL HDS

In evolutia si prognosticul HDS sunt incriminati o serie de factori care confera

o particularitate fiecarui caz.

• Primul element este reprezentat de natura leziunii responsabile de accidentul

hemoragic. Astfel hipertensiunea portala complicata cu hemoragie variceala
constituie o entitate clinica, a carei incidenta creste progresiv si in care mortalitatea
este apreciata la 60%. Un indice asemana-tor de mortalitate este atribuit
hemoragiilor date de ulcere de stres, in timp ce, pentru celelalte etiologii rata de
mortalitate se estimeaza intre 5-15%. Unele statistici atribuie o letalitate de 27%,
chiar de 50%, cand nivelul hemoglobinei scade sub 8% in gastritele acute
medicamentoase complicate prin hemoragii.

• Un alt factor cu implicatii prognostice este constituit de caracteristicile

proprii ale hemoragiei : abundenta sa, forma de exteriorizare, hematemeza
traducand o hemoragie mai abundenta decat melena ; si de tendinta de recidiva.

Recidiva se produce mai ales in hemoragia ulceroasa si in cea variceala cu

maximum de incidenta in primele doua zile dupa primul episod.

• Varsta constituie un factor esential in evaluarea prognostica a unui bolnav cu

HDS.

Interventia chirurgicala la varstnici este grevata de o mortalitate mare. Dar si

tratamentul medicamentos este greu de suportat de acesti bolnavi. Sederea
prelungita intr-un mediu strain, sensibilitatea extrema fata de agentii iatrogeni,
riscurile proprii ale terapiei intensive, constituie factori care adauga gravitatea lor
intrinseca la cea a hemoragiei influentand prognosti-cul.

De cele mai multe ori, la varstnici, moartea este urmarea complicatiilor

cardiovasculare, respiratorii sau metabolice, care se constituie adesea la un interval
apreciabil de la data producerii hemoragiei.

Se poate concluziona ca prognosticul HDS nu depinde numai de progresele

tehnologice. Tratamentul unui bolnav cu HDS este atat de complex, incat
modalitatile de organizare ale ingrijirilor medico-sanitare joaca un rol decisiv in
evolutia fiecarui caz.

Tratament:

Examenul obiectiv:

Daca bolnavul este in soc, masurile terapeutice de urgenta vor preceda un examen
fizic complet. Se vor nota: starea generala, alura ventriculara, T.A., frecventa
respiratorie, diureza, daca tegumentele sunt umede si reci sau cianotice.
La inspectie: un bolnav cu stelute vasculare, eritroza palmara, icter, atrofie
testiculara, axita, hematosplenomegalie are sigur hipertensiune portala in cadrul
unei ciroze hepatice si poate sangera din varicele esofagiene.

La palpare: durere epigastrica insotita de aparare sugereaza existenta unui ulcer si

pune problema unei perforatii. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastru
insotita de adenopatie subclaviculara sau axilara stanga arata diagnosticul de
neoplasm gastric. Tuseul rectal este obligatoriu si se va practica chiar in soc
hipovolemic, daca hemoragia nu s-a exteriorizat.

Examene paraclinice:

Hb, Ht, numarul hematii, morfologia eritrocitara, numarul de leucocite si formula

leucocitara, trombocitele, timpul de protrombina, timpul de trombina, bilirubina,
amoniemia, proteinemia, ureea sangvina ne orienteaza asupra diagnosticului
etiologic. Stabilirea exacta a cauzei H.D.S. necesita examene radiologice,
endoscopie, arteriografie.

Endoscopia eso-gastro-duodenala efectuata de urgenta, chiar la internare (daca

starea hemodinamica permite) stabileste diagnosticul de localizare in peste 90%
cazuri. Se foloseste o solutie baritata mai fluida fara a exercita compresiune
abdominala.

Criteriile endoscopice de gravitate sunt:

 exista un risc mare de resangerare daca la endoscopie se evidentiaza sange

proaspat, chiag aderent, vase vizibile;

 valoarea prognostica negativa au ulcere gastrice mai ales cele mari si

profunde si varicele esofagiene;

 ulcerele bulbare posterioare dau hemoragii potential severe.

Examenul radiologic se face la 6-8 ore dupa endoscopie si cand aceasta nu a

descoperit leziunea. Acest examen nu este o metoda sigura si nu poate evidentia
leziunile superficiale. Arteriografia mezenterica superioara si spenoportografia.
Laparotomia exploratoare urmata de hemostaza chirurgicala cand H.D.S. nu se
poate preciza si aceasta este masiva.
Conduita de urgenta:

 linistirea pacientului si familiei acestuia asigurandu-i ca de iau toate

masurile pentru ca totul sa fie bine ;

 repaus strict la pat in decubit dorsal fara perna (in hemoragii mari : pozitia
Trendelenburgh pentru mentinerea unei circulatii corespunzatoare);

 se interzice orice efort fizic.

Repausul la pat trebuie aplicat inca de la domiciliul bolnavului. Repausul dureaza

cel putin 3 zile dupa incetarea hemoragiei:

 sora medicala va recolta sangele intr-un vas dupa aplicarea unei sonde
duodenale;

 prevenirea sucului hemoragic trebuie sa se faca imediat la orice esalon al

asistentei medicale;

 Evolutia unei H.D.S. imprevizibila, se recomanda ca prima masura aplicata

unui bolnav cu H.D.S. sa fie o perfuzie cu solutii cristaloide, fie glucoza 5%,
fie ser fiziologic. Indicatia de transfuzie se face mai tarziu la indicatia
medicului.

Ca o masura mai urgenta este aplicarea unei pungi cu gheata in regiunea

epigastrica in scopul de a realiza vasoconstrictia.

Tratamentul medical:

Tratamentul socului hipovolemic presupune instituirea perfuziei cu sange izogrup,

iar cand acesta nu este disponibil cu sange din grupa 0, Rh negativ. Pentru
revenirea la normal a pulsului si T.A. dupa o hemoragie severa, sunt necesari 2-3
litri de sange in primele 24 ore. Daca se perfuzeaza mai mult de 5 flacoane de
sange trebuie administrat gluconat de calciu IV, pentru neutralizarea efectelor
toxice ale citratului din sangele conservat.

Lactacidemia rezultata din metabolizarea citratului si din metabolismul anaerob

datorita socului necesita administrarea de bicarbonat de Na IV, in functie de ph-ul
arterial si de presiunea partiala a CO2 arterial. La pacientii varstnici sau cu
afectiuni cardiace, se foloseste mai bine masa eritricitara decat sangele integral
pentru a evita supraincarcarea circulatiei si aparitiei edemului pulmonar acut. Daca
timpul de protrombina este prelungit sau ne aflam in fata unei ciroze hepatice se va
administra vitamina k IV.

Pozitia bolnavului este Tredelenburgh. In starile de soc avansate este necesara

intubatie orotraheala si respiratie artificiala cu un amestec bogat de O2. Pacientii
vor fi urmariti prin supravegherea T.A., pulsului, frecventei respiratorii, debitului
urinar, T º, senzatie de sete.

Corectarea tulburarilor hidro-electrolitice:

Trecerea lichidelor si electrolitilor din sectorul extravascular in cel intravascular

pentru a compensa volumul de sange pierdut determina o serie de tulburari hidro-
elctrolitice mai accentuate la cei cu varsaturi si cu istoric de stenoza pilorica ce
trebuie corectate tinand cont de valorile ionogramei sangvine si urinare. Pentru
evitarea deshidratarii se administreazp 2500-3500 ml lichide/zi peros (lichide reci
in cantitati mici cu lingurita) si parental (iv) urmarind sa asiguram o diureza de 800
ml/24 h. Din cantitatea de lichid administrata parenteral 2/3 va fi glucoza 5% si 1/3
ser fiziologic care impreuna cu alimentele trebuie sa realizeze un aport de clorura
de sodiu de 10/20 gr/zi.

Repausul la pat:

Repausul dureaza 2-3 saptamani. In primele 3 zile este necesar un repaus absolut la
pat, iar in urmatoarele 3 zile dupa oprirea hemoragiei nu se vor permite decat
deplasari minime pana la baie. In timpul repausului la pat, pacientul trebuie sa faca
gimnastica respiratorie si miscari active ale membrelor inferioare pentru prevenirea
flebotrombozelor.

Dieta:

Dieta trebuie adoptata in functie de apetitul, toleranta si afectiunile fiecarui pacient.

Alimentarea precoce a bolnavului cu H.D.S. prezinta o serie de avantaje certe fata
de postul absolut preconizat in trecut si anume:

 constituie un aport caloric hidro-electrolitic;

 mijloc de neutralizare a sucului gastric, absolut necesar vindecarii;

  are efect benefic asupra psihicului bolnavului.

Bolnavilor care nu au varsaturi sau nu sunt in stare de soc li se vor administra mase
mici, repetate (intervale de 1-2 ore) constituite din lapte, ceai, creme, toate reci sau
cuburi mici de gheata, date cu lingurita. Dupa primele 24 de ore alimentatia incepe
cu creme, gelatina de suc de fructe, supe mucilaginoase. Dupa 3-4 zile regimul va
fi mai bogat. In a 8-a zi de la hemoragie regimul va fi cat mai diversificat,
incluzand ou moale, gris cu lapte, carne sau peste slab tocat si fiert, unt, smantana,
piure de legume, compot pasat, fainoase cu lapte.

Ratia calorica : 1500-2000 cal/zi. Bolnavii cu ciroza hepatica vor primi de la

inceput alimentatie hipoproteica datorita riscului ca hemoragia sa precipite
instalarea comei hepatice. La aceasta laptele va fi inlocuit cu lichide antiacide.

Tratament medicamentos:

Sedarea: Sedarea bolnavilor cu H.D.S. este utila in cursul zilei cat si noaptea
pentru asigurarea unui somn normal si absolut necesar in leziunile gastro-
duodenale acute. Se da: fenobarbital 100 mg (1/2 fiola) la 8 ore injectii
i.m., diazepam 10 mg la 12 ore. Opiaceele sunt contraindicate la bolnavii cu
insuficienta respiratorie cronica sau ciroza hepatica.

Antiacidele: Se administreaza bolnavilor cu H.D.S. prin ulcer gastric sau

duodenal, la cei cu dureri epigastrice sau hiperaciditate cunoscuta. Se prefera
antiacide neresorbabile de tipul trisilicatului de magneziu.

Anticolinergicele: Ele sunt contraindicate dupa hemoragii, deoarece reduc

motilitatea gastrica si permit sangelui acumulat sa destinda stomacul. In schimb tot
pentru efectul antisecretor la nivelul stomacului se pot folosi inhibitori ai
receptorilor H2 histaminici (cimetidina 1600 mg/zi, Ranitidina300 mg/zi
si Famotidina) sau Metiprostaglandina E2. Inhibitorii receprorilor H2 ai
histaminei se pare ca au eficacitate mai mare in hemoragiile din ulcerului gastric.
Cimetidina 400 mg, la 6 ore administrata iv.

Extractul de hipofiza superioara: Se administreaza in perfuzie iv e.o.u.i. in 100

ml solutie glucozata sau se ser fiziologic in 20-30 minute. Perfuzia se poate repeta
la intervale de 2 ore.
Laxativele: Sunt recomandate dupa 3-4 zile de constipatie si se pot folosi :
supozitoare (substante blande, neiritante). La bolnavi cu ciroza hepatica este
indicatp indepartarea sangelui din colon prin clisma, imediat ce starea generala a
bolnavului o permite pentru a evita aparitia comei hepatice.

Neomicina: Neomicina (4-5 gr/zi) este indicata in H.D.S. din ciroza hepatica
pebtru ca prin reducerea amoniogenezei bacteriene intestinale previn
encofaleopatia portala.

Vitaminele: La cei cu semne de fragilitate capilara se va administra vitamina C

parenteral 500-1000 mg/zi, 10 zile apoi 200 mg/zi peros. Daca exista indicii de
hipovitaminoza sau de nutritie se va indica vitamina B complex. Vitamina K,
injectabil im., se va administra pacientilor cu afectiuni hepatice. Pentru refacerea
rezervelor de fier ale organismului se va da sulfat feros (Glubifer 3 drajeuri pe zi),
gluconat feros de 3 ori/zi dupa mesele principale sau preparate de fier injectabile.

Refrigerarea gastrica:

Consta in scaderea temperaturii peretelui gastric la +5 grade C cu ajutorul unui

balon introdus in stomac, prin care circula un amestec refrigerator (alcool si apa)
ceea ce determina reducerea fluxului sangvin in artera gastrica stanga si
pancreatico-duodenala, diminuarea secretiei de HCl, scaderea activitatii
proteolitice a pepsinei si reducerea motilitatii gastrice.

Sonda Sengstaken-Blakemore:

Aceasta sonda este folosita pentru compresia mecanica a varicelor esofagiene

sangerande, daca hemoragia continua si dupa perfuzie intravenoasa cu vasopresina.
Este bine ca sonda cu balonas sa fie aplicata numai acelor bolnavi care se are in
vedere interventia chirurgicala in urmatoarele 48 ore. Folosirea sondei poate
determina unele accidente:

 inundatie bronsica prin reflux gastric;

 insuficienta respiratorie prin compresiune traheo- bronsica;

 ruptura a esofagului;

 hemoragie in momentul instalarii sau scoaterei sondei.

Tratamentul chirurgical:

Decizia actului operator este rezultatul unui consult medico-chirurgical ce are in

vedere abundenta si durata hemoragiei, afectiunea cauzala, istoricul bolii pana in
momentul accidentului hemoragic, carsta bolnavului, afectiuni asociate.

Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii:

 hemoragie cu examinare, in care bolnavul nu se desocheaza in ciuda

reanimarii corecte;

 daca presiunea venoasa centrala se mentine scazuta sau se normalizeaza doar

petru scurt timp in ciuda mijloacelor de reanimare folosite;

 daca pacientul are peste 60 de ani, pentru ca dupa aceasta varsta hemostaza
spontana se produce mai rar, iar consecintele hipovolemiei si anemiei sunt
suportate mai greu;

 boala ulceroasa cu antecedente hemerogice;

 daca la accidentul hemoragic se asociaza o perforatie concomitenta;

 daca nu avem la dispozitie cantitatea de sange necesara pentru transfuzie.

Terapia intensiva:

Obiective terapeutice in H.D.S: Imobilizarea bolnavului la pat si asigurarea

conditiilor de monitorizare si de ingrijire a bolnavului imobilizat. Punerea in
repaus a tubului digestiv. Instituirea unei terapii intravenoase in scopulrealizarii
bilantului si al combaterii hipovolemei. Terapie hemostatica adecvata. Evacuarea
sangelui din tubul digestiv. Refrigerarea interna si externa. Depistarea sursei si
stabilirea sediului de unde provine hemoragia. Prevenirea si combaterea infectiilor
cu punct de plecare in tubul digestiv, infectii datorate prezentei sangelui.
Hemostaza chirurgicala in conditii de urgenta.

Realizarea obiectivelor terapeutice: Imobilizarea la pat a bolnavului cu H.D.S.

presupune evitarea oricaror eforturi care ar putea fi urmate de modificari ale T.A.
atat in sensul cresterii cat mai ales in sensul scaderii hipotensiunii arteriale, de
mobilizare, care, pe fondul hipovolemic al bolnavului, poate sa duca la lipotimii.
Sunt permise numai mobilizari usoare, active si pasive, efectuate fara efortul
membrelor. Mobilizarea la marginea patului nu se recomanda.

Monitorizarea permanenta presupune masurarea frecventa a T.A., a pulsului,

diurezei, inregistrarea pierderilor prin varsaturi si prin aspiratie si observarea
coloratiei tegumentelor si a starii generale, prezenta transpiratiilor si caracterul lor.
Toate se inregistreaza in fisa de evolutie a bolnavului. Punerea in repaus a tubului
digestiv se realizeaza prin oprirea alimentatiei orale, iar in caz de intoleranta
gastrica oprirea oricarui aport pe cale orala.

Astfel se intrerupe stimularea secretiilor digestive si mai ales a secretiei gastrice

care, prin compozitia ei acida, exercita o actiune iritativa la nivelul sediului de
unde provine hemoragia. Prezenta sangelui in tubul digestiv este rau tolerata si
determina fenomene de tub digestiv si stres agravate in momentul aparitiei
hipotensiunii arteriale.

Reluarea hidratarii si a alimentatiei se va face treptat, prin testarea tolerantei

gastrice. La inceput se da ceai fara zahar sau putin dulce de musetel, de menta sau
ceai calmant gastric, apoi lapte indoit cu ceai, lapte dulce integral, branza vaci,
iaurt proaspat, frisca proaspata, smantana proaspata, fainoase, supa de legume.
Concomitent, in boala ulceroasa se vor administra pansamente gastrice si
antiseptice.

Instituirea unei terapii intravenoase este necesara pentru combaterea hipovolemiei

si pentru administrarea unor medicamente cu actiune farmacodinamica rapida pe
aceasta cale. In functie de cantitatea de sange pierduta se va indica transfuzia de
sange izogrup, izoRH. Indicatorii pretiosi pentru administrarea de sange sunt: T.A.,
pulsul, paloarea tegumentelor, lipotimia de mobilizare, starea generala. Dintre
analizele de laborator urgente se ia o hemoleucogramie cu determinarea Hb si Ht si
un grup sangvin si Rh.

Valori ale Hb : 10-12 g% si Ht : 30-35 g% nu indica transfuzia de sange,

manifestarile clinice ale hipovolemiei putand fi corectate prin administrarea de
solutii cristaloide de glucoza 5% sau ser fiziologic. Daca Hb scade sub 9 g% si Ht
sub 25 g% atunci se indica transfuzia de sange.
Terapia hemostatica adecvata constituie un obiectiv de care s-a abuzat mult.
Substantele hemostatice favorizeaza actul fiziologic al coagularii si scurteaza
durata de efectuare a acestuia, dar nu pot opri hemoragia cauzata de intercaptarea
unor vase sangvine mari.

Evacuarea sangelui din tubul digestiv: Daca sediul hemoragiei este situat la
nivelul esofagului sau stomacului, simptomul principal este hematemeza care se
datoreaza unei tolerante reduse a stomacului, fata de sange. In hemoragii masive,
cantitatea de sange depaseste posibilitatile de evacuare spontana a stomacului si
este necesara efectuarea activa a sangelui si a lichidului gastric, printr-o sonda de
aspiratie gastrica. Sangele cu cheaguri obstrueaza sonda si este mai dificil de
evacuat.

In aceasta situatie poate fi utila folosirea unui tub Fanche. O tehnica speciala in
care se combina evacuarea sangelui si a lichidului de staza din stomac cu
hemostaza mecanica prin compresiune este aceea in care se foloseste sonda
Senhstaken-Blakemore.

Refrigerarea interna si externa: Refrigerarea interna se poate obtine prin sonde

speciale cu dublu lumen prin care se introduc si se aspira lichide reci. Lichidele
reci introduse vor fi recuperate cat este posibil, in intregime. Este de preferat
folosirea de solutii izotone cu plasma sangvina. Refrigerarea externa se realizeaza
prin aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul regiunii epigastrice.

Depistarea sursei si stabilirea sediului de unde provine hemoragia consta in

evaluarea clinica in functie de datele anamnestice si de particularitatile individuale.

Prevenirea si combaterea infectiilor cu punct de plecare in tubul digestiv se va face

prin:

 evaluarea sangelui din tubul digestiv;

 administrarea de antibiotice neresorbabile peros sau pe sonda gastrica :

Neomicina 1-1,5 g in 24 ore; Metronidazol 2 g/24 ore.

 Hemostaza chirurgicala in conditii de urgenta : persistenta H.D.S., atestata

de episoade repetate de hematemeza si melena, precum si de manifestari
 hemodinamice obiectivate prin hipotensiunea arteriala, tahicardie, paloare,
transpiratie.

Tratamentul profilactic se adreseaza cauzei de hemoragie digestiva.

-In cazul ulcerelor şi ulceratiilor gastrice şi duodenale, profilaxia se suprapune cu

tratamentul acestuia: regim igieno-dietetic, inhibitoride pompa de protoni şi
inhibitori H2, screening endoscopic pentrudepistarea precoce a leziunii.Regimul
igieno-dietetic recomandat cuprinde atat un regim alimentar catşi un stil de
viata sanogenic:- se evita condimentele, afumaturile, prajelile, mancarea
fierbinte, bauturile carbogazoase, bauturile

alcoolice, tutunul, cafeaua, dulciurileconcentrate;

- de rezolvat problemele dentare, sa manance mesele la ore fixe, sa mestece incet

mancarea, cina sa fie servita cu 3 ore inainte de culcare.
 CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu hemoragie
digestive superioara
Contribuţia asistentei medicale la stabilirea diagnosticului de nursing

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică,care permite

acordarea de îngrijiri individualizate,pornîndu-se de la noua concepţie privind
persoana îngrijită,privind sănătatea bio-psiho-socială formând un tot indivizabil cu
necesităţi fundamentale comune tuturor,cu manifestări specifice pe care si le
satisface singur dacă se simte bine.

Cadrul conceptual al VIRGINIEI HENDERSON se bazează pe definirea celor 14

nevoi fundamentale,definite ca fiind necesităţi vitale,esenţiale ale finţei umane
pentru a-si asigura starea de bine,în apararea fizică şi mentală.

Fiecare din aceste nevoi comportă:-o dimensiune biologică

-o dimensiune psihologică

-o dimensiune sociologica

-o dimensiune culturală

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;

2.Nevoia de a bea şi a mânca

3.Nevoia de a elimina

4.Nevoia de a se misca şi a avea o bună postură

5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni

6.Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca

7.Nevoia de a menţine constant temperatura corpului

8.Nevoia de a menţine tegumentele curate si integre

9.Nevoia de a evita pericolele

10.Nevoia de a comunica

11.Nevoia de acţiona conform propriilor credinţe şi valori;

12.Nevoia de a fi ocupat şi a se realizea;

13.Nevoia de se recrea;

14.Nevoia de a învăţa să-si păstreze sănătatea.

Ele pot îmbrăca foarte multe forme variate după individ,starea de

sănătate,maturitatea sa,obiceiurile personale si culturale.

ABRAHAM MASLOW psiholog şi umanist american afirmă că există 5 categorii

de nevoi umane,ierarhizate,în ordinea priorităţiilor,astfel:

1.Nevoi fiziologice,

2.Nevoi de securitate,

3.Nevoi de apartenenţă,

4.Nevoi de recunoaştere socială,

5.Nevoi de realizare.

Pentru ca persoana să poată ajungă,spre satisfacerea nevoilor de ordin superior,

apartenenţă, stimă, realizare, trebuie satisfăcute întâi nevoile de bază, fiziologice şi
de securitate. Nesactisfacerea unei nevoi de ordin fiziologic sau psihologic,poate
avea repercusiuni asupra uneia sau mai multor nevoi.

Independenţa la adulţi se manifestă prin atinegrea unui nivel acceptabil în

satisfacerea nevoilor prin acţiuni pe care le îndeplineste individul însuşi fără
ajutorul altei persoane,menţinându-se un bun echilibru fiziologic şi psihologic.

Dependenţa este incapacitatea persoanei de a adapta comportamente sau de a

îndeplini singur fără ajutorul altei persoane,acţiune care să-i permite un nivel
acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel incât să fie independent.
Atunci când o nevoie fundamentală este nesatsifăcută din cauza unei surse de
dificultate,apoi una sau mai multe manifestări de dependenţă,care sunt semne
observabile ale unei anumite incapacităţi a persoanei de a raspunde pentru ea însăsi
la aceasta nevoie.Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza
dependenţei,reprezentând orice obstacol major care impiedică satisfacerea uneia
sau mai multor nevoi fundamnentale.Poate fi cauzate de:

1.Factori de ordin fizic,

2. Factori de ordin psihologic,

3. Factori de ordin social,

4. Factori de ordin spiritual,

5.Factori legat de insuficienţa cunoastere.

Intervenţia asistenţei poate fi asupra unei surse de dificultate direct sau asupra
manifestărilor de dependenţă sau asupra celor două niveluri.Pacientul poate să
prezinte patru forme de dependenţă:

-potenţială

-actuală

-descrescândă

-permanentă.

Faza iniţială a procesului de îngrijire începe cu colectarea datelor sau culegrea

datelor care este un proces continuu,deoarece pe tot parcursul muncii sale,de la
internarea pacientului în spital,asistenta nu incetează de a observa,de a intreba,şi de
a nota datele care îi permite să stabilească actul de îngrijire.

Datele sunt:

-date obiective observate de asistentă despre pacient,

-date subiective-expuse de pacient,

-date conţinând informaţii trecute,

-date conţinând informaţii actuale,

-date legate de viaţa pacientului,obiceiurilor sale,anturajul său,sau mediul

înconjurător.

Toate aceste informaţii pot fi grupate în două categorii:

-date relative stabile,

-date variabile care sunt în continuă evoluţie,schimbare şi care cer o constantă

reevaluare din partea asistentei.Sunt legate de starea fizică şi de condiţiile psiho-
sociale.

DIAGNOSTICUL DE NURSING
Porniind de la informaţiile culese şi de la departajarea manifestăriilor de
dependenţă,asistenta poate să definească problemele pacientului şi să pună un
diagnostic de îngrijire,care va uşura munca clarificând sensul intervenţiilor sale.

Obiectiv.Descrierea unui comportament pe care îl asteptăm de la pacient,un

rezultat pe care dorim să-l deţinem în urma intervenţiilor.El vizează deci atitudinea
comportamentului său acţiunea pacientului însuşi(sau a familiei). Executarea sau
aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizări constienţei voluntare a
intervenţiilor,planificate pentru a obţine rezultatul asteptat. În aplicarea practică,
sunt antrenaţi: pacientul, asistenta,echipa de îngrijire, familia şi aparţinătorii.

Evaluarea: Este ultima parte a planului de îngrijire care constă în a aduce apreciere
asupra programului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei şi este făcută cu
regularitate la diverse intervale.Se va evalua reacţia pacientului la îngrijiri şi
satisfacerea pacientului.

CONDUITA DE URGENŢĂ A ASISTENTEI MEDICALE ÎN FAZA DE

PRESPITALIZARE

Suferinţa organismului provocată prin agresiunea unui factori al mediului

inconjurător,contribuie o urgenţă care terbuie tratate din primele clipe de la
 producerea ei, deoarece întârzierea intervenţiei poate periclita vindecarea
bolnavului,prin apariţia unor complicaţii care îngreunează ulterior actul terape-
utic,sau printr-o evoluţie nefavorabilă finalizată prin infirmităţi definite sau deces.

Toate măsurile luate pentru salvarea vieţii şi sănătăţii bolnavilor asupra carora au
acţionat pe neasteptate factori de mediu,alcătuiesc asistenţa de urgentă,în care
măsurile elementare luate imediat formează primul ajutor,care se aplică la orice
persoană instruită la locul accidentului.

Se împune incă din primul moment asigurarea unor posibilităţi adecvate de

ventilaţie pulmonare.În situaţia instalări unui stop cardiac se iau măsuri bine-
cunoscute de resuscitarea cardiacă:masaj cardiac extern cu ritm de 90-
100/min,asociate cu respiraţie artificială (metoda Sylvester).Bolnavul se transportă
însotit de un cadru competent care va interveni cu măsuri necesare,la orice
schimbare a stării acestuia (puls,T.A.,resp.).

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LAINTERVENTII AUTONOME

SI DELEGATE

Semnele hemoragiei digestive ca si primele masuri terapeutice trebuie cunoscute

de asistenta medicala.Regula generala: in orice hemoragie digestiva internarea in
spital este obligatorie, de obicei intr-un serviciu chirurgical .

OBIECTIVE MASURI DE REALIZARE

1. Asigurarea repausului 1.1. Repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna (in
hemoragiimasive - in pozitie trendelemburg,pentru mentinerea
uneicirculatii cerebrale adecvate).

1.2. Se interzice orice efort fizic (efortul fizic poate accentua

hemoragia sau poate agrava tabloul clinic).

1.3. Asistenta medicala va linisti bolnavul

si apartinatorii,recomandandu-le calm si convingandu-i in
acelasi timp denecesitatea repausului. Aceasta masura
terapeutica va fi aplicata atat la domiciliul bolnavului si in
timpul transportului catre spital cat si la spital. Repausul la pat
 dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei.

1.4. Asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminate

de bolnav si-l va prezenta medicului (in cazul
bolnavilor internati).

1.5. Va efectua curatirea gurii bolnavului, cu capul asezat intr-o

parte , fara a deplasa bolnavul.

2.Supravegherea functiilor 2.1. Asistenta medicala va urmari si nota pulsul, tensiunea

vitale si aprecierea clinica a arteriala ( in hemoragiile masive urmarirea se va face din ora in
gravitatii ora ).

2.2.Se va aprecia gravitatea :

•dupa cantitatea de sange pierdut (hemoragie masiva - pierderi

de 1500-2000 ml sange; de gravitate medie - pierderi de 500-
1500 ml sange; hemoragie usoara - pierderi de 50-250 ml);

•dupa modul cum s-a produs hemoragia (rapiditatea pierderii,

brutal, repetat, moderat).

3. Aplicarea 3.1. Aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica

masurilor terapeutice .In
afara de grija pentru repaus
strict la pat al
bolnavului,asistenta va aplica
masurile indicate de medic.

3.2. Pregateste sange izogrup, izoRh si instaleaza transfuzia de

sange

3.3. Administreaza (in cazul ca se asociaza ) medicatie

hemostatica (CaCl2, gluconat de calciu, vitaminele K si
C,venostat trombina, adrenostazin).

3.4. Instaleaza perfuzie cu substituenti: Macrodex (Dextran70),

 Rheomacrodex (Dextran 40). In lipsa de solutie macromo-
leculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucozat, dar acestea
au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei.

3.5.Pregateste si administreaza in cazurile indicate,

sedative(fenobarbital, diazepam) pentru calmarea starii de
agitatie

3.6.Uneori se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea

sangelui, intrucat hemoragia se opreste mai usor daca stomacu
leste colabat. In plus, evacuarea stomacului, oprind greturile si
varsaturile il pune in repaus si favorizeaza hemostaza.

3.7.Se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi (refrigeratie

gastrica prin lavaj continuu) cu apa de la gheata. Asistenta va
avea pregatit material steril necesar efectuarii tubajului gastric)

4. Examinari de laborator 4.1. Se recolteaza sange pentru determinarea

hematocritului,numarul hematiilor, hemoglobina (hemograme).

4.2. Se recolteaza scaun pentru a-l trimite la laborator in vede-

rea punerii in evidenta a sangelui din materiile fecale
(reactiaAlder).

4.3. In cazuri grave (stari de soc) se determina

azotemia,ionograma, rezerva alcalina, teste de coagulare,
determinarea volumului sangvin.

5. Alimentatia 5.1. Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi

numai lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in prima
zi.Eventual, lapte rece in cantitati mici (20-30 ml), din ora in
ora.

5.2. In functie de evolutie, a doua zi de la sangerare

sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte,
regimhidro-zaharat.

5.3. Incepand cu a 3-a zi regimul se imbogateste adaugandu-se

 supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de legume,
budinci,crème, ou moale, carne slaba de vita sau pasare, legume
fierte,fructe crude, ajungandu-se la cateva zile ( 5-7 ) la o ratie
calorica de 1500-2000 calorii.

6.Particularitati terapeutice 6.1.Cand hemoragia e produsa de ruptura varicelor esofagienese

introduc in esofag, pentru 24-36 ore, sonde speciale cu balonas
esofagian compresiv (tip Sengstaken - Blackmore).

6.2.Uneori se recomanda avacuarea sangelui din intestin prin

clisme, efectuandu-se apoi si lavaj intestinal (in special in ciroze
hepatice pentru prevenirea encefalopatiei portale)

6.3. In gastritele hemoragice se administreaza

pansamentegastrice amestecate cu trombina uscata sterila.

EDUCATIA PENTRU SANATATE IN AFECTIUNILE APARATULUI

DIGESTIV

Educatia pentru sanatate in afectiunile aparatului digestiv se refera lamasurile de

profilaxie: primara, secundara si tertiara.

Masuri de profilaxie primara : vizeaza reducerea numarului de cazuri noide

imbolnaviri. Ele constau in:

- dispensarizarea persoanelor cu risc crescut de imbolnavire, a

persoanelor cu teren ulceros (descendentii din familii in care unul sau
ambii parinti auulcer gastro-duodenal);

- dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice de boala;

- educarea populatiei in ceea ce priveste igiena buco-dentara;

 - educarea populatiei in ceea ce priveste igiena alimentara;

• alimentatie echilibrata calitativ si cantitativ;

• pregatirea alimentelor (fara excese de condimente, sare,

alimente reci sau fierbinti);

• igiena psihonervoasa – servirea mesei in conditii de relaxare

ner-voasa, intr-o ambianta placuta

- locuinta corespunzatoare: luminoasa, curata;

- conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;

- folosirea rationala a repausului: prin odihna activa;

- evitarea sedentarismului si cultivarea miscarii sub toate formele sale;

- evitarea stresurilor de orice fel si promovarea tehnicilor deautosanoge

neza

- mentinerea in conditii bune a mediului ambiental: fizic, biologic,

psihicsi social;

- organizarea ergonomica a muncii in asa fel incat sa se evite

obosealaexcesiva, bolile profesionale;

- educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor daunatoare cefav

orizeaza aparitia bolilor stomacului, ficatului (fumat, alcool,
consumexcesiv de cafea.)

Masuri de profilaxie secundara : Urmaresc ca in evolutia bolilor deja existente

sa nu apara complicatii grave. Ele se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor cu
afectiuni digestive (ulcer gastric, duodenal, hepatita cronica, etc). Educatia
pacientilor sa respecte normele igieno-dietetice si tratamentul prescris de medic.

Masuri de profilaxie tertiara: Cuprind totalitatea actiunilor destinate

diminuarii incapacitatilor cronice de reeducare a invaliditatilor functionale
ale bolnavilor (gastrectomie, anus, iliac, etc.) si reintegrarea socio-profesionala .
 CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ
Cazul I

CULEGEREA DATELOR

Sursa de obtinere a datelor : -pacientul

-familia pacientului

Tehnici de obtinere a datelor :-interviu la patul bolnavului

-foaia de observatie

Date privind identitatea pacientului :

Date fixe :

Nume : Suditu

Prenume : Stefan

Varsta :70 ani

Sex : masculin

Religie : ortodoxa.

Nationalitate : romana

Stare civila : casatorit

Statut socio-cultural : absolvent a XII clase

Ocupatia : pensionar
 Date variabile :

Domiciliu : Judetul Buzau

Conditii de viata si munca : locuieste in casa cu trei camere impreuna

cusotia, ingrijeste diverse animale

Mod de petrecere a timpului liber : emisiunile radio si TV culturale, in

mod special, informative ; ii place sa citeasca ziarul in aer liber pe o canapea.

Starea de sanatate anterioara:

Date autropometrice :

- greutate : 68 kg

- inaltime : 1,65 m

- grup sanguin : AII

- Rh : pozitiv.

Limite senzoriale:

- alergii: nu prezinta

- proteze : prezinta proteza dentara

- acuitate auditiva : in limite normale

- somn : fiziologic, 6-8 ore pe noapte

- mobilitate : usor diminuata

- alimentatie : inapetent, consuma alcool

- eliminari : - mictiuni fiziologice 4-5 / zi

- scaune normale
 - diaforeza generalizata cu miros neplacut

- hematemeze repetate cu cheaguri de sange

- nu prezinta expectoratie

Antecedente heredo-colaterale : neaga

Antecedente personale fiziologice si patologice:

-Antecedente personale patologice :

-TBC pulmonar in 1975

-apendicectomie in urma cu 30 ani

-varice esofagiene operate in anul 2000

-hepatita cronica – ciroza hepatica din 1990

Informatii legate de boala

Motivele internarii :

- hematemeza

- greturi

- dureri epigastrice.

Istoricul bolii : Pacient cunoscut cu ciroza hepatica din anul 1990 si

operat de varice esofagiene in anul 2000, nu a respectat regimul igieno-dietetic
recomandat de medic, a consumat alcool. Afirma ca de 6 ore prezinta dureri
epigastrice si mai multe hematemeze cu cheaguri de sange.

Diagnosticul la internare :

- hemoragie digestiva superioara (hematemeza)

- ciroza hepatica

- varice esofagiene operate

 Data internarii : 14.03.2016

Examenul pe aparate:

Stare generala : alterata

Tegumente si mucoase : palide acoperite de transpiratie

Tesut musculoadipos : normal reprezentat

Sistem ganglionar : nepalpabil

Sistem asteoarticular : integru morfo-functional

Aparat respirator :- torace normal conformat

- murmur vezicular prezent bilateral

- sonoritate pulmonara normal

- respiratie fiziologica : 18 respiratii / minut

Aparat cardiovascular :

- matitate cardiaca in limite norma

- soc apexian in spatiul V intercostal stang

- T.A. = 90/60 mmHg

- puls seara = 58 batai/minut

Aparat digestiv :abdomen dureros la palpare in epigastru, usor marit de

volum , ficat la 5 cm sub rebordul costal drept , splina nepalpabila , hematemeza ,
inapetenta .

Aparat urogenital :-rinichi nepalpabili

-mictiuni fiziologice : 5-6 mictiuni / zi

-loje renale libere, nedureroase.

SNC : pacientul este echilibrat psihic , orientat temporo-spatial , reflexe

osteotendinoase prezente
GRAD DE DEPENDENTA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie : dependent 50%

2. Nevoia de a bea si a manca : dependent 90%

3. Nevoia de a elimina : dependent 90%

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura : dependent

30%

5. Nevoia de a dormi si a se odihni : dependent 70%

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca : partial dependent 20%

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului : dependent 40%

8. Nevoia de a fi curat : dependent 10%

9. Nevoia de a evita pericolele : dependent 80%

10. Nevoia de a comunica : dependent 60%

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte : dependent

20%

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii : independent

13.Nevoia de a se recrea : dependent 70%

14.Nevoia de a invata : dependent 30%

DIAGNOSTIC NURSING :

Alterarea nutriţiei (mai puţin decât necesităţile organismului) legată de:

– inabilitatea de a ingera alimentele datorită inapetentei si

hematemezei;

Alterarea respiratiei manifestata prin dispnee din cauza durerii,anxietatii

si ascitei ;

Alterarea perfuziei tisulare legată de:

– hipovolemie;

Deficit de volum de lichid legat de:

– pierdere excesivă de lichide prin vărsături, diaforeză,

hemoragii.

Potenţial de alterarea integrităţii tegumentare legată de:

– alterarea circulaţiei;

– imobilizare prelungită datorita repaosului impus de

afectiune;

Vulnerabilitate la pericole legată de:

– apariţia complicaţiilor,secundar netratării corespunzătoare

a unor afectiuni;
Nevoia afectata Diagnostic de Obiective INTERVENTII Evaluare
nursing
Autonome Delegate
1.Nevoia de a 1Alimentatie 1.Pacientul sa se -asez pacientul in pat in -recoltez in urgenta 14.03.2016
bea si a manca inadecvata prin alimenteze pozitie decubit dorsal fara analize pentru :
deficit cantitativ si perna Pacientul
calitativ /24 h -Examene prezinta
Cauza: HDS Evaluare la 72 h. -evaluez semnele de hematologice ( VSH, hematemeza si
manifestata prin: deshidratare HT, HLG ) melena .

-inapetenta -observ culoarea tegumentelor -Examene biochimice 17.03.2016

si aspectul lor (glicemie , uree,
-greturi creatinina , TGO , Starea
-suprim alimentatia pe cale TGP, bilirubinemie , pacientului s-a
orala , bolnavul primind fosfataza alcalina , ameliorat
numai lichide reci cu lingurita colesterol, trigliceride
si bucatele de gheata in prima , acid uric) 19.03.2016
zi, eventual lapte rece in
cantitati mici( 20-30 ml), din -Examen sumar de Pacient
ora in ora. urina echilibrat
hemodinamic
-in ziua a-II-a ofer pacientului -Examenul materiilor
12-14 mese , compuse din fecale( reactia Adler
150-200 ml lapte , regim ).
hidrozaharat.
14.03.2016
- incepand din a treia zi
imbogatesc regimul adaugand Tratament
supe mucilaginoase, gris cul
 apte, piureuri de legume ,
budinci, creme , ou moale, -instalez perfuzie cu
carne slaba de vitasau pasare, Dextran 70
legume fierte, ajungandu-se in
cateva zile (5-7 )la o ratie - administrez 1 fiola
calorica de 1500-2000 calorii. Diazepam

-masor functiile vitale si -administrez

vegetative si le notez in foaia medicatie
de temperatura din ora in ora. hemostatica ( CaCl2 ,
gluconat de calciu ,
-cateterizez o vena pentru adrenostazin , vit K ,
instituirea tratamentului trombina )
medicamentos
Mentin interventiile
cu rol propriu si
delegate pe toata
durata spitalizarii.
2. Nevoia de a 2. 1. Pacientul sa -asigur conditii de Evacuez sangele din 14.03.2016
respira Alterarea prezinte functia microclimat : salon linistit , intestine prin clisme ,
respiratiei cardio- curat, aerisit , temperatura 18- apoi fac spalatura Pacientul
manifestata prin respiratorie in 20o C, lenjerii curate , bine intestinala pentru prezinta la
dispnee din cauza limite normale intinse , un climat de calm si prevenirea internare :
durerii,anxietatii si siguranta , umiditate adecvata. encefalopatiei portale
ascitei ; R= 21r/min
Alterarea -masor R si P si le notez in
perfuziei tisulare foaia de temperatura din ora P=100 b/min
legată de: in ora.
TA=100/60
–
mmHg
 hipovolemie;
-observ efectul medicatiei 15.03.2016
asupra organismului
In urma
-mentin interventiile si in interventiilor
zilele urmatoare acordate starea
pacientului s-a
ameliorat.

T.A.=120/70m
mHg

R=18r/min

P=84b/min

16.03.2016

R=16r/min

P=80b/min

T.A.=130/70m
mHg

Obiectiv
realizat
3. Nevoia de a 3. Deficit de Pacientul sǎ -interzic pacientului orice - aplic punga cu 14.03.2016
elimina volum de lichid prezinte o efort fizic gheata in regiunea
legat de: ameliorare a epigastrica Pacientul
 starii generale. prezinta
– pierdere -manifest intelegere fata de - pregatesc sange disconfort
excesivă de lichide Oprirea suferinta pacientului izogrup , izoRh si abdominal ,
prin vărsături, hemoragiei instaleaza transfuzia hematemeza ,
diaforeză, digestive -linistesc pacientul si de sange melena la
hemoragii. apartinatorii, convingandu-i internare
OTS 24-48h de necesitatea repaosului .
15.03.2016
-repaosul va fi mentinut cel
putin 3 zile de la oprirea Starea
hemoragiei pacientului s-a
ameliorat
-colectez intr-un vas sangele
eliminat de bolnav pentru a-l 17.03.2016
prezenta medicului
Pacientul
-curat gura bolnavului, cu prezinta confort
capul asezat intr-o parte fara fizic si psihic .
sa deplasez pacientul
Obiectiv
- incurajez pacientul la orice realizat.
progres obtinut

4.Nevoia de a fi 4. Potenţial de Pacientul sǎ -creez in salon conditii optime -efectuez aspiratia Pacientul este
curat , ingrijit , alterarea cunoasca de confort si intimidate gastrica pentru echilibrat psihic
de a-si proteja integrităţii manifestarile evacuarea sangelui , , a inteles toate
tegumentele tegumentare legată bolii , regimul de -supraveghez tegumentele si deoarece hemoragia indicatiile date ,
de: viata pe care mucoasele pacientului se opreste mai usor cunoaste
 trebuie sa-l daca stomacul este regimul de viata
– alterarea respecte in -furnizez explicatii clare si colabat. pe care-l va
circulaţiei; vederea obtinerii deschise asupra ingrijirilor urma .
echilibrului programate
– imobilizare psihic.
prelungită datorita -explic pacientului normele de
repaosului impus viata si de alimentatie pe care
de afectiune; trebuie sa le respecte

-incurajez pacientul sa
respecte regimul alimentar
5. Nevoia de a 5.Vulnerabilitate 1.Pacientul sa nu -in timpul hematemezei sustin -determin cantitatea Hemoragia
evita pericolele la pericole legată prezinte pacientul in pozitie decubit de sange pierdut si digestiva s-a
de: complicatii acute dorsal , cu capul intors intr-o apreciez eficacitatea oprit , pacientul
–apariţia ( soc hemoragic) parte terapiei instituite este echilibrat
complicaţiilor,sec fizic si psihic .
undar netratării 2.Pacientul sa-si -cand apare hematemeza , cu
corespunzătoare a recapete conditia o mana sustin tavita renala ,
unor afectiuni; fizica iar cu cealalta mana sustin
fruntea pacientului

-ofer pacientului un pahar cu

apa sa-si clateasca gura dupa
varsatura

-urmaresc numarul ,cantitatea

si aspectul continutului de
varsatura si il notez in foaia
de temperatura
 TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

EXAMENUL DE VALORI
MOD DE RECOLTARE VALORI GĂSITE
RECOLTAT NORMALE

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă L – 7.800 mm3 L-5-8000mm3

2 ml de sânge pe heparină sau E.D.T.A.(
HEMOLEUCOGRAMA Hb – 11,9 g% Hb – 12-15 g%
vacutainer special -mov )
Ht – 38% Ht – 40-44%

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă

V.S.H. fără stază 1,6 ml de sânge cu 0,4 ml citrat 7 mm/h 8 – 10 mm/h
de sodiu

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă

UREE SANGIUNA 6 ml de sânge in vacutainer de biochimie ( 28 mg% 20 – 40 mg%
rosu )

1.Se recoltează a´jeune prin puncţie

venoasă 5 – 8 ml de sânge fără substanţă
GLICEMIA anticoagulantă până la ora zece ( vacutainer 89 mg % 80 – 120 mg%
rosu )
 Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă
CREATININA 5 – 8 ml de sânge fără substanţă 0,48 mg% 0,6 – 1,2 mg%
anticoagulantă.( vacutainer rosu )

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă TGP=19u.i. TGP=2-16u.i.

TRANSAMINAZE 5 – 8 ml de sânge fără substanţă
anticoagulantă ( vacutainer rosu ) TGO=17u.i. TGO=2-20u.i.

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă

BILIRUBINEMIE
5 – 8 ml de sânge fără substanţă
anticoagulantă ( vacutainer rosu ) BT=0,97mg % BT=0,3-1,1 mg %

COLESTEROL Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă 162mg% 100-250mg%

5 – 8 ml de sânge fără substanţă
anticoagulantă ( vacutainer rosu )

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă

TRIGLICERIDE 5 – 8 ml de sânge fără substanţă 128 mg% 60-150 mg%
anticoagulantă ( vacutainer rosu )

Se recoltează a´jeune prin puncţie venoasă

ACID URIC 5 – 8 ml de sânge fără substanţă 1.6 mg% 2-6mg %
anticoagulantă ( vacutainer de biochimie -
rosu )

Hematii= rare;

EXAMEN SUMAR Leucocit= rare; Absentă:

Se recoltează urină din prima micţiune de
URINĂ
dimineaţă 5 – 10 ml urină din jetul mijlociu Glucoza= absenta; - glucoza;
, dupa toaleta organelor genitale , in
recipiente speciale curate si uscate Albumina-=absenta; - hematii;

Corpi - albumina;
cetonici=absenti
-glucoza;
Urobilinogen=normal
- corpi cetonici;
INTERVENTII CONSTANTE

 Pe toata perioada spitalizarii am asigurat conditii corespunzatoare de

microclimat: salon aerist, linistit, temperatura optima ( 18-200), curatenie,
umiditate adecvata, luminozitate.

 Am asigurat conditii igienice: am schimbat lenjeria de pat si am protejat-o

cu musama si aleza.

 Am urmarit modul de satisfacere a igienei personale pentru mentinerea

tegumentelor perfect curate, prevenind astfel infectiile cu poarta de intrare
cutanata.

 Am pregatit materialele necesare si am recoltat produse bilogice( sange,

urina) la indicatia medicului, respectand o riguroasa asepsie.

 Am urmarit si notat in foaia de temperatura functiile vitale si vegetative(

temperatura, respiratie, puls, tensiune arteriala, scaun, diureza).

 Am asigurat un regim de viata asigurat cu respectarea orelor de somn si

regimului alimentar.

 Am administrat medicamentele indicate de medic, respectand doza, calea de

administrare si am urmarit efectul lor asupra organismului.

 Am participat la examinarea medicala a pacientului.

 Am supravegheat pacientul si am facut psihoterapie acestuia.

 Am urmarit modul in care pacientul participa la recuperare.

 Am aplicat masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale( curatenie,

dezinfectie, sterilizare, purtarea echipamentului de protectie, interzicerea
vizitelor persoanelor straine, respectarea circuitelor functionale).

 Fac educatie pentru sanatate privind un regim de viata echilibrata .

EVALUARE

Interventiile propuse au fost realizate fiind satisfacute nevoile pacientului.

 EVALUARE FINALA

1.De comun acord cu pacientul medicul a hotarat externarea pe data 21.03.2016

2. Asistenta medicala:

- Anunta familia pacientului cu privire la data externarii;

- Pregateste actele necesare externarii;

- Pregateste pacientul cu privire la regimul de viata;

Starea pacientului la externare:

- Satisfacatoare cu functii vitale si parametrii biologici in limite normale .

Am administrat tratamentul prescris

Grad de autonomie:

- Pacientul isi poate indeplinii singur nevoile fundamentale.

Pacientei i se recomanda urmatorul plan de ingrijire:

-Dispensarizare teritoriala

-Sa respecte regimul alimentar

-Sa urmeze tratamentul recomandat de medic, sa nu recurga la automedicatie

-Sa se prezinte la control periodic

-Sa cunoasca si sa respecte regulile de igiena

-Familia sa fie informata asupra regimului igieno-dietetic

Educatie pentru sanatate:

-Educ pacientul sa evite eforturile fizice mari, alcoolul, cafeaua, fumatul, stresul
pentru a preveni complicatiile bolii

-Invat pacientul sa-si administreze corect medicaméntele prescrise , sa-si prepare

corect alimentele pentru a putea duce o viata aproape normala precum a unei
persoane sanatoase.
CAZUL II

Culegerea de date(prima etapa a procesului de nursing)

1.Date subiective
NUME: Simionescu Daniela
Varsta: 50 ani
SEX: Feminin
STARE CIVILA: casatorita
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
PREGATIRE PROFESIONALA: liceul
OCUPATIA: agent vanzari
DOMICILIUL: Buzau
CONDITII DE VIATA: bune, locuieste cu familia la bloc, apartament cu trei
camere
OBISNUINTE DE VIATA: fumeaza ( 10-15 tigari/zi ), o cafea zilnic
SEMNE PARTICULARE:

- inaltime: 1,77 cm;

- greutate: 76 kg;
- grup sanguin: A II, RH negativ;
- nu se stie alergica la nici un medicament

FUNCTII VITALE: TA = 110/ 75 mm Hg

AV = 100b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,7 C

FUNCTII VEGETATIVE:

- apetit inapetenta
- scaun melenic
- diureza: scazuta
- varsaturi postprandiale
 - astenie fizica,

- durere la nivelul etajului abdominal superior.

ANTECEDENTE PERSONALE: - bolile copilariei , antecedente personale

patologice semnificative de ulcer duodenal

ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE: neaga boli importante.

2. Date obiective

DATA INTERNARII: 17.01.2016

OBSERVATII: sistem osteo- articular integru, tegumente curate, intacte, usor
congestionate , stare generala usor alterata.
DIAGNOSTIC MEDICAL: HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal
hemoragic.

MOTIVELE INTERNARII:

- greata;
- varsaturi
- astenie,
- scaun melenic
- febra moderata (38,70C );
- durerea.

ISTORICUL BOLII: Pacienta, cu antecedente personale patologice semnificative

de ulcer duodenal, se interneaza cu semne clinice de hemoragie digestiva (scaune
melenice, astenie fizica) TA = 110/75, AV = 100/min, diagnosticul la internare
fiind de HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic.
Examenul endoscopic efectuat releva un mic ulcer bulbar fara semne de sangerare
recenta si stomac fara continut hematic. Cu toate acestea, la 72 de ore de la
internare apar semne de soc hemoragic sever. Se decide interventia chirurgicala de
urgenta, iar diagnosticul intraoperator este de HDI severa prin ulcer de diverticul
Meckel (Fig. 1, Fig. 2) (pg 74) cu fistula vasculara activa si soc hemoragic. Se
executa o enterectomie segmentara cu entero-enteroanastomoza, iar evolutia
postoperatorie este favorabila.

DIAGNOSTICE DE NURSING PRECIZATE

- melena – confirmata prin TR (tuseu rectal) hemoragica

- alterarea starii de sanatate

- risc de soc hemoragic

În cazul unui diagnostic pozitiv de HDS activa sau probabilitate mare se impune:

- 2 linii de abord venos periferic - flexula cu diametru mare;

- solutii cristaloide administrate in ritm rapid, in functie de parametrii

hemodinamici. NU se administreaza solutii macromoleculare inainte de obtinerea
probei de compatibilitate si determinarea grupului de sange.

-recoltare: hemoleucograma, grup de sange Rh, probe hepatice (TGP,

TGO bilirubina albumina, probe de coagulare pentru evaluarea gradului
insuficientei hepatice), uree, creatinina,, glicemie.

-uree= 240 mg %

- creatinina=6,1 mg %

- CPK=981 mg%

- LDH=715 mg %

Atitudine terapeutica:

- plasare a unei sonde de aspiratie gastrica inca din timpul interventiei

(mentinerea prelungita a sondei poate provoca leziuni esofagiene peptice, datorita
ascensionarii sucului gastric acid in esofag prin cardia mentinuta deschisa);
asociere de lavaj gastric cu solutii bicarbonatate, administrare de antisecretorii
(blocante - H2 sau inhibitori de pompa protonica);
- deoarece in primele zile post-operator predomina reactia hipersimpaticotona, se
va administra de rutina un amestec alfa-beta-blocant (Hydergin sau Clorpromazina
plus Propranolol) la interval de 2-4 ore;

- daca varsaturile persista si nu exista o cauza organica pentru a le explica (gura de

anastomoza prost plasata sau prost calibrata, colectii intraperitoneale, etc.) →
asociere de antiemetice tip Torecan, Metoclopramid, Zofran, etc.;

- daca bolnavul are toleranta gastrica dar pareza intestinala se prelungeste, in afara
unui obstacol confirmat la nivelul tubului digestiv, se poate interveni
pentru stimularea motilitatii digestive farmacodinamic (Miostin, Prostigmina,
solutii NaCl hipertone);

- reluarea peristalticii poate fi stimulata si de administrarea de ulei de ricin sau

parafina (20-30 ml) in ziua a doua post-operator sau administrarea unei clisme
sarate a treia zi postoperator.
 PLAN DE NURSING
ZIUA INTERNARII

Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing Autonome
Delegate
17.01. 2016 Pacienta, cu -vulnerabilitate Calmarea -bolnava este adusa cu salvarea -diminuarea anxietatii;
preoperator antecedente fata de durerilor la tiraj -diminuarea durerilor,
personale pentru ca -temperatura salonului
patologice pericole datorita pacienta sa chirurgie; 20°C;
semnificative de durerii si poata pozitie confortabila in
ulcer duodenal, se anxietatii comunica si sa -la indicatia medicului pat;
interneaza in prezenta -risc de fieechilibrata administrez: PEV: glucoza 5%
clinica de complicatii, soc. psihic; 1000 ml; SF 1000ml; - pacienta respecta
chirurgie cu repausul digestiv si
semne clinice de - Bolnava sa nu Algocalmin f 1 , este echilibrat
hemoragie disconfort mai prezi hidroelectrolitic;
nte varsaturi; - - Metoclopramid f 1, Vit K
digestiva (scaune
datorita sondei Bolnava sa- 2 f , Etamsilat 2f . -durerile s-au
melenice, astenie
fizica) TA = nazo- si satisfaca
-la indicatia mediculuio ii fac diminuat;
110/75, AV = nevoile
gastrica si per pacientului o clisma pentu a
100/min, fiziologice
fuziei vedea dac mai persista melena. -TA= 120/60
diagnosticul la la pat;
-imobilizez bolnava la pat (repaus
internare fiind de endo-venoasa; total mmHg;
HDS moderata cu Echilibrarea
suspiciune de hidroelectroliti
fizic si digestiv); -P= 100 b/min
ulcer duodenal ca a pacientei.
hemoragic. -la indicatia medicului montez
bolnavei o

sonda nazo-
gastrica pentru colectarea

continutului gastric;

-explic bolnavului necesitatea

repausului

digestiv si importanta pastrarii

sondei nazo-

gastrice;

-explic bolnavului tratamentul

intravenos;

-masor si notez in FO functiile

vitale;

- insotesc pacienta la examenul

endoscopic
 PLAN DE NURSING
ZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE
Data Apreciere Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
a nursing Autonome / Delegate
19.01.2016 Pacienta Vulnerabilitate Pregatirea f -explic bolnavului necesitatea -rezultatul analizelor: -Ht =
prezinta o fata de izica interventiei 41.4%;
-postoperat. stara de
agitatie pericole datorita si psihic chirurgicale; -Hb=8.6%;
datorata durerii si a a
faptului anxietatii -familiarizez bolnavul cu L= 12000 mmc; Glicemie =
ca se va prezenta risc pacientului manevrele ce vor 186 Amilaze = 317
interveni decomplicatii, uw;TA = 120/60mmHg
chirurgic soc. pentru fi efectuate; ;
al.
Risc potential interventia -recuperez rezultatul analizelor; P = 88 b/min;
Repaus de
chirurgicala -pregatesc tegumentele in zona in R = 18 r/min;
diges
alterare a . care se
tiv
integritatii -pacientul este
-Asigurarea va face interventia chirurgicala; pregatit fizic si
datorita s
unui psihic pentru
ondei naz pielii. -masor functiile vitale;
o- interventie chirurgicala
Ineficienta climat fav
respiratorie orabil - -bolnavul respiraeficient;
gastrice supreveghez pozitia bolnavului i
si perfuzi postoperato n pat,
cauzata Diminuarea
ei r;
de secretiile durerilor in urma
pozitie de decubit dorsal cu capul
endo- -Evitarea intr-o calmantelor;
venoase; buco-faringiene. aparitiei parte;

- se Disconfort complicatiil -aspir secretiile buco-faringiene;

decide major or;
interventi datorita mictiun -la indicatia medicului administrez
a i fiziologice - oxigen
chirurgic deficitare,
ala aspiratiei nazo- Pacientul endo-nazal intermitent 4-6 l/h;
gastrica si sarespire
imobilizarii la eficient -masor si notez in FO valorile
pat; sispontan functiilor
dupa
terminarea vitale;
interventiei
chirurgicale - administram medicatia prescrisa
; de medic

-Bolnavul respectand dozele prescrise, modul

sa fie si orarul

echilibrat de administare:

hidroelectro -PEV SG5%- 1500 ml;

litic;
-PEV SF-lOOOml;
-
-Metroclopramid f i.v.;
Combaterea
-Algocalmin f i.v.;Lansoprazol
greturilor;
 Calmarea 30mg/zi iv
durerilor;
-Mialgin 30 mg divizat i.v.;

PLAN DE NURSING
ZIUA I POSTOPERATOR
Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing Delegate / Autonome
20.01.2016 -Pacientul se afla Comunicare Ameliorarea - asiguram pacientei repaus fizic Pacienta are evolutie
in salonul de post- deficitara disconfortului si psihic la favorabila
operator fiind prin reducere pat;
atent supravegheat datorita a crizelor de
dupa interventia anxietate si durere si a -explic bolnavului necesitatea
chirurgicala anxietatii tuburilor de dren si refacerea
agitatie; pansamentului zilnic; -masor si
Post-operator Combaterea notez functiile vitale; -
pacienta are o Vulnerabilitate socului efectuez toaleta plagii operator
evolutie favorabila fata de hemoragic. ii si a tuburilor de dren;
chiard aca mai
persista starea de pericole datorita Prevenirea - comunicam medicului
stres. durerii si eventualele valori
anxietatii complicatiilor perturbate pentru functii
Se incearca sa se prezenta risc vitale,
veite aparitia decomplicatii, pulmonare; dezechilibru hidroelectrolitic;
socului hemoragic soc.
post op. Hidratarea si -la indicatia medicului recoltez:
Risc de mineralizarea Ht, Hb, L, bilirubina, uree;
sochemoragie organismului;
prin pier - administram medicatia prescrisa
dere de sang -Restabilirea de medic respectand dozele
e prescrise, modul si orarul de
datorata interv functiilor administare:
entiei
chirurgicale. respiratorii; -
explic bolnavului importanta rep
Posibilitata apar -Calmarea ausului
itiei
durerilor; digestiv pana la reluarea
complicatii tranzitului;
Bolnavul sa
pulmonare in isi -la indicatia medicului
urma satisfaca nev administrez pe 24 h:
oile
interventiei fiziologice la -PEv'sG10%-2000ml;
pat;
chirurgicale, -PEVSF-1500ml;

-Zantac f i.v.;

-Gentamicina f i.v.;

-Rocephine gl i.v.;

-Metroclopramid f i.v.;

-Algocalmin f i.v.;

-Fenobarbital f i.m.; -supraveghez

 PEV;

respect orele de tratament

conform FO; -urmaresc sonda
naso-gastrica;

-masor functiile vitale si le notez

in FO;

-creez un climat de incredere

incurajand

pacientul si favorizand odihna,

-
explic bolnavului evolutia favor
abila a

operatiei;

-facilitez vizita familiei;

PLAN DE NURSING
ZIUA III POSTOPERATOR
Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing Autonome/Delegate
22.01.2016 Pacienta cu Mobilizare -Schimbarea -efectuez toaleta plagii operatorii Pacinta are evolutie
evolutie buna. deficitara pansamentului zilnic; favorabila
cauzata de pre
-Pacienta are o zenta zilnic; -masor functiile vitale si le notez
evolutie favorabila in FO;
,dar mai prezinta tuburilor de -Calmarea
inca riscuri dren si a durerilor; -las tuburile de dren in pansament
postoperatorii. in a 4-a
durerii. -Scoaterea
Vulnerabilitate firelor la sa zi de la operatie;
fata de Repaus digestiv pte
pericole datorita zile de -scot firele plagii operatorii in a
anxietatii, durerei cauzat de la operatie; 7-a zi de
i si
conduita -Bolnavul sa la operatie la indicatia medicului;
risc de compli
catii fie echilibrat
postoperatorie; hidroelectroliti -scot tuburile de dren in a 5-a zi
postoperatorii; c de al
prin regim
Pacienta este cu lichide, - operatie ;
incapabila de a Bolnavul
-
se sa inceapa
administram medicatia prescri
realimentarea
misca dat sa de
(supa, c
orita eai, medic respectand dozele
compot) prescrise, modul
tuburilor de dren, si reluarea
aspiratie nazo- si orarul de administare
tranzitului
gastrica pentru gaze, -alimentatie hidrica in a 4-a si a
si durerilor 5-a zi
-
bolnavul sa- postoperatorie (compot, supa
si strecurata,ceai);
efectueze sin
gur igiena; administram medicatia prescris
a de medic respectand dozele
- prescrise, modul si orarul de
bolnavul sa administare:
semiste singu
r in -PEV SF - 1000 ml pentru 2 zile;
urmatoarele
doua zile; -PEV SG 10% - 1000 ml pentru 2
zile;
-bolnavul sa
fie -Algocalmin f i.v. pentru 4 zile;
echilibrat psi
hic -Zantac f pentru 4 zile;
si sa comun
-Gentamicina f i.v. pentru 4 zile;
ice
cu echipa -Rocephine gl pentru 4 zile i.v.;
de
ingrijire, -explic bolnavului importanta
regimului alimentar;

-ajut bolnavul sa se ridice din pat

si sa

faca plimbari scurte in salon in

primeledoua zile;
-explic bolnavului importanta
renuntarii la vicii (fumat, cafea,
alcool);
Bilet de externare

Bolnava internata pe data de 17.01.2016 in sectia de chirurgie , avind

diagnosticul de HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic, pentru
tratament si investigatii , este supusa interventiei chirurgicale in data de 19.01.
2016 ,avand o evolutie favorabila .
Bolnava se externeaza cu stare generala buna , cu indicatia de a respecta regimul
alimentar si de a reveni la control peste 30de zile.
CAZUL III

Culugerea datelor

1.Date subiective
NUME: Burlacu Vasile
Varsta: 63 ani
SEX: Masculin
STARE CIVILA: casatorit
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
PREGATIRE PROFESIONALA: studii superioare
OCUPATIA: pensionar
DOMICILIUL: Buzau
CONDITII DE VIATA: bune
OBISNUINTE DE VIATA: fumeaza ( un pachet /zi ), o cafea zilnic, alcool relativ
frecvent

SEMNE PARTICULARE:

- inaltime: 1,70cm;
- greutate: 68 kg;
- grup sanguin: O I, RH pozitiv;
- nu se stie alergica la nici un medicament

FUNCTII VITALE:

TA = 80/ 50 mm Hg
AV = 130b/min
R = 24 r/min
FUNCTII VEGETATIVE:

- apetit inapetenta
- scaun melenic
- diureza: scazuta

- astenie fizica,

- durere la nivelul etajului abdominal superior.

ANTECEDENTE PERSONALE: - bolile copilariei , pacient cu antecedente
personale patologice semnificative (rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic,
eventratie giganta postoperatorie, ciroza hepatica decompensata parenchimatos si
vascular)
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE: neaga boli importante.

2. Date obiective

DATA INTERNARII: 21.03.2016

OBSERVATII: sistem osteo- articular integru, tegumente curate, intacte, usor
congestionate , stare generala alterata.
DIAGNOSTIC MEDICAL; Diagnosticul la internare a fost de HDS cu melena
masiva si suspiciune de varice esofagiene rupte.

MOTIVELE INTERNARII:

- anemie acuta severa

- astenie,
- scaune melenice multiple
- durerea.

DIAGNOSTICE DE NURSING PRECIZATE

- melena – scaune melenice multiple

- alterarea starii de sanatate

- risc de soc hemoragic

-anemia acuta severa

Examenul endoscopic releva: un esofag cu varice gr.I-II fara semne de sangerare;

stomacul cu continut hematic proaspat dar si digerat, cu rezectie ½ si anastomoza
G-J; se patrunde in ansa jejunala eferenta si la cca 8 - 10 cm se descopera un ulcer
hemoragic activ de 1-2 cm; se injecteaza adrenalina 1/10000 4ml, cu oprirea
hemoragiei.

Diagnosticul la internare a fost de HDS cu melena masiva si suspiciune de varice

esofagiene rupte.
Hg= 7g% la 24 de ore; Ag HBs prezent: ECG: tulburari de repolarizare primare
difuze: ecografia abdominala semnificativa pentru ciroza hepatica.

Se mentine risc de resangerare. Se efectueaza interventia chirurgicala iar

diagnosticul intraoperator este de ulcer jejunal proximal hemoragic cu ciroza
hepatica decompensata parenchimatos si vascular.

Operatia a constat in visceroliza, gastro-jejunotomie exploratorie si excizia

ulcerului.
 PLAN DE NURSING

ZIUA INTERNARII

Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
Autonome/Delegate
21.03.2016 -pacientul se
- HDS cu Pacientul sa -Pacientul este trimis din camera -diminuarea
interneaza de
scaune melenice fie imobilizat de garda in sectia ATI chirurgie; anxietatii;
urgenta successive;
cu imediat la - pacientul respecta
diagnosticul de pat(Hg=7g%); - repausul digestiv si
HDS cu melena -alterarea starii explic bolnavului necesitatea in este echilibrat
masiva ,agitat, cude sanatate; Bolnavul sa ternarii si hidroelectrolitic;
paloare externa; fie -colaboreaza cu
-anxietatea cu eficacitatea tratamentului; personalul medical si
- suspiciune de privire la echilibrat accepta interventia
varice esofagiene iminenta unei -pregatesc bolnava fizic si psihic; chirurgicala ;
rupte ; interventii hidroelectroliti - prezinta semne de
chirurgicale; c; - accesul la 1 sau 2 linii de abord
anemie acuta severa si
-prezinta venos;
de hipertensiune
tegumente palide -risc de soc -Reducerea
si reci, anemie hemoragic; anxietatii; - prelevarea de sange pentru portala, cu o valoare a
explorare TA = 80/50mmHg si
acuta severa, AV=130/min dupa
-Diminuarea
scaunelor hematologica si umoral scaune melenice
melenice; biochimica (hemoleucograma, repetate.

Calmarea uree, electroliti, teste functionale

durerilor hepatice,
pentru grup sanguin, Rh, timp de
ca bolnavul protrombina);
sa poata
comunica • repaus strict la pat in pozitie
si sa fie culcata cu punga de gheata pe
echilibrat abdomen.
psihic;
• efortul fizic va fi interzis (poate
Calmarea accentua hemoragia sau agrava
durerilor
si tabloul clinic);
restabilirea
functiilor -la indicatia medicului montez
vitale; bolnavei o

- Asigurarea sonda nazo-gastrica;

repaosului
-
fizic, psihic si
explic bolnavei necesitatea r
intelectual;
epausului
digestiv si importanta sondei
nazo-gastrice;
-explic bolnavului tratamentul
intravenos si
eficacitatea lui;
- administram medicatia p
rescrisa de medic
respectand dozele prescrise,
modul si orarul
 de administarepe 24 h:

-PEV SG 5 %- 1500 ml

-PEV SF-l000ml;

-Hemacel 500ml;

-Vt K 2f;

-Etamsilat 2f;

- Algocalmin 2f;

- Losec 3fl/24h.

-masor si notez in FO functiile

vitale;
PLAN DE NURSING

ZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE

Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
Autonome/delegate
22.03.2016 -pacientul prezinta -alterarea starii Calmarea explic bolnavei necesitatea i - Pacientul accepta
soc hemoragic de sanatate; durerilor nterventiei interventia
Preop. Hg=7g% ;TA=80/ si chirurgicala
50, tegumente -anxietate restabilirea chirurgicale si eficacitatea ei; si are incredere in
functiilor echipa medicala;
palide si reci ; preoperarorie ; vitale; -facilitez vizita familiei; -postoperator
bolnavul prezinta
Repaus dige -disconfortul -bolnavul - urmatoarele valori
stiv datorat sa fie captez increderea in echipa de i ale functiilor vitale:
multiplelor ngrijire -TA= 120/60 mmHg
datorita sondei na scaune echilibrat -P= 88 b/min;
zo- melenice; (medic si asistent); -R= 14 r/min;
hidroelectroliti
gastrice si perfu -comunicare c; -explic familiei faptul ca se va -bolnavul prezinta
ziei deficitara intervenii facies normal
5-
colorat si
endo-venoase; datorita anxi Bolnavul sa chirurgical; pansamentul plagii
etatii, respire norm
- se decide -asigur un microclimat favorabil este curat;
al
interventia in salon -durerile au fost
agitatiei si si eficient;
chirurgicala ; diminuate;
durerii;
Pregatirea fizi (aerisesc salonul, schimb lenjeria, -bolnavul se
-pacienta se afla in -vulnerabilitate ca incalzesc odihneste eficient.
imposibilitatea de fata de -bolnavul nu
a evita pericolele; si psihica salonul); prezinta semne de
pericole ; a alterare a
-transport bolnavul cu targa de la integritatii
pacientului sala de tegumentelor si
mucoaselor.
pentru operatie la salon;

interventia -
supraveghez functiile vitale pe
chirurgicala. timpul
Bolnava sa transportului;
fie
echilibrata -
psihic pozitionez bolnavul in pat in
si sa comun decubit
ice
cu echipa dorsal cu capul intr-o parte;
de
ingrijire; -masor functiile vitale si le notez
in F.O.,

-aplic o compresa umeda pe

buzele uscate
ale bolnavului si efectuez
aspiratie nazo-
gastrica,

-la indicatia medicului

administrez pentru
24 h:

-PEV SG 10%- 1500 ml;

-PEV SF-1000 ml;

-Losec 3fl/24h;

-Algocalmin3f/24h

-Metroclopramid 1 f;
 -Mialgin 30 mg x 3/zi i.v.;
-Axetin 750mgx3/zi;

- Concentrat eritocitar 350 ml/ 0

I/ +(s-a administrat intraoperator),

- se administreaza plasma
proaspata.

- asigur repaus la pat

postoperator;
PLAN DE NURSING

ZIUA I POSTOPERATOR

Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
Autonome/Delegate
23.03.2016 -Pacientul se afla Risc potential -Asigurarea Prevenirea -bolnavul nu
in salonul de post- de unui prezinta semne de
operator fiind complicatiilor alterare a
atent supravegheat alterare a climat favora integritatii
dupa interventia integritatii bil pulmonare; tegumentelor si
chirurgicala ; mucoaselor;
pielii prin postoperator; - administram medicatia prescrisa -plaga este curata
-Pacientul se afla tegumente de medic ca si pansamentul;
in imposibilitatea -Evitarea -durerile au fost
de a evita umede si reci; respectand dozele prescrise,
diminuate;
pericolele aparitiei modul si orarul
-bolnavul se
Vulnerabilitate
fata de complicatiilor; de administare: odihneste eficient.
-bolnavul respecta
pericole datorita Pacientul -PEV SG5%- 1500 ml; repausul digestiv;
durerii si sarespire -bolnavul respira
anxietatii eficient -PEV SF-1000ml; eficient pe nas;
prezenta, -risc sispontan. -TA= 130/60
de complicatii, -Losec 3fl/24h; mmHg;
soc ; -Bolnavul sa -P=88 b/min;
fie -Algocalmin3f/24h
-R= 17 r/min;
-Ineficienta
respiratoriecauz echilibrat -Metroclopramid 1 f; -durerile au scazut
ata -Mialgin 30 mg x 3/zi i.v.; in intensitate;
-bolnavul
de secretiile hidroelectrolit -Axetin 750mgx3/zi;
comunica eficient
ic;
- cu echipa de
buco-faringiene.
-Combaterea educam pacientul pentru resp ingrijire;
-deficit de ectarea
alimentatie. greturilor si a
durerii; pozitiei de repaus si odihna,

-Bolnavul -ajut
saprezinte un bolnavul sa se aseze in decubit
somncantitativ ul
si calitativ;
lateral drept;
-
; -
Prevenirea efectuez toaleta plagii operato
rii si a tuburilor de dren;
 complicatiilor - comunicam medicului
eventualele valori
pulmonare; perturbate pentru functii
vitale,dezechilibru
-Deficit in hidroelectrolitic;
mersul la
toaleta -la indicatia medicului recoltez:
Ht, Hb, L, bilirubina, uree;

-
explic bolnavului evolutia favor
abila operatiei;
PLAN DE NURSING

ZIUA III POSTOPERATOR

Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
Autonome/Delegate
25.03.2016 -Pacientul are o Incapacitate de Bolnavul sa -efectuez toaleta plagii operatorii In urma interventiilor
evolutie favorabila a se comunice zilnic; aplicate starea
,dar mai prezinta eficient cu -masor functiile vitale si le notez pacientului se
inca riscuri misca d echipa de in FO; amelioreaza.
postoperatorii. atorita ingrijire; -las tuburile de dren in pansament
in a 4-a
Vulnerabilitate tuburilor de Bolnavul sa zi de la operatie;
fata de dren si durerilor fie -scot firele plagii operatorii in a
de efort; echilibrat 7-a zi de
pericole dat hidroelectroliti la operatie;
orita Comunicare c; -scot tuburile de dren in a 5-a zi
deficitara de al
anxietatii, durerei Bolnavul sa operatie ;
i si datorita agitati se -
ei si poata mobiliza administram medicatia prescri
risc de compli in sa demedic respectand dozele
catii anxietate. pat; prescrise, modul
si orarul de administare:
postoperatorii; Pacientul sa -alimentatie hidrica in a 4-a si a
prezinte 5-a zi
Pacientul este
postoperatorie (compot, supa
incapabil de a s tegumente si strecurata,
e mucoase ceai);
curate; -reluarea alimentatiei complete
misca dato
rita din a 6-a
Daca aspiratia
zi postoperatorie pana la e
este minima
tuburilor de dren, xternare
pe SNG
(branza de vaci, ou moale, carne
aceasta sa fie
aspiratie nazo- de pui fiarta sau la gratar, supa de
scoasa si sa se
gastrica zarzavat);
inceapa
-aerisesc salonul;
reluarea
si durerilor de -
alimentatiei
efort; explic bolnavului evolutia favor
pas cu pas,
abila a
Reducerea operatiei;
anxietatii;
 PLAN DE NURSING

ZIUA VI POSTOPERATOR

Data Aprecierea Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
Autonome/Delegate
28. Pacientul a Disconfort diges -Bolnavul sa fie -ajut bolnavul sa se ridice din pat si sa Obiectiv realizat
03.2016 depasit zilele tiv echilibrat
critice dupa hidroelectrolitic faca plimbari scurte in salon in
interventia cauzat de prin regim cu primele
chirurgicala regimul lichide, -
urmind a se relua Bolnavul sa doua zile;
aportul alimentar alimentar cu lichi inceapa
,a incepe deapoi de realimentarea -scot tuburile de dren in a 5-a zi de al
miscarea prin realimentare si (supa, ceai,
reluarea tranzitu operatie ;
salon , compot) si
ajungindu-se la lui pentru gaze; reluarea -ajut bolnavul sa se plimbe si in afara
reluarea
tranzitului si Alterarea confortu tranzitului pentru
lui salonului in urmatoarele 4 zile;
finalizind cu gaze,
externarea . -explic bolnavului importanta
datorita anxietatii Bolnavul s renuntarii la vicii (fumat, cafea,
si a elimine singur alcool);
diaforezei(transpira si spontan;
tie abundenta)
explic bolnavului necesitatea igienei
-bolnavul sa fie
curat; zilnice si cum se efectueaza;
-bolnavul sa-si -explic bolnavului respectarea
efectueze singu regimului alimentar;-discut zilnic cu
r igiena; bolnavul;
-favorizez discutiile cu alti pacienti;
- anunt familia pentru externare si
bolnavul sa se efectuez manevrele necesare pentru
miste singur in externare;
urmatoarele zile;

-
bolnavul sa se
miste singur in
urmatoarele
doua zile;
BILET DE EXTERNARE

Pacientul de 63 de ani cu antecedente personale patologice semnificative (rezectie

gastrica pentru ulcer hemoragic, ciroza hepatica decompensata parenchimatos si
vascular) se prezinta la camera de garda cu semne de anemie acuta severa si de
hipertensiune portala, si cu o valoare a TA =100/60mmHg si AV=130/min dupa
scaune melenice repetate.

Este internat de urgenta cu diagnosticul de HDS cu melena masiva si suspiciune

de varice esofagiene rupte.
Hg= 7g% la 24 de ore; Ag HBs prezent: ECG: tulburari de repolarizare primare
difuze: ecografia abdominala semnificativa pentru ciroza hepatica. Examenul
endoscopic a evidentiat un esofag cu varice gr.I-II fara semne de sangerare;
stomacul cu continut hematic proaspat dar si digerat, cu rezectie ½ si anastomoza
G-J; se patrunde in ansa jejunala eferenta si la cca 8 - 10 cm se descopera un ulcer
hemoragic activ de 1-2 cm; se injecteaza adrenalina 1/10000 4ml, cu oprirea
hemoragiei.
Se mentine risc de resangerare. Se efectueaza interventia chirurgicala iar
diagnosticul intraoperator este de ulcer jejunal proximal hemoragic cu ciroza
hepatica decompensata parenchimatos si vascular. Operatia a constat in visceroliza,
gastro-jejunotomie exploratorie si excizia ulcerului.

Pacientul se externeaza cu urmatoarele recomandari:

1. regim alimentar si evitarea eforturilor fizice mari

2. control peste 3 saptamani.

 CAPITOLUL V
FISE TEHNICE:
TRANSFUZIA : -administrarea sangelui de la donator la primitor,atat direct cat si
dupa o faza intermediara de conservare intrun flacon de sticla sau punga de plastic.

SCOP: - terapeutic

TRANSFUZIA INDIRECTA: -se executa cu sange proaspat izo-grup,izo-Rh,de

la donator cunoscut,prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC cu
stabilizator anticoagulant.

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Introducerea în siguranţă de sânge sau derivate de sânge în circulaţia venoasă

PREGĂTIREA ŞI VERIFICAREA MATERIALELOR NECESARE

- Tava medicală sau cărucior pentru tratamente

- Seringi/ace, mănuşi sterile adecvate

- Punga sau flaconul de sânge izo-grup, izo-Rh

- Trusa de transfuzie (perfuzor cu filtru)

- Branulă/flexulă

- Soluţie dezinfectantă, tampoane

- Garou, leucoplast sau bandă adezivă non alergică

- Etichetă

- Muşama, recipiente de colectare a deşeurilor

- Flanelă sau pătură, stativ

- Verificaţi trusa de perfuzie privind integritatea ambalajului, data expirării

- Verificaţi integritatea pungii de sânge, termenul de valabilitate, aspectul

macroscopic al sângelui
PREGĂTIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ:

- Informaţi şi explicaţi procedura pacientului pas cu pas (scopul acesteia, senzaţiile

care pot să apară, riscurile transfuziei)

- Obţineţi consimţământului informat, folosind o formă scrisă de consimţământ

informat

- Informaţi pacientul privind: senzaţia de frig, mâncărime, iritaţie, sau simptome

anormale

b) FIZICĂ:

- Poziţia pacientului - decubit dorsal

- Asiguraţi intimitatea pacientului

- Instruiţi pacientul să nu mănânce cu cel puţin 2 ore înainte sau după terminarea
transfuziei

- Alegeţi locul pentru puncţia i.v. - se examinează calitatea şi starea venelor

- Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale
membrelor inferioare (posibilitate de trombozare)

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Verificaţi indicaţia medicului privind transfuzia şi cantitatea de sânge sau

derivatii acestuia -si identitatea pacientului

- Spălaţi mâinile/mănuşi sterile

- În ziua efectuării transfuziei se recoltează 2-4 ml de sânge pentru proba de

compatibilitate JEANBREAU

- Trimiteţi la punctul de transfuzii o cerere de sânge care cuprinde:

• numele spitalului
• numele clinicii unde este internat pacientul

• numele şi prenumele pacientului

• vârsta

• grupa de sânge a pacientului

• cantitatea de sânge cerută

• numele medicului care a indicat transfuzia

• numele nursei care administrează sângele

• ziua, luna, anul

- Încălziţi sângele la temperatura corpului, menţineţi asepsia când se deschide trusa

de perfuzat sterilă

- Aşezaţi punga sau flaconul cu sânge în stativ

- Deschideţi trusa de transfuzat

- Fixaţi clema/prestubul la o distanţă de 2- 5 cm mai jos de camera perfuzorului

- Închideţi clema/prestubul perfuzorului, daţi jos capacul acului şi inseraţi-l la locul

de intrare al pungii sau flaconului

- Apăsaţi, strângeţi camera de scurgere a perfuzorului şi lăsaţi să se umple până la

jumătate cu sânge

- Înlăturaţi capacul protector de la celălalt capăt al tubului, deschideţi

clema/prestubul şi lăsaţi sângele să curgă pe tub până ce se elimină bulele de aer

- Ţineţi perfuzorul la înălţimea corpului pentru a elimina bulele de aer, nu în jos

- Închideţi clema/prestubul şi puneţi capacul protector

- Selectaţi locul potrivit (de preferinţă venele de la plică cotului) si puneţi

muşamaua sub braţul pacientului

- Aplicaţi garoul la 10- 12 cm deasupra locului pentru puncţie; capetele garoului

trebuie direcţionate departe de zona de puncţie
- Verificaţi prezenţa pulsului distal, radial

- Recomandaţi pacientului să strângă pumnul

- Dezinfectaţi tegumentul (tampon cu alcool), 60 de secunde

- Poziţionaţi mâna nedominantă la 4- 5 cm sub locul de puncţie şi cu policele

întindeţi pielea deasupra venei

- Înlăturaţi capacul acului şi capacul protector al perfuzorului

- Ataşaţi acul la perfuzor şi punctionaţi vena

- Urmăriţi cursul venei şi când sângele se întoarce prin lumenul acului avansaţi
acul în venă, 1-2 cm

- Dezlegaţi garoul şi spuneţi pacientului să deschidă pumnul

- Dacă se instalează transfuzia cu branulă, fluturaş, atunci fixaţi cu degetul arătător

de la mâna stângă exercitând presiune la 3cm deasupra locului puncţiei

- Extrageţi mandrenul de pe lumenul branulei şi ataşaţi capătul branulei la tubul

perfuzorului

- Deschideţi clema/prestubul şi daţi drumul sângelui să curgă

- Fixaţi acul (branula, flexura, fluturaşul) cu benzi de leucoplast sau bandă non
alergică

- Începeţi administrarea sângelui

- Efectuaţi proba biologică OELECKER; lăsaţi să curgă 20 - 30 ml de sânge şi

reglaţi ritmul la 10- 15 picături/minut timp de 5'; supravegheaţi pacientul şi dacă nu
apar semne de incompatibilitate repetaţi operaţia

- Aplicaţi eticheta peste pungă sau flaconul de sânge indicând ora la care a început
transfuzia

- Dacă transfuzia s-a terminat, închideţi clema/prestubul

- Retrageţi acul şi aplicaţi un tampon cu alcool sau un pansament steril

- Punga sau flaconul în care trebuie să rămână aprox. 5-6 ml de sânge se pastreaza ,
în eventualitatea unor verificari în caz de accidente posttransfuzionale tardive

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

- Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă şi se acoperă

- Verificaţi semnele vitale la fiecare 15', în prima jumătate de oră după începerea
transfuziei, şi la fiecare jumătate de oră sau la o oră după transfuzie.

- Informaţi pacientul/familia să anunţe nursa în caz de mâncărime, dispnee,

ameţeli, dureri în spate sau în piept, deoarece acestea pot fi reacţii ale transfuziei

- Instruiţi pacientul să informeze nursa dacă durerea sau roşeaţa apar la locul
puncţiei venoase, deoarece acestea sunt indicative ale infiltraţiei

- Temperatura camerei să fie cu 1 -2° mai ridicată

- Oferiţi pacientului lichide calde şi acoperiţi-l cu pledul

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU

- Îndepărtaţi mănuşile

- Spălaţi mâinile

NOTAREA PROCEDURII

Notaţi în planul de îngrijiri:

- Administrarea transfuziei

- Numărul scris pe punga sau flaconul de sânge, ora la care a început transfuzia,
ora la care s-a terminat şi eventualele reacţii ale pacientului

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite:

- Evaluaţi răspunsul pacientului la administrarea sângelui

- semnele vitale sunt normale

- absenţa frisonului, mâncărimii, urticariei sau iritaţiei

- analizele de laborator în limite normale

- mucoasele şi tegumentele sunt colorate roz, pacientul a înţeles scopul şi riscurile

transfuziei

Rezultate nedorite/Conduita:

- Embolia pulmonară - manifestată prin agitaţie, cianoză, dureri toracice, tuse

chinuitoare, hemoptizie

- Hemoliza intravasculară cu blocaj renal, şoc posttransfuzional, acidoza

metabolică, stop cardiac prin hipotermie - se pot produce datorită sângelui
neîncălzit

• Încălziţi sângele înainte de a-l perfuza

• Supravegheaţi pacientul

• Anunţaţi medicul

• Întrerupeţi perfuzia

- Şocul hemolitic - incompatibilitatea de grup - frison, tahicardie, dispnee, cianoză,

dureri lombare, retrosternale, stare generală alterată

•Anunţaţi medicul

- Înfundarea perfuzorului şi acului cu cheaguri - se schimbă perfuzorul şi acul

- Hipotermia

• Încălziţi bolnavul prin suplimentarea numărului de pături, aplicarea de buiote cu

apă caldă

ATENŢIE

- Nu încălziţi sângele în apă caldă, sau deasupra surselor de căldură, evitaţi agitarea
pungii/flaconului
- Dacă apar reacţii posttransfuzionale returnaţi punga/flaconul de sânge la punctul
de transfuzii

- Respectaţi asepsia

- Nu umpleţi camera perfuzorului cu sânge - nu se mai poate urmări ritmul de

curgere

- Dacă acul s-a înfundat nu permeabilizaţi acul prin presiune

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI CU RECATII ADVERSE LA

TRANSFUZIE

OBIECTIVELE PROCEDURII

• Prevenirea reacţiilor adverse pe perioada transfuziei si după transfuzie.

• Instituirea măsurilor pentru a reduce reacţiile la transfuzie.

REACŢIILE ADVERSE

- Reacţiile adverse pot să apară în primele 15 min ale transfuziei şi după

transfuzie.

- Sunt reacţii sistemice la administrarea sângelui şi derivatelor de sânge,

incompatibile cu cel al beneficiarului, care conţin alergeni, sau sunt contaminate cu
bacterii

- Reacţiile adverse generale pot avea simptome variind de la: febră, frison,
urticarie, hipotensiune şi stop cardiac. Alte posibile reacţii adverse care pot rezulta
din terapia transfuziei includ supraîncărcarea circulatorie şi transmiterea unor boli
ca: hepatitele, citomegaloviruşi sau virusul imunodeficienţei umane (HIV).

- Reacţia hemolitică acută - incompatibilitate ABO, Rh şi se produce în primele

5- 15' de la instituirea transfuziei. Aceasta începe cu creşterea temperaturii,
ritmului cardiac, senzaţie de căldură şi durere de-a lungul venei pe care sângele
este transfuzat, frison, durere de cap, graţă, durere în piept şi spate, dispnee,
hipotensiune, homoglobinemie, hemoglobinurie. Se opreşte transfuzia.

- Reacţia hemolitică întârziată - răspunsul imun dezvoltat de către primitor

împotriva antigenilor donatorului non ABO. Febra este inexplicabilă, descreşte
inexplicabil Hb, Ht, testul Coombs este pozitiv. Se opreşte transfuzia.

- Reacţia febrilă nonhemolitică - 1 % din transfuzii; o posibilă sensibilitate a

primitorului la leucocitele şi trombocitele din sângele donatorului. Aceasta se
produce la 30' după iniţierea transfuziei şi la 6h după terminarea transfuziei. Se

manifestă prin febră mai mare cu 1° , înroşirea feţei, frisoane, durere de cap.

- Reacţia alergică (uşoară sau moderată) cauzată de alergia primitorului la

proteinele din plasma donatorului. Aceasta se produce pe durata transfuziei şi la 1h
după transfuzie. Apar eritem local, erupţie cutanată, urticarie.

- Reacţia alergică severă - cauzată de alergia primitorului la un antigen al

donatorului (uzual IgA). Aglutinarea celulelor roşii obstruează capilarele şi
blochează fluxul sanguin, cauzând simptome majore la toate marile organe de
sistem. Aceasta se produce în primele 5- 15' de la iniţierea transfuziei. Apar tusea,
greaţa, vărsătura, distresul respirator, hipotenshinea, pierderea cunoştinţei şi posibil
stopul cardiac. Aceasta este o reacţie care ameninţă viaţa. Se opeşte transfuzia, se
menţine linia venoasă, se informează medicul, se administrează medicamentele
prescrise (antihistaminice, corticosteroizi, epinefrina, antipiretice). Se măsoară
semnele vitale la fiecare 5- 15' şi se iniţiază resuscitarea cardiopulmonară dacă este
nevoie.

- Supraîncărcarea circulatorie - poate conduce la edemul pulmonar şi se

produce din cauza volumului excesiv sau ritmului rapid al transfuziei. Aceasta
poate apare în orice moment, sau la 1 -2h după terminarea transfuziei. Apar
dispneea, tusea, tahipneea, tahicardia, creşterea presiunii venoase centrale. Se
respectă ritmul de administrare de 2-4ml/kg/h. Se acordă atenţie specială ritmului
şi volumului de administrare la pacienţii în vârstă. Se încetineşte sau se opreşte
transfuzia, se administrează la indicaţia medicului diuretice, oxigen şi morfină.
 - Sepsis bacterian - datorită contaminării bacteriene a produsului transfuzat.
Aceasta apare pe durata transfuziei şi la 2h după terminarea transfuziei. Se
manifestă prin febră, frison, crampe abdominale, vărsătură, diaree, hipotensiune.

Se aplică îngrijiri corespunzătoare. Se opreşte transfuzia şi se menţine linia

venoasă, se informează medicul, se monitorizează semnele vitale, se recoltează
hemocultura. La indicaţia medicului se administrează fluide i.v., antibiotice
cuspectru larg antimicrobian, vasopresoare şi steroizi.

EVALUAREA PACIENTULUI

- Observaţi pacientul pentru febră cu sau fără frison. Febra poate indica debutul
unei reactii hemolitice acute, reactii febrile nonhemolitice, sau septicemie
bacteriană

- Observaţi pacientul pentru tahicardie şi/sau tahipnee şi dispnee. Acestea pot

indica reacţie hemolitică acută sau supraîncărcare circulatorie. Aceste simptome
pot fi însoţite de tuse în caz de supraîncărcare circulatorie.

- Observaţi pacientul pentru urticarie sau erupţie cutanată. Acestea pot fi indicii
timpurii ale unei reacţii alergice, anafilactice, care se produc după transfuzie.

- Observaţi pacientul pentru înroşirea feţei. Inroşirea feţei poate fi prezentă într-o
reacţie hemolitică acută, sau o recţie nonhemolitică.

- Observaţi pacientul pentru simptomele gastrointestinale. Greaţa şi vărsătura pot

fi prezente în reacţiile transfuzionale hemolitice acute, reacţiile anafilactice, sau
sepsis.

- Observaţi pacientul pentru scăderea TA. Hipotensiunea poate fi o reacţie acută

hemolitică, anafilactică, sau sepsis.

- Observaţi pacientul pentru wheezing, durere în piept şi stop cardiac. Acestea

toate sunt reacţii anafilactice.

- Fiţi atenţi la plângerile pacientului pentru dureri de cap sau dureri muscular în
prezenţa febrei. Amândouă pot fi indicii ale unei reacţii nonhemolitice febrile.
 - Monitorizaţi pacientul pentru diseminarea coagulării intravasculare, insuficienţa
renală., hemoglobinemie/hemoglobinurie. Toate acestea sunt semne târzii ale
reacţiei hemolitice acute.

- Monitorizaţi valorile de laborator pentru anemia refractară la terapia transfuziei.

Aceasta ar putea semnifica o reacţie hemolitică întârziată.

- Observaţi pacienţii care primesc transfuzii masive de sânge pentru hipotermie

uşoară, tulburări de ritm cardiace, hipoteosiune si hipocalcemie, hiperkalemie.

Produsele de sânge reci pot afecta sistemul de conducere cardiac rezultând

disaritmii ventriculare. Alte disaritmii cardiace, hipotensiunea şi furnicăturile pot
indica hipocalcemia, care apar atunci când citratul (utilizat drept conservant

pentru produsele de sânge) se combină cu calciul pacientului. Hiperkalemia duce la

colici intestinale, diaree, oligurie, spasme musculare, modificări pe ECG,
bradicardie premergătoare stopului cardiac.

PERFUZIA INTRAVENOASA :

Perfuzia înseamnă introducerea pe cale parenterală intravenos picătură cu picătură

a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrare hidroelctrolitică şi volemică a
organismului.

Perfuzia se face cu scopul de a hidrata şi mineraliza organismul de a vehicula

medicamentele şi favorizează excreţia din organism a produşilor toxici şi pentru
alimentare pe cale parenterală.

Materiale necesare:

- tavă medicală acoperită cu câmp steril;

- trusă pentru perfuzat soluţiile;

- soluţii hidratante în flacoane închise cu dop de cauciuc sau în pungi

din material plastic;
 - garou;

- tăviţă renală;

- stativ;

- 1- 2 seringi sterile;

- muşama;

- o perniţă tare;

- casoletă cu comprese sterile;

- ace sterile;

- branulă;

- substanţe dezinfectante;

- romplast;

- foarfece;

- vată.

Se pregătesc materialele necesare şi se transportă lângă bolnav. Se scoate din

celofan sau dopul steril de pe flacon, se dezinfectează dopul cu alcool. Se desface
aparatul de perfuzat şi se închide prestubul, se îndepărtează teaca protectoare de pe
trocar şi se pătrunde cu el în dopul flaconului.

Se introduce filtrul de aer în flacon. Se suspendă flaconul pe suport. Tubul

de aer se fixează la baza flaconului cu o banda de romplast. Se îndepărtează teaca
protectoare şi se deschide prestubul uşor lăsând să se scurgă lichidul în dispozitivul
de perfuzat coborând progresiv portacul până când tubul se umple cu lichid fără să
conţină bule de aer. Se închide prestubul şi perfuzia se atârnă pe stativ astfel încât
ca amboul perfuzorului să nu se atingă de nimic pentru a se desteriliza.

Se pregăteşte bolnavul fizic şi psihic convingându-l de importanţa, tehnicii,

este aşezat în pat în decubit dorsal cât mai comod cu antebraţul în extensie. Se
aşează muşamaua şi perniţa sub antebraţul bolnavului.
 TEHNICA PERFUZIEI :

Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, apoi examinează calitatea şi starea

venelor. Se aplică garoul de cauciuc la o distanţă de 5 – 6 cm de locul puncţiei.
Locul ales se dezinfectează cu alcool şi se badijonează cu tinctură de iod. Se cere
bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese, de preferinţă se
începe cât mai periferic. Se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul
de cauciuc şi se adaptează amboul perfuziei la ac. Imediat se deschide prestubul
pentru a permeabiliza scurgerea lichidului. Se verifică ritmul de scurgere cu
ajutorul prestubului.

Ritmul este în funcţie de necesitate. Se fixează cu benzi de romplast acul şi tubul

perfuzorului. Se supraveghează permanent starea bolnavului şi modul de
funcţionare a perfuziei.

Dacă este nevoie de al doilea flacon se pregăteşte substanţa medicamentoasă

prescrisă, se încălzeşte la temperatura corpului. Înainte ca flaconul să se termine
complet se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea de aer în perfuzor şi
se racordează aparatul de perfuzat la noul flacon. Se deschide prestubul, se
reglează ritmul. Operaţia de schimbare a flaconului trebuie să se petreacă cât mai
rapid pentru ca sângele să nu se coaguleze. La sfârşit înainte ca flaconul să se
golească complet se închide prestubul, se aplică o compresă îmbibată cu alcool şi
se exercită o presiune asupra venei puncţionate şi se extrage acul din venă direct cu
axul vasului dintr-o mişcare bruscă.

Se dezinfectează locul puncţionat cu tinctură de iod şi aplică pansament steril

fixat cu romplast. După perfuzie bolnavul se aşează comod, dacă este permis se
administrează lichide călduţe şi se supraveghează.

Se reorganizează locul de muncă.

ACCIDENTE :

a. Hiperhidratare – când se administrează perfuzie în exces. La bolnavii cardiaci

hiperhidrataţi poate produce edem pulmonar acut manifestat prin: tuse,
expectoraţie, polipnee, creşterea tensiunii arteriale. În această situaţie se reduce
ritmul sau se suprimă perfuzia şi al indicaţia medicului se administrează
cardiotonice, diuretice.

b. Embolie gazoasă – prin pătrunderea aerului în circulaţia sanguină. Se previne

prin eliminarea aerului din tub înaintea instalării perfuziei şi întreruperea ei înainte
de golirea completă a flaconului şi pentru neutralizarea perfuziei cu presiune.

De reţinut:

- instalarea perfuziei se face în condiţii de asepsie perfectă;

- nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infecţie şi apariţia de

frisoane;

- în caz de frison se schimbă flaconul şi perfuzorul.

 BIBLIOGRAFIE

1. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali.

Redactia: Lucretia Titirca

Editura: Viata Medicala Romaneasca

2 . Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Ghid de

nursing.

Coordonator lucrare: Lucretia Titirca

Editura: Viata Medicala Romaneasca

3 . ,,Urgenţe medico-chirurgicale” – Lucreţia Titircă, Editura medicală,

Bucureşti-2006

4 . Medicina interna pentru cadre medii.

Autor: Corneliu Borundel

Editura: ALL, 2009

5 . Agenda Medicala 2010– Editia de buzunar

Editura Medicala