Placenta Plavia

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

BUZĂU
LUCRARE DE LICENȚĂ
ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR

CU DIAGNOSTICUL:
PLACENTA PRAEVIA
Profil: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
COORDONATOR
ASISTENT PRINCIPAL:
ABSOLVENT:
SPIROIU ANAMARIA GEORGETA
PROMOŢIA 2016
1
MOTTO
„Nursa este vederea pentru cel ce a orbit de curând, este braţul

celui ce i-a fost amputat, este dragostea de viaţă a celui ce a
încercat să se sinucidă, este înţelegerea şi cunoştinţele pentru
tânăra mamă, este starea de conştienţă a celui lipsit de
conştienţă”.
Virginia Henderson
2
MOTIVAŢIE
Ingrijirea sanatatii, preocupare a tuturor timpurilor, a fost mereu imbogatita cu

experienta generatiilor anterioare in acest domeniu, devenind o preocupare
prioritara a sistemului sanitar.In acest context, nursingul s-a dezvoltat si impus
ca un nou concept de abordare a pacientului si individului sanatos.Individual,
indiferent de starea de sanatate, este abordat holistic, luand in considerare aspectele
bio-fiziologice, psihologice, culturale, sociale sispirituale. Aceasta abordare
presupune studii multidisciplinare si o pregatire continua a asistentilor.In prezenta
lucrare mi-am propus sa ofer principiile care stau la baza procesului de ingrijire a
paciententelor cu Placenta Praevia si sa constientizez rolul asistentei medicale, care
nu se reduce doar la acela de„executant” al recomandarilor medicului.Rolul delegat
al asistentei medicale este intr-adevar important si nu trebuie sa se renunte la
acesta, insa nu este unicul.In timp ce diagnosticul medical si prescrierea
tratamentului sunt responsabilitatile medicului, in stabilirea diagnosticului de
ingrijire, asistenta medicala este specialistul, exercitandu-si in acest domeniu rolul
independent, autonom, rol care este tot atat de important ca si rolul
delegat.Modalitatile de abordare a practicii nursing sunt in continua diversificare.
Importanta practicii nursing este determinata in mare masurade nevoile pacientului,
de profesionalismul asistentei medicale si de standardele organizatiei profesionale.
3
CUPRINS
Capitolul I
I.1. Introducere pag.6
I.2.Anatomia aparatului genital feminin pag.7
I.3.Generalitati despre placenta praevia pag.10
I.4.Definitia – placenta praevia pag.10
I.5.Structura macroscopica a placentei pag.11
I.6.Functiile placentei pag.13
I.7.Modificarile degenerative si clasificarea placentei pag.15
I.8.Frecventa pag.17
I.9.Etiologie, Etiopatogenie pag.17
I.10.Anatomie patologica pag.18
I.11.Simptomatologie pag.19
I.12. Diagnostic paraclinic pag.21
I.13.Diagnostic pozitiv pag.23
I.14.Diagnostic diferential pag.23
I.15.Prognosticul pag.24
I.16.Evolutie. Complicatii pag.27
I.17.Tratament pag.29
I.18.Alegerea între nasterea imediata si tratamentul pag.31
conservator
Capitolul II
II.Planuri de ingrijire pag. 38;49;61
Capitolul III
Tehnici folosite III.1. - Sondajul vezical foley pag. 72
III.2 - Perfuzia pag. 75
III.3. - Explorarea ecografica pag. 77
III.4. - Transfuzia pag. 78
Capitolul IV
Rolul asistentei in tratarea si ingrijirea pacientului pag. 83
Capitolul V
Bibliografie pag. 85
Capitolul VI
Concluzii pag. 86
4
I.1. Introducere
Placenta este un organ creat de sarcina , cu structura vasculara spongioasa,
de culoare rosie închisa, plina de sânge, care face legatura între mama si fat,
asigurând schimburile fiziologice necesare nutritiei si dezvoltarii produsului de
conceptie. Din acest motiv patologia placentei se rasfrânge asupra sanatatii fatului.
Formarea placentei începe în primele saptamâni de sarcina, la 8-10 zile dupa
nidarea oului si ajunge la maturitate net diferentiata morfofunctional catre sfârsitul
lunii a 3-a de sarcina.
Placenta ia nastere din unirea a doua elemente , unul ovular iar altul matern.
- din partea oului participa vilozitatile coriale din zona corionului vilos, intens
dezvoltate si ramificate (placenta fetala)
- din partea mamei, serotina modificata (placenta materna). Aceasta trimite
prelungiri sub forma de septuri, ce patrund în masa vilozitatii coriale, împartind
masa placentara în mai multi lobi numiti cotiledoane.
Insertia placentei în uter are loc în segmentul superior, de regula pe peretele
posterior. Mult mai rar, placenta se poate insera, partial sau în totalitate, pe
segmentul inferior al uterului (placenta praevia).
5
I.2.Anatomia aparatului genital feminin
Aparatul genital feminin este format din:
- organe genitale externe;

- organe genitale interne;
- organe(glande) anexe.
Organele genitale externe(vulva) sunt:
- muntele lui Venus;

- labiile mari si labiile mici;
- organele erectile(bulbii vestibulari,clitorisul,corpusculii tactili speciali ai labiilor
mici).
6
ORGANELE GENITALE EXTERNE:
VULVA – are forma unei fante alungite în sens sagital şi cuprinde totalitatea
organelor genitale externe feminine.
LABIILE MARI – sunt două pliuri cutanate având ambele feţe acoperite de
tegument. Ele se unesc anterior spre simfiza pubiană formând comisura anterioară
situată pe muntele pubian (Venus). Posterior se unesc prin comisura posterioară
situată la mică distanţă de anus.
LABIILE MICI - sau nimfele sunt două pliuri cutaneo-mucoase prezentând
o faţă externă acoperită de tegument şi aflată în raport cu labia mare şi o faţă
internă mucoasă în raport cu labia mică opusă. Anterior, înainte de a se uni, labiile
mici se dedublează fiecare în două repliuri: unul trece anterior de clitoris şi se
uneşte cu cel de pe partea opusă formând prepuţul clitorisului, iar celălalt trece
posterior de clitoris şi formează cu cel de pe partea opusă frâul clitoridian.
Organele erectile ale vulvei sunt: clitorisul şi bubii vestibulari (două organe
analoage corpului cavernos al uretrei la bărbat, situaţi la baza labiilor mari).
ORGANELE GENITALE INTERNE :
OVARELE
Reprezinta glandele sexuale feminine. Sunt organe pereche situate intre peretele
pelvian si extremitatea libera a trompei, de o parte si alta a uterului. Au o dubla
functie secretorie: pe de o parte secreta hormonii sexuali, estrogeni si progesteron,
iar pe de alta parte reprezinta locul de formare a ovulelor, care sunt celulele sexuale
feminine.
UTERUL
Este un organ cavitar, nepereche, asezat in partea de mijloc a cavitatii pelviene. El
serveste drept canal de trecere pentru spermatozoizi, gazduieste produsul de
conceptie dupa fecundare, iar dupa dezvoltare il elimina la exterior.Uterul are
forma de para, cu partea mai mare in sus si cea mica in jos. Dimensiunile sale
7
variaza cu varsta si faptul daca femeia a nascut sau nu. Capacitatea sa este de 3-4
cmc la nulipara si 5-6 cmc la multipara.
TROMPELE
Sunt doua conducte musculo-membranoase situate de ambele parti ale uterului. Au
un rol important in reproducere, captand ovulul, fiind sediul fecundatiei si
conducand ovulul fecundat spre uter. Trompele au o lungime de 10-12 cm de la
orificiul lor uterin pana la portiunea pavilionara care este deschisa ca o palnie,
ajungand in imediata apropiere a ovarului.
VAGINUL
Este un conduct musculo-membranos, extensibil si elastic, avand rol in
desfasurarea actului sexual (copulatie) si servind drept canal de trecere a facutului
si anexelor sale in timpul nasterii. Dimensiunile vaginului variaza in functie de
varsta, viata sexuala si de faptul daca femeia a nascut sau nu. Are o directie oblica
de jos in sus si dinainte-inapoi, o lungime de aproximativ 10-12 cm.
8
Organele sau glandele anexe ale ap. genital sunt:
-glandele Bartholin;
-glandele Skene;
-glandele mamare.
I.3.Generalitati despre placenta praevia

Multi autori considera ca denumirea de placenta praevia trebuie rezervata numai
pentru varietatea numita totala sau centrala, aceasta fiind cu adevarat praevia.
Termenul de placenta praevia provine din latina si inseamna ''in fata''. Cu alte
cuvinte placenta precede copilul , aflându-se intre acesta si colul uterin prin care
urmeaza sa fie expulzat fatul.
Implantarea normala, la nivelul fundului cavitatii uterine, are scopul de a proteja
placenta de fortele mecanice care insotesc retractia fibrelor miometriale ale
segmentului inferior cu ocazia contractiilor uterine din ultima parte a sarcinii si din
timpul travaliului.
Prin urmare, atunci când insertia placentei este normala, procesul de stergere si
dilatare a colului nu intereseaza regiunea de implantare a placentei care poate
ramâne functionala.
În practica se obisnuieste de foarte multe ori ca insertia placentei pe segmentul
inferior sa fie etichetata sub denumirea de placenta jos inserata.
Se pune deci in discutie placenta jos inserata când marginea inferioara a placentei
se afla la o distanta de 8cm de orificiul intern al colului. Exista insa cazuri fara
sângerare si care nu sunt diagnosticate decât dupa expulzia placentei , când se
constata ca orificiu de iesire al fatului prin membrane este situat la mai putin de 8-
10 cm de marginea placentei.
I.4.Definitia – placenta praevia

Placenta praevia este definita ca insertia partiala sau totala a placentei pe segmentul
inferior al uterului cu sau fara obstructia orificiului intern al canalului cervical si
reprezinta cauza cea mai importanta de hemoragie in partea a doua a sarcinii
Aceasta insertie decliva predispune la decolarea prematura a cotiledoanelor mai jos
situate urmata de hemoragii atat in timpul sarcinii cât si al travaliului.
.
9
I.5. Structura macroscopica a placentei
Dimensiuni si greutate
Diametrul placentei adulte este de 15-20 cm. Volumul este de 550 cm³.Suprafata
este de 250-300 cm².
Grosimea la centru este cuprinsa între 1,5 si 3,5 cm si se subtiaza spre periferie
unde atinge 5-6 mm.
Greutatea placentei la termen este de 500-600 g, reprezentînd 1/6 din greutatea
fatului.
Forma
Placenta , privita din fata, asezata pe un plan orizontal, are forma de "placinta",
rotunda sau ovalara. Privita din profil, are forma discoidala fiind mai groasa la
centru decât la margini. Marginile se continua cu membranele ovulare ( elementul
corial).
Obisnuit se prezinta ca o masa unica, rar poate aparea divizata în 2-3 sau mai multi
lobi, reuniti prin punti membranoase, brazdate de vase, care unesc acesti lobi
(placenta bi-sau polilobata) . Alteori, la distanta mai mare de masa principala, se
gasesc unul sau mai multe cotiledoane (lobi) accesorii: placenta succenturiata.
Placenta are 2 fete si o circumferinta.
a) fata materna ( uterina ) adera de peretele uterin, este usor convexa, neregulata,
brazdata de santuri mai mult sau mai putin adânci, care o împart în câmpuri
10
poligonale (12-20), numite cotiledoane sau lobi placentari.Acestia apar ca mici
boseluri în relief, santurile corespund septurilor intercotiledonare.
Întreaga fata materna este acoperita de membrana deciduala fina, subtire, lucioasa
de culoare cenusie-rosietica.Aceasta este presarata cu mici orificii vasculare, care
reprezinta orificiile vaselor uteroplacentare rupte în urma dezlipirii acestei fete de
peretele uterin (decolarea placentei). Mai prezinta cheaguri de sânge provenite din
hematomul vaselor amintite.
b) Fata fetala corespunde cavitatii ovulare, este neteda, acoperita de membrana
amniotica, care are culoare gri-albastruie transparenta, permitând sa se vada
ramificatiile vaselor cordonului ombilical : vena si cele doua artere ombilicale. Pe
fata fetala se insera cordonul ombilical . Implantarea cordonului ombilical este
variabila , frecvent excentrica si chiar uneori marginala.Rar se insera pe
membranele coriale, în exteriorul placentei.
c) Circumferinta placentei este regulata sau usor neregulata si se continua cu
membranele ovulare formate din corionul membranos, dublat de cele doua foite :
amnios si caduca bazala. La jonctiunea celor doua foite apare uneori la nivelul
corionului unui fenomen de degenerescenta fibrinoida, dispusa sub forma unui inel
albicios numit inelul lui Winkler-Waldezer.
I.6. Functiile placentei

11
Functia respiratorie
În general nevoile de oxigen ale fatului sunt scazute datorita consumului mic
energetic si absentei termogenezei care este asigurata de organismul matern.
Trecerea substantelor gazoase se face prin difuziune pe baza gradientului
presiunilor partiale ale gazelor din sângele matern si fetal. Pentru oxigen exista o
diferenta de presiune de la mama la fat.Eritrocitele materne cedeaza oxigen
sângelui din sistemul vilozitar, de unde trecând membrana vilozitara în sângele
fetal, este preluat de eritrocitul fetal. Oxigenarea fatului depinde de gradul de
oxigenare al sângelui matern , de integritatea anatomo-functionala a placentei, de
aportul adecvat de sânge arterial în spatiile intervilozitare.
CO exista , dar în concentratie mai mare în sângele fetal (46,84 cm³/%) fata de
sângele matern (39,15 cm³/%).Directia de trecere va fi de la fat la mama. Cresterea
concentratiei de CO în sângele matern, duce la trecerea inversa.Prin acelasi
mecanism si alte substante gazoase volatile, absorbite de mama, trec cu usurinta
prin filtrul placentar la fat.
Functia de nutritie
Se realizeaza prin: trecerea transplacentara a substantelor nutritive de la mama la

fat si participarea activa a metabolismului unor substante. Glucidele, grasimile, ca
si substantele proteice, sufera la nivelul placentei nu numai un proces de absorbtie
si filtrare, ci si un proces complex de prelucrare digestiva, datorita enzimelor si
fermentilor existenti la nivelul membranei metabolice vilozitare.
Functia de nutritie se caracterizeaza prin:
a) nutritia propriu-zisa.Transferul de glucide se face prin difuziune, cresterea
glicemiei materne atragând cresterea glicemiei fetale. În acelasi timp placenta se
manifesta ca organ de rezerva în care se gasesc acumulate depozite de glicogen ale
organismului fetal, în special în prima perioada a dezvoltarii lui.
Apa si electrolitii ( Na+, K+, Fe+, Ca++, Cl-),trec de la mama la fat în virtutea
legilor difuziunii, sângele fetal având o concentratie si densitate mult mai scazuta
decât sângele matern.
Vitaminele B , C, D, A trec usor prin placenta ca si vitamina K naturala, cea
sintetica fiind retinuta.
b) digestie, prin care enzimele (fermentii), produc o veritabila transformare a
substantelor macromoleculare în micromoleculare ce pot sa treaca bariera
placentara.
În ce priveste trecerea grasimilor , placenta lasa sa treaca lipide straine fara alegere.
Ele sufera un proces de fosforilare si saponificare.
Transferul proteinelor se face sub forma de aminoacizi, proteide simple, dipeptide,
din care apoi fatul îsi sintetizeaza proteine proprii deosebite de cele materne.
12
Functia excretorie
O serie de cataboliti, rezultati din metabolismul placentar, ca ureea, acidul uric,

creatinina, trec în sângele matern tot prin difuziune si sunt excretati apoi prin
rinichi, plamâni, tegumente.
Functia endocrina
Placenta este o glanda endocrina care sintetizeaza si secreta hormoni : estrogeni,

gonadotrofine, hormon lactogen. Sinteza acestor hormoni are loc la nivelul
epiteliului vilozitar, de unde sunt eliminati în torentul circulator pentru a mentine
echilibrul biologic al sarcinii..
Gonadotrofina corionica placentara este sintetizata în mari cantitati în prima
jumatate a sarcinii la nivelul citotrofoblastului, si se elimina prin urina femeii
gravide.
Hormonul lactogen placentar este un proteohormon secretat în sincitiotrofoblast cu
actiune somatotrofa, mamotrofa, luteotrofa, având efect antiinsulinic, si intervenind
în sinteza steroizilor. Este excretat numai în sistemul circulator matern.
Estrogenii sunt sintetizati de placenta în sincitiotrofoblastm, din hormonii secretati
de glandele suprarenale ale fatului. Sub forma estronei si estradiolului, o parte trec
în circulatia materna, iar alta parte în circulatia fetala.. Sunt reactivanti pozitivi ai
fibrei musculare uterine.(miometru).
Progesteronul este secretat de palcneta, în sincitiotrofoblast, din colesterolul
provenit din sângele matern. Scade rapid dupa nastere, sau dupa moartea
intrauterina a fatului.Progesteronul este cel mai puternic reactivant negativ.
Secretia hormonilor corticoizi si androgeni nu a fost dovedita.
Hormonul tocogen placentar este necesar pentru contractia uterina. S-au pus în
evidenta mai multi hormoni tocogeni ca : acetilcolina, serotonina, prostaglandinele
etc.Alti hormoni pusi în evidenta în placenta : ACTH, TSH, relaxina, ocitocina,
renina.
Functia de aparare
Placenta joaca un rol de filtru pentru microbi si toxinele lor.

Microbii si toxinele trec usor daca au o structura micromoleculara; daca au o
structura macromoleculara sunt opriti de bariera placentara si nu pot invada fatul,
decât în caz de lezare prealabila a epiteliului vilozitar. Placenta poate fi depasita de:
spirochete ( numai dupa luna a III-a), toxoplasma, schizontii plasmodium, bacilul
Koch numai exceptional, virusurile poliomielitei, rubeolei.
13
Anticorpii care au o structura macromoleculara, nu traverseaza placenta, ci numai
grupul activ al lor. Anticorpul se recompune înapoia barierei placentare.Asa se
explica imunizarea pasiva a fetilor pentru tetanos, difterie, scarlatina. Din
saptamâna a 2-a, fatul îsi sintetizeaza anticorpi.
Hemaglutininele pot trece numai în unele cazuri bariera placentara: izoimunizarea
anti-Rh sau anti-A.
Placenta este traversata de o serie de substante exogene si mai ales de medicamente
ca: antitiroidienele de sinteza, sulfamidele hipoglicemiante, antihelminticile,
antivitaminele K, antibioticile, androgenii, etc.Administrarea lor în sarcina este
contraindicata.(7)
Functia de hemostaza a placentei
Localizarea sincitiotrofoblastului în contact cu sângele matern îi confera acestuia

caracteristici ale celulelor endoteliale, exprimând factori cu rol de reglare a functiei
de hemostaza în spatiul intervilozitar cum ar fi NOS (sinthaza endoteliala a
oxidului nitric), endotelina-1 si trombomodulina.
Un rol major în realizarea functiei de hemostaza a placentei îi este rezervat
Anexinei V. Suprafata apicala a sincitiotrofoblastului poseda situsuri de legare a
anexinei V. Atasarea anexinei V la aceasta suprafata potential promotoare a reactiei
de cascada ce duce la aparitia procesului de coagulare joaca un rol crucial în
mentinerea fluxului sanguin de la nivelul spatiului intervilos ca si în procesul de
implantare si placentatie.
I.7. Modificarile degenerative si clasificarea placentei
Odata cu avansarea sarcinii, în ultimele luni, placenta sufera un proces de

îmbatrânire. La nivelul vilozitasilor si vaselor se instaleaza treptat procesele
degenerative considerate fiziologice: reducerea volumului si stromei vilozitare si
producerea an exces de substanta fibrinoida, sub forma de depozite albicioase de
diferite marimi, situate la suprafata sau în profunzimea tesutului placentar. Acesta,
înglobând tot mai multe vilozitati pe care le scot din functie, reduc suprafata
functionala a placentei.
La nivelul vaselor mici si mari se instaleaza un proces de scleroza si fibroza a
peretilor vasculari, cu reducerea pâna la disparitie a lumenului vascular. Diminuând
circulatia ele realizeaza infarcte si necroze ale masei vilozitare.
14
În stari patologice ale mamei : boli cardiovasculare , lues, nefropatii, instalarea
acestor procese degenerative apar precoce si mult mai accentuat, ducând la nasteri
premature si la moartea fatului în cavitatea uterina
CLASIFICARE
În functie de raportul placentei cu orificiul intern al colului se deosebesc patru

tipuri de placenta praevia.
1) placenta praevia marginala : marginea placentei este la marginea orificiului
intern al colului;
2) placenta laterala : placenta este înserata astfel încât marginea sa este la mai
putin de 8 cm de marginea orificiului intern al colului;
3) placenta praevia centrala ( totala ) : orificiul intern al colului este acoperit în
totalitate de placenta;
4) placenta praevia partiala : orificiul intern al colului este acoperit partial de
placenta.
Toate aceste varietati de placenta praevia sunt traduse printr-o simptomalogie
clinica:
a) sunt varietati topografice
- placenta praevia anatomica - este o situatie de insertie joasa a placentei, fara

simptomatologie clinica, diagnosticul punându-se retrospectiv dupa delivrenta
( orificiul de ruptura al membranelor la mai putin de 10 cm de marginea placentara,
membrane groase, rugoase ) intraoperator sau ecografic.
15
b) varietati exceptionale
- placenta praevia cervicala unde vilozitatile ajung in peretele colului uterin,

placenta putând astfel coborâ pâna la orificiul extern.
- placenta zonaria - modalitate curioasa si rara de insertie inelara a placentei în jurul
segmentului inferior
- placenta reflexa - datorita persistentei vilozitatilor pe caduca capsulara al polului
inferior al oului, realizând astfel la acest nivel formarea anormala a unui lambou de
placenta
- placenta difuza - vilozitatile se insera in mod neregulat pe toata suprafata
mucoasei uterine.Placenta a pierdut forma sa discoidala , fiind in general turtita ,
cotiledoanele fiind inegale , separate intre ele de zone fara vilozitati
I.8.Frecventa
Insertia placentei pe segmentul inferior are o frecventa intre 0,5 si 1,5% din nasteri.
Este mai frecventa :
 la marile multipare,
 in gemelaritate
 la femeile de peste 35 ani,
 femeile cu multiple curetaje uterine
 femeile cu interventii chirurgicale pe uter
 asociate cu fibroame si utere malformate
 afectiuni inflamatorii ale endometrului, polipi uterini, etc
I.9. Etiologie, Etiopatogenie

Etiologia placentei praevia, continua sa ramâna nelamurita. Foarte probabil
anomaliile endometriale aparute la marile multipare, în prezenta unor cicatrici
uterine sau a fibromului uterin ar putea favoriza dezvoltarea trofoblastului intr-o
zona mai joasa.
Ce se poate afirma insa cu certitutide este existenta factorilor de risc :
 placenta praevia in antecedente ( risc de 4-8 % )
 cicatricile uterine : miomectomii , cezariene anterioare
 procesele inflamatorii din sfera genitala
 avorturile si chiuretajele anterioare
 malformatii uterine
 sarcina gemelara
16
 multiparitatea intâlnita la 80% din cazuri
 unele afectiuni de ordin ginecologic: malformtii uterine, fibroame
 anomalii placentare: placenta difuza , zonaria, reflexa, multilobata
 hipertiroidismul pare a favoriza insertia joasa prin modificari survenite in
tonusul vegetativ si in peristaltismul corpului uterin, mentinând segmentul
inferior deschis si deci mai accesibil oului
 fumatul
 vârsta mamei , peste 35 ani
 hiper sau hipoplazia endometriala ( 5, 6, 3)
I.10. Anatomie patologica

Placenta praevia este în general neregulata ca forma si inegala ca grosime.
Este larga, etalata, plata, mai subtire si mai extinsa decât în mod normal.Pe fata sa
materna nergulata, se vad zone de marimi diferite având cotiledoane izolate
hipoplaziate sau atrofiate si de aspect membranos .În alte cazuri placenta ia forma
bilobata, ovalara.
circumvalata, membranacee, anomalii datorate in mare parte leziunilor de
endometrita ce preced sarcina. Pe suprafata materna se vor gasi depozite fibrinoase,
iar în regiunile marginale orientate spre colul uterin se afla zone de atrofie si
fibroza si focare vechi de hemoragie sau cheaguri recente datorate decolarilor
repetate ale placentei.
Modificarile histologice sunt frecvente si examenul microscopic arata adesea
transformari conjunctive ale tesutului placentar, degenerari fibroase, grasoase, ale
vilozitatilor, rupturi vilozitare.
Membranele, mai ales în vecinatatea placentei sunt groase, rugoase , friabile,
neregulate, rupându-se de nenumarate ori prematur .Vilozitatile coriale atrofiindu-
se treptat spre periferia discului placentar, ele se continua cu membranele fara o
limita neta de demarcatie.
Insertia cordonului se face la marginea placentei , in apropierea orificiului intern
al colului uterin , explicând astfel frecventa crescuta a procidentei de cordon care
intuneca si mai mult prognosticul fetal in palcenta praevia.
Segmentul inferior al uterului nu va mai avea supletea obisnuita, ci va arata
ingrosat, si asta datorita vascularizatiei exagerate, imbibitiei edematoase, si
hemoragiilor interstitiale.
Placenta adera intim de miometru , vilozitatile coriale intricându-se cu fibrele
musculare.
Aceste raporturi anormale între placenta si peretele uterin sunt caza hemoragiilor
grave care apar dupa expulzia sau extractia palcentei.
17
I.11.Simptomatologie
a) Antepartum
Hemoragia este simptomul de baza care domina intreg tabloul clinic.Are

urmatoarele caractere : apare în ultimele trei luni ale sarcinii sau în travaliu ,poate fi
usoara , moderata sau în cantitate mare,apare brusc, fara o cauza aparenta, este
nedureroasa,sângele este rosu, viu, arterial provenind de la locul de insertie al
placentei, de obicei survine noaptea, este intermitenta cu faze de acalmie ce pot
dura saptamâni .
De obicei hemoragia este cu atât mai precoce si mai abundenta, cu cât insertia
placentei este mai joasa si riscul de prematuritate este mai crescut.
Hemoragia poate fi sistata prin repaus absolut la pat si antispastice, si sa nu se
mai repete pâna la nastere sau poate sa se reinstaleze, repetându-se devenind chiar
grava si necesitând urgent interventie obstetricala.
Cu repetarea hemoragiei starea generala a gravidei se altereaza progresiv
instalându-se o anemie secundara de intensitate variabila.
Gravitatea hemoragiei este direct proportionala cu gradul de apropiere al
insertiei placentare de orificiul intern uterin, forma de insertie centrala fiind cea mai
periculoasa.Cauza hemoragiei este dezlipirea placentei vicios inserate.
Prima hemoragie apare de regula dupa 29-32 saptamâni de gestatie .Episodul
initial nu ameninta practic niciodata viata mamei si nu compromite decât foarte rar
supravietuirea fetala.Insertiile joase care se manifesta printr-o hemoragie însemnata
inainte de 20saptamâni au un prognostic foarte rezervat.
Un alt simptom întâlnit in placenta praevia este ruperea prematura de
membrane mai des întâlnita in formele hemoragice. Concomitent vom avea ca
simptom si nasterea de feti prematuri într-un procent ridicat.
Semne generale
Hemoragia produsa de placenta praevia poate sa devina din ce în ce mai

abundenta, si astfel sa influenteze starea generala a gravidei , manifestata prin
paloare, puls accelerat, tensiune arteriala scazuta , si anemie secundara.
Semne fizice
18
a) La palparea abdominala, gasim uterul relaxat, abdomenul este moale,
prezentatia este mai ridicata.
b) tuseul vaginal indica un col uterin deviat de partea insertiei placentei,
deoarece expansiunea elastica a segmentului inferior este posibila numai în
portiunea de miometru dublata doar de membrane.În fundul de sac vaginal se simt
uneori batai arteriale sincrone cu pulsul matern.
Tuseul vaginal trebuie sa fi blând si sub nici un motiv nu este permisa
explorarea digitala intracervicala.
Când placenta acopera aria orificiului uterin vom gasi la tuseu o îngrosare
locala a segmentului, ca o saltea interpusa între prezentatie si degetul care palpeaza
pe semnul saltelei.
Examenul vaginal se face la început si in conditiile în care avem pregatite
mijloace de reanimare, transfuzie, sala de interventie. Nu se va repeta decât
exceptional.
c) la examenul cu valve vom gasi sânge în cantitati variabile, de culoare rosie
si coaguli. În momentul consultatiei hemoragia poate fi mult redusa în comparatie
cu situatia descrisa de pacienta, fapt ce nu trebuie sa ne determine sa minimalizam
simptomul.
Colul îl vom gasi dilatat de diferite grade, în functie de momentul
examinarii, în travaliu sau antepartum.
Înspectia si palparea colului trebuie facuta cu multa prudenta, mai ales când
se exploreaza si canalul cervical pentru a nu precipita o hemoragie iminenta.
d) Intrapartum
Hemoragia si aici continua sa fie pericolul de baza. Atunci când uterul se
contracta, si colul se dilata, hemoragia va fi mai intensa. Hemoragia se va opri în
urma angajarii prezentatiei , dupa ruperea membranelor.
Mecanica nasterii este dificila din cauza placentei jos situate care
stânjeneste progresiunea fetala. Segmentul inferior si colul uterin sunt hiperemiate
si friabile.
Palparea abdomenului cauta prezentatia si partile fetale. În cazul în care
regiunea cefalica este înalta si mobila este important sa ne asiguram daca presiunea
pe mobilul fetal permite capului fetal sa se angajeze în filiera pelvigenitala.
Monitorizarea obstetricala cauta semnele de suferinta fetala : atunci când
conditiile obstetricale par sa permita o nastere pe cale joasa, întotdeauna, înaintea
efectuarii unei amniotomii, trebuie sa fie analizate eventualele modificari ale
ritmului cardiac provocate prin presiunea exercitata asupra capului fetal angajat în
canalul pelvian. O bradicardie grava arata o compresiune a cordonului datorita unui
procubitus sau unei laterocidente.
O complicatie ce poate sa apara în unele cazuri în travaliu este procidenta
de cordon ce agraveaza si mai mult prognosticul fetal
e) Postpartum
19
Hemorgia este pericolul dominant, cauzata de :
- atonia segmentului inferior (fibre musculare putine)
- friabilitatea segmentului inferior si a colului
- insertii patologice ale placentei
Se deosebesc patru stadii clinice ale hemoragiei in delivrenta:
- stadiul I : pierdera a 15% din volumul sanguin , cu tahicardie si sincope la
schimbarilede pozitie.
- stadiul II : pierderea a 20-25% din volumul sanguin , cu tahipnee, scaderea
tensiunii arteriale sistolice si întârzierea umplerii capilare.
- stadiul III : pierderea a 30-35 % din volumul sanguin, cu soc, hipotensiune
arteriala,oligurie si debutul acidozei metabolice.
- stadiul IV : pierderea a 40-45 % din volumul sanguin , cu colaps si abolirea
pulsului,mai putin la nivel carotidian si acidoza metabolica severa.
I.12.Diagnostic paraclinic
Înca de la introducerea sa în medicina în anii'50, ecografia s-a dovedit a fi
o investigatie neinvaziva, nedureroasa pentru mama si fat, precisa si accesibila din
punct de vedere al raportului cost/beneficiu, devenind astazi un ezamen
indispensabil, de rutina, în practica obstetricala, o componenta esentiala în cadrul
urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut.
Principiul ecografiei consta în emiterea de catre sonda, trasductor, aflat în
contact direct cu abdomenul matern, a unui fascicul de ultrasunete, cu frecvente
cuprinse între 3,5-7 mil.cicli pe secunda; informatiile obtinute prin reflectarea
diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse în imagine pe un ecran, în
timp real. Examinarea în timp real permite aprecierea dimensiunilor embrionului si
fatului-biometria fetala cât si a morfologiei acestuia si a anexelor sale-placenta,
lichid amniotic, cordon ombilical.
Diagnosticul placentei praevia are la baza examenul ecografic , cu toate
ca si aceasta examinare ne poate da rezultate fals negative sau fals pozitive datorate
dilatarii colului, umplerii excesive a vezicii , placentei mascate de structurile fetale,
sau cheagurilor acumulate la polul inferior al oului. Cu toate acestea , ecografia
permite un diagnostic rapid si exact în peste 95 % din cazuri.
.Este o metoda sigura , eleganta, neagresiva , si ajuta la determinarea sediului
placentei în cavitatea uterina, pentru a urmarii evolutia normala sau a unor episoade
hemoragice.
Importanta diagnosticului ecografic al sediului placentei care se poate
efectua înca din cel de-al doilea trimestru de sarcina, ca un screening la toate
gravidele, rezida in special din caracterul profund profilactic al acestei metode.
Gravidele a caror placenta este inserata jos , si care nu prezinta nici un simptom pot
20
beneficia de o ocrotire prenatala care ar putea preveni sau atenua patologia
potentiala a ultimului trimestru de sarcina.
Alte metode de diagnostic paraclinic folosite înainte de introducerea
ecografiei au fost: radiografia directa, termografia ( tehnici de localizare placentara
simple dar putin fiabile) sau cistografia, amniografia ( tehnici mai complexe, dar
mai periculoase). Rezonanta nucleara magnetica folosita ca explorare a placentei,
în prezent este la început si nu poate intra în discutie ca o metoda de explorare
curenta.
Explorarea RMN poate fi utila în diagnosticul anumitor varietati posterioare ale
placentei. O placenta este considerata ecografic, drept jos înserata daca marginea ei
inferioara se gaseste la o distanta de sub 5 cm de orificiul cervical intern.
Pentru diagnosticul ecografic al placentei praevia este foarte importanta
examinarea gravidei cu vezica urinara plina pentru vizualizarea peretelui anterior al
segmentului , si faciliteaza examinarea în cazurile cu simfiza pubiana lata, sau
prezentatia fixata.În aceste conditii se poate evidentia si o placenta praevia ce trece
de pe peretele anterior uterin pe cel posterior.
Dificultatea de diagnostic este mai mare în cazul placentei inserate pe
peretele posterior si pe peretel lateral al segmentului inferior.
Examinarea trebuie efectuata cu rabdare , prin baleaje repetate în planuri
diferite, longitudinale, transversale si oblice cu modificarea intensitatii
ultrasunetelor, permitând de cele mai multe ori localizarea imaginii placentare.
Exactitatea diagnosticului ecografic de placenta praevia a fost verificata cu
ocazia nasterilor prin sectiune cezariana la cazurile cu placenta praevia centrala si
prin examinarea sistematica a sediului orificiului de rupere a membranelor la
gravidele ce au nascut spontan.
I.13.Diagnostic pozitiv
21
Diagnosticul pozitiv de placenta praevia se pune pe baza antecedentelor
(vârsta, multiparitate, chiuretaje si cezariene anterioare), pe baza caracterelor
hemoragiei( spontana, indolora, recidivanta imprevizibila, cu sâge rosu ) dar mai
ales pe baza triadei:
 hemoragie moderata pe un uter cu pereti supli
 prezentatie înalta si mobila
 prezenta vitalitatii fetale
Aceasta triada se asociaza cu cautarea urmatoarelor semne negative:
 absenta contractiei uterine
 absenta semnelor toxemiei
 normalizarea craziei sanguine
Confirmarea diagnosticului se obtine prin localizarea placentei praevia cu
ultrasuntele. Exista situatii când placenta este localizata pe peretele posterior, si
atunci este imposibil sa stim ca placenta acopera segmentul inferior.
Se poate vorbi de placenta praevia numai începând de la vârsta de gestatie
de 28 saptamâni. Înainte de aceasta data este incorect de a se pune acest diagnostic.
Segmentul inferior se afla la 0,5 cm de orificiul intern al canalului cervical la vârsta
gestationala de 20 saptamâni , iar pâna la vârsta de 28 saptamâni nu se produc
modificari spectaculoase la acest nivel. Dupa aceasta vârsta apare o crestere de
circa 10 ori a segmentului pâna la vârsta de 38 saptamâni.Dezvoltarea aceasta a
segmentului este mai mare în portiunea anterioara a uterului astfel încât o placenta
jos înserata posterior are sanse mai mari sa devina praevia.
I.14.Diagnostic diferential
Pentru un diagnostic diferential al sângerarii vaginale este interesant examenul
sângelui vaginal pentru a putea aprecia existenta sângelui de origine fetala.
A . În timpul sarcinii
- hemoragia data de insertia istmica a trofoblastului este preupusa de cele mai
multe ori ca produsa de avort, endometrite, mola, deciduoza de col, sarcina
ectopica sau leziuni nedeterminate de sarcina : leziuni vulvo- vaginale, rupturi de
varice vulvare, tumori benigne sau maligneale colului, sau hemoragia de origine
urinara.
Problema diagnosticului diferential se pune în ultimele trei luni de sarcina:
- cu apoplexia utero-placentara. Sângerarea din ultima parte a sarcinii trebuie
sa fie suspectata ca produsa cel mai ades de palcenta praevia sau dezlipirea
prematura de placenta normal înserata. În abruptio placentae sângerarea este
însotita de durere, sângele este negricios, uterul hiperton, tetanizat, fatul greu
palpabil, bataile cordului fetal alterate sau absente, iar placenta nu poate fi simtita
la tact vaginal;
22
- cu rupturile uterine care în sarcina sunt rarisime si comporta semne proprii :
moarte fetala, stare de soc neconcordata cu absenta sângerarii, antecedente de
cicatrici uterine;
- cu hemoragii fetale : hemoragia lui Benkiser prin ruptura vaselor funiculare
înserate pe membrane, melena intrauterina ( hemoragia se manifesta însa in
momentul rupturii membranelor);
- cu hemoragii de caza generala ( discrazii sanguine congenitale,
posttraumatice, toxice);
- cu hemoragii ale cailor genitale : tumori benigne sau maligne, inflamatii,
traumatisme, varice.
B. În timpul travaliului si delivrentei
Diagnosticul este mai greu la începutul travaliului când colul este înca închis
nu permite de a afirma prin tactul vaginal prezenta palcentei praevia. Antecedentele
hemoragice ale ultimelor luni, caracteristicile hemoragiei, deviatia colului senzatia
de saltea a prezentei placentei- diferentiaza hemoragia din placenta praevia de
hemoragiile din:
- rupturile uterine totale sau partiale
- rupturile de parti moi ale tactului genital
- embolia amniotica
- apoplexia utero-palcentara
- hemoragia în post partum prin decolare incompleta de placenta, resturi
placentare, atonie uterina, cuagulopatie.
Hemoragia în ultimul trimestru a sarcinii , cu anumite caractere lipsa de durere si
celelalte semne sunt suficiente pentru conturarea si diferentierea diagnosticului de
placenta praevia.
I.15.Prognosticul
PROGNOSTIC MATERN
Mortalitatea
Prognosticul este favorabil daca gravida este tratata corespunzator si

este depistata de la primul episod. Fiecare episod hemoragic poate declansa un
travaliu prematur, determinând nasterea unui fat prematur, hipoxic, suferind cu
viabilitate redusa.
Pacientele cu o placenta praevia totala tind sa aiba un grad mai ridicat de
hemoragie in primele luni de gestatie, si o rata mai ridicata de mortalitate si
23
morbiditate si o incidenta mai mare de repetare a episoadelor de sângerare, decât
pacientele cu un alt tip de placenta praevia.
Principala cauza de moarte în placeta praevia o reprezinta hemoragia si
socul, si fara un tratament eficient pericolul este mare.
Mortalitatea materna în România a scazut uluitor. Comparativ însa cu tarile
din U.E, rata deceselor în rândul mamelor ramâne de aproximativ patru ori mai
mare la noi adica 17 decese la 100.000 de nascuti vii.
Mortalitatea materna este unul din indicatorii care arata gradul de
dezvoltare a unei tari.
Hemoragia reprezinta principala cauza a mortii. Repetarea hemoragiei ,
cantitatea de sânge pierdut, variatiile tensiunii arteriale, si alterarea starii generale,
permit stabilirea unui prognostic.
Hemoragia e periculoasa, mai ales în timpul travaliului si al expulziei
placentei, o hemoragie mare putând duce la anemie acuta mortala.Hemoragia
întuneca si mai mult prognosticul daca se complica cu o infectie sau stare de soc.
Infectia puerperala în placenta praevia este favorizata de prezenta cheagurilor, a
plagii placentare, de tacturile vaginale repetate, eventualele traumatisme
obstetricale, starea generala alterata. Infectia puerperala se poate manifesta prin
septicemie mortala, pelviperitonita generalizata sau tromboflebita.
Placenta praevia reprezinta 2,6 % din mortile materne. 28,5 - 55,2 % din
accidente pot fi evitate deoarece hemoragia ramâne principala cauza de deces.
Prognosticul a fost ameliorat în special prin utilizarea transfuziilor de sânge si
extractia prin cezariana.
Printre femeile ce au nascut prin operatie cezariana, mortalitatea materna este
de patru ori mai mare decât printre femeile ce au nascut pe cale naturala
Morbiditatea
Morbiditatea materna ramâne crescuta în 20-60 % din cazuri. O anemie

ascunsa este evidentiata în 13,5-32 % din cazuri : ea predispune la accidente
infectioase sau trombembolice. Infectia ramâne frecventa 36,3 din cazuri cu febra si
21-26 % cu endometrita.Infectia uterina si difuzarea sub forma flegmonului
ligamentului larg sau sub forma unei septicemii sunt favorizate de septicemii ,
ruptura prematura de membrane, cheaguri si fragmente necrotice de palcenta
praevia centrala si de manevre obstetricale. Complicatiile trombembolice se
observa în 1,5-6 % din cazuri: sunt grave în caz de cezariana asociata unui tablou
de soc hemoragic.
Complicatiile tardive pot surveni la o distanta de hemoragie severa: anemie, si
insuficienta renala, necroza antehipofizara, hepatita sau infectie cu HIV
posttransfuzional.
24
PROGNOSTIC FETAL
Mortalitatea perinatala
În ceea ce priveste fatul prognosticul este mai rezervat decât cel al mamei. El
sufera mult mai mult decât mama deoarece placenta praevia intervine ca un factor
feticid; îl hraneste insuficient sau determina nasterea prematura.Cauzele suferintei
fetale sunt legate de patologia sarcinii si patologia nasterii . În travaliu fatul poate
muri prin asfixie, din cauza decolarii placentei sau procidentei cordonului.Asfixia
fetala se asociaza mai frecvent cu prezentatia pelviana.
Chiar când fatul s-a nascut viu, traumatismul obstetrical este greu de
suportat de acesta.
La o decolare de placenta de 1/4-1/5 din suprafata sa, fetii pot supravietui.
Decolarile mai întinse duc la moartea fatului prin asfixie intrauterina.Fetii pot
prezenta si grade diferite de anemie în cazul când pe lânga deschiderea spatiilor
intervilozitare se rup si vilozitati coriale rezultând astfel si o hemoragie fetala.
În unele cazuri placenta poate fi dilacerata si copilul moare prin hemoragie
fetala.
Managementul modern a produs bune rezultate materne si fetale în
placenta praevia dar conditia înca ramâne o urgenta si o potentiala cauza de moarte.
Morbiditatea neonatala
Morbiditatea copiilor proveniti din placenta praevia este crescânda.

Scorul Apgar la 1 minut este de 2 ori mai scazut decât în populatia generala, oricare
ar fi vârsta gestationala, dar la 5 minute depresia neonatala nu este gasita decât la
copiii cu o greutate sub 2500g.
Principalele complicatii neonatale sunt detresele respiratorii prin
imaturitate pulmonara ( 8-29%), icterele (13-17%), hipoglicemiile (1,3-6%),
hipocalcemiile ( 8,8-19%). Nou nascutii sunt foarte des anemici, cei mai multi
dintre ei fiind tratati conservator.
Riscul sechelelor neurologice nu este neglijabil ( convulsii neonatale,
leucomalacie periventriculara). Aceste sechele sunt legate cel mai adesea de
prematuritate si absenta autoreglarii circulatiei cerebrale a prematurului , dar este
adevarat ca un anumit numar de leucomalacii periventriculare vizibile din a 3-a
pâna în a 7-a zi a perioadei neonatale pot sa fie constituite în uter cu ocazia unui
episod hemoragic grav. Un anumit numar de autori a raportat o incidenta crescuta a
retardului de crestere intrauterina în cazul placentei praevia. Retardul de crestere se
25
pare ca e mult mai frecvent în variantele centrale decât în variantele laterale si
marginale. Malnutritia pare cu atât mai grava cu cât recidivele hemoragice sunt mai
frecvente.
Malformatiile fetale sunt de 2-3 ori mai frecvente în cazul placentei
praevia. Ele ating cel mai frecvent cordul fetal din cauza unei alterari a placentatiei,
înaintea zilei a 45-a de sarcina.
I.16.Evolutie. Complicatii
A. FĂRĂ TRATAMENT
Placenta praevia poate sa determine în absenta interventiei medicale o

mortalitate materna de 25% si o mortalitate fetala de 90%. În caz de implantare
centrala, expulzia placentei precede expulzia fatului care este întotdeauna mort. În
alte situatii, prezentatia fetala poate comprima placenta în cursul înaintarii prin
filiera pelvigenitala.
Exista 3 mecanisme incriminate în mod obisnuit în moartea fetala:
 Asfixia fetala prin scaderea debitului sanguin al placentei comprimate sau
prin comprimarea funiculului;
 Hipoxia fetala consecutiva socului hemoragic matern;
 Hemoragia masiva cu sânge fetal având origine în vilozitatile decolate
B. CU TRATAMENT
a) HTA gravidica : Insertia joasa a palcentei praevia poate avea efecte benefice.
S-a remarcat faptul ca insertia joasa scade cu 2/3 riscul HTA
b) Gravidice : aceasta actiune favorabila este legata tn parte de efectul benefic al
odihnei si de nasterile premature , dar si de prezenta unei hipertrofii compensatoare
a palcentei si a unei mai bune vascularizatii placentare datorita insertiei apropiate
de ramurile ascendente, groase ale arterei uterine, înconjurate de un tesut mult mai
subtire.
c) Recidivele hemoragice : acestea survin în 55-65% din cazuri împotriva
oricaror masuri de spitalizare sau repaus.Ele agraveaza prognosticul fetal crescând
mortalitatea perinatala de 2-2,5 ori si riscul de nastere prematura. Prognosticul
26
copilului este mai putin legat de numarul recidivelor hemoragice fata de cantitatea
de sânge pierduta de mama.
d) Ruptura prematura de membrane : aceasta poate sa reprezinte simptomul
initial în 4 % din cazuri. Deschiderea precoce a cavitatii amniotice expune la riscul
de carioamniotice, unei nasteri premature si a unei prolabari de cordon.
e) Nasterea prematura înainte de saptamâna 36 de gestatie : ea reprezinta în
medie 54% din totalitatea cazurilor de palcenta praevia, în ciuda atitudinii
conservatoare si a tocolizei active
C. COMPLICAŢII
Pentru mama
Gravida este expusa in permanenta la hemoragii, în cursul sarcinii,

intrapartum si postpartum. Complicatiile sunt legate de socul hemoragic,
mortalitatea materna ridicata, afectiuni renale ( necroza tubulara acuta) sau necroza
pituitara ( sindromul Shehan's), anemie, placenta acreta , abruptio placentae ,
ruptura uterina (segment inferior friabil) , infectii , tromboflebite, complicatiile
operatiei cezariene.Infectiile sunt favorizate de prezenta locala a cheagurilor, de
rezistenta generala scazuta, de ruperea prematura de membrane.
Rata înalta a nasterilor chirurgicale datorita placentei praevia cu hemoragie creste
riscul matern în aceasta patologie care deseori se asociaza si cu transfuzii ce aduc
înca alte riscuri. Asocierea placentei praevia cu aderente anormale a placentei duce
deseori la obligativitatea histerectomiei de necesitate anulând sansa reproducerii
viitoare.
Pentru fat
Riscurile date de placenta praevia variaza de la minim pâna la risc

vital.Fatul poate sucomba prin anoxie înaintea declansarii travaliului, intrapartum
sau la câteva ore sau zile de la nastere; poate surveni o întârziere de crestere
(hipotrofie),sau poate avea un inalt grad de prematuritate, poate fi supus de mai
multe ori unor manevre traumatizante pentru grabirea nasterii, este anemic prin
pierderea sangvina din placenta fetala.
În travaliu, la coborârea prezentatiei se comprima placenta,proces prin
care se reduce hemoragia dar creste pericolul hipoxiei la fat. Fatul poate comprima
nu numai placenta ci si cordonul ombilical, ceea ce duce inevitabil la comprimarea
copilului.
27
I.17. Tratament
Conduita terapeutica
Managementul placentei praevia necomplicate presupune în principal

supraveghere atenta. Aparitia unor sângerari pasagere constituie argumente pentru
internare si eventuala supraveghere intraspitaliceasca chiar si dupa sistarea acesteia.
În cazul prezentei hemoragiei conduita terapeutica se va ghida dupa urmatorii

patru parametrii majori:
1) volumul de sânge pierdut si impactul asupra mamei
2) starea fatului: viabilitate, vitalitate
3) vârsta gestationala
4) varietatea placentei praevia ( centrala, marginala, laterala
Conduita profilactica
Educatia sanitara prevede:

1) evitarea chiuretajelor
2) tratament adecvat al proceselor inflamatorii si a infectiilor din sfera genitala
3) evitarea factorilor de risc pentru boala inflamatorie pelvina
4) diagnosticul precoce al sarcinii si luarea în evidenta a acesteia
5) în cazul unei sarcini cu risc respectarea odihnei si a repausului la pat
6) întelegerea necesitatii prezentarii la control periodic.
Toate acestea sunt masuri profilactice utile în prevenirea acestei entitati
obstetricale.
Mijloacele terapeutice
În prima instanta se adreseaza opririi sau reducerii hemoragiei si consecintelor ei, si

sunt reprezentate de:
 mijloace medicale : repaus la pat , tocolitice, echilibrare volemica, în special
echilibrare sanguina
 mijloace obstetricale : ruperea artificiala de membrane, versiune mixta
Braxton-Hicks
 mijloace chirurgicale : sectiune chirurgicala
Conduita de urgenta
28
Orice hemoragie aparuta la o gravida mai ales în trimestrul trei de sarcina,
înseamna internarea ei obligatorie în spital pentru precizarea diagnosticului.
Nu trebuie parasita o gravida cu placenta praevia pâna nu a fost internata într-un
spital. Poate fi internata, 1,2 sau 3 luni. Placenta praevia poate determina hemoragii
ce pun în pericol viata mamei si a fatului.
Nu se paote considera oprita definitiv o hemoragie din palcenta praevia
deoarece în orice moment poate aparea o hemoragie catastrofala.
În teren se vor lua urmatoarele masuri:

 anamneza corecta cu diagnostic cert;
 repaus la pat pâna vine masina salvarii; asezarea în pat în usor plan înclinat
spre cap;
 administrarea de antispastice ( la indicatia medicului ): papaverina, scobutil,
nospa sau tocolitice;
 tampon steril în zona vulvara ( nu în vagin), apoi membrele inferioare în
extensie si încrucisate;
 abordarea unei vene cu instalarea unei perfuzii de glucoza;
 transportul se va face cu targa , cu multa atentie, fara zguduituri, trepidatii.
Nu trebuie sa se faca:
 palpare abdominala energica;
 tact vaginal- mareste hemoragia, infecteaza;
 tamponaj vaginal;
 manevre intravaginale;
 administrarea de ocitocice în caz ca membranele sunt intacte, si analeptice
cardiace, deoarece maresc tensiunea si agraveaza hemoragia.
Conduita în spital
În hemoragii de mica importanta se recomanda:

 repaus la pat
 monitorizarea cu atentie a sarcinii
 suplimentarea cu fier si vitamina C
 administrare de antispastice (papaverina, atropina), deconectante
 administrare de coagulante (calciu, venostat)
 vor fi recoltate probe de laborator ( grupa sanguina,Rh, hemograma)
 combaterea anemiei (transfuzii de sânge sau microtransfuzii)
 asistenta medicala va pregati materialele necesare si instrumentele sterile
pentru a putea efectua prompt tehnicile indicate de medic
29
În hemoragiile masive, concomitent cu masurile de reanimare se indica
evacuarea sarcinii, prin cezariana, si observatie medicala permanenta, având în
vedere complicatiile ce pot aparea.
I.18. Alegerea între nasterea imediată si tratamentul

conservator
Cei patru parametrii fetali esentiali sunt vârsta gestationala (prematuritatea ),
eventualele semne de suferinta fetala (prin anemie grava materna sau prin
compresiunea cordonului ), proba unei participari fetale la hemoragia exteriorizata
( anemie fetala), si riscul traumatic al caii joase.
Cei cinci parametrii obstetricali care influenteaza alegerea sunt gradul
hemoragiei, dimensiunea dilatarii cervicale, varietatea anatomica a placentei
praevia, prezentatia fetala si starea membranelor
Nasterea va fi imediata în caz de hemoragii masive, hemoragii persistente (10-
12 ore dupa internare), la femeile în travaliu dupa 36 saptamâni de gestatie, când
nasterea prematura e inevitabila daca exista o hemoragie cu sânge fetal, daca apare
o suferinta fetala pe cardiograma..
REANIMAREA MATERNĂ
Pacienta se pozitioneaza în decubit lateral cu un unghi de 15º si se

instaleaza doua aborduri venoase. Pentru ameliorarea presiunii partiale a
oxigenului atât la mama cât si la fat se asigura oxigenoterapia prin masca, cu un
debit de 6-8 l/minut. Se restabileste volumul circulator rapid deoarece un soc
prelungit risca sa altreze endoteliu vascular cu o pierdere suplimentara de lichid
înspre compartimentul interstitial si pentru ca alterarea transportului activ al
electrolitilor la nivel celular determina trecerea lichidului interstitial spre
compartimentul intracelular.
Solutiile cristaloide (solutie de NaCl 1 % si solutie Ringer lactat), refac
lichidul interstitial, dar volumele crescute necesare unei reanimari eficace fac sa
scada presiunea osmotica si sa determine o coagulopatie de dilutie.Solutiile
coloidale produc o expansiune plasmatica gratie unei întoarceri a lichidului
interstitial înspre compartimentul intravascular (cea mai utilizata este soluîia de
albumina 5%)
Pierderile sanguine trebuie sa fie compensate cât mai rapid prin masa
globulara.
Transfuziile masive de sânge necesita un control obisnuit al factorilor de coagulare
si al numarului de palchete sanguine. Scaderea lor determina administrarea de
30
plasma proaspat congelata si de masa plachetara.
CEZARIANA
Cezariana este o interventie obstetrico-chirurgicala care consta în extragerea

abdominala a fatului printr-o incizie a peretelui abdominal si segmentului inferior;
urmeaza peritonizarea cu cu lamboul peritoneo-vezical si în sfârsit închiderea
abdomenului
Îsi gaseste indicatia în placenta praevia asociata cu prezentatii vicioase la
primipare, în placenta praevia cu col închis, nedilatabil, friabil sau la gravide cu
cezariana în antecedente, în cazul hemoragiilor mari care n-au putut fi stapânite
prin metode obstetricale, sau al hemoragiilor repetate cu alterarea starii generale si
în cazurile cu suferinta fetala , în eclampsie si preeclampsie, dezlipire prematura de
placenta normal înserata (21),(1)
Desi exista cazuri în care se apeleaza la cezariana pentru a salva viata mamei
si a copilului (placenta praevia), exista si altele în care medicul sau femeia aleg
cezariana pentru ca este mai la îndemâna pe considerente ca elimina frica sau o
parte din problemele medicale caracteristice nasterii pe cale vaginala.
Desi cezariana a devenit o cale de nastere tot mai des întâlnita cu riscul mortii
scazut, acesta este înca mai mare decat în cazul nasterii vaginale.
Motivele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii (2%), si cele
pentru care pot apare multe complicatii dupa aceea, se datoreza procedurii
chirurgicale care include atât incizia la nivelul abdomenului, cât si cea la nivelul
uterului.
Operatia dureaza in general 45-50 minute, dar copilul va fi scos in primele
5-10 minute, restul minutelor fiind alocate cusaturilor la nivelul abdomenului si al
uterului.
Înainte de efectuarea cezarienei, medicul se asigura ca pacienta are anestezia
bine facuta. În majoritatea interventiilor anestezia este spinala (rahidiana) sau
epidurala (peridurala), dar sunt cazuri speciale în care anestezia generala este
preferata
Tehnica
- Parul abdominal si pubian va fi ras

- I se va pune mamei o perfuzie în vena pe care i se vor putea administra
anestezice, medicamente pentru durere
- I se va pune o sonda urinara astfel încât urina se va colecta într-o punga de
plastic, vezica urinara trebuie sa fie goala în timpul operatiei, aceasta sonda se
mentine în vezica înca 6-24 ore dupa cezariana.
- I se va administra oxigen pe masca
- Se vor recolta analize de sânge si urina
31
- Dupa ce pacienta este anesteziata se face o incizie pe piele de lungime egala
cu distanta de la încheietura mâinii pâna la vârful degetului inelar. În majoritatea
operatiilor incizia se face orizontal, chiar deasupra liniei parului pubian, deoarece
se vindeca, si arata mai bine, si provoaca mai putina durere mamei.
- Dupa intrarea în uter, cu o taietura mai mare putin decât capul copilului,
acesta este apucat cu grija, iar moasa apasa pe uter si copilul este eliberat prin
incizia facuta.
- Cordonul ombilical este prins si taiat iar copilul este dat asistentei sau
neonatologului.
- Ginecologul elimina apoi placenta, coase uterul, inspecteaza ovarele si
trompele, apoi pune la loc diferitele straturi de tesuturi, apoi coase sau capseaza
pielea.(fig.4)
- Pacienta poate primi injectie cu ocitocina combinata cu o doza de perfuzii
care ajuta uterul sa se contracte în vederea opririi sângerarii si uneori în vederea
prevenirii infectiilor, se administreaza si antibiotice.
Uterul este un organ mare muscular, irigat de o cantitate imensa de sânge
de aceea orice incizie asupra lui poate duce la hemoragii puternice.
Unele femei au nevoie de tansfuzie de sânge pe perioada cezarienei altele ,
au nevoie de histerectomie pentru a le salva viata.
Recuperarea dupa cezariana
a) în spital
- dupa ce operatia va fi terminata, mama va fi dusa pe sectia de terapie

32
- pentru câteva ore va fi supravegheata atent, urmarindu-i-se atent functiile
vitale
- fundul uterin va fi masat frecvent pentru a determina contractii ale uterului
care au rolul de a diminua sângerarile
- perfuziile si sonda urinara vor fi scoase dupa 24 ore de la interventia
chirurgicala.
- dieta va începe progresiv cu lichide pâna când mâncarea normala va fi
tolerata.
- constipatia va fi prevenita introducând fibre în dieta si numai daca este
nevoie va folosi laxativ (20)
- va fi asistata la ridicarea din pat dupa 8-12 ore de la operatie
- este încurajata sa tuseasca frecvent, si sa respire adânc, pentru ca aceasta
ajuta la prevenirea pneumoniei, si la eliberarea gazelor intestinale
- remedierea include luarea medicamentelor anti-gazoase si al analgezilor,
precum si plimbatul
- se recomanda o baie în primele 8-10 ore dupa operatie
- multe pacinte sunt externate dupa 3-5 zile de la interventia chirurgicala ,
depinzând de ecuperare, de preferinta medicului si de limitele asigurate.
b) la domiciliu
- în general pacienta va sta în spital cel putin 2-4 zile în functie de raspunsul
-organismului la medicamente, si cât de repede reuseste sa se tina pe
picioarele sale
-trebuie sa mearga cu atentie, sa se întinda, sa se ridice , sa stea în sezut fara
a-si forta muschii abdomenului
-evitarea urcatului sau coborâtul scarilor în primele saptamâni
-sa fie ajutata cu munca prin casa de cineva pentru o anumita perioada de
timp, si mai ales în cazul în care mai are si alti copii de îngrijit
-va fi sfatuita sa se odihneasca cât mai mult, atunci când bebelusul doarme
-plimbarile trebuie sa fie scurte ca durata
-sofatul trebuie evitat pentru câteva saptamâni
-evitarea ridicarii greutatilor (nu mai mult de 5-6 kg)
-daca doreste sa inceapa un anumit program de exercitii fizice va fi sfatuita
sa se consulte cu medicul
-mersul de urgenta la medic daca operatia se înroseste sau se infecteaza,
daca apar dureri abdominale puternice, febra sau alte simptome anormale
Complicatiile cezarienei
Covalescenta in urma unei nasteri prin cezariana este mai îndelungata decât
dupa o nastere pe cale vaginala deoarece este vorba de o interventie chirurgicala
33
Cezariana implica de asemenea un numar mai mare de riscuri
1. Complicatiile care pot afecta fatul
- probleme respiratorii.Copiii nascuti prin cezariana sunt mai predispusi

aparitiei unei dificultati in respiratie, care se manifesta prin accelerarea anormala a
frceventei respiratorii în primele zile dupa nastere (tahipnee)
- leziuni ale fatului.Desi foarte rar, mici taieturi ale fatului se pot produce în
timpul operatiei prin cezariana.
2. Complicatii care pot afecta mama
- inflamarea si infectarea membranei uterine. Aceasta afectiune poarta

denumirea de endometrita si se manifests prin febra, frisoane, dureri de spate,
secretii vaginale urât mirositoare si dureri uterine. Tratamentul consta în
administrarea de antibiotice
- hemoragie puternica . În timpul unei sarcini prin cezariana, se pierde o
cantitate mare de sânge, de 3 ori mai mult decât în cazul nasterii pe cale vaginala.
- infectii ale tractului urinar. Infectiile vezicii urinare sau ale rinichilor
sunt posibile complicatii ale cazarienei
- reducerea frecventei scaunelor.Interventiile chirurgicale abdominale pot
creste timpul de tranzit prin intestinul gros.Unele medicamente analgezice pot
accentua aceasta problema ducând la constipatie
- reactiile alergice la anestezicul local folosit în timpul operatiei de
cezariana
- aparitia trombilor venosi în special la nivelul gambelor sau la nivelul
organelor pelviene .Este de 3-5 ori mai ridicat în cazul cezarienei decât în cazul
nasterii pe cale vaginala
- infectia dupa incizie .Infectarea zonei dupa incizie este o complicatie
posibila a nasterii prin cezariana.
Nașterea pe cale vaginală
Nașterea pe cale vaginală se va face doar exceptional, daca:

- placenta este praevia laterala , prezentatia este craniana, angajata, colul
este matur, si pacienta nu sângereaza
- placenta este marginala, fatul este mort sau neviabil, si nu avem o
hemoragie importanta , evident cu o monitorizare foarte atenta a modului în care se
modifica pozitia placentei pe durata dilatarii
- travaliul este în derulare si nu avem suferinta fetala sau hemoragie.
Celelalte varietati de placenta praevia vor reprezenta indicatii de sectiune
cezariana.
34
Perioadele nasterii :
1.perioada de dilatare
- la începutul dilatarii contractiile uterine sunt mai putin intense, dureaza
20-25 secunde, si apar la intervale mai mari de 8-10 minute, apoi se întetesc
ajungând la 2-3 minute si dureaza 50- 60 secunde sau mai mult;punga apelor se
rupe spontan, colul uterin se dilata treptat , si prezentatia progreseaza treptat
- durata perioadei de dilatatie este de aproximativ 10-14 ore la primipare si
de 4-6 ore la la multipare
2. perioada de expulzie a fatului
- prin angajare la stâmtoarea inferioara
- durata de expulzie a fatului la primipare este de 1-11/2ore si de 20-30
minute la multipare
3. perioada de expulzie a placentei
- eliminarea placentei si a membranelor dureaza cel mult 2 ore si în 90-95%
din cazuri ; în unele cazuri se pot ivi complicatii grave, mai ales hemoragii care
reclama asistenta de urgenta
- este perioada posibila a hemoragiilor prin resturi placentare, atonie uterina,
leziuni de parti moi, rar fibrinogenemie
- este perioada de supraveghere atenta a parturientei.
Tratamentul conservator
Este indicat de fiecare data când placenta praevia sângereaza, iar fatul este
cu un înalt grad de prematuritate
Presupune repaus strict la pat cu mentinerea unei perfuzii intravenoase
pâna la oprirea sângerarii si compensarea pierderilor sanguine prin transfuzii de
sânge.
Tocoliza
Tocoliza poate fi logica în tratamentul placentei praevia:de fapt

hemoragiile sunt agravate prin contractii uterine, iar scopul tratamentului
conservator este de întârziere a nasterii pâna când fatul se dovedeste a fi matur
(vârsta gestationala, mai mare decât 34-36 SS , sau la o vârsta mai mica dar cu
raportul lecitina/sfingomielina, mai mare decât 2)
1.Betamimeticele sunt contraindicate în hemoragii severe ale placentei
praevia. Nu se administreaza niciodata în cazul hipotensiunii materne.
2.Antiinflamatoarele nesteroidiene. În mod obisnuit se prescriu ca intentie
secundara, în caz de esec al betamimeticelor sau ca prima intentie în cazul
contraindicatiei simpatomimeticelor.Acest tratament nu trebuie sa
depaseasca 46-72 ore si nu poate fi început dupa 32 saptamâni de gestatie.
35
3.Inhibitorii canalelor de calciu nu sunt tocmai indicati în placenta praevia
deoarece pot induce tahicardie si o hipotensiune materna.
4.Sulfatul de magneziu. În concentratii crescute, expune la riscul edemului
pulmonar
5.progesteronul natural reprezinta un tratament adjuvant în cazul amenintarii de
nastere prematura si se utilizeaza pe cale vaginala în doze crescute (8-12
geluri/zi)
Accelerarea farmacologica a maturitatii pulmonare fetale
Detresa respiratorie prin boala membranelor hialine se gaseste la nou-

nascuti care cântaresc între 500-1500g. Eficacitatea surfactantului exogen
administrat la nou-nascut este departe de a fi totala, deoarece 25% dintre ei nu
raspund decât în mod tranzitoriu si 25% nu raspund deloc, în special în cazurile
imaturitatii grave si infectie.
Corticoizii stimuleaza sinteza surfactantului alveolar la nivelul celulelor
epiteliale de tip II. Betametazona si dexametazona par a fi cele mai eficiente,
acestea reducând la jumatate procentul bolilor membranelor hialine.
Efectul benefic începe dupa 24 ore.
Conduita în momentul delivrentei si în postpartum
Delivrenta poate fi dirijata prin administrare de uterotone-oxistin sau

ergomet- din momentul degajarii umarului anterior.
Delivrenta poate fi usurata prin injectarea într-o vena ombilicala,
dupa clamparea cordonului, a 20 UI oxitocin în 50 ml ser fiziologic.
Daca o hemoragie apare înaintea expulziei placentei, trebuie sa
recurgem la o delivrenta artificiala urmata de verificarea cavitatii uterine. În cazul
unei placente acreta se prefera renunaarea la decolarea placentei care ar risca
agravarea hemoragiei. La o multipara se recomanda histerectomia.
În cazul dorintei pentru alte sarcini si în absenta hemoragiei se adopta
tratamentul conservator sub antibioterapie masiva, în asteptarea involutiei
placentare care poate fi spontana sau provocata cu metotrexat.
Hemoragia dupa delivreta: se face controlul manual al cavitatii
uterinem eventual tamponament local în zona segmentului inferior ( temporar sau
în caz de transport , sub supraveghere permanenta).
Capitolul II
II.Plan de ingrijire
II.1- Plan de ingrijire al pacientei cu placenta praevia
CULEGEREA DATELOR:
36
SURSE DE INFORMARE :
-pacienta ;
-echipa de ingrijire ;
-foaia de observatie ;
-familia .
NUME : Sandu
PRENUME: Liliana
VARSTA: 32 ani
OCUPATIA: vanzator
DOMICILIUL: Buzau
STAREA CIVILA: casatorita
GRUPA SANGVINA: OI, Rh pozitiv
ANTECEDENTE MEDICALE: bolile copilariei ( varicela, rubeola)
ANTECEDENTE FAMILIARE: fara importanta
ANTECEDENTE OBSTETRICALE: - menarha la 12 ani,cicluri regulate
- sarcini anterioare 1
- nasteri la termen 1
Sarcina actuala a fost corect dispensarizata, nu a prezentat patologie de sarcina.
MOD DE VIATA: nu consuma alcool, nu fumeaza
MEDIU AMBIENTAL: corespunzator
DATA INTERNARII: 20.01.2016
DIAGNOSTIC: IV G, II P, SS40 in evolutie, fat unic viu, prezentatie craniana,
placenta praevia centrala cu hemoragie apreciabila, travaliu nedeclansat,
tahicardie fetala cu perioade de deceleratii tardive.
MOTIVELE INTERNARII:
- sarcina a evoluat fiziologic si a fost luata in evidenta in urma cu 30 saptamani.
- in urma examinarilor paraclinice si a examenului, ecografic efectuate s-a pus
diagnosticul pozitiv de placenta praevia marginal posterioara.
- in cursul diminetii gravida prezinta o hemoragie pe cale vaginala cu sange
proaspat si cheaguri.
- membranele sunt intacte.
Se interneaza pentru asistenta la nastere.
EXAMENUL DE SPECIALITATE
Tegumente, abdomen, sani cu modificari de sarcina; vulva, vaginul suplu cu aspect
violaceu.
Ex valve: colul este lung cu canalul cervical inchis prin care pierde sange proaspat.
Uter marit de volum la doua laturi de deget sub apendicele xifoid.
Asezare longitudinala, prezentatie craniana. Membrane intacte.
37
La ascultare valoarea BCF-ului este de 164/min.
Ecografic: Fat unic viu, prezentatie craniana, placenta praevia marginal posterioara.
Examenul de Sange:
Ht = 28%
Hb = 12%
Glicemie = 84mg%
Grupa sangvina = 0 I, Rh +
TQ = 80%
TH = 100"
Examenul de Urina: negativ
Avand in vedere diagnosticul de sarcina cu placenta praevia si hemoragie
abundenta se decide interventia prin sectiune cezariana si ruperea membranelor.
Se intervine chirurgical dupa pregatirea psihica a gravidei si administrarea
premedicatiei, toaleta regiunii genitale si abdominale , sub anestezie rahidiana si se
extrage un fat viu de sex masculin,
G=3000 gr, L=52cm, Apgar 9. Delivrenta are loc intraoperator. Se efectueaza
toaleta uterina si peritonizarea cu fir continu.
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
Pacienta Nicolae Carmen în vârstă de 32 ani cu diagnostic de: placenta praevia

marginala cu hemoragie apreciabila.
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
 Pacienta prezinta torace simetrin, normal conformat, respiratie de tip costal

superior, cai respiratorii permeabile.
 Frecventa respiratiei este de 18 respiratii/minut
 Nu prezinta tulburari cardio-vasculare.
 Zgomote cardiace ritmice, AV- 80 batai/minut
 Tensiunea arteriala 130/70 mmHg.
 Pacienta nu fumeaza, nu lucreaza in mediu toxic.
2. NEVOIA DE A MÂNCA, A BEA
 Starea de nutritie este adecvata.

 Greutatea este de 71 kg, inaltimea de 164 cm.
38
 Orarul meselor este respectat.
 Masticatia si dentitia sunt bune.
 Prima zi postoperator pacienta bea numai ceai amar. A doua zi bea supa
strecurata. A treia zi mananca fructe.
3. NEVOIA DE A ELIMINA
 Pacienta prezinta mictiuni spontane nedureroase in numar de 3-6/zi.

 Nu mai prezinta hemoragie dupa interventia chirurgicala.
 Lohiile se elimina in cantitate si calitate normala.
 Postoperator in prima zi nu prezinta scaun nici flatulenta
4. NEVOIA DE A SE MIŞCA, A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
 Aparatul locomotor este integru, mobil, tonus muscular prezent.

 Mersul este echilibrat.
 Pacienta are o mobilitate partiala si reducerea miscarilor datorita durerilor de
la nivelul plagii in prima zi postoperator.
5. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI
 Pacienta adoarme greu si nu se poate odihni din cauza durerilor de la nivelul

plagii chirurgicale.
 In timpul zilei prezinta dificultate de concentrare din cauza oboselii.
 Pentru ameliorarea acestei stari pacientei i s-a facut masaj si i s-a administrat
 Diazepam lmg.
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA
 Pacienta este capabila sa se imbrace si dezbrace singura.

 Poartă haine curate, alese cu gust în culori vii – cămaşa de noapte, halat,
papuci
 Pacienta este ordonată, îşi ţine hainele aranjate pe un scaun
 Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor.
39
7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
 Temperatura masurata in seara dinaintea operatiei a fost de 36,5°C.

 In prima zi post operator, temperatura a fost de 36-37°C.
 Pacienta are temperatura situata in limite fiziologice de 36-37°C.
8. NEVOIA DE A FI CURAT ÎNGRIJIT, A-ŢI PROTEJA

TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE
 Parul este curat, unghiile sunt taiate scurt si ingrijite.

 Postoperator in prima zi se efectueaza toaleta la pat.
 In jurul plagii a aparut un eritem.
 tegumentele cu coloraţie normală, curate, fără leziuni
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
 Pacienta coopereaza foarte bine cu echipa medicala.

 Se simte in siguranta in clinica.
 Sta in pat pentru a evita cat mai mult miscarile.
10. NEVOIA DE A COMUNICA
 Pacienta este orientata temporo-spatial.

 Organele de simt sunt integer functionale.
 Comunica bine cu cei din jur.
11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPIILOR CREDINTE SI

VALORI
 Pacienta este de religie ortodoxa.
 Gaseste o sursa de forta in rugaciuni.
12. NEVOIA DE A FI UTIL, A TE REALIZA
40
 Pacienta este fericita ca a reusit sa-si implineasca visul, acela de a avea
 un copil.
 Isi asuma rolul in familie, societate, loc de munca.
 Este capabila sa-si indeplineasca rolul.
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
 Inainte de internare pacienta facea plimbari, citea, se uita la TV.

 Acum citeste carti despre ingrijirea copiilor mici.
 Ii face placere vizita sotului si a rudelor.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
 Pacienta doreste sa stie si sa invete cat mai multe despre ingrijirea

nounascutului.
 Este receptiva la orice sfat medical.
 Pune intrebari despre urmarile unei sarcini cu placenta praevia.
41
.
42
gastrointestinale;
narcotice;
2. Nevoia de a 1. Alterarea nevoii - pacienta sa fie - monitorizez greutatea La indicatia

bea şi a de a bea şi a echilibrata - educ pacienta despre administrez
manca manca emotional si sa necesitatea acestui regim prescrisa de
manifestata prin respecte regimul preoperator si despre vitamina k, 1
gastrointestinale;
narcotice;
2. Nevoia de a 1. Alterarea nevoii - pacienta sa fie - monitorizez greutatea La indicatia medicului - pacienta
bea şi a de a bea şi a echilibrata - educ pacienta despre administrez medicatia prezinta
manca manca emotional si sa necesitatea acestui regim prescrisa de medic: dificultati in a se
manifestata prin respecte regimul preoperator si despre vitamina k, 1fiolǎ adapta la
alimentatie indicat complicatiile ce pot i.m/2pe zi; regimul
insuficienta in preoperator surveni in cauza de calciu gluconic 10% preoperator
cantitate si - pacienta sa se nerespectare. 1fiolǎ - pacienta e
calitate datorita alimenteze, - prima zi postoperator regim i.v; hidratata
pregatirii hidrateze hidric ,ceai amar. mialgin 1 fiolǎ i.m; corespunzator,
preoperatorii, corespunzator - se monteaza perfuzie cu vit A+D2 3 cp/2zi; ingera intre 2-2,5
hidratare cantitativ si solutie de glucoza 5% vit C200, 3cp/2zi; 1 lichid pe zi
inadecvata energetic 1000ml si ser fiziologic 500 vit B1 1fiolǎ/12ore - bolnava se
prin deficit - menţinerea unei ml timp de 5 zile vit B2 2 cp/2 pe zi; alimentează
datorita stări nutriţionale - explic bolnavei corect şi
greturilor si prin alimente şi necesitatea alimentării şi respectă
varsaturilor, lichide in cantitate hidratării, administrez dieta indicaţiile date
inapetenţă şi calitate prescrisă de medic
datorita corespunzătoare
slăbiciunii si care să-i asigure
oboselii. necesarul de
calorii.
TABEL CU MEDICATIA
44
MEDICAMENTUL MOD DE PREZENTARE CALE DE ADMINISTRARE DOZA UNICĂ DOZA TOTALĂ
Atropina 1f = 1ml i.v 1f 1f
Vitamina B1 fiole i.m 1f 1f
Vitamina A+D2 cp bucal 1 cp 3 cp
Calciu gluconic 10% 1f = 10ml i.v 1f 1f
Vitamina C200 CP bucal 1 cp 3 cp
Solutie de glucoza 5% 1000 ml i.v 1000 ml 1000 ml
Ser fiziologic 500 ml 500 ml i.v 500 ml 500 ml
Mialgin 1 f = 2ml i.m 1f 1f
Diazepam 1f =2 ml i.v 1f 1f
Fentanyl 1f = 10ml i.v 1f 1f
H.S.H 1f = 5ml i.v 1f 1f
45
46
EXAMENE DE LABORATOR
Data Medic Proba de laborator Valori de referinta Rezultat
Hemoglobină 12,5-16,0 % 12,8 %
Glucoză serica 60-105 mg / dl 84 mg / dl
Ht 36-46% 39 %
Creatinină 0,70-1.30 mg / dl 0.90 mg / dl

20.01.2016
Grupa sangvina O I, Rh +
TQ 12.5-120%; 80%
TH 60-120 “ 100’’
EXAMENE PARACLINICE
Data Medic Examen cerut REZULTAT
20.01.2016 Examn cu valvele - Colul este lung cu canalul

cervical inchis prin care pierde
sange proaspat.
Echografie
- Fat unic viu, prezentatie
craniana, placenta praevia
marginal posterioara.
.
47
EVALUARE GENERALA

extrage un fat viu de sex masculin.
Se hotărăşte ca pacienta să fie externată cu indicaţiile: controlul la medicul
specialist; repaus fizic, psihic; repaus sexual timp de 30 zile.
In urma procesului de ingrijire pacienta se externează in stare ameliorată
continuand tratamentul ambulatoriu.
Plaga operatorie fără semne de inflamţie, în curs de cicatrizare.

Se scot firele la 7 zile.
Pacientei i se recomandă:
-evitarea eforturilor fizice
-concediu medical 21 de zile de la externare .
-control la medicul specialist la 10 zile
Capitolul II
II.2 Plan de ingrijire al pacientei cu placenta praevia
CULEGEREA DATELOR:
-pacienta ;
-familia .
NUME : Bitoiu
PRENUME: Ecaterina
VARSTA: 31 ani
OCUPATIA: casnica
DOMICILIUL: Buzau
GRUPA SANGVINA: AII, Rh pozitiv
INTERVENTII CHIRURGICALE: operatie cezariana
48
ANTECEDENTE OBSTETRICALE: - menarha la 13 ani, cicluri regulate
- avorturi la cerere 1
- nasteri la termen 1 (operatie cezariana)
DIAGNOSTIC: III G, I P, Sarcina 38 saptamani, in evolutie, fat unic viu,
prezentatie craniana, placenta praevia marginala cu hemoragie apreciabila,
travaliu nedeclansat..
violaceu.
Examenul de Sange:
Ht = 33%
Hb = 40%
Glicemie = 80mg%
Grupa sangvina = AII, Rh +
TQ = 104%
TH = 106"
49
Pacienta Nicolae Carmen în vârstă de 32 ani cu diagnostic de: placenta praevia

marginala cu hemoragie apreciabila.
1) NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

 Frecventa respiratiei este de 17 respiratii/min.
 Zgomote cardiace ritmice, AV- 75 batai/min.
 Pacienta nu fumeaza, nu lucreaza in mediu toxic
2) NEVOIA DE A MÂNCA, A BEA

3) NEVOIA DE A ELIMINA

 Postoperator in prima zi nu prezinta scaun nici flatulenta.
4) NEVOIA DE A SE MIŞCA, A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
50
5) NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

 Diazepam lmg.
6) NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA

papuci
7) NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

 In prima zi post operator,temperatura a fost de 36-37°C.
8) NEVOIA DE A FI CURAT ÎNGRIJIT, A-ŢI PROTEJA


9) NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
51
10) NEVOIA DE A COMUNICA

11)NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPIILOR CREDINTE SI

VALORI
12) NEVOIA DE A FI UTIL, A TE REALIZA

 un copil.
13) NEVOIA DE A SE RECREEA

14) NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

nounascutului.
52
53
Nevoia afectata Diagnostic de Obiective INTERVENTII Evaluare
nursing Autonome Delegate
1. Nevoia de a Alterarea nevoii - tranzitul - pacienta este hidratata Administrez la - pacienta
elimina de a elimina intestinal sa se corespunzator, aproximativ indicatia medicului prezinta
manifestata prin reia in limite 2-2,5 1 lichide pe zi. analgezice un tranzit
eliminare fiziologice - se stabileste un orar intestinal
inadecvata - ameliorarea regulat de eliminare. normal
datorita durerii - se recomanda consumul - bolnava se
imobilitatii si de alimente bogate in fibre simte mai bine
anxietate - s-a administrat supozitor cu durerea
datorită glicerina cedează la
prezentei boli analgezice
2. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacienta sa isi - se incepe mobilizarea La indicatia Pacienta are
se mişca şi a de a se misca si reia deplasarea precoce, apoi activa. medicului s-a dureri de
păstra o bună a avea o buna normala peste 3 - in prima zi post operator, administrat o fiola de intensitate mai
postură postura zile incepand cu orele 12, Mialgin, pentru mica.
manifestata prin - pacienta să se pacienta a fost ajutata sa se calmarea durerilor de - pacienta se
imobilitate mobilizeze cat ridice in pozitie semisezanda,
la nivelul plagii. ridică singură la
temporara mai repede cate 10 minute la interval de 3
marginea
determinate de posibil ore.
interventia - combaterea - s-a efectuat masaj la nivelul patului.
chirurgicala cefaleei şi a membrelor inferioare cate Cefaleea şi
efectuata, refuz de a vertijului cinci minute la interval de 2 ore, vertijul au
se mobiliza pentru activarea cedat.
datorită plăgii circulatiei si prevenirea
54
chirurgicale si a complicatiilor tromboembolice.
anemie datorită - ajut pacienta la schimbarea
pierderilor de poziţiei in pat
sange. - masez uşor regiunile
predispuse la escale
- efectuez exerciţii active
şi pasive la nivelul articulaţiilor
- incurajez pacienta să se
ridice la marginea patului
şi să facă caţiva paşi
- explic pacientei
necesitatea mobilizării
- invăţ pacienta cum să
tuşească, să protejeze cu
mana plaga
- ajut pacienta să se ridice
din pat şi să efectuieze
caţiva paşi
- incurajez pacienta in
progresele făcute
- pacienta va primi
antagice la nevoie
sfătuiesc bolnava să evite
emoţiile şi să nu facă efort,
- administrez medicaţia
prescrisă de medic
- ii explic că cefaleea şi
vertijul sunt simptome
uşoare care vor ceda
55
3. Nevoia de a Alterarea nevoii Pacienta sa nu -asigur conditii optime Administrez medicaţia Prezinta
dormi, a se de a dormi, a se mai prezinte pentru odihna; prescrisă cu respectarea insomnii,
odihni odihni treziri repetate -aplic interventii autonome orarului şi a dozei doarme 3-4
manifestata prin Pacienta să si delegate sa nu tulbur prescrise. H/noapte .
insomnii,astenie resimtă scăderea linistea nocturna; Pacienta
fizica si psihica, intensităţii durerii -asigur microclimat declară
agitatie, discomfort in corespunzator care sa ameliorarea
si următoarele 1 – confere confort psihic si durerii in
durere datorată 2 zile fizic, camera aerisita, decursul a 24
intervenţiei Combaterea linistita, cu umiditate si de ore.
chirurgicale. stării de temperatura optima; Bolnava
nelinişte şi a - să incurajeze pacienta in respectă orele
agitaţiei. descrierea durerii şi să de odihnă şi
sesizeze momentul de remisie are un somn
sau de exacerbare; liniştit
- să manifeste totodată
inţelegere faţă de suferinţa
pacientei;
- asigur confortul pacientei
prin aşezarea ei intr-o
poziţie confortabilă, poziţie
antalgică care să nu deranjeze
operaţia;
- ii explic bolnavei să evite
oboseala, eficienţa somnului şi a
odihnei;
- ii recomand activităţi
Recreative;
- plimbări in are liber
insoţită la inceput.
56
TABEL CU MEDICATIA
MOD DE CALE DE
MEDICAMENTUL DOZA UNICĂ DOZA TOTALĂ
PREZENTARE ADMINISTRARE

57
58
Hemoglobină 12,5-16,0 % 14,8 %
Ht 36-46% 40 %

20.01.2016
Grupa sangvina AII, Rh +
TQ 12.5-120%; 104%
TH 60-120 “ 106’’
EXAMENE PARACLINICE
28.03.2016 Examn cu valvele - Colul este lung cu canalul

sange proaspat.
Echografie
- Fat unic viu, prezentatie
.
59
EVALUARE GENERALA


II.3 Plan de ingrijire al pacientei cu placenta praevia
CULEGEREA DATELOR:
-pacienta ;
-familia .
NUME : Chendrean
PRENUME: Mariana
VARSTA: 37 ani
OCUPATIA: operator calculator
DOMICILIUL: Buzau
GRUPA SANGVINA: AII, Rh pozitiv
ANTECEDENTE OBSTETRICALE: - menarha la 13 ani, cicluri regulate
60
- nasteri la termen 1
DIAGNOSTIC: IV G, II P, SS40 in evolutie, fat unic viu, prezentatie craniana,
placenta praevia laterala cu hemoragie apreciabila, travaliu nedeclansat,
tahicardie fetala cu perioade de deceleratii tardive.
violaceu.
Examenul de Sange:
Ht = 40%
Hb = 12%
Glicemie = 84mg%
Grupa sangvina = 0 I, Rh +
TQ = 85%
TH = 95"
61
Pacienta Chendrean Mariana în vârstă de 37 ani cu diagnostic de: placenta praevia

laterala cu hemoragie apreciabila.
15.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

 Frecventa respiratiei este de 18 respiratii/min.
 Zgomote cardiace ritmice, AV- 76 batai/min.
 Pacienta nu fumeaza, nu lucreaza in mediu toxic.
16. NEVOIA DE A MÂNCA, A BEA

17. NEVOIA DE A ELIMINA

 Postoperator in prima zi nu prezinta scaun nici flatulenta
18. NEVOIA DE A SE MIŞCA, A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

62
19. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

 Diazepam lmg.
20. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA

papuci
21. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

 In prima zi post operator, temperatura a fost de 36-37°C.
22. NEVOIA DE A FI CURAT ÎNGRIJIT, A-ŢI PROTEJA


23. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

63
24. NEVOIA DE A COMUNICA

25. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPIILOR CREDINTE SI

VALORI
26. NEVOIA DE A FI UTIL, A TE REALIZA

 un copil.
27. NEVOIA DE A SE RECREEA

28. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

nounascutului.
64
.
65
66
Nevoia afectata Diagnostic de Obiective INTERVENTII Evaluare
nursing Autonome Delegate
1. Nevoia de a Alterarea nevoii - combaterea -invat pacienta tehnici La indicatia Dupǎ toate
respira şi a de a respira şi a spasmelor; corecte de a respira. medicului intervenţiile
avea o bună avea o bună - promovarea -indemn pacienta sa faca administrez cu 30 de aplicate gravida
circulaţie circulaţie unei gimnastica respiratorie minute inainte de se simte mai
manifestata prin respiratii -recoltarea probelor de introducerea in sala bine, este
puls accelerat eficiente laborator urmatǎ de de liniştitǎ;
din cauza postoperatorii instalarea cu ser glucozat operaţie se adm.pac. se va anunţa
durerilor, agitatie, astfel incat 500/ml; medicaţia medicul atunci
transpiratii si pacienta sa -repaus obligatoriu la pat; preanestezicǎ cand apar
paloare datorita respire normal -se pregǎteşte pacienta mialgin, atropinǎ, modificǎri in
efectului in urmatoarele pentru intervenţia diazepam, fentanyl, starea pacientei;
secundar al 48 de ore. chirurgicalǎ; nesdonal
anasteziei - observ felul, frecventa si -in sala de operaţie,
amplitidinea miscarilor intervenţia
respiratorii. chirurgicalǎ se
-monitorizez respiratia si o face sub protecţia
notez in foaia de oxigenoterapiei şi
temperatura perfuziei cu ser
-asistenta va suprav. fiziologic
permanent pacienta in 5% 1000ml la care se
primele ore dupǎ adaugǎ HSHC
intervenţia chirurgicalǎ 100mg;.
mai ales cat este sub
influenţa substanţelor
-se va urmǎrii reluarea
funcţiei renale şi
67
gastrointestinale;
narcotice;
2. Nevoia de a 1. Alterarea nevoii - pacienta sa fie - monitorizez greutatea La indicatia medicului - pacienta
bea şi a de a bea şi a echilibrata - educ pacienta despre administrez medicatia prezinta
manca manca emotional si sa necesitatea acestui regim prescrisa de medic: dificultati in a se
manifestata prin respecte regimul preoperator si despre vitamina k, 1fiolǎ adapta la
alimentatie indicat complicatiile ce pot i.m/2pe zi; regimul
insuficienta in preoperator surveni in cauza de calciu gluconic 10% preoperator
cantitate si - pacienta sa se nerespectare. 1fiolǎ - pacienta e
calitate datorita alimenteze, - prima zi postoperator regim i.v; hidratata
pregatirii hidrateze hidric ,ceai amar. mialgin 1 fiolǎ i.m; corespunzator,
preoperatorii, corespunzator - se monteaza perfuzie cu vit A+D2 3 cp/2zi; ingera intre 2-2,5
hidratare cantitativ si solutie de glucoza 5% vit C200, 3cp/2zi; 1 lichid pe zi
inadecvata energetic 1000ml si ser fiziologic 500 vit B1 1fiolǎ/12ore - bolnava se
prin deficit - menţinerea unei ml timp de 5 zile vit B2 2 cp/2 pe zi; alimentează
datorita stări nutriţionale - explic bolnavei corect şi
greturilor si prin alimente şi necesitatea alimentării şi respectă
varsaturilor, lichide in cantitate hidratării, administrez dieta indicaţiile date
inapetenţă şi calitate prescrisă de medic
datorita corespunzătoare
slăbiciunii si care să-i asigure
oboselii. necesarul de
calorii.
TABEL CU MEDICATIA
68
MEDICAMENTUL MOD DE PREZENTARE CALE DE ADMINISTRARE DOZA UNICĂ DOZA TOTALĂ
Diazepam 1 f = 2ml i.v 1f 1f
Fentanyl 1f = 10ml i.v 1f 1f
H.S.H 1f = 5ml i.v 1f 1f
69
70
Hemoglobină 12,5-16,0 % 13 %
Ht 36-46% 40 %

15.03.2016
Grupa sangvina O I, Rh +
TQ 12.5-120%; 85%
TH 60-120 “ 95’’
EXAMENE PARACLINICE
Examn cu valvele - Colul este lung cu canalul

sange proaspat.
Echografie
15.03.2016 - Fat unic viu, prezentatie
.
EVALUARE GENERALA
71

Capitolul III
Tehnici folosite
III.1. SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI)
Definiţie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde, introdusă în meat,

uretră.
Indicaţii:
• în retenţie acută de urină

 intervenţie chirurgicală în micul bazin, pe organele genitale ale femeii
 permite prelevarea unei urini în condiţii sterile în vederea obţinerii unei
uroculturi corecte
În scop terapeutic: introducerea deficitelor substanţelor în vezică:
 antiseptice
 antibiotice
72
 chimioterapeutice
Contraindicaţii:
 infecţii acute ale uretrei

 ruptură traumatică a uretrei
 stricturi ureterale.
OBIECTIVE TIMPI DE EXECUŢIE
•sonda vezicală Foley, sterilă

•mănuşi sterile
Pregătirea materialului necesar •soluţii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.000)
•soluţie de cloramină
•ulei de vasilină, parafină
•recipient pentru colectarea urinei
•eprubetă sterilă pentru colectarea urinei pentru
urocultură
Pregătirea psihică •se explică pacientei necesitatea efectuării tehnicii şi i se

solicită colaborarea
•se anunţă pacienta, explicându-i importanţa tehnicii

Pregătirea fizică a pacientei •se aşează pacienta în pat în decubit dorsal, cât mai
comod cu antebraţul în extensie şi pronaţie
•sub braţul ales se aşează o pernă tare acoperită cu
muşamaua şi câmp steril
•se acoperă bolnavul cu o pătură
•i se solicită pacientului participarea
73
•asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, se
dezinfectează cu alcool iodat, îşi pune mănuşi sterile
•se aşează în partea dreaptă a pacientei, cu degetele de la
mâna stângă desface labiile şi pune în evidenţă meatul
Tehnica urinar, cu un tampon steril înmuiat în soluţie de
propriu – zisă hipermanganat de potasiu, dezinfectează meatul urinar
•şterge meatul cu o compresă uscată, se prinde sonda
lubrefiată cu ulei de parafină şi se introduce cu vârful în
meat
•când sonda a ajuns în vezică, vine urina sub presiune
•la capătul proximal al sondei se poate adapta o pungă
sterilă gradată pentru a colecta urina în sistem închis
•soluţie de continuitate a vezicii, datorită manevrelor

Incidente brutale
accidente •hemoragie prin golirea bruscă a vezicii comprimare
bruscă
•frison cu ascensiune termică datorat unei bacteriemii

Accidente produsă prin lezarea mucoasei ureterale la o pacientă cu
urină infectată
Incidente •sonda nu progresează, dacă nu este corespunzătoare
III.2. P E R F U Z I A
74
DEFINIŢIE: Introducerea picătură cu picătură pe cale intravenoasă a
soluţiilor medicamentoase. Este considerată linia vieţii în acordarea ajutorului de
urgenţă.
SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitică a organismului şi administrarea
medicamentelor cu efect prelungit.
OBIECTIVE TIMPI DE AXECUŢIE
•tavă medicală acoperită cu câmp steril

•trusă sterilă de perfuzie
•ace de metal de unică folosinţă
•soluţii perfuzabile
MATERIAL •seringi de unică folosinţă (5 – 10 ml)
•ace sterile
NECESAR •casoletă cu comprese sterile
•mănuşi sterile pentru asistenţă
•romplast
•garou
•tăviţă renală
•tampoane sterile de unică folosinţă
•alcool
•muşama şi aleză
•săpun şi prosop
•nursa se spală pe mâini cu apă şi săpun, se dezinfectează cu

alcool, desface căpăcelul protector al flaconului de perfuzat şi
dezinfectează cu alcool locul de unde se aplică perfuzia
TEHNICA
•scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilenă, îndepărtează
tubul protector după ac şi pătrunde cu acul în dopul de cauciuc
PERFUZIEI
al flaconului de perfuzat, păstrând închis circuitul trusei cu
ajutorul prestubului
•se îndepărtează teaca protectoare de la cpătul proximal al trusei
şi se ridică trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului, se
deschide uşor prestubul şi se lasă să curgă în cicuitul trusei
substanţa medicamentoasă până când se elimină
75
complet aerul şi bulele de aer din circuit;

TEHNICA •se închide apoi prestubul şi se acoperă capătul proximal al
PERFUZIEI trusei cu teaca protectoare.
•se anunţă pacienta

PREGĂTIREA •i se explică tehnica
PSIHICĂ A •i se solicită colaborarea
PACIENTEI
•se aşează pacienta pe pat în decubit dorsal cu braţul în extensie

PREGĂTIREA •sub braţul pacientei i se aşează muşamaua, aleza
FIZICĂ A •se acoperă pacienta cu o pătură
PACIENTEI •ne asigurăm că înainte de montarea perfuziei, pacienta şi-a
golit vezica
•nursa se spală pe mâini cu apă şi săpun, examinează starea şi

calitatea venelor, îşi pune mănuşile de cauciuc, aplică garoul
deasupra plicii cotului şi dezinfectează pe o suprafaţă de 10-15
cm
•se solicită pacientei să închidă – deschidă pumnul, se efectuea-
ză puncţia venoasă cu acul ataşat la trusă introducându-l în
TEHNICA mijlocul venei cu bizoul în sus, în direcţia axului longitudinal al
venei
•se împinge acul de-a lungul venei, se verifică poziţia acului în
venă, se îndepărtează garoul
•se deschide prestubul şi se reglează viteza de curgere după
medicaţia medicului
•se supraveghează permanent perfuzia
•operaţia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie să se facă
în condiţii de perfectă asepsie, dezinfectând dopul
•după terminarea perfuziei, se închide prestubul, se pregăteşte o
compresă sterilă îmbibată în alcool şi se extrage acul din venă
printr-o mişcare bruscă
•se efectuează un pansament steril şi se fixează cu romplast.
76
DE REŢINUT: Menţinerea locului de perfuzie la pacienţi se face schimbând
pansamentul la 24 ore, inspectând locul pentru inflamaţie, schimbarea tubulaturii la
max. 72 h, toate substanţele perfuzabile trebuind etichetate cu data, ora şi medicaţia
adăugată.
III.3. EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ
DEFINIŢIE: Metodă imagistică de explorare “în vivo” a corpului uman cu

ajutorul ultrasunetelor.
Imaginea echografică depinde de penetraţia şi rezoluţia fascicolului de
ultrasunete.
Echografia genitală foloseşte sonda abdominală şi sonda transvaginală.
Explorarea echografică a pelvisului se execută prin secţiuni longitudinale şi
transversale din centimetru în centimetru.
Trompele uterine în mod normal nu se vizualizează echografic, ele se pot
vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterină tubară, hematosalpinxul,
piosolpinxul.
Echografia evidenţiază şi lamă de lichid în Douglas în sarcina extrauterină.
INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT:
•suspiciunea de sarcină extrauterină;

•diagnosticul diferenţial între patologia ovariană şi fibronul uterin;
•sarcină.
PREGĂTIREA PACIENTEI:
Pregătirea psihică – Pacienta trebuie să ştie că este o metodă de examinare

modernă, nedureroasă, neinvazivă.
Pregătirea fizică – Se explică pacientei să bea o cană de apă sau ceai înainte cu 30
minute şi să nu golească vezica urinară.
Umplerea vezicală împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabilă cale de
acces “fereastră către pelvis”.
Tehnica – este efectuată de medic cu pacienta aşezată în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi.
Metoda transvaginală – se efectuează cu sonda transvaginală protejată cu un
przervativ de unică folosinţă.
După terminarea examinării pacienta este condusă la pat şi nu necesită
îngrijiri speciale.
Nu sunt semnalate incidente şi accidente ale acestei tehnici
77
III.4. TRANSFUZIA
Prin transfuzie se înțelege introducerea de sânge, plasmă sau globule roșii în
sistemul circulator al unui bolnav.
Indicaţii
Transfuzia are următoarele indicații importante:
- restabilirea masei sanguine și asigurarea numărului de globule roșii în caz de
hemoragii, anemii sau stări de șoc;
- stimularea hematopoiezei (transfuzii mici și repetate);
- mărirea capacității de coagulare a sângelui, prin introducerea în sângele
primitorului a noi cantități de elemente necesare procesu-lui de coagulare, în caz de
hemofilie, trombocitopenie, coagulare intravasculară diseminată;
- depurația organismului prin înlocuirea totală sau parțială a sângelui încărcat cu
substanțe toxice, cu sânge proaspăt.
Transfuzia se poate face:
- direct – cu sânge proaspăt;
- indirect – cu sânge conservat.
Transfuzia directă nu se mai practică, ci se folosește sângele conservat. Donatorii se
verifică să nu aibă eventuale infecții transmisibile cu virus hepatic C, HIV, VHB,
lues, malarie sau alți germeni. Condiția realizării transfuziei este cea de
compatibilitate între sângele donatorului și cel al primitorului. De aceea, în primul
rând, se determină grupa sanguină și Rh-ul primitorului. Trebuie să existe o
identitate antigenică între sângele donatorului și cel al primitorului.
În sânge există aglutinogene care sunt fixate pe eritrocite și aglutinine. Cele mai
importante aglutinogene sunt: A, B și Rh. Grupele sanguine sunt: O(I), A(II),
B(III) și AB (IV).
Pe eritrocite se mai găsește un aglutinogen numit „factorul Rhesus” sau Rh.
Factorul Rh se poate găsi pe eritrocite independent de aglutinogenele din sistemul
ABO. Nu există aglutinine naturale specifice față de factorul Rh. Ele pot apărea sub
formă de anticorpi de imunitate la persoanele Rh-negative, anticorpi provocați prin
transfuzii repetate cu sânge Rhpozitiv, conținând aglutinogenul Rh. Cu ocazia
78
transfuziilor, trebuie să existe și o compatibilitate în sistemul Rh. Incompatibilitatea
de factor Rh poate produce accidente posttransfuzionale, mergând uneori până la
moarte. Determinarea factorului Rh se va face, în mod special, la gravide.
Pungile cu sânge de transfuzat conțin de obicei 250, 350, 400 sau 450 ml sânge.
Transportul sângelui conservat de la stația de recoltare și conservare la punctul de
transfuzie se face în frigidere portabile sau valize izoterme în care se introduce un
lichid de răcire la +4º, + 6ºC.
Sângele sosit de la punctul de transfuzie se utilizează imediat. În caz contrar, va fi
păstrat la frigider la +4, +6ºC. Sângele păstrat câteva ore la frigider cu punga
suspendată, se sedimentează în 3 straturi. Stratul inferior conține hematiile,
următorul strat cuprinde trombocitele și leucocitele, apoi urmează plasma. Înainte
de a fi transfuzat, sângele va fi omogenizat prin câteva mișcări fine, de răsturnare a
pungii. Scuturarea pungilor este interzisă.
Tehnica transfuziei de sânge

Prima dată se face determinarea grupei sanguine ABO și Rhesus a primitorului din
10 ml
sânge proaspăt, introdus în eprubete cu nume, prenume și data nașterii. Pentru
transfuzia preparatelor care conțin eritrocite trebuie ca sistemele ABO și Rhesus să
fie compatibile.
Pentru plasma conservată și concentratul de trombocite, pe cât posibil se
transfuzează
preparate compatibile în sistemul ABO și Rhesus. De regulă, pentru transfuzia de
concentrate de trombocite nu este necesar testul de compatibilitate directă.
Medicul controlează numele înscris pe flacoanele care trebuie transfuzate, numele
primitorului, grupa sângelui, data de expirare ca și calitatea flacoanelor (flacoane
deteriorate, modificarea culorii, hemoliza). După încălzirea flacoanelor la
temperatura camerei, transfuzia se face imediat. În transfuzii masive, transfuzii la
nou-născuți, precum și în cazul prezenței anticorpilor la rece se face încălzirea
flacoanelor prin flux continuu, prin spirale speciale de încălzit, până la 37ºC. Dacă
temperatura depășeste 37ºC se denaturează proteinele.
Se folosește calea venoasă de acces, de calibru mare, folosind acul special de
perfuzie intravenoasă continuă, cel puțin numărul 17 G. Nu se adaugă
medicamente. Pe calea intravenoasă de acces nu este permis să se introducă decât
79
soluție 0,9% de NaCl. Se utilizează întotdeauna set de transfuzii cu filtru. Trusa
pentru perfuzat sânge, ambalată și sigilată, se folosește numai o dată apoi se aruncă.
Pregătirea bolnavului
- transfuzia de sânge se execută în salon la patul bolnavului;
- asistenta pregătește bolnavul; transfuzia se face pe nemâncate;
- în caz de urgență nu se va ține cont de starea de umplere a stomacului;
- bolnavul își va evacua vezica și intestinul gros;
- bonavul va fi așezat în decubit dorsal;
- brațul bolnavului poate fi imobilizat într-un jgheab special;
- pacientul va fi bine învelit pentru a evita frigul și frisoanele;
- se scoate aerul din punga cu sânge de transfuzat;
- se pune punga pe un stativ;
- se puncționează vena și se fixează acul și amboul tubului cu leucoplast;
- se controlează ritmul de scurgere de 10-15 picături/minut;
- se acoperă brațul bolnavului cu un câmp steril;
- numărul picăturilor se poate urmări la 30-60 minute.
Supravegherea bolnavului în cursul transfuziei
- pacientul nu va fi lăsat singur nici un minut;
- asistenta va supraveghea în permanență atât starea bolnavului cât și modul de
funcționare a aparatului;
- în caz de accidente posttransfuzionale se va anunța imediat medicul;
- dacă sângele nu se mai scurge, asistenta va verifica permeabilitatea tuburilor (să
nu se formeze un cheag) cât și poziția acului în venă
- dacă sângele va coagula pe ac se va schimba acul;
- după terminarea transfuziei se vor păstra 5-10 ml sânge pentru verificări
ulterioare, în caz că vor apărea accidente posttransfuzionale tardive;
80
- cantitatea de sânge administrată, precum și numele transfuzorului se notează pe
foaia de observație a pacientului;
- după transfuzie, pacientul va rămâne în pat, bine învelit;
- temperatura camerei va fi cea optimă, eventual cu 1-2ºC mai ridicată;
- imediat după terminarea transfuziei bolnavul poate bea lichide călduțe, iar după
două ore se poate alimenta.
Accidente transfuzionale și posttransfuzionale
În cursul transfuziei și după terminarea acesteia pot să apară o serie de accidente.
Aspectul lor clinic este mai variat și asistenta are obligația de a le recunoaște cât
mai devreme. Mai importantă este prevenirea acestor accidente.
În acest sens asistenta trebuie să cunoască, în primul rând, cauzele accidentelor.
Acestea pot fi:
1. Incompatibilitatea de grup în sistemele O, A, B. Este unul dintre cele mai grave
accidente posttransfuzionale, manifestându-se sub forma șocului hemolitic. Acesta
trebuie recunoscut la timp, pentru că poate fi fatal. Semnele precoce se manifestă
prin frison, stare generală alterată, tahicardie, dispnee, paloare, cianoză, vâjâituri în
urechi, dureri lombare, hematurie (hematiile distruse eliberează hemoglobina pe
cale urinară), se blochează glomerulii renali, apare insuficiența renală cu anurie.
 La apariția primelor simptome de alterare a stării generale cu: senzația de
frig, frison, cefalee, dureri lombare, asistenta întrerupe imediat transfuzia și
avertizează medicul.
Până la venirea acestuia învelește bine bolnavul, îi recoltează urina, începe
hidratarea cu lichide călduțe pe cale bucală și pregătește trusa de prim-ajutor în caz
de accidente post-transfuzionale, inclusiv aparatul de oxigen. Transfuzia de sânge
se face obligatoriu izogrup: bolnavii cu Rh-negativ vor primi sânge doar de la
donatori Rhnegativi.
2. Transfuzia unui sânge alterat. Sângele hemolizat produce fenomene
asemănătoare șocului transfuzional.
 Sângele infectat cu germeni virulenți provoacă frisoane foarte puternice,
care apar de obicei la una-două ore de la terminarea transfuziei, spre
deosebire de frisonul care apare la incompati-bilitatea de grup, care
debutează chiar în timpul transfuziei. Până la intervenția medicului, asistenta
va încălzi bolnavul cu pături și termofoare și îl va hidrata cu băuturi calde,
ușor excitante (ceai, cafea).
81
 Sângele infectat cu VHC, HIV, VHB, spirochetta pallida nu provoacă reacții
imediate, ci tardive, după trecerea perioadei de incubație.
 Embolia pulmonară cu cheaguri se manifestă ca un accident hiperacut.
Bolnavul devine cianotic, agitat, dispneic, tusește și are dureri toracice,
hemoptizie. Asistenta îi va administra oxigen, îi va face respirație artificială
sau va pregăti, eventual, trusa pentru intubație traheală.
3. Introducerea aerului în vasele sanguine este o complicație rară și apare dacă
sângele se administrează sub presiune. Apare puls slab, tensiune arterială scazută,
dureri toracice,deces.
4. Administrarea într-un ritm accelerat a unei mari cantități de sânge poate
provoca dilatația acută a inimii, care se manifestă prin simptomele insuficienței
cardiace acute: tahicardie, dispnee, cianoză, scăderea tensiunii arteriale. Asistenta
va opri transfuzia, va anunța medicul și se va pregăti cardiotonice și opiacee.
5. Transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliză cu insuficiență
renală, șoc posttransfuzional, acidoză, stop cardiac. Asistenta va înștiința medicul la
primele semne.
6. Reactivitatea neobișnuită a bolnavului apare datorită incompatibilității
proteinelor din sângele donatorului și sângele primitorului. Uneori apare o ușoară
cefalee sau stare subfebrilă, alteori reacții urticariene sau edeme. La acești bolnavi,
în loc de sângele integral se vor prefera hematiile spălate sau transfuzia va fi
precedată de medicațiedesensibilizantă cu ACTH, hemisuccinat de hidrocortizon
sau Romergan
82
Capitolul IV.
ROLUL ASISTENTEI IN TRATAREA SI INGRIJIREA
PACIENTULUI
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau

sanatoasa sa isi mentina sau sa isi recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi indeplinit singura daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare si sa
indeplineasca aceste functii astfel incat aceasta sa isi recastige independenta cat mai
repede posibil. Asupra acestui aspect al activitatii sale, asistenta medicala are
initiativa si controlul, in plus ea ajuta bolnavul sa respecte prescriptiile terapeutice
ale medicului.
Asistenta trebuie sa inteleaga bolnavul si care sunt nevoile lui pentru a-si recastiga
sanatatea si pentru a se mentine in viata.
Aceasta necesitate de a stabili nevoile imediate si viitoare ale bolnavului in ceea ce
priveste ingrijirea de natura fizica / somatica, de sprijin moral si de recuperare dau
nursingului importanta majora.
Asistenta medicala contribuie la aceste activitati ce fac ca viata sa fie mai mult
decat un proces; este vorba de relatii sociale, ocupatii recreative sau utile. Ea ajuta
sa isi mentina un ritm de viata pe care l-ar fi avut singur daca ar fi avut forta,
cunostintele necesare sau vointa. Sunt servicii care presupun daruire de sine, care ii
produc satisfactii si pentru care asistenta nursing este pregatita pentru a i le acorda.
Asistenta medicala ajuta bolnavul sa :
-sa respire si sa aibe o circulatie adecvata, masura ce corespunde necesitatii fiecarui
individ de a se aproviziona corect cu oxigen si de a avea un schimb de gaze
pulmonareficient.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca in ce masura caracterul respiratiei individ
in functie de inaltime ; sau cerinte in privinta nevoilor alimentare si al alegerii
si pregatirii mancarii.
-sa elimine - asistenta medicala trebuie sa cunoasca toate caile de eliminare,
variatiile considerate 'normale' in ceea ce priveste frecventa si cantitatea eliminarii
pe cale renala s-au pe cale digestiva.
-sa se miste si sa-si pastreze o buna postura prin utilizarea metodelor propice de
lucru
-sa se odihneasca si sa doarma - ajutand bolnavul sa-si reduca nevoia de hipnotice
si narcotice pentru introducerea odihnei si a somnului, sa suprime cauzele iritative
care impiedica bolnavul sa aibe un somn odihnitor.
-sa se imbrace, sa se dezbrace - folosind o imbracaminte care sa-l protejeze de frig,
umezeala sau caldura, ajutandu-l sa isi recastige independenta in a se imbraca si a
se dezbraca.
83
-sa-si pastreze temperatura in limite normale - asistenta medicala trebuie sa
cunoasca principiile fiziologice privind producerea si pierderea de caldura si sa fie
capabila sarecurga la unul din acestea. Asistenta trebuie sa fie capabila sa sugereze
si sa recurga la diferite sisteme de imbaiere, impachetare sau alte aplicatii care
rezulta in cresterea sau reducerea temperaturii corpului.
-sa pastreze igiena corporala si sa-si protejeze tegumentele
Participarea asistentei medicale la investigatii

Asistenta medicala are rolul de a colabora cu pacientul si de al examina clinic,
acesta fiind o datorie profesionala, realizand un mediu favorabil pentru relatia
medic-pacient-asistenta.
Pentru a realiza aceasta asistenta medicala va tine cont de urmatoarele sarcini:
- sa pregateasca fizic si psihic pacientul
- sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii
- sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de observatie
clinica, rezultatele examinarii)
- asigura iluminarea necesara examinarii unor cavitati naturale ale organismului
- fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer
- asigura linistea necesara desfasurarii examenului orarul recoltarilor
- efectueza pregatirea fizica si psihica a pacientului
- pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru recoltare
- tehnica de recoltare propiu-zisa
-complectarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produselor
pentru schimbarea sau ridicarea pacientului ca si prevenirea deformarilor la bolnav
si proasta functionare a organelor in timpul bolii.
-pastrarea si transportul in conditii optime a produselor recoltate.
Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta in instruirea privind
comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii.
Pacientul este pregatit fizic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezandu-l intr-
o pozitie adecvata recoltarii.
-pregateste produsele biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la vizita.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologioce si patologice le trece in
fisele de observatie. Complecteaza simptomele bolilor cu elemente obiective,
exprimand modificari aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului.
Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si
eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnalizeaza aparitia unor
complicatii.
Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al
produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.
84
Capitolul V.
Bibliografie
1. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
2. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor

fundamentale
Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca
3. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali

Lucretia Titirca- editura Viata medicala
4. Urgente medico chirurgicale-sinteze

Lucretia Titirca- editura Viata medicala
5. „Obstetrică ginecologie”,
Ancăr V., Ionescu C., Ed. Naţional, Bucureşti, 2008
6. „Obstetrică ginecologie”,
Aburel E., Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971
7. Manual de obstetrica pentru moase .
V.I. Beja
Capitolul VI.
Concluzii.
85
1. Placenta praevia reprezintă o patologie cu repercursiuni severe asupra sarcinii.
2. Placenta praevia este considerată ca fiind cea mai frecventă cauză a hemoragiei
apărute în trimestrul II şi III de sarcină (1/200 sarcini).
3. Factorii de risc cei mai frecvent întâlniţi sunt multiparitatea, vârsta crescută a
mamei, antecedentele de placenta praevia, avorturi şi chiuretaje în antecedente,
cicatrici şi inflamaţii uterine în antecedente
4. În diagnosticul clinic de placenta praevia în majoritatea cazurilor se ţine seama
de hemoragia cu caracteristicile ei cele mai importante: spontană, fără contracţii
uterine, cu sânge roşu arterial, imprevizibilă, nocturnă, repetitivă
5. Apariţia hemoragiei în cursul sarcinii sau naşterii, reprezintă una dintre cele
mai dramatice situaţii în obstetrică.
6. Hemoragia din placenta praevia constituie una dintre cele mai frecvente cazuri
de mortalitate maternă şi fetală.
7. Cele mai frecvente complicaţii obstetricale date de placenta praevia sunt:
naşterea prematură, prezentaţii vicioase, hemoragia maternă masivă, suferinţă
fetală, frecvenţa crescută a secţiunii cezariene, RPM, procidenţa de cordon,
placenta acreta, embolia amniotică
8. O importanţă deosebită o are asistenţa primară a gravidelor pentru depistarea
din timp a cazurilor de placentă praevia şi dispensarizarea corectă a acestora.
9. Educaţia sanitară are şi ea un rol deosebit în sensul recunoaşterii din timp a
primelor simptome şi prezentarea la medic pentru încadrarea gravidei în grupul de
risc obstetrical, ce impune o corectă dispensarizare, astfel,punerea unui diagnostic
precoce şi urmărirea cazului permite obţinerea unor rezultate neonatale bune, cu o
greutate corespunzătoare a nou- născutului.
10. Cele mai eficiente metode terapeutice sunt:
- repausul relativ sau absolut
- administrarea de corticoizi pentru accelerarea maturării pulmonare fetale
- cezariană
11. Momentul şi calea naşterii sunt impuse de: paritate, abundenţa hemoragiei,
faza travaliului, starea fetală şi distocii asociate materne, fetale sau anexiale.
86

Placenta Plavia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Placenta Plavia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR

Profil: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

„Nursa este vederea pentru cel ce a orbit de curând, este braţul

Ingrijirea sanatatii, preocupare a tuturor timpurilor, a fost mereu imbogatita cu

Aparatul genital feminin este format din:

- organe genitale externe;

Organele genitale externe(vulva) sunt:

- muntele lui Venus;

ORGANELE GENITALE INTERNE :

I.3.Generalitati despre placenta praevia

I.4.Definitia – placenta praevia

I.6. Functiile placentei

Se realizeaza prin: trecerea transplacentara a substantelor nutritive de la mama la

O serie de cataboliti, rezultati din metabolismul placentar, ca ureea, acidul uric,

Placenta este o glanda endocrina care sintetizeaza si secreta hormoni : estrogeni,

Placenta joaca un rol de filtru pentru microbi si toxinele lor.

Functia de hemostaza a placentei

Localizarea sincitiotrofoblastului în contact cu sângele matern îi confera acestuia

I.7. Modificarile degenerative si clasificarea placentei

Odata cu avansarea sarcinii, în ultimele luni, placenta sufera un proces de

În functie de raportul placentei cu orificiul intern al colului se deosebesc patru

- placenta praevia anatomica - este o situatie de insertie joasa a placentei, fara

- placenta praevia cervicala unde vilozitatile ajung in peretele colului uterin,

I.9. Etiologie, Etiopatogenie

I.10. Anatomie patologica

Hemoragia este simptomul de baza care domina intreg tabloul clinic.Are

Hemoragia produsa de placenta praevia poate sa devina din ce în ce mai

Prognosticul este favorabil daca gravida este tratata corespunzator si

Morbiditatea materna ramâne crescuta în 20-60 % din cazuri. O anemie

Morbiditatea copiilor proveniti din placenta praevia este crescânda.

Placenta praevia poate sa determine în absenta interventiei medicale o

Gravida este expusa in permanenta la hemoragii, în cursul sarcinii,

Riscurile date de placenta praevia variaza de la minim pâna la risc

Managementul placentei praevia necomplicate presupune în principal

În cazul prezentei hemoragiei conduita terapeutica se va ghida dupa urmatorii

Educatia sanitara prevede:

În prima instanta se adreseaza opririi sau reducerii hemoragiei si consecintelor ei, si

În teren se vor lua urmatoarele masuri:

În hemoragii de mica importanta se recomanda:

I.18. Alegerea între nasterea imediată si tratamentul

Pacienta se pozitioneaza în decubit lateral cu un unghi de 15º si se

Cezariana este o interventie obstetrico-chirurgicala care consta în extragerea

- Parul abdominal si pubian va fi ras

Recuperarea dupa cezariana

- dupa ce operatia va fi terminata, mama va fi dusa pe sectia de terapie

1. Complicatiile care pot afecta fatul

- probleme respiratorii.Copiii nascuti prin cezariana sunt mai predispusi

2. Complicatii care pot afecta mama

- inflamarea si infectarea membranei uterine. Aceasta afectiune poarta

Nașterea pe cale vaginală

Nașterea pe cale vaginală se va face doar exceptional, daca:

Tocoliza poate fi logica în tratamentul placentei praevia:de fapt

Accelerarea farmacologica a maturitatii pulmonare fetale

Detresa respiratorie prin boala membranelor hialine se gaseste la nou-

Conduita în momentul delivrentei si în postpartum

Delivrenta poate fi dirijata prin administrare de uterotone-oxistin sau

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Pacienta Nicolae Carmen în vârstă de 32 ani cu diagnostic de: placenta praevia

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

 Pacienta prezinta torace simetrin, normal conformat, respiratie de tip costal

2. NEVOIA DE A MÂNCA, A BEA