MOTTO:

,,COPIII SUNT CEA MAI VALOROASĂ RESURSĂ A LUMII ŞI CEA MAI MARE
SPERANŢĂ A EI PENTRU VIITOR."

JOHN FITZGERALD KENNEDY

1
 CUPRINS

I.Introducere...........................................................................................................................5

II. Generalităţi privind nou-născutul la termen..................................................................6

Durata perioadei de nou născut.

Particularităţi generale.

Particularităţi morfo-funcţionale.

III.Incidentele fiziologice ale nou-născutului la termen...................................................23

Febra de deshidratare.

Scăderea fiziologică în greutate.

Icterul fiziologic.

Criza genitală.

Eritemul alergic.

Febra tranzitorie a nou născutului.

IV.Îngrijiri acordate nou-născutului la termen. ..............................................................27

Măsuri de îngrijire în sala de naştere.

Scorul Apgar.

Măsuri de îngrijire în salonul de nou născuţi.

Alimentaţia nou-născutului naturală şi artificială.

Somnul nou născuţilor.

Profilaxia infecţiilor la nou născuţi.

2
Tehnica vaccinării.

V.Bolile nou-născutului la termen......................................................................................41

Leziuni obstetricale.

Tulburări respiratorii.

Boala hemoragică.

Sindromul icteric.

Malformaţii congenitale.

Infecţiile nou-născutului.

V.Educaţie pentru sănătate.................................................................................................49

Elemente generale şi îngrijiri de nursing.

VI.Studiul personal..............................................................................................................54

Concluzii................................................................................................................................68

Anexe.....................................................................................................................................69

Bibliografie selectivă. ........................................................................................................93

3
 MOTIVAŢIE:

În primul rând am fost motivată de propria mea experienţă ca bolnav. Dorinţa de a studia şi de a fi
la curent cu noutăţile în domeniu pentru mine şi familie. Dorinţa de a sluji altora. Să semăn
speranţă, încredere şi poate un zâmbet. Când cineva este bolnav,este neajutorat şi eşti exact ceia ce
are nevoie. Să-i pot ajuta. De aceea am luat hotărârea să urmez şcoala sanitară postliceală, să mă
pregătesc teoretic şi practic,să devin asistentă medicală. Este minunat să asişti venirea pe lume a
unui copil sănătos a cărei dezvoltare ai supravegheat-o chiar tu. Te simţi răsplătit!

4
 I. INTRODUCERE

,,COPIII”

CERTITUDINEA CONTINUĂRII CIVILIZAŢIEI ŞI A UMANITĂŢII,SĂNĂTATEA LOR

REPREZINTĂ GARANŢIA ACESTEI CONTINUITĂŢI.

Profesia de asistent pediatru înseamnă o alta valenţă ce conferă noi dimensiuni

profesiei în sine. Dragostea de copii şi grija maternă convertită în ,,meserie” se substituie
chiar responsabilităţii cu care este investită asistenta medicală.
De ce asistenta medicală care acordă îngrijiri în ,,lumea copiilor” trebuie să fie mai
umană şi mai responsabilă?.Nu încape nici o îndoială, copilul nu reprezintă un adult la scară
redusă, ci o fiinţă fragilă, vulnerabilă, care se dezvoltă după reguli biologice, altele decât
cele ale feed-back-ului negativ ale adultului. Creşterea şi dezvoltarea copilului, mai ales a
copilului mic şi cu preponderenţă a sugarului se bazează pe dependentă faţă de o altă
persoană. În mod particular, nou născutul se confruntă cu o traumă de adaptare specială
pentru ca el vine dintr-un mediu de maximă securitate, mediul intrauterin. Într-un mediu
ostil cu capcane de tot felul, care determină intrarea în acţiune a tuturor mecanismelor
biologice ale organismului copilului, mecanisme care să pună în accord fiinţa proaspăt
venită pe lume cu factorii externi.Iată de ce, asistenta medicală dornică să îngrijească copii,
mai ales cea pregătită să ofere intervenţii în secţiile de neonatologie devine cu atât mai
importantă cu cât este bine ştiută importanţa bunei îngrijiri a nou născutului pentru întreaga
sa dezvoltare ulterioară. În această îngrijire sunt implicaţi factori etici, bioetici, sociali, şi nu
în ultimul rănd, psihologici. Alegerea acestei profesiuni înseamnă o libertate angajată şi
responsabilă bazată pe o bună pregătire profesională, teoretică şi practică, dar şi pe un

5
sistem de valori de tip umanist focalizat pe dragostea de copii, ca fiinţe integrate la procesul
decizional al existenţei umane, inclusiv la aspectele demografice. Medicina zilelor noastre
are un caracter pronunţat profilactic, căci de la dreptul de sănătate am ajuns la datoria de a
conserva sanătatea. Aceasta cere însă eforturi din partea reţelei medicale de a educa
colectivităţile, pe care le are în grijă în vederea conservării şi ameliorării fondului biologic
care poate fi influenţat numai printr-o culturalizare sanitară.Trebuie să recunoaştem că în
ultimele decenii avem realizări frumoase, femeia gravidă fiind acum mai bine
supravegheată,nou născutul mai bine îngrijit.

Concepţia,cadrul şi preocupările obstetricii şi ale ginecologiei trebuie mult amplificate şi

după definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, să cuprindă preocuparea de a
supraveghea sănătatea femeilor în cursul sarcinei, a naşterii şi a alăptării,să le învăţăm să-şi
îngrijească copii. Alăptarea naturală a nou născutului, atât de binefăcătoare pentru el, este
abandonată de cele mai multe ori din cauza unor factori sociali. La plecarea din maternitate
90% dintre femei alăptează natural, pentru ca apoi să renunţe.
Dintre înaintaşii noştrii, I.E. Rădulescu - spunea atât de frumos că ,,îndată ce maica natură
ne dă fiinţă şi ne aduce pe lume, mama este cea dintâi care ne primeşte în braţele sale
călduroase şi se însărcinează cu îngrijirea noastră şi pare că ar face un tăcut dar prea desluşit
jurământ, că va fi răspunzătoare pentru toată fericirea şi nefericirea noastră."Mama este cel
dintâi dascăl al nostru, de la ea începem să luăm cele dintâi cunoştinţe şi în braţele ei
începem a judeca binele şi răul. Ea este cârmuitorul şi ecoul nostru, ea ne îndreaptă pe
drumul pe care îl vom urma în această viaţă

II. GENERALITĂŢI PRIVIND NOU NĂSCUTUL LA TERMEN

Particularităţi generale

Perioada de nou născut face parte din prima copilarie şi reprezintă trecerea de la viaţa
intrauterină la viaţa postnatală. Perioada de nou născut este o etapă în evoluţia antogenetică
a fiinţei umane, caracterizată prin mari transformări datorate adaptării sau acomodării la
noile condiţii de mediu. Fiziologia noului născut este dominată de procesul de adaptare la
viaţa extrauterină, care are loc în condiţiile unor schimbări de mediu de o covârşitoare
amploare. Astfel, nou născutul părăseşte un mediu ambient lichid protector, cu o
temperatură constantă şi vine într-un mediu gazos cu o temperatură variabilă. Vine dintr-un
mediu steril într-un mediu cu factori agresivi microbieni. El întâlneşte acum pentru prima

6
 dată un factor nou lumina. El trebuie să facă faţă noilor condiţii de viaţă. Se produc acum
importante transformări morfo-funcţionale de adaptare. Nou născutul trece de la situaţia
unei vieţi parazitare, la cea a unei activităţi a organelor proprii, a unei anatomii fiziologice
complexe. Se întrerupe aportul de oxigen prin placentă ,este ameninţat de asfixie,plămânul
intră în funcţie. Este întreruptă circulaţia spre placentă; aparatul circulator suferă importante
modificări. Este înterupt aportul de substanţe nutritive elaborate de organismul matern;
aparatul digestiv îşi întrerupe activitatea. În cursul travaliului nou născutul este supus unui
traumatism datorită apăsării muşchiului uterin pe suprafaţa sa corporală. În timpul naşterii
se mai produc flectări,deflectări,precum şi rotaţii ale diferitelor segmente ale corpului. De
asemenea,mulări,încălecări de oase.Toate constituie traumatisme de diferite grade la care
noul născut trebuie să reziste.Oricât de uşoară ar fi naşterea se admite că noul născut este
într-o oarecare masură un traumatizat.Toate acestea explică de ce perioada de nou născut
este o perioadă care pune în primejdie viaţa noului născut. De aici şi mortalitatea infantilă,
iar cea din prima săptămână, este 2/3 mai mare.

Durata perioadei de nou născut

Unii autori admit că perioada de nou născut ţine până la căderea cordonului ombilical, adică
cel mult 7-8 zile de la naştere; după alţii, ea durează până la cicatrizarea plăgii ombilicale,
adică două săptămâni. Majoritatea autorilor admit însă că, perioada de nou născut durează
patru săptămâni, în care timp aşa numitele fenomene fiziologice proprii acestei perioade iau
sfârşit. Alţi autori admit că perioada de nou născut trebuie considerată primele trei luni de
viaţă , timp în care s-ar produce o adaptare completă a sugarului la condiţiile vieţii
extrauterine.Sunt necesare 2-3 luni pentru perfecţionarea valorii funcţionale a organelor
copilului şi a diminuării fragilităţii echilibrelor sale.

Fiziologia perioadei de nou născut nu-i o lungă,,conversaţie arbitrară", comodă pentru

statistici, ci aceea de ajustare impusă de trecerea la viaţa extrauterină şi cuprinde tot primul
trimestru. Abia către luna a III-a spune acelaşi autor, noul născut îşi schimbă comportamentul,
pierde reflexe arhaice, hipertonia sa iniţială, emite primul surâs, recunoaşte obrazul mamei
sale, începe să fabrice anticorpi, în scurt timp el devine o ,,presonalitate biologică autonomă".
În ţara noastră perioada de nou născut este socotită vârsta de la 1-28 zile.

7
 Particularităţi morfo-funcţionale

Noul născut este deosebit de copilul de mai târziu ca formă şi mărime a diferitelor
părţi ale corpului

Greutatea medie normală la naştere este de 3.000-3.500 g. Cei născuţi cu o greutate între
2.500-3.000 g se numesc nou născuti subponderali. Sub greutatea de 2.500 g la naştere se
situează prematurii şi dismaturii(copii cu greutatea mică pentru vârsta de sarcină la care au
ajuns (small for gestational age= SGA). Peste 4.000 g la naştere se numesc feţi gigant sau
macreosomi.

Lungimea(masurată cu pediomeru)este la naştere în medie de 48-52 cm. Sub 47 cm se

situează prematurii.

Lungimea capului după Stratz reprezintă la noul născut ¼ din lungimea totală a corpului.În
decursul anilor următori,acest raport se micşorează treptat,astfel încât,la vârsta adultă,capul
ajunge să reprezinte doar 1/8 din lungimea totală a corpului,realizându-se proporţia
armonioasă.Perimetrele(circumferinţa) se măsoară cu un centimetru de croitorie.Interesează
perimetru cranian, perimetru toracic şi perimetru labdominal.

Perimetrul cranian normal la naştere este în medie 3/4 cm,cu 3 cm mai mare decât cel
toracic, care măsoară 31 cm. De notat că aceasta este singura perioadă din viaţă când diferenţa
dintre cele două perimetre este atât de mare în favoarea celui cranian. În decursul primului an,
această diferenţă se micşorează treptat, astfel încât la vârsta de 1 an cele două perimetre devin
egale. Ulterior perimetrul toracic va creşte mult mai rapid, depăşind considerabil pe cel
cranian.

-Un perimetru cranian mărit la naştere sugerează posibilitatea de hidrocefalie

congenitală,adică acumularea de lichid cefalo-rahidian în exces în cavitatea cranian,ca
urmare a unor boli din perioada intrauterină (toxoplasmoza congenitală).

-Un perimeru cranian prea mic semnifică microcefalie, simptom care prezintă riscul unor
tulburări neuropsihice ulterioare (întârziere psihomotorie,epilepsie)

8
- Un perimetru abdominal care depăşeşte pe cel toracic poate indica exces de gaze în
intestin(meteorism abdominal,balonare) sau lichid în cavitatea peritoneală (ascita).

Capul

La cap se constată că osificarea calotei este incompletă. Există zone moi care se numesc
fontanele;

-fontanela anterioară sau fontanela bregmatică sau marea fontanelă de formă rombică,
care se închide la 1- 1,6/an. În hidrocefalie fontanela este mult mai mare; în microcefalie mult
mai mică. Aceasta măsoaraă 4/3 centimetri .

-fontanela posterioară (lambdoida )careia i se mai spune şi mica fontanelă,de formă

triunghiulară ce delimitează oasele parietale de occiput. Fontanela posterioară este închisă la
naştere dar poate rămâne deschisă primele 2 săptămâni de viaţă, este triunghiulară şi măsoară
7-8 centimetri.

-celelalte fontanele la nou născutul la termen sănătos sunt de obicei închise la naştere.
Suturile(articulaţiile fixe) dintre oasele calotei craniene sunt şi ele închise în mod normal.
-Sutura sagitală (de la nivelul rădăcinii nasului până la nivelul occipitului);

-Sutura coronaă (ce se află între oasele frontale şi parietale).

-Sutura lampdoidă ( desparte oasele parietale de occipitale).

Uneori sutura sagitală este desfăcută,în acest caz craniul poartă numele de craniu moale
congenital,uneori se notează încălecarea oaselor craniene în primele zile după naştere când
travaliul a fost greu.

Nasul noului născut este scurt,concav,cu deschiderea nărilor privind înainte. Gâtul este scurt.
Conformaţia toracelui este aproape cilindrică. Tonicitatea lipseşte la muşchii cefei.

Abdomenul este mare, depăşeşte rebordul costal, peretele abdominal prezintă un tonus
muscular scăzut şi se destind la fiecare mişcare inspiratorie.
Membrele inferioare sunt scurte. Condilii interni sunt mai puţin dezvoltaţi,de unde rezultă o
incubaţie în axul longitudinal al membrelor inferioare.curbura care nu trebuie confundată cu
cea rahitică. Incurbarea tibiilor este pusă şi pe seama atitudinii fetale.Uneori întâlnim " picior

9
talus" care cedează repede. Pielea culoarea pielii este la început roză sau roşcată. Prezenţa
unor zone de cianoză (învineţire) are semnificaţie patologică la fel şi paloarea. După 2-3 zile
de la naştere, la circa ¾ din nou-născuţi culoarea pielii virează spre galben; este icterul
fiziologic al nou născutului, deci fără să aibă semnificaţie de boală. Pe piele se constată la
naştere nişte depozite albe-galbui. Este vernix caseosa o substanţă grasă, de natură sebacee,
depusă pe tegumente şi destul de aderentă, care nu trebuie îndepărtată, deoarece se resoarbe
singură în decurs de câteva zile. Mai adăugăm că învelişul grăsos vernix caseosa secretat de
glandele sebacee şi de celulele speciale ale omniosului este bazat pe glicogen, acizi graşi,
colesterol şi proteine.

-Vernix caseosa protejează pielea fătului împotriva maceraţiei de către lichidul amniotic. La
noul născut vernix caseosa ar avea multiple roluri: protecţie contra frigului, aport alimentar
prin glicogenul ce-l conţine, acţiune bactericidă şi antihemolitică, el mai posedă aglutinogene
identice cu cele ale sângelui. Dacă vernix caseosa este îndepărtat imediat după naştere,
hipoprotrombiemia este foarte pronunţată în a treia zi de la naştere. Dacă este lăsat să se
resoarbă, marea majoritate a noilor născuţi nu prezintă hipoprotrombiemie. După îndepărtarea
învelişului grăsos, pielea nou născutului prezintă o culoare roşie intensă: eritemul noului
născut şi numai palmele şi tălpile rămân albăstrui. Coloraţia roşu-vie a fost atribuită subţirimii
epidermului, deoarece la nou născut pătura cornoasă lipseşte şi epidermul permite reţelei
vasculare a dermului subiacent să transpar prin grosimea ei. Pielea noului născut conţine
puţine celule cromatoformatoare, iar pigmentul celulelor bazate ale epidermului apare abia
după naştere. După câteva zile de la naştere apare o descuamare a pielei pe abdomen, gât,
membre care poate dura câteva săptămâni.Această descuamare este cel mai des furfuracee şi
rareori în lamele mari. Noul născut poate prezenta nevi materni-pete de culoare roşie
,delimitate de intensitate şi mărime diferită.Ele apar pe pleoapa superioară,la rădăcina nasului,
pe ceafă, în regiunea dorsală, nu dispar la presiune şi sunt datorate unor fine varicozităţi.
După câteva luni de la naştere nervii materni dispar şi lasă uneori după dispariţie pete brune.
Noul născut mai poate prezenta uneori o pată albăstruie variabilă ca mărime şi localizare mai
ales în regiunea sacrolombară. Este aşa numita pată mongoliană,fără vreo semnificaţie
deosebită. Perii fini
denumiţi - lanugo care acoperă pielea fătului persistă şi după naştere, pe umeri, spate,frunte,
rădăcina membrelor care de fapt nu au structura adevărată a firului de păr şi se detaşează
singuri în următoarele zile. Perii de pe pielea capului poate lipsi sau să fie
abundenţă .Unghiile nou născutului la termen ajung pâna la marginea falangelor sunt

10
cărnoase, fără striaţiuni longitudinale. La mâini în a doua lună ele întrec pulpa degetelor, pe
când la picioare abia o ating.

Pavilioanele urechilor au scheletul cartilaginos format.

Testiculele la băieţei sunt coborâte în scrot.

Labiile mari la fetiţe le acoperă pe cele mici.

Pediculul adipos este mai abundent pe obraz, sărac pe membrele superioare, inferioare şi
torace, iar pe abdomen lipseşte.

Tesutul celulo-adipos subcutanat nu este încă dezvoltat, cu excepţia feţei care prezintă bula
de grăsime şi din această cauză este rotunjoară . Lipsa ţesutului gras protector face ca nou
născutul sa fie foarte sensibil la frig.Glandele sudoripare sunt puţin dezvoltate. Noul născut
nu transpiră decât foarte puţin.Glandele sebacee sunt în schimb foarte dezvoltate. Pe faţă, pe
nas, se pot remarca elemente alb-gălbui cât un bob, numite miliaria sebaceea sau milium
facial, produs al acestor glande. Prin apăsare la nivelul acestor elemente se elimină un
filament fin, grăsos, care este conţinutul unor glande sebacee.

Ombilicul se află sub linia care împarte corpul în două jumătăţi egale. O particularitate
deosebită a noului născut este prezenţa cordonului ombilical. Acesta este format din vena
ombilicală şi două artere ombilicale cuprinse într-un ţesut conjunctiv, mucos,numit gelatina
lui Wharton, acoperit de omnios.Vasele ombilicale după ce trec de ombilic merg divergent,
vena ombilicală către faţa inferioară a ficatului spre portă şi cavă, iar arterele ombilicale în
jos, sub peritoneu, de o parte şi de alta a vezicii urinare şi dau în iliaca internă.
După secţionarea cordonului , arterele ombilicale se retractă, iar vena ombilicală rămâne
deschisă. Oprirea circulaţiei în vasele ombilicale odată cu stabilirea circulaţiei pulmonare este
urmată de trombozarea şi transformarea lor în cordoane fibroase.Trombozarea crează un
mediu de cultura bun pentru infecţii ombilicale, care de la limfatice periarteriale şi
perivenoase merg în sânge.

11
Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare, formarea şanţului de eliminare şi apoi
urmează căderea sa. Mumificarea este datorată faptului că vasele învecinate nu pătrund în el şi
că nu mai este umezit de lichidul amniotic. Şanţul de eliminare se formează la nivelul liniei
omnio-cutanate unde se produc o infiltraţie leucocitară. Arterele ombilicale se detaşează între a
treia şi a cincea zi, iar vena ombilcală ceva mai tâziu.Cordonul cade între a şasea şi a zecea zi.
Plaga ombilicală, rămasă după căderea cordonului, se epidermizează treptat de la periferie la
centru. Cicatrizarea se termină către a treia săptămână. Din cauza retracţiei vaselor ombilicale
fibrozate,cicatricea ombilicală se înfundă.

APARATUL RESPIRATOR

-Toracele noului născut este aproape cilindric, diametrul său artero-posterior este ceva
mai mic decât cel transversal. -Coastele sunt orizontale.
-Respiraţia este în consecinţa abdominală sau diafragmatică.
Plămânii cântăresc 60g.La noul născut care a respirat,
densitatea plămânului este de 915-920.

12
 -Numărul respiraţiilor este din prima zi şi a doua zi de viaţă de 60-70/min. Din ziua
a treia , frecvenţa respiratorie se reduce la 45-50/min. Frecvenţa respiratorie poate varia în
starea de veghe faţă de starea de somn, ca şi în perioada de digestie. Ritmul poate fi
neregulat, uneori ritm periodic, ritm Cheyne-Stokes, rareori crize de apnee.Volumul aerului
curent este de cca.10-15 cm3, iar minut-volumul respirator este de 600-750cm3.

-Minut-volumul respirator pe kg corp este de 300cm3; adică noul născut necesită un

volum de aer/kg corp de trei ori mai mare decât necesităţile în aer/kg corp a adultului. În
timpul travaliului şi după naştere, multiplele traumatisme fiziologice, nu duc la consecinţe
supărătoare, dar uneori sunt rău tolerate şi se ajunge la hipoxie şi hipercapnie, care determina
o acidoză. După naţtere ţn primele 3 ore,valoarea oxigenului din sângele nou născutului creşte
rapid de la 60-90-98%, absorţia de oxigen făcându-se nu numai la nivelul alveolelor
pulmonare care în acest moment nu funcţionează în totalitatea lor ci şi la nivelul mucoaselor
traheei, bronhiilor mari, chiar al mucoasei gastrice bogat vascularizate şi permeabile.

APARATUL CIRCULATOR

13
 Odată cu naşterea se produce o importantă modificare în circulaţia cardiacă, o adaptare la
noile condiţii de viaţă. În timpul vieţii intrauterine, circulaţia fetală aduce de la placentă prin
vena ombilicală oxigenul captat la nivelul vilozităţilor coriale. Prin canalul lui Arantius şi
bifurcarea venei porte, sângele oxigenat al venei ombilicale ajunge în atriul drept de unde
trece prin atriul stâng,iar o parte care a trecut în ventriculul drept şi apoi în artera
pulmonară, evită mica circulaţie,trecând prin canalul arterial în aorta şi de aici în marea
circulaţie. Prin vena cavă superioară soseşte în atriul drept sângele sărac în oxigen provenit
din partea superioară a corpului fătului şi care la rândul său va trece în ventriculul drept,
artera pulmonară, canalul arterial şi aortă.

Inima noului născut cântăreste 25g. Bătăile cardiace sunt în numar de 140-160/min; se
accelereaza în timpul ţipetelor, iar în somn poate scade la 100.

-Volumul sanguin al noului născut la termen este de 300cm3. Debitul cardiac este de
160cm/min/kg corp, rezistenţa capilară 45-60mmHg hematocritul 55% la naştere ajunge după
două săptămâni de viaţă la 40%. Sângele venei ombilicale a fătului are1/5 oxigen faţă de cel
arterial normal. La naştere comunicarea între inimă partea dreaptă şi stângă se închide

14
stabilindu-se circulaţia pulmonară. Închiderea este la început funcţională prin torsiunea inimii
provocate de amplicaţia plămânilor şi prin diferenţa de presiune în cele două jumătăţi ale inimii.
Închiderea anatomică se face mai târziu, treptat până la iînceputul lunii a doua prin trombozări
şi cianoză. La nivelul circulaţiei periferice capilare se pot produce cu uşurinţă tulburări
nosomotorii datorită imaturităţii sistemului osos vegetativ ca şi permeabilităţii şi fragilităţii
capilare crescute la această vârstă. Astfel se explică cianoza periorală şi a extremităţilor şi
uşurinţa apariţiei hemoragiilor.

-Tensiunea arteriala la naştere este Mx5,5mmHg şi Mn3,5mmHg, iar în a 14 zi Mx9mmHg

şi la sfârşitul primei luni 7/4mmHg.
-Poliglobulia fiziologică intrauterină compensatoare a hipoxeniei fetale cu 5-6 000 000
hematii după naştere consecinţă a excitării mecanice şi anaxeniei suplimentare din cursul
travaliului şi legaturii cordonului. Concomitent există şi hiperbenoglobinemie (110-145%;18-
19/%/100m/sânge) . La sfârşitul primei luni scade la valoarea normală-90% . Numărul de
leucocite este de asemenea crescut la naştere 14 000-16 000/mm3, ajungând chiar 20 000-30
000/mm3, dar scade în primele zile până la 8 000-10 000 în ziua a 9-a.

-Trombocitele la naştere sunt 100 000-200 000/mm3,cresc în prima luna până la 250-300
000/min.

-T.S.(timp sângerare)-1-2min;ziua a 6-a scade.

-Constante chimice:glicemia 0,95gr%0, la naştere scade în primele 3 zile. Bilirubinemia

creşte în primele zile prin hemoliză atingând maxim în ziua a 4-a ,la 10-a zi variază între 1,5-
12mg.Ureea sanguină 0,27g%,scade în prima lună la 0,15-20g%o.

APARATUL DIGESTIV

Tractul digestiv poate să funcţioneze într-o perioadă mult anterioară naşterii normale.
-Amilaza salivară se găseşte în cantitate normală la noul născut chiar mult timp
înainte de naştere. Data fiind insuficienţa amilazei pancreatice la noul născut la termen ,este
importantă posibilitatea amilazei salivare de a acţiona în intestine, graţie insuficienţei
acidului clorhidric(HCL) liber gastric, în timpul prânzurilor.Aciditatea gastrică . Imediat
după naştere, pH-ul este mare,6-8; uneori net alcalin ph-ul scade apoi în primele 24 ore şi
poate atinge cifra de 2,5.

15
Acidul clorhidric liber exprimat în ml de HCL N/10/100ml suc gastric, arată o cifră de 17 ml
acid clorhidric în prima zi de viaţă, el dispare către a opta zi pentru a reapare în a 15-a zi şi
atinge 2 ml la sfârşitul primei luni. Nou născutul prezintă o activitate a tripsinei pancreatice ca
şi a sugarului mare. În primele zile se observă o diminuare la 4-7 zile cerinţele digestive
măresc această activitate la valori normale (45,46). Amilaza pancreatică nu poate fi pusă în
evidenţă noului născut. Lipaza pancreatică pare scăzută.

Secreţia intestinală prezintă dizaharidoze în cantităţi normale la noul născut. Activitatea

alfaglucozidazelor (maltaza,zaharaza,izomaltaza) este prezentă la 26-32 de săptămâni de viaţă
fetală şi prezintă valori normale chiar din primele zile ale nou născutului la termen.
Activitatea beta gluco-zidazelor (lactaza) este normală la naştere. Absorbţia intestinală pentru
aminoacizi la noul născut se face bine chiar atunci când practic este crescut în raţia
alimentară. Absorbţia lipidelor este redusă la noul născut faţă de cea a sugarului. Pierderile
prin scaun par să fie de 15-20% din grăsimi ingerate.

Ficatul noului născut cântăreste 140g. Marginea sa inferioară se găseşte la 3 cm sub rebordul
costal.Trei fenomene legate de aparatul digestiv al noului născut, apărute în această
perioadă de viaţă, urmează a fi menţionate. Ele sunt: -suptul;,
-flora microbiană intestinală
- meconium.

Suptul - este act reflex cu centrul în bulb. Calea centripetală este ramura senzitivă a
trigemenului,iar calea centrifugă este ramura motorie a trigementului şi a hipoglosului. Suptul
este determinat de atingerea buzelor sau a mucoasei bucale. Ca mecanism se consideră că în
actul suptului: gura joacă un rol de pompă aspiratorie,iar limba de piston.

16
17
APARATUL URO-GENITAL

Rinichii noului născut cântăresc 25 g,suprafaţa lor este nobulară.Vezica urinară are
capacitatea de 10 cm³.

Urina are aspect tulbure sau opalescent,datorită celulelor de descjamaţie vezicală şi uretrală
cât şi fosfaţilor, uraţilor abundent eliminaţi în primele zile de viaţă.

-Diureza este aproape 100 ml/kg corp. Cantitatea de urină la nou născut este de 50-
300ml/24 ore. Urina este hipotonă faţă de concentraţia plasmei . Concentraţia în cloruri mai
scăzută. Noul născut are capacitatea redusă de a excreta eletroliţi .Puterea de concentrare a
rinichiului este 50% faţă de cea a adultului.

-Regiunea vulvaă este întotdeauna complet închisă iar labiile mari cu bogat ţesut grăsos
acoperă labile mici şi clitorisul. Din cauza înclinaţiei mici a bazinului, vulva este situată mai
anterior.La baieţi,testiculele sunt coborâte în scrot, penisul foarte scurt.

SISTEMUL NERVOS

Creierul noului născut cântăreşte 350 g, el va creşte în fiecare zi cu aproape 2 g.

Măduva spinării cântăreşte 5 g.

18
 -Circumvoluţiunile sunt dezvoltate, iar suprafaţa cortexului cerebral este la naştere de 700
cm².

-EEG : la noul născut arată o activitate neregulată asincromă, variabilă cu predominanţa

undelor tetra.

-Bariera hematocerebrală ce cuprinde endoteliul ăi glia cerebrală se modifică în perioada

de nou născut şi devine eficientă în apărarea creierului după această perioadă. Expresia
chimică a imaturităţii Sistemului Nervos, la nou născut este reprezentată prin hipertonia
musculară, aşa zisa hipertonie fiziologică a noului născut cu predominanţa tonusului
muşchiilor flexori cu segmentele membrelor fixate în flexie. Tonicitatea lipseşte la muşchii
cefei. Hipertonia se accentuează în timpul ţipetelor şi cedează în somn şi în timpul suptului.
Hipertonia dispare după 3-4 săptămâni.Datorită insuficienţei fascicolului piramidal, prin
lipsa de miclinizare, reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate, iar reflexul cutanat plantar
al lui Babunski este pozitiv. La excitaţii externe, noul născut prezintă mişcări clonice ale
mandibulei şi ale membrelor.
-Funcţiile vegetative sunt bine dezvoltate la naştere.Ţipetele şi plânsul sunt fenomene
subcorticale. Nu există mişcări voluntare, întreaga activitate este reflexă.

Reflexele:

Reflexele senzitivo-motorii din care mai importante sunt:

-reflexul de alungire încrucişată a membrelor inferioare;

-reflexul punctelor cardinale ;

-reflexul oculopalpebral;

- reflexul gustativ;

Reflexe arhaice, primare:

-reflexul Morro- Freudenberg ;

-reflexul de apărare;

-reflexul de redresare verticală;

19
 - reflexul automat de mers;

- reflexul de încurbare a trunchiului;

Prezenţa acestor reflexe este de o mare importanţă şi ele sunt expresia activităţii
fundamentale Sistemului Nervos, coordonate de controlul scoarţei.Ele traduc integritatea
funcţiilor nervoase subcorticale. Absenţa lor indică o gravă atingere neurologică.

-Reflexul ascensorului (reacţia de cădere) : nou născutul este susţinut din axile deasupra
capului examinatorului, se exprimă o mişcare bruscă de cădere, nou-născutul va depărta
braţele de trunchi cu degetele în evantai, ca aripile unei pasări, avand tendinţa să planeze,
să-şi micşoreze viteza de cădere.

-Reflexul de redresare a capului- nou născutul, culcat pe spate îl aşezăm în şezut trăgându-l
de antebrate,capul mai întâi aruncat înapoi se redresează înainte.Ţinut în şezut cu capul
înainte se redresează şi se aruncă înapoi.

-Reflexul de extensie a capului(Peipper) - dacă apropiem o lumină de ochii copilului, se

produce o mioză o extensie a capului.

20
 -Reflexul celor patru puncte cardinale : la excitaţia tegumentelor peribucale, a comisurii
bucale cu pulpa indexului, se produce un reflex de sugere cu deviere a capului, buzelor şi a
limbii înspre partea de unde vine excitaţia.

-Reflexul lui Morro-Freudenberg: abducţie bruscă a membrelor superioare, cu revenirea

lor lentă în abducţie.

-Reflexul de apucare : excitarea plasmei sau a plantei duce la flectarea degetelor mâinii sau la
cea a degetelor picioarelor.

-Reflexul tonic asimetric al gâtului : copilul în decubit dorsal, capul este întors uşor
într-o parte şi-l menţine în această poziţie câteva secunde.

-Reflexul tonic simetric al gâtului: flexia capului înainte duce la flexia membrelor
superioare, cu diminuarea tonusului extensilor şi extensia membrelor inferioare, cu mărirea
tonusului extensorilor.

-Reflexul de redresare verticală : nou născutul ţinut vertical , picioarele stau pe un plan
rezistent, o mână mentine coapsele, trunchiul menţinut se apleacă înainte apoi se redresează
înapoi.

-Reflexul de incurbare laterală a trunchiului: copilul culcat pe abdomen, se excită cu un

bold porţiunea regiunii dorso-lombare, de fiecare parte a liniei mediane ,se produce o
contracţie a muşchilor paravertebrali corespunzători, cu incubarea trunchiului în arc de cerc.
21
-Reflexul de alungire încrucişată a membrelor inferioare: membrul inferior menţinut în
extensie, se ciupeşte pielea gambei sau a dosului piciorului de aceeaşi parte, gamba de
partea opusă se flectează, apoi se extinde şi arată o largă mişcare de aducţie apoi călcâiul se
pune în contact cu pielea excitată.

-Reflexul automat de mers : nou născutul menţinut sub axiale, cu picioarele în contact
cu planul patului,uşor aplecat şi propulsat înainte, apar mişcări de mers.

Organele de simţ - Nou născutul deşi are posibilitatea să vadă, nu are vederea
coordonată. Auzul devine normal după resorbţia ţesutului musculos din urechea medie.
Simţul gustativ este dezvoltat la naştere.

Somnul:Nou născutul pare că doarme aproape tot timpul, starea de veghe este foarte
scurtă, numai pentru supt şi timpul băii. Doarme 19 ore /zi. În primele săptămâni este dificil
de distins starea de veghe de cea de somn. Clinic se disting două feluri de somn:

-liniştit, cu puls şi respiraţie regulată, absenţa mişcărilor oculare, dar cu

rare tresăriri generalizate sau localizate;

22
 -agitat, cu miscări oculare, respiraţia accelerată, superficială, neregulată, puls instabil,
mişcări de sugere şi înghiţire, mimica de surâs.

Perioadele de somn sunt câte 3 ore, deşteptarea fiind în funcţie de senzaţia de foame.
Urmează alungirea perioadei de somn nocturn. La sfârşitul primei luni poate dormi noaptea
continuu 6 ore,apoi 8 ore la 3 luni şi 10 ore la sfârşitul primului an. În cursul zilei durata
somnului se reduce cu o oră, până la 6 luni doarme 2 ore dimineaţa şi de 3 ori după masă.

Electroencefalografia arată unde lente în faza de somn liniştit şi separate, cu trasee

plate; iar în somnul agitat, traseu puţin voltat.

-L R C-ul nou născutul prezintă unele particularităţi care trebuie menţionate. La

naştere este limpede, deseori xantocronic, datorită permeabilităţii crescute a plexelor
coroide care permit trecerea pigmenţilor liniari din sânge. Tensiunea este scăzută, sub 8
mm Hg. Lichidul poate conţine un număr de 30 până la 100 hematii/mm³. Albuminorahia
este de 0,30 - 0,50 % şi ajunge la valori de 0,15 - 0,20 % la sfârşitul primei luni de viaţă.

-Termoreglarea - imediat după naştere, temperatura corporală a copilului născut la

termen cu greutate normală scade la 35 - 36 grade, astfel, cu mici variaţii între dimineaţă şi
seară. Nou născutul prezintă un cuantum redus de substanţe de rezervă pentru ardere.

-Aportul alimentar este redus în primele zile de viaţă, în timp ce pierderile de căldură
prin suprafaţa cutanată sunt mari/kg corp în comparaţie cu copilul mare,deci o termoliză
exagerată de asemenea centrul de reglare termică este insuficient dezvoltat.Toate acestea
determină o insuficienţă a procesului de reglare termică la nou născut. Acesta are o reglare
termică bună în cadrul unei temperaturi a mediului ambient ce variază între 2l - 26
grade.Sub această temperatură el face staza termică.

23
 III. INCIDENTELE FIZIOLOGICE ALE NOU NĂSCUTULUI

LA TERMEN

Febra de dezhidratare
Setea corespunde în timp cu punctul maxim al scăderii greutăţii. Apare
îndeosebi în sezonul cald. Excesul de căldură,prin greşeli de îngrijire constituie un factor
favorizant întâlnit adesea în producerea febrei de sete. Se înregistrează creşteri ale
temperaturii corporale până la 38 maximum 39 grade şi aceasta durează 24-48 ore.

Sugarii reacţionează diferit la această febră:

-unii sunt agitaţi,prezintă un plâns răguşit;
-alţii sunt somnolenţi şi fără vlagă
-buzele sunt uscate;
-sugarii îşi plimbă limba în gură sau o scot uneori afară,căutând sânul
sau biberonul cu ceai;
-micţiunile se răresc(sub 5 în 24 ore);
-în cazurile grave, sugarii devin palizi, cu ochii încercănaţi, înfundaţi în
orbite şi cu un miros special al aerului expirat şi al gurii asemănător cu acetona. Dacă nou
născutul nu este bolnav,febra se explică prin pierderea de lichide ce are loc după naştere şi
prin greşeli de îngrijire.

Alimentaţia "la cerere" şi la nevoie,administrarea corectă de lichide sub formă de

soluţie de glucoză 5% sau ceai de plante cu 5% zahăr previn apariţia febrei de sete şi
determină dispariţia ei.

Scăderea fiziologică în greutate

Nou născutul prezintă o scădere în greutate în prima şi a cincea zi de viaţă, cu limite

extreme între 3% şi 10%. Proporţia scăderii în greutate este în funcţie de:

24
 -momentul când se începe alăptarea;

-greutatea iniţială a nou născutului;

-secreţiei lactate la mamă;

-îngrijirile acordate în primele zile;

-starea de sănătate.

Scăderea fiziologică în greutate este un fenomen natural. Dacă greutatea nu se recuperează

până la vârsta de 3 săptămâni ,înseamnă că nou născutul este subalimentat sau bolnav.

Icterul fiziologic

Apare la 2-3 zile de la naştere manifestându-se prin coloraţia galbenă a pielii ,fără ca
mucoasele să fie icterice. Este un icter cu hiperbilirubinemie indirectă (neconjugată), datorită
hemolizei (distrugerea hematiilor) fiziologice din primele zile, dar mai ales unui deficit
tranzitoriu al enzimei hepatice, numită glicuronil-transferaza. Această enzimă are rolul de a
conjuga bilirubina indirectă din ser,transformând-o în bilirubina directă (conjugată). Absenţa
ei temporară împiedică acest proces. Icterul fiziologic nu este însoţit de tulburări digestive,
urina şi scaunele sunt normal colorate,ficatul şi splina sunt în limite normale .Nu necesită
investigaţii, nici tratament. Durata medie este de o săptămână, după care regresează spontan.
Durata maximă admisă pentru un icter fiziologic este de 21 zile. Peste acest termen, icterul
este considerat patologic şi necesită investigaţii,diagnostic diferenţial şi tratament.

25
 Criza genitală la nou născuţi
Este produsă de hormonii materni care au ajuns în circulaţia fetală în ultima perioadă
a vieţii intrauterine. La băieţi se manifestă prin tumefierea testiculelor şi mic hidrocel
(cantitate de lichid seros în vaginala testiculară) , iar la fetiţe printr-o secreţie vaginală
rozată, în cantitate mică. La ambele sexe are loc o tumefacţie a sânilor însoţită de o picătură
de secreţie. Sânii nu trebuie storşi în nici un caz. Nu este necesar tratament.
Glandele mamare; 3-4 zile după naştere la aproximativ 40% dintre nou născuţii de
ambele sexe, glandele mamare se întăresc, se măresc, atingând uneori 3-4 diametre,la
apăsare, se scurge un lichid lăptos asemănător colostrului.Această modificare este lipsită de
pericol,dar dacă se stoarce glanda mamară, aceasta se măreşte şi mai mult, riscă să se
infecteze şi să devină sediul unui proces purulent. Mameleoanele se îngrijesc cu delicateţe,
în condiţii de sterilitate. Dacă roşeaţa este vie şi din mameleoane se scurge lichid lăptos, se
aplică sub cămăşuţa sugarului tampoane mici de vată sterilă, care se fixează cu o bandă de
tifon asemănătoare cu cea folosită la ombilic. Mărimea de volum a glandelor mamare atinge
maximum la sfârşitul primei săptămâni de viaţă şi se poate menţine de la câteva zile la
câteva săptămâni sau luni.

Sângerări şi secreţii vaginale :acelaşi substrat hormonal este la baza micilor sângerări
vaginale sau a apariţiei unor simple secreţii vaginale formate din mucus eritrocite şi celule
epiteriale. Este suficientă o toaletă zilnică a regiunii vulvare, efectuată cu comprese sterile.
Este cu totul inutilă aplicarea de unguente cu antibiotice.

La băieţi poate apărea o mărire a testiculelor şi chiar un început de spermatogenoză.

Eritemul alergic al nou născutului

Constă într-o erupţie maculo-papuloasă care apare pe piele în prima sau a doua zi de la
naştere. Este datorită albuminelor placentare ajunse în sângele fetal,la unii dintre nou
născuţi. Este constituit din erupţii variate, ca pete roşii, mici elemente proeminente sau mici
vezicule. Când veziculele se usucă se formează cruste.Uneori erupţiile localizate pe faţă
îmbracă aspectul unor plancarde mari, roşii, asociate cu umflarea pleoapelor şi chiar cu
secreţii ale conjunctivelor. Starea generală este bună şi nu se constată alte tulburări. În
cazurile de erupţii mai intense şi mai persistente, se aplică pulberi inerte. Altfel nu necesită
tratament.

26
 Febra tranzitorie a nou născutului
Este o ascensiune termică pâna la 38 grade, de scurtă durată, produsă de aportul redus
de lichide din primele zile de viaţă. Neavând cauză infecţioasă nu necesită tratament
medicamentos ci un adaus suplimentar de ceai slab zaharat sau soluţie glucoză de 5% pe
cale orală, sub care temperatura corporală revine la normal.

27
 IV.ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU NĂSCUTULUI LA TERMEN

Elemente generale şi îngrijiri de nursing

Filozofia modernă de nursing se bazează pe îngrijirile individuale ale pacientului, pe baza

unui plan sistematic pentru a asigura îngrijirea specifică menită să raspundă cerinţelor
fiecărui pacient.Înainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar să stabilim
ce anume este bine pentru acea persoană şi în ce mod se poate răspunde optim nevoilor
sale.Modelul medical de îngrijire caută informaţii despre semne şi simptome, rezultate ale
investigaţiilor referitoare la boală, încearcă o diagnosticare, instituind apoi un tratament
corespunzător stării respective. Acest model este o abordare din perspectiva bolii.Modelul
nursing ţine seamă de condiţiile materiale, se concentrează asupra funcţionării sistemului
medical central.

Rolul nursei:

- ajută pacientul să se vindece şi să-şi recapete nivelul maxim de independenţă:

- medicul diagnostichează boala şi prescrie tratamentul, în timp ce nursa va urmări în ce

masură boala îi afectează pacientului nevoia de a se hrănii, nevoia de a dormi, nevoia de a
respira, de a elimina, de a evita pericole, nevoia de a fi curat şi îngrijit. Această abordare
orientată spre probleme se concentrază pe dificultăţile prin care trece bolnavul ca urmare a
nevoilor sale şi examinează modul în care acestea pot fi uşurate prin actul de nursing.

Sunt mai multe metode teoretice de îngrijire de nursing, unul din cele mai complicate se
bazează pe doisprezece activităţi curente.Trebuie luate în consideraţie, în încercarea de a
identifica nevoile nou născutului şi mamei şi de a planifica un program de îngrijire prin
nursing.Modelul de nursing se referă la:
- menţinerea unui mediu de siguranţă;
- comunicarea cu familia;
- respiraţia;
- mâncatul şi băutul;
- eliminarea materiei reziduale;

28
 - curăţenia şi îmbrăcămintea personală;
- controlul temperaturii corporale;
- mobilizarea;
- exprimarea sexualităţii ( aspectul corpului);
- dormitul;
- moartea;
Folosind o abordare holistică a pacientului, nursa ia în consideraţie toţi
factorii care-l constituie pe pacient într-o individualitate unică. Ea consideră că aspectele
fizice, emoţionale, intelectuale, sociale şi spirituale care afectează procesul bolii atât în
privinţa bolilor cât şi a rezultatului sunt deosebit de importante.Procesul de nursing este un
cadru teoretic pentru planul de îngrijire a bolnavului . Ca instrument de bază pentru a gândi
un program se va adopta un plan de îngrijire individualizat pentru fiecare pacient. Acesta are
la bază abordarea din punct de vedere a principiului rezolvării problemei şi va funcţiona în 5
etape succesive:

Culegerea de date;
Identificarea problemei de îngrijire;
Planificarea îngrijirilor cu fixarea scopurilor şi obiectivelor;
Determinarea intervenţiilor şi îngrijirilor cu aplicarea în practică a planului de îngrijire

Evaluarea rezultatelor.

Planul nu este o conduită statică, el necesită revizuire, obiectivul fiind întotdeauna rezultat
favorabil, fapt ce face ca evaluarea să ceară o revenire asupra intervenţiei s-au obiectivului.

Evaluarea este vitală pentru stabilirea eficienţei intervenţiei de nursing.,, Asistenta medicală
trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât să ajute bolnavul să-şi recapete
independenţa cât mai rapid posibil"

VIRGINIA HENDERSON

Măsuri de îngrijire în sala de naşteri

29
 Primele îngrijiri încep în sala de naştere şi se derulează într-o anumită succesiune:
Sala de naştere trebuie să îndeplinească condiţiile unei săli aseptice, cu temperatura de
24- 26 grade C;

Pregătirea tuturor materialelor şi a instrumentarului necesar pentru primirea

şi îngrijirea nou născutului :

-se vor pregăti scutece sterile,fătul expulzat este aşezat pe un câmp steril;

-aleze sterile pentru acoperirea măsuţei unde se acordă primele îngrijiri;

-lampa radiantă deasupra măsuţei pentru a asigura încălzirea nou născutului şi o bună
vizibilitate asupra lui;

-pense Pean şi Kocher,foarfece;

-clema specială din material plastic pentru clamparea bontului ombilical;

-comprese sterile şi feşi;

-alcool de 70 grade şi betadină soluţie 10%;

- ser fiziologic steril;

-soluţie de nitrat de argint 0,5-1% pentru profilaxia oftalmiei gonococice;

- cântar pentru sugari,pediometru,centimetru-panglică,ceas cu secundar;

30
 - tăviţe renale;

- eprubete pentru recoltarea eventuală a unor probe de sânge de la mamă sau de la nou
născut;

- mănuşi chirurgicale sterile;

- seringi de unică folosinţă de diferite mărimi şi ace de unică folosinţă;

- formulare pentru foaia de observaţie a nou născutului (se completează ulterior de medic sau
asistentă);

- plăcuţe de carton sau din material plastic cu numere pentru identificarea noului născut.

Efectuarea unor manevre:

- clamparea, secţionarea şi ligatura cordonului ombilical ; ulterior pansarea lui
eventuală cu comprese sterile;

- curăţirea tegumentelor nou născutului;

- cântărirea şi măsurarea

- înfăşarea nou născutului după terminarea îngrijirilor imediate;

-eventual îngrijiri suplimentare dacă este nevoie;

- transportul nou născutului în salonul de nou -născuţi sau în rezervă împreună cu mama lui;

Îngrijirile imediate,care încep în momentul naşterii sunt următoarele:

- aspirarea secreţiilor din nas,gât şi din gură se face cu o sondă Nelaton moale; se
observă instalarea primei respiraţii;

-pensarea, secţionarea şi ligaturarea cordonului ombilical;

*Ligatura cordonului ombilical se face după încetarea pulsaţiilor acestuia;la copii

care necesită reanimare de urgenţă şi la cei cu izoimunizare se indică legarea cordonului
imediat după expulsie .Se va lucra în condiţii de asepsie.Secţionarea cordonului ombilical se
face între două pense hemostatice aplicate la 10-15cm de inserţia lui abdominală.Legarea se

31
face cu un fir rezistent de in,cânepă sau mătase,fiert şi ţinut în alcool mai multă vreme;
legarea se face mai întâi circular, la 2cm deasupra inserţiei abdominale a cordonului,
încrucişându-se firele de două ori. Apoi, cu un foarfece steril,protejând copilul cu o mână, se
taie cordonul la 1 cm deasupra legăturii. Dacă bontul nu sângereaza cele două capete de fir
rămase se înoadă tot de două ori şi peste suprafaţa bontului,făcându-se un al doilea nod de
siguranţă; firele rămase libere se secţionează.Se aplică o picătură de tinctură de iod pe bontul
ombilical.

*În jurul cordonului se aplică o compresă sterilă din tifon,crestată pe una din laturi
până la jumătate.Unii recomandă pudrarea cu praf de sulfamidă sau chiar cu dermatal.Se
aplică un pansament format din 3-4 comprese sterile, stropite cu alcool de 70%. În caz de
secreţii abundente nu se folosesc pulberi,ci numai pansament uscat,deoarece pulberile lipesc
marginile bontului ombilical şi împiedică scurgerea secreţiilor din plaga ombilicală. Peste
pansamentul ombilical astfel aplicat se trage o faşă.

*Pansamentul ombilical este supravegheat în primele 24 de ore după naştere,pentru a

descoperi o eventuală hemoragie.
*Aprecierea stării fătului la naştere se face prin indicele A.P.G.A.R care decide dacă
este necesară reanimarea.

*Profilaxia oftalmiei. Imediat după naştere, înainte de secţionarea cordonului, se şterg

ochii cu un tampon de vată sterilă înmuiat în apă fiartă şi răcită.Se instilează apoi în sacul
conjunctival, pleoapele fiind larg deschise,câte 1-2 picături de nitrat de argint 0,75-1 % sau
protagol 1 % sau colargol 1 % sau penicilină 2000-5000 u/ ml în soluţie cloruro-sodică
izotonică . La fetiţe se aplică şi la nivelul regiunii vulvovaginale.

*Examinarea sumară se face imediat după naştere, observându-se aspectul şi

comportamentul nou născutului. Eventualele malformaţii trebuie semnalate medicului
deoarece unele dintre ele necesită un tratament de urgenţă.
*Stabilirea sexului.

*Măsurarea cu pediometrul şi cântărirea.

*Stabilirea identităţii.

32
 *Uscarea tegumentelor prin tamponare într-un scutec cald, după care se face înfăşarea.
Dacă tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat, cu sânge sau cu meconiu, se
face baie în condiţii de asepsie. Nu se indepartează vernix caseosa, deoarece reprezintă un
înveliş protector împotriva infecţiilor şi a pierderii de căldură.

*Înfăşarea se face în scutece sterile,încălzite după care se transportă în salonul de nou-

născuţi.

Scorul Apgar

Prima evaluare medicală a nou născutului are loc la 60 de secunde după expulzie,
chiar în sala de naştere şi apreciază următorii parametri:
respiraţie spontană

frecvenţă cardiacă

culoarea tegumentelor;

excitabilitatea reflexă;

tonusul muscular;

În funcţie de manifestările clinice pe care le prezintă, nou născultul primeşte o notă

(scor ) care se numeşte indicele Apgar.
Scorul Apgar a fost propus de către Virginia Apgar în anul 1953, ca o modalitate de evaluare
măsurabilă a stării nou născutului la naştere şi de atunci, este folosit în toate sălile de naştere
din lume fiind uşor cuantificat. Imediat după
naştere, chiar în primul minut după expulzie, în sala de travaliu, se face o apreciere a stării
de sănătate a noului născut, prin aprecierea funcţiilor vitale şi a capacităţii de adaptare la
condiţiiile din mediu extrauterin. Astfel simultan cu
acordarea primelor îngrijiri, medicul neonatolog va nota starea clinică şi comportamentul,
cuantificând funcţiile vitale cu ajutorul scorului Apgar.

Acest scor stabileşte starea funcţiilor mai importante ale organismului nou-născutului la
naştere. Se determină la circa 1 minut după expulsia fătului şi se repeta la 5 minute, paralel
cu manevrele de îngrijire imediată.Dacă valorile constante nu sunt satisfăcătoare, scorul se
repetă din 5 în 5 minute, până când nou-născutul îşi revine la normal. După cum reiese din
33
tabelul de mai jos, scorul constă din 5 criterii la care se acordă note (2,1şi 0), în funcţie de
starea constantă la fiecare criteriu. Din însumarea notelor rezultă scorul care poate fi
maximum 10 (stare funcţională foarte bună) şi minimum 0 (moarte clinică, fără a exclude
totuşi posibilităţile de resuscitare).Scorul Apgar normal trebuie să fie cel puţin 8. Sub
această valoare, nou-născutul necesită îngrijiri speciale şi determinarea repetată a scorului
până la normalizarea sa.

Scorul Apgar

NOTA 2 NOTA 0
CRITERIUL NOTA 1

Culoarea Roz Roz,dar cu cianoză la Cianoză generalizată

trgumentelor extremităţi. sau paloare

Respiraţia Regulată,cu o Neregulată, rară sau Absentă

frcvenţă de suspinoasă.
circa 40b/min.

Reflexul de Reacţie Schiţează numai o Nu are nici o reacţie

iritaţie(la generală:NN îşi grimaşă de
introducerea mişcă toate nemulţumire
sondei de membrele,
aspiraţie în devine agitat.
fosele nazale)

Tonusul Tonusul Îsi mişcă doar Nu se observă nici o

muscular şi muscular bun; extremităţile(mâini, mişcare
motilitatea mişcări active degete,picioare)
din toate
membrele.

Bătăile Clare,ritmice, Asurzite,neregulate, Nu se percep deloc

cordului cu o frecvenţă frecvenţă sub bătăi la cord
(constante cu de 120- 100b/min)
stetoscopul) 140b/min

34
 Măsuri de îngrijire în salonul de nou născuţi

După examenul medical,nou-născutul este înfăşat şi supravegheat de asistenta

pediatră.

Sarcini de supraveghere a nou născutului:

- controlul clampării bontului ombilical efectuată cu pensă specială
( eventual şi al pansamentului ombilical );
- în zilele următoare se face toaleta regiunii parietale
- schimbarea zilnică a pansamentului ombilical (dacă este pansat );

-măsurarea zilnică a temperaturii şi a greutăţii corporale şi notarea lor în graficul

foii de observaţie;

- urmărirea modului cum se desfăşoară alimentaţia la sân sau cu biberonul ( cu

linguriţa);

* În patul în prealabil încălzit, este culcat în decubit lateral, cu capul mai în jos,timp de
48 ore, pentru drenarea căilor respiratorii.

* Poziţia de decubit dorsal favorizează pătrunderea lichidului de vărsătură în căile

respiratorii, prezentând riscul branhopneumoniei de aspiraţie.
35
 * De îndată ce intervine o pauză respiratorie mai lungă şi apare cianoza feţei, asistenta
anunţă medical şi încearcă să restabilească circulaţia: o mică mişcare a patului, o uşoară
fricţiune cutanată, ridicarea trunchiului cu o mână întoarsă sub spatele copilului.

* În zilele următoare se supraveghează cu atenţie funcţiile vitale, modul cum primeşte

alimentaţia, micţiunile şi eliminarea de meconiu.

* Rezistenţa organismului faţă de infecţii se instalează treptat. Afecţiuni uşoare pot

pune în pericol viaţa noului născut. Personalul medical din secţiile de nou născuţi trebuie să
lucreze respectând toate regulile de asepsie şi să vegheze ca din anturajul nou născutului să
se elimine orice sursă de infecţie.

* În privinţa îngrijirilor care se aplică în continuare, se acordă o atenţie deosebită

pielii, mucoaselor, plăgii ombilicale, regimului de viaţă şi profilaxiei infecţiilor.

* Îngrijirea pielii

* Prima baie a nou năcutului se face la 2-3 zile după caderea cordonului ombilical; se
va ţine seama de faptul că ombilicul este încă o plagă şi nu o cicatrice. Până la prima baie se
face toaleta zilnică prin baie parţială; spălarea se face cu apă caldă şi săpun fin folosind o
mânuşă din pânză moale. Se evită regiunea ombilicală şi se insistă asupra regiunii fesiere,
genitale, a plicilor inghinale şi fesiere.După uscarea pielii, aceasta se pudrează sau
protejează cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea fesieră, deoarece pudra face
cruste şi irită.

* Daca pielea prezintă descuamări masive, în primele săptămâni se recomandă ungerea cu

ulei fin steril.

* Baia generală se face zilnic şi la aceeaşi oră, de preferat seara, înainte de supt.Temperatura
camerei pentru baie este de 22 - 24 grade; se foloseşte o cadă numai în acest scop, care să se
cureţe, să se opărească sau să se dezinfecteze înainte de fiecare băiţă.Temperatura apei va fi
de 37 grade, controlată cu termometrul de baie sau în lipsă cu cotul. Se spală mai întâi
capul, apoi membrele superioare,trunchiul, membrele inferioare, fesele şi regiunea
perianală, folosind mânuşa săpunită, apoi se întoarce copilul cu faţa în jos şi se spală pe
spate. Urmează curăţirea urmelor de săpun, după care copilul este scos din baie şi învelit
într-un cearceaf . Se usucă pielea prin tamponare. Se acordă atenţie plicilor tegumentelor de

36
 la gât, fese, axiale, iar la fetiţe regiunii organelor genitale externe,care se curăţă totdeauna
dinainte-înapoi.

* Se pansează ombilicul şi se trage faşa.Urmează îmbrăcarea corpului cu camaşuţa şi

pieptăraşul, înfăşarea şi toaleta feţei. Nu se spală şi nu se şterge cavitatea bucală.Unghiile se
taie scurt. Dacă copilul prezintă eritem fesier se poate face baie de şezut cu o soluţie
Bromocet sau Romalulan, dupa care se pudrează cu pudră de Sulfamidă sau de Saprosan şi
eventual se aplică un unguent. La copii agitaţi, pot apărea eritem sau eroziuni la nivelul
călcâielor datorită frecării acestora, pentru care se fac pansamente locale sau se asigură
protejarea tegumentelor prin confecţionarea unui mic colac de vată sau de tifon de
dimensiunile călcâiului.

Îngrijirea mucoaselor (bucală,nazală,conjunctivală)

Nu este necesară folosirea dezinfectantelor pentru îngrijirea mucoaselor.Dacă copilul prezintă

secreţie conjunctivală,plaga ombilicală infectată, muguet, foliculită sau orice altă infecţie, se
izolează; medicul va indica prelevarea şi examinarea acestor produse patologice pentru a se
identifica germenii cauzali şi va prescrie tratamentul.

Îngrijirea plăgii ombilicale

Se urmăreste să se asigure o evoluţie normală a cicatrizării şi să evite orice infecţie;

plaga ombilicală poate fi poartă de intrare pentru germeni patogeni ( stafilococ, streptococ,
colibacil, bacil titanic etc.) care pot determina apariţia unor infecţii grave, septicemice.
Pansamentul ombilical se controlează zilnic şi la nevoie se schimbă prima compresă aplicată
după naştere; nu se îndepărtează daca se pastrează uscată şi fără miros. Nu se exercită nici o
tracţiune pe bont, nu se atinge cu mâna sau instrumente nesterile. Pansamentul ombilical
trebuie protejat de umezire cu ocazia băii zilnice a copilului.

După cicatrizarea ombilicului nu mai este necesară pansarea acestuia. În cazul când evoluţia
normală a plăgii ombilicale spre cicatrizare este întreruptă de apariţia unor secreţii mai
abundente, care eventual au un caracter purulent, sau de apariţia unui granulom, se aplică
tratamentul prescris de medic.

Alimentaţia nou născutului naturală şi artificială

37
 Fiind vorba de un nou născut fără probleme, la termen şi sănătos ,alimentaţia se începe
precoce, la 2-4ore după naştere. Există mai multe alternative, în funcţie de mamă şi de
posibilitaţile ei. Adică alimentaţia naturală ideală la această vârstă, adică exclusiv cu lapte
matern.

Alimentaţia naturală :
Dacă mama poate alăpta direct nou născutul va fi pus la sân şi va suge singur. Dacă nu poate
alăpta direct (mamelon ombilicat, greu de apucat) se va mulge cu pompiţa într-o cană sterilă
şi va hrăni copilul cu linguriţa. Pentru suptul direct se recomandă ca nou născutul sa fie pus
la sân ori de câte ori ţipă şi vrea să sugă (alăptare la cerere).

Durata supturilor va fi progresivă, începând cu 1-2 minute în prima zi şi crescând treptat,

astfel încât la o săptămâna un supt să dureze 15-20 minute. De menţionat că trebuie să se
dea dintr-un singur sân la fiecare supt şi să se schimbe cu celalalt sân la suptul următor,
astfel încât să fie stimulată secreţia lactală la ambii sâni şi să nu se producă iritaţia vreunuia
dintre ei.Înainte de fiecare supt mama îsi va spăla sânul cu apă şi săpun şi apoi îl va clăti şi
şterge bine. În cazul în care nu se poate pune nou născutul la sân să sugă, el va fi alimentat
cu o linguriţă.Cantitatea de lapte matern administrat va creste progresiv de la o zi la alta,
potrivit unei formule valabilă pentru primele 8-10 zile de viaţă şi anume;Lz=(z-1)ori70sau
80 în care; Lz=cantitatea de lapte matern în ml necesară în ziua(de la1 la a 10 zi de
naştere);
70=coeficient pentru NN cu greutatea la naştere sub 3.250 g;
80=coeficient folosit pentru NN cu greutatea la naştere peste 3.250g.
Cantitatea totală astfel calculatp se împarte la 7 mese,la câte 3ore interval. După supt mama
va dezinfecta din nou sânul pentru a evita fermentarea resturilor de lapte şi apariţia

38
 muguetului la copil.Odată cu laptele nou născutul înghite şi aer care favorizează
regurgitaţiile. Pentru a evita staţionarea aerului în stomac după supt copilul este ridicat în
sus, sprijinit cu capul pe umărul mamei şi bătut uşor pe spate până ce apare eructaţia. După
supt nou născutul este culcat 10-20 minute în decubit lateral stâng apoi pe dreapta. Este
preferabil ca în timpul alăptării mama să poarte o mască confecţionată din câteva straturi de
tifon.

Alimentaţia artificială

Dacă mama nu are deloc lapte pentru nou născut, se poate institui alimentaţia artificială,
adică exclusiv cu alte tipuri de lapte în afara celui matern. Pentru perioada neonatală sunt
indicate formule industriale de lapte praf adaptat sau semiadaptat; Humana 1, Nestle Nan 1,
Milupa Milumil 1 ,Milupa Aptamil, Bebelac nr.1. Toate aceste produse au câte o măsura de
plastic în ambalaj, se reconstituie în apă fiartă şi răcită, fără nici un alt adaus, conform
instrucţiunilor de pe etichetă. Numărul de mese este de 6-7 în 24ore, iar cantitatea zilnică este
de 150-200ml/kl corp. Mai poate fi utilizat laptele praf integral (tip Rarău) însă preparat într-o
concentraţie mai slabă şi anume 8% şi cu un adaus de 5% zahăr. Deci pentru o porţie 200g se
folosesc 190ml apă fiartă şi răcită, 3 linguriţe cu vârf praf de lapte (cca 15g) şi 2 linguriţe
rase de zahăr (10g). Laptele de vacă nu este indicat la această vârstă. Dacă nu există altă
posibilitate, se va utiliza lapte de vacă bine fiert, diluat jumătate cu ceai şi zahăr 5g%. Între
aceste două ultime situaţii, numărul de mese este de 6-7/ 24 de ore, iar cantitatea zilnică de
lapte diluat este de 150-180 ml/kg c.

Somnul nou născutului

Respectarea orelor fixe de alimentare şi a perioadelor de somn chiar şi în primele zile

constrituie elemente importante pentru dezvoltarea şi educarea copilului. În primele 3
săptămâni, nou născutul suge normal de 7 ori pe zi, la interval de 3 ore şi doarme
neîntrerupt de la ora 24 la ora 6. După vârsta de 3 - 4 săptămâni, când se răresc mesele la 6
şi intervalul dintre supturi la 3 ore şi jumătate, somnul de noapte durează de la ora 23 la ora
6 dimineaţa.

Profilaxia infecţilor la nou născuţi

39
 Perioada neonatală se caracterizează printr-o reactivitate cu totul deosebită a copilului
faţă de agresiunile infecţioase.

* Profilaxia generală constă din următoarele măsuri:

- depistarea şi tratamentul susţinut al infecţiilor gravidei;
- profilaxia infecţiilor respiratorii prin aspiraţia secreţiilor din rinofaringe la
naştere;
- aplicarea măsurilor de asepsie şi igienă în sala de naşteri,în salonul de nou
născuţi şi la domiciliu;
- depistarea purtătorilor de germeni la personalul maternităţii,la mamă şi membrii
familiei,cu aplicarea măsurilor de izolare şi tratament;

- depistarea infecţiei incipiente la nou- născut şi aplicarea tratamentului

corespunzător;
- interzicerea vizitării nou-născutului la maternitate şi la domiciliu.

* Secţia de nou-născuţi trebuie să aibe boxe,cu mese şi cu un număr mic de paturi, cu

posibilitatea de grupare a nou născuţilor sănătoşi, celor suspecţi şi celor bolnavi.

* Curăţenia încăperilor, aerisirea, dezinfecţia şi dezinsecţia trebuie aplicate sistematic.

* Asistenta de pediatrie veghează la aplicarea şi respectarea acestor reguli.

* La preluarea serviciului, ea are următoarele obligaţii:

- să îmbrace halat curat;
- să-şi spele mâinile cu peria până la cot;
- să-şi cureţe şi să-şi taie unghiile;
- să-şi adune părul şi să-l acopere complet cu boneta;
- să poarte masca curată , cu care acoperă nasul şi gura înainte şi după
manipularea fiecărui copil.

Profilaxia infecţiei tuberculoase

40
 Infecţia cu bacil Koch se poate face intra partum,de obicei prin aspiraţie de secreţii
infectate intrauterin (tuberculoza genitală a mamei).Infecţia tuberculoasă se face mai ales
după naştere.

Pprofilaxia infecţiei tuberculoase se face prin vaccinarea B.C.G.,aplicată în timpul cât

copilul se găseşte în maternitate sau în primele 30 de zile de la naştere.Vaccinarea se face pe
cale percutanată sau pe cale orală. Se vaccinează percutanat, în preziua plecării din
maternitate a tuturor nou născuţilor , cu excepţia prematurilor.

Se face în regiunea deltoidiană sau pe faţa externă a coapsei ,după ce pielea a fost în
prealabil dezinfectată cu alcool.Vaccinarea B.C.G. pe cale orală se face la nou-născut a 6-a
zi de viaţă prin administrarea unei singure doze de vaccin B.C.G

41
 V BOLILE NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN

Leziuni obstetricale

Aceste suferinţe sunt legate de actul naşterii, în special când aceasta este
prelungită , laborioasă sau impune anumite intervenţii obstreticale. Semnele de suferinţă
fetală intrauterine constatate de obstretician înainte de naştere au adeseori un corespondent
în perioada imediat următoare naşterii şi nu de puţine ori şi urmări (sechele) tardive.

Leziuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

* Bosa sero-sanguină : cel mai frecvent va apare la cap. Se prezintă ca o tumefacţie

infiltrată , destul de mare, având pielea pe deasupra roşcată. Durează câteva zile după care
âncepe să se resoarbă treptat cu tratament , se pun local prisnite cu Rivanol soluţie 1%.

* Peteşii şi echimoze: se întâlneşte la nou-născut cu mare fragilitate capilară şi la cei

care au din naştere un număr scăzut de trombocite.

* Leziuni traumatice musculare.Sunt mai rare şi constau din hematoame produse cu

ocazia trecerii fătului prin canalul pelvi- genital.

* Hematoamele apar ca nişte tumefacţii dure. Cel mai important este hematomul
muşchiului sternocleidodomastoidian având dimensiuni de la o alună la o cireaşă
mare.Tratament- prisnite locale.

Leziuni osoase

* Cefalhematomul , este o revărsare sanguină între unul din oasele craniene şi

periostul sau Tumefactia este deci la craniu, apare la 2-3 zile după naştere, creste progresiv,
tegumentele locale sunt nemodificate, limita este la suturile osului interesat.

Tratament: vit.K naturală (Fitomenadion),diverse coagulante,prisnite locale.

42
 Fracturile obstreticale , se produc în urma unor presiuni puternice în timpul naşterii
sau extracţiei fătului la naştere.

Tratament: reducerea fracturii şi imobilizarea în raport cu sediul fracturii.

Traumatismele cerebro-meningale

Se manifestă în două moduri :

- precare ( imediat după naştere sub forma asfixiei nou-născutului);

- tardiv ( după un interval liber care poate fi de la câteva ore la o săptămână).

Tratamentul hemoragiei cerebro- meningale este complex şi cuprinde medicamente

hemostatice (coagulante) antibiotice, nutriţie pe cale endovenoasă sau prin gavaj cu sondă
gastrică, prednison, antitermice (medicamente contra febrei) anticonvulsivante.

Prognosticul hemoragiei cerebro-meningale a nou-născutului este foarte grav; copilul fie

decedează fie rămâne cu sechele cum ar fi encefalopatia cronică infantilă ,epilepsie,
surditate.

Tulburări respiratorii

Hipoxia nou-născutului constă din întârzierea în declansarea primei respiraţii după

naştere.Se prezintă sub trei forme clinice:

- apneia tranzitorie a nou-născutului.Nu lasă sechele.Administrăm O2;

- asfixia albastră.Tegumentele sunt cianotice , respiraţia absentă sau redusă la mişcări rare,
neregulate, nu prezintă semne neurologice;

-asfixia albă sau sincopa nou-născutului este cea mai gravă.Tegumentele sunt de paloare
"aroasă", musculatura complet hipotonă încât copilul este flaşc, respiraţia inexistentă,

43
bătăile cordului absente sau foarte rare şi asurzite, stare de şoc. Necesită reanimare cardio-
respiratorie şi circulatorie.

* Reanimarea cardio-respiratorie şi circulatorie a nou-născutului constă în:

- dezobstruarea cavităţii bucale ,a faringelui şi a nărilor prin aspirarea cu o

sondă Nelaton a secreţiilor nazale şi mucozităţilor;

- insuflaţia gură la gură sau gură la nas.Aceasta se face în ritm de cca. 20

insuflări/min. cu o intensitate foarte redusă;

- excitaţii pentru declanşarea respiraţiilor spontane; mici stropiri cu apă rece pe

torace;

- oxigen sub formă de jeturi în faţa nărilor, pe mască sau sub cort neetanş;

- utilizarea balonului autogomflabil tip rulen, care poate înlocui insuflaţia;

-masaj cardiac extern în ritm de cca. 100/min;

- încălzirea extremităţilor cu sticle umplute cu apă caldă, bine astupate;

- montarea unei perfuzii endovenoase în vena ombilicală sau într-o venă

periferică, prin care se introduce picătură cu picătură soluţie glucoză 5% asociată cu o
cantitate mai mică de soluţie clorură-sodică 0,9%;

- în stop cardiac prelungit este indicată şi injecţia intracardiacă cu adrenalină

diluată cu clorură de calciu;

În situaţii extreme, de persistenţă a lipsei respiraţiilor, sunt interzise strict manevre precum:
flagelarea (palmuirea) nou-născutului ,scuturarea nou-născutului cu capul în jos , baterea
peste fese a nou-născutului, introducerea alternativă într-o baie cu apă caldă şi una rece ,
utilizarea de stimulente cardio-respiratorii injectabile.

44
Boala hemoragică

Nou născutul în prima săptămână de viaţă prezintă: hemoglobina (Hb) 16-20 g/dl; eritrocitr
(hematii) 5.000.000-7.000.000/mmc;leucicite (Le) 12.000-20.000/mmc.; formula
leucocitara (F.L.)la fel ca la copilul mare.

Nou-născutul are deci poliglobulie şi leucocitoză fiziologică.

Bolile hemoragice sunt caracterizate prin apariţia spontană sau la traumatisme minime a
manifestărilor hemoragice de intensitate variabilă şi cu diferite localizări.

Clasificare;

Vasculopatii Se caracterizează prin fragilitate capilară crescută. Afecţiunea se manifestă

prin dureri şi tumefacţii articulare simetrice în special la membrele inferioare; apariţia de
peteşii situate pe membre şi fese; dureri abdominale; melena. Cauza bolii cel mai adesea
este streptococul. Tratamentul consta în Penicilina ,Tarosin (vit.C+vit.P), eventual
Prednison. Boala este benignaă dar poate recidiva.

Trombocitopenii şi trombopatii .În aceste afecţiuni sunt implicate trombocitele. Ele scad
numeric (trombocitopenii) sau prezintă deficienţe (trombopatii). Prima categorie este cea
mai frecvent întâlnită şi include următoarele afecţiuni principale:

Purpura trombocitopenică imunologică (P.T.I.) în care survin peteşii, echimoze ( vânătăi) ,

epistaxis şi ginginoragii. Sângerările masive duc la anemie acută post
hemoragică.Tratamentul constă din:Prednison, gama-globulina I.V.,transfuzii cu sânge.

Trombocitopenia din hipersplenism este o urmare a hiperactivităţii splinei în distrugerea

trombocitelor. Apare când splina este mărită de volum în diverse afecţiuni ( ciroza hepatică,
limfom malign). Nu se poate rezolva decât prin splenectomie.

Trombocitopenia din aplazia medulară este însoţită de anemie şi leucopenie.

Trombocitopenia din leucemiile acute
Trombocitopenia din metastazele medulare ale unor boli maligne.

45
Coagulopatii

Hemofiliile afectează doar sexul masculin. Ele sunt boli ereditare. Manifestarile clinice
în hemofilii constau din: hematoame, hematoze (transformarea sângelui venos în sânge
arterial la nivelul alveolelor pulmonare prin eliminarea bioxidului de carbon din sânge şi
încărcarea cu oxigen din aerul introdus în plămâni în timpul respiraţiei), sângerări prelungite
la plăgi, gingivoragii ,hematurie.Tratamentul hemofililor constă în primul rând din produse
substitutive administrate i.v.

Boala von Willebrand se întâlneşte la ambele sexe.

Hipoprotrombinemia apare în doua circumstanţă:
- în insuficienţa hepatică;
- în boala hemoragică a nou-născutului datorită absenţei vitaminei K la
această vârstă.

La nou-născut este indicată numai vit.K1(Filomenadion).

Coagularea diseminata intravasculară (CID) apare în stările toxico-septice grave,

având multiple manifestări şi localizări hemoragice. Sunt scăzute ca număr trombocitele
precum şi mai mulţi dintre factorii coagularii.

Sindromul icteric
Icterul fiziologic

Icterul-anemiile hemolitice
Icterul este rezultatul unei distrugeri masive a eritrocitelor (hemoliza) se întâlnesc în
mai multe circumstanţe:

- incompatibilitatea materno-fetală de factor Rh. Acest factor este un antigen eritrocitar care
se poate transmite de la tatăl care-l posedă (Rh pozitiv) la copil. În caz când mama nu-l are
(Rh negativ) în cursul primei sarcini se produc anticorpi anti-Rh în organismul matern;

- incompatibilitatea materno-fetală de grup sanguine ABO, mai puţin gravă totuşi decât cea
Rh;

- unele anemii hemolitice congenitale au manifestări precoce;

46
- unele anemii prin deficite enzimatice eritrocitare.

Icterele hepato-celulare se întâlnesc:

- hepatita acută virală transmisă de la mamă la făt transplacentară, dacă

mama este purtator de virus în perioada sarcinii;

- hepatita din toxoplasmoza congenitală

-icterul din boala incluziilor citomegalice;

- icterul din listerioza congenitală;

- icterul din septicemia cu diferite bacterii: bacilli, coli, stafilococi, streptococi.

Icterele obstructive: sunt ictere mecanice produse de atrezia ( lipsa de formare) a căilor
biliare.Tabloul clinic:

- apariţia icterului după un interval liber de 2-4 săptămâni în care nu există

simptome clinice;
- urina intens colorată pătând scutecele dar fără urobilinogen la examenul de la
laborator;
- scaune decolorate, aproape albe, cleioase;
- probele inflamatorii pentru ficat normale;
- evoluţie ulterioară lentă spre cianoză şi insuficienţă hepatică.

Tratamentul este chirurgical.

Malformaţii congenitale
Omfalocelul ; este o hernie ombilicală congenitală în care sacul hernial foarte subţire ,
format numai din peritoneu, se poate rupe uşor producându-se peritonita
generalizată.Necesită intervenţie operatorie în 24 ore.

Atrezia esofagiană; constă din absenţa permeabilităţii esofagului, ceea ce face

imposibilă alimentarea nou-născutului. Nou-născutul elimină sputa în jurul

47
gurii.Ex.radiologic se face cu sondă de cauciuc prin cavitatea bucală şi cu lipiodol ca
substanţă de contrast.

Perforaţia uretrei ;poate fi bănuită când nou-născutul nu urinează în prima ori după
naştere.

Perforaţia anală ;este indicată de faptul că nou-născutul nu elimină meconiu în

primele 24 ore de la naştere.

Ocluzia intestinală congenitală; este dată de lipsa de dezvoltare a unui segment din
intestinul subţire (duoden sau jejun).

Maladii congenitale cu manifestări din perioada neonatală.

Alte malformaţii indică existenţa unei infecţii intrauterine care a produs tulburări în
organogeneză. Malformaţii oculare şi auriculare , însoţite de cardiopatii congenitale apar în
caz de rubeolă ,suferinţa de gravidă în primele 3 luni de sarcină. Mai există buza de iepure
şi gura de lup care se operează mai târziu.

Infecţiile nou născutului

Infecţiile cutanate sunt reprezentate prin:

Piodermite produse de stafilococ şi care pot fi simple foliculite abcese subcutanate;

Pemfigusul nou născutului se caracterizează prin bule mari pline cu lichid purulent, si care
sunt produse de stafilococ si streptococ.

Tratamentul infecţiilor cutanate constă din evaluarea colecţiilor purulente prin înţepare sau
incizie, spălături locale cu Rivanol soluţie 1% si tratament general: oxacilinaă injectabilă
pentru stafilococ.

Infecţiile ombilicale: există ulceraţii ombilicale suprainfectate, cangrena umedă a

bontului ombilical, flebita ombilicală, erizipel ombilical.Tetanosul nou-născutului este una
din cele mai grave boli.

Infecţiile oculare constau din blefaro-conjunctivite cu diferiţi germeni;

48
 Infecţiile respiratorii:
Bronhopneumonie bacteriana caracterizată prin tuse moderată, dispnee, cianoză şi
posibil febră;
Stafilococia pleuro-pulmonara a nou-născutului.Evoluează cu pleurezie purulentă,
stare toxico-septică, dispnee intensă, cianoză, anemie secundar infecţioasă;

Pneumoniile interstiţiale sunt date de virusuri şi se produc în urma transmiterii de la

persoane adulte.Se caracterizează prin tuse,dispnee cu polipnee,cianoză, spută aerată.
Se tratează cu antibioterapie.

Infecţiile digestive

În cavitatea bucală se produce frecvent stomatita albicaus (muguet) dată de Candida

albicaus (ciuperca parazită ).Se tratează prin instilaţii cu glicerină boraxată 10% sau violet
de gentiana soluţie apoasă 1%, eventual Nistatin pe cale orală;

Infeţtiile intestinale de etiologie bacteriană sau virotica se manifestă prin diaree cu scaune
semilichide, lichide sau mucogrunjoase în număr variabil, însoţite sau nu de vărsături şi
colici abdominali.Se trateaza prin dietă urmată de realimentare progresivă, un antibiotic pe
cale orală, eventual perfuzie endovenoasă de rehidratare.

Septicemia nou născutului poate fi produsă de bacilul coli, stafilococ, streptococ, bacilul
piacianic, mai rar alti germeni. Pot apărea edeme.Nou născutul are diaree, vărsături, refuză
alimentaţia, ficatul şi splina sunt mărite.

Tratamentul: asociere de cel puţin două antibiotice, perfuzie endovenoasă de rehidratare.

Sindromul toxico-septic al nou născutului (diareea epidemă a nou născutului)

determinate de unele tulpini patogene ale bacilului Ecoli.Tabloul este deosebit de grav: stare
generală alterată ,diaree cu scaune apoase numeroase, vărsături repetate, refuzul total al
alimentaţiei, sindrom de deshidratare acută, extremitaţi reci.
Tratamentul: perfuzie endovenoasă de rehidratare conţinând soluţie de glucoză
5% şi soluţie clorură-sodică 0,9% , antibiotice, încălzirea extremităţilor cu sticle calde,
hidrocortizon hemisuccinat în perfuzie, apoi realimentare progresivă cu un preparat de lapte
industrial dietetic.

49
50
 VI. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Mama trebuie să se prezinte la dispensarul teritorial de la primele semne de sarcină. Va

reveni cel puţin o dată pe lună la control. Va respecta normele de igienă a sarcinei, se va
îmbrăca adecvat, comod, nu va lua nici un medicament fără prescripţia medicului, va evita
eforturile fizice, se va feri de infecţie, va respecta orarul de odihnă (va dormi cel puţin 8 ore pe
noapte); de asemenea se va ocupa cu ateţie de curaţenia pielii şi a întregului corp, va pregăti
sânii în vederea alăptării făcând zilnic un masaj al mameloanelor cu o pânză aspră şi unse apoi
cu alcool şi glicerină. De o mare importanţă este şi alimentaţia. Gravida va trebui să se ferească
de excese deoarece supraalimentarea este tot atât de dăunatoare ca şi subalimentarea.Se
recomandă mese nu prea abundente şi dese. În timpul sarcinii nu va lua în greutate mai mult
de 8 kg, maxim 12 kg.

Va consuma lapte,unt, branză, iaurt, carne, ouă, legume şi fructe mai ales crude. Orice fel de
băutura alcoolică şi fumatul sunt adevărate otrăvuri pentru copil atât în perioada sarcinii cât şi
perioada alăptarii, influenţându-i nefavorabil dezvoltarea fizică şi mintală.

Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului, de la "şcoala mamei" pe

parcursul sarcinii, cât si ulterior când va primi sfaturi pentru îngrijirea nou-născutului.

Sarcini educative

* Nou născutul va fi primit acasă în condiţii de igienă şi curaţenie.Se va asigura condiţii

optime pentru creşterea şi dezvoltarea lui normală.

* Se va asigura camera proprie, luminoasă, care va fi aerisită zilnic.Regimul termic va fi

corespunzător anotimpului, dar nu exagerat de cald.

* Hainele şi scutecele vor fi spălate şi călcate. Cel mai indicat este folosirea scutecelor de
unică folosinţă.

51
 * Se vor respecta normele de igienă printr-o curaţenie riguroasă care conferă cea mai
bună protecţie împotriva îmbolnăvirilor.Se vor respecta normele corecte de alimentaţie şi în
special igiena nou născutului.

* Se va efectua baie generală zilnic şi baie parţială de câte ori este nevoie.

* Nou născutul va fi ferit de contactul cu persoane din afară şi chiar din familie.

* Sugarul trebuie sa trăiască într-un mediu corespunzător, având nevoie să crească şi să

se dezvolte normal şi viguros nu numai fizic ci şi psihointelectual; are nevoie de îngrijire şi
curăţenie, alimentaţie corespunzătoare; trebuie ferit prin factori naturali, ferit de îmbolnăviri şi
accidente,are nevoie pentru toate acestea de ocrotirea şi dragostea familiei.

* Nursa va arăta mamelor (mai ales celor primipare) poziţia corectă pentru alăptare: în
primele zile ale lăuziei, culcată; ulterior mama care alăptează va sta pe un scaun ţinând unul
din picioare sprijinit pe un scăunel pentru a păstra o poziţie cât mai comodă. De subliniat
pericolul pe care îl reprezintă o mamă care doarme cu sugarul alături, riscând să se întoarcă
peste el şi să-l asfixieze (au existat cazuri reale !);
Dacă este cazul nursa va arăta cum se procedează pentru mulgerea laptelui şi administrarea lui
cu biberonul sau cu linguriţa;
* Procesul de nursing este un cadru teoretic pentru planul de îngrijire a bolnavului.Ca
instrument de bază pentru a gândi un program se va adopta un plan de îngrijire individualizat
pentru fiecare pacient .Acesta are la bază abordarea din punct de vedere a principiului
rezolvării problemei şi va funcţiona în 5 etape succesive : culegerea de date,identificarea
problemei de îngrijire, planificarea îngrijirilor cu : fixarea scopurilor şi obiectivelor ,
determinarea intervenţiilor şi îngrijirilor; aplicarea în practică a planului de nursing.

52
 Igiena nou născutului

Scop:
Examinarea tegumentelor;
Menţinerea tegumentelor curate şi integre (prevenirea afecţiunilor dermatologice la
care este predispus nou născutul);

Stimularea circulaţiei sanguine;

Starea de confort, combaterea stării de agitaţie;

Contactul cu copilul, posibilitatea de a aprecia dezvoltarea psihomotorie;

În primele 15 zile de viaţă, până la detaşarea bontului ombilical şi cicatrizarea plăgii ombilicale,
igiena tegumentelor se realizează prin îngrijirea plăgii ombilicale zilnic şi toaleta pe
regiunii.Ulterior se efectuează baia zilnică (la orele 9-10 dimineaţa, înainte de cel de-al 2-
lea supt sau la orele 19-20, înainte de penultimul supt) şi toaleta pe regiuni de câte ori este
nevoie.
Elemente de apreciat
Culoarea şi integritatea tegumentelor;
Aspectul regiunii perianale;
Evoluţia incidentelor fiziologice din perioada de adaptare a nou născutului;
Aspectul cicatricei ombilicale;
Starea generală a copilului;

Materiale necasare pentru toaleta pe regiuni:

Muşama ;
Scutece;
Comprese de tifon sau mănuşi de baie;
Recipient cu apă călduţă;
Săpun cu ph neutru, cu cremă sau glicerină;
Tampoane auriculare;
Prosoape curate ,moi;
Produse cosmetice pentru nou născuti: loţiuni, pudre, uleiuri;

53
 Coş pentru rufe murdare;
Îmbrăcăminte şi scutece curate;
Lenjerie de pat curată;

Pentru baia generală:

Cădiţă

Coş pentru rufe murdare;

prosoape pentru baie;

săpun neutru ,cu cremă sau glicerină;

dermatocosmetice;

tampoane auriculare;
Mănuşi de baie ;
Foarfeca pentru unghii, pieptene

Termometru de baie.
Pentru toaleta plăgii ombilicale:
Comprese sterile;
Alcool sanitar sau soluţie Betadine;

Produse farmaceutice indicate de medic în evoluţia nefavorabilă a plăgii ombilicale;

Faşă;
Efectuarea băii:
- Ne spălăm pe mâini, cu apă caldă şi săpun, având în vedere sensibilitatea nou născutului şi
implicit rezistenţa scăzută la infecţii. Se pot folosi şi mănuşi sterile;
- Temperatura camerei să fie 22-24 grade C, să nu fie curenţi de aer (mecanismele de
termoreglare sunt imature )

- Se pregătesc materiale necesare şi se verifică temperatura apei. Uşile şi ferestrele trebuie să fie
închise, iar cădiţa se aşează într-o poziţie stabilă şi comodă.Temperatura apei trebuie să fie de 36-
37 grade C pentru nou născuţi şi sugari mici şi de 35 -36 grade C pentru cei mai mari.
Temperatura se măsoară cu un termometru de baie, aprecierea făcută prin scufundarea cotului în
54
apă putând fi înşelatoare. Cantitatea de apă necesară băii se adaptează la mărimea cădiţei în aşa
fel încât în poziţia semişezândă a sugarului apa să îi acopere umerii. Baia nu trbuie să depăşească
5-7 minute.

- Se aşează pe pat sau pe masa de înfăşat muşamaua şi un scutec uscat, curat

- Se dezbracă copilul pe regiuni, de la cap la picioare, îmbracând apoi fiecare regiune spălată.

- Se masează cu o loţiune sau cremă hidratantă (în funcţie de aspectul tegumentelor) pielea
copilului, în special în zonele de descuamaţie, se pudrează cu talc la nivelul pliurilor şi în
regiunea fesieră şi se îmbracă în lenjerie curată.

- Se şterg ochii cu comprese sterile umede din unghiul extern spre cel intern, fiecare cu altă
compresă sterilă.

- Se curaţă nările cu tampoane de vată, prin mişcări blânde de răsucire, fără a insista, crustele
nazale se îndepărtează cu tampoane îmbibate în ser fiziologic.

55
 VI.STUDII DE CAZ

CAZUL NR. 1

Culegere de date:

Numele şi prenumele: V. A. G.

Data naşterii : 03 FEBRUARIE 2016, ora 11.30

Oraş: Buzău

Sexul : feminin

Greutate:3.300g

Talie: 50cm

Perimetru cranian: 34 cm

Naţionalitatea: română

Tatăl : V.M.O

Vârsta : 32 ani

Ocupaţia : inginer

Cetăţenia : română

Oraş: Buzău

Grupa sanguină : B III,Rh (-)

Neagă stări patologice

Mama : V.A

Vârsta : 28 ani

56
Ocupaia : medic stomatolog

Cetăţenia : română

Stare civilă : căsătorită

Grupa sanguină : A II, Rh(-)

Antecedente personale fiziologice: ciclul menstrual.

Antecedente personale patologice: neagă bolile cronice infecto-contagioase şi dermato-

venerice

Antecedente obstetricale: naşteri 0; avorturi: 0

Antecedente ginecologice: neagă bolile din sfera genitală.

Antecedente chirurgicale: apendicectomie.

Diagnosticmedicul la internare:

-făt viu;

- membrane intacte;

-prezentaţie craniană:

Travaliu:CUD

Motivele internării:

CUD la 4-5 min;durata 35-30sec.

Dilataţie:5-6 cm;craniul aplecat O.I.S.(occipito-iliacă-stângă)

Evoluţia sarcinii:

- prezentaţia craniană;

- membrane integre la internare.

57
 Scurt istoric al naşterii:

Naşte spontan în OP(occipito-pubian) după ruperea spontană a membranelor; LA(lichidul

amniotic) opalescent. Naşterea asistată, făt în prezentaţia craniană O.I.S.,sex F, semn de
suferinţă fetală-circulară strânsă de cordon ombilical. Asistarea naşterii în mediu securizat.

Este născut în data de 03 FEBRUARIE 2016.ora:11.30

Ţipăt slab, aspirarea secreţiilor buco-faringiene înaintea instalării primei respiraţii.

Se pensează, secţionează şi ligaturează cordonul ombilical.

Apgar: 8 Se face
profilaxia oftalmiei gonococice. Se stabileste identitatea
Se cântăreşte;G=3300g.
Se măsoara;Talie=50 cm
Perimetrul craniului=34 cm
Perimetrul abdominal=31cm

Se înfaşă în scutece încălzite şi se transportă în secţia de nou-născuţi.

OBIECTIVE INTERVENŢIILE EVALUARE

DIAGNOSTIC
ASISTENTEI MEDICALE
DE NURSING
CU ROL PROPRIU ŞI
DELEGAT

Asigurarea Aspirarea secreţiilor 03.02.2016

1Nevoia de
condiţiilor de Pensarea, Nou născutul la
adaptare
mediu adecvate secţionarea,ligaturarea două ore după
Probleme:Deficit
imediat dupa Ligaturarea se face imediat naştere s-a adaptat la
de adaptare la
naştere după încetarea pulsaţiilor condiţiile
mediu
Scorul stării de acestuia . Pansarea extrauterine din
extrauterin
sănătate să fie bontului ombilical salonul de nou

58
 apreciat în Pansamentul bontului născuţi
Cauze:Condiţiile
următoarele 2 ore ombilical supravegheat 24 de Uşor hipoton,
vieţii
la Apgar 10 prin ore Profilaxia hiporeflexiv
extrauterine
prevenirea oftalmiei: ştergerea ochilor Respiraţii =30/min
Manifestări:
infecţiilor, cu nitrat de Ag 0,75%, G =3200 gr
Aprecierea stării
prevenirea protalgol sau colargol 1% ori P=130/ min
la naştere Apgar
complicaţiilor, penicilina 2000-5000 u/ ml T= uşor crescută
8
stimularea creşterii în soluţie cloruro- sodică 37,2 grade C care se
şi a dezvoltării izotonică La fetiţe corectează prin
2 Nevoia de a
Nou născutul să se aplicaă şi la nivelul administrarea de
respira şi a avea
aibă o curbă regiunii vulvo-vaginale glucoză 5%
o bună circulaţie
ponderală Stabilirea sexului Reflexele de supt
Probleme:
fiziologică normală Măsurarea cu pediometrul şi sunt normale Este
Coloraţie
Să aibă o cântărirea pus la sân în prima
inadecvată a
alimentaţie Uscarea tegumentelor şi zi 5 minute cu
tegumentelor
corespunzătoare înfăsarea în scutece calde şi intervale de 3 ore
Cauze:Alterarea
Să aibă un somn sterile IOT - între supturi
respiraţiei-
liniştit Să aibă administrarea de oxigen Tegumente şi
hipoxie
tegumentele curate, (intermitent 6-8 l la indicaţia mucoase curate uşor
Manifestări:
bontul ombilical medicului palide
Tegumente
îgrijit Respectarea orelor de Bontul ombilical
umede,
corespunzător, alimentare şi de somn pansat
palide.cianoză
asigurându-se o Păstrarea salonului aerisit şi 06.02.2016
periorală
evoluţie normală umidificat Tonus şi reflexe mai
3 Nevoia de a se Se urmăresc Recoltarea de sânge pentru bune R=30/min
alimenta şi funcţiile vitale corectarea glicemiei şi G=3280 gr
hidrata hemogramei 03.02.2016 T= 37 grade C
Probleme: Este transportat în salonul de Nou născutul este
Dificultăţi de nou născuţi respectându-se hidratat
ataşare imediată normele de profilaxie a corespunzător
la sân infecţiilor intraspitaliceşti Evoluţie bună
Cauze: Îngrijirile Pus la sân 10 min cu
acordate imediat pauze 3 ore între
după naştere supturi
59
 Bontul ombilical
Manifestări: risc
evoluează normal,
crescut de
nu sunt secreţii sau
infecţii digestive
alte semne
patologice locale
4Nevoia de a
07.03.2016
elimina
Tonus bun
Probleme:
Stare generală bună
întârzierea
6 micţiuni/zi
eliminării
R= 30 resp/min
meconiului
Zgomote cardiace
Cauza:
normale G=
Peristatism
3500 gr
intestinal
Este pus la sân 15
diminuat
min , primeşte 6
Manifestări:
mese pe zi la
Constipaţie
interval de 3 ore
5 Nevoia de a se Bontul ombilical
odihni urmează să se
Probleme: Somn detaşeze, fără
şi odihna probleme S-a
deficitară efectuat vaccinarea
Cauze; respiraţie B.C.G.i vaccinul
deficitară antihepatic B
Manifestări; 14.03.2016
Agitaţie Nou născutul este
externat în stare
generală bună,
sănătos cu greutatea
de 3420 gr
A prezentat icter
fiziologic pe care l-a
suportat bine
I s-a efectuat
60
 profilaxia
rahitismului prin
administrare de
vit.D3-200.000 u.i.

CAZUL NR. 2

Culegere de date:

Numele şi prenumele:P. V. A

Data naşterii: 22 aprilie 2016,ora 8.30

Sex: feminin

Naţionalitatea: română

Tatăl: P.I.

Vârsta: 28 ani

Ocupaţia: profesor

Cetăţenia:român

Grupa sanguină: OI,Rh(-)

Neagă stări patologice

Mama: P.C.

Vârsta: 26 ani

61
Ocupaţia: asistentă medicală

Cetăţenia: română

Starea civilă: căsătorită

Grupa sanguină: AII,Rh(+)

Evoluţia sarcinii:

-prezentaţia craniană;

-membrane integre la internare

Scurt istoric al naşterii:

Naşterea asistată, copilul s-a nascut după o gestaţie de 38 saptămâni în prezentaţie craniană
O.I.S.A,sex F.

Este nascută în data de 22 aprilie 2016, ora 8.30.

Ţipăt slab,semn de hipoxie G=3100g.

Se pensează, secţionează şi ligaturează cordonul ombilical,se administrează O2, Ca gluconic

şi hidrocortizon hemisuccinat.

Stare generală alterată.

Apgar = 7

Se face profilaxia oftalmiei gonococice.

Se înfaşă în scutece încălzite , sterile şi se transportă de urgenţă în secţia de terapie intensivă

nou născuţi.

OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUAR

DIAGNOSTIC
ASISTENTEI E
DE NURSING
MEDICALE CU ROL

62
 PROPRIU SI
DELEGAT

22.04.2016
Asigurarea condiţiilor de După îngrijirile date în Nou născutul este
1Nevoia de a
mediu adecvat imediat sala de naşteri: aspirarea sub supravegherea
respira şi a avea
după naştere în scopul; secreţiilor, pensarea medicilor şi a
o bună
prevenirii infecţiilor, secţionarea, ligaturarea, asistentei medicale
circulaţie
prevenirii pansarea bontului specialistă în
Probleme:
complicaţiilor,stimularea ombilical cu pansament neonatologie;
respiraţie
creşterii şi dezvoltării steril, nou născutul este stabilizat
deficitară
Adaptarea la condiţiile transportat în secţia de hemodinamic
Cauza: circular
de mediu din salonul de terapie intensivă nou Uşor
de cordon
nou născuţi născuţi pentru urmărirea hipoton,hiporeflexiv
ombilical strâns
Păstrarea saturaţiei de şi îngrijirile speciale, G=3100 g
Manifestări:
oxigen în limite normale respectându-se normele R=30/min
tahicardie
Monitorizarea diurezei de profilaxie a P=115/min
până la revenirea la infecţiilor T=36 grade C
2 Nevoia de a se
valori normale intraspitaliceşti. Este hrănit pe sonda
hrăni şi hidrata
Menţinerea temperaturii Recoltarea de sânge nazogastrică
Probleme:
în limite normale şi în pentru corectarea Administrare de
agitaţie, setos,
mod constant glicemiei si glucoză5%
uşor cianotic
Evitarea fluctuaţiilor de hemogramei. IOT=administrare
Cauze: hiotonie,
temperatură Se asigură condiţii de
dificultate la
Nou născutul să aibă o optime de temperatură şi oxigen(intermitent
supt
respiraţie normală şi şa aerisire. Să se 6-8 l la indicaţia
Manifestări:
aibă un puls stabil ajute copilul să se medicului)
febra de
Observarea clinică adapteze şi să-şi
dezhidratare
Este transportat în
generală menţină echilibrul
salonul de nou
3 Nevoia de a fi Nou născutul să fie ferit biologic urmărind cu
născuţi
curat, de a avea de orice sursă de infecţii atenţie funcţiile
tegumentele Nou născutul trebuie să vitale,coloraţia
22.04.2016
intacte fie echilibrat acido-bazic tegumentelor, existenţa
Semnele de
Probleme: nou În aceiaşi măsură să fie reflexelor şi tonusului
suferinţă la naştere

63
 echilibrat muscular
născutul dispar treptat
hidroelectrolitic Se administrează oxigen
prezintă risc Tonus şi reflexe
Să aibe o alimentaţie prin sonda endotraheală
crescut de mai bune Se
corespunzatoare din Să se efectueze
infecţii administrează
punct de vedere calitativ cântărirea nou
tegumentare Fenobarbital 0,2
si cantitativ născutului în fiecare zi
Cauze: nou ml i.m.
Sa se asigure o ambianta Notează în foaia de
născut Echilibrat
corespunzătoare din observaţie cantitatea de
intubat,fluctuaţii respirator
punct de vedere al urină din 2 în 2 ore
de temperatură R=40 r/min
temperaturii şi umidităţii Administrează
Manifestări; P=120b/min
mediului medicaţia la indicaţia
durere, crustă, Scade în greutate
medicului
piele înăsprită până la
Asistenta pediatră va
G=3000 g
învăţa mama şi o ajută
3Nevoia de a
Hrănit la sân la
să alăpteze corect
elimina
cerere
copilu.
Probleme:
T=36.8
Lenjeria de corp şi
alterarea
Ţipă şi respiră
scutecele să se schimbe
parenchimului
normal
ori de câte ori este
renal Cauze:
23.04.2016
nevoie Să se asigure o
febra de
Semnele de
igienă riguroasă a
dezhidratare
suferinţă de la
tegumentelor prin
Manifestări:
naştere au dispărut
curăţarea cu comprese
oligurie
Tonus bun
de tifon sterile şi apoi
Tegumente şi
4Nevoia se a se ungerea lor
mucoase curate,
odihni Se face toaleta parţială
uşor palide
Probleme: somn zilnică Se va face
Este alimentat la
şi odihnă baie generală zilnică
sân
deficitară dupa căderea bontului
Reflexele de supt
Cauze: durere ombilical Înfăşarea se
normale Bontul
Manifestări: face cu scutece sterile
ombilical
insomnie, agitat
evoluează normal,
nu sunt secreţii şi

64
 alte semne
patologice locale
Pus la sân 10 min
cu pauze 3 ore
între supturi
Zgomote cord
normale 28.04
2016
Copilul este
externat.
În urma
tratamentului din
reanimare este
echilibrat cardio-
respirator cu
evoluţie bună şi
răspuns pozitiv
Tonus şi reflexe
normale, stare
generală bună
Alimentaţie
naturală
Vaccinat B.C.G. si
V.B.A. I s-a
administrat
vitamina D3
200.000 u.i. în
profilaxia
rahitismului
Nou născutul va
pleca acasă Apgar
10
Se indică

65
 supravegherea
atentă în
continuare

CAZUL NR. 3

Culegere de date

Numele şi prenumele: P. O.

Data naşterii: 5 mai 2016

Sex : masculin

Naţionalitatea: română

Tatal: P.M.

Vârsta: 30 ani

Ocupaţia: mecanic auto

Cetăţenia: român

Grupa sanguină: BIII,Rh(-)

Neagă stări patologice

Mama: P.V.

Vârsta: 29 ani

Ocupaţia: casnică

Starea civilă: casătorită

Cetăţenia: română

66
Grupa sanguină: BIII,Rh(-)

Evoluţia sarcinii:

- prezentaţia craniană;

- membrane integre la internare.

Scurt istoric al naşterii:

Naşterea asistată, copilul s-a născut după o gestaţie de 38 săptămâni,în

prezentaţie craniană O.I.S.A,sex M.

Este născut în data de 5 mai 2016,ora 10.45.

Se cântăreşte; G=3600g

Se pensează, secţionează şi ligaturează cordonul ombilical.

Scor Apgar=10

Se face profilaxia oftalmiei gonococice.

Se înfaşă în scutece încălzite şi sterile; se mută în secţia de nou născuţi.

OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

DIAGNOSTIC DE
ASISTENTEI
NURSING

67
 MEDICALE CU ROL
PROPRIU SI
DELEGAT

1Nevoia de a Asigurarea După îngrijirile date în Încă din primele

respira şi a avea o condiţiilor de sala de naşteri: aspirarea minute de viaţă din
bună circulaţie mediu adecvate secreţiilor, pensarea, sala de naşteri nou
Probleme: nu imediat după secţionarea,ligaturarea. născutul s-a adaptat
prezintă probleme naştere prin Pansarea bontului relativ uşor la
deosebite prevenirea ombilical cu pansament condiţiile de mediu
Cauze: naştere infecţiilor, steril şi supravegheat Se extrauterin funcţiile
uşoară prevenirea asigură condiţii optime vitale au fost în
Manifestări complicaţiilor, de temperatură şi parametri normali şi
deosebite nu stimularea aerisire. Sa se copilul a primit nota
prezintă creşterii şi ajute copilul sa se 10 Apgar. Sa făcut
dezvoltării adapteze ţi să-şi menţină profilaxia oftalmiei
2Nevoia de a bea şi
Observarea echilibrul biologic gonococice
a mânca
clinică generală urmărind cu atenţie Nu a existat nici o
Probleme; greutate
Nou naăcutul să funcţiile vitale, coloraţia suspiciune de infecţii
în a prinde
aibă o curbă tegumentelor, reflexele intraspitaliceşti
mamelonul sânului
ponderală şi tonusul muscular . Funcţiile vitale
mamei.
fiziologică Să se efectueze normale pentru un
Cauze: temerea
normală să se cântărirea nou nou născut eutrofic:
mămicii de durere
menţină toate născutului în fiecare zi. G=3600 gr la naştere
Manifestări: nou
funcţiile vitale în Notează în foaia de L= 52 cm
născutul a obosit,
parametri normali observaţie evaluările A stat 3 zile în secţia
scânceşte
şi astfel să se făcute. de nou născuţi
menţină scorul Asistenta pediatră va G=3680gr la
3 Nevoia de a fi
Apgar la 10 la învăţa mama şi o ajută externare
curat şi de a avea
nou născut să alăpteze corect T=37 grade C
tegumentele intact
Să aibe o copilul P=130 b/ min
Probleme: plaga
alimentaţie Lenjeria de corp şi R=44 resp/min
ombilicală
corespunzătoare scutecele să se schimbe Plaga ombilicală
Cauze: secţionarea
calitativ şi ori de câte ori este toaletată şi pansată
bontului ombilical
68
 cantitativ nevoie. Bontul ombilical
Manifestări:normale
Să se asigure o Să sa asigure o igienă a urmează să se
ambiantă tegumentelor prin detaşeze, tegumentele
corespunzătoare curăţarea cu comprese şi mucoasele curate.
din punct de de tifon sterile şi apoi Este alimentat la sân
vedere al ungerea lor . Ţipă şi respiră normal
temperaturii şi Se face toaleta parţială Micţiuni spontane şi
umidităţii zilnică Se va face scaun normal
mediului. baie generală zilnică Recomandări la
după căderea bontului externare;
ombilical după 2 zile. Dispensarizare
Respectarea normelor de teritorială prin
profilaxie a infecţiilor medicul de familie
intraspitaliceşti Igiena tegumentelor şi
mucoaselor .
Alimimentaţie la sân
Asigurarea unui
mediu ambiant optim
pentru un nou născut

69
 CONCLUZII

Au fost îngrijiţi 3 nou născuţi,doi de sex F,şi unul de sex M.

Nou născuţii au prezentat următoarele semne:

-dificultate în respiraţie;

-ochii infectaţi;

-tegumente de extremităţi violacee;

-febra de deshidratare;

-risc crescut de infecţii tegumentare;

-îngrijirea plăgii ombilicale.

Obiectivele principale ale planului de îngrijire s-au bazat pe prevenirea

infecţiilor,prevenirea complicaţiilor,eliberarea căilor respiratorii şi prevenirea
infecţiilor intraspitaliceşti.

Nou născuţii au prezentat Scorul Apgar 8, 7şi respectiv 10,cu o greutate de

3300g,3700g şi respectiv 3600g.

Noul născut V.A.G,cu suferinţă la naştere-circulara strânsă de cordon ombilical,în

urma tratamentului de reanimare-este echilibrat cardio-respirator,cu evoluţie bună şi
răspuns pozitiv.

Nou născuţii sunt externaţi cu stare generală bună,tonus şi reflexe normale.

Se indică supravegherea atentă la domiciliu.

70
 ANEXE

Efectuarea vaccinării B.C.G.

Materiale necesare:

-instrumentar şii alte materiale:seringi 0.5 - 1 ml ;seringi 5 ml.ace pentru infecţii (3-
4 mm )intradermice,ace lungi tip intramuscular,pense anatomice mici,casoletă
mică,tampoane de vată,câmp steril,alcool sanitar sau alcool etilic 2/1,comprese
sterile sau tifon.

-material biologic de vaccinat:fiole de vaccin B.C.G. şi fiole de solvent SAUTON

diluat.

Se păstrează foiţa de material plastic din ambalaj.

Etape de execuţie:

-pregătirea materialului pentru efectuarea vaccinării.

-se pregătesc pe un câmp steril instrumentarul,materialul biologic,celelalte

materiale necesare.

-se spală mâinile executantului.

Tehnica vaccinării B.C.G

Vaccin liofilizat, administrare intra dermică,0,1 ml din a 4-a zi de viaţă tuturor

copiilor cu G>2.500 gr,la unirea 1/3 superioare cu1/3 medie a braţului stâng.
-prepararea soluţiei de vaccinat.Se observă fiola de vaccin B.C.G. şi se apreciează
calitatea vaccinului (să fie pulbere gălbuie)

-dacă aderă la peretele acestuia nu se injectează.

71
-se rupe gâtul fiolei,deschizând cu atenţie,astfel ca aerul să înlocuiască treptat vidul
din interiorul acestuia.Pătrunderea bruscă a aerului în fiola poate împrăştia pulberea
de vaccin în exterior.Se aşează fiola pentru scurt timp pe câmpul pregătit.

-se verifică valabilitatea lichidului de suspensie(SAUTON) ăi cu o seringă cu ac

lung se aspiră 2 ml lichid şi se trec în fiola cu vaccin.

-inspectarea soluţiei vaccinate:suspensia este incoloră,omogenă şi uşor opaleşcentă.

-se verifică datele personale ale subiecţilor cu cele din fişa nou născutului.

-se pregăteşte psihic subiectul sau aparţinătorii acestuia.

-se dezbracă braţul stâng.

-se reperează corect treimea medie,faţa postero externă a braţului.

-se dezinfectează tegumentul şi se aspiră soluţia de vaccin B.C.G

-se injectează strict I.D. 0.1 ml suspensie vaccinate,până la formarea unei papule de
6-7 mm.

-se extrage acul şi se presează locul cu tamponul dezinfectat.

Interpretarea reacţiilor post-vaccinale

Papula formată în timpul vaccinării dispare în aproximativ 30 minute,în unele

cazuri după 24-48 ore,în jurul punctului de inoculare apare un eritem care durează
2-3 zile şi care nu are nici un fel de semnificaţie.

Între a 7-a şi a 14-a zi după vaccinare,se formează la locul inoculării un nodul mic
care continuă să crească în dimensiuni timp de 1-2 săptămâni.

Baza nodului este uşor indurată iar pielea care îl acoperă devine roşie şi lucioasă.În
majoritatea cazurilor partea periferică a nodului devine roz pal,partea centrală -
roşie închisă,apoi violacee iar pielea la acest nivel se subţiază până la formarea unui
orificiu prin care se elimină conţinutul nodului şi se formează o crustă centrală

72
înconjurată de o zonă roşie.Crusta se elimină după câteva săptămâni iar la locul
vaccinării rămâne o cicatrice mai depigmentată.

În timpul preparării suspensiei de vaccin se va lucra cu grijă pentru a nu se pierde

nimic din lichidul de suspensie.

Suspensia trebuie ferită de lumină.Vaccinul se utilizează în maximum o oră de la

deschiderea fiolei.

Tehnica băii

Baia generală se efectuează numai după ce plaga ombilicală s-a cicatrizat

complet.Ea se va face zilnic.

Se recomandă baia să fie executată zilnic la aceeaşi oră.Ea poate fi făcuta dimineaţa
înainte de cel de-al doilea supt,respectiv înainte de orele 9 şi 10 sau seara înainte de
penultimul supt între orele 18 - 20

Pregătirea băii şi a obiectelor necesare:

Vom verifica în primul rând temperatura camerei care va fi de 22 de grade C.

Pentru baie avem nevoie de :

-o cădiţă de plastic care se poate întreţine uşor;

-termometru de baie;

-un prosop mic şi moale pentru faţă;.

-un prosop mare pentru restul corpului;.

-2 mânuşi din material de prosop;.

-săpun pentru copii.;

-lenjeria încălzită cu care va fii învelit;

-o cutie cu pudră,vaselină,loţiune specială pentru copii sau ulei fiert;.

73
 -comprese sterile,tampoane de vată pentru nas şi urechi;.

-o forfecuţă pentru unghii,pieptene,o pompiţă pentru aspirat secreţiile nazale.;

-un vas pentru tampoanele folosite ,un vas pentru scutecele murdare.

Cădiţa se va aşeza pe un obiect cu mare stabilitate în aşa fel încât mama sau
persoana care spală copilul să stea într-o poziţie comodă.

Se va pune apa rece apoi apa caldă.Temperatura apei va fi 37 grade C.Ea se va

măsura cu termometrul sau se poate aprecia cu cotul persoanei care efectuează baia.

Pentru baia propriu-zisă se pot folosi 2 tehnici:prima cu săpunirea copilului în afara

căzii,iar cealaltă cu săpunirea în cadă.

Tehnica băii propriu-zise:

Copilul va fi aşezat pe masa de înfăşat dezbrăcat,învelit într-un scutec cald.Se va

începe săpunirea de la urechea dreaptă,creştet,urechea stângă,gât,fără să se atingă
ochii.Sugarul este întors pe partea dreaptă şi i se vor săpuni spatele,faţa laterală a
corpului,braţul şi mâna dreaptă.

Se va acoperii copilul în partea superioară a corpului cu scutecul şi se va începe săpunirea în

partea inferioară a corpului,membrele inferioare.

Organele genitale la fete se vor şterge dinainte înapoi apoi cu comprese sterile înmuiate în apă
şi muşeţel.Regiunea fesieră şi anală se şterg înainte de baie cu şerveţele umede, va fi cuprins
de axial stânga,iar cu degetul mare pe umărul stâng;capul şi ceafa sugarului se sprijină pe
antebraţele mamei.Cu mâna dreaptă se susţine regiunea fesieră sau se cuprind cu degetul mare
şi mediosul picioarele copilului în dreptul gleznelor,arătătorul aşezându-se între cele două
maleole interne.Se va înlătura săpunul de pe întreaga suprafaţă a corpului,prin mişcări
delicate.

În cea de-a 2-a tehnică:sugarul va fi dezbrăcat,şters în regiunea anală,fesieră cu o

cârpă umedă sau şerveţele umede,apoi va fi întrodus în cadă.

74
Săpunirea se va face cu o mănuşă sau direct cu mâna mamei,dar nu direct cu
săpun.Aceasta se va efectua cu mişcări circulare,fine începând cu capul,din
regiunea frontală spre regiunea occipitală,cu membrele
superioare,toracele,abdomenul,membrele inferioare.Aceste regiuni se clătesc cu
apă,apoi sugarul este întors cu fatţa în jos,cu gâtul şi bărbia sprijinit de antebraţul
stâng al mamei şi sprijinit pe spate,organele genitale şi regiunea fesieră,apoi clătit.

La băieţi,se va trage cu atenţie prepuţul înapoi pentru a se descoperi glandul,care se

va spăla rapid cu apă,după care prepuţul se readuce imediat în poziţia sa
iniţială.Până la 3-4 luni se va spăla la 2-3 zile.Durata băii va fi între 5-7 minute la
sugarul mic şi 10-15 minute la cel mare.

Sugarul nu va fi lăsat niciodată singur în cadă şi nici pe masa de înfăşat.

Ştersul va fi efectuat prin tamponare.Sugarul învelit intr-un prosop mare va fi şters

întâi pe pielea capului,apoi tamponat cu blândeţe şi atenţie la toate pliurile
cutanate.Sugarul poate fi pudrat în strat foarte fin,iar la nivelul pliurilor cutanate va
fi aplicat în prealabil cu ulei fiert sau unguent de tip cutaden.

După baie sugarul va fi îmbrăcat cu lenjeria potrivită,pregătită,încălzită.

Faţa va fi ştearsă cu o altă mănuşă specială sau cu comprese sterile.Nu se va folosi

săpun.Ochii se şterg cu comprese sterile,înmuiate în apa călduţă.

Se începe din unghiul extern spre cel intern.Pentru fiecare ochi se foloseşte
o compresă separat.Nasul va fi curăţat prin folosirea unei pere de cauciuc pentru
aspirare .Urechile vor fi şterse cu beţişoare de bebeluşi în conductul auditiv prin
mişcări de rotaţie.Cu cealaltă mână vom trage de jos în sus şi înapoi pavilionul
urechii.

Unghiile vor fi tăiate dacă sunt prea mari,uşor rotunjite la mâini,drepte la picioare.

Aceasta se face de obicei după baie sau când doarme.Pielea capului va fi îngrijită
prin periaj zilnic cu o perie cu peri moi şi fini uşor de întreţinut.Periajul se face cu
mişcări blânde în direcţia orientării părului.Dacă se formează la nivelul pielii cruste
,înmuaie cu vaselină 0.5 - 1 %.

75
Înfăşatul

Defecţia şi micţiunea fiind involuntare la sugar scutecele protejează restul lenjeriei

patului,pe lângă aceasta ele au şi rol în menţinerea temperaturii constante a corpului
în primele săptămâni de viaţă.

Pentru înfăşat vom folosi 3 scutece : unul mare,dreptunghiular,unul mic pătrat şi

unul triunghiular.Scutecul pătrat se aşeaza cu 10 cm mai jos decât cel
dreptunghiular,iar cel triunghiular cu 5 cm mai jos decât cel pătrat şi cu vârful în jos
sau scutece de unică folosinţă tip Pempers.

Pentru îmbrăcarea cămăşuţei se face o mănşetă la mânecă,se introduce 2 degete cu

care se apucă pumnul sugarului care se trage afara apoi cămăşuţa se încheie prin
legarea şireturilor la umăr.

Sugarul va fi aşezat pe scutece pentru înfăşat,cu regiunea fesieră în mijlocul

scutecului triunghiular şi cu marginea scutecului mare la nivelul axilelor.Se trage în
sus colţul din dreapta peste abdomen,spre stânga,apoi cel din stânga spre
dreapta.Cele două părţi ale scutecului pătrat se trec una peste alta,marginea
inferioară a lui rămănând liberă.La scutecul mare se trece partea dreaptă spre
stânga,se întind genunchii sugarului,se îndoaie marginea inferioară a scutecului,cam
cu o lăţime de palmă sub vârful picioarelor,se trece partea stângă spre dreapta cât
mai spre spate.Scutecul mare poate fi fixat şi cu o faşă specială.După baie se
efectuează aceeaşi tehnică de înfăşare cu deosebire că se preferă şi înfăşarea
mâinilor,întinse dealulgul corpului.

Nu există o regulă fixă în ritmul de schimbare a scutecelor.

Majoritatea sugarilor, nu sunt incomodaţi de scutecele ude.Dacă sugarul este

suficient de învelit, umiditatea scutecelor nu este o sursă de frig pentru el, dar când
scutecele ude sunt în contact cu aerul, evaporarea le răceşte ,şi creează discomfort
acestuia.După emisia scaunului, sugarul va fi schimbat imediat.Pentru aceasta, va fi
întâi şters şi apoi spălat parţial în regiunea anală şi fesieră.

Sugarii mici care au tendinţă mai mare la regurgităţii, vor fi schimbaţi înainte de a
se alimenta ,cei mai mari pot fi schimbaţi şi după alimentaţie.

76
MĂSURAREA FUNCŢIILOR VITALE

Urmărirea funcţiilor vitale ale organismului este obligatoriu având în vedere că

modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului şi evoluţia
bolii de care suferă.

Toate observaţiile asupra funcţiilor vitale se consemnează în foaia de temperatură

ce face parte integrantă din foaia de observaţie a nou-născutului, fiind un document
medical, stiintific şi medico-juridic.

Ea este completată de asistentul medical şi răspunde în faţa superiorilor.

TEMPERATURA

Măsurarea temperaturii este de o deosebită însemnătate şi se face de regulă de două

ori pe zi : dimineaţa între orele 6-8 şi seara între orele 17-19.Se notează în foaia de
temperatură cu albastru.

La sugari şi la copiii mici, termometrul se introduce intrarectal şi se citeşte după 5

minute.Şi înainte şi după folosire, termometrul trebuie şters bine,în primul caz de
soluţia antiseptică în care este ţinut şi în al doilea caz de materiile care au aderat la
el,folosindu-se pentru aceasta o bucată de vată sau tifon înmuiat în soluţie
antiseptică.După fiecare întrebuinţare, termometrul va fi bine scuturat pentru ca să
coboare sub 36 grade C ,apoi va fi pus în borcanul cu soluţie antiseptică ( cloramina
1% sau bromocet)..Este preferabil ca termometrul să fie individual,marcate cu
etichetă.

Temperatura normală trebuie să fie în copilarie sub 37 gradeC ca la adult, cea

intrarectală putând ajunge în special seara - până la 37,3 grade C, fără semnificaţie
patologică.

Până la 38 grade C se numeşte stare subfebrilă, de la 38 grade C în sus este

febră.Peste 39 grade C se mai spune hiperpirexie.

Tipuri de febră:

-febra intermitentă(septicemia, osteomielita)

77
-febra remitentă (boli virotice,boli eruptive)

-febra de platou (febra tifoidă, diseminări tuberculare)

-febra tertă(malaria)

La copilul mare, ascensiunile febrile bruşte şi importante pot fi însoţite de frison şi

cefalee, uneori şi de vărsături; la copilul mic, nu există frison, dar vărsăturile sunt
mai frecvente şi pot apărea convulsii febrile sau stare de colaps.

Există febra de natură infecţioasă, care este mai frecventă, dar şi febra de cauză
neinfecţioasă, exemplu: febra de sete (deshidratare) a copilului mic, febra din bolile
canceroase şi leucemii, febra din unele boli ale sistemului nervos,febra de resorbţie,
febra medicamentoasă, febra din bolile de colagen.

PULSUL

Are o semnificaţie de diagnostic şi de urmărire a evoluţiei unei boli.Se

consemnează tot în foaia de temperatură dar cu roşu.În mod normal,pulsul la nou
născut este de 120-130/minut, la copilul de 4 ani în jur de 100/minut, la şcolarul
mijlociu de 70-80/minut.

Accelerarea pulsului se numeşte tahicardie şi se întâlneşte în febră, stări emoţionale

sau de agitaţie, insuficienţa circulatorie periferică, anemii importante, miocardite,
unele tulburări de ritm cardiac.

Pulsul scăzut se numeşte bradicardie şi de observă în tumorile cerebrale, tulburări

de conducere ale cordului, intoxicaţia cu digitalice.

Pulsul trebuie luat nu numai la artera radială ci şi la una din arterele membrului
inferior, cel mai bine la artera femurală, la care se simte foarte clar.

Pentru artera radială, se palpează cu arătătorul şi mediosul (deci nu cu policele) la

cca.1/2-1 cm medial şi proximal faţă de apofiza cxiloidă radială; pentru artera
femurală se palpează la jumătatea arcadei inghinale.

78
RESPIRAŢIA

Se face în condiţii de repaus a nou-născutului.

Numărul de respiraţii pe minut este la nou-născut de cca. 40-50 resp/min, la sugari

de 25-30, la 4 ani de cca. 22, la şcolarul mijlociu de 18-20 respiraţii.Se notează tot
pe foaia de temperatură dar cu verde.

Accelerarea respiraţiei (polipnee) se întâlneşte în febră, stări emoţionale, plâns, boli

ale pulmonului, insuficienţă cardiacă.Rărirea respiraţiei se produce în somn, în
tumori cerebrale, menungite, stări de comă.Respiraţia rară şi profundă, cu pause
între ciclurile respiratorii este respiraţia KUSSMAUL, întălnită în coma diabetică,
coma uremică şi acidoze în general.

TENSIUNEA ARTERIALĂ

Se face în mod classic cu aparatul cu manşetă şi cu stetoscopul.Se notează în foaia

de temperatură cu albastru.

Copilul trebuie să fie în repaus, în clinostatism(poziţie culcată).Se montează

manşeta aparatului pe braţul complet dezgolit şi care nu trebuie să fie strâns de
mâneca răsucită.Manşeta să fie adaptată etanş,fără a jena circulaţia la braţ.Se
palpează artera radială în plica cotului, unde este situată medial faţă de tendonul
bicepsului.Degetele examinatorului trebuie să simtă bine pulsaţiile arterei.Se umflă
progresiv manşeta cu para de cauciuc şi se aplică stetoscopul pe zona unde s-a
palpat artera.Se desumflă treptat manşeta prin deschiderea şurubului de lângă para
de cauciuc.Când se percepe în stetoscop primele bătăi, chiar slabe, ale arterei
radiale, se citeşte valoarea marcată pe cadranul manimetrului în mm sau
cmHg.Aceasta este tensiunea arterială maximă sau sistolică.Continuând
desumflarea manşetei, când bătăile dispar brusc sau scad brusc ca intensitate,
valoarea citită pe cadran exprimă tensiunea arterială minimă sau diastolică.

Creşterea tensiunii arteriale se constată la copii în:glomerunonefrita difuză acută şi

cronică, insuficienţă aortică, tumori cerebrale, sindromul nefrotic impur.Creşterea
tensiunii este semnalată prin cefalee cu sau fără vărsături iar hipotensiunea

79
ortostatica prin ameţeli şi senzaţie de "negru înaintea ochilor" la schimbarea bruscă
de poziţie.

DETERMINAREA GREUTĂŢII CORPORALE

Este o operaţiune de mare importanţă pentru aprecierea dezvoltării sale şi a stării de

sănătate.

La sugarii internaţi în spitale şi alte unităţi de copii ea se face zilnic.La copiii mari
cel puţin o dată la internare şi apoi periodic în funcţie şi de afecţiunea de care
suferă.În cazul bolilor cu edeme, a bolilor cu tulburări ale diurezei, la cardiaci şi
renali, cântărirea este uneori necesară zilnic sau cel puţin la 2-3 zile odată.

Există scăderi în greutate cu semnificaţie patologică:scăderile bruşte de peste 10%

într-o zi în toxicoza sugarului, scăderile mai lente dar persistente din bolile maligne,
deficitele ponderale distrofii.Există şi creşteri în greutate patologice: în edemele din
sindromul nefrotic, insuficienţa cardiacă, infiltrările postcortizonice.Greutatea
excedentară persistentă se constată la copiii"păstoşi",hrăniţi cu glucide în exces,la
obezi, în sindromul adiposo-genital.

DETERMINAREA TALIEI

Dă indicaţii asupra dezvoltării lor staturale.

La sugari se face cu pediometrul.

Deficitul statural se întâlneşte în nanismul de diferite etiologii şi în distrofiile

severe.

DIUREZA( cantitatea de urină eliminată în 24 ore )

Se face pe 24 ore.Se notează în foaia de temperatură cu negru.Scăderea diurezei

(oligurie) are loc atunci când temperatura ambiantă este foarte ridicată, în stări de
deshidratare, în insuficienţa renală acută, în glomerunonefrita acută difuză şi în
sindromul nefrotic, în insuficienţa cardiacă.Creşterea diurezei (poliurie ) se produce
în diabetul zaharat, diabetul insipid retrohipofizar şi cel renal, în insuficienţa renală

80
cronică în primul stadiu(de poliutie compensatorie), în urma perfuziilor abundente
cu soluţii hipertone(glucoza 10%),sau după diuretice.

MĂSURAREA PERIMETRELOR; CRANIAN, TORACIC

ŞI ABDOMINAL

Are uneori valoare semiologică.În afara faptului că pot fi indicatori ai bunei

dezvoltări mai au următoarea semnificaţie:creşterea perimetrului cranian survine în
hidrocefalie; perimetrul abdominal creşte în ascită şi în tumori abdominale
voluminoase şi poate fi utilizat ca perimetrul de urmărire a evoluţiei favorabile sau
defavorabile prin fluctuaţii pe care le prezintă.

Lungimea la naştere este în medie de 50 cm; la un an 70-73 cm,la 2 ani 80-83

cm;de la 3 ani până la 10 ani se utilizează formula pentru aflarea înălţimii normale
medii I=80+5V,în care I=înaltimea în cm iar V=anii de vârstă.

Perimetrul cranian este la naştere de cca.34 cm, cu 3 cm mai mare decât al

perimetrul toracic.Pentru perioada de sugar el se calculează după formula
p.c.=I/2+10 in care p.c.=perimetrul cranian în cm iar I=lungimea în cm.

Perimetrul toracic este la naştere cu 3 cm mai mic decât cel cranian,deci de cca.31
cm.La vârsta de 1 an egalează perimetrul cranian, ambele având 45-46 cm.După 1
an perimetrul toracic va fi cu atâţia cm mai mare decât cel cranian cu câti ani are
copilul.

DATE DESPRE MEDICAMENTELE

FOLOSITE:

Prezentare farmaceutică- fiole a 1 ml şi 2 ml, soluţie apoasă injectabilă conţinând

colecalceferol 200.000 n.i. sau 600.000 n.i. respectiv 10 mg sau 15 mg(cutie cu 5
buc).

81
Acţiune terapeutică - aceleaşi ca pentru vitamina D2; este absorbită şi utilizată mai
repede.

Indicaţii şi mod de administrare- în rahitism în tetanie hipocalcemică, profilactic

200.000-400.000 n.i. la fiecare 6 luni,până la vârsta de 5 ani; curative 200.000 n.i.
odată pe săptămâna, 2 săptămâni în osteoporomalacie, câte 200.00 n.i. la fiecare 15
zile, timp de 3 luni.

Reacţii adverse şi contraindicaţii- aceleaşi ca pentru vit.D2.

VITAMINA C

Prezentare farmaceutică- comprimată conţinând acid ascorbic 200 mg (flacon cu 20

buc.); comprimate efervescente conţinând acid ascorbic 500 mg (tub cu 20 buc.);
fiole a 5 ml soluţie apoasă injectabilă conţinând acid ascorbic 500 mg (cutie cu 3
buc,)

Acţune terapeutică - factor vitaminic cu rol în biogeneza substanţei intercelulare,

intervine în procesele metabolice de oxidoreducere, în metabolismul glucidelor,
proteinelor şi grăsimilor; acţionează substitutive în stările de deficit de acid
ascorbic, corectând tulburările specifice; grăbeşte vindecarea plăgilor, favorizează
depunerea calciului în oase şi vindecarea fracturilor, creşte rezistenţa capilarelor,
măreşte rezistenţa la infecţii.

Indicaţii - boli grave, stări febrile prelungite,infecţii, intervenţii chirurgicale: plăgi

atone,gingivite,stomatite,fracture,hemoragii.

Mod de administrare - oral,i.m.,sau i.v.,50-100 mg/zi.

Reacţii adverse - diaree,ameţeli,lipotimie.

Contraindicaţii- litiaza renală,stări de supraîncarcare cu fier.

CALCIU 200

Prezentare farmaceutică- comprimate efervescente conţinând gliconolactat de

calciu 1,80 g, corespunzător la 200 mg calciu (cutie cu 10 buc.)

82
Acţiune terapeutică- recalcifiant, asigură un bilant calcic pozitiv.

Indicaţii- stări de carenţă calcică, cronică, deficit de calciu în perioada de creştere,

în timpul sarcinii şi alăptării, la bătrâni, în cursul tratamentului cotrizonic prelungit,
în insuficienţa paratiroidiană (se administrează în asociere cu vit.D) în osteoporoză
şi alte osteopenii cu decalcifiere, în osteomalicie şi rahitism(în asociere cu vit.D),
fetania cronică.

Mod de administrare - oral, 2-6 corup/zi (fracţionat, la mese);comprimatele se

desfac în apă.

Reacţii adverse,gust neplcut de hipercalcemie şi hipercalciurie, în

hiperparatiroidism, hipervitaminoza D2; nu se administrează la bolnavii care
primesc glucozide.

ALIMENTAŢIA NOU-NĂSCUTULUI

(ARTIFICIALĂ, NATURALĂ)

În timp ce sugarul alimentat la sân primeşte o raţie care înregistrează în cursul

aceleaşi zile, şi chiar în cursul aceluiaşi supt, variaţii importante, concordante cu
nevoile sale, sugarul alimentat artificial primeşte formule calculate mecanic şi
constante din punct de vedere cantitativ.

Alimentaţia la sân oferă sugarului alimentaţia specifică şi este recomandat tuturor

sugarilor,pentru că laptele matern este complet şi pentru că alimentaţia la sân
favorizează şi interrelaţia mamalactoforă, sânii vor fi storşi cu blândeţe; se va evita
purtarea sutienelor; mameloanele mici şi ombilicate vor fi tracţionate de 10-12
ori/zi, în ultimele 3 luni de sarcină.

Cu cât nou-născutul va fi "pus" mai precoce la sân, cu atât secreţia lactată se va

instala mai repede.

Cu toate că unele supturi nu aduc cantităţi suficiente pentru hrană, ele sunt esenţiale
pentru instalarea lactaţiei, mai ales dacă se practică alimentaţia " la cerere".

83
Cantitatea secreţiei lactate este de 300-500 ml/zi, la sfârşitul peimei luni şi de 800-
1100 ml în luna a-4-a-a-6-a postnatale.

Nu este influenţată de paritate, vârstă, sezon climă, mărimea sânilor sau revenirea
cliclui, dar sufera influenţe negative în caz de stres sau obezitate.

În primele 3-4 zile după naştere este secretat colostrul care are o culoare gălbuie, un
pH de 7,7 şi o densitate de 1040-1060.

Compoziţia colostrului - este reprezentată de:

-proteine în proporţie de 2,7% cu conţinut bogat în aminoacizi liberi(dintre care o

importanţă deosebită o are triptofanul);

-lipide în proporţie de 3 g% cu valori ale colesterolului inferioare celui din laptele

matern;

-hidrocarbonate în proporţie de 4-5%, reprezentate de lactoză şi oligo-zaharide cu

rol bifidogene intestinale;

-săruri minerale: calciu şi fosfor în concentraţii mai mici decât laptele matern;

-imunoglobulina A, care apără nou-născutul de infecţii cu bacilli Gram negative;

-lizozim şi lactoferină cu rol antibacterian;

-macrofage activate care transmit limfocitelor din intestin sugarului informaţia

genetică de la mamă şi au rol în apărarea antiinfecţioasă(bacteriană)şi antivirală.

După 2-3 săptămâni de tranziţie laptele se maturizează.

Laptele de mamă are un pH de 6,8-7,4 ,densitate de 1030-1032; asmolaritate de

400-500 m Os m/l şi o valoare calorică de 670 Kcal/l.

Compoziţia laptelui de mamă

Proteine:1-1,2g% cu o valoare energetică de 7% din valoarea calorică; deşi în

cantitate mică,au o valoare biologică deosebită prin conţinutul crescut în

84
albumine(0,6g%) şi conţinutul scăzut în cazeină (0,4g%) fiind deci un lapte
albuminos.Conţinutul în azot neproteic este de 0,05g%, dintre care 0,013g%
aminoacizi liberi.

Albiminele sunt alcătuite în mare parte din lactabumină, lactoferină (rol

antibacterian), scrumalbimuna, scrumglobuline, lizozim.

Cazeina (complex fosfolipidic) contribuie la coagularea laptelui sub influenţa

presurei şi produce lactofactor bifidus2(rol în dezvoltarea florei bifidogene care are
efect trofic asupra mucoasei şi împiedică dezvoltarea germenilor).

Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali sunt bine reprezenţi în laptele matern.

Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de 100%.

Lipidele- reprezintă 50-60% din valoarea energetică.Sunt în cantităţi variabile,

crescute de obicei la sfârsşitul suptului.Acizii graşi nesaturaţi(acidul linoleic are rol
deosebit în procesul de creştere şi asigură 3,5-6% din valoarea calorică totală).

Trigliceridele sunt în proporţie de 98% iar colesterolul de 30-40 mg%.

Glucidele - sunt în proporţie de 60-70% şi dau o valoare energetică de 40%.

Ele sunt reprezentate de lactoză şi oligozaharide.

Lactoza prezentă sub forma izomerului beta, contribuie la sinteza

galactocerebrozidelor( are rol în celula nervoasă şi favorizează dezvoltarea florei
bifidogene).

Oligozaharidele cuprind: glucoza, galactoza, fructoza,N-acetil-glucozamina şi

acidul sialic care intră în structura celulei nervoase.

Sărurile minerale - fierul este în cantitate insuficientă (0,05-0,07mg%),sodiul 6-

7mEg/l(concentratie ideală), calciu 35mg%, fosforul 15mg%.

Vitaminele - sunt în cantităţi suficiente , cu excepţia vitaminei D care este în

cantitate de 22-100n/l(faţă de un necesar de 400-800n/zi).

85
Laptele uman are următoarele calităţi biologice şi imunologice:

-prezenţa IgA secretorii;

-prezenţa Ac transmisi prin lapte care protejează nou-născutul împotriva bolilor cu

poartă de intrare digestivă (poliomielita, shigeloza, salmoneloza);

-prezenţa lactoferinei care fixează fierul şi împiedică multiplicarea bacteriană;

-prezenţa lizozomului care degradează membrana bacteriană;

-prezenţa acidităţii prin flora bifidogenă.

Avantajele alimentaţiei naturale:

-asigură un aport nutritiv suficient atât cantitativ ,cât şi calitativ;

-asigură un aport caloric corespunzător vârstei;

-este o metodă economică, la îndemână,permiţând alimentaţia "la cerere" şi

autoreglarea cantităţii;

-conţine Ac imunizaţi şi factori biologici cu rol antiinfecţios.

Tehnica alăptării

Înainte de supt mama îşi va spăla sânii cu apă fiartă şi răcită.

Dacă mama preferă să stea culcată, se va aşeza în aşa fel încât să realizeze "un
culcuş" pentru copil pe partea sânului din care îl alăptează.Mamelonul va fi adus la
marginea buzelor sugarului, care va întoarce capul şi va căuta mamelonul.Mama va
ţine sânul la marginea areolei, între degetele arătător şi mediu, şi va avea grijă ca
sânul să nu îi stânjenească respiraţia copilului.Cu degetul mare,mama va exercita o
compresiune uşoară în porţiunea superioară a sânului, permiţând astfel evacuarea
laptelui.După declanşarea suptului se va produce reflexul de expulzie (scurgere) a

86
laptelui.Pentru stimularea secreţiei lactate este bine ca sânul să fie golit la fiecare
supt.

Cantitativ, în primele 3 săptămâni de viaţă, nou-născutul suge între 60 şi 90 ml la

un supt, iar de la 3 săptămâni la 2 luni ajunge la 120-150 ml.

După supt sugarul va fi ţinut în braţe, ridicat în poziţie verticală şiva fi bătut uşor pe
spate pentru a elimina aerul înghiţit pentru prevenirea eructaţiilor.

Orarul meselor va fi reglat în funcţie de necesităţile sugarului, iar prânzul de noapte

va fi suprimat imediat ce este posibil.

Incidentele alimentaţiei la sân

Diareea la sân - este un simptom şi nu o boală.Se manifestă în primele 3 luni de

viaţă prin scaune diareice, apoase, explosive, emise în timpul sau imediat după supt,
simultan cu agitarea membrelor inferioare.După emisia scaunului nou-născutul se
linişteşte.Semnul caracteristic este că,deşi emite scaune diareice, nou-născutul
prezintă o curbă ponderală ascendentă.

Subalimentaţia prin hipogalactie - în general,nou-născutul este iritabil,plânge cu

mult timp înaintea mesei, are colici abdominale, prezintă vărsături de
subalimentaţie, constipaţie sau scaune de culoare verde-închis cu mucus(scaune de
inaniţie).

Incapacitatea de a suge - este o eventualitate întâlnită la prematurii cu o greutate

foarte mică, la cei cu leziuni cerebrale sau în caz de obstrucţie nazală "rebelă".În
asemenea situaţii se poate recurge la gavaj.

Dezavantajele alimentaţiei artificiale sunt:

- supra sau subalimentaţia cantitativă sau calitativă;

-diareia enterală infecţioasă prin lipsa tehnicii aseptice;

Intoleranţa la laptele de vacă:

87
-posibilitatea infecţiei digestive
-tetania neonatală datorată hipocalcemiei prin scăderea raportului de Ca/P de 1,3
ceea ce face absorbţia Ca să scadâ,favorizind apariţia rahitismului;

-valoarea biologică,imună de apărare este practic nulă;

-datorită conţinutului crescut în proteine şi săruri minerale osmolaritatea este
crescută forţând bariera renalî pentru eliminare;

-albuminele sunt reprezentate in proporţie mare de betalactalbumina cu rol

alergizant;
- proteinele din laptele de vacă sunt de 3,4-3,5% cu predominanta cazeinei(este un
lapte cazeinos)

-predomină aminoacizii sulfurati(metionina) limitând utilizarea celorlalţi

aminoacizi.

ADMINISTRAREA O2(Oxigenoterapia)

Scop: terapeutic

Îmbogăţirea aerului inspirat cu O2 în concentraţii diferite , pe cale inhalatorie

pentru combaterea stării de hipoxie, în scopul ameliorării concentraţiei de O2 în
sânge.Trecerea oxigenului de la nivelul pulmonar în sânge este condiţionată de unii
factori a căror alterare determină unule tipuri de hipoxie:

- anemica- datorită lipsei de hemoglobină;

- hipoxica- datorită insuficienţei ventilatorie;

- histotonica- datorită blocării fermenţilor respiratori la nivelul celulelor;

- circulatori- datorită tulburărilor de circulaţie.La nivelul ţesutului, oxigenul

este utilizat sub formă dizolvată în plasmă, în cantitate de 3 ml oxigen la100 ml
sânge oxigenoterapia creşte această cantitate dizolvată până la 1,8-2,2 ml O2 la 100
ml sânge, prin administrarea O2 la presiunea de o atmosferă.

Indicaţii:

88
Oxigenoterapia se indică în hipoxie circulatore.

Surse de oxigen= staţie de O; microstaţie; balonul de oxigen de 300-10.000 l oxigen

comprimat la o presiune de 150 atm.

Pentru a se putea administra presiunea se regleazaăcu reductorul de presiune,

debitmetrul care indică volumul de litri de O/min şi se umidifică cu ajutorul
barbotorului.

Administrarea O2 se face cu: sondă sau cateter nasal, ochelari, mască fără
reinhalarea gazului expirat, cort de oxgen ,incubatorul pentru nou-născuţi
prematuri.

Sonda nazală- se introduce în nară până la faringe.Utilizarea sondei nazale permite

evitarea reinhalării aerului prin expiraţia pe gură.

Deoarece expiraţia durează dublu cât inspiraţia,O2 trebuie administrat într-un debit
triplu faţă de cel dorit a fi inspirat.Prin sondă se administrează un debit de 12 l/min.

Cateterul nazal- cateter cu orificii laterale multiple: se introduce în nară la faringe,

schimbându-se de la o nară pe alta; se poate introduce şi în pipa laringiana.

Ochelarii pentru oxigenoterapie- se fixează dupa urechi şi cu două sonde de plastic

care pătrund în nări.Se recomandă la copii şi bolnavii agitaţi .

Masca pentru oxigenoterapie (fără reinhalarea gazului expirat),prezintă un sistem

de valve care dirijează fluxul de gaze.

Cortul de oxigen nu poate depăşi o concentraţie a oxigenului, peste50%, realizează

o circulaţie deficitară a aerului, ducând la încălzirea pacientului(se impune răcirea
cu gheaţă sau folosirea corturilor cu refrigerator).

Efectuarea oxigenoterapiei cu sonda nazală

Etape:

dezobstruarea cailor aeriene şi asigurarea unei ventilaţii eficiente;

89
se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus;

se introduce cateterul la nazofaringe cu mişcări blânde, paralel cu palatinul osos şi

perpendicular pe buza superioară;

se fixează sonda cu leucoplast;

se fixează debitul de 4-6 l/min

se va observa bolnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor;

O2 se modifică înainte de a ajunge la pacient în barbotoare speciale; neumidificat,

oxigenul este iritant pentru mucoasa respiratorie;

Se va administra gazul cu intermitenţă şi se va supraveghea debitul;

Efectuarea oxigenoterapiei prin mască

Etape:

se verifică scurgerea de O2 din sursă;

se pune masca în mâna bolnavului, pentru a-i uşura controlul maştii şi i se susţine
mâna.Debitul O2 va fi de 10-12 l/min;

se aşează masca pe piramida nazală şi apoi pe gură;

când bolnavul s-a obijnuit cu masca, se aşează cureaua de fixare în jurul capului;

rezervorul se strânge la inspiraţie şi se umple în expiraţie.

Incidente:

pătrunderea gazului prin esofag duce la distensie abdominală;

infiltrarea gazului la baza gâtului produce emfizemul subcutanat, datorită fisurării

mucoasei.

Atenţie!

90
- nu se unge cateterul cu substanţe grase; este pericol de explozie şi de
pneumonie;

- masca de oxigen se aşează corect, fixatpă pentru a evita loviturile;

- O2 din butelie nu se foloseşte fără manometrul de distribuire.

VACCINUL ÎMPOTRIVA HEPATITEI ACUTE VIRALE DE TIP B.

VACCINAREA ANTIHEPATICĂ B se face în primele 24 ore de viaţă.

RECOMBIVAX- HB (vaccin AND recombinant antihepatita B,

Merck,Sharp&Dohme, S.U.A), este un vaccin viral subunitar neinfecţios, care
conţine antigel de suprafaţă al virusului hepatitei B (AgHBs), obţinut prin clonarea
genei care codifică acest antigen în culturi de Scharromyces cerevisiae.Vaccinul
conţine hidroxid de aluminiu ca adjuvant şi thyomersal ca prezervant.Se face în
primele 24 ore de viaţă.

Farmacologie clinică:

Virusul hepatitei virale B este unul din cele mai importante virusuri hepatitice din
punct de vedere al consecinţelor infecţiilor, pentru sănătatea publică (problemă
majoră).Caracteristic pentru virusul hepatitei B este frecvenţa mare a infecţiilor
subclinice precum şi persistenţa, într-o proporţie importantă a infecţiei
virale( statusul de portaj cronic) după infecţie.Purtătorii cronici de virus reprezintă
cel mai important rezervor de virus.Statusul de portaj cronic este asociat cu riscul
de deces prematur prin ciroza hepatică şi hepatocarcinom primar.La copilul în
vârstă de sub un an , majoritatea infecţiilor acute cu virusul hepatitei B sunt urmate
de starea de portaj cronic.La aceşti copii expunerea la infecţie se petrece, fie în
timpul naşterii, atunci când mama este purtătoare de virus (AgHBs pozitiva),fie
ulterior prin contactul strâns dintre părinţii sau fraţii purtători şi sugar.

Studiile epidemiologice au arătat că anticorpi faţă de antigenul de suprafaţă al

virusului(antiHBs), protejează faţă de boală,iar la copilul în vârstaă de sub 1 an ,
faţă de infecţie-portaj.Această observaţie stâ la baza utilizării vaccinului
antihepatita B în imunizare ăi s-a observat ca, practic toţi subiecţii sănătoşi

91
vaccinaţi au răspuns cu titruri protectoare de anticorpi după inocularea cu 3 doze de
vaccin RECOMBIVAX B.

Prezentare:

Vaccinul RECOMBIVAX HB este repartizat în flacoane conţinând o doză

pediatrică de 0,5 ml.Vaccinul este o soluţie apoasă care în repaus formează un
deposit alb cu un supernatant limpede.

Vaccinul se agită înainte de întrebuinţare.

Păstrare:

RECOMBIVAX HB se stochează şi se transportă la temperaturi de 4-8 gradeC.NU

SE CONGELEAZĂ! În aceste condiţii îşi păstrează valabilitatea până la data
înscrisă pe flacon.

Indicaţii:

În cadrul Programului Naţional al Imunizării,RECOMBIVAX HB se utilizează

începând de la naştere, pentru profilaxia infecţiei cu virusul hepatitei B la toţi copii
în vârstă de sub 1 an.Vaccinarea este obligatorie.

Utilizarea vaccinului:

Doza pediatrică de vaccin antihepatita B este de 0,5 ml.Schema de vaccinare

împotriva hepatitei B constă în administrarea a trei doze pediatrice de vaccin
RECOMBIVAX HB astfel:

- doza I-a la naştere, simultan(în aceeaşi sedinţă) cu vaccinarea BCG;

- doza II-a la vârsta de trei luni, simultan cu I-a de vaccin DTP;

- doza III-a la vârsta de cinci luni. Simultan cu doza III-a de vaccin DTP.

92
Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB se desfăşoară în tot cursul anului; se recomandă
ca prima doză de vaccin să fie administrată la externarea din maternitate, la maxim
7 zile de la naştere, iar dozele consecutive din schema de imunizare, să fie
administrate în microcampanii organizate în dispensare, în ultima săptămână a
lunii.

În situaţiile obiective şi temeinic motivate ând termenele din schema de vaccinare

nu pot fi respectate, se va aplica principiul cumulării a trei doze de vaccine până la
vârsta de 6 luni, intervalul minim admis între dozele succesive fiind de 4 săptămâni.

Modul de administrare:

Vaccinul RECOMBIVAX HB se injectează i.m. profund, zona de elecţie fiind

regiunea externă a coapsei în afara liniei mediene.În cazul administrării simultane a
vaccinului DTP cu vaccinul RECOMBIVAX HB, vaccinul DTP va fi administrat
într-o coapsă iar vaccinul RECOMBIVAX HB în coapsa opusă- nu se admite
amestecarea celor două tipuri de vaccine în aceeaăi seringă.

Se acceptă administrarea simultană (în aceeaşi zi ) a vaccinului RECOMBIVAX

HB cu următoarele vaccinuri: BCG, DTP,DT,VPO, vaccin gripal inactivat.Se
permite inocularea cu RECOMBIVAX HB cu minim 15 zile şi respectiv minim 30
zile ..În cazurile în care vaccinarea împotriva hepatitei B nu s-a efectuat conform
schemei şi se suprapune cu vaccinarea antirujeolică, aceasta din urmă are
prioritate.Vaccinul RECOMBIVAX HB poate fi administrat după minim două
săptămâni de la inocularea cu vaccin rujeolic.

Precauţii:

Inocularea cu RECOMBIVAX HB se va face respectând tehnica aseptică.Este

important să se utilizeze pentru fiecare copil seringă sterilă şi ac steril, în vederea
prevenirii transmiterii agenţilor patogeni de la o persoană la alta.

Contraindicaţii:

93
Contraindicarea medicală a inocularii cu RECOMBIVAX HB implică
responsabilitatea evaluării cât mai exacte a riscului de infecţii asociat acestei
decizii.

Administrarea vaccinului RECOMBIVAXHB este contraindicată numai în cazul

bolilor febrile severe,bolilor neoplazice şi curelor prelungite (peste 7 zile) cu
corticosteroizi.Prematuritatea nu reprezintă o contraindicaţie pentru administrarea
vaccinului.De asemenea, copiii născuţi din mame HIV pozitive,precum şi copiii
bolnavi de SIDA sau HIV pozitiv nu sunt contraindicate la vaccinarea cu
RECOMBIVAX HB.

Reacţii adverse:

RECOMBIVAX HB este foarte bine tolerat; în studiile clinice nu s-au raportat

reacţii adverse serioase atribuabile vaccinului.Dintre reacţiile adverse cu frecvenţă
mai mare de 1% s-au raportat:

-reacţii locale – în 15 -17 % din cazuri apar eritem, induraţie şi durere locală la
locul inoculării.Aceste fenomene sunt trecătoare şi nu necesită măsuri terapeutice;

- reacţii sistematice- după inoculare pot apare reacţii febrile blânde şi de scurtă
durată care nu necesită tratament.

Înregistrare şi raportare

Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB va fi înregistrată în documentele medicale

existente în uz, în rubrica destinată vaccinării antivariolice, după inocularea
abreviaţiei A.V. cu abreviaţia H.B., precum vaccinul antihepatic B.

94
 BIBLIOGRAFIE :

BULUCEA D., NEMES E., DUMITRASCU E., SINGER C: "Puericultură-noţiuni

elementare" Editura Aius Craiova, 1997;

CRIN MARCEAN şi VLADIMIR-MANTA MIHĂILESCU "Pediatrie şi

Puericultură-îndreptar pentru asistenţii medicali" Editia a 2-a, Editura Medicala.

CAPRARU, E., CAPRARU H., Mama şi copilul, Editura IOMC, Bucureşti , 2001.

CHITIMIA, E. MIHAILESCU, V., şi alţii,Puericultura şi pediatria, Editura Viaţa

Medicală Românească, Bucuresti,2007.

CRETU,S, Copilul sănătos şi bolnav, Editura ALL, Bucuresti 2000.

FILON,M.,Îndreptar de pediatrie, Editura Medicală, Bucureşti 2002.

GEORMANEANU M,MOLDOVAN Z.-Puericultură şi pediatrie,Editura Medicală,

Bucureşti 1998.

MOGA M.,MANU D.,SAMANSCHI.-Manual de obstetrică pentru . şcolile

sanitare postliceale,Editura Viaţa Medicală,Bucureşti 2008

. MOZES C.,-Tehnica îngrijirii bolnavului,Editura Tehnica,Bucureşti .

1999
NITESCU,V.,Obstetrică şi ginecologie,Editura Tehnică,Bucureşti . 1991

STROESCU,V.,Bazele farmacologice ale practicii medicale,Editura

Medicală,Bucureşti 2006
TITIRCĂ,L.,Ghid de nursing,Editura Viaţa Medicală
Românească,Bucureşti,2006.

TITIRCĂ,L.,Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate

bolnavului,Viaţa Medicală Românească,Bucureşti,2008.

Agenda medicală,Editura Medicală, Bucureşti,2002.

95