Ingrijirea-Copilului Nascut-Prematur

MOTTO
Notiuni despre conceptul de nursing.
„Nursingul este o arta. Deci necesita devotament exclusiv, pregatire temeinica,

ca orice sculptor sau pictor. Ce este mai mult: sa ai de-a face cu panza de
pictura sau marmura, fata de a avea de-a face cu un organism viu - templul
duhului lui Dumnezeu.”
FLORENCE NIGHTINGALE
Functia specifica a nursei este de a asista individul bolnav sau sanatos, in a fi

capabil de activitati ce contribuie la sanatatea sau insanatosirea(sau moartea in
pace) pe care le-ar face fara ajutor daca ar avea puterea necesara, vointa sau
cunostinta, si de a-l ajuta in asa fel incat acestuia ii va creste independenta pe
cat de repede posibil.
Acesta parte a functiei sale ia o initiaza si controleaza, ea este elementul

principal „Asistenta medicala”
VIRGINIA HENDERSON
(definirea asistentei medicale)
Nursa este.
„constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata a celui care a incercat sa se

omoare, piciorul celui care i-a fost amputat un picior, ochii unui nevazator,
puterea de a se misca a sugarului, cunostintele si increderea tinerei mame, gura
celor care sunt prea slabiti sa vorbeasca sau se tem sa vorbeasca.”
VIRGINIA HENDERSON 1987

INGRIJIREA COPILULUI PREMATUR
MOTIVATIE
Pornind de la motto-ul:
„Sanatatea este singura bogatie pentru care merita sa faci orice

pentru a o castra', eu cred ca noi, cadrele medicale, contribuim la imbunatatirea
calitatii sanatatii si trebuie sa ne organizam munca in asa fel incat sa fim un
sprijin pentru cel bolnav.
Eu, facand practica la sectia prematuri timp indelungat, am avut timp suficient sa
prind drag de cei mai mici si nevinovati, printre care si un nepotel de-al meu nascut prea
timpuriu, deoarece mama sa nu a tinut cont de multe cauze care au favorizat aceasta. Atunci cand
micutul a avut mari probleme, mama sa aflandu-se intr-o situatie limita, ar fi dat orice, chiar si
viata, ca sa nu se fi ajuns acolo. Eu mi-am dat seama ca viitoarele mame au nevoie de o mai buna
informare, de o educatie pentru sanatate pentru a nu se mai ajunge la asemenea situatii, deoarece
copii sunt cele mai nevinovate fiinte care vin pe lume si trebuie protejate
Ii multumesc lui Dumnezeu, ca, mi-a dat puterea si intelepciunea spre a acorda
ingrijire si ajutor acelora care au nevoie.
PREMATURUL
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1. DEFINITIA PREMATURITATII
- este data de anumite criterii:
1.1. Criteriul temporal: - orice copil rezultat dintr-o gestatie egala sau mai mica de 37
saptamani cu dezavantajul ca nu intotdeauna se poate afla cu exactitate data certa a ultimei
menstruatii.
1.2. Criteriul ponderal: - copii nascuti cu o greutate egala sau mai mica de 2500 g.
O definitie simplificata a prematuritatii este data de Shakespeare in piesa 'Richard al

III-lea'
„Prematurul este o fiinta neispravita si prea timpuriu zvarlita in lume.”
Pe baza criteriului ponderal se poate face urmatoarea clasificare:
CLASIFICAREA PREMATURILOR
Prematuritate gr.I. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 2500-2000 g.
Prematuritate gr.II. - nou-nascut cu greutate la nastere intre 2000-1500g.
Prematuritate gr.III.- nou-nascut cu greutate la nastere intre 1500-1000g.
Prematuritate gr.IV. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 1000g.
Alti autori imbina cele 2 criterii, impartind copii in 3 categorii:
1. normal pentru varsta lor;
2. supraponderal pentru varsta;
3. subponderal pentru varsta.

Talia este cea mai rar folosita in aprecierea prematuritatii considerandu-se totusi ca,
un nou-nascut cu talia sub 47 cm poate fi nascut prematur.
2.ETIOLOGIA
Cauzele prematuritatii sunt numeroase, in general se asociaza si sunt greu de depistat.
Se apreciaza ca, nasterea prematura este determinata de incapacitatea uterului de a

retine fatul, care este urmata de decolarea placentei prematura si de declansarea unor contractii
uterine eficace inainte de termen.
Cauzele favorizante pot fi:
a) cauze obstetricale: - insertiile vicioase ale placentei(placenta praevia
- rupere precoce a membranelor
- decolarea prematura a placentei
- prezentatii anormale
- hidramnios
- boli in sfera genitala care implica distensiunea uterului
- tumori
- malformatii uterine
- primiparitate
- gemelaritate
b) cauze fetale: - gemelaritate
- incompatibilitate grup RH sau ABO
- malformatii congenitale
- boli ale cordonului ombilical
c) imbolnaviri ale mamei: - TBC evolutiva
- hemopatii
- toxicoza gravidica
d) starea de nutritie a mamei
- exista o relatie intre prematuritate si alimentatia carentata in proteine,

vitamine si saruri minerale
e) conditii economico-sociale:
- prematuritatea este mai frecvent inregistrata in urmatoarele cazuri:
- nasteri nelegitime
- copii nedoriti
- mame cu activitate profesionala grea
- stare economica precara
- igiena personala deficitara
- nivel scazut de cultura
- locuinta insalubra
- fumat
f) cauze mecanice - traumatisme diverse:
- loviri
- tuse persistenta
- raporturi sexuale
- traumatism chirurgical
g) factori ereditari: - anomaliile cromozomiale par sa influenteze durata
sarcinii care poate fi mai scurta
- predispozitii familiale
- frecventa unor grupe sangvine
3. CARACTERISTICI MORFO-FUNCTIONALE
Prematurul se caracterizeaza prin imaturitate functionala si anatomica a organelor
sale.
La examenul clinic se constata urmatoarele:
Dispozitia dintre diferite segmente ale corpului este mult mai accentuata decat a
copilului la termen.
- capul reprezinta o treime din lungimea totala
- craniul este voluminos cu un perimetru ce depaseste pe cel toracic cu peste 3 cm
- fontanelele si suturile craniene sunt larg deschise
- fata este mica, triunghiulara, cu aspect de facies de batran
- gatul lung si subtire
- toracele este ingust, cilindric si cu coastele usor deprimabile in inspir „Tirajul

prematurului”
- abdomenul mare, revarsat
- membrele sunt subtiri si scurte
- pielea este rosie subtire, lucioasa, zbarcita, acoperita cu lanugo abundent
- tesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipseste, evidentiindu-se astfel
relieful scheletului osos
- parul de pe pielea capului este mai lung si mai des, decat la copii nascuti la termen
- unghiile sunt slab dezvoltate, foarte subtiri, foarte moi, la maini au lungime
corespunzatoare, iar la picioare sunt foarte scurte, nu depasesc pulpa degetelor
- urechile sunt mari cu relieful pavilioanelor absente si au cartilajele foarte moi
- musculatura este insuficient dezvoltata, cu o hipotonie accentuata care explica

tendinta de hernie ombilicala sau inghinala
- cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza pubiana,

mumificarea este mai lenta, iar detasarea este mai tarzie decat la nou nascutul la termen
- testiculii sunt coborati in scrot
- labiile mari nu le acopera pe cele mici

- criza genitala nu are loc sau se produce cu slaba intensitate
PREMATURUL
Definitia prematurului
Clasificarea:
Prematurul este copilul nascut la mai putin de 37 saptamani de gestatie

(mai putin de 285 zile). Prematurul poate fi eutrofic intre 10-90 percentile pentru
varsta gestationala, hipotrofic cand greutatea sub 10 percentile pentru varsta gestationala, si
mare pentru varsta cand greutatea este peste 90.
EXAMENUL CLINIC:
- La nastere pielea este acoperita de vermix cazeoza, iar la nivelul fruntii si spatelui se
observa lanugo.
- eritemul fiziologic este mai pronuntat decat la noul nascut matur, iar pliurile
plantare sunt superficiale, reduse la 1-2 si numai pe partea anterioara a plantei.
- dupa 3-4 zile de la nastere, eritemul fiziologic este inlocuit de icterul fiziologic si o
tenta mai pala a tegumentelor.
Marii prematuri, cu tesut celular subcutanat absent, tegumente subtiri, uscate si largi
si craniul ceva mai voluminos fata de talie, cu infatisarea asemanatoare copiilor cu malnutritie.
1.1. CRANIUL: Constituie aproximativ 1/3 din talie, pare mai putin voluminos decat
la distrofie, suturile sunt dehiscente si oasele parietale pergamentoase;
-Gatul este subtire si pare mai lung
-Parul este vatos, greu de distins un fir de altul; faciesul este similar
copilului atrepsic , pielea este subtire
-pavilionul urechii este mai moale si inform din cauza tesutului

cartilaginos inca nedezvoltat.
Toracele este mai ingust si contrasteaza cu abdomenul mai voluminos
-cordonul ombilical este mai subtire si este implementat mai jos

decat la nou-nascut la termen.
ORGANELE GENITALE: externe sunt incomplet formate: - la fetite labiile mari nu

acopera labiile mici
- la baietei testiculii nu sunt coborati in scrot, scrotul este rudimentar, mic putin
plicaturat si nepigmentat
1.2. CRITERII NEUROLOGICE – postura la prenatur, membrele superioare sunt in

extensie, iar cele inferioare in flexie
- manevra „calcaie-urechi” posibila la varsta gestationala mica
- unghiul poplitei 150° spre deosebire de nou nascutul la termen 90°
- semnul fulerului pune in evidenta laxitatea articulara mai mare si hipotoria

musculaturii centurii scapulo-humerale, membrul superior al prematurului putand fi deplasat
pasiv pana la portiuneainterscapulovertebrala
- aprecierea tonusului activ
1.3. SISTEMUL NERVOS: - este putin dezvoltat si gradul de maturizare se poate

evalua prin examenul tonusului muscular pasiv si a reflexelor.
La prenatur examenul neurologic este greu de evaluat deoarece variaza mult cu varsta
si starile patologice, care sunt frecvente la mari prematuri, si pentru ca inca nu s-au stabilit
parametrii care sa poata fi luati ca termen de referinta.
1.4. ACTIVITATEA MOTORIE: - a marilor prematuri este slaba si de scurta durata.

„TONUSUL MUSCULAR” si reflexele se remarca de la o anumita varsta gestationala si se
perfecteaza ulterior in timp.
PREMATURUL este expus imediat dupa nastere la o patologie particulara:
- rezervele mici cu care se naste cauzeaza aparitia hipoglicemiei,

hipocalcemiei si hipotermiei -IMATURITATEA: morfo-functionala poliviscerala cauzeaza
prematurului aparitia bolii membranelor hialine, icterului, hemoragiei, intraperiventriculare si
crizelor de apnee, cancerului arterial latent, enterocolitei ulcero-necrotice si infectiei
- aceste aspecte fac din prematur un nou nascut cu risc crescut si impun o
supraveghere riguroasa in primele ore si primele zile de viata.
Prematurul poate avea greutate mica la nastere (2500 g), foarte mica la nastere 1500 g
si extrem de mica sub 1000 g.
Prematurul cu greutate extrem de mica la nastere pune aceleasi probleme de risc, dar
intr-un grad mult mai accentuat.
La aceasta categorie de copii se va mentine temperatura corporala peste 35°; pentru

mai mare de 7,20, PaCo2 mai mica de 60 mmHg Pa O2 bilirubinemia libera sub 9 mh% ml.
In primele zile de viata, pierderile mari de lichide prin perspiratie insensibila
cauzeaza aparitia deshidratarilor, hipernatremia care vor fi prevenite prin aportul adecvat de
lichide si controlul ionogramei.
ETIOLOGIE: Prematuritatea reprezinta 5-9% din totalul nasterilor. Aproximativ 20%

din nasterile premature rezulta dintr-o decizie a medicului in cazurile de hipertensiune arteriala la
mama – subdezvoltarea intrauterina, izoimunizare, diabet zaharat; placenta praevia cu
hemoragie, hematom retroplacentar si suferinta fetala.
Restul de 80% rezulta din nasterile premature spontane. Acestea pot avea cauze
multiple:
- cauze materne: - Traumatism ocazional, sau traumatism psihic, dezlipirea prematura a

placentei, sirechi post-abortum, contractii uterine dureroase inainte de termen, uter reptat. Mama
tuberculoza, toxoplasma Hiv toate acestea duc la nastere prematura;
- infectii, disgravidii, ictere; anemie, diabet, fibroame, beanta de col,

malformatii uretro-anexiale, varsta sub 18 ani, varsta peste 35 ani, tabagismul; conditii socio-
economice precare, multiparietatea; talia mamei sub 150 cm, uter infantil
- cauze fetale: - gemelaritate, incompatibilitatea sangvina feto-materna in sistemul (ABO sau

Rh). Toate aceste cauze trebuie cunoscute de medic in stadiile incipiente de sarcina pentru o
buna cuantificare a riscului prematuritatii. Ritmul examinarilor medicale pentru aceste femei
incadrate in grupa gravidelor cu risc va fi ridicat.
- malformatii, malnutritie
- cauze anexiale, placenta praevia, insuficienta placentara hidramnios,

predispozitie genetica pentru nastere prematura
PREVENIREA PREMATURITATII este dificila si are in vedere depistarea a 4 grupe de

factori:
-socio-economice precare
-antecedente gineco 656f52g logice si obstetricale evocatoare
-modul de viata
-semnele examenului clinic
MASURI DE INGRIJIRE: - in sectiile de ingrijire intensiva a nou-nascutului prematur

supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:
- respiratia
- termoreglarea
- icterul
- alimentatia
- relatia mama-copil.
RESPIRATIA
Respiratia este de tip abdominal, neregulata si uneori apar crize de apnee.
- schimburile gazoase la nivelul plamanilor sunt limitate de incompleta capilarizare a

alveolelor. Alveolele si capilarele apar in jurul saptamanii 20-a de gestatie. La aceasta varsta
insa, schimburile gazoase nu sunt posibile din cauza peretilor alveolari grosi si din cauza unei
distante marite intre peretii alveolelor si reteaua de capilare. Respiratia aeriana devine relativ
posibila spre saptamana 24-a – 28-a de gestatie, cand celulele cuboidale, care formeaza epiteliul
alveolar tind sa se aplatizeze, iar reteaua de capilare se dezvolta si intra in contact mai strans cu
peretii alveolari.
La prematuri, se mai constata a fi deficitara si mecanica pulmonara. Intre cauzele care

tulbura mecanica respiratorie pe langa incompleta dezvoltare capilaro-alveolara mai amintim:
FORTA SCAZUTA a musculaturii toracice care nu permite sa se realizeze o presiune

negativa intratoracica suficienta.
- osificarea mai slaba a cutiei toracice care permite retractii exagerate ale sternului in
timpul inspiratiei
- secretia insuficienta de surfactat la nivelul alveolelor pulmonare care limiteaza

expansiunea si stabilitatea alveolara si imprima o accentuata tendinta la colabarea
alveolelor. Surfactatul secretat de prematur este deficitar atat cantitativ, cat si calitativ
(imaturitatea cailor de sinteza a lecitinei). Astfel numai fatul mai mare de 35 saptamani
este capabil sa sintetizeze lecitina diplanitica, factorul cel mai tensioactiv care intra in
compozitia surfactatului. Intre 22 si 35 saptamani, fatul sintetizeaza lecitina palnitica si
niristica mai putin tensioactiva si usor inactivabila prin hipoxie si hipotermie.
MATURITATEA NERVOASA A APARATULUI RESPIRATOR se realizeaza destul de

precoce, asa se explica ca s-au evidentiat miscari respiratorii, chiar si la fatul de 11 saptamani.
Analgezicele si anestezicele care trec prin placenta, inhiba efortul respirator mai mult
la prematur decat la matur.
In atelectazia primara cauzata de factorii enumerati mai sus, se adauga imaturitatea

reflexelor de tuse si de deglutitie, ceea ce permite aspirarea lichidelor alimentare si a secretiilor
nazofaringiene, ducand la atelectazia pulmonara secundara.
Prin ingrijirea atenta si supravegherea continua a prematurilor se poate stavili
progresiunea atelectaziei si a defectiunilor respiratorii. Se va face aspirarea secretiilor
nazofaringiene, alterarea in pat a pozitiilor de decubit si stimularea fizica prin masaj usor al fetei,
compresiuni ritmice ale toracelui. Evacuarea stomacului in caz de staza gastrica usureaza
excursiile diafragmului si previne regurgitarea si aspirarea continutului gastric. Se va aseza
prematurul in pat cu partea superioara a corpului mai ridicata pentru usurarea respiratiei.
Instalarea si progresia insuficientei respiratorii se apreciaza pe baza

microexaminarilor sangvine (PO2, PCO2, PH) si a simptomelor clinice prezente in tabelul de mai
jos (PERINATAL MEDIZIN 1972, pag. 230, PSCHIREMBEL). Aceasta schema are valoare
prognostica mai ales intre a 2-a si a 18-a zi de viata. Peste scorul de 8 decesul va surveni cu
multa probabilitate cand ph este sub 7,05. Sub scorul 6 copilul va supravietui. La scorul 7
prognosticul este nesigur.
SCOR 0 1 2
RESPIRATII/ MINUT 60 60-80 80 SAU PERIOADA
DE APNEE
RESPIRATII ABSENTA LA RESPIRAREA DE LA RESPIRAREA DE
AER OXIGEN 40%
MINUT
TIRAJ INTERCOSTAL ABSENT OBSERVABIL MIJLOCIU PANa LA
SUPRA SI PUTERNIC
SUBSTERNAL
GEAMAT VEZICULAR ABSENT SE AUDE CU SE AUDE FARA
STETOSCOPUL STETOSCOP
MURMUR CLAR DIMINUAT ABIA PERCEPTOBIL
VEZICULAR PE LINIA
MEDIOCLAVICULARA
In sindromul de insuficienta respiratorie al prematurului administrarea de oxigen

vizeaza pe plan clinic disparitia cianozei, iar paraclinic normalizarea presiunii puritate a
oxigenului din sangele arterial. Pentru evitarea hipoxemiei si a fibroplaziei retroientale,
tratamentul cu O2 se face sub control pO2 sanguin.
De retinut ca hipoxemia poate aparea cand oxigenul din atmosfera incubatorului

depaseste concentratia de 40%.
In incubator, un aport de oxigen de 2-4 l/minut realizeaza o concentratie de oxigen de

30%.
TERMOREGLAREA
Defectiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur. Termogeneza este

scazuta. Ingrijirea nou-nascutului cu grad mare de prematuritate sub temperatura de confort este
endogena. Raspunsul metabolic la frig, care accelereaza ritmul arderilor in muschii scheletului,
nu apare la prematuri. Tesutul brun grasos interscapular, cu rol termogenetic este diminuat la
prematuri si aproape absent la nou-nascutii ingrijiti la o temperatura mai joasa decat cea optima.
Termoliza este favorizata de suprafata corporala mare (raport de proportionalitate
inversa intre volum si suprafata) si de tesutul celular subcutanat diminuat.
Avand in vedere aceasta termolabilitate a prematurului se va avea in vedere

urmatoarele masuri de ingrijire.
- Inca de la nastere, copii vor fi primiti in scutece incalzite, cu o sursa de caldura in

apropiere, se va umbla in mal bland cu ei, se vor respecta cele mai severe conditii de asepsie.
Patul si lenjeria vor fi incalzite in prealabil la 37-38°. In salonul de prematuri va fi de

26°-28°. Aerul va fi sterilizat cu lampa de cuart, iar formolizarea saloanelor se va face intre 17-
10 zile. Prematurilor nu li se face baie la nastere si nu se indeparteaza vermixul.
Toaleta prematurilor se efectueaza cu vata sterila imbibata in apa fiarta si racita.
Nou nascutii cu greutate mai mica la nastere 2300 g vor fi ingrijiti in incubator cu
confort termic, umiditate si aport adecvat de oxigen.
Cei cu greutate 1000 g vor fi intre 10 zile la temperatura de 35° 34° si 33° si apoi in
continuare la 32° cei de 1500 g la nastere cate 10 zile la 34°-33°, apoi la 32°, cei nascuti cu 2000
g 2 zile la 34°, 20 zile la 33° si in continuare la 32°, iar cei mai mici de 32°.
Valorile temperaturii din incubator variaza in raport cu temperatura redata sau

cutanata a prematurului care trebuie sa fie 37°, respectiv 36,6°. Umiditatea relativa nu va fi mai
mare de 6‰. Tendinta de hipotermie si capacitatea de a se apara de supraincalzire impune
ingrijirea marilor prematuri in incubator autoreglabil. Incalzirea prin iradiere nu este
recomandata deoarece creste pierderile de lichide prin perspiratie cu peste 50%.
Conditiile de transport trebuie sa respecte exigentele in ceea ce priveste confortul

termic cu ambulanta care trebuie sa fie dotata cu incubator si oxigen. In cazurile in care nu exista
incubator se va avea grija cu temperatura de confort sa fie realizata in timpul transportului cu
ajutorul unor sticle cu apa calda puse in jurul prematurului.
REZISTENTA LA INFECTII
Prematurii au o rezistenta mai scazuta, prin marea usurinta de patrundere a agentilor

infectiosi prin partile obisnuite, scaderea transferului de Acest (anticorpi) de la mama asociata cu
o capacitate redusa de producere a Acest, ph-ul acid al pielii, permeabilitatea mare a mucoaselor.
De remarcat ca la nou-nascuti cu 1500 g activitatea fagocitara este de 51-60% din cea

normala, ceea ce face sa existe tendinta de generalizare a infectiilor. Factorii serici de adaptare
sunt in proportie de 17-50% din valorile normale. Imunitatea celulara si celulele
imunocompetente sunt reduse, singurele celule din ganglioni fiind linfocitele. Profilactic se
impune asigurarea unor ingrijiri deosebite in scopul prevenirii infectiilor, stiind faptul ca
mortalitatea prin infectii bacteriene si virale este de 2-3 ori mai mare la aceasta categorie de nou-
nascuti.
ICTERUL SIMPLU
Icterul simplu al prematurului este prezent in mod constant si prelungit 10-15 zile.
Utilizarea fototerapiei a permis sa se elimine nevoia exangvino perfuzie.
ALIMENTATIA. La prematuri mici la care reflexul de supt este absent, este necesara
hranirea prin gavaj. Aceasta implica introducerea unor sonde subtiri atraumatice pe o lungime
egala cu distanta nas-ureche apendice xifoidian, controland obligatoriu daca sonda instalata se
afla in stomac sau a patruns in caile respiratorii.
Prin sonda de gavaj se introduce lapte in stomac la un interval de 2-3 ore.
Dupa 2-3 saptamani si in functie de depasirea dificultatilor de adaptare ale copilului

se va trece progresiv la alimentatia cu lingurita sau biberonul.
Dupa ce a fost probata posibilitatea de deglutitie se poate trece la 1-2 mese la san, iar
restul cu lingurita sau cu tetina. Laptele ideal pentru prematur este cel de mama, doar ca uneori
este necesar suplimentarea cu saruri minerale, calorii si proteine din formulele industriale de
lapte pentru prematuri MILUPA, APTAMIL, HUMANA 0,15%.
ALIMENTATIA. Alimentatia trebuie sa tina cont de nevoile fiziologice ale

prematurului.
Prematurul este alimentat gavat cu sonda din cauza imaturitatii; sa nu depuna efort.
Copilul este alimentat din 3 in 3 ore, se cantareste zilnic si se consemneaza pe foaia

de evolutie alaturi de temperatura, numarul de scaune si aspectul lor, reziduul gastric, balonarea
abdominala.
Cantitatea alimentatiei se calculeaza dupa kg/cap si zile de viata.
RELATIA PARINTE – COPIL – se realizeaza prin participarea parintilor la ingrijirea

prematurului.
Aceasta favorizeaza apropierea sufleteasca a parintilor de copil si diminueaza

problemele relationale ulterioare care se pot ivi in sanul familiei.
Alte particularitati morfofunctionale ale prematurului:
Aparatul cardio-vascular
- zgomote cardiace care sunt mai slabe la prematur decat la nou-nascutul

matur. Frecventa cardiaca este de peste 140 b/min. rezervele de glicogen, mai scazute in
miocardul nou-nascutilor cu prematuritate accentuata, alaturi de nivelul scazut al oxemiei,
favorizeaza instalarea insuficientei energodinamice a cordului. La prematuri, trecerea de la
circulatia fetala la circulatia de tip adult este mai frecvent perturbata decat la matur de tulburarile
de expansiune a plamanului si de stresul hipoxic. Aceasta face ca suntul prin orificiile fetale sa
persiste mai mult timp si sa prejudicieze circulatia viscerala.
Aninergia vasomotorilor cu cianoza partilor declive, si paloarea partilor supradiacente

a corpului, poate fi un semn de gravitate caracteristic prematurilor cu grad mare de prematuritate.
Tensiunea arteriala este mica. Peretii vaselor indeosebi cele cerebrale, au tunica conjunctivo-
elastica slab dezvoltata, ceea ce favorizeaza frecventa hemoragiilor intracraniene.
FUNCTIA RENALA:
Capacitatea functionala renala este diminuata la prematuri. Defectiunile vizeaza

acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei si a bazelor. Irigarea renala la prematuri este mai
scazuta, la fel capacitatea de concentratie si diureza osmotica la prematuri este mai scazuta, la fel
capacitatea de concentratie.
Clearence-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului si a fosfatului sunt scazute.
La prematuri in primele 5-7 zile de viata, schimburile gazoase sunt mai deficitare,
capacitatea functionala renala la prematuri este mai scazuta, este limitata hipercatabolismul ,
azotemia crescuta, kalenia crescuta, sunt factori care realizeaza o deviere a echilibrului acido-
bazic spre acidoza.
Combaterea acidozei la prematuri se realizeaza inca din perioada travaliului, prin

administrarea de oxigen, glucoza, bicarbonat de sodiu si evitarea administrarii de opiacee,
analgezice, anestezice, sau parturientei.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Se considera ca exista o stransa corespondenta intre gradul de maturare a SNC si

localizarea leziunilor la acest nivel. Este mai vulnerabila zona sub eperdinara, cu intensitate
activitate miotica si zona profunda periventriculara cu substanta alba nemielinizata si slab
vascularizata. Dupa primul trimestru de viata embrionara – care este dominat de un intens proces
de multiplicare si migrare celulara, necesar formarii marilor structuri ale encefalului, urmeaza
fenomenul de aparitie treptata a zonelor germinative si inceputul mielinizarii Santul optostriat de
la nivelul gaurilor. Mama este mediul hemoragiilor, deoarece aici persista zona germinativa pana
la varsta gestationala de 35-36 saptamani.
In cazurile grave, hemoragia penetreaza peretele ventriculului si cauzeaza moartea

subita prin inundatia ventriculara. Tot la aceasta varsta s-a constatat ca sediul necrozelor
ischemice, cu sechele ulterioare datorita sclerozelor si formarii unor cavitati, este substanta alba
slab vascularizata in zona periventriculara. Nu s-au evidentiat decat cu totul exceptional leziuni
corticale la prematuri de aceasta varsta, care au decedat in primele zile de viata postnatala.
Mai tarziu dupa 36 saptamani de varsta de gestatie, odata cu avansarea procesului de
maturare si diferentiere celulara si de disparitia zonelor germinative, mediu leziunilor se comuta
la nivelul celulelor corticale. Astfel cu cat maturizarea sistemului nervos central este mai
avansata, hipoxia fetala genereaza, ca tip lezional, necroza corticala.
La nivelul cerebelului s-a constatat ca dupa varsta gestatiei de 36 saptamani, mediul

predilect al leziunilor este stratul granular intern.
PROGNOSTIC
Prematuritatea prezinta aproape ½ din mortalitatea neonatala si aproximativ 80% din

mortalitatea primelor 10 zile de viata.
Prognosticul tardiv este gravat de sechele mai mult sau mai putin grave ale
tulburarilor din perioada neonatala sau ale bolilor responsabile de nasterea prematura.
Dupa externarea din centrele de ingrijire intensiva, consultatiile ulterioare vor urmari:
- dezvoltarea staturo-ponderala
- depistarea unui deficit senzorial – oftalmologic 20% din prematuri sub 1500 g sau auditiv
- verificarea absentei sechelelor psihomotorii si integrarea familiara normala.
Majoritatea tulburarilor respiratorii care afecteaza nou-nascutul sunt rezultatul

dificultatilor de adaptare de la viata intrauterina la cea extrauterina.
Imaturitatea plamanului, incluzand productia inadecvata de surfactat pulmonar este

responsabil de cel mai mare procent de mortalitate la nou-nascutul prematur.
Tulburarile care afecteaza in principal nou nascutul includ aspiratia meconiala,

aspiratia lichidului amniotic, persistenta hipertensiunii pulmonare si diverse anomalii
congenitale.
In general infectiile perinatale afecteaza sistemul respirator si contribuie la cresterea

semnificativa a morbilitatii si mortalitatii perinatula atat la nou nascutul prematur, cat si la nou-
nascutul la termen.
Scopul terapiei pentru nou-nascuti cu disfunctii respiratorii este de a furniza suportul

necesar pentru realizarea schimbului adecvat de gaze si transportul oxigenului necesar pentru
supravietuire pe toata perioada bolii.
METABOLISMUL PREMATURULUI
Metabolismul apei, a electrolitilor si echilibrului acido-bazic
Apa se gaseste in proportie de 70-80% in organismul prematurului, datorita proportiei

mari de apa in tesuturi fara grasime si cantitati reduse de tesut adipos. De aceea prematurul are
nevoie de cantitati mari de apa, hidrolabilitatea este data de imaturitatea functiei renale.
Echilibrul acido-bazic este labil cu tendinte la acidoza metabolica.
Metabolismul fosfocalcic
Resorbtia intestinala a calciului este buna, in schimb aportul prin lapte este mic fata
de nevoi, ceea ce favorizeaza aparitia precoce a rahitismului.
Metabolismul fierului - rezervele sunt sarace, hematopoeza intensa favorizand

tendinta la anemii hipocrome.
Metabolismul lipidelor este deficitar, utilizarea acestora este redusa.
Metabolismul intermediar al hidrocarbonatilor este incomplet, rezultand cresteri ale

concentratiei de acid lactic si piruvic.
Metabolismul proteinelor este activ. Glicemia este mai scazuta fata de cea a noului
nascut la termen. Depozitele de glicogen hepatic sunt scazute.
INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE NOULUI NASCUT PREMATUR
Considerand particularitatile morfofunctionale ale prematurului prezentate anterior, in

ingrijirea acestuia vom tine cont de urmatoarele:
1. Noului nascut prematur trebuie sa i se asigure un mediu mai cald decat noului
nascut la termen. Temperatura incaperii va fi cu cateva grade mai ridicata (26 - 28 C) la
prematurii asezati in patut(cei peste 2000 g), iar in incubator, temperatura mediului va fi intre 30
- 32 C. O masura importanta pentru mentinerea temperaturii o constituie imbracamintea. Ea va fi
confectionata din materiale moi, calduroase.
2. Nou nascutul prematur va fi izolat, precum si tot echipamentul de ingrijire

individual, datorita rezistentei slabe la infectii.
Astfel prematurii de grad mare (sub 2000 g) vor fi izolati in incubatoare, care se
dezinfecteaza saptamanal. Ceilalti vor fi izolati in saloane speciale cu 2-4 paturi. Rufele vor fi
fierte si calcate pentru prematurii mici in primele zile.
ingrijirea tegumentelor se face cu mare precautie, baia generala se evita pana la 3-4
zile dupa caderea bontului ombilical.
3. Li se va asigura o buna ventilatie in incubatoare prin asigurarea unei atmosfere
bogate in oxigen(2-4 l/min.) iar in incaperi prin aerisirea periodica a acestora. De asemenea este
importanta pastrarea umiditatii aerului 65% prin vase cu apa incalzita sau cearceafuri umede.
4. Alimentatia prematurului se va incepe mai tarziu decat a noului nascut la

termen(24-36 h de la nastere). Alimentul optim este laptele matern. Daca acesta lipseste este
inlocuit cu preparate de lapte umanizate, speciale pentru aceasta categorie de nou nascuti.
Prematurii mai mari de 2000 g care prezinta reflex de supt si deglutitie vor fi pusi la
san sau vor fi alimentati cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezinta reflex de supt si deglutitie vor
fi alimentati prin gavaj.
TEHNICA GAVAJULUI
Prematurul va fi culcat pe partea dreapta cu capul mai ridicat. Se va introdu ce o

sonda Nelaton moale, nr.10-12 prin cavitatea bucala, la o distanta egala cu distanta dintre
nas/gura, lobul urechii, apendice xifoid. Sonda va fi sterila, la capatul ei se aseaza o seringa
sterila. Se verifica daca sonda a ajuns in stomac prin aspirarea continutului gastric. Se va pune in
seringa cantitatea de lapte pe care trebuie sa o administram, lasand sa curga, fara a forta cu
pistonul , evitand astfel refluarea continutului gastric si aspirarea acestuia in caile respiratorii.
Apoi sonda se penseaza si se extrage cu miscari blande, copilul va ramane cel putin 5-10 minute
in aceasta pozitie. Atunci cand aceasta modalitate de alimentare este necesara mai mult timp,
sonda poate ramane in stomac, capatul exterior fixandu-se pe obraz cu leucoplast. In acest caz
sonda va fi spalata cu ser fiziologic steril dupa fiecare alimentatie.
Avand in vedere capacitatea gastrica a prematurului cat si peristaltismul scazut al

tubului digestiv, uneori este necesara fractionarea cantitatii de lichide in 8-10 mese/24 ore.
BAIA SUGARULUI SI COPILULUI MIC
Toaleta sugarului cuprinde ingrijirea tegumentelor, mucoaselor, parului si unghiilor.

ingrijirea tegumentelor se face prin baia zilnica. in primele zile de la nastere, pana la caderea
bontului ombilical si epitelizarea plagii, curatarea tegumentelor se va face cu tampoane de vata
inmuiata in ulei de parafina sau undelemn, sterilizate prin fierbere, sau prin baia partiala, evitand
bontul ombilical, care ar putea transmite infectii. Dupa epitelizarea plagii - de obicei la 2-3 zile
dupa caderea bontului ombilical - se pot face bai generale.
Baia se face dimineata sau seara, dar totdeauna inainte de alimentatie. Temperatura
camerei trebuie sa fie de 24 C, iar a apei de 37 C.
Pentru toaleta copilului se vor pregati urmatoarele:
- cada pentru copii dezinfectata;
- termometru pentru apa;
- sapun neutru;
- manusi de baie;
- apa fiarta si racita la 37 C;
- cearsaf de baie;
- lenjerie si scutece curate;
- tampoane de vata;
- ulei de parafina;
- pudra de talc;
- vas pentru aruncarea tampoanelor si scutecelor murdare;
- perie pentru pieptanat;
- foarfeca dezinfectata pentru taierea unghiilor.
Baia partiala
Se efectueaza pe masa de infasat evitandu-se capul si regiunea ombilicala.

Tegumentele vor fi sterse prin tamponare. Se va da importanta plicilor care vor fi bine sterse,
apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.
Baia generala
Se executa in cada. Pe masa de infasat se pregatesc materialele necesare si lenjeria

copilului. Pe fundul cazii se aseaza un scutec curat, pentru a evita alunecarea copilului. Asistenta
imbraca manusa de baie si intoarce copilul in cada. Cu mana stanga il tine de umar si bratul stang
in asa fel, ca pe antebratul asistentei sa se sprijine spatele si ceafa copilului, iar cu mana dreapta
il apuca de glezne, sau il sprijina de regiunea fesiera. Introducerea in apa se face incet, cu
blandete. Dupa ce a fost cufundat in apa, copilului i se lasa membrele inferioare libere. Cu
manusa se sapuneste intai capul, apoi gatul, toracele, membrele superioare si cele inferioare.
Apoi se intoarce copilul, sprijinindu-l cu fata anterioara a toracelui si a barbiei pe antebratul
stang sustinand cu aceeasi mana umarul si axila. Se spala spatele copilului, regiunea fesiera si la
urma organele genitale.
La fetite trebuie acordata o atentie deosebita toaletei vulvare. Stergerea organelor

genitale se va face intotdeauna in directia anteroposterioara, adica de la vulva spre anus.
Dupa indepartarea resturilor de sapun, se scoate copilul pe masa de infasat, pe

cearceaful incalzit in prealabil. Se sterge copilul prin tamponare si se imbraca in lenjerie
incalzita.
Ingrijirea mucoaselor
Pentru curatirea nasului si a conductului auditiv extern se folosesc tampoane de vata

de forma alungita si rasucite. Pentru nas, tampoanele vor fi inmuiate in solutie de acid boric, iar
pentru ureche tampoane uscate. Se vor folosi tampoane separate pentru fiecare parte si orificiu,
pentru evitarea transmiterii de infectii.
Ochii sugarilor
Se sterg cu tampoane inmuiate in acid boric 1-4%. Stergerea se face dinspre comisura
externa catre cea interna. Se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ochi.
Ingrijirea parului
Pentru ingrijirea parului capului sugarului se va spala zilnic pe cap cu ocazia baii
generale, dupa care se va usca prin tamponare. Parul fin al copilului nu necesita pieptanare, ci se
va peria cu o perie deasa, moale.
Ingrijirea unghiilor
Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfeca dezinfectata. Taierea unghiilor se face cu

grija, tinand intre policele si indexul mainii stangi degetul respectiv. Restul degetelor raman
libere. Curatirea unghiilor se face zilnic, cu pila, taierea de cate ori este nevoie.
Ingrijirea cavitatii bucale.
La nou-nascuti si sugari, cu exceptia indepartarii mucozitatilor si a lichidului amniotic

patruns in timpul expulziei - nu se face toaleta cavitatii bucale. Se va controla zilnic pentru
depistarea unor eventuale stomatite. Spalarea si stergerea gurii la aceasta varsta este interzisa,
caci traumatizeaza mucoasele.
EDUCATIE PENTRU SANATATE
Viitoarele mame vor fi educate inca de la primele controale prenatale sa excluda

factorii citati in introducere, de nasteri premature:
- sa previna infectiile respectand regulile de igiena corporala cat si a

alimentatiei;
- sa evite locurile aglomerate, in special in anotimpurile ce creaza pre-

dispozitie la infectii;
- sa-si asigure un climat familial de calm si intelegere cu evitarea

conflictelor fizice si psihice;
- sa-si asigure un program de munca care sa nu o suprasolicite;
- sa evite oboseala fizica si intelectuala;
- sa se alimenteze echilibrat, aducand la cunostinta acesteia ce anume

inseamna aceasta;
- sa evite locurile de munca in mediu toxic;
- sa se prezinte la medic la orice modificare a starii de oboseala.
Cadrele medicale care supravegheaza gravidele vor avea obligatia de a urmari daca in
antecedente acestea au mai nascut prematuri, care a fost cauza si daca se poate elimina. Vor pune
la dispozitia acestora brosuri si pliante care le dau informatii despre sarcina, nastere si riscurile
care le implica o nastere prematura.
PROGNOSTIC
Evolutia prematurului este mai dificila decat a noului nascut la termen. Scaderea
fiziologica in greutate este mai mare(10-25%) dar revenirea la greutatea initiala se face dupa 2-3
saptamani. Icterul neonatal este mai intens si mai prelungit. Ritmul cresterii staturale si
ponderale este mai accelerat: prematurul isi dubleaza greutatea de la nastere la 2-3 luni, o
tripleaza la 5-6 si o cvadrupleaza la un an.
Dezvoltarea psihomotorie este normala, desi prematurul furnizeaza procente mari de

encefalopatii(dat aceste afectiuni sunt rezultatul cauzelor ce au determinat si nasterea
prematurului). Prognosticul imediat este rezervat, cel tardiv este bun. in primii 3 ani prematurii
raman in urma celor nascuti la termen.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA
ACTELOR MEDICALE
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa
sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea sau sa-l asiste in ultimele sale clipe prin indeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa, cunostintele necesare.
Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si
recastige independenta cat mai repede posibil.
DREPTURILE PACIENTULUI
conform normelor legale in vigoare mentionate in cap. V art. 37 din codul de etica si de
deontologie profesionala
Pacientul are dreptul la:
1. INFORMARE
-informare privind serviciile de sanatate
-informare asupra tratamentului, manevrelor si interventiilor ce urmeaza ai fi efectuate
-informare asupra starii lor de sanatate
-informare asupra riscurilor, beneficiilor pe care le detine fiecare procedura
-informare asupra identitatii si a statutului profesional al personalului de ingrijire cu care intra in

contact, cat si asupra regulilor si reglementarilor de rutina la care vor fi supusi pe perioada
internarii.
2. CONFIDENTIALITATE
-sa nu i se divulge date cu caracter privat privind starea fizica ,identitatea, boala, etc
-toate informatiile cu caracter privat (starea de sanatate, conditia sa medicala,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul precum si alte date de natura personala) au regim de

confidentialitate chiar si dupa moartea pacientului.
-au dreptul de a decide cine poate fi informat in numele lor
-au dreptul sa-si dea consimtamantul pentru divulgarea informatiilor de natura personala
3. INGRIJIRE SI TRATAMENT
-au dreptul si accesul la propriile fise medicale sau la orice evidenta legata de diagnostic,
tratament si ingrijire a lor si de a primii o copie dupa intreg dosarul medical sau fisa medicala;
aceste date nu pot fi divulgate unei terte persoane.
-au dreptul sa-si dea consimtamantul asupra tratamentului manevrelor si interventiilor medicale
ce urmeaza ai fi efectuate , consimtamantul constituind o conditie preliminara pentru orice act de
ingrijire medicala sau interventie medicala.
-au dreptul de a refuza sau de a opri o interventie medicala, dar, implicatiile refuzului, vor fi
explicate pe larg pacientilor.
-au dreptul de a primii o ingrijire corespunzatoare cerintelor de sanatate, inclusiv o asistenta

preventiva si alte masuri pentru promovarea sanatatii.
-au dreptul la servicii accesibile permanent si in mod echitabil fara discriminari, in conformitate
cu resursele financiare, umane si materiale disponibile intr-o societate data.
-au dreptul sa fie tratati cu demnitate in legatura cu diagnosticul, tratamentul si ingrijirea lor, in
respect pentru valorile lor culturale.
-au dreptul la confort si intimitate in institutiile in care sunt internati.

PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
1. CULEGERE DE DATE
IDENTIFICARE
NUME: BOBDAN
PRENUME: Darius
NUMELE TATALUI: B.C. 27 ani
NUMELE MAMEI: b.d. 35 ani
LOCUL NASTERII: MATERNITATEA ODOBESCU
DOMICILIU: TIMISOARA, STR. POLONA 2
DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA ODOBESCU LA SPITALUL CLINIC

LUISÉ TURCANU: LA 4 ZILE DE LA NASTERE
ISTORIC
Prematurul de gr. II
Cauza: - nastere prematura
- mama peste 35 de ani
- lucru in mediu toxic al mamei
- cu fibrom uterin operat in cursul sarcinii la III luni
- din cauza anesteziei locale
- tata in antecedente cu buloasa
Antecedente personale: -primul copil
-nascut la 37 saptamani
-cu greutate la nastere de 2000 g
-grupa sangvina AII pozitiv

-greutate la internare 1850 g
MOTIVUL TRANSFERULUI
NN cu o greutate la nastere 2000 g si la transfer 1850 g
-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut a la 5 minute
-se transfera in sectia de NEONATOLOGIE a spitalului clinic Luise Turcanu
-stare generala alterata
-cu leziuni buloase in diferite stadii de eruptie
DIAGNOSTICELE LA NASTERE
-Epidermoliza buloasa forma junctionala
-Suferinta cerebrala perinatala
-crize de apnee cu cianoza
-suflu sistolic
-septicemie cu stafilococ aureus
-reflux gastro-esofagian
-orfalita acuta
STARE DE INTERNARE
-Stare generala mediocra
-tegumente icterice
-denidare lunga pe obrazul stang
-numeroase bule cu continut lichidian
-icter clar
F. VITALE PULSUL RELATIV NORMAL
MECONIU PREZENT
CARDIAC Ac 100-120 b/minut
FA: ½
STARE LA 72 ORE -TEMPERATURA PERSISTENTA
-ALTERAREA INTEGRITATII TEGUMENTARE
MANIFESTATA PRIN COLORATIE ICTERICA
-ICTER PRELUNGIT
PREMATURITATE GR. II
PERSISTA –CRIZELE DE APNEE CU CIANOZA
EXAMENE DE LABORATOR
HEMOGRAMA HEMATII /mm3 5220000
HEMOGLOBINA G% 17,5
LEUCOCITE /mm3 1049,0
RETICULOCITE 48%
LI % 28,5
Sg % 66,1
Mo % 5,4
TS 2’
TC 4’30
TQ 20”
TH 3’ 40”
IP 60%
ELECTROFOREZA
TGO UL/L 8 PROTEINE g/L 54,8

TGP UL/L 31 ALBUMINE % 62,1
BI DIRECTA μno/l 22,23 ALFA 1 % 4,7
BI INRICETA μno/l 101,38 ALFA 2 % 10,1
BETA % 10
GAMA % 13,1
AST GRUP
PH 7,397
PCO2 mmHg 24,0
BE μno/1 – 10,4
HCO3 μno hG 109,2
IMUNOCANTITATIE
IgA < 0,36
IgM 0,49
Igg 0,85
IONOGRAMA
Na mol/1 142
K mol/l 4,38
Ca mol/L 2,5
Cl mol/L 105
LDH U/L 895
Ac lactic ny % 11
Glicemie nmol/l 4,11
Uree nmol/l 3,85

Creatinina μmol/l 54
OBICEIURI DE VIATA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta: - dispnee
- cianoza
2. Nevoia de a bea si a manca.
Manifestari de dependenta: - disfagie
- semne de dezechilibru
- regurgitatii
3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de independenta: - frecventa mictiunilor este prezenta
- cantitatea de urina este de 30-300 ml/24 h
- scaunul are culoarea galben-auriu
- 3-4 scaune pe zi
- mirosul este usor acru, reactia acida
Manifestari de dependenta: - nu prezinta.
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de independenta: - sugarul, daca este asezat pe spate, poate ridica umerii si capul
pentru cateva momente
- culcat pe abdomen, isi poate ridica bine capul si

toracele, sprijinindu-se pe antebrate
- roteste capul sa priveasca in jur
- se misca mult, da din maini si pedaleaza
- apuca cu miscari nesigure obiectele care i se ofera

- sta in sezut sprijinit
- intinde mana dupa obiectele care i se ofera
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
Manifestari de dependenta: - somn perturbat.
6. Nevoia de a imbraca si dezbraca.
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limite normale
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Manifestari de dependenta: - eritem fesier.
9. Nevoia de a evita pericolele.
Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole.
10. Nevoia de a comunica.
Manifestari de independenta: - ganguresti cand i se vorbeste
- incearca manevre de inviorare
- facies expresiv
- privire semnificativa
- finete gustativa si a mirosului
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
Manifestari de dependenta: - dificultate sau incapacitatea de a respira
- secretii dense sau abundente
Sursa de dificultate: - anxietate

- prezenta secretiilor
- lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si
expectoratie
Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii
Manifestari de dependenta: - disfagie
- regurgitatii
Sursa de dificultate: - durerea
Probleme: - dificultate in a se hidrata si alimenta
Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limitele normalului
- piele rosie, fierbinte
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
- rezistenta scazuta la infectii
Probleme: - hipertermia
Manifestari de dependenta: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - tusea
- obstructia nazala
- secretii abundente
Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni
5. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

Sursa de dificultate: - varsta
Problema: - varsta
6. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Manifestari de dependenta: - eritem fesier
Sursa de dificultate: - incapacitatea de a se misca
Problema: - atingerea integritatii tegumentelor
7. Nevoia de a evita pericolele
Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole
- spitalizarea
Problema: - anxietate
- durere
3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Problema - durerea
- dificultatea de a manca si hidrata
Obiectivul - combaterea durerii
- copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata
Problema - cianoza perioronazala
Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala
- recolorarea tegumentelor
- diminuarea cianozei
Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaz
Problema - atingerea integritatii tegumentelor
Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice
- evitarea infectiilor nasocomiale
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor
- deficit total de autoingrijire
Problema - hipertermia
Obiectivul - mentinerea temperaturii corporale in limite normale
Diagnostic de ingrijire - risc de infectii
- alterare potentiala a temperaturii corpului (a
termoreglarii)
Problema - varsta
Obiectivul - sugarul sa fie imbracat corespunzator varstei
- mentinerea temperaturii corporale in limite normale prin folosirea
de imbracaminte corespunzatoare
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca
Problema - dificultate si incapacitate de a se odihni
Obiectivul - sugarul sa aiba un somn linistit, regenerator, fara intreruperi
Diagnostic de ingrijire - alterarea modului de somn
Problema - anxietate, durere
Obiectivul - sugarul sa aiba un mediu de siguranta fara accidente si infectii
Diagnostic de ingrijire - copilul sa prezinte o stare de bine fara durere
- risc de traumatizare
NECESARUL PRIVIND MATERIALELE SI APARATURA SALONULUI DE
REANIMARE A NOU-NASCUTULUI
Inainte de a incepe, se verifica preventiv instrumentarul daca este complet si

functionarea aparatelor:
- unitatea de reanimare cu incalzire, iluminare si ceas
- campuri calde, folie de argint
- aparat pentru aspiratie (reglare – 0,2 bar) si cateter pentru aspiratie marimea (6-12) sau
aspirator bucal cu membrana
- balon cu ventilatie cu autoumplere, ventil si masca (Lecerdeul Penlon) cu limitare de

presiune la 30-35cu H2O si legatura cu masca de oxigen, oxigenul pe cat posibil sa fie
incalzit si umectat. Masca de oxigen marimea 0,2
- aparat de ventilatie cu reglaj in timp, cu flux constant, pe cat posibil cu amestec gazos
- monitor ECG
- laringoscop cu lame drepte marimea 0 si 1
- stetoscop
- pulsiometru si aparat de masurare de masurare TA oscilometric
- sonde traheale marimea 2,0;2,5;3,0;3,5
- solutie de umectare si lubrifiere a sondei
- Mandren pentru sonda traheala
- Pensa Mugill
- Solutii de perfuzat - glucoza 10%
- solutie de proteine plasmatice
- 5% albumine umane
- Medicatie - adrenalina (mg/kg corp) in brandicardie IU
NONCO3 0,4% (ml kg) IU

Nalaxan ml kg IU
- Seringi sterile, ac de unica folosinta
- Canule
- Truse de perfuzie
- Canule venoase permanente 24G si dispozitive de inchidere si conectare
- Plasture pentru fixarea sondelor si canulelor venoase
- Sticlute pentru hemocultura; materiale pentru frotiu, eprubete, pipete pentru recoltare de
sange
- Set de cateter pentru venele ombilicale
- Sonda gastrica
- Asistenta are rolul de a mentine salonul de reanimare cu tot necesarul de mai sus in ordine, sa
nu lipseasca nimic
- Sa se implice in munca de echipa, sa serveasca medicul
- Si sa colaboreze cu echipa
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
1. Alterarea NN se Nou-nascutul este instalat intr-un salon Obiectivul a fost
starii generale urmareste cu un singur loc (izolator). nerealizat
temperatura temperatura
Cauze -Este asezat in incubator pe aleze sterile persista
-NN sa si incalzite
Temperatura prezinte o URMARIREA
39,5° usoara -Se regleaza temperatura incubatorului la FV
ameliorare in 27°-28°
-Tulburari de urmatoarele T° = 39,5°
termoreglare 48h -asistenta isi ia haine suplimentare de
protectie P 120b/minut
- -Luam
Prematuritatea temperatura -se lucreaza cu o maxima atentie, FR 18/20
din 2 in 2 ore NN fiind cu leziuni buloase cu continut resp/minut
-imaturitatea lichidian
centrilor -Urmarirea Persista
termoreglori ai starii generale -se lucxreaza cu stricte masuri de asepsie tegumentatia
organismului pe parcursul a cu suplimentarea echipamentului de icterica
24 h protectie
-Epidermolize TEMPERATURA
buloase -stabilizarea -tot ce vine in contact cu NN trebuie sa luata rectal
functiilor fie steril, pentru a combate infectiile
-suprainfectia vitale nosocomiale 9h = 39,5°
leziunilor
buloase cu E -alimentarea si -urmarirea FUNCTIILOR VITALE 10h = 39°
coli hidratarea
nou-nascutului -URMRIREA PALORII 12h = 39°
-septicemie cu TEGUMENTARE
stafilococ Recoltarea de 14h = 38,5°
aureus probe -cateterizarea unei vene
biologice 16h = 38°
-Materialele necesare – campuri sterile
-administram pe care se aseaza NN
medicatia
prescrisa de - catetere
medic sterile
Colaboram cu - tampoane
echipa de sterile
lucru
- trusa de
perfuzie
- injetometru
-solutie de perfuzie NaCl 9‰
-urmarirea perfuziei sa nu mearga

paravenos
Pt temperatura persistenta t 39,5° luata

rectal - 0,5°
La indicatia medicului administrand

medicatie antipiretica –intrarectal
supozitoare cu novovalmin 0,125ny
APLICAREA IN PRACTICA - ZIUA I
ZIUA I

DELEGATE
Administram si medicatie prescrisa PROBELE
pentru celelalte afectiuni BIOLOGICE
AU FOST
CEFORT 2x0,4 ml/kg corp 4 zile RECOLTATE
Si duse la
GENTAMICINA 2X0,3 ml/kg corp 4 laborator
zile
-eprubetele au
PIERAMI 2X0,3 ml/kg corp 10 zile fost etichetate
cu Numele, nr.
salonului
CIPRINOL 2X0,2 ml/kg corp 9 zile
Fenobarbital – pentru combaterea

convulsiilor febrile
Barisam 3x5 pic la fiecare masa
VITAMINA B1 B6
COLIR CU GENTAMICINA
VIGANTOL pentru profilaxia

rahitismului
-orice modificare se anunta medicul de

garda
-se verifica si se trec in FO functiile

vitale
t = 39,5°
P = 120 bat/minut
FR = 18 resp/minut
AL = artificiala cu Milupa imbunatatit

cu formula de Fier
-se noteaza scaunele: - consistenta
- mirosul
- culoarea
Recoltarea de probe biologice
HEMOLEUCOGRAMA
ELECTROFOREZA
ASTGRUP
IONOGRAMA
IMUNOCANTITATIA
ZIUA I

DELEGATE
MATERIALE NECESARE
RECOLTARII
- Aleza sterila
- Masuri sterile
- Tampoane sterile
- Seringi si aceste sterile
- Eprubete necesare cu
etichete
- Pipete de recoltat
Recoltarea si ducerea la laborator a

probelor de urgenta
- Recoltarea de urina
- Urocultura
- Exudat faringian inainte de

masa de dimineata
- Coprocultura
- Secretii ombilicale
2. Risc inalt de NN in urmatoarele NN este hidratat parenteral cu Pacientul este
deshidratare 24h sa prezinte o solutie de NaCl 5,8% hidratat
usoara ameliorare corespunzator
Cauze Se administreaza uniform pe 24 h
-sa fie hidratat nevoile zilnice de lichide si -starea de
-hipertermie corespunzator electroliti deshidratare nu a
prezentat inca o
-prematuritatea -sa nu mai 500 ml glucoza 10% ameliorare
prezinte pliu coresp.
-leziunile cutanat 10 ml Nacl 5,8%
buloase -trat. este in curs
-combaterea 5 ml KCl 7,4 de
-varsaturi in jet varsaturilor desfasurare,obi-
din cauza ritmul este de 7 picaturi pe minut, ectivele pot fi
encefalopatiei -asigurarea calcularea ritmului la perfuzie se inde plinite in
hipoxice asistentei medicale face cu regula de 3 simpla urm. zile
de urgenta
-mai administram lichide prin gavaj
ceaiuri caldute mo-nitorizarea clinica
cu renuntare la monitorizare paracli-
nica in primele 30 minute pt a proteja
proximum NN.
ZIUA I

DELEGATE
3) Paloare NN sa nu mai Nou nascutului trebuie scazuta NN este pus la
tegumentara prezinte in bilimbinemia directa fototerapie
urmatoarele 36 h
-din cauza paloare tegumentara -se face in functie de gravitatea si de Obiectivul va fi
icterului accentuat accentuata asocierea factorului de risc, realizat in
prematuritatea la indicatia medicului urmatoarele 36
-din cauza NN sa prezinte o – Nou nascutul va face „Fototerapie” h.
hipoxiei neonatale usoara ameliorare care consta in iradierea NN icteric cu
cu cianoza lumina alb-albastra (4200-4500A). NN i-au
-urmarirea starii lui Sub actiunea luminii se produce o administrat
generale si notarea transformare a BI intr-un medicatia.
in FO orice leucoderivat netoxic pentru celula
modificare nervoasa si care se elimina prin
scaune si urina
-prematuri fototerapia nu trebuie sa
depaseasca 16 ore din 24 ore:
In tot acest timp urmarim FV ale NN

si paloarea tegumentara
-asiguram alimentatia
-asiguram medicatia
Fenobarbital in doze de 5ny/kg/zi
Administrarea trebuie facuta cat mai

precoce intrucat necesita 3-4 zile
pentru obtinerea efectului
Asigurarea climatului corespunzator:
T 28°-27°
-asistenta face toaleta generala a nou

nascutului in functie de gravitatea
leziunilor cutanate
-se face in cea mai stricta asepsie si

se tamponeaza NN cu pansamente
sterile si cu solutii antiseptice, pentru
prevenirea complicatiilor ulterioare
ZIUA I

DELEGATE
4) TULBURARI Nou nascutul sa fie Asigurarea de oxigeno-terapie Pacientului i s-a
RESPIRATORII stabilizat respirator administrat O2
Aspirarea secretiilor nazale cu
cauza: imaturitatea -urmarirea crizelor pompita
centrilor care de apnee
regleaza respiratia -administrarea de aer efedrinat in
-urmarirea
-crize de apnee spasmului hohotului ambele narine
manif. de plans
-urmarirea FV in special a F
-spasmul hohotului -urmarirea in respiratorii
de plans continuare a
functiilor vitale -OXIGENO-TERAPIE
-urmarirea palorii -salonul este dotat cu ventilatie cu

tegumentare autoumplere
-cooperarea cu Oxigenul trebuie sa fie incalzit si

echipa de lucru umectat
-cadre medicale -masca de oxigen

superioare si cadre
medical inferioare -urmarim atmosferele
-oxigenul se pune intermitent fiind

desobturate caile respiratorii in
prealabil
-ochii sunt protejati pentru a nu face

dezlipire de retina
5) ALIMENTATIE NN sa nu prezinte Nou nascutul este alimentat prin Nou nascutul a
DEFICITARA stari de varsaturi gavaj din 3 in 3 h cu lapte praf fost alimentat
imbunatatit cu fier si vitamine. corespunzator
-sa se alimenteze
corespunzator si -asigurarea alimentatiei se face de A avut scaune
respectarea orarului catre asistenta medicala consistente
meselor
-in conditii stricte de asepsie; tubul Nu a prezentat
Respectarea de gavaj trebuie sterilizat la fiecare alte probleme
normelor de asepsie masa il punem pe o aleza si manuim din cauza
in cazul meselor sonda de la lobul urechii pana la alimentatiei
gavate comisura gurii si cu miscari blande
introducem sonda in cavitatea Starea de voma
stomacala si introducem cantitatea nu mai este
de lapte per kg corp.zi persistenta
Nou nascutul trebuie sa aiba minim

7 mese maxim 9 mese pe zi.
Dupa ce il alimentam il punem pe

burtica sa regurgiteze.
-ne asiguram ca bebelusul
este bine pozitionat cu capul incat sa
nu se inece dupa ce mananca
ZIUA II
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME EVALUARE

SI DELEGATE
1) temperatura Pacientul: La indicatia medicului Analizele din ziua I –
administram medicatia din ziua I rezultatele hematii/mm3 14115
-cauze -sa prezinte o Hemoglobina 9%
usoara scadere a -asiguram un surplus de atemie a
-epidermoliza temperaturii FV si evolutia palorii tegumentare 5.220.000
buloasa
Reticulocite ‰ 48‰
-sa nu prezinte -asigurarea alimentatiei
-septicemie cu deshidratare din corespunzatoare in functie de Li % 28,5
stafilococ aureus cauza febrei inalte necesitatea NN
Sg % 66,1
-suprainfectie a -sa fie alimentat la -sa urmareasca iesirile, sa ii TO%

leziunilor de E timp schimbe aleza (lenjeria) sa aiba
coli temperatura optima TS 2’
-sa fie schimbat de

TC 4’30”
pampers -se face toaleta locala a
bebelusului TQ 2” 13’5”
-asigurarea unui
TH 3’40”
aport alimentar in -urmarim FR
functie de nevoile IP 60% 80%
NN -orice modificare anuntam
medicul ELECTROFOREZA
Tgo 8
-hidratarea nou nascutului tinand
cont de pierderile de lichide Tgp 31
-aspirarea secretiilor din cavitatea BI D μml/12223
nazala pentru a favoriza o mai BI Ind μml/1101,38

buna respiratie
ASTGRUP
-pensarea cordonului ombilical cu
solutie antiseptica PH 7,397
2) Potentialul de Prevenirea -asigurarea conditiilor stricte de PCO2 mmHg 24,0

suprainfectie complicatiilor asepsie
BE mmol/1-10,4
Cauze -pentru a nu se infecta cu alte

HCO3 mmol/l 14,5
bacterii
PO2 mmHg 109,2
-leziunile buloase -lenjeria trebuie schimbata cat mai
des si pe regiunea fesiera se aplica IONOGRAMA
-deficienta un unguent prot.
sistemului Na mmol/l 142
imunitar -asigurarea tratamentului prescris
K ml/l 4,38
-prematuritatea -se va verifica temperatura laptelui Ca mol/l 2,5

si ale lichidelor care urmeaza sa i
le administram prin gavaj care se Cl mol/l 105,11
face in stricte metode de asepsie LDNU/L 895
-netulburarea linistii bebelusului Acid lactic my% 11
Glicemie 4,11
-nu se trezeste din somn sa ii dam
sa manance Uree mol 3,85
Creastinina μmol/l 54
IMUNOCANTITATIE
IGA <0,36
IgD o,49
IgG g/l 9,85
ZIUA II

DELEGATE
3) Potential de Pacientul sa fie NN este alimentat la ore fixe si au 6-7 Nou nascutul a
alterare a nutritiei alimentat mese pe zi cu o pauza de 6 h noaptea fost alimentat
corespunzator corespunzator
-varsaturile -alimentatia NN se face prin gavaj si
-sa nu prezinte avand inca semnele arhaice de Administrarea
-temperatura deshidratare deglutitie, se face in stricte metode de medicatiei a fost
asepsie efectuata
alimentatie prin -sa nu prezinte
deficit pierdere de greutate -la masa de ora 900 – la indicatia NN nu mai
medicului se pun doua picaturi de prezinta stari de
vigantol pentru combaterea voma
rahitismului
Nou nascutul a
-si solutie de TANAKAM pentru fost cantarit la
ameliorarea encefalopatiei hipoxice ora 1930 si a avut
greutatea de
-hidratam corespunzator NN prin 2150g, anterior a
perfuzie parenterala cu solutia de avut 2100g.
NaCl 9‰ 500 ny/zi si solutie de
glucoza 10% 400 ny/zi
-NN este evaluat in fiecare zi pentru a

vedea urcarea sau scaderea in greutate
-aspirarea secretiilor
-evacuarea gavajului
4) Paloare Continuarea Urmarim functiile vitale: Pacientul a fost
tegumentara din fototerapiei, dar nu supravegheat in
cauza icterului mai mult de 16 Paloarea tegumentara permanenta
prelungit ore/zi
Amplitudinea respiratiei -i-am acordat
-urmarirea in toate ingrijirile
permanenta a NN Cooperarea asistentei medicale cu necesare
echipa de medici competenti
PH – 7,326
-protejarea ochilor de razele Alb-
albastru cu un bandaj
-recoltarea astgrup pentru

evidentierea paramentrului Ph
ZIUA III

DELEGATE
1) Alterarea NN sa fie facuta Asistenta cu un supliment de NN i-a fost
curateniei toaleta in limitele halat intra in salon facuta toaleta si
tegumentare din posibilitatii tinand a fost asezat
cauza leziunilor cont de -pune NN pe o aleza sterila si usor inapoi in
buloase incalzita incubator
-leziunile
-si a vermixului persistente -avand in vedere perfuzia care
cazeoza inca
prezente la NN merge
prematur
-cu blandete si rabdare face toaleta
corporala, cu solutie de
permanganatde K si bai de musetel
si galbenele
-se asigura ca totul se face in stricte

metode de asepsie
-schimba pampersul bebelusului si

noteaza in FO scaunul - consistenta
- culoarea
- mirosul
Aseaza bebelusul la locul lui in

incubator urmarind temperatura care
trebuie sa fie 27°-28° la prematur
In prealabil schimba lenjeria

patutului
2) Orfalita acuta NN – sa fie pensat Bontul ombilical se spala cu apa Bontul
prin infectia si aseptizata zona oxigenata se lucreaza cu tampoane ombilical a fost
bontului pentru a fi pazita sterile si fasa sterila se tamponeaza pensat cu solutii
ombilical de infectiile antiseptice
nosocomiale -asistenta isi ia toate masurile de
asepsie
-orice modificare anunta medicul

neonatolog
Asigura medicatia prescrisa de

medic
-urmareste in continuare starea NN
-asigura dezinfectia salonului si a

obiectelor din salon
ZIUA III
PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

E DELEGATE
Stare NN sa fie Administrarea de antibiotice prescrise de Pacientul a avut o
generala ingrijit medic usoara ameliorarea
mediocra din corespunzator a starii generale
cauza CEFORT
suprainfectiei -sai -nu mai prezinta o
cu E coli a administram GENYA 2x0,5 ml/kg corp temperatura asa de
leziunilor medicatia cu mare
antibiotice FENOBARBITAL pentru combaterea
-temperatura convulsiilor si linistirea NN t = 38, luata rectal
-sa urmarim – 0,5 u
starea NN si -urmarirea FV t = 39,5 PUL 100b/m
notarea fiecarei
modificari -paloare tegumentara inca persistenta
-asigurarea igienei corporale
-masurarea si notarea in FO
Paloare NN sa nu mai NN sa fie protejat la ochi cu un bandaj Pacientului i s-au
tegumentara prezinte atat timp cat este la fototerapie recoltat probele
persistenta paloare biologice si au fost
tegumentara -sa se recolteze probe biologice duse de urgenta la
Cauza: icter accentuata laborator la ora 900
prelungit TGO HEMATII UREE
-sa fie La ora 1300
echilibrat TGP HS CREATININ
hidroelectroliti A TGO UI/18
c sa nu prezinte
TGP UI/<-30
scadere in BD LEUCOCITE
greutate BD μml 21,23
B ind.
-sa fie B Ind μml 101,38
alimentat si Se administreaza medicatia
hidratat antimemetica de 3x1 zi cate un plic de HETAMI 4.690.000 ml3
corespunzator metrocroptamid.
HEMOGLOBINA15,4g
%
Se urmaresc functiile vitale; se
protejeaza NN; LEUCOCITE 6200
Asistenta se asigura ca are toate UREE 3,82

materialele necesare in caz de urgenta in
CREATININA 54
salon coopereaza cu echipa de lucru;
Urmareste perfuzia sa nu mearga
paravenos
ZIUA IV

DELEGATE
1) N nu mai Mentinerea Asigurarea medicatiei in continuare Se vede o usoara
prezinta stare de continuare a prescrisa de medic 3x1 ameliorare
disconfort din starii de bine plic/Metoclopramid si antibioticele
cauza vomei din ziua anterioara -nu mai prezinta
-urmarirea complicatii de
evolutiei sa nu fie Se observa o usoara ameliorare a risc inalt
defavorabila starii generale
NN nu mai trebuie tinut la

OXIGENOTERAPIE
-urmarim in continuare paloarea

tegumentara; urmarim frecventa
respiratorie si amplitudinea
miscarilor
-NN prezinta o usoara ameliorare a

leziunilor buloase
-majoritatea facand o crusta subtire

in continuare facem baie antiseptica
cu permanganat de K si tamponari
cu ceai de musetel si galbenele;
invatam mama cum sa urmeze
acelasi tratament acasa; educam
mama sa fie atenta la orice
modificare a NN fiind un NN cu risc
inalt
2) Paloarea -NN nu mai NN este tinut la fototerapie doar 8 NN prezinta o
tegumentara inca necesita 16 ore de h/zi. usoara
persista din fototerapie, ci doar ameliorare
cauza icterului 8 ore Nu mai prezinta tegumente icterice
pronuntate Bontul ombilical
-sa urmarim FV nu mai prezinta
Asistenta urmeaza conduita pentru un grad inalt de
Sa urmarim toaleta locala si asigura aportul infectie
perfuzia necesar hidroelectrolitic parenteral
Asistenta panseaza bontul ombilical

care prezinta o ameliorare; bontul ne
mai fiind cu secretii purulente se
lasa putin mai liber si se pun solutii
antiseptice
ZIUA IV

DELEGATE
3) Alterarea Pacientul sa fie Asistenta medicala baga treptat NN se
alimentatiei din alimentat cu tetina alimentatia cu tetina alimenteaza cu
cauza inapetentei tetina si nu mai
Copilul sa creasca 2 mese/zi fiind facute prin gavaj, prezinta stari de
-starii de in greutate iar celelalte 4 cu tetina voma
somnolenta
Copilul sa se in metode stricte de asepsie NN nu mai
alimenteze si sa se prezinta colici
hidrateze Tetinele si sticlutele se sterilizeaza abdominale
corespunzator la fiecare utilizare
NN nu mai
-se asigura ca se administreaza intampina
laptele la temperatura optima greutate la
alimentatie
-nu fortam bebelusul sa bea laptele
Copilul creste
-il ridicam in sus sa regurgiteze progresiv in
greutate
-asezam NN in patut in decubit
ventral pentru a favoriza vanturile
administra, 10x3 picaturi de

bonisam pentru combaterea
colicilor abdominale
-la fiecare masa de ora 1900 NN se

cantareste si se masoara
perimetrele; se noteaza in foaie de
observatie
4) Alterarea Efectuarea in NN la ora 19 i se face baie Pacientul
tegumentara continuare a bailor antiseptica cu solutie de prezinta o usoara
antiseptice permanganat de K stare de
ameliorare
Urmarirea evolutiei -se aseaza inapoi in patut care in
leziunilor buloase prealabil s-a schimbat lenjeria si s- -temperatura nu
a pus o aleza sterila sa prevenim mai prezinta un
Urmarirea FV infectiile nosocomiale risc inalt
-leziunile prezinta crusta in

majoritatea suprafetelor
-urmarirea FV
ZIUA V
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME EVALUARE

SI DELEGATE
Coloratia galbena Nou nascutul Nou nascutul – nu mai prezinta NN este dus la
a tegumentelor si a o paloare tegumentara sau investigatii
sclerelor nu mai au -sa nu mai fie a sclerelor accentuata
o tenta asa de nevoie sa faca -nu mai prezinta
pronuntata fototerapie -la indicatia medicului stare generala
Neonatolog NN nu mai necesita alterata
Sa se urmareasca fototerapie cu lumini alb-
evolutia lui albastrui
-sa fie alimentat -patutul NN este mutat la o sursa

corespunzator de lumina naturala
-sa ii urmarim -este supravegheat in continuare

functiile vitale sa nu prezinte convulsii pot fi
diferite
-sa ne luam masuri
de protectie -tipic apnee
-miscari anormale ale ochilor

-sau plescaitul
Ducerea NN la investigatii
paraclinice cum ar fi
EEG
Ecografie de craniu
Ecografie abdominala
Radiologie toracica
Carente ale Nou nascutul sa Se face de catre medic necesarul Prin
alimentatiei prezinte o zilnic energetic, proteic, suplimentare
alimentatie glucidic, lipidic la prematuri. Se Fe+2mmKg
corespunzatoare: administreaza alimentatie
preparata industrial pentru Nou Nascutul nu
-sa urmarim colicile prematuri; sunt respectate reco- mai necesita
abdominale mandarile pentru cele mai multe alimentatie prin
minerale si oligoelemente gavaj
-sa urmarim in
continuare -la indicatia medicului s-au introdus
temperatura, pulsul, administram lapte supliment de toate mesele cu
frecventa Fe+2+3 2 ny/kg tetina
respiratorie si
paloarea Cantitatea nutritiva a
tegumentara prematurului se realizeaza
treptat 30 ml la fiecare masa
NN nu mai necesita alimentatie

prin gavaj
-i s-au introdus toate mesele pe

cale orala cu tetina
ZIUA V

DELEGATE
-daca bebelusul s-a oprit din supt il
ridicam in sus si il tapotam usor pe
spate pentru ai favoriza regurgitatia
dupa ce a fost alimentat se
pozitioneaza in pozitie ventrala
pentru a-i favoriza gazele
Administram medicatia prescrisa

de medic
Notam si comunicam medicului

orice semn de ingrijorare
-asigurarea microclimatului
corespunzator
-asigurarea lenjeriei
Cianoza NN sa prezinte
perinazala tegumente normal
colorate
5. EVALUARE
In urma ingrijirilor efectuate sugarul prezinta tegumente integre, candidoza bucala a

disparut, la fel si eritemul fesier.
Pe parcursul perioadei in care am urmarit sugarul, tusea a cedat treptat, secretiile sunt
in regres iar temperatura corpului este in limitele normale varstei. Se face EPS pentru evitarea
reformarii candidozei si in vederea intelegerii necesitatii ingrijirilor tegumentelor la sugar. Mama
va fi instruita in vederea respectarii baii generale si a toaletei locale. Sugarul se alimenteaza
normal cu 7 mese a 150 mp lapte de mama.
Cazul nr.2.
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: B.
Prenume: C.
Numele tatalui: N. A., 40 ani
Numele mamei: B. I., 40 ani
Locul nasterii: MATERNITATEA ODOBESCU
Domiciliul: Judetul Timis - Cenad
Data internarii: 30.04.2003
Antecedente personale: - al saselea copil
- nascut la data de 28.04.2003
- nascut la 37 saptamani cu 2000 g
- inaltimea la nastere 40 cm
- grup sangvin A II pozitiv
- greutate la internare 1900 g
ISTORIC
Prematur gr.II cu tulburari de adaptare neonatala, cianoza perioronazala, icter. A
primit tratament cu antihemoragice vitamina K, fenobarbital, antibiotice: cefolid, fototerapie. Se
transfera la clinica prematuri pentru tratament si ingrijiri de specialitate pentru recuperarea
ponderala.
Diagnostic la internare: - suferinta neonatala
- prematuritate gr.ll
- icter neonatal
Diagnostic la 72 ore: - hemoragie cerebrala intraventriculara gr.ll
- icter neonatal intens
- prematuritate gr.II
Examene de laborator: - hemocultura - 7 zile sterila
- secretii nazale - steril
- exudat faringian - flora normala
- urocultura - steril
- examen urina - alb.absent
- Na-130
- K-3,2
- proteine - 54,1
- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-
-H-
-L-
- Reticulocite - 40%
- CRP - pozitiv
- GOT - 61
- GPT - 20
OBICEIURI DE VIATA

Manifestari de dependenta - tegumente modificate
- cianoza
Manifestari de dependenta: - lipsa reflexului de supt
Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Manifestari de dependenta: - dificultatea de a se mobiliza
Manifestari de independenta: - sugarul doarme cica 17 ore
- pozitia in timpul somnului este pe spate
- adoarme cu usurinta
- somnul este regenerator si calm
Manifestari de independenta: - dificultate in a se imbraca
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Manifestari de independenta: - sugarul are temperatura corpului 36,8 C
- transpiratie minima
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.

Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor
Manifestari de dependenta: - risc de accident
2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
Manifestari de dependenta: - tegumente modificate, tahipnee, cianoza
generalizata
Sursa de dificultate: - insuficienta dezvoltare pulmonara Problema: - dificultate

in respiratie
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimente si hidrata

Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
Problema: - alimentatie neadecvata prin deficit
Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic
Problema: - deshidratarea
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Manifestari de dependenta: - dificultate de a se mobiliza
Sursa de dificultate - varsta
Problema: - imobilitatea
- nu are probleme
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca

Sursa de dificultate - varsta
Problema, varsta
- nu are probleme
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.
Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor
Sursa de dificultate - deshidratarea
Manifestati de dependenta: - risc de accident

Problema: atingerea integritatii fizice
3 . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
10. Problema - cianoza perioronazala
Obiectivul - sugarul sa aiba o respiratie si o circulatie normala
- recolorarea tegumentelor, diminuarea cianozei

Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaze
11. Problema - dificultate in a se hidrata si manca

Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
12. Problema - dezhidratarea
Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate
13. Problema - imobilitatea

Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active
Diagnostic de ingrijire - diminuarea mobilitati
14. Problema - varsta
Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului
termic
Diagnostic de ingrijire - alterarea starii de confort

15. Problema - atingerea integritatii tegumentelor
Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice
16. Problema - atingerea integritatii fizice
Obiectivul - copilul sa aibe un mediu de securitate fara pericol de
accidentare
Diagnostic de ingrijire - risc de traumatizare
4. APLICAREA IN PRACTICA
Ziua I (30.04.2003)
Problema Obiectiv Interventie Evaluare
- - copilul sa prezinte - administrare de - copilul

cianoza perioronazala coloratia tegumentelornormala 02 pe masca 2-4 1 continua sa
prezinte cianoza
- recoltare de perioronazala cu o
produse pentru intensitate mai
ex.biochimice mare la efortul
ionograma, de supt
Astrup, bilirubina
directa si - se continua
indirecta, O2terapie
proteine, intermitent
CRP, VSH,
HLG+FL
- daca este
necesar
pozitionarea in
unghi de 45 in
decubit dorsal
pentru favorizarea
respiratiei
- administrarea
tratamentului
inceput in
maternitate
- antihemoragice
vit.KI
- antibiotice:
cefolid
si gentamicina
- anoleptice -
fenobarbital
- foto terapie
- dificultate in a se alimenta -copilul sa se alimenteze - se va recolta - copilul
sihidrata corespunzator varstei exudat faringian primeste greu
inaintea mesei de alimentatia
dimineata pentru
evidentierea - se mareste
eventualilor numarul
germeni meselor la 9 si se
mic
- se va testa
apetitul copilului - copilul
stationeaza
- copilul va fi ingreutate
alimentat in brate
- copilul va primi
ratii mici si dese
- nu se obliga
copilul sa
manance
- copilul va face
pauze repetate
pentru a nu obosi
- deshidratarea - copilul - recoltare de - copilul
sa prezintetegumente elasticefar ionograma, astrup prezinta pliucutana
a pliu cutanat , proteine t la pensare
- pev. cu solutie - se asteapta

de glucoza, ser rezultatele
fiziologic si ionogramei
electroliti sangvine
- pev. cu - eliminare de
Aminovenos 6% urina si fecale
in limite fiziologice
- intralipiol
- arginina sorbitol
Problema Obiectiv Interventii Evaluare
- atingerea - copilul sa aibe - pregatirea materialelor pentru baia - in urma ingrijirilor

integritatii tegumentele curate partiala sugarul prezinta
si tegumente integre
tegumentelor - efectuarea ingrijirilor igienice pana la
integre caderea
bontului ombilical
- tegumentele vor fi spalate zilnic cu apa

si sapun
apoi uscate prin tamponare
- pe regiunea fesiera se va aplica un

unguent protector
- stergerea ochilor se va face cu o

compresa sterila, dinspre unghiul exterior
spre cel interior
- imobilitatea - copilul sa prezinte - asigur o pozitie adecvata nevoilor sale - copilul prezinta
miscari active avand
miscari active - mobilizez copilul ori de cate ori este prezente reflexele de
nevoie din decubit dorsal in decubit apucare, de orientare
lateral stang si drept si de extensie a
capului
Ziua a II-a (01.05.2003)
- deshidratarea - copilul sa fie bine - se suplimenteaza aportul de lichide pe - copilul prezinta
hidratat cale
tegumente icterice
- copilul sa prezinte parenterala
tegumente normal - urinile sunt de
- copilul va fi expus la U.V. pentru culoare galben usor
colorate diminuarea intens datorate
icterului
- combaterea icterului fiziologic
icterului - in urina nu se
- copilului i se administreaza tratamentul evidentiaza
prescris
pigmenti biliari
- se masoara diureza
- diureza normala
- se noteaza in F.O.
- se mentine un usor
pliu cutanat
- cianoza perioro- - copilul sa prezinte - 02 terapie - copilul prezinta

cianoza perioronazala
nazala tegumente normal - administrarea tratamentului prescris la efort
colorate fara
cianoza - corectia hidroelectrolitica si acido- - continua terapia cu
bazica 02 cu intermitente
urmarirea, masurarea si notarea in F.O. a

valorilor de temperatura, puls, respiratie
-
- alimentatia - copilul sa se - copilul va fi alimentat in brate - copilul continua sa
inadecvata prin alimenteze fara a primeasca cu greutate
deficit intampina probleme - ratia va fi ingerata cu pauze pentru alimentatia
odihna
- la indicatia
- laptele va fi mentinut cald in medicului de salon
dispozitivul special copilul va fi alimentat
alternativ cu tetina si
- se suplimenteaza aportul caloric si sonda
lichidian cu pev.
- atingerea - prevenirea - inlaturarea surselor cu potential de - copilul este linistit si
integritatii fizice accidentelor accident: seringi, ace, s-au
tampoane, obiecte ascutite, medicamente luat masuri de
protectie impotriva
- patul prevazut cu bare de protectie accidentarii
ZIUA a III-a (02.05.2003)
- cianoza - copilul sa prezinte - 02 terapie intermitent - cianoza persista la

perioronazala coloratia efort
tegumentelor - alimentatia se face alternativ sonda-
tetina - se administreaza O2
normala doar la nevoie
pentru reducerea efortului
- se urmaresc
- recoltarea de ionograma si astrup de functiile vitale
control
Fr: 50-55 resp/min
puls: 133 b/min

- alimentatie - copilul sa se - copilul va primi alimentatia alternativ - copilul primeste
inadecvata prin alimenteze cu tetina si relativ bine
deficit alimentatia
corespunzator sonda gastrica
varstei - incepe sa puna in
- se mentin ratiile mici si dese greutate 20 g
- laptele se va administra la temperatura - se mentine inca

constanta alimentatia
alternativa
- dezhidratare - copilul sa fie bine - se recolteaza ionograma, bilirubina, - icterul in usor regres
proteine
hidratat - tegumentele se
- se mentine pev. de intretinere cu mentine icterice si cu
- copilul sa prezinte solutie de glucoza 10% si electroliti usor pliu cutanat
tegumente elastice - eliminari de urina si

la fecale in limite
normale
pensare
- functii vitale - masurarea si - se masoara si se noteaza in foaia de - s-au obtinut
notarea in foaia de temperatura a copilului temperatura, urmatoarele valori:
temperatura a pulsul, TA, respiratia, eliminarile
temperaturii, temperatura 37C
pulsului,
pulsul 133 b/min
TA, respiratiei
eliminarile FR 50-55 resp/min
diureza 250 ml/24 h
scaune galbene 2-3/zi

Ziua a IV-a (03.05.2003)
- alimentatia - copilul sa se - alimentatia de la ora 6 va fi cu tetina - copilul primeste

inadecvata prin alimenteze bine alimentatia
- copilul va fi luat in brate
deficit corespunzator - nu prezinta varsaturi
- capul copilul sprijinit pe bratul alimentare
- copilul sa ajunga la asistentei
greutatea normala - copilul creste
pentru - pozitia va fi usor inclinata progresiv in greutate
ajungand la
varsta sa - se vor face pauze pentru ca copilul sa
se poata odihni 1940g
- copilul va fi alimentat prin gavaj
- se va tine copilul cu capul ridicat pe

umarul asistentei
pentru ca acesta sa eructeze
- la sfarsitul fiecarei zile copilul va fi

cantarit

- cianoza - copilul sa - administrare de 02 numai la nevoie - cianoza persista la
perioronazala prezinte efort
- se administreaza tratamentul prescris
tegumente normal - se reduce
colorate fara - limitarea efortului fizic administrarea de O2
cianoza doar 5-10' dupa
- completarea aportului hidroelectrolitic, alimentatie
acido-bazic, proteic prin suplimentare
parenterala - copilul este echilibrat
hidroelectrolitic si
acido-bazic
- dezhidratare - combaterea - se mentine hidratarea parenterala - icterul mult diminuat
icterului concomitent cu cea orala
- tegumentele mai
- copilul sa - se va masura si nota in F.O.: diureza, prezinta
prezinte nr. scaunelor si consistenta lor
pliu cutanat la pensare
tegumente normal - se efectueaza tratamentul prescris
- se mentine
colorate uscaciunea data
- copilul sa fie de descuamarea

bine fiziologica
hidratat
Ziua a V-a (04.05.2003)
- cianoza - copilul sa - se administreaza O2 numai la nevoie - cianoza este mult

perioronazala prezinte diminuata
- se administreaza tratamentul prescris
tegumente normal - se produce doar la
colorate fara a mai - la indicatia medicului se face consult efort (supt si plans)
prezenta cianoza cardiologie si ECO
- ECO nu evidentiaza
cardiac modificari cardiace
- se urmaresc in continuare functiile - copilul este echilibrat

vitale si vegetative hidroelectrolitic si
acido-
bazic
- se recomanda
mutarea lui din
incubator in patut
- dezhidratarea - copilul sa prezinte - se va masura si nota in F.O. diureza, - icterul paleste

tegumente elastice nr. scaunelor si consistenta lor
- tegumentele elastice
- copilul sa fie bine - se efectueaza tratamentul prescris
- descuamatia se
hidratat - se recolteaza bilirubina de control mentine
- combaterea - ionograma - diureza 250 ml/zi

icterului
- proteine - scaune galbene 2-3/zi
- alimentatie - copilul sa creasca - la indicatia medicului se creste - copilul nu mai
inadecvata prin in greutate progresiv ratia alimentata intampina greutate la
deficit alimentatie
- copilul sa se - copilul nu mai oboseste in timpul
alimenteze si mesei - s-au redus numarul
hidrateze meselor de la 9 la 7,
corespunzator - se sisteaza alimentatia prin gavaj si se iar ratia este de 60
necesarului zilnic reduce numarul de mese ml/masa
- se continua tratamentul cu antibiotice, - copilul creste

vitamine progresiv in greutate
ajungand la 1960g
- se instituie de asemenea pev. de
intretinere precum si substante - nu prezinta varsaturi
nutritive postalimentare
5. EVALUARE FINALA
In urma ingrijirilor acordate se reduce simtitor cianoza perioronazala. Copilul nu mai

prezinta cianoza marcata la efortul de plans sau supt. Starea de deshidratare este diminuata,
icterul cedeaza treptat. Se mentine descuamatia fiziologica, dar se fac interventii de rigoare
pentru rezolvarea acestei disfunctii. Copilul este echilibrat hidro-electrolitic si prezinta eliminari
adecvate varstei. Copilul se alimenteaza normal cu 9 mese in primele zile alternativ prin gavaj si
tetina, ajungandu-se la 7 mese a 60 ml lapte Morinage B.F.P.
Cazul nr. 3
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: P.
Prenume: C.
Numele mamei: P.M.
Numele tatalui: P.A.
Varsta mamei: 24 ani
Varsta tatalui: 26 ani
Locul nasterii: Maternitatea Bega
Data nasterii: 25.05.2003
Greutatea la nastere: 900 g
Domiciliul: Timisoara, str.Mures, nr. 100, judetul Timis
INFORMATII MEDICALE:
Data internarii: 03.06.2003 Diagnostic la internare:
- stare toxica septica
- pneumonie congenitala
- prematuritate gr.IV
- EHIP forma severa

ISTORIC:
Mama preeclamsie
Gesta VII
Para VII
V.G. 24 saptamani
G.N. 900g
IA1
prezentatie pelvina
Antecedente personale patologice
- soc neonatal
- reanimare neonatala
- ventilatie mecanica
- infectie neonatala cu pioceanic
STAREA LA INTERNARE
- G - 1160 g
- T - 39 cm
- stare generala profund influentata
- tegumente usor palide, cianoza perioronazala
- timp de recolorare prelungit
- pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai
- zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.
- abdomen suplu elastic
- diureza prezenta
- hipoton
- hiporeactiv
- reflece arhaice schitate
Analize de laborator:
Hematologic Bacteriologic
Hb - 16,3 g s. nazala: pioceanic
HQ - 15' cult.cateter: stafilococ aureus
TH - 2'05' sensibil la Rocephin cefotaxim
IP -100% ex.faringian: pioceanic
urocultura: E.coli
sensibil la:
Fortum Gentamicina
Racephin
Biochimic
Na-134
K - 4,11
Ca- 2 , 7
CI-97
proteine 64,6
TGO - 53
TGP- 12
glicemie - 4,36
uree- 17,33
creatinica - 110
A urmat tratament cu Cefotoxin, Gentamicina, Fortum, HSH, vit.K1, Ca gluconic,

vitamina C, etamsilat, Miofilin.
OBICEIURI DE VIATA

Manifestari de dependenta: - cianoza generalizata
- tahipnee
- secretii abundente nazale

- tahicardie
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata
Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si a mucoaselor
- tahicardie

Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza

Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele.

Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor
Manifestari de dependenta: iritabilitatea
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Manifestari de dependenta: - tahipnee
- cianoza generalizata
- secretii abundente nazale
- tahicadrie
Sursa de dificultate: - rinita cu staphilococ aureus
- insuficienta dezvoltare pulmonara

Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii
- dificultate in respiratie
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata

Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
- dezechilibru metabolic hidroelectrolitic
Probleme: - alimentatie neadecvata prin deficit
- deficit de hidratare
Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic Probleme: -

deshidratare
Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.IV
Probleme: - imobilitatea

Sursa de dificultate: - secretii abundente
Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

Probleme: - varsta

Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
Problema: - hipotermia
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele

Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor
Sursa de dificultate: - deshidratarea

Manifestari de dependenta: - iritabilitate
Sursa de dificultate: - procesul infectios
Probleme: - durere
3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
1. Problema - cianoza perioronazala
Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala Diagnostic de

ingrijire - diminuarea schimbului de gaze
2. Problema - dificultate in a se hidrata si manca

Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
3. Problema - deshidratare
Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate Diagnostic de
ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor
4. Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active Diagnostic de

ingrijire - diminuarea mobilitatii
5. Problema - varsta
Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului termic.
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca
6. Problema - atingerea integritatii tegumentelor

Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple elastice
7. Problema - atingerea integritatii fizice
Obiectivul - copilul sa aiba un mediu de securitate fara pericol de accidente Diagnostic de

ingrijire - risc de traumatizare
8. Problema - hipotermia
Obiectivul - sa-si creasca temperatura corpului pana la 36,7 - 37 C
- mentinerea temperaturii corporale in limite normale Diagnostic de

ingrijire - termoreglare alterata
4. APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA I (03.06.2003)
- dificultate - copilul sa - aspirarea secretiilor nazale - se mentin

ineliberarea cailor respire liber pe secretiileabundente
respiratorii nas - aerisirea incaperii
- sugarul respira pe gurita
- copilul sa - administrarea tratamentului indicat
isirecapete - FR 60R/min
coloratia - recoltare de produse pentru
normala a ex.bacteriologice: s.nazala, ex. - AV 160-170 b/min
tegumentelor
faringian - dupa recoltarea
hemogramei se
- pozitionare in decubit lateral pentru constata o scadere a
drenajulsecretiilor Hb sangvine de la 7,8
gr %
- administrare de 02 pe masca
- incalzirea prematurului prin cresterea

temperaturii in incubator la 32 C
- administrarea medicatiei prescrise
- masurarea functiilor vitale
- notarea acestora in F.O
- recoltare de sange pentru gr.Sg si

RH
- copilul sa fie - transfuzie de sange integral AII - se mentine cianoza
echilibrat
- recoltare de sange pentru testul de
hematologic compatibilitate
- administrarea tratamentului cu tului

cu HSH 1,5 ml
- ca gluconic 1 ml + 1
mlgl.10% IV
- fenosemid 0,2 ml IV
Problema Obiectiv Interventii
- alimentatie - copilul sa se alimenteze - pregatirea materialelor pentru sondaj gastric

corespunzator nevoilor
neadecvata prin sale - aspirarea nazala inainte de gavaj
deficit
- sonda de calibru mic, sterila
- seringa de 20 ml sterila
- se masoara distanta intre cavitatea bucala, ureche, apendicele xifoid
- se introduce sonda cu blandete
- se verifica daca se afla in stomac prin aspirarea continutului gastic
- se scoate pistonul seringii
- se pune laptele(10 ml) si se lasa sa curga singur pentru a nu produce

reflux gastric si aspirare in caile respiratorii a continutului gastric
- sonda va fi fixata cu un plasture pe obrazul copilului sau la baza nasului
- sonda va fi spalata dupa fiecare alimentatie cu ser fiziologic

- copilul va fi - recoltare de ionograma sangvina
echilibrat - astrup, proteine, glicemie

hidroelectrolitic
- administrare de pev cu ser fiziologic 30 ml/30'
gl 10%, NaHCO3-4ml
NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml
ritm 5 h
- - copilul sa prezinte - evitarea baii generale
B.O. nedetasat tegumente integre
- toaleta B.O.
- copilul sa prezinte B.O.
fara secretii - recoltare de secretie ombilicala
- pregatirea materialelor necesare pentru toaleta B.O.

- alcool 70 , apa oxigenata
Problema Obiectiv Interventii E
- Nitrat de Ag 5%
- comprese sterile
- eprubeta cu tampon steril pentru recoltarea
- se detaseaza pansamentul vechi
- se curata tegumentele din jurul ombilicului cu alcool 70
- cu un alt tampon se curata B.O.
- B.O. se nitreaza
- B.O. se panseaza cu compresa sterila. Se urmareste si se schimba ori

de cate ori este necesar
ZIUA a II-a (04.06.2003)
- dificultate in - copilul sa aiba secretii - aspirarea secretiilor nazale de cate ori de cate ori este necesar -s
eliberarea cailor nazale reduse
- efectuarea tratamentului prescris de medic -i
respiratorii - copilul sa poata respira st
singur pe nas - pozitionarea in decubit lateral pentru drenajul secretiilor
-s
- copilul sa prezinte - administrarea de 02 pe masca 2-4 1 la indicatia medicului -c
tegumente normal
colorate - recoltare de produse de sange pentru examene biochimice: -p
ionograma sangvina, astrup, TQ, TH, IP, glicemie, CRP, VSH, GOT, m
GPT, proteine
-c
- urmarirea si notarea functiilor vitale in F.O. un
- anemie severa - copilul sa fie - se recolteaza hemoglobina de control post transfuzie -i
pa
hematologic echilibrat - se administreaza tratament cu antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml I.V.
-B.O. nedetasat - copilul sa prezinte - recoltare de secretie ombilicala - B.O. mumificat
B.O. fara secretii - pregatirea materialelor pentru toaleta - B.O. prezinta secretii
B.O. cu mi
- copilul sa prezinte
- alcool 70% ros fetid
tegumente integre
- apa oxigenata - se trimite la laborator
exudatul ombilical
- tinctura de iod
- comprese sterile
- fasa sterila
- copilul sa fie - instalarea de pev. cu solutie de glucide - la indicatia medicului
echilibrat 10% + dupa termina rea
hidroelectrolitic pev.cu gl.si electroliti
NaHCO3 - 3 ml + NaCI -2 ml KCI - 1 ml se va recolta
ionograma si astrup de
- aminovenos 30 ml+20 ml gl
control
- arghina sorbilol 20 ml + 20 ml gl.
- aspatofort 1 ml + 9 ml.gl.
- alimentatie - copilul sa se - se aspira caile respiratorii - copilul primeste prin
gavaj 20 ml lapte
prin deficit alimenteze - se verifica continutul gastric
corespunzator - nu prezinta reziduu
- se ataseaza seringa la sonda gastric
- se introduc 20 ml lapte lasandu-se sa - se creste ratia

curga liber pentru a nu crea reflux gastric progresiv cu 1 ml la
fiecare masa
- se extrage sonda
- numarul meselor va
- se spala, se sterilizeaza fi de 7-8/ 24 h
ZIUA a lll-a (05.06.2003)
- dificultate in - copilul sa aiba - aspirarea secretiilor de cate ori este - se mentine secretiile
eliberarea cailor secretii nazale necesar nazale
reduse
respiratorii - administrarea tratamentului prescris
- pozitionarea corecta
- copilul sa poata pentru o respiratie eficace
respira liber - mentinerea umiditatii in incubator, prin

pe nas introducere de apa in dispozitivul special
- copilul sa - administrarea de O2 pe masca 4-6 1 - cianoza in usor
prezinte regres
tegumente normal - recoltare de astrup pentru evidentierea
parametrilor PH - se mentine cianoza
colorate perioronazala la
- recoltare ionograma sg. manevre sau la
efort(plans)
- masurarea temperaturii, respiratiilor, notarea in
F.O. - parametrii astrup se
mentin scazuti
PH - 7,326
Bef-5 02 sat - 90%

- alimentatie - copilul sa fie - aspirarea secretiilor - la indicatia
prin alimentat medicului
corespunzator - executarea gavajului alimentatia se
deficit intrerupe
- verificarea continutului gastric
- se va verifica
- se extragem continutul gastric bilios cu striuri continutul gastric
sangvinolente periodic
- se sisteaza alimentatia
- se fac spalaturi gastrice cu etamsilat si S.F.

rece
- se introduce pe sonda solutie de S.F. si

etamsilat si se aspira apoi continutul
- operatia se repeta pana cand solutia extrasa va

fi limpede
- se va lasa sonda montata si fixata

- copilul sa fie - recoltare de ionograma, proteine, astrup - valorile ionogramei
echilibrat se mentin scazute
hidroelectrolitic - se incearca dublu abord venos
Na- 130 K-2,4
si acido-bazic - pev. cu plasma proaspata
proteine 58
- pev. cu rol de glucoza si electroliti
astrup-pH-7,236
- pev. cu aminovenos
BCEF- 5 O2
- pev. cu introlipid sat.90%
- pe alt abord pev. cu dopamina

Problema Obiectiv Interventii
-B.O. nedetasat - copilul sa prezinte - se va efectua baie partiala -B

re
B.O. fara secretii - toaleta B.O. cu apa oxigenata
-s
- se atinge bontul cu pansament inmuiat in tinctura de iod
-E
- se introduce praf de sufamida in plaga
-s
- se panseaza cu comprese sterile
- se urmareste plaga de mai multe ori pe zi

- anxietate - inlaturarea anxietatii - asigurarea climatului de salon linistit -s
- indepartarea surselor de accidente si a factorilor de zgomot us

se
- comunicare pentru specificul varstei
-s
ca
ad
Ziua a IV-a (06.06.2003)
- dificultate - reducerea secretiilor - aspirarea secretiilor de cate ori este necesar -
nazale ac
in eliberarea cailor - mentinerea umiditatii in incubator st
- copilul sa respire singur
respiratorii penas - urmarirea si notarea in F.O. a functiilor vitale -s
de
- copilul sa prezinte - pozitionarea corecta pentru drenajul secretiilor
tegumente normal
colorate - administrarea de 02 pe masca
- eliberarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor
- mentinerea temperaturii in incubator la 30-32 C
- masurarea si notarea in F.O. a parametrilor de temperatura, puls,

respiratie
1 Problema Obiectiv Interventii Evaluare
- apnee - copilul sa isi reia - administrarea de O2 pe masca cu un - starea copilului se

respiratia debit mai ridicat de 6-8 I inrautateste
- administrarea medicatiei resuscitare - copilul isi reia

respiratorie respiratia doar
stimulat
- alimentatie - copilul sa fie - aspirarea secretiilor nazale - copilului i se
neadecvata alimentat sisteaza alimentatia
corespunzator - verificare continutul gastric pana la disparitia
prin deficit varstei hemoragiei
- se extrage continutul gastric cu striuri
sangvine
- copilul sa prezinte - se efectueaza spalaturi cu etamsilan, axid digestive
continut gastric fara si ser fiziologic rece
striuri de sange
- se lasa sonda pentru repetarea
spalaturilor
- se cere efectuarea timpilor de coagulare

si sangerare si numarul de Tr.
- copilul sa fie - se mentine pev cu solutii de glucoza 10% - starea copilului se
si S.F. + mentine
echilibrat
hidroelectrolitic electroliti - in urma in-
vestigatiilor in
- se recolteaza din nou astrup si Timpii parametrii astrup
Quik si Hawell apar modificari in
special pH dar si
saturatia de 02'
Timpii sunt si ei
modificati
peste 1' respectiv 3'

- anxietate - inlaturarea starii de - asigurarea conditiilor de mediu - sugarul este linistit,
accepta comunicarea
- vulnerabilitate anxietate - asezarea sugarului intr-un salon izolat cu
fata de pericole - crearea unui mediu - patul prevazut cu bare de protectie personalul
de siguranta
- se mentine insa
agitat la vederea
seringii
- patul captusit pentru
evitarea accidentelor
- inlaturarea surselor cu potential de

accident: seringi, ace, tampoane, obiecte
ascutite, medicamente
- comunicare conforma varstei
- masuri de evitare a infectiilor

nozocomiale
- B.O. cu - copilul sa - efectuarea toaletei cu apa oxigenata - B.O. se detaseaza
secretii prezinte
- se atinge plaga cu solutie de nitrat de Ag - se mentin secretiile
purulente B.O. fara secretii 2% dar in
- se aplica pansament steril cantitate redusa
- se instituie tratament cu antibiotic dupa - in plaga s-a format

antibiograma un granulom
ZIUA a V-a (07.06.2003)

- dificultate in - reducerea - aspirarea secretiilor - secretiile se
respiratie secretiilor nazale
- administrare de O2 continuu pe masca mentin
- copilul sa isi
reia respiratia pe - pozitionare de drenaj
nas
- umiditatea in incubator la 50-75%
- notarea si masurarea functiilor vitale si

vegetative in F.O.
-copilul sa - administrare de 02 - copilul este in
prezinte continuare
tegumente mal - eliberarea cailor respiratorii
colorate cianotic
- administrarea medicatiei prescrise:
miofilin, Ca giuconic, adrenalina - copilul nu isi
reia respiratia nici
- notarea in F.O. a parametrilor inregistrati dupa
RCP si administrare
de droguri
-apnee - copilul sa isi reia - intubatie orotraheala

respiratia
- administrare de O2 pe sonda
- administrarea tratamentului
- ajutor la resuscitare cardiorespiratorie

- alimentatie - copilul sa fie - aspirarea si curatirea cailor respiratorii -copilului i se
neadecvata alimentat sisteaza alimentatia
corespunzator - verificarea continutului gastric p.o.
prin deficit
- copilul sa prezinte - efectuarea de spalaturi gastrice cu solutii - apar varsaturi in
continut gastric hemostatice zat de
fara
- urmarirea si notarea in F.O. a parametrilor cafea
striuri de sange vitali
- starea se mentine
- combaterea grava
hemoragiei
- granulom - eliminarea - toaleta ombilicala cu apa oxigenata - se mentine

granulomului granulomul
ombilical ombilical - se va atinge mugurul cu solutie de Nitrat
de Ag 5% ' ombilical
- copilul sa prezinte
tegumente integre - se va aplica pansament steril cu alcool - secretiile sunt mult
70% diminuate
- se schimba de cate ori - plaga ombilicala

este
este necesar
bine ingrijit
- anxietate - inlaturarea starii - comunicare conforma cu varsta copilului - sugarul este linistit
de
- asigurarea microclimatului prin izolarea - comunica conform
anxietate copilului intr-un salon linistit varstei
- vulnerabilitate - crearea unui
- indepartarea obiectelor cu potential de - se mentine agitat
fata de pericole mediu de siguranta accident la vederea seringii
- masuri de evitare a infectiilor

intraspitalicesti prin izolare de persoane
bolnave, indepartarea scutecelor murdare, a
seringilor, acelor folosite
5. EVALUARE FINALA
In urma ingrijirilor efectuare, cu tot efortul depus, starea copilului s-a inrautatit.
Au continuat crizele de apnee, ajungandu-se la intubatie orotraheala cu 02 terapie

continua.
Alimentatia a fost sistata din cauza hemoragiei digestive, copilul neputand fi
reechilibrat hidroelectrolitic-hematologic. Data fiind greutatea mica la nastere si problemele
aparute ulterior copilul a decedat.
S-au intocmit actele necesare care au cuprins data nasterii, data decesului, ora
decesului si sectia unde s-a produs decesul.
Copilul a fost transferat cu actele insotitoare la laboratorul de anatomie patologica in

vederea efectuarii necropsiei.
CONCLUZII
Facand o corelare a celor 3 cazuri ingrijite si urmarite timp de 5 zile, am constatat ca
starea a 2 copii s-a imbunatatit simtitor, secretiile nazale si cianoza s-au diminuat, copii si-au
reluat alimentatia care consta in 7 mese/zi a cate 150 ml lapte de mama, respectiv 7 mese a 40 ml
morinaga B.F.P.. Cei doi copii prezinta eliminari adecvate varstei. Din pacate al treilea copil, in
urma eforturilor depuse si interventiilor acordate nu a mai putut fi salvat. Copilul a fost pregatit
corespunzator si i s-au intocmit actele necesare pentru transportul la laboratorul de anatomie
patologica.
Concomitent s-a efectuat EPS pentru mame in vederea insusirii tehnicilor de ingrijire
a copilului la domiciliu. De asemenea s-a explicat actiunile nocive ale fumatului si cofeinei
asupra sanatatii si dezvoltarii copilului.
IV. BIBLIOGRAFIE
1. Curs de pediatrie
Dr. Marghit Serban

Dr.Carmen Golea
Dr.Maria Cucuruz
2. Indreptar de pediatrie
Dr. Maria Filimon
3. Puericultura si Pediatrie
M.Geormaneanu
Zoina Moldovan
4. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor
Dr.Georgeta Balta
Dr. Maria-Otilia Stanescu
Lucretia Titirca
Antoaneta Metaxatos
Aglaia Kyowski
5. Cartea asistentului medical - Tehnica ingrijirii bolnavului
Carol Mozes
6. Ghid de nursing
Lucretia Titirca
7. Ingrijiri speciale acordate bolnavilor
Lucretia Titirca

Ingrijirea-Copilului Nascut-Prematur

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Ingrijirea-Copilului Nascut-Prematur

Încărcat de

Drepturi de autor:

MOTTO

Notiuni despre conceptul de nursing.

„Nursingul este o arta. Deci necesita devotament exclusiv, pregatire temeinica,

Functia specifica a nursei este de a asista individul bolnav sau sanatos, in a fi

Acesta parte a functiei sale ia o initiaza si controleaza, ea este elementul

(definirea asistentei medicale)

„constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata a celui care a incercat sa se

VIRGINIA HENDERSON 1987

„Sanatatea este singura bogatie pentru care merita sa faci orice

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

- este data de anumite criterii:

O definitie simplificata a prematuritatii este data de Shakespeare in piesa 'Richard al

„Prematurul este o fiinta neispravita si prea timpuriu zvarlita in lume.”

Pe baza criteriului ponderal se poate face urmatoarea clasificare:

Prematuritate gr.I. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 2500-2000 g.

Prematuritate gr.II. - nou-nascut cu greutate la nastere intre 2000-1500g.

Prematuritate gr.III.- nou-nascut cu greutate la nastere intre 1500-1000g.

Prematuritate gr.IV. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 1000g.

Alti autori imbina cele 2 criterii, impartind copii in 3 categorii:

1. normal pentru varsta lor;

2. supraponderal pentru varsta;

3. subponderal pentru varsta.

Cauzele prematuritatii sunt numeroase, in general se asociaza si sunt greu de depistat.

Se apreciaza ca, nasterea prematura este determinata de incapacitatea uterului de a

Cauzele favorizante pot fi:

a) cauze obstetricale: - insertiile vicioase ale placentei(placenta praevia

- rupere precoce a membranelor

- decolarea prematura a placentei

- boli in sfera genitala care implica distensiunea uterului

b) cauze fetale: - gemelaritate

- incompatibilitate grup RH sau ABO

- boli ale cordonului ombilical

c) imbolnaviri ale mamei: - TBC evolutiva

- exista o relatie intre prematuritate si alimentatia carentata in proteine,

- prematuritatea este mai frecvent inregistrata in urmatoarele cazuri:

- mame cu activitate profesionala grea

- stare economica precara

- igiena personala deficitara

- nivel scazut de cultura

f) cauze mecanice - traumatisme diverse:

g) factori ereditari: - anomaliile cromozomiale par sa influenteze durata

sarcinii care poate fi mai scurta

- frecventa unor grupe sangvine

La examenul clinic se constata urmatoarele:

- capul reprezinta o treime din lungimea totala

- craniul este voluminos cu un perimetru ce depaseste pe cel toracic cu peste 3 cm

- fontanelele si suturile craniene sunt larg deschise

- fata este mica, triunghiulara, cu aspect de facies de batran

- gatul lung si subtire

- toracele este ingust, cilindric si cu coastele usor deprimabile in inspir „Tirajul

- abdomenul mare, revarsat

- membrele sunt subtiri si scurte

- pielea este rosie subtire, lucioasa, zbarcita, acoperita cu lanugo abundent

- urechile sunt mari cu relieful pavilioanelor absente si au cartilajele foarte moi

- musculatura este insuficient dezvoltata, cu o hipotonie accentuata care explica

- cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza pubiana,

- testiculii sunt coborati in scrot

- labiile mari nu le acopera pe cele mici

Prematurul este copilul nascut la mai putin de 37 saptamani de gestatie

-Gatul este subtire si pare mai lung

-pavilionul urechii este mai moale si inform din cauza tesutului

Toracele este mai ingust si contrasteaza cu abdomenul mai voluminos

-cordonul ombilical este mai subtire si este implementat mai jos

ORGANELE GENITALE: externe sunt incomplet formate: - la fetite labiile mari nu

1.2. CRITERII NEUROLOGICE – postura la prenatur, membrele superioare sunt in

- manevra „calcaie-urechi” posibila la varsta gestationala mica