Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrr Diploma Cancer Mamar Icf
Lucrr Diploma Cancer Mamar Icf
Lucrr Diploma Cancer Mamar Icf
1/63
INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR
2/63
INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR
3/63
CUPRINS
Capitolul II Tratament
1.Tratament chirurgical
2.Tratament telecobaltoterapic
3.Tratament cu citostatice
4.Tratament hormonal si imunoterapia
5.Tratament profilactic
Bibliografie
Unul din motivele alegerii acestei teme pentru lucrarea de diploma il constituie faptul ca din
cauza acestei boli au suferit fiinte dragi din viata mea, iar din proprie experienta spun ca
pacientele tratate de cancer necesita o ingrijire atenta, iar cea mai importanta este pregatirea
medicale isi exercita meseria pentru recuperarea fizica, dar mai ales psihica a pacientelor lor.
Ginecologia este ramura stiintei medicale care se ocupa cu studiul fiziologic si patologiei
genitale a femeii.
Cuvantul ‘’ginecologie’’ vine din limba greaca veche: gyneos = femeie si logos = tratat,
afectiunilor ginecologice, contribuind prin cunostinte temeinice, prin sfaturi date in cadrul
vital al femeii. De aceea asistentul medical din aceasta sectie are un rol deosebit de
masculin.
Aparatul genital feminin este alcatuit din: organe genitale externe, organe genitale interne si
glandele anexe.
Organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus, formatiunile labiale (labiile mari si
labiile mici) si organele erectile (constituite de bulbii vestibulari, clitoris si corpusculii tactili
Organele genitale interne cuprind: vaginul, uterul, trompele uterine si ovarele (in numar de
Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt: glandele lui Bartholin, glandele
Glandele mamare
- sunt organe perechi, anexe ale aparatului genital feminin situate sub pielea regiunii
starea lor functionala: la nastere au greutatea de 5g, la adulte, 200g, iar la femei ce alapteaza,
aproximativ 500g.
cm diametru - roza la blonde sau mai inchisa la brunete. Pe suprafata areolei se gasesc
tuberculii Montgomery, glande sebacee care in sarcina isi maresc volumul luand denumirea
- fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular; inainte de a ajunge la mamelon,
- glanda mamara este acoperita de piele care prezinta la nivelul mamelonului si al areolei
- din punct de vedere structural, mamelonul este o excrescenta a pielii produsa prin
- in dermul areolei mamare se gasesc numeroase celule pigmentare, glande sebacee si glande
sudoripare;
- structural, glanda este formata din 15-25 de lobi, fiecare fiind alcatuit la randul sau din
- lobii sunt despartiti unii de altii prin tesut conjunctiv dens si prin grasimi;
- secretia glandulara este discontinua, glanda mamara secretand lapte numai in timpul
lactatiei;
- secretia laptelui apare la 2-5 zile de la nastere, ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie;
- fazele lactatiei sunt in numar de trei: faza de preparare pentru lactatie, faza de declansare a
acini glandulari;
prolactinei;
- secretia lactata este intretinuta prin reflexul de sugere, de la mamelon si reflex de golire
- inaintea secretiei lactate, sanul elimina colostrul in primele 3-5 zile de la nastere;
nastere recenta sau lactatie prelungita sunt prezente: amenoree ce persista luni sau ani,
este frecventa, sanii sunt anormali ca structura, dar voluminosi cu greutatea cuprinsa intre
san este unilateral, putand fi exceptional bilateral simultan si mai frecvent bilateral succesiv.
La barbat cazurile sunt rare, dar in acelasi timp si foarte severe, cu tendinta la metastaze
precoce.
30-40% din cazuri: inlaturarea hormonilor estrogeni prin castrare bilaterala influenteaza in
Tumora poate sa apara in orice parte a sanului, dand insa o frecventa de aproximativ 70%
3. Tumorile sanului
Ca si in alte tesuturi si organe si la nivelul glandei mamare se pot dezvolta atat tumori
- adenofibromul;
- papilomul intracanicular;
- tumorile phylode;
3.2. Tumorile maligne ale sanului, dupa tesutul din care deriva
- sarcom.
- papilom, carcinom;
- polip;
- adenom, adenocarcinom.
-fibrom, fibrosarcom;
-mixom, mixosarcom;
-lipom, liposarcom;
-condrom, condrosarcom;
-osteom, osteosarcom;
-miom, miosarcom;
-hemangiom, hemangiosarcom;
-limfagiom, limfagiosarcom;
- limfosarcom;
- reticulosarcom;
- mielom multiplu.
- gliom,glioblastom;
- meningiom;
- neurinom;
- neuroblastom;
- ganglioneuron.
- feocromocitom;
- nev;
- melanom multiplu.
-retinoblastom;
-mola hidatiforma;
-fibroadenom;
-tumora phillodes;
-carcinosarcom.
inferioare;
5. Fiziopatologia tumorilor
La nivel subcelular genetic, aceste modificari biochimice produc mutatii somatice, precum si
proteica.
Membrana celulei canceroase capata noi calitati structurale, apar noi antigene celulare
- raze X;
- raze Alpha;
- raze Beta;
- raze Gamma;
- raze Ultraviolete;
- modificari ale secventelor antigenice a celulelor - apar antigenii specifici tumorali (AGST);
Tumorile maligne se dezvolta atat local, cat si la distanta, iar caracterele lor se modifica din
Stadiul unei tumori desemneaza o anumita perioada (un anumit moment) din dezvoltarea
Totodata, in acest fel, sunt posibile compararea rezultatelor terapeutice, aprecierea modului
de evolutie a prognosticului.
In determinarea stadiului, se tine seama de trei factori principali: tumoare locala, starea
nivelul epiteliilor, mai ales la colul uterin, si este denumit carcinoma insituu sau
intraepitelial. Au fost descrise cancere in stadiul 0 si la nivelul altor tesuturi decat cel
strict la organul de origine, fara infiltratii la tesuturile din jur, fara adenopatii si fara
metastaze.
nu depaseste organul de origine (nu in tesuturile din jur), iar ganglionii regionali,
desi pot prezenta metastaze (adenopatii regionale), raman totusi mobili. Nu se gasesc
metastaze la distanta.
e) Stadiul IV – reprezinta stadiul cel mai avansat de evolutie, caracterizat prin extensia
distanta.
Cancerul de san are o viata subclinica indelungata, cuprinsa intre 10 si 15 ani; dovada
existentei acestei perioade o releva boala Paget care astazi este incadrata in formele cronice
ale cancerului mamar, dar datorita evolutiei indelungate este incadrata ca stare
precanceroasa.
Diagnosticul etiologic trebuie precizat in orice nodul palpabil al sanului; palparea trebuie
NODULUL
fiind cancer mamar; in 55% din cazuri este localizat in patratul supero-extern;
ca abces mamar;
depresibil sau fluctant, cu incidenta maxima intre 45-55 de ani; poate fi suspectat ca
cu secretie mamelonara;
e) nodul putin dureros la apasare, deseori noduli multiplii, atasati strans unul de
g) nodul moderat pana la foarte dureros la apasare, plat cu tegumente livide daca este
mai multe ori premenstrual. Durerea delimitata cu caldura locala si roseata o intalnim in
procesele inflamatorii. Nodulul este dureros la apasare, bine delimitat, indica fibroadenom.
GINECOMASTIA
Tabloul clinic in 70% dintre cazuri se caracterizeaza prin noduli duri, nedurerosi, mamar sau
ale mamelonului.
Cancerul de san produce metastaze precoce, de cele mai multe ori cand se pune diagnosticul
hepatice in 50% din cazuri, metastaze cerebrale, iar diseminarea limfogena prinde ganglionii
8. Diagnostic clinic
Se apreciaza ca in peste 80% din cazuri tumora este descoperita accidental de catre femeie
Principalele semne de alarma care determina pacienta sa apeleze la doctor sunt decelarea
prin palpare a unei tumori la nivelul sanului sau a unui ganglion axial, aparitia unei secretii
Prin examen local atent se pot pune in evidenta si alte semne revelatoare: asimetrii ale
in formele avansate.
Semnele clinice clasice de malignitate ale tumorii mamare sunt duritatea, onturul neregulat
9. Diagnostic paraclinic
- mamografia simpla;
- termografia mamara;
Singurul examen capabil sa stabiliasca cu exactitate natura tumorii este cel histopatologic.
In acest sens, cea mai buna metoda de diagnostic este extirparea chirurgicala a tumorii in
Metodele utilizate in mod curent sunt punctia biopsica, biopsia prin foraj si examenul
citologic al frotiului din secretia mamelonara, dar care au o acuratete diagnosica mai redusa
(90-95%).
stadial.
Pe baza acestor criterii, s-au stabilit patru stadii ale cancerului mamar:
important, cu toate ca in multe cazuri este dificil, datorita evolutiei latente a tumorii.
axilare, a secretiei mamelonare etc., ne pot conduce la diagnostic prezumtiv chiar in fazele
certitudine.
- orice tumora mamara poate sa fie cancer pana la proba directa contrarie;
- examenul clinic trebuie continuat cu investigatii complementare in caz de dubii sau pentru
Intr-o faza mai avansata, cand tumora adera si infiltreaza spre suprafata straturilor
conjunctive, care duc de la glande la piele, circulatia limfatica a pielii fiind blocata, porii se
Invadarea glandei se face din aproape in aproape, aderenta la piele devine tot mai neta,
Presiunea pe tumora poate sa ne arate o scurgere prin mamelon de aspect seros, sanguinolent
Extensia tumorii spre planurile profunde duce la invadarea aponevrozei muschiului pectoral
mare si apoi a muschiului insusi si mai in profunzime pana la grilajul costal tumora devine
Extensia regionala se face pe caile limfatice prinzand ganglionii axilari care la inceput se pot
palpa ca niste formatiuni dure, mobile neaderente la tesuturile din jur devin confluente,
aderente la tesutul celulo-grasos al axilei, avand aspectul unor formatiuni dure, neregulate,
Ganglionii supraclaviculari sunt invadati mai tarziu, clavicula reprezentand din punct de
Caile limfatice ale pielii care transversal pot invada ganglionii axilari axilei opuse.
In faza avansata apar dureri care se datoreaza prinderii plexurilor nervoase, revarsate
Evolutia cancerului mamar este foarte rapida si cu prognostic mai grav la femeile tinere, mai
La femeile in varsta evolutia este inceata, nedand de obicei metastaze, tumora capata un
13. Prognostic
care il depasesc si care este mai mult sau mai putin distrus; releva prezenta unui cancer
- schirul atrofic, glanda mamara se atrofiaza, mamelonul dispare treptat, are evolutie lenta,
- schirul in cuirasa prinde in masa tegumentul sub forma unor placarde rosii sau brune,
constrictie toracica;
- schirul pustular diseminat poate fi o forma de recidiva: in jurul unei tumori netede apar
Mastita acuta carcinomatoasa are debut brusc, la o femeie tanara care alapteaza. Sanul este
tumefiat, rosu edematos; frecvent afectiunea este bilaterala; prezinta adenopatie de tip
inflamator; bolnava are febra, starea generala se altereaza rapid, evolutia este galopanta, cu
sau galactografie.
rezervat.
Anamneza
Motivele internarii vor evidentia prezenta durerii, a febrei, a pierderilor de sange prin vagin,
apropiate.
Antecedente personale vor evidentia data aparitiei primei menstruatii (menarha), modul in
menstruatia (28-30 de zile), cat dureaza (3-4 zile), cantitatea sangelui (fluxul normal, redus,
abundent).
Se vor retine datele despre numarul nasterilor si avorturilor, modul cum au decurs sarcinile
initiativa.
- tensiunea arteriala;
- pulsul;
- respiratia;
- temperatura;
- diureza;
- se verifica scaunul.
Inspectia
Cu o privire generala asupra bolnavei, vom observa starea ei fizica (inaltime, configuratie)
Se observa abdomenul pacientei, aceasta fiind in decubit dorsal, cu membrele inferioare usor
flectate.
(fibroame mari, tumori de ovar), alteori abdomenul este destins pe ambele flancuri (in caz de
existenta a ascitei).
Palparea
Se face cu blandete, cu fata palmara a mainii usor incalzita; se poate palpa o tumora dura,
nedureroasa, greu de separat de tesutul mamar din jur, prezentand uneori chiar de la inceput
Percutia
Examenul sanilor
mamelonare.
Examenul genital
configuratia labiilor, gradul impregnarii cu hormoni sexuali, anumite anomalii, prezenta unei
rupturi de perineu.
Se cere pacientei sa tuseasca sau sa se screama, observandu-se modul in care coboara peretii
scurgerile.
Examenul cu valvele
permitand prelevarea de secretii din vagin sau canalul cervical, pentru examen bacteriologic
Tehnica:
inferioara prin introitul vaginal in vagin, apasand pe musculatura perineala din dreptul
Se vor urmari:
- caracterul leziunilor;
Vom analiza:
recente ale perineului, unde exista pericolul desfacerii lor cu dehiscenta plagii.
Tuseul vaginal
vagin, col uterin, uter, anexe. La tactul vaginal, colul apare tras si uterul deplasat de prezenta
tumorii.
Prin intermediul fundurilor de sac vaginale, palpam ovarul si trompa uterina care pot fi
Atunci cand in cavitatea peritoneala se acumuleaza sange sau puroi, fundul de sac posterior
Tuseul rectal
Se realizeaza prin introducerea unui deget in rect, pentru a examina organele genitale la
virgine (unde tactul vaginal nu se poate efectua), pentru a putea evidentia o tumora genitala
sau extragenitala, infiltratia parametrelor (in neoplasmul uterin), colectii din fundul de sac
La examenul cu valvele, dupa ce medicul introduce valvele vaginale, acestea vor fi sustinute
Se recolteaza secretii vaginale pe lame, pentru frotiuri sau medii de cultura, se efectueaza
tratamente locale.
lactobacillus;
transport,examinare, interpretare.
- materiale sterile: manusi de cauciuc, specule vaginale, ansa de recoltare, pipete Pasteur,
- se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta, fara solutie
locuri de electie: orificiul glandelor Bartholin, orificiul colului uterin, meatul urinar;
- recoltarea se face cu valve si cu specule sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor
vaginului;
-se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat, pentru examen citologic, iar
La fetite se recolteaza cu ansa, iar in caz de suspiciune de difterie vulvara se preleveaza trei
Tipul III - epitelii, foarte rar lactobacili, foarte frecvent bacili gram-pozitivi si negativi,
frecvente leucocite;
Tipul IV - rare epitelii, lactobacili absenti, foarte frecvente leucocite, foarte abundenta flora
Examen de laborator
Examenele complementare sunt extrem de importante dar, din nefericire, nu ofera date
epidemiologica.
Recoltari de sange
Teste de disproteinemie
Modificarile cantitative ale proteinelor plasmatice altereaza echilibrul coloidal care poate fi
Tehnica:
turbiditate, precipitare, floculare sau formare de gel in amestec, prin actiunea reactivului
Reactia Takata-Ara:
- reactia este pozitiva daca floculatia apare in 3 dilutii succesive pornind de la dilutia
minimala de 1/32.
Reactia Gros:
Reactia Wahrmann-Wunderly:
Reactia Kunket:
Reactia cefalin-colesterol:
Reactia Mallen:
- pentru teste de labilitate serica se recolteaza 10ml, sange venos fara substanta
anticoagulanta.
- pentru sumar de urina se recolteaza 2-3 ml; urina emisa spontan sau prin sondaj vezical;
-valoarea normala: albumina absent, glucoza absent, sediment cu rare leucocite, rare celule
epiteliale.
Urocultura
- se recolteaza urina proaspata, emisa dimineata la sculare sau dupa un repaus de 6 ore;
Explorari Functionale
Electrocardiograma
Explorari radiologice
Mamografia
- foloseste p32 radioactiv care are capacitatea de a se fixa pe tesuturile pe cale de crestere;
- razele beta emise de fosforul radioactiv sunt decelate prin scintigrafie mamara.
Galactografia
Pneumografia
aerului inoculat.
xerografia.
Termografia
-se bazeaza pe diferenta de temperatura intre tegumentele vecine tumorii fata de cele de
distanta.
Examinari citologice
Punctia biopsica
Orice tumora benigna este bine sa fie extirpata si sa fie examinata la microscop.
- tratament chirurgical;
- tratament cu citostatice;
1. Tratamentul chirurgical
dimprejur.
si grasos al axilei;
b) mamectomia simpla fara evidarea ganglionara si fara extirparea pectoralilor urmata la 10-
la care datorita starii generale nu este posibila operatia Halstedt; mamectomia simpla se mai
In stadiile mai putin avansate (I si II), interventia chirurgicala cu intentie de radicalitate are
ca scop extirparea glandei prin operatia Halstedt, impreuna cu ambii muschi pectorali sau
Mamectomia este interventia paleativa pentru stadiile avansate (III si IV) cu tumori mari,
Iradierea prin cobaltoterapie este utilizata mai ales in asociere cu tratamentul chirurgical atat
consolidare.
recidivele postoperatorii.
Tratamentul iradiant prin roentgenterapie tinde sa fie inlocuit cu cobaltoterapia care are
penetratie mai mare si permite scaderea dozelor utilizate. Se mai poate asocia cu
chimioterapia.
adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau ca singur tratament al cazurilor care nu pot beneficia
In cazuri avansate, incurabile sau cele care recidiveaza ori dezvolta metastaze si in care
terapeutica este practic inutila, asistenta poate judeca starea in care este; in aceste cazuri apar
indicata ovarectomia bilaterala, prin iradiere ovariana sau pe cale medicamentoasa (cu
Tamoxifen).
hormonodependente.
5. Tratamentul cu chimioterapice
hormonoterapia.
rezultate variabile.
Dintre achilante par a fi mai eficiente Xiclofosfamida, Tio Tepa, Levofalan, IOB82. Dintre
monochimioterapia.
6. Tratamentul profilactic
profilaxia trebuie inteleasa in sensul de a depista cancerul in primul stadiu in care procentul
de vindecare este de 90% sau cel mai tarziu in stadiul II in care vindecarile se apreciaza ca
pot atinge procente intre 15-30%. In stadiile mai avansate posibilitatile de vindecare sunt
Pentru descoperirea din timp a tumorilor sanilor se recomanda pe langa examenul periodic
efectuat la medicul specialist si autoexaminarea mamelelor. Acest lucru este necesar mai ales
Frecventa cea mai mare a tumorilor sanului se intalneste intre 35-60 de ani, de aceea orice
femeie dupa 30 de ani trebuie sa-si faca un control medical al sanilor la 6-12 luni.
Pentru a obtine rezultate mai bune, examinarea sanilor se va face la 5 si la 15 zile dupa
inceperea ciclului menstrual, iar pentru femeile in menopauza observarea se va face la o data
Examenul se face stand in picioare in fata oglinzii, cu mainile ridicate in sus sau asezate pe
umeri.
Se urmareste daca apar deformari (gropite), denivelari pe suprafata unui san in comparatie
sanul. Se va constata daca exista in masa moale si elastica si parti mai dure, sub forma de
noduli sau daca exista zone dureroase, mai ales in timpul menstruatiei.
In acelasi timp se va palpa si regiunea axilei pentru a descoperi un eventual ganglion marit
Cazul I
La data de 01.02.2008, la camera de garda ginecologie a Spitalului Prof. Dr. Panait Sarbu se
prezinta Ionescu Maria datorita aparitiei unei formatiuni tumorale la nivelul sanului stang ce
- Hb=14,1g%;
- Ht=40,5g%;
- limfocite=7200/mm;
- glicemie=100mg%;
- uree=32mg%;
- colesterol=3,3mg%;
- TGP=18.29UI;
- TGO=21,66UI
- TS=1’33’’;
- TC=5’;
-grup sanguin=A2,Rh-pozitiv.
- diureaza normala;
de Romergan.
Dupa interventie, operata este dusa in sectia de terapie intensiva pentru supraveghere
postoperatorie.
Culegerea de date
”Pr. Dr. Panait Sarbu’’, prezentand usturime si durere la nivelul sanului stang si o formatiune
respiratii/min.
sa faca exercitii respiratorii, insa ii place ca locul in care se afla sa fie permanent aerisit.
I.M. mananca singura avand o dentitie foarte buna. Desi petrece foarte mult timp in
bucatarie elaborand noi si noi retete, I.M. are o alimentatie moderata, fara excese si greutate
cronica.
I.M. relateaza menarha la 14 ani, cicluri neregulate, iar instalarea menopauzei s-a produs la
varsta de 50 de ani.
din contra ii place foarte mult sa faca miscare in aer liber, alergatul dimineata si plimbarile
I.M. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor,
Principalele cauze spune I.M. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de
I.M. are o temperatura medie de 36,5g Celsius insa in ultimele zile temperatura a fost ceva
I.M. prezinta neliniste si se teme ca miscarea sa nu-i accentueze durerea, de aceea sta foarte
si vede foarte bine, limbajul folosit este clar, iar atunci cand vrea sa se faca inteleasa repeta
I.M. este de origine ortodoxa, dar nu merge la biserica pentru ca tot timpul ii este ocupat cu
I.M. spune ca nu are cunostinte despre boala, diagnostic si nici despre implicatiile presupuse
Dna. Liana Constantinescu in varsta de 70 ani este adusa de fiul ei la camera de garda a
Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentand: dispnee de efort, cefalee, ameteli, dureri in ambii
sani.
- Hb -11.8g %;
- Ht – 3.8 %;
- Glicemie - 7.8 mg %;
- Uree – 30.27 mg %;
- Creatina – 0.9 mg %;
-TS = 1’15”;
-TC = 3’;
Examenul sumar de urina arata: aspect normal, reactie acida, albumine absente, epitelii plate-
fibromatoase cu diametru cuprins intre 0,20 – 0,9 cm, cu limite precise, cu structura marginala
si intensitate mare.
-diureza normala;
o tableta de Romergan.
supraveghere postoperatorie.
Culegerea de date
L.C. in varsta de 70 ani este casatorita de 50 de ani, are un copil. Doamna L.C. a respectat
dorinta sotului de a sta acasa si a avea grija de gospodarie, de copil, de aceea este casnica.
In urma cu circa 30 de ani, cu toate ca si-a luat medicatia, a prezentat unele dificultati de a
respiratii/minut, iar amplitudinea superficiala. Tusea mai frecventa in timpul noptii, dar nu este
productiva.
L.C. mananca singura, avand dentitia foarte buna, este vegetariana convinsa si de aceea are o
greutate sub limita normala- 1.65m = 49 Kg. Consuma circa 2 litri lichide in special apa plata.
Urineaza de 3-4 ori/zi circa 1-1,5 l urina, de aspect normal. Are 1 scaun la 2 zile.
L.C. ne relateaza menarha la 12 ani, cicluri neregulate, iar menopauza s-a instalat la varsta de
48 ani.
L.C. nu prezinta dificultati in a se misca si a avea o buna postura, ii place foarte mult sa faca
Are o temperatura medie de 36,5 C, insa in ultimele zile temperatura a fost ceva mai ridicata
37,5 C.
L.C. aude si vede bine, iar limbajul folosit este clar si smplu.
L.C. nu are cunostinte despre boala sa si nici nu vrea sa afle mai multe. Spune ca ”a ajuns la
Miruna Tanase in varsta de 46 de ani este adusa pe 19.01.2008 de catre sotul ei la camera de
garda a Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentand durere in hipocondrul stang aparitia unei
M.T. este convinsa de catre sot sa se interneze pentru tratament de specialitate la data de
24.01.2008.
In seara zilei de 24.01.2008 se face pregatirea psihica a pacientei pentru recoltarea de sange si
- HB = 11.7 g %;
- Ht = 40.4 %;
- glicemie = 95 mg %;
- uree = 32 mg %;
- TS = 11’30’’;
- TC = 6’;
- albumina = absent;
- glucoza = absent;
- hematii = absent;
- leucocite = absent;
- aspect normal.
Mamografia arata prezenta unui nodul mamar stang aflat in profunzimea tesutului, ce are un
batai/min.;
- temperatura = 36.5 C;
- diureza = normala
si una de Diazepam.
supraveghere postoperatorie.
Culegerea de date
M.T. in varsta de 46 de ani este casatorita, are 3 copii, a lucrat la o patiserie timp de 8 ani, dar a
consumului de dulciuri. M.T. are 1.60m si o greutate de 67 kg. Consuma aproximativ 2 l lichide,
in special apa plata si sucuri neacidulate. Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1.6l urina,cu aspect
M.T. ne relateaza menarha la 13 ani, ciclul fiind neregulat pana la inceperea activitatii sexuale,
dupa care menstruatia s-a reglat, instalarea menopauzei s-a produs la 45 de ani.
M.T. ii place miscarea in aer liber, dar acum de teama durerii se deplaseaza mai greu.
M.T. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor,
dimineata simtindu-se obosita. Principalele cauze, spune MT, ale faptului ca nu poate dormi
noaptea sunt reprezentate de durere la nivelul sanului stang si de teama referitoare la ceea ce se
Toaleta zilnica poate sa o efectueze partial, iar pentru toaleta generala cere ajutorul fiicelor, nu
M.T. are studii medii, iar limbajul folosit este clar si cu un ton relativ jos (scazut) din cauza
timiditatii.
Este de religie ortodoxa, dar nu merge la biserica, pentru ca spune ”intodeauna gasesc
altceva de facut”.
M.T. are cunostinte despre boala sa si este interesata sa afle cat mai multe.
Sunt foarte multe metode prin care se poate depista un cancer initial. In primul rand este vorba de
autocontrol. Populatia trebuie invatata prin lectii sistematice de educatie sanitara sa interpreteze
semnele cancerului incipient. De exemplu, sa observe daca pe suprafata pielii apare o formatiune cu
caracter dubios si sa se prezinte in acest caz imediat la o consultatie medicala. O femeie trebuie sa
invete sa-si palpeze sistematic sanii la anumite intervale (o data la 3 luni) pentru a descoperi o
menstruale poate fi suspecta de o afectiune neoplastica de col sau de corp uterin etc. cu atat mai
suspecte sunt sangerarile uterine care apar dupa instalarea menopauzei. De asemenea, daca o
fomatiune tumorala considerat pana atunci benigna incepe dintr-o data sa se mareasca (se
Intrucat se stie ca la femeie cancerul apare cel mai frecvent la san sau la colul uterin, se pot organiza
cu usurinta consultatii sistematice (periodice) vizand depistarea unei eventuale localizari ale
leziunilor canceroase la aceste organe. Examenul vaginal cu valve si un examen citostatic prin
metoda Papanicolau trebui sa se faca sistematic o data pe an oricarei femei care depaseste 35 de ani.
Acelasi examen citostatic este obligatoriu sa se faca din sputa oricarui tusitor adult care depaseste
35-40 de ani sau din secretia gastrica atunci cand apar tulburari dispeptice.
Tuseul anal trebuie facut sistematic poate depista un cancer anorectal sau de prostata. Orice
modificare a volumului sau a culorii unui nerv trebuie semnalata, deoarece poate fi un inceput de
malignizare. Tulburarile de deglutitie in general tulburari de digestie, in mod deosebit inapetenta pot
prelungeste pot fi un semn de cancer larigian ori bronsic. Tulburarile de evacuare a scaunului,
insotite sau nu de sangerare pot suspiciona o tumora anala. Toate acestea sunt semne importante,
Fara indoiala ca ori de cate ori se desfasoara astfel de actiuni in masa trebuie gasite formele cele mai
adecvate pentru a nu alarma inutil si pe cei care nu au o astfel de afectiune si care pot descoperi la ei
Asistenta medicala poate invata populatia in mijlocul careia lucreaza sa cunoasca aceste semne si
Cadrele medii trebuie sa instruiasca pe cei pe care ii au in grija ca orice tumoare cu aspect sigur
Cu atat mai mult vor fi extirpate acele tumori care prin natura lor au un potential mai mare de
malignizare.
Un alt camp de actiune profesionala este acela de a actiona supra factorilor, putini este drept, care
- se vor lua masuri pentru evitarea oricarei surse de iritatie care poate sa determine aparitia
cancerului;
gudron,de exemplu, trebuie luate masuri speciale. Muncitorii din anumite locuri de munca trebuie sa
face dus in fiecare zi pentru a se curata de substantele iritante care se depun pe piele;
- expunerea indelugata la vant, la soare puternic sau la praf poate sa determine si ea aparitia unui
cancer;
- nervii existenti pe piele nu trebuie iritati, prin frecare sau grataj, trebuie evitatats iritarea nervilor
prin gulerul camasii, hainei sau cureaua pantalonilor. Sutienele, mai ales cele armate cu sarma, pot
provoca o iritatie cronica declansatoare de tumori. De asemenea protezele dentare rau confectionate
sau dantura cariata, pipa, prin contact mecanic cu buzele sau prin caldura ce o degaja tutunul care
- se recomanda ca alimentele sa fie foarte bine mestecate pentru a se diminua riscul iritatiei a
- lichidele prea fierbinti sau dimpotriva prea reci ingerate sub una dintre aceste forme timp
- unele statistici arata ca femeile care au alaptat fac cancer mult mai rar decat cele care nu au alaptat,
- statisticile foarte concludente arata ca tutunul este un important factor cancerigen pentru plamani,
in tarile in care, ca urmare a acestei constatari si a alarmei date, a scazut numarul fumatorilor a
- poluarea aerului prin fumul emanat de fabrici sau de gazele de esapament ale autovehiculelor este
Singurul tratament in cancer inca eficient este tratamentul chirurgical. Chirurgia cancerului este in
delicate se pun atunci cand trebuie sa se faca amputatia unui membru in caz de sarcom al femurului
sau a gambei de exemplu, cand trebuie extirpat un ochi in caz de cancer de retina si chiar cand se
Foarte multi bolnavi dintre cei care afla ca dupa un neoplasm anorectal vor avea un anus contra
naturii, capatul colonului sanatos urmand a fi scos la nivelul regiunii iliace stangi, accepta cu mare
Cadrele medicale au un rol determinat in a-l convinge pe bolnav asupra necesitatii de a i se face o
interventie chirurgicala si totodata a-l invata cum sa suplineasca infirmitatea pe care o va avea. Ele
trebuie sa aiba multa intelegere pentru starea psihica a bolnavului si sa incerce sa-i creeze o stare de
spirit corespunzatoare pentru a accepta diagnosticul si mai ales interventia chirurgicala ce urmeaza a
i se face, care adeseori poate fi, este adevarat, mutilanta,invalidanta. Cu tact si adecvarea discutiilor
la fiecare caz in parte, cadrele medii pot sa faca pe bolnav sa primeasca mai usor acest soc psihic, sa
il faca sa accepte interventia chirurgicala si apoi sa se adapteze la noua situatie fizica si functionala.
sau in cazul afectiunilor descoperite in cazuri avansate, ca si in caz de metastaze, radioterapia este
singura metoda de tratament care poate oferi o imbunatatire a starii generale si a afectiunii. Atunci
cand tratamentul radioterapic este bine condus, se pot obtine rezultate multumitoare sau chiar bune.
15. L.Titirca - Manual de ingrijire speciala acordata pacientilor, Ed. Viata medicala romanesca,
Bucuresti 1998