LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR,
ABSOLVENT,

2012

CANCERUL MAMAR

CUPRINS
I.PARTEA GENERAL
I.1.INTRODUCERE/pg.
I.2.DEFINIIE/pg.
I.3.ELEMENTE DE ANATOMIE/pg.
I.4.EPIDEMIOLOGIE/pg.
I.5.FACTORI DE RISC/pg.
I.6.PATOGENEZA/pg.
I.7.SIMPTOME I SEMNE INIIALE/pg.
I.8.DIAGNOSTIC CLINIC/pg.
I.9.DIAGNOSTIC PARACLINIC/pg.
I.10.DIAGNOSTIC STADIAL/pg.
I.11.DIAGNOSTIC DIFERENIAL/pg.
I.12.EVOLUIE I COMPLICAII/pg.
I.13.DEPISTAREA PRECOCE I SCREENING-UL N
CANCERUL MAMAR/pg.
I.14.TRATAMENT/pg.
I.15.PROGNOSTIC/pg.

II.PARTEA PERSONAL
II.1. NGRIJIRI ACORDATE PACIENTELOR CU CANCER
MAMAR/pg
II.2.CAZURI CLINICE/pg.
II.3.CONCLUZII/pg.

BIBLIOGRAFIE

I.1.INTRODUCERE

Cancerul snului continu s fie o problem de mare actualitate

n oncologie deoarece pe de o parte frecvena mbolnavirilor prin
aceasta localizare se menine la un nivel foarte ridicat, iar pe de alt
parte evoluia este grav mai ales n stadiile avansate. n plus, au
aparut modaliti de reducere a mortalitii, screening-ul mamar
permind descoperirea bolii nainte de a avea manifestri clinice sau
n stadii putin avansate, situaii n care procentul de vindecri este
foarte ridicat. n ultimii ani in S.U.A. mortalitatea prin cancer mamar
s-a redus cu peste 11% prin aplicarea corect a metodelor de
depistare i n acelai timp costul tratamentelor s-a redus. La noi n
ar situaia cancerului mamar poate fi considerat dramatic dac
avem n vedere ca mai mult de jumatate din bolnave sunt
diagnosticate n stadii avansate i prin urmare costurile terapeutice
sunt ridicate iar rezultatele mai puin bune. Acest semnal de alarm
ne ndreptete s susinem elaborarea unui program de prevenie i
depistare pentru cancerul glandei mamare.

I.2.DEFINIIE

Cancerul mamar este o proliferare malign a celulelor epiteliale

ce delimiteaz ductele galactofore sau lobulii snului. Boala se
caracterizeaz printr-o evoluie cu variabilitate extrem de mare de la
o pacient la alta. Are de cele mai multe ori o evoluie local care
poate dura civa ani, tumora putnd avea diametrul de mai puin de
1 cm. Acest interval de timp este foarte preios deoarece diagnosticul
tumorii n aceasta perioad acord anse maxime de vindecare.
Totui, exist i cazuri (7%) cu o evoluie foarte rapid, n care boala
se generalizeaz n cteva luni nelasnd nici o speran, nici
pacientei i nici medicului (de a pune un diagnostic ntr-o faza
terapeutic util).
n cancerul mamar trebuie sa remarcam ca 0,3-0,5% din cazuri
asimptomatice. n celelalte cazuri boala poate avea urmatoarele
manifestari: tumora, ulceratie, dureri la nivelul snilor, scurgeri
mamelonare, eczematizari si eroziuni ale mamelonului si areolei,
retractia tegumentului sau mamelonului (aspect de coaja de
portocala), adenopatie axilara, roseata tegumentului (poate fi singurul
semn de debut al unui cancer mamar).
Cancerul mamar, cel mai adesea unilateral, se ntlneste mai
ales de partea stnga. Nu exista explicatie concludenta pentru
aceasta localizare.

n mod obisnuit cancerul mamar are o evolutie locala prin

extensie directa, din aproape n aproape sau prin permeatie
(patrunderea celulelor sub forma de coloana) si invazia limfaticelor si
capilarelor. Procesul de extensie locala se face fie catre fascia
muschiului pectoral si peretele toracic, fie catre tegumente pe care le
poate invada, dnd semnele caracteristice de coaja de portocala,
edem, ulceratii cu suprainfectii si hemoragii. Evolutia regionala se
traduce prin aparitia adenopatiei axilare, iar atunci cnd ganglionii
limfatici subclaviculari sunt invadati, apare blocajul limfatic ce
determina edemul snului si al bratului de partea bolnava. La
distanta, cancerul mamar poate da metastaze pe cale limfatica si
sangvina, cu localizare mai frecventa n plamni, oase, ficat, creier,
suprarenale, ovar, tegumente.(Miron L)

Fig.1

I.3.ELEMENTE DE ANATOMIE

Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare

glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi,
care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli.
Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc
laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri
numite ducte.In structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici
cat si vase limfatice. In structura fiecarei glande mamare se gasesc
atat vase de sange cat si si vase limfatice. Prin intermediul vaselor
limfatice este transportat un lichid incolor numit limfa. Vasele limfatice
transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici.
Ganglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de
fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. Rolul acestora este
de a filtra anumite substante din limfa si de ajuta organismul sa lupte
impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. Grupurile de ganglioni
limfatici se gasesc langa san, in axila (sub brat), deasupra claviculei
si in cutia toracica (piept).Cel mai frecvent tip de cancer mamar este
carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul
de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste
carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care
afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre
cele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne
inflamatorii (roseata, caldura locala si tumefactie).

Fig.2

I.4.EPIDEMIOLOGIE

Dintre afectiunile ce domina patologia actuala in ansamblu,

neoplaziile detin un procent ridicat, in continua crestere in ultimele
decenii, in ciuda progreselor evidente ale cercetarii in domenii diverse
ale medicinii. Pentru sexul feminin, cancerul mamar continua sa
detina locul suprem in topul morbiditatii si al mortalitatii, dintre toate
neoplaziile, nu numai cele ginecologice.
Din punct de vedere al incidentei, apare foarte rar inainte de
varsta de 20 de ani,nefiind citate cazuri aparute inainte de pubertate.
Peste 20 de ani incidenta sa creste progresiv, atingand un maximum
la grupele de varsta care premerg menopauza si in postmenopauza.

La barbati cancerul de san este mult mai rar, inregistrandu-se

de 70-130 de ori mai putine cazuri decat la femei.
Incidenta cancerului mamar a crescut continuu dupa anii '40,
stabilizandu-se la mijlocul deceniului al IX-lea. Cresterea incidentei
cancerului de san din ultima jumatate de secol este pusa pe seama
schimbarilor aparute in pattern-ul reproductiv uman, in stilul de viata
(dieta, activitate fizica) si in mediul ambiant (poluare).

STATISTICI DESPRE CANCERUL DE SN

> n lume
la fiecare 3 minute, undeva pe glob, o femeie este

diagnosticata cu cancer de sn
30% dintre toate formele de cancer aparute la femei sunt

reprezentate de cancerul mamar

este a doua cauza de mortalitate, dupa cancerul pulmonar, la

femei

1 din 8 femei risca sa dezvolte cancer de sn

180.000 cazuri noi sunt diagnosticate n fiecare an

40.000 femei mor anual datorita acestei afectiuni

aproximativ 5% dintre cancerele mamare se dezvolta ca

urmare a mutatiei transmise ereditar a genelor

BRCA1 sau BRCA2

cancerul de sn poate apare si la barbati! anual, 2000 pacienti

sunt diagnosticati cu aceasta afectiune
> n Romnia

anual 5600 femei sunt diagnosticate cu aceasta afectiune

sub 10% dintre pacientele noi ajung sa fie diagnosticate ntr-o

faza incipienta, care asigura supravietuirea maxima
Cancerul la sn poate fi depistat cu mult nainte de aparitia
manifestarilor clinice. Depistarea precoce asigura sanse maxime
pentru un tratament eficient si un prognostic bun.

I.5.FACTORI DE RISC
Numeroi factori de risc au fost asociai cu dezvoltarea
cancerului mamar. n ciuda acestor date, 66-75% din cazurile de
cancer mamar nu prezint factori de risc cunoscui.
Factori genetici
Cancerele mamare ereditare reprezint 8% din toate cancerele
mamare.
Riscul major pentru dezvoltarea cancerului mamar este asociat
cu mutaiile a dou gene supresoare numite BRCA-1 i BRCA-2.

10

Istoricul familial
Prezena cancerului mamar n familie este unul din cei mai
puternici factori de risc.
Astfel, dac o persoan prezint rude de gradul I (mam, sor,
fiic) cu cancer mamar, riscul general relativ de a prezenta
cancer mamar este crescut de 1,7 ori (la sor mai crescut ca la
mam).
Dac exist dou rude de gradul I cu cancer mamar, riscul
pacientelor este de 25 11% sau o cretere de 4-6 ori i cu
peste 50% dac una dintre rude prezint cancer mamar
bilateral naintea vrstei de 50 de ani.
Atunci cnd debutul cancerului mamar la rudele de gradul I a
avut loc n premenopauz, riscul de cancer mamar crete de 3
ori, n timp ce dac diagnosticul are loc la postmenopauz,
acest risc crete numai de 1,5 ori.
Cnd ruda de gradul I prezint cancer mamar bilateral, riscul
apariiei cancerului mamar crete de 5 ori.
Riscul relativ pentru o femeie ce prezint o rud de gradul I cu
cancer mamar bilateral n premenopauz crete de circa 9 ori.
Bolile benigne proliferative ale snului
Prezena anumitor proliferri la nivelul glandei mamare este
asociat cu creterea riscului de dezvoltare a carcinoamelor invazive.
Aceste proliferri includ:

11

 Hiperplazia epitelial atipic ductal sau lobular evolueaz

frecvent spre carcinom ductal sau lobular in situ.
Papilomul intraductal poate duce la proliferri intraductale
care se pot transforma n carcinom intraductal (in situ).
Mastoza fibrochistic este evideniat anatomo-patologic la
30% din cazurile de cancer mamar la femeile cu vrsta mai
mare de 45 de ani.
Istoric personal de cancer
Prezena unui cancer mamar n antecedentele personale este
un factor de risc semnificativ de apariie al unui al doilea cancer
mamar.
Acest risc a fost apreciat a fi mai mare de 1% pe an de la
momentul diagnosticului primului cancer.
Femeile cu istoric de cancere endometriale, ovariene sau de
colon prezint o probabilitate crescut de a dezvolta cancer mamar
fa de absena istoricului acestor neoplazii.
Factorii menstruali i reproductivi
Debutul precoce al menarhei (vrsta < 12 ani) este asociat cu o
cretere modest a riscului de cancer mamar (de pn la
maxim de 2 ori).

12

 Femeile cu menopauz naintea vrstei de 30 de ani prezint o

reducere a riscului de cancer mamar, cnd se compar cu cele
ce au instalat menopauza dup vrsta de 55 de ani.
Existena primei nateri naintea vrstei de 30 de ani exercit
un factor protector, n timp ce sarcina tardiv, dup 40 de ani
sau multiparitatea este asociat cu o cretere a riscului de
cancer mamar. Se consider c lactaia protejeaz mpotriva
cancerului mamar.
Expunerea la radiaii
Pacientele cu boala Hodgkin ce au fost tratate cu radioterapie
pe cmpuri mari, n special femeile cu vrste mai mari de 20 de
ani, prezint o cretere a incidenei cancerului mamar.
Pacientele iradiate terapeutic vor trebui urmrite de la vrstele
de 35 de ani sau la 10 ani dup terapie.
Tratamentele hormonale (expunerea la hormoni
estrogeni)
Utilizarea contraceptivelor orale timp de mai muli ani de
la vrstele tinere (16-18 ani) comport un risc de
dezvoltare a carcinomului mamar, mai ales dac conin
estrogeni n cantitate mare.
Terapia substitutiv post-menopauz nu modific ntr-o
manier semnificativ riscul de a face cancer mamar.

13

Unele studii au ajuns la concluzia c folosirea mai mult de

10 ani a acestui tip de tratament hormonal substitutiv
crete riscul de apariie a cancerului de sn cu 10-31%.
Avantajele demonstrate ale acestei terapii
contrabalanseaz eventualul risc neoplazic.
Obezitatea poate contribui la creterea riscului de
cancer mamar, prin creterea nivelelor de estrogeni de
ctre esutul adipos.
Factorii igieno-dietetici
Alcoolul- consumul moderat de alcool (2 sau mai multe
pahare pe zi) pare s creasc riscul de 1,4 pn la 1,7
ori. Sursa de alcool pare s influeneze riscul de cancer
mamar.
Alimentaia dietele cu coninut crescut de grsimi au fost
asociate cu un risc crescut de cancer mamar.
Factorii ce descresc riscul de cancer mamar
Vrsta tnr la momentul primei nateri;
Activitatea fizic;
Menopauza artificial nainte de 35 de ani;
Lactaie prelungit;
Consumul crescut de ulei de pete i bogat n fibre;
Consumul de produse din soia.

14

(Miron L)

I.6.PATOGENEZA

Patogeneza carcinomului mamar este puin cunoscut. Dei au

fost identificate oncogenele pentru carcinoame prin intermediul
crora celula malign devine iniiat, rmn nc necunoscute
procesele moleculare de-a lungul crora una sau mai multe celule
sufer o transformare, la sfritul creia rezult o celul malign,
capabil s ucid gazda.
Dezvoltarea cancerului mamar nu implic numai dereglarea
factorilor proliferativi i activarea oncogenelor, dar i dereglarea
factorilor inhibitori i pierderea funciilor genelor supresoare tumorale.
Progresia celulelor ctre transformarea malign conduce la o
deteriorare progresiv a mecanismelor normale ale ciclului celular i
compartimentarea lor tisular pn la obinerea unui status anormal
de boal metastatic.
Iniierea proliferrii include i participarea cilor de activare la
care particip estrogeni i progesteroni, precum i factori locali de
cretere tumoral.
Carcinoamele ductal in situ i hiperplazia atipic reprezint
prototipul adevratelor leziuni precanceroase mai curnd dect
factorii anatomici, deoarece manifest un nalt potenial de
transformare spre un carcinom invaziv.
15

Au fost demonstrate procese de iniiere celular n condiii

particulare precum: expuneri la componeni alimentari, consum de
alcool, expunerea la radiaii ionizante, la substane chimice. (Bild E)

I.7.SIMPTOME I SEMNE INIIALE

Simptomele precoce ale cancerului mamar sunt rare.
Semnul iniial cel mai frecvent (> 80%) este reprezentat de
prezena unui nodul mamar (tumor) nedureros. n general, 90% din
cazuri, tumora sau o induraie a snului este semnalat de pacient.
Secreia mamelonar, retracia mamelonului, eroziuni
mamelonare sunt semnele iniiale mai puin frecvente.
Durerea la nivelul snului poate fi prezent la circa 5% dintre
paciente.
Prezena unei adenopatii axilare, senzaia de greutate la nivelul
snului sau o durere vertebral fix, datorat metastazelor osoase
sunt cazuri rare.
Progresiv tumora determin retracia mamelonului, edemul
cutanat (pielea de aspect de coaj de portocal), infiltrarea general
a mamelei, aspectul de capitonaj cutanat, apariia de noduli de
permeaie; ulceraia pielii supraiacente, cu suprainfecie i
hemoragie.
Viteza de cretere a tumorii este variabil, timpul mediu de
dedublare este ntre 40-310 zile.
Unele tumori ntre care carcinomul papilar, medular, tumora
filodes, poate atinge dimensiuni voluminoase. Alteori, evoluia
natural a tumorii determin retracia ntregului sn care devine
16

placat pe peretele toracic, cu fixarea mamelonului i infiltrarea

ntregului tegument.

Boala Paget
Se manifest iniial cu prurit i eroziune superficial sau
ulceraia mamelonului. Mamelonul prezint o eroziune de aspectul
unei dermatite exematoase ce poate fi uor confundat.
n carcinomul inflamator debutul este acut cu eritem, edem,
creterea temperaturii locale i creterea volumului snului.
Edemul braului
Este un edem de invazie a ganglionilor subclaviculari. Evoluia
adenopatiilor axilare face ca de la stadiul iniial, mobil, acestea s
devin fixe i ulterior apare edemul braului.
Durerile osoase secundare metastazelor osoase precoce sunt
mai des localizate la nivelul vertebrelor dorso-lombare ale bazinului,
coastelor, i n general pot fi evideniate la examenul scintigrafic (n
faza asimptomatic) sau radiologic. Simptomele i semnele pleuropulmonare precoce sunt mai rare. (Miron L)

17

I.8.DIAGNOSTIC CLINIC
Examenul fizic are o importan fundamental. Anamneza va
proceda la ancheta privind:
vrsta menarhei;
statusul menopauzal;
graviditatea;
naterile;
menopauz (artificial sau natural);
fluxul menstrual.
Examenul clinic va cuprinde 8 elemente obligatorii:
aprecierea dimensiunilor tumorii (decubit dorsal cu braul
homolateral ridicat). Se va aprecia dimensiunea tumorii n mm
pe cele dou diametre maxime;
mobilitatea tumorii se apreciaz prin raport la planurile
profunde. Manevra Tillaux permite recunoaterea tumorilor
aderente la muchiul pectoral. Infiltraia tegumentelor
supraiacente furnizeaz o indicaie precis;
topografia tumorii se apreciaz n funcie de localizarea la
nivelul celor 5 cadrane, la care se adaug regiunile periferice
ale snului (prelungirea axilar, regiunea parasternal, anul
submamar). Frecvena relativ a localizrii tumorii n cadranele
18

mamare este: 45-50% n cadranul supero-extern, 7-11% n

cadranul infero-externe, 14-15% n cadranul supero-intern, de
2-6% n cel infero-intern i de 18-22% n cadranul central.
Examenul obiectiv se repet la 8-10 zile.
Examenul pielii supraiacente este important pentru stabilirea
criteriilor de malignitate i a criteriilor de neoperabilitate;
Examenul areolei i mamelonului va cuta edemul areolar (n
comparaie cu partea opus), o deformare sau o retracie
mamelonar, fixarea mamelonului la tumora supraiacent;
Aprecierea vitezei de evoluie clinic;
Examenul prin palpare a staiilor ganglionare regionale: axilare
i supraclaviculare.
Examenul ganglionilor axilari i mai ales supraclaviculari este
dificil. Acurateea diagnostic a examenului fizic comport un nivel
crescut de rezultate fals pozitive (25-30%) i fals negative. Examenul
va cuta s precizeze poziia, dimensiunea, consistena, mobilitatea
i sensibilitatea.
Examenul obiectiv general va cuta cu atenie toracele
(pleurezie), hepatomegalie i semne de dureri osoase la percuie
(mai ales vertebral). (Bild L)

19

I.9.DIAGNOSTIC PARACLINIC
MAMOGRAFIA
Din explorarea snului face parte obligatoriu mamografia.
Aceasta nu trebuie utilizat pentru diagnosticul iniial fr s fie
precedat de examenul obiectiv.
Principalele indicaii ale examenului mamografic sunt:
prezena semnelor i simptomelor de boal mamar;
examenul snului restant dup intervenie chirurgical;
studiul snului controlateral dup diagnosticul i terapia
cancerului mamar unilateral;
n cazul examenului de screening la persoanele cu
antecedente familiale de cancer mamar;
pacientele cu adenocarcinom metastatic;
la pacientele cancerofobice.
Imaginile mamografice sugestive pentru cancer sunt:

20

 opacitate omogen dens de aspect stelat sau margini

neregulate, opaciti terse sub forma unei plaje noroase
cu contur ters caracteristic formelor evolutive;
imaginea de fibroz determinat de retracia esutului
conjunctiv n contact cu tumora, cu aspectul de coad de
comet, nodul stelat;
edemul peritumoral apare sub forma unui halou clar cu
contur regulat sau nu;
microcalcificrile se datoreaz reaciilor de saponificare
cu constituirea de granulaii intratumorale, peritumorale
sau n absena tumorii. Microcalcificrile cele mai
importante sunt cele de aspect n ciorchine.
ECOGRAFIA MAMAR
Este foarte util n diferenierea leziunilor chistice de nodulii
solizi.
Este util de asemenea i n diagnosticul diferenial i n
localizarea leziunilor pentru examenul biopsic.
XEROMAMOGRAFIA
Prezint o putere de rezoluie sporit fa de mamografie i
poate identifica structuri mai fine n special microcalcificrile,
carcinoamele profunde i raportul lor cu peretele costal i ganglionii
axilari.

21

TELETERMOMAMOGRAFIA
Bazat pe faptul c tegumentele supraiacente unui cancer
mamar au o temperatur mai crescut fa de restul esuturilor, poate
fi util pentru diagnosticul tumorilor mamare de anumite dimensiuni.
Datorit consecinelor psihologice negative aceast metod nu mai
este utilizat astzi.
Alte examene utilizate n diagnosticul cancerului mamar sunt:
radiografia toracic i a anumitor segmente scheletice;
scintigrafia osoas;
scintigrafia hepatic;
ecografia n depistarea prezenei metastazelor osoase;
scintigrafia cerebral nlocuit astzi de examenul CT i
imagistic prin rezonan magnetic .
BIOPSIA
Este o metoda prin care se preleveaza celule sau fragmente de
tesut de la nivelul tumorii pentru a fi examinate la microscop de catre
anatomopatolog, cu scopul de a depista modificarile datorate
cancerului; in cazul depistarii unei formatiuni neobisnuite la nivelul
sanului este necesara efectuarea unei incizii pentru a preleva o
portiune din acea formatiune.

22

Exista patru tipuri de biopsie:

- biopsie excizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza in
intregime formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsie incizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza doar o
parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsia intralezionala: prin aceasta metoda se indeparteaza o parte
din formatiunea sau tesutul neobisnuit utilizand un ac de biopsie
- biopsia cu ajutorul unui ac sau biopsia prin aspiratie: prin aceasta
metoda se indeparteaza fie o parte din formatiunea sau tesutul
neobisnuit, fie lichid cu ajutorul unui ac de biopsie subtire
- testul receptorilor de estrogen si progesteron: prin aceasta metoda
se masoara cantitatea receptorilor de estrogen si progesteron de la
nivelul tesutului tumoral; in momentul depistarii cancerului de san, se
examineaza in laborator tesutul de la nivelul tumorii pentru a depista
modul in care estrogenii si progesteronul influenteaza cresterea
celulelor maligne. In urma efectuarii acestei investigatii, rezultatele
obtinute pot indica eficienta terapiei hormonale in stoparea proliferarii
canceroase.

I.10.DIAGNOSTIC STADIAL
Dupa diagnosticarea cancerului de san se fac investigatii
pentru a depista daca celulele canceroase s-au raspandit in interiorul
glandei mamare sau in alte parti ale organismului.
23

Procesul prin care se depisteaza daca tumora s-a raspandit in

interiorul glandei mamare sau in alte parti ale organismului se
numeste stadializare. Informatia obtinuta in urma realizarii procesului
de stadializare determina stadiul de boala. Cunoasterea stadiului bolii
este foarte importanta pentru a institui terapia corespunzatoare.
Pentru cancerul de san sunt folosite urmatoarele stadii:
Stadiul 0 (carcinomul in situ)
Sunt doua tipuri de carcinom in situ:
- carcinomul ductal in situ este o tumora neinvaziva, un stadiu
precanceros in care are loc proliferarea celulelor modificate ale
stratului superficial ce captuseste ductele glandei mamare. Aceste
celule modificate sunt limitate la nivelul ductelor, neraspandindu-se la
alte tesuturi din san. Cu toate ca in prezent nu se cunosc factorii care
predispun la transformarea carcinomului ductal in situ intr-o tumora
invaziva, in unele cazuri, carcinomul ductal in situ poate deveni
tumora invaziva si se poate raspandi la nivelul altor tesuturi
- carcinomul lobular in situ este stadiul tumorii in care celulele
modificate au ca punct de plecare lobulii de la nivelul glandei
mamare. In cazuri rare, carcinomul lobular in situ poate deveni o
tumora invaziva, cu toate ca prezenta carcinomului lobular in situ la
nivelul unei glande mamare determina cresterea riscului de a
dezvolta cancer de san si la nivelul celeilalte glande mamare.
Dimensiunea tumorilor glandei mamare poate fi de marimea unui bob
de mazare, a unei arahide, nuci sau lamai.
24

Stadiul I
In acest stadiu, tumora este de 2 centimetri sau mai mica si nu se
raspandeste in afara sanului
Stadiul IIA
In acest stadiu:
-tumora nu este depistata la nivelul glandei mamare, dar este
detectata la nivelul ganglionilor limfatici axilari (ganglionii limfatici de
sub brat)
-tumora este de 2 centimetri sau mai mica si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici axilari
-tumora este mai mare de 2 centimetri dar nu depaseste 5 centimetri
si nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici axilari.
Stadiul IIB
In stadiul IIB, tumora glandei mamare poate fi:
-mai mare de 2 centimetri dar nu depaseste 5 centimetri si s-a
raspandit la nivelul ganglionilor limfatici axilari
-mai mare de 5 centimetri dar nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor
limfatici axilari.
Stadiul IIIA
In stadiul IIIA
25

-tumora nu este depistata la nivelul sanilor, dar tumora este detectata

la nivelul ganglionilor limfatici axilari care sunt ca o masa
conglomerata, atasati unul de celalalt sau sunt atasati de alte
structuri
-tumora este de 5 centimetri sau mai mica si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici care sunt ca o masa conglomerata, atasati unul
de celalalt sau sunt atasati de alte structuri
-tumora este mai mare de 5 centimetri si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici care pot forma o masa conglomerata, atasati
unul de celalalt sau sunt atasati de alte structuri
Stadiul IIIB
In stadiul IIIB, tumora poate avea orice dimensiune si:
-s-a raspandit la nivelul tesuturilor din apropierea sanilor (la nivelul
pielii sau a peretelui toracic, inclusiv la nivelul coastelor si tesutului
muscular al toracelui)
-se poate raspandi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sanului
sau de sub brat.
Stadiul IIIC
In stadiul IIIC, tumora:
-s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici subclaviculari si la nivelul
ganglionilor limfatici din apropierea gatului
-se poate raspandi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul glandei
mamare sau de sub brat (axilari) si la nivelul tesuturilor din
26

apropierea sanului.Cancerul de san in stadiul IIIC este clasificat in

stadiul IIIC ce se poate opera si in stadiul IIIC care nu se poate
opera.
In stadiul IIIC operabil, tumora:
-este depistata la nivelul a 10 ganglioni limfatici sau mai multi de sub
brat
-este depistata in ganglionii limfatici subclaviculari si in apropierea
gatului de aceeasi parte a organismului cu tumora de san
-este depistata la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sanului
afectat si la nivelul ganglionilor axilari sateliti. In stadiul IIIC inoperabil,
tumora s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici supraclaviculari si
din apropierea gatului de aceeasi parte a organismului ca si sanul
afectat de cancer.
Stadiul IV
In stadiul IV, tumora s-a raspandit la nivelul altor organe din corp, cel
mai adesea la nivelul oaselor, plamanului, ficatului sau creierului.

I.11.DIAGNOSTIC DIFERENIAL
n faa unei tumori mamare naintea examenului histopatologic
sunt luate n consideraie urmtoarele diagnostice difereniale:

27

 Mastopatia fibro-chistic prezent n special la femeile ntre

30-55 de ani, este multinodular i bilateral, leziunile sunt
dureroase n fazele premenstruale. Nodulii mamari sunt netezi
(chistici) bine delimitai i nu asociaz adenopatii axilare.
Fibroadenomul se manifest la femeile tinere cu vrste
cuprinse ntre 20-25 de ani. Clinic prezint noduli de
consisten crescut, mobili, n general nedureroi, lobulai la
suprafa. Se poate asocia cu mastopatia fibro-chistic.
Adenoza sclerozant determin tumefacie palpabil ce
poate fi confundat cu un carcinom. Se manifest mai ales la
femeile ntre 20-35 de ani cu un nodul de consisten crescut,
puin delimitat.
Papilomul intraductal se manifest la vrste cuprinse ntre
20-65 de ani. Din 75% din cazuri, papilomul este situat central
sub mamelon i nodulul este mobil. Se caracterizeaz prin
prezena unei secreii mamelonare de culoare hematic sau
verzuie. Dac papilomul se infecteaz ganglionii axilari pot
deveni palpabili i sunt dureroi.
Ectopatia canalelor ductale este o leziune ce apare la femeile
n vrst, manifestat prin dilatarea canalelor colectorii
terminale de deasupra mamelonului i areolei. La nivelul
mamelonului poate s apar o secreie de tip cremos, seros
sau sero-hepatic. Iniial este nedureroas, durerea apare
progresiv i este intermitent.

28

 Alte leziuni benigne sunt mastitele acute ce apar exclusiv n

relaie cu alptatul i necroza lipidic dup un traumatism.(Bild
E)

I.12.EVOLUIE I COMPLICAII
Cele mai multe neoplazii tind s disemineze prin emboli
tumorali n ganglionii limfatici regionali.
Diseminarea local se face prin invazie, celulele tumorale
infiltrnd esuturile n lungul canalelor galactofore i al septurilor
fasciale ctre grsimea periglandular, ceea ce confer tumorii
aspectul neregulat, stelat, sau ptrunznd limfaticele sau venele
intramamare i extinzndu-se prin embolie sau permeaie n aceste
vene.

29

Staia limfatic cea mai frecvent interesat este cea axilar

urmat de mamara intern. Ganglionii subclaviculari i
supraclaviculari, mediastinali sau axilari contralaterali sunt infiltrai n
timpul al doilea, cnd ganglionii axilari i mamari interni nu sunt
afectai. De la ganglionii regionali, neoplazia tinde s se extind n
variate organe i esuturi.
n cancerul mamar se manifest un tropism osos de diseminare
la distan pentru segmentele vertebrale, costale, pelvine i craniene.
Metastazele scheletice (70-80%) pot fi de tip osteolitic,
osteoplastic sau mixte.
O dat ajunse n plmni, celulele tumorale traverseaz
circulaia arterial producnd metastaze hepatice (60%) i cerebrale
(20%).
n cazurile de neoplazie avansat pot coexista localizrile
renale (10-13%), ovariene (50%), suprarenale, hipofizare (5%),
tiroidiene (20%) i gastro-intestinale (>15%).
Metastazele cu localizare predominat la nivelul pielii,
esuturilor moi i oase tind s aib o evoluie mai lent; neoplazia
mamar poate atinge un volum tumoral mare, se poate ulcera i
evolua spre snul controlateral cu edemul braului homolateral.
Simptomele clinice sunt dominate de dureri osoase, mai ales
dac exist deformarea corpilor vertebrali.
Anemia este frecvent i este de tip mieloftizic.
Prezena matastazelor viscerale determin o evoluie rapid
nefavorabil a bolii, n special n prezena metastazelor cerebrale,
hepatice difuze, pulmonare de tip limfangitic. (Larra F)

30

I.13.DEPISTAREA PRECOCE I SCREENING-UL

Depistarea reprezint descoperirea prin examen sistematic,
efectuat la un numr mare de oameni ce nu prezint simptome de
boal dintr-o populaie, a unei boli deja existente anatomo-patologic.
Termenul de screening (de la verbul englez to screen = a
cuta) este utilizat n aceeai categorie cu depistarea precoce n
prevenia secundar i implic testarea populaiei asimptomatice n
vederea descoperirii bolii ascunse sau n stadiul preclinic.
Definiia Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) a preveniei
primare este depistarea pacienilor nainte de declanarea bolii.
Scopul principal al preveniei primare l reprezint diminuarea
frecvenei cancerelor prin identificarea i, eventual, suprimarea
factorilor de risc. Acetia sunt foarte diveri i ponderea lor difer de
la un individ la altul.
Prevenia secundar nseamn tratamentul unor leziuni
precanceroase sau cancere n stadii precoce, fr expresie clinic, a
cror eradicare poate suprima evoluia spre neoplazie, ceea ce
corespunde depistrii precoce.
Prevenia secundar detecteaz boala dup debutul
patogenezei i include screening-ul, depistarea precoce i
supravegherea ca scopuri ale prevenirii dezvoltrii bolii spre stadiile
avansate, incurabile. Se apreciaz c 1/3 din cancere ar fi
vindecabile dac ar fi depistate precoce.

31

Prevenia teriar este reprezentat de diagnosticul i

tratamentul cancerelor deja avansate, dar asimptomatice sau n faza
absenei complicaiilor.
Aciunea de depistare se poate face prin prevenie individual
(n cadrul creia medicul de familie joac un rol foarte important), sau
prin control colectiv ce implic intervenia guvernamental este mai
eficace pentru c exclude opiunea individual i implic o modificare
a comportamentelor.
Se bazeaz pe aciuni de informare a publicului i puterea de
convingere a instanelor implicate n asistena sanitar.
Scopul screening-ului de mas este scderea morbiditii i/sau
a mortalitii ntr-o populaie, prin detecia precoce la cei
asimptomatici.
Exist trei proceduri stabilite pentru detecia precoce a unui
cancer mamar:
1.AUTOEXAMINAREA se va desfura ntr-o manier
sistematic i instruit.
Mai multe studii sugereaz c femeile care i autoexamineaz
atent snii pot descoperi tumorile de mici dimensiuni deci au un
prognostic mai bun. Exist factori care pot avea un impact negativ
asupra autoexaminrii snilor, precum:
teama de autoexaminare;
subiectivismul examenului;

32

 natura intim a gestului;

disconfortul produs de examinarea snilor;
frica de amputaie a snului.
Instruirea n vederea autoexaminrii trebuie s prevad aceste
obstacole i s familiarizeze subiectul cu propria anatomie. Se vor
identifica reperele anatomice (marginile coastelor, aria glandular,
anul submamar i vrful axilei).
Se va insista asupra tehnicii execuiei (presiuni adecvate i
anomaliile esuturilor subiacente) i a necesitii de a se aloca un
timp adecvat acestui examen.
Cum se practic auto-examinarea?
Se recomanda ca examinarea snilor sa se faca n fata unei oglinzi.
Femeia si va urmari snii n oglinda cu bratele pe lnga corp, dupa
care va efectua 2 miscari: punerea minilor n solduri si ridicarea
bratelor. Ea va fi atenta la orice modificare (dintre cele prezentate mai
sus) aparuta la nivelul unuia sau ambilor sni. Snii unei femei nu
sunt identici, forma si dimensiunea acestora putnd diferi.
Palparea snilor se va face consecutiv, cu buricele degetelor, nu cu
toata palma, folosind miscari ct mai diverse (circulare, de sus n jos,
de jos n sus), fara a apasa foarte tare. Gradul de apasare va fi
crescut consecutiv, pentru palparea mai n profunzime. Este de
asteptat ca snii aceleiasi persoane sa nu fie identici, de aceea
femeia nu trebuie sa se alarmeze n cazul n care constutia acestora
este diferita. Snii pot fi examinati si n timpul dusului, apa si sapunul
33

favoriznd palparea acestora. Se pune bratul de aceeasi parte cu

snul examinat deasupra capului, iar cu mna opusa se va practica
palparea snului.
Dupa palparea snilor n pozitie ortostatica (n picioare), acestia se
vor examina si din pozitie culcata. Femeia se va sprijini cu umarul pe
o perna, punndu-si bratul sub cap. Cu cealalta mna va palpa snul
de partea opusa, folosindu-se de aceleasi miscari.
Mamelonul va fi deasemenea examinat, lundu-se n considerare
aparitia unor ulceratii sau excoriatii la nivelul acestuia, retractia
mamelonara, dar si scurgerea mamelonara. Nu se va ncerca
stimularea secretiei mamelonare prin apasarea sau stoarcerea
acestuia.
Pe lnga palparea snilor, se va palpa si zona axilara, pentru
observarea maririi de volum a ganglionilor regionali. Bratul de partea
axilei examinate va fi tinut la 90 de grade, n timp ce cu cealata mna
se va ncerca descoperirea unei adenopatii.

fig.3

34

2.EXAMENUL CLINIC AL SNULUI (de ctre

personalul medical)
Examenul clinic are un rol esenial n cancerul mamar datorit
eficacitii i simplitii sale, fiind fiabil i fezabil cu condiia ca regulile
inspeciei i palprii s fie binecunoscute.
Dup vrsta de 35 de ani orice femeie trebuie s se supun
anual unui examen al snilor. Aceast recomandare devine
indispensabil la femeile ce reprezint unul sau mai muli factori de
risc.
Datele actuale pledeaz pentru ideea c aplicarea examinrii
corecte a snilor determin un impact pozitiv asupra mortalitii prin
cancer mamar. Examinarea clinic este benefic numai dac este
efectuat corect.

3.EXAMENUL MAMOGRAFIC (examinarea snului

cu raze X) sistematic crete randamentul i calitatea depistrii
tumorilor mamare. Fiabilitatea sa este excelent, fiind capabil s
depisteze cancere mamare oculte, asimptomatice clinic i
nedetectabile la palpare.

35

fig.4
Mamografia poate diagnostica un cancer n 30-80% din cazurile
cnd este prezent (sensibilitatea sa nu este de 100%). Specificitatea
la femeile sntoase este de 91-95%. Aceasta nseamn c 5-9% din
toate femeile ce efectueaz o mamografie vor avea un rezultat
pozitiv, n timp ce numai una pn la zece din 100 persoane vor avea
cancer mamar adevrat. Att sensibilitatea ct i specificitatea
mamografiei cresc pe msur ce femeia este mai vrstnic, pentru c
snul capt un caracter mai fluid (mai ncrcat cu grsime).
n absena unor studii speciale se admite ca periodicitatea
examenelor de sn s fie:
n absena factorilor de risc:autoexaminare lunar, examen
clinic anual i un examen mamografic la 2-3 ani.
n prezena factorilor de risc crescui: examen clinic anual i
mamografie anual, mai ales la femei cu vrsta de peste 50 de
ani.
Societatea American de Cancer recomand:
femei cu risc mediu de cancer: autoexaminare lunar la toate
femeile de peste 20 de ani, examinarea clinic la fiecare 3 ani
la femeile de vrsta 20-40 ani i anual dup 40 ani; mamografia
36

se va face la fiecare 1-2 ani la vrstele de 40-49 ani i anual

dup 50 de ani;
femei cu risc crescut: autoexaminare lunar, examinare clinic
la 6 luni i mamografie anual.
Beneficiile scontate prin depistarea cu ajutorul
mamografiei sunt cel puin 3:
creterea probabilitii de vindecare;
linitirea pacientelor (confort psihic);
un posibil beneficiu de cost prin depistarea bolii n stadiile ce
necesit proceduri terapeutice i ngrijire postoperatorie
minim.
Cel mai important beneficiu scontat prin depistarea precoce a
cancerului mamar este creterea probabilitii de vindecare la femeile
cu vrste peste 50 de ani, 40% din cancerele la aceast grup
putnd fi identificate mamografic.
Datele actuale demonstreaz c numrul de cancere mamare
depistate este ntre 2-6 la 1000 persoane. Se apreciaz n general c
10-15% din toate cancerele mamare pot fi omise utiliznd numai
examenul mamografic.
Utilizarea mamografiei ca mijloc diagnostic este mai puin
eficace. n 1979, Moskowitz a fost primul care a artat diferena ntre
detecie (screening) i diagnostic n cancerul mamar.
Detecia este procesul de identificare a anomaliilor mamare ce
ar deveni cancer.
Diagnosticul este procesul de identificare, dintre anomaliile
deja existente n sn, a leziunilor care sunt deja un cancer. Diferena

37

dintre aceste noiuni este capital pentru utilizarea optim a

mamografiei.(Miron L)

I.14.TRATAMENT
Tipurile de tratament pentru cancerul mamar sunt:
1. Extirparea chirurgicala - procedeele de extirpare sunt:
- extirparea nodulului cu pastrarea intacta a sanului
- extirparea intregului san (mastectomie)
2. Radioterapia
3. Chimioterapia
4. Terapia hormonala cu Tamoxifen sau un inhibitor de aromataza
5. Terapia biologica cu anticorpi monoclonali care blocheaza proteina
HER-2 (aceasta terapie este uneori folosita in tratamentul cancerului
mamar care a metastazat in alte zone ale organismului).

Pentru tratarea pacientilor cu cancer de san se folosesc doua

abordari:
- tratamentul standard (tratamentul care se foloseste in mod curent)
si noile tratamente care se afla in faza de testare in studiile clinice.
Inainte de a incepe tratamentul, pacientii au posibilitatea sa opteze
intre tratamentul standard si noile tratamente prin includerea

38

pacientilor in studiile clinice.

- tratamentul care este in faza de testare in studiile clinice are ca
scop imbunatatirea optiunilor terapeutice curente sau obtinerea
informatiilor despre noile terapii pentru pacientii cu cancer. In cazul in
care concluziile unui studiu clinic indica faptul ca tratamentul care a
fost testat este mai eficient decat tratamentul standard, noul
tratament poate inlocui tratamentul standard.
Studiile clinice sunt in desfasurare in diverse zone din tara. Informatii
suplimentare despre studiile clinice pot fi obtinute de la medicii
specialisti oncologi. Alegerea celui mai potrivit tip de tratament pentru
pacient este o decizie care implica in mod normal atat pacientul si
familia acestuia cat si echipa medicala.

Tratament standard
In prezent se folosesc patru tipuri de tratament standard:

Tratamentul chirurgical
Majoritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie
39

chirurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului.

De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot extirpa si o
parte sau toti ganglionii axilari de partea sanului afectat pentru a fi
investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la
acest nivel.
Tratamentul chirurgical conservator al sanului reprezinta o interventie
chirurgicala prin care este indepartat tesutul malign de la nivelul
sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele
tehnici:
-lumpectomie: reprezinta interventia chirurgicala prin care se
indeparteaza tumora (o portiune de tesut) impreuna cu o zona mica
de tesut normal din jurul ei -mastectomia partiala: reprezinta
interventia chirurgicala prin care se indeparteaza o portiune din san
impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei. Aceasta
procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.
Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care
urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor
fi indepartati.
De asemenea, la pacientii tratati prin terapie chirurgicala
conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni axilari pentru biopsie.
Aceasta metoda este numita disectia nodulului limfatic. Aceasta
procedura se poate realiza in timpul interventiei chirurgicale
conservatoare sau dupa aceasta. Disectia nodulului limfatic se
realizeaza prin intermediul unei incizii separate.
40

Alte tipuri de tratament chirurgical includ urmatoarele:

Mastectomia totala

Reprezinta metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga

glanda mamara care contine tumora canceroasa. Aceasta metoda se
mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici
axilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei chirurgicale
sau dupa.
Indepartarea ganglionilor axilari se realizeaza prin intermediul unei
incizii separate. Se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san
care va fi indepartat. De asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi
indepartati
Mastectomia radicala modificata
Este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga
glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre
ganglionii limfatici axilari, tesutul ce captuseste muschii toracelui si
uneori se extirpa si o parte din peretele muscular al toracelui
-mastectomia radicala modificata: se delimiteaza prin linii punctate
aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. De
asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi
indepartat
-mastectomia radicala: este o metoda chirurgicala prin care se
indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora
canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti
41

ganglionii limfatici axilari. Uneori, aceasta procedura este numita

mastectomia radicala Halsted.
Cu toate ca, in urma interventiei chirurgicale este indepartata intreaga
tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va
avea nevoie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala
dupa interventia chirurgicala cu scopul de a distruge celulele
canceroase care au ramas. Terapia administrata dupa interventia
chirurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita
terapie adjuvanta.
In cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia
sanului (interventia chirugicala de reconstituire a formei sanului dupa
mastectomie). Reconstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp
cu mastectomia sau ulterior. Aceasta poate fi facuta prin implant de
tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel
de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea
implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.
Radioterapia
Radioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se
utilizeaza radiatii X de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii
pentru distrugerea celulelor canceroase. Exista doua tipuri de
radioterapie. Radioterapia externa utilizeaza un aparat din afara
organismului pentru a genera raze X care sa fie directionate catre
zona unde este localizata tumora. Radioterapia interna utilizeaza

42

substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere

care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. Tipul de
radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie
tratat.

Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor
canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii
(inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala
sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel
in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg
organismul. Cand chimioterapia este plasata direct in maduva
spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele
actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona
(chimioterapie regionala). Modul de administrare si tipul
chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie
tratata.
Terapia hormonala
Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza
hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea
celulelor canceroase. Hormonii sunt substantele produse in organism
de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina.
Prezenta unor hormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de
tumori.

43

In cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in

locurile unde anumiti hormoni se ataseaza de celule pentru
producerea efectului (la nivelul receptorului hormonal),
medicamentele, tratamentul chirurgical sau radioterapia sunt utilizate
pentru a reduce productia de hormoni sau pentru a bloca actiunea lor
locala.
Terapia hormonala cu tamoxifen se recomanda adesea pacientilor cu
cancer de san in stadiile incipiente si celor cu metastaze (cancerul sa raspandit si in alte parti ale organismului). Terapia hormonala cu
tamoxifen sau cu estrogeni actioneaza pe toate celulele organismului
si poate creste riscul de a dezvolta cancer endometrial. La pacientele
care primesc terapie cu tamoxifen se recomanda examinarea anuala
a pelvisului pentru a depista precoce semnele de cancer. Orice
metroragie (sangerare in afara ciclului menstrual) trebuie adusa la
cunostinta medicului curant cat mai curand posibil.

In prezent, se afla in desfasurare testarea unor noi tipuri de

tratament in cadrul studiilor clinice.
Dintre acestea fac parte urmatoarele:
- biopsia ganglionului santinela urmata de interventie chirurgicala.
Biopsia ganglionului limfatic santinela reprezinta indepartarea
ganglionului limfatic santinela (primul ganglion limfatic la care ajung
celulele maligne cand metastazeaza de la nivelul tumorii) in timpul

44

interventiei chirurgicale. In apropierea tumorii se injecteaza o

substanta radioactiva si/sau un colorant albastru. Substanta
radioactiva sau colorantul intra in vasele limfatice si astfel ajunge la
ganglionii limfatici. Primul ganglion limfatic care capteaza substanta
radioactiva sau colorantul este indepartat pentru biopsie. Tesutul de
la nivelul ganglionului limfatic este examinat la microscop de catre
anatomopatolog pentru a depista celulele maligne. In cazul in care nu
se observa celule maligne, nu este nevoie sa se indeparteze si alti
ganglioni limfatici. Dupa biopsia ganglionului limfatic santinela,
chirurgul indeparteaza si tumora propriu-zisa (tratament chirurgical
conservator sau mastectomie)
- chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem.
Chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem
este o metoda prin care se administreaza doze mari de
chimioterapice si se inlocuiesc celulele formatoare de elemente
sangvine care au fost distruse de tratamentul antineoplazic. Celulele
stem (celulele sangvine imature) se recolteaza din sange sau din
maduva osoasa a pacientului (inainte de inceperea tratamentului
antineoplazic) sau de la un donator si sunt conservate prin inghetare.
Dupa terminarea curelor de chimioterapie, aceste celule stem sunt
dezghetate si se administreaza pacientului prin intermediul unei
perfuzii. Acestea se dezvolta si refac celulele sangvine ale
organismului.
Studiile clinice realizate au dovedit ca administrarea unor doze
crescute de chimioterapice urmate de transplantul de celule stem nu
45

este mai eficienta decat chimioterapia standard in tratarea cancerului

de san. Medicii specialisti au decis ca in prezent administrarea unor
doze crescute de chimioterapice ar trebui folosita doar in cadrul
studiilor clinice. Inainte de a participa la aceste studii clinice,
pacientele ar trebui sa ceara sfatul medicului specialist oncolog cu
privire la efectele secundare, inclusiv luarea in calcul a decesului care
poate aparea dupa doze mari de chimioterapice.
Terapia adjuvanta cu anticorpi monoclonali
Terapia cu anticorpi monoclonali este un tratament antineoplazic care
utilizeaza anticorpi sintetizati in laborator dintr-un singur tip de celula
a sistemului imunitar. Acesti anticorpi pot identifica unele substante
de la nivelul celulelor maligne sau substante normale care ajuta
celulele maligne sa se dezvolte. Anticorpii se ataseaza de aceste
substante si omoara celulele maligne, impiedica dezvoltarea lor sau
metastazarea. Anticorpii monoclonali sunt administrati pacientului
prin perfuzie.
Anticorpii monoclonali pot fi utilizati singuri sau pentru a transporta
medicamente, toxine sau substante radioactive direct la nivelul
celulelor maligne. Acesti anticorpi se mai utilizeaza de asemenea si
in combinatie cu chimioterapia ca tratament adjuvant.
Trastuzumabum (Herceptin) este un anticorp monoclonal care inhiba
proliferarea celulelor tumorale ce exprima in exces proteina HER2
prin blocarea dezvoltarii celulelor tumorale indusa de proteina HER2.
Aproximativ 25% din pacientele cu cancer de san pot fi tratate cu

46

trastuzumabum asociat cu chimioterapia.

Carcinomul ductal in situ
Tratamentul carcinomului ductal in situ poate include urmatoarele:
-terapia chirurgicala conservatoare cu sau fara asocierea
radioterapiei sau terapiei hormonale
-mastectomia totala cu sau fara asocierea terapiei hormonale
-includerea in studiile clinice care utilizeaza terapia chirurgicala
conservatoare asociata terapiei hormonale cu sau fara radioterapie.
Carcinomul lobular in situ
Tratamentul carcinomului lobular in situ poate include urmatoarele:
-biopsia necesara pentru diagnosticarea carcinomului lobular in situ
urmata de examinari clinice si mamografii periodice cu scopul de a
depista orice modificari inca din faza incipienta
-administrarea tamoxifenului pentru scaderea riscului de a dezvolta
cancer la nivelul sanului
-mastectomie bilaterala profilactica. Aceasta metoda terapeutica se
utilizeaza uneori in cazul femeilor care au risc foarte mare de a
dezvolta cancer de san. Majoritatea chirurgilor considera insa ca
acest tip de tratament este mult prea agresiv pentru pacientele
respective
-includerea in studiile clinice care investigheaza eficienta unor
medicamente in prevenirea aparitiei cancerului de san.

47

Optiunile terapeutice in functie de stadiul bolii

Stadiul I, Stadiul II, Stadiul IIIA si Stadiul IIIC Operabil

Tratamentul in Stadiul I, Stadiul II, Stadiul IIIA si Stadiul IIIC operabil
include urmatoarele:
- terapia chirurgicala conservatoare utilizata pentru indepartarea
tumorii primare si a unei portiuni de tesut normal din jurul tumorii,
urmata de indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie
- mastectomia radicala modificata cu sau fara reconstructia
chirurgicala a sanului
- includerea in studiile clinice care investigheaza biopsia ganglionului
limfatic santinela urmata de interventia chirurgicala.
Terapia adjuvanta (tratamentul administrat dupa interventia
chirurgicala cu scopul de a creste sansele de vindecare) include
urmatoarele:
- radioterapia ganglionilor limfatici din apropierea sanului si peretelui
toracic dupa mastectomia radicala modificata
- chimioterapia sistemica cu sau fara terapie hormonala
- terapie hormonala
- includerea in studiile clinice ce utilizeaza trastuzumabum
(Herceptin) asociat cu chimioterapie sistemica.
Stadiul IIIB, Stadiul IIIC inoperabil

48

Tratamentul in Stadiul IIIB si Stadiul IIIC inoperabil poate include

urmatoarele:
- chimioterapie sistemica
- chimioterapie sistemica urmata de interventie chirurgicala (terapia
chirurgicala conservatoare sau mastectomie totala), urmata de
indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie
- terapia sistemica adjuvanta (chimioterapia, terapia hormonala sau
ambele)
- includerea in studiile clinice care investigheaza noile medicamente
antineoplazice, combinatii noi de medicamente si noi metode de
administrare a tratamentului.
Stadiul IV si cancerul de san cu metastaze
Tratamentul in stadiul IV si in cancerul de san cu metastaze poate
include urmatoarele:
- terapie hormonala si/sau chimioterapie cu sau fara trastuzumabum
(Herceptin)
- radioterapie si/sau interventie chirurgicala pentru ameliorarea durerii
si altor simptome
- includerea in studiile clinice care investigheaza noile chimioterapice
si/sau terapii hormonale. De asemenea, in studiile clinice se
investigheaza combinatii noi intre trastuzumabum (Herceptin) si alte
medicamente antineoplazice
- in studiile clinice se investigheaza noile terapii cu doze mari de
chimioterapice asociate transplantului de celule stem.

49

Optiuni terapeutice in cancerul de san inflamator

Tratamentul cancerului de san inflamator include urmatoarele:
- chimioterapie sistemica
- chimioterapie sistemica urmata de interventie chirurgicala (terapia
chirurgicala conservatoare sau mastectomie totala), urmata de
indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie
- terapia sistemica adjuvanta (chimioterapia, terapia hormonala sau
ambele)
- includerea in studiile clinice care investigheaza noile medicamente
antineoplazice, combinatii noi de medicamente si noi metode de
administrare a tratamentului.
Optiuni terapeutice pentru cancerul de san recurent
Tratamentul cancerului de san recurent (cancerul care reapare dupa
tratament) la nivelul sanului sau peretelui toracic poate include
urmatoarele:
- tratamentul chirurgical (mastectomie radicala sau mastectomie
radicala modificata), radioterapie sau asocierea acestora
- chimioterapia sistemica sau terapia hormonala
- includerea in studiile clinice care utilizeaza trastuzumabum
(Herceptin) asociat chimioterapiei sistemice.

I.15. PROGNOSTIC

50

n stadiul I supravieuirile peste 5 ani ating 80%, n stadiul II

40%, ca n stadiul III procentul supravieuitorilor peste cinci ani s
ating doar 10-15% din cazuri, stadiul clinic fiind deci un important
factor de prognostic: cu ct stadiul este mai avansat cu att
prognosticul este mai nefavorabil.
Alte elemente de prognostic nefavorabil sunt dezvoltarea rapid
a volumului tumorii, vrsta tumorii, sarcina i, mai ales, starea
ganglionilor axilari ( cu ct numrul ganglionilor invadai este mai
mare, cu att prognosticul este mai rezervat).
ncepnd cu anul 1980, tratamentul standard al cancerului de
sn T1-T2 3 cm i N0-N1 este conservator, tumorectomie i chiuretaj
axilar urmat de iradiere. ntre 1980-1987, procentajul tratamentului
conservator a crescut regulat, pentru a atinge aproximativ 50% din
bolnavele de cancer la san, datorit n primul rnd diagnosticului
precoce. Tratamentul conservator permite obinerea de 80%
supravieuiri peste 10 ani, cu rezultate estetice bune sau excelente n
majoritatea cazurilor. Nu trebuie uitat ns c o reuit, o recdere
local, se poate produce i dup 10 ani, sau un cancer contralateral.
n caz de eec local, mastectomia rmne tratamentul clasic.
Se sper ca n urmtorii ani, la 2/3 din femei s se poat conserva
snul, cu condiia unui diagnostic precoce.
Cancerul mamar nu mai trebuie considerat astzi ca o
fatalitate, datorit mijloacelor moderne i multiple pe care medicina le
are n prezent la dispoziie.
n diagnosticul precoce al cancerului mamar cheia vindecrii
definitive aparine educaiei oncologice a populaiei (n sensul

51

cunoaterii elementelor principale pentru autodepistare i aprezentrii

la aciunile de depistare) i educaiei oncologice a medicilor.

II.1.NGRIJIRI ACORDATE PACIENTELOR CU CANCER

MAMAR
Asistenta medical i asum un rol foarte important n
tratamentul cancerului mamar, fiind implicat n toate etapele
diagnostice, de screening, terapeutice i de urmrire a pacientelor.

52

Principalele probleme cu care se confrunt asistenta medical

n ngrijirea pacientelor cu cancer mamar sunt:
Cunoaterea sechelelor i deficitelor datorate
diagnosticului i tratamentului.
Problema:interveniile multiple i sursa informaiilor ar putea
inhiba deciziile pacientei.
Intervenii:
o Se va ncepe educarea pacientei i se va ncuraja
participarea la un grup de susinere;
o Se vor furniza informaii despre secvena tratamentelor,
dar informaiile mai detaliate vor fi efectuate cu ocazia
urmtoarei intervenii;
o Utilizarea multiplelor forme de educaie (materiale
demonstrative, imagini video).
Scopul dorit: pacienta s neleag scopul dorit i s poat lua
decizii n cunotin de cauz (informate)
Potenial de leziuni tisulare asociate evoluiei tumorii i
tratamentului.
Problema: leziunile tisulare cauzate de boal sau de terapii pot
determina durere i alterarea imaginii corporale prin amputarea
snului i alopecia indus de chimioterapice. Disecia ganglionilor
axilari i RT contribuie la apariia limfedemului braului de partea
tumorii mamare. Frecvena acestei probleme tinde s scad o dat
cu aplicarea procedurilor conservatorii i a examinrii ganglionuluisantinel, dar tehnica de ngrijire (limitarea riscului de infecie,
stimularea returului venos prin masaj, msuri de precauie) trebuie
cunoscut, iar durerea n relaie cu tratamentul trebuie tratat rapid.
53

Interveniile asistentei n caz de limfedem (bra gros):

o Limitarea riscului de infecii: evitarea traumatismelor, a
procedurilor invazive i a presiunii excesive sau a
constriciei la braul de aceeai parte cu tumora;
o Facilitarea ntoarcerii venoase: exerciii fizice moderate,
ridicarea braului cnd este posibil, utilizarea masajelor
terapeutice sau compresiunii pneumatice conform
indicaiilor medicale;
o Anunarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat
edemul;
o Asigurarea c pacienta i-a nsuit msurile de precauie,
regulile de monitorizare i faptul c trebuie s se prezinte
imediat la medic cnd survin simptomele (eritem cutanat,
tumefacie, durere la nivelul braului).
Durere datorit evoluiei bolii sau tratamentului.
Problema: evoluia tumorii (ulceraia, infiltrarea tegumentelor),
chirurgia sau RT pot altera pielea, muchii sau nervii provocnd
durere acut sau cronic.

Interveniile asistentei:
o Va semnala prezena durerii, caracterul su, sau dac
este bine calmat cu medicaia antalgic administrat;
o Va ncerca s determine cauza durerii; va stabili relaia cu
tratamentul curent al pacientei (chirurgie, radioterapie,
chimioterapie);

54

o Va administra medicaia non-opioid sau opioid conform

indicaiilor medicului, innd cont de regulile de
administrare, utiliznd diferite ci de abord;
o Va supraveghea apariia efectelor secundare la medicaia
antalgic, le va anticipa prin msuri simple (ex.regimul
alimentar pentru prevenirea constipaiei indus de
opioide);
o Va educa pacienta cu privire la orarul de administrare a
medicaiei, va consilia familia cu privire la alte tehnici
cognitive sau cutanate care ar putea ajuta la diminuarea
durerii.
Scopurile urmrite de asistent n tratamentul durerii sunt:
o Meninerea unui nivel satisfctor de absen a durerii
evaluat de pacient , familie;
o Capacitatea pacientei a menine un nivel satisfctor al
efectelor secundare terapiei durerii;
o Atingerea de ctre pacient a unui nivel maxim de calitate
a vieii, evideniat prin participarea la activitile
importante i comunicare cu familia.

Planul de tratament al asistentei va urmri:

o S explice pacientei cine este responsabil pentru
tratamentul durerii n ambulatoriu i la cine poate apela n
caz de urgen sau periodic pentru a primi gratuit
medicaia necesar zilnic;

55

o nvarea pacientei s raporteze schimbarea caracterului

durerii, prezena unei noi dureri sau a efectelor secundare
inacceptabile ale medicaiei antialgice;
o Discutarea celor mai frecvente efecte secundare posibile
i msurile adecvate de a controla aceste simptome;
o S educe pacienta s raporteze imposibilitatea de a lua
medicaia antalgic prescris datorit efectelor
secundare, costul medicamentelor sau disponibilitatea n
farmacii;
o ncurajarea pacientei s in un jurnal zilnic care s
includ intensitatea durerii, medicaia i prezena
efectelor secundare;
o Distribuirea de materiale educaionale despre terapia
durerii;
o S explice familiei regimul medicaiei stupefiante,
precauiile urmate i obligativitatea returnrii medicaiei
rmase (n caz de deces) ctre farmacie.
Perturbri importante ale imaginii corporale datorate bolii
sau tratamentului.
Problema: Chirurgia poate determina amputarea snului, iar
CHT i RT induc modificri evidente ale imaginii corporale (alopecie,
ctig ponderal, etc.) care pot traumatiza psihic pacienta. Efectele
secundare ale tratamentului cauzeaz modificri vizibile i suferin
imediat.
Efectele secundare ale chimioterapiei :
Efect secundar
Alopecia

Cauz
ngrijire
Cele mai multe citostatice Utilizarea hipotermiei i
56

determin un grad de

a bandajelor la nivelul

alopecie, ce depinde de

scalpului n scop

dou, T al

preventiv este

medicamentului i durata

controversat;

tratamentului i de obicei

ncurajarea pacientei

ncepe la 2 sptmni

(alopecia este

dup administrarea CHT.

reversibil).

Prul crete napoi n

aprox.3-5 luni.
Adriamicina det.
pierderea total a prului
n 100% din cazuri.
50% din pacientele
tratate cu protocol CMF
Modificri ale

vor dezvolta alopecie.

CHT determin

Consultarea unui

gustului

reproducerea mugurilor

nutriionist.

gustativi.
Absena sau alterarea
gustului poate determina
o scdere a aportului
alimentar. Totui, cele
mai multe femei ctig
n greutate n timpul
CHT, datorit inactivitii.
Oboseal

Cauzele oboselii sunt n

57

Monitorizarea atent a

general necunoscute, dar nivelului Hb i eventual

aceasta poate fi n relaie

administrarea de

cu anemia, stress-ul

eritropoietin dac

emoional i alterarea

acesta scade sub 9.0 g

ritmului nictemeral.

%.
Exist unele dovezi
asupra eventualului rol
benefic pe care
exerciiul fizic moderat
l-ar juca asupra

Greuri i

Determinate de

oboselii legate de CHT.

Premedicaie cu

vrsturi

stimularea nervului vag

inhibitor de 5-HT3 i

de ctre serotonina

dexametazon.

eliberat de celule ale

Se include un

tractului digestiv superior. antiemetic precum:

compazin,
dexametazon sau
lorazepam.
Mucozite

Cauzat de distrugerea

Educarea pacientei n

mucoasei orale, ce

vederea profilaxiei

determin un rspuns

infeciilor.

inflamator.

Msuri pentru
obinerea confortului

Neutropenie

Datorit supresiei

local.
Educarea pacientelor.

celulelor stem

Monitorizare i

58

hematopoietice.

tratament prompt n

Risc infecios maxim la o

cazul apariiei febrei

valoare a neutrofilelor

sau altor semne de

Neuropatii

< 500/mm3
Determinate de o

infecie.
Dac este sever

periferice

degenerare neural

poate necesita

periferic.

modificarea dozelor de

Cauza exact nu este

citostatic.
Premedicaie:

Reacii de

hipersensibilitate cunoscut. Este n

legtur cu conservantul,

corticosteroizi, blocani
H2 i antihistaminice.

cremafor.
Efectele secundare ale Tamoxifen
Efect secundar
Simptome de menopauz:

ngrijire
Deoarece utilizarea substituiei

bufeuri de cldur, uscciune

hormonale este n cel mai bun caz

vaginal

controversat, iar cunotinele n

privina tratamentului bufeurilor
sunt limitate, asistentele trebuie s
dovedeasc sensibilitate pentru
aceast problem, s caute soluii
pentru minimalizarea simptomelor
i s ajute pacientele s le accepte
i s le suporte mai uor.
Strategiile comportamentale
(tehnici de relaxare, modificri de
diet i exerciii fizice) pot reduce
severitatea bufeurilor. n plus,
59

unele antidepresive s-au dovedit

eficiente n acest sens. Utilizarea
de soia i alte suplimente pentru
ameliorarea simptomelor
menopauzale este n curs de
Risc crescut de carcinom

studiu.
Riscul pare limitat la femeile n

endometrial i evenimente

postmenopauz

tromboembolice

(aprox.1%).Femeilor cu istoric de
tromboz/sub tratament cu
warfarine nu trebuie s li se

Subierea prului, ciclu

administreze Tamoxifen.
Trebuie evitat sarcina.

neregulat, pierderi ale

Femeile n postmenopauz trebuie

memoriei

s foloseasc mijloace

Posibil previne pierderea de

contraceptive de tip barier.

Trebuie ncurajate evaluarea

material osos i osteoporoz

periodic a densitii osoase,

aportul crescut de calciu i

exerciiile fizice cu greuti.

Efectele secundare ale inhibitorilor de aromatoz
Efect secundar
Simptome de

ngrijire
De obicei nu sunt la fel de

menopauz:bufeuri de cldur,

pronunate ca dup administrarea

uscciune vaginal.
Greuri i vrsturi moderate

de tamoxifen.
Rare i n general se amelioreaz

Mialgii/altralgii

la timp.
Rare, dar pot fi severe,
necesitnd ntreruperea
60

Osteoporoz i pierdere de

medicaiei.
Exist un risc de 8% de a aprea

material osos.

fracturi n cursul tratamentului cu

inhibitori de aromatoz. Se
recomand monitorizarea atent

Cderea prului

anual a densitii osoase.

Rar. De obicei este uoar i se
amelioreaz n timp.

Stresul psihologic datorat diagnosticului, tratamentului,

posibilitii de recidiv
Interveniile asistentei vor consta din:
ncurajarea pacientei cu privire la rezultatele tratamentului;
Se vor iniia testri psihologice i msuri educative;
Se va proceda la reinseria profesional a pacientei;
pacienta i familia vor demonstra abiliti de
comportament n cursul diagnosticului i tratamentului.
Posibilitatea apariiei unor perturbri ale comportamentului
sexual sau intimitii, prin modificrile psihologice determinate
de boal sau de tratament
Interveniile asistentei vor consta din:
Evaluarea funciei sexuale prin anamnez i identificarea
obstacolelor n calea intimitii i funciei sexuale;

61

 Educarea pacientei despre posibilitile de tratament a

perturbrilor sexuale existente;
Se va face apel la terapia sexual de ctre specialitii
ginecologi, endocrinologi,etc.;
Planul de tratament majoritatea terapiilor de cancer mamar sunt
aplicate n sistem ambulatoriu i interveniile de combatere a
efectelor secundare sunt comune celorlalte maligniti.

CHIRURGIA:
A.Preoperator
Motivele spitalizrii ntr-un serviciu de chirurgie
Principalele motive de internare a unui pacient cu cancer deja
diagnosticat ntr-un serviciu de chirurgie pot fi:
Chirurgia diagnostic;
Chirurgia curativ;
Chirurgia paliativ;
Chirurgia urgenelor oncologice;
Chirurgia reparatorie i;
Chirurgia metastazelor.
Msuri generale
Un serviciu de chirurgie oncologic prezint puncte comune cu
orice serviciu de chirurgie general, iar ngrijirea pacientului
62

chirurgical nu difer de aceea a unui pacient oncologic supus unei

intervenii chirurgicale, dar la acestea se adaug n mod special
nevoia de suport psihologic reunite cu aceast boal care induce
teama (anxietatea).
Bilanul preoperator
Este prescris de medic, care va avea n vedere elementele reunite
i eventualele alte boli asociate (insuficien cardiac, diabet zaharat,
hipertensiune, etc.)
ngrijirea preoperatorie a pacientului oncologic se
concentreaz asupra reducerii anxietii i a creterii calitii
vieii
Anxietatea este un simptom frecvent i mai sever la pacienii care
nu sunt informai corect asupra interveniei chirurgicale. Asistenii
medicali pot contribui la reducerea anxietii prin explicarea rolului
interveniei chirurgicale, ncercnd s clarifice anumite detalii despre
sediul, tipul de intervenie i extensia actului chirurgical, avertiznd
despre modificrile de imagine corporal.
Asistenta medical va avea succes n abordarea pacientului
oncologic chirurgical dac i va formula un plan de ngrijire
individualizat, innd cont de nivelul de cunotine i nivelul de
pregtire al pacientei.
Acest pal va include informaii specifice despre procedurile
chirurgicale i comportamentul postoperator ateptat de la pacient.
nvarea tehnicilor de tuse controlat, respiraie profund i exerciii
motorii permise, ca i utilizarea unor echipamente ajuttoare fac
parte din acest plan terapeutic.

63

Asistenta medical din serviciile oncologice trebuie s aib

capacitatea de a asculta i a nelege ceea ce comunic pacientul,
dincolo de ntrebrile aparent banale. Personalul medical mediu nu
va precupei efortul de a informa pacientul i de a repeta ceea ce a
fost deja spus de medic sau de ali colegi (n ceea ce privete
tratamentul, desfurarea sa, examenele necesare), de a sublinia
clar ceea ce este posibil i de a sugera ceea ce nu este.
Ziua preintervenie
Pacienta va fi examinat de medicul anestezist, care consult
foaia de observaie i practic un examen clinic dup care va da
instruciunile de premedicaie i va stabili ora interveniei. Se va
prescrie un somnifer pentru ca pacienta s doarm linitit n ciuda
anxietii preoperatorii.
Se vor acorda ngrijirile de igien (mbiere), se va verifica
cmpul operator (raderea suprafeelor piloase, dezinfecie). Se va lua
o cin uoar (sup i desert).
Ziua interveniei
Pacienta cunoate ora interveniei i va fi pregtit: va primi
premedicaia indicat, i va nltura protezele dentare.
n timp ce pacienta este n sala de operaie salonul va fi pregtit
pentru rentoarcerea sa (poziia patului, curenia, materialul
necesar).
La ntoarcerea din sala de operaie pacienta este instalat n
decubit dorsal, cu braul de partea operat sprijinit de o pern
special.
ngrijirile postoperatorii n sarcina imediat de supraveghere a
asistentei medicale vor fi:
64

o Meninerea pansamentului curat i uor compresiv;

o Asigurarea eficacitii drenajului aspirativ prin 1 sau 2
tuburi (supravegheat i contabilizat regulat) prin golirea
recipientului de colectare la fiecare 2 ore cnd se
acumuleaz circa 100 ml de lichid;
o Meninerea perfuziei la braul controlateral;
o Supravegherea durerilor;
o Apariia complicaiilor precoce vor fi semnalate medicului;
o Dac pacienta nu prezint vrsturi va primi o alimentaie
uoar chiar n seara interveniei;
o Mobilizarea precoce permite pacientei operate s-i fac
singur toaleta, ajutat.
Pansamentul se va reface ntre 2 i 5 zile dac nu survin
complicaii; acesta va fi un pansament uor compresiv pentru a evita
hematoamele de perete i limfocelele. Asistenta va ine cont de
reaciile pacientei n cursul efecturii pansamentului, explicnd scopul
ngrijirii, ncercnd s gseasc cuvinte linititoare i reconfortante.
Tuburile de dren sunt suprimate ntre zilele 5-7 iar firele de
sutur n ziua 10.
Indiferent de tipul interveniei chirurgicale, pacienta va
manifesta o tensiune psihologic n ateptarea examenului
histopatologic, n funcie de care se va hotr tratamentul adjuvant.
Pacienta va fi informat asupra datei precise a rezultatului
histopatologic i conduitei ulterioare. Odat ce buletinul histopatologic
este formulat, pacienta este trimis pentru luarea n eviden la
cabinetul oncologic cu fia ONC.1 completat. Se vor lua msuri

65

pentru trimiterea piesei histologice pentru dozarea receptorilor

estrogenici i progesteronici (RE,RP) i a altor markeri
imunohistochimici.
Supravegherea complicaiilor
Limfedemul sau braul gros este astzi mai rar, kinetoterapia
precoce i continu putnd preveni n mare msur apariia acestuia.
Limfocelul axilar este o colecie de limf n groapa axilar, care dac
nu cedeaz spontan devine jenant i dureroas i trebuie
puncionat aseptic.

Educaia cu privire la msurile de prevenire a limfedemului

include urmtoarele recomandri:
o Se va informa personalul medical c injeciile, probele de
snge sau tensiunea arterial s nu fie prelevate de la
braul de partea interveniei;
o Nu se vor monta perfuzii la braul afectat;
o Se va asigura c inelele i alte bijuterii nu sunt prea
strnse;
o Se va pstra curat pielea braului afectat i se va unge cu
crem hidratant;
o Se vor purta mnui la muncile casnice, se va proteja
pielea braului de injurii, arsuri, nu se va expune braul la
lumin solar excesiv;

66

o Se va comunica imediat medicului dac pielea braului

devine inflamat, destins, lucioas, roie, cald i
dureroas.
Pregtirea externrii pacientei
Dac nu sunt complicaii, se va face n ziua a 10 de la operaie.
Fiecare membru al echipei de ngrijire are un rol n momentul
externrii.
Asistenta va ajuta sftuind pacienta n privina reintegrrii
sociale, explicnd interesul urmrii unui program de reeducare
funcional a umrului i furniznd sfaturi practice pentru a diminua
riscul de limfadem al braului.
Asistenta va informa cu privire la ngrijirile cicatricii operatorii,
cu conservarea unei bune suplee a acesteia, i despre posibilitile
de reparare estetic.
n cazul unui tratament postoperator este necesar
administrarea acestuia n clinic sau ambulatorul oncologic sub
supravegherea i ndrumarea medicului oncolog.
Se va insista asupra importanei supravegherii, care va trebui
s fie regulat i consecvent pentru asigurarea depistrii la timp a
unei recidive.
RADIOTERAPIA
Presupune probleme de ngrijire a pielii, asteniei i altor efecte
secundare
CHIMIOTERAPIA
o Necesitile i efectele secundare difer n funcie de
scopul terapiei i agenii utilizai;

67

o Educarea pacientelor i familiilor acestora asupra efectelor

secundare frecvente i interveniilor necesare pentru
combaterea acestora;
o Asigurarea aplicrii corecte a tuturor prescripiilor de
combatere a efectelor secundare.
(Moze C, Miron L)

II.2.CAZURI CLINICE
CAZ CLINIC NR.1
Pacienta: A.A.
Vrst: 42 ani
Domiciliul: Rdui
Ocupaie: pensionar
Data internrii: 29.01.2009
Diagnostic la internare: Tumor sn drept CSI
Intervenie chirurgical: 30.01.2009
Mastectomie parial dreapt

68

Disecie axilar dreapt

Drenaj axilar cu (1) tub
Examen extemporaneu:
Tumor de 1,5 cm cu limite de siguran. Carcinom ductal invazie tip
NOS predominant tubar.
Motivele internrii: prezena unei formaiuni tumorale la nivelul
snului drept
ANAMNEZA
A.H.C.- fr importan
A.P.P.-menarha la 12 ani, ciclu regulat, durata 4-5 zile, flux moderat,
-sarcini 2, avorturi: 1 la cerere
-nateri: 1 normal
-copii: 1 nscut natural, a alptat 3 luni
-stenoz piloric operat 1971
-dischinezie biliar
ISTORICUL BOLII
Pacienta afirm c a descoperit o formaiune tumoral la nivelul CSI
a snului drept, n urm cu o sptmn.
Nu s-a prezentat i nu a efectuat tratament pn n prezent.
Este internat pentru investigaii i tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
-starea general: alterat;
-sistem cutanat: lipoame la nivelul braului drept;
-sistem muscular:normoton, normokinetic;
-sistem osteo-articular: aparent integru;
69

-sistem circulator: TA= 120/80 mmHg; P=78 b/min

-aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonar
normal, murmur vezicular fiziologic;
-aparat digestiv: apetit pstrat, tranzit intestinal fiziologic;
-aparat urinar: loje renale libere, nedureroase, miciuni fiziologice;
-S.N.C.: orientat temporospaial
EXAMEN GINECOLOGIC
-Inspecie:
- snul drept la nivelul CSI formaiune tumoral ,aproximativ 4 cm.
-palparea snilor:
-la nivelul snului drept n CSI se palpeaz o formaiune de
aproximativ 4 cm de consisten semidur, nedureroas, mobil pe
planurile profunde cu tendin de aderare la planurile supraadiacente.
-axila dreapt: se palpeaz un ganglion de aproximativ 1 cm, mobil,
nedureros;
-snul stng: consisten glandular;
-abdomenul: suplu, mobil cu micrile respiratorii, nedureroase la
palpare;
-organe genitale externe: normal conformate, vulv cu atrofie de
vrst
INVESTIGAII
29.01.2009
Hb-11,9 g%
Ht-30%
70

L-5800/mm
Tr-190000/mm
Glicemie-99,60 mg%
Uree-28,8 mg%
Tymol-8 UML
ZnSO4-11 USH
Creatinin-0,85
Grup sanguin-0I
Rh-pozitiv
TS-215"
TC-6
TGP-7,69
TGO-9,10
Albumin-absent
Glucoz-absent
Sediment-rare celule epiteliale plate, rari oxalai de calciu
Radiografia articulaiei scapulo-humerale i de clavicul dreapt
evideniaz: modificarea structurii osoase 1/3 superioar humerus
drept, cu apariia de numeroase zone litice,cadru neregulat i n 1/3
extern clavicular. Posibila fisur subperiostic la unirea seciunii 1/3
extern cu 1/3 clavicular.
PLAN DE NGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

NGRIJIRE
Anxietate n legtur cu

Pacienta s fie -ncurajez

-pacienta

teama de desfigurare,

informat

pacienta i

coopereaz,

de cancer i moarte,

asupra

familia s

discut cu

71

INTERVENII

EVALUARE

manifestat prin izolare,

operaiei, a

discute cu

familia, este

lips de comunicare.

eventualelor

privire la

ajutat n

efecte

operaie i

permanen

postoperatorii;

diagnostic;

de so i

S-i exprime

-susin moral

fat.

temerile;

pacienta i

S discute

familia acesteia,

deschis.

prezint diferite
cazuri operate,
cu evoluie
bun;
-solicit familiei
s fie n
permanen
alturi de
bolnav;
-ajut pacienta
s-i alunge
ideile iraionale
produse de
anxietate;
-informez
pacienta cu
privire la durata
internrii,
asupra
operaiei,

72

localizrii
inciziei, a durerii
Posibil alterare a

Pacienta s-i

postoperatorii.
-msor funciile

ritmului i frecvenei

menin

vitale la fiecare

prezint

respiratorii i circulatorii,

funciile

patru ore;

funciile

posibil dezechilibru

cardio-

-controlez plaga vitale n

hidroelectrolitic, datorat

respiratorie i

s nu

limite

interveniei chirurgicale.

renal, s-i

sngereze;

normale;

menin

-observ faciesul, -plaga nu

echilibrul

tegumentele;

hidroelectrolitic -administrez
la nivel optim.

lichidele
recomandate de
medic prin
perfuzie i apoi
pe cale oral,
imediat ce
starea permite,
ce peristaltismul
s-a reluat;
-msor aportul
i pierderea de
lichide,urmresc
drenul,msor
cantitatea de
lichid drenat i

73

-pacienta

sngereaz.

observ
Alterarea confortului din

Pacienta s-i

culoarea.
-aez bolnava

cauza durerii i traumei

controleze

n poziie de

mobilizeaz;

postoperatorii,manifestat durerea.

decubit dorsal

-durerea

prin indispozitie.

sau cu toracele

diminueaz

uor ridicat, iar

cotul se sprijin

intensitate.

pe perne mai
sus dect
umrul i mna
mai sus dect
cotul, relaxat;
-reluarea
micrilor cu
braul operat,
ct mai curnd
posibil;
-controlez:
contractura
muchilor
bolnavei,
prezena
tonusului, a
sensibilitii;
-ajut pacienta
s se ridice din
74

-pacienta se

pat a doua zi
dup
intervenie;
-observ plaga,
pentru a sesiza
eventuala
apariie a
sngerrii,
infeciei,
hematomului;
-administrez
medicaia
antialgic, mai
ales nainte de
mobilizare i de
apariia durerii
( nu se fac
injecii n braul
afectat);
-educ pacienta
s execute
exerciii
Deficit de autongrijire

Pacienta s

respiratorii.
-ajut pacienta

datorit durerii,

aib

s-i efectueze

reuete s

manifestat prin

ndeplinite

toaleta;

se

imposibilitatea de a se

toate nevoile

-schimb zilnic

ngrijeasc

75

-pacienta

spla singur, de a se

de

lenjeria de pat i cu ajutor.

mbraca singur, de a

autongrijire.

de corp;

se hrni singur, de a

-administrez

utiliza singur diferite

alimentaie pe

obiecte.

cale oral,
imediat ce
peristaltismul
s-a reluat.
-ncurajez n

-pacienta se

somnului datorit durerii, aib un somn

permanen

odihnete

spitalizarii, manifestat

pacienta;

mai bine n

prin

-antrenez

cursul

oboseal,iritabilitate.

familia n

nopii.

Alterarea odihnei i

Pacienta s
odihnitor.

susinerea
pacientei;
-ajut pacienta
s-i priveasc
operaia i s se
adapteze la
noua sa
imagine
corporal;
-administrez
medicaia
sedativ
recomandat de
medic.
76

Pacienta se externeaz vindecat chirurgical,cu urmtoarele

recomandri:
S urmeze tratamentul prescris de medic;
S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgii;
S evite efortul fizic;
S evite strile emoionale;
S respecte un regim alimentar bogat n vitamine i proteine;
S evite fumatul i consumul de alcool;
S revin la control peste 3 luni.
CAZ CLINIC NR.2
Pacienta: S.S.
Vrst: 49 ani
Domiciliul: Botosani
Ocupaie: casnic
Data internrii: 18.04.2009
Diagnostic la internare: Neoplasm mamar
Intervenie chirurgical: 24.04.2009
Mastectomie radical modificat maddexl dreapt
Drenaj axilar cu (1) tub
Anexectomie bilateral
Motivele internrii: prezena unei formaiuni tumorale la nivelul
snului drept
ANAMNEZA
A.H.C.- fr importan
A.P.P.-menarha la 14 ani, ciclu regulat, durata 2-3 zile, flux moderat,
77

-sarcini 9, avorturi: 6 la cerere i 2 spontan

-nateri: 3 naturale
-copii: 3 nscui natural, a alptat cte 1 lun
ISTORICUL BOLII
Pacienta declar c din luna iunie 2008 a observat apariia unei
formaiuni tumorale la nivelul snului drept. n august 2000 a fost
internat n clinica Obstetric i ginecologie unde s-a practicat
puncie care a pus n eviden celulele maligne. Pacienta a fost
ndrumat spre tratament chirurgical.
EXAMEN CLINIC GENERAL
-starea general: influenat;
-sistem cutanat: normal reprezentat;
-sistem muscular:normoton, normokinetic;
-sistem osteo-articular: aparent integru;
-sistem circulator: TA= 140/95 mmHg; P=78 b/min
-aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonar
normal, murmur vezicular fiziologic;
-aparat digestiv: apetit pstrat, tranzit intestinal prezent;
-aparat urinar: loje renale libere, nedureroase, miciuni fiziologice;
-S.N.C.: orientat temporospaial
EXAMEN GINECOLOGIC
-Inspecie:

78

- snul drept la nivelul C11 se observ hiperpigmentaie de

aproximativ 1 cm i retracie tegumentar n C11 sn stng
Abdomen: suplu, mobil cu micrile respiratorii
-Palparea:
-snul drept n C11 se palpeaz o formaiune tumoral de
aproximativ 3 cm, nedureroas, dur, aderent
-Abdomen: nedureros la palpare superficial i profund

INVESTIGAII
18.04.2009
Hb-13,39 g%
Ht-42%
L-3800/mm
Tr-110000/mm
Glicemie-100,6 mg%
Uree-70,8 mg%
Tymol- 3 UML
ZnSO4-11 USH
Creatinin-0,80 mg
Grup sanguin-0I
Rh-pozitiv
TS-225"
TC-7
79

TGP-33,01
TGO-30,14
Albumin-absent
Glucoz-absent
Sediment-rare celule epiteliale plate, rari oxalai de calciu
Radiografia articulaiei coxofemurale evideniaz osteoporoz

PLAN DE NGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

INTERVENII

NGRIJIRE
Anxietate n legtur cu

Pacienta s fie -ncurajez

-pacienta

teama de desfigurare,

informat

pacienta i

coopereaz,

de cancer i moarte,

asupra

familia s

discut cu

manifestat prin

operaiei, a

discute cu

familia i

nelinite.

eventualelor

privire la

echipa

efecte

operaie i

medical.

postoperatorii;

diagnostic;

S-i exprime

-susin moral

temerile;

pacienta i

S discute

familia acesteia,

deschis.

prezint diferite
cazuri operate,
cu evoluie

80

EVALUARE

bun;
-solicit familiei
s fie n
permanen
alturi de
bolnav;
-ajut pacienta
s-i alunge
ideile iraionale
produse de
anxietate;
-informez
pacienta cu
privire la durata
internrii,
asupra
operaiei,
localizrii
inciziei, a durerii
Posibil alterare a

Pacienta s-i

postoperatorii.
-msor funciile

ritmului i frecvenei

menin

vitale la fiecare

prezint

respiratorii i circulatorii,

funciile

patru ore;

funciile

posibil dezechilibru

cardio-

-controlez plaga vitale n

hidroelectrolitic.

respiratorie i

s nu

limite

renal, s-i

sngereze;

normale;

menin

-observ faciesul, -plaga nu

81

-pacienta

echilibrul

tegumentele;

sngereaz.

hidroelectrolitic -administrez
la nivel optim.

lichidele
recomandate de
medic prin
perfuzie i apoi
pe cale oral,
imediat ce
starea permite,
ce peristaltismul
s-a reluat;
-msor aportul
i pierderea de
lichide,urmresc
drenul,msor
cantitatea de
lichid drenat i
observ

Alterarea confortului din

Pacienta s-i

culoarea.
-aez bolnava

cauza durerii i traumei

controleze

n poziie de

mobilizeaz;

postoperatorii,manifestat durerea.

decubit dorsal

-durerea

prin indispozitie.

S se reduc

sau cu toracele

este n

trepatat

uor ridicat, iar

limite

disconfortul.

cotul se sprijin

suportabile.

pe perne mai
sus dect
82

-pacienta se

umrul i mna
mai sus dect
cotul, relaxat;
-reluarea
micrilor cu
braul operat,
ct mai curnd
posibil;
-controlez:
contractura
muchilor
bolnavei,
prezena
tonusului, a
sensibilitii;
-ajut pacienta
s se ridice din
pat a doua zi
dup
intervenie;
-observ plaga,
pentru a sesiza
eventuala
apariie a
sngerrii,
infeciei,
hematomului;
83

-administrez
medicaia
antialgic, mai
ales nainte de
mobilizare i de
apariia durerii
( nu se fac
injecii n braul
afectat);
-educ pacienta
s execute
exerciii
Deficit de autongrijire

Pacienta s

respiratorii.
-ajut pacienta

datorit durerii,

aib

s-i efectueze

are

manifestat prin

ndeplinite

toaleta;

ndeplinite

imposibilitatea de a se

toate nevoile

-schimb zilnic

toate

spla singur, de a se

de

lenjeria de pat i nevoile

mbraca singur, de a

autongrijire.

de corp;

se hrni singur, de a

-administrez

utiliza singur diferite

alimentaie pe

obiecte.

cale oral,

-pacienta

fiziologice.

imediat ce
peristaltismul
Alterarea odihnei i

Pacienta s

somnului datorit durerii, aib un somn

84

s-a reluat.
-ncurajez n

-pacienta se

permanen

odihnete

spitalizarii, manifestat

odihnitor.

pacienta;

mai bine n

prin

-antrenez

cursul

oboseal,iritabilitate.

familia n

nopii.

susinerea
pacientei;
-ajut pacienta
s-i priveasc
operaia i s se
adapteze la
noua sa
imagine
corporal;
-administrez
medicaia
sedativ
recomandat de
medic.

Pacienta se externeaz vindecat chirurgical,cu urmtoarele

recomandri:
S urmeze tratamentul prescris de medic;
S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgii;
S evite efortul fizic;
S evite strile emoionale;
S respecte un regim alimentar bogat n vitamine i proteine;

85

 S evite fumatul i consumul de alcool;

S revin la control peste 3 luni.

CAZ CLINIC NR.3

Pacienta: O.C.
Vrst: 54 ani
Domiciliul: Botoani
Ocupaie: gestionar
Data internrii: 6.05.2009
Diagnostic la internare: Neoplasm sn cadranul supero extern
Adenopatie axilar
Intervenie chirurgical: 10.05.2009
Mastectomie parial stng.
Disecie axilar stng
Drenaj axilar cu (1) tub
Examen extemporaneu:
Tumor de 1,5 cm cu limite de siguran. Carcinom ductal invazie tip
NOS predominant tubar.
Motivele internrii: prezena unei formaiuni tumorale la nivelul
snului stng
ANAMNEZA
A.H.C.- fr importan
A.P.P.-menarha la 15 ani, ciclu regulat, durata 4-5 zile, flux moderat,
86

-sarcini 2, avorturi: 1 la cerere

-nateri: 1 normal
-copii: 1 nscut natural, a alptat 5 luni
ISTORICUL BOLII
Pacienta afirm c a descoperit o formaiune tumoral la nivelul
snului stng.
Este internat pentru investigaii i tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
-starea general: afebril;
-sistem cutanat: lipoame la nivelul braului stng;
-sistem muscular:normoton, normokinetic;
-sistem osteo-articular: aparent integru;
-sistem circulator: TA= 135/85 mmHg; P=76 b/min
-aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonar
normal, murmur vezicular fiziologic;
-aparat digestiv: apetit pstrat, tranzit intestinal fiziologic;
-aparat urinar: loje renale libere, nedureroase, miciuni fiziologice;
-S.N.C.: orientat temporospaial
EXAMEN GINECOLOGIC
-Inspecie:
- snul drept aspect normal, consisten glandular omogen
-snul stng- existena unei formaiuni tumorale de aproximativ 3 cm;
-palparea snilor:
-la nivelul snului stng, n cadranul supero extern se palpeaz o
formaiune de aproximativ 3 cm de consisten semidur,

87

nedureroas, mobil pe planurile profunde cu tendin de aderare la

planurile supraadiacente.
-axila stng: se palpeaz un ganglion de aproximativ 1 cm, mobil,
nedureros;
-snul drept: consisten glandular;
-abdomenul: suplu, mobil cu micrile respiratorii, nedureroase la
palpare;
-organe genitale externe: normal conformate, vulv cu atrofie de
vrst.
INVESTIGAII
7.05.2009
Hb-13,8 g%
Ht-42%
L-6000/mm
Tr-190000/mm
Glicemie-88,60 mg%
Uree-30,0 mg%
Tymol-3 UML
ZnSO4-11 USH
Creatinin-0,65
Grup sanguin-0I
Rh-pozitiv
TS-214"
TC-6
TGP-7,67
TGO-9,11
88

Albumin-absent
Glucoz-absent
Sediment-rare celule epiteliale plate, rari oxalai de calciu
Examen radiologic:
Sn drept: aspect normal
Sn stng:capacitate bine conturat, discrete prelungiri n jur, situat
n cadranul supero-extern, imagine suspect
PLAN DE NGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

INTERVENII

NGRIJIRE
Anxietate n legtur cu

Pacienta s fie -ncurajez

-pacienta

teama de desfigurare, de

informat

pacienta i

coopereaz,

cancer i moarte,

asupra

familia s

este mai

manifestat prin lips de

operaiei, a

discute cu

optimist.

comunicare cu familia.

eventualelor

privire la

efecte

operaie i

postoperatorii;

diagnostic;

S-i exprime

-susin moral

temerile;

pacienta i

S discute

familia acesteia,

deschis.

prezint diferite
cazuri operate,
cu evoluie
bun;
-solicit familiei
s fie n
permanen

89

EVALUARE

alturi de
bolnav;
-ajut pacienta
s-i alunge
ideile iraionale
produse de
anxietate;
-informez
pacienta cu
privire la durata
internrii,
asupra
operaiei,
localizrii
inciziei, a durerii
Posibil alterare a ritmului Pacienta s-i

postoperatorii.
-msor funciile

-pacienta

i frecvenei respiratorii i

menin

vitale la fiecare

prezint

circulatorii, posibil

funciile

patru ore;

funciile

dezechilibru

cardio-

-controlez plaga vitale n

hidroelectrolitic.

respiratorie i

s nu

limite

renal, s-i

sngereze;

normale;

menin

-observ faciesul, -plaga nu

echilibrul

tegumentele;

hidroelectrolitic -administrez
la nivel optim.

lichidele
recomandate de

90

sngereaz.

medic prin
perfuzie i apoi
pe cale oral,
imediat ce
starea permite,
ce peristaltismul
s-a reluat;
-msor aportul
i pierderea de
lichide,urmresc
drenul,msor
cantitatea de
lichid drenat i
observ
Alterarea confortului din

Pacienta s-i

culoarea.
-aez bolnava

cauza durerii i traumei

controleze

n poziie de

mobilizeaz;

postoperatorii,manifestat durerea.

decubit dorsal

-durerea

prin indispozitie.

S se reduc

sau cu toracele

este n

trepatat

uor ridicat, iar

limite

disconfortul.

cotul se sprijin

suportabile.

pe perne mai
sus dect
umrul i mna
mai sus dect
cotul, relaxat;
-reluarea
91

-pacienta se

micrilor cu
braul operat,
ct mai curnd
posibil;
-controlez:
contractura
muchilor
bolnavei,
prezena
tonusului, a
sensibilitii;
-ajut pacienta
s se ridice din
pat a doua zi
dup
intervenie;
-observ plaga,
pentru a sesiza
eventuala
apariie a
sngerrii,
infeciei,
hematomului;
-administrez
medicaia
antialgic, mai
ales nainte de
92

mobilizare i de
apariia durerii
( nu se fac
injecii n braul
afectat);
-educ pacienta
s execute
exerciii
Deficit de autongrijire

Pacienta s

respiratorii.
-ajut pacienta

datorit durerii,

aib

s-i efectueze

are

manifestat prin

ndeplinite

toaleta;

ndeplinite

imposibilitatea de a se

toate nevoile

-schimb zilnic

toate

spla singur, de a se

de

lenjeria de pat i nevoile

mbraca singur, de a se

autongrijire.

de corp;

hrni singur, de a utiliza

-administrez

singur diferite obiecte.

alimentaie pe

-pacienta

fiziologice.

cale oral,
imediat ce
peristaltismul
s-a reluat.
Alterarea odihnei i

Pacienta s

-ncurajez n

-pacienta se

somnului datorit durerii,

aib un somn

permanen

odihnete

spitalizarii, manifestat

odihnitor.

pacienta;

mai bine n

-antrenez

cursul

familia n

nopii.

prin oboseal,iritabilitate.

93

susinerea
pacientei;
-ajut pacienta
s-i priveasc
operaia i s se
adapteze la
noua sa
imagine
corporal;
-administrez
medicaia
sedativ
recomandat de
medic.
Pacienta se externeaz vindecat chirurgical,cu urmtoarele
recomandri:
S urmeze tratamentul prescris de medic;
S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgii;
S evite efortul fizic;
S evite strile emoionale;
S respecte un regim alimentar bogat n vitamine i proteine;
S evite fumatul i consumul de alcool;
S revin la control peste 3 luni.

94

II.3.CONCLUZII

Avnd n vedere importana deosebit pe care o reprezint

cancerul de sn n rndul populaiei feminine, precum i ncercrile
care se fac pe plan mondial n vederea unei stadializri i surprinderi
ct mai precoce a apariiei acestei maladii am considerat oportun
studiul de fa, efectuat n Spitalul de Obstetric i Ginecologie pe o
periad de 3 ani.
Cocluziile care se desprind sunt urmtoarele:
Examenul clinic in vederea depistarii precoce a oricaror
madificari la nivelul sanului ar trebuisa se faca la 2 ani o data pentru
femeile intre 20 si 30 de ani,anual la cele de peste 40 de ani si de
doua ori pe an la femeile cu factoi de risc.
Mamografia sa recomanda o data la doi ani pentru femeile cu varste
cuprinse intre 40-49 de ani,anual incepand cu varsta de 50 de ani si
la cele din grupa de risc.
Autoexaminarea ,toate femeile in varsta de 30 de ani,trebuie sa isi
autoexamineze sanii lunar si sa se adreseze medicului pentru orice
modificari aparute.
La nivel mondial,cancerul mamar constituie a doua cauza de deces la
femei.In ultimii 20 de ani,cazurile de imbolnavire s-au inmultit foarte
mult .Riscul de cancer mamar creste odata cu virsta.

95

BIBLIOGRAFIE

1. Antohe I Elemente de nursing clinic, Ed. Junimea, Iai, 2003

2. Alexa I Medicin intern, Ed.Junimea, Iai, 2005
3. Bdulescu F, Voicu V Vademacum de chimioterapie
antineopalzic, Ed. Medical, Bucureti, 1999
4. Bdulescu F Recomandri pentru tratamentul cancerului
mamar. n Ghid terapeutic de referin n oncologia medical,
Ed.Medical, Bucureti, 2002
5. Clavel M Soins en cancerologie, Centre Regional Leon
Berard, Bristol-Myers-Squibb Oncologie, Lyon, 1992
6. Dediu M, Anghel R Tratamentul adjuvant chimio-hormonal al
cancerului mamar, Ed.Universul, Bucureti, 2004
7. Dediu M, Anghel R Actualiti privind tratamentul sistemic i
stadializarea cancerului mamar, Ed.Daya, Satu Mare, 2005
8. Diaconu C, Miron L Cancerul mamar: principii de diagnostic,
tratament i factori prognostici,Ed. Cariatide,Iai, 1994
9. Kristel H K ngrijirea bolnavului, Ed. All, 1999
10. Larra F Manuel de Cancerologie, Ed. Doin, Paris, 1989
11. Lupa R, Csongor C ngrijirea paliativ n practica medical,
Ed.Alutus, Miercurea Ciuc, 2003
12. Marolla M Oncologie et soins infirmiers. 2-e edition,
Ed.IFSI, module 12, Lamarre, Paris, 2003
13. Miron L Principiile tratamentului n cancer, Ed.Egal, Bacu,
2000
14. Moze C Tehnica ngrijirii bolnavului, Ed.Medical, 2003
96

15. Sicard D Dicionar de examinri medicale, Ed. Corint, 2008

16. Tannock IF Treating the patient, not just the cancer, The
England Journal of Medicine 317 (24): 1534-1535, 1987
17. Titirc L ngrijiri acordate bolnavului, Ed.Viaa Medical,
2003

97